Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Revista Hofigal NR 2

    Cargado por

    Sebastian Hrestic
    12 vistas36 páginas
    Revista Hofigal Nr 2

    Título original

    Revista Hofigal Nr 2

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    Revista Hofigal Nr 2

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    12 vistas36 páginas

    Revista Hofigal NR 2

    Cargado por

    Sebastian Hrestic
    Revista Hofigal Nr 2

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 36
    © tocol ideal pontre dorvlarca unor programe de prevenire si combutere a r stresul bat ‘Complexul ofera posibilitatea unor diverse forme de tratament eleciroterapie, kinetotera ture ©) 0 di . OMNIASIG AGRIROM [Licroton grea ! upa_ primul Dorrersr vistei am pi mit foarte multe intre- bari. Cea care s-a re- petat de cele mai multe ori a fost: ,, Sunt amino- acizii, vitaminele si mi- neralele o necesitate pentru organism 3ipot da acestea ceva in plus organismului?” ‘As incepe cuun ras- puns clar, transant: a- minoacizii, vitaminele, micro- si macro-elementele sunt cele care dau nivolul de sanéitate gi confortul intelectual. Omenirii i-a trebuit mii de ani pentru a gaisi secretele functionarii celui mai important organ, CREIERUL. ‘inca din antichitate se spunea ca functiona- rea crelerului depinde de ce mancam, ins abia la sfarsitul secolului trecut s-a descifrat Partial - modul in care functioneaza acesta. Stim ca in prezent acest organ - creierul - transmite ideile, creeaza emoliile si stocheaz& informatia (memoria) prin descdrcarea continua - neurotransmifatoare. Comunicarea in interio- rul creierului si la nivelul extern al sistemului nervos se face prin mesaje chimice reprezen- tate de neurotransmitatori. Precursorii acestora ‘sunt tocmai aminoacizii, vitaminele si minera- lele cu rol de coenzime. Rezulta clar c& amino- acizii (toti gi in acelagi timp) nu sunt un moft ci onecesitate, ca si vitaminele si mineralele. Astfel, s-au pus bazele biochimice ale senzatiilor. Nu de mult se credea cd biochimismul si senzatiile sunt separate, Astazinu mai contest nimenic& senzatille umane au 0 baza biochimica, c& or- ganismul si mintea sunt intr-o legatura direct’. Darwin a ajuns la concluzia ca omenirea tre- bule sa iba un mecanism genetic care guver- neaza expresiile emotionale, o chimie specifica emotiilor. in cartea ,Molecules of Emotions”, Dr. Condace Pert scria ca peptidele (alcatuite din aminoacizi) ciroula continu si comunica cu creierul gi intregul organism uman, Ing, chim, Stefan Manea Director General HOFIGAL spre 0 noua era a medicinii (II) Receptorii pentru aceste peptide si pentru neurotransmitatori se gsesc nu numai la nivel cerebral, ci si in sistemul endocrin, in maduva spinarii si la nivelul sisternul imunitar. ‘ Autoarea descopera ca peptidele cerebrale | gi substantele de felul hormonului hipofizar _ ACTH se gasesc $/ in alte parti ale organismului. Tot ea arata ca sistemele endocrin, imunitar si nervos sunt puse in leg&tura prin neuropeptide. Mai mult, pentru fiecare peptid’ cerebrala exist receptori in tot organismul. Din moment ce senzatiile noastre au la bazd aminoacizii, organismul sufera cand nu are cantitatile necesare. Numai aminoacizii, pri transformarea lor in neurotransmitatori gi neuropeptide, reprezinté substantele chimice necesare pentru obtinerea placerii, indeparta- | rea durerii, protectia contra radiatiilor sau a | procesului de imbatranire. De aceea, ci pot fi utilizati pentru a ne trata depresia, anxietatea, pierderile de memorie si multe alte stari pato- logice din sfera psihicului Pe masura ce intelegem aceste substante, ne dam seama de legatura directa ce exista ‘intre deficitul de aminoacizi si dezechilibrul cerebral. O lips& masiva de aminoacizi va fi numita ,,afectiune mentala”. Este posibil ca actuala atitudine terapeutica ‘sa indice pentru ameliorare medicamente de sinteza. Poate acum vor intelege, si neincrezai- torii in capacitatea Spirulinei (singurul produs vegetal care contine toti aminoacizii esentiali gi neesentiali), utilitatea ei extrem de mare, | | inclusiv in bolile bipolare. i In cartea sa, Elemental Nutrients”, Dr. Pfeiffer evindetiaza ceca ce a devenit legea lui Preiffer, si anume: ,daca existé un medicament care sa vindece, poate sa existe si un nutrient care sd realizeze acelasilucru”. Se da exemplul antidepresivelor, care, de obicei, accentueaz& efectul aminoacizilor, serotoninei si epinefrinei. Daca se administreaz’ aminoacizi ca triptofan | sautirozina, organismul sintetizeaza acestineu- | rotransmitatori cu acelasi efect, in plus, amino- acizii nu au toxicitatea antidepresivelor. Rolul aminoacizilor, luati din farmacia naturii, il vom prezenta in numarul urmator. 2006 | MOFIGAL - Natura g Senaate | un = is = awe ns - In general, care este viziunea Ministerului Sénatafil Publice cu pri- vire la cercotarea, producerea $1 co- mercializarea_medicamentelor $i produselor fitoterapeutice naturale, ‘complementar profilaxiei medicale alopate? - Ministerul Sanatatii Publice a- preciazA si Incurajeaza in mod deo- sebit cercetarea, produceres gi co mercializarea_medicamentelor $i produselor fitoterapeutice naturale, considerandu:le 0 alternativa ferici- 18, din cel putin doud puncte de ve- dere: in primul rand, pretul lor mai sc&zut comparativ cu produsele alopate si, in al doilee rand, efecte: le terapeutice benefice pentru orga- nismul uman. - Referitor la cadrul legislativ, care sunt actele normative In vigoa- re ce reglementerazé activitatea de cercetare, productie $i comerciali- zare 2 medicamentelor $i produse- lor fitoterapeutice naturale? - Activitatea de cercetare, pro: ductie $i comercializare e medica mentelor si produselor fitoterapeu: tice este regiementata detaliat pr Titlul XVII - Medicamentul - din Le gea nr.95/2006 privind reforma in domeniul Sanatati, Inc& din art. 695 al acestui capitol, sunt definite alat medicamentele, cat si produsele din plante, Astfel, medicamentul din plante este definit ca find orice medicament continand ca substante active ex- clusiv una sau mai multe substante vegetale sau preparete din plante ori 0 combinatie intre una sau mal multe astfel de substante vegetale ori preparate din plante. De asemenea, preparatele din Noiembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate © Interviu acordat de dua Dobreseu Elena, sef departament juridie MINISTERET plante sunt preparatele obtinute prin supunerea subsjantelor din plante la tratamente precum extractia, dis tilarea, presarea, fractionarea, puri- ficarea, concentrarea sau fermenta- reo; acestea includ substante din plante concasate sau pulverizate, tincturi, extracte, uleiuri esentiale, sucuri obtinute prin presare sau exudate procesete. Printr-o sectiune a legi, sunt re- glementate prevederi speciale apii- cabile medicamentelor din plente medicinale cu utilizare tracitionala, iar art. 744 din lege prevede 0 pro- ceduré simplificati de autorizare, denumité In continuare autorizare de utlizare traditional, pentru meci- camente din plante medicinale cu re trauitionala. lata, deci, ca Ministerul Sanatatii Publice acorca o atentie deosebita acestei game de produse, pe care 0 reglementeaza in mod special prin acte normative la nivel de lege. - Concis, care sunt drepturile $i obiigayile producatoriior si comer- ciantilor din acest domeniu si care este rolul concret al Ministerului Sé. nétatil Publice cu privire la activi tatea acestora? - Drepturile si obligatiile produ- catorilor sunt, de asemenea, regle mentate atat la nivel de lege, des- pre care am vorbit deja, adica Le- gea nr.95/2006 - Titlul XVII - Medi camentul, cat si prin legislatia se- cundara elaborata de Agentia Na- tionald 2 Medicamentului, organis- mul de specialitate, abilitat de Mi histerul Sanatatii Publice In materia producerii si comercializarii. medi: camentelar in piata romaneasca Prin articolele 715 si urmatoarele din lege, sunt prevazute, punctual, conditiile, precum si documentele ce trebuie indeplinite si prezentate de fabricanti, pentru a le produce si comersializa pe piata romaneasca. Astfel, éolicitantul si detinatorul autorizatiei de punere pe piata ve- buie sa fie stabiliti in Romania sau inte-un stat membru al Uniunii Euro- pene, iar pentru a obtine o autori- Zare pentru utilizare traditional, so- licitantul depune o cerere tipizata la Agentia Netionalé 2 Medicamen- tulul Cererea trebuie sa fie insctita de urmatoarele informatii si documente: (i) cele prevazute la ant, 702 alin, (4) lit. a) ), m sin, si enume: ‘Art.702. a] numele séu, denui rea si domiciliul sau, sediul social al solicitantului si, unde este cazul, ale fabricantului: b| denumirea medicamentului; ¢) caracteristicile calitative si cantitative ale tuturor constituenti- lor medicamentului, inclusiv denu- mirea comund inteinationala (Oc) recomandata de Organizatia Mondi: ala a Sanatatii, daca exist o ase- menea denumire, sau o referire la denumirea chimica relevanta; ) evaluarea riscutilor pe care medicamentul le-ar putea prezenta pentru mediu; acest impact este e- valuat si, de la caz la caz, se iau masuri specifice pentru limitaree sa; )descrierea metodei de fabricatie; f) indicatile terapeutice, contra- indicatille si reactille adverse; 8) posologia, forma farmaceutl- c, modul si calea de administrare, precum si perioada de valabilitate prezumatii h) explicatiile privind masurile de precautie si siguranta care tre- buie luate pentru depozitarea medi- camentului, administrarea sa la pa- cienti si eliminarea reziduurilor, pre- cum gi indicarea riscurilor potentia- le pe care medicamentul le prezin- ta pentru mediu; i) desctierea metedelor de con trol utilizate de fabricant; un rezu- mat al caracteristicilor produsului, conform art. 708, 0 macheta a ambalajului_secundar, continand detalille prevazute la art. 763, si ale ambalajului primar af medica- mentului, contingnd detalille preva- Zute la art. 764, precum si prospec: tul, conform art. 769; n) un document care sa ateste feptul ca fabricantul este autorizat ‘SA produc’ medicamente in tara sa; rezultatele testelor farmaceutice le care se face referire la art. 702 alin. (4) lit. j) prima liniuta; (i) rezumatul ceracteristicilor produsului fara datele specificate la art. 708 pet. 4: (ii) rezultatele testelor farmaceu- tice la care se face referire la art. 702 alin. (4) lit) prima liniutz; ii) rezumetul ceracteristicilor produsului fara datele specificate la art. 708 pet. 4; Dacd produsul a fost folosit in Romania sau in Uniunea Europeana mai putin de 15 ani, dar sub cele- lalte aspecte este eligibil pentru au- torizare simplificata, Agentia Natio- nala @ Medicamentului, primind o cerere pentru 0 asemenea autori- Zare, se adreseaza Comitetului pen- tru medicamente pe baz de plante care functioneaza In cadrul Agentiei Europene a Medicamentelor. In a- cest scop, Agentia Nationala a Me- dicamentului trimite documentatia relevanta pentru sustinerea proce- durii de arbitraj. Daca Comitetul ela- boreazi 0 monografie comunitard, aceasta trebuie sa fie luata in con- siderare de cdtre Agentia Nationala @ Medicamentului atunci cand ia decizia sa finala. Dupa cum se observa, autoriza- rea in vederea producerii si a co- mercializarii acestei game de pro- duse este raglementata in cele mai mici aménunte, autoritatile publice acorcand cuvenita importanta me- dicamentelor si produselor fitotera- peutise naturele. ~ Cadrul jurlalc actual se refera si la modalitatile $i formele de coo- perare $i de spriin dintre minister $/ firmele producatoare de medica- mente si produse fitoterapeutice na- turale in activitatea de cercetare $i regatire profesionalei a personalului? Ministerul Sénatatii Publice, prin orgarismul su specializet, Agentia Navonala a Medicamentulul,institu- tie de mare tinuta profesionala, are in vedere indrumarea $i conscierea producétorilor, punandu:-le la dispo- Zitie atét reglementérile la nivel de loge, oat si legislatia secundara ela- borata in aplicarea acestel - Ce pérghil administrativ-organi- zatorice si financiare are ministoru! pentru sprijinitea $1 stmutarea a- gentilor economiai din acest dome- niu de activitate? - Insasi recunoasterea $i elabo- rarea unei legislatii specifice repre- zit un sprijin profesional si admi nistrativ acordat de institutile sta- tului producatorilor si distribuitorilor de medicamerte gi produse fitote rapeutice naturale; dar o implicare prin parghii financiare, nu este oo sibilé, deocamdata. = Ce face MSP. pentru elimi- narea de pe plata a producéitorilor si comerciantilor ilegali de produse Moterapeutice naturale? -Eliminarea de pe piata a produ eatorilor ilegali de medicamorte si produse fitoterapeutice naturale se va face in mod natural, acestia ne- fiind recunoscuti ca producatori gi hefiind in masura sa obtina autori- Zarile prevazute de lege. Dar, disparitia pe cale naturala a produsatorilor si comercializatoriior ilegali, despre care vorbeam, se va putea face si printr-o educatie cores- punzatoare a consumatorilor de ast- fel de produse si medicamente, care trebuiie sa fie atenti, s& discearna de unde si de la cine cumpard. Nojembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate /HOFIGAL Posibilitatile utilizarii termice a energiei solare sunt astazi bine cunoscute gi clar definite. O tehnica robusta si matura, dar gi destul de diversificata, sta deja la indemana celor interesati. % Dipl.ing. Cornel Prodan, PRODY SOLAR Berlin 0 realizare aparte reprezinta insta- latille solare de inealzire si, in special, utilizerea aerului cald. Aceasta tehnicd Ii gaseste plicatia la preinacalzirea si olimatizarea spatilior mati, ca de exemplu: hale industriale $/sau de Cepozitare, sali de sport, centre co- merciale si sociale ete. O aplicatie special consta In fo losirea aerului Incdlzt solar in anu: mite procese termige indus- = ‘tale care se destasoara in do- EEN meniul de temperatura maxim ce 50-60°C. Un exemplu clasic Il constituie procesele indus: triale de uscare-conservare bio- masa (plante medicinale si tehnice, cereale, legume, fruc- te, produse din lemn, slamuri rezultate din tatarea apelor industriale). In acest sens fir ma HOFGAL, una din firmele romanesti de varf in produce- rea de medicamente, suplimente alimentare si produse cosme- tice bazate pe principii natu rale (extracte din plante), a ho- tarat $4 abordeze 0 tennica solaré moderna pentru pro- priul proces de uscare a plan- telor medicinale. Hala de us- care a materiilor prime Foto 1 SI 2) poate face fafa con. structiv unei game foarte mari i diverse ce produse vegetale. Varietatea de plante medicinele, fructe si legume, care sunt supuse pro: ceselor do uscare, este de peste 160 de tipuri. Dacd\ la aceasta cifrd ve adau g multitudinea de organe - compo nente biologice apartinand acelelasi specii, ca de exemplu: rédacini tulpini muguri, inflorescente, frunze, flor, fruc- seminte, se poate face o imagine clara despre complexitatee materialulu biologic care constituie materia prima a zeci si zeci de produse finite marca HOFIGAL. Acesta gama diversa de produse biologice, cere initial posed& un coninut In apa inte 40 si 90%, buie uscata pana la valori sub 13% Instalati solare folosite in circuitul procesului de useare In perioada de vara procesul de us- care dureaza intre 5 si 10 zile. Proce. sul do uscare naturala era Insotit de 0 activitate manual regulata de aerisire a stratulul de plante, depozitat pentru Noiembeie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate a preintampina tenomenele de muce- aire. In 2005, s-a hotdrat introducerea experimental 2 dou’ instalatil solare termice in crcuitul precesului de scare. Proiectul tehnic a fost realizat de PRODY SOLAR Berlin/Germania iar livrarea in- tregului echipament 5-2 facut de catre firma GRAMVER SOLAR-BAU Amberg/ Germania. Principiul de functionare imunitatea, doschid posrts bolilo Givilzetie: cardiovaseulare, reumatice, peihics, dlabet zaharal boli degenesative, neoplasme) © Pot fi consumate alimente de tipul: ‘limente din agicultura chimizeta, tecute prin provede fizico-chimice: de refirare, conse-vere, gatlt easier pot he locl une amen sbnétoa co DreTintaoeooa ots cuca tuniears ot nae Ee cenese eed Ose ee a eg eee) ee BhSicie peenca mn mna E See ore ne eee beung vais beau ys ano") fomtzs nuwton! ati inp sren io Rn sing urtorat eee boas (start tend fa ecere a recreate A edie are eae erg ecrgncanl pou ort nuvien kita, care covionazd evorel l ceteeo niet Se oreo ese er sae ren LO Cee A oe ee re aig ee le eee Ce a eed Vantajole medicamentelor alopate.letd de ce s.a ajuns la con! ee et ee oe Oe aero ds Cee eae ee a ar eee een eect er ea eg eee Ce ee eee eee ee Pe Me el ed oa eter Nei igre ae iene Ce eee et ae eee ae Pere en erect Tad ‘selor naturele abla acum pot si explice modul in care produ ee ee ee ae ea eRe ee oe ee meer eee ee ae moc mPa Mate aa ene. eae tout ee area ee ec a a ae ee Neo: ae eke er kot eee ena) Foe Die ele yt ane Japonia, s-2 ajuns ca In mai putin de 10 ani ponderea afe lod cee Nick a Na ee ge ate eee aia ee eau Firma Hofigal a stabilt c& princpela rectie proprie de dezvoltare este fabrica- rea $i punerea la dispozitia publiculul a u- ‘ui numér in continua crestere de supli- mente alimentare exclusiv naturale, care 84 contind nutrient esentiali necesari, dar si care si Impiedice acumularea de toxine, ‘degeuti nocive tn organism - care scad ca~ pacitatea de aparare si pregatesc terenul pentru instalerea celor mai variate boli si a Imbatranirii premature (ex FAMARANT, COWPLET ANTIOXDANT), Se recoranda ape larea la medicamete naturale nu nummai in sitvati crtice, atunci cand medicamentele alopate nu pot rezoiva o boali, ci prefaren- tial, mn fazole incipionte gi preventive. Rea lizarea acestor produse naturale prin aso- cierea de extracte fitoterapeutice si opote- rapeutice, cintre cele mai apreciate privind compoziia lor in substarte de mare valca: re pentru sanatate, asociere bine studiata, lurmarind completarea anumitor efecte ce raspund stmulérii si asigurérii functilor normale biochimice si fizioogice ale orga- nismului uman, ofera sanse reale de intar- Zier® a procesalor de Imbatranire. Prin im- bundtatirea functionarii aparatului digestiv Si prin furnizarea rutrientilor neceseri, in forme ugor asimilabile, capactaice de epérare a organismulul uman creste prin Intdcrea sistemulul imunitar s1 prin eres- terea energiel necesere functionéiii nor- ‘male a tuturor organelor vitale. Astfel, re- ducerea stresului oxidativ, asigurarea nu- ttientiior esential, imbundtatirea procese- lor de asimilare si de eliminare @ metabo- Itilortoxici, cresterea energiei celulare, prin aport de substante naturale potrvite, o>: rect acociate in forme farmaceutice plécute, dau speranta omului la 0 viata mal lungs, mai sanatoesa gi activa fzie ¢| Intetectual. Dinue cete mai cunoscute suplimente ali- ‘mentare, produse de Hofigal reaminim: MW Coenzima QI0 COENZMA Q1O0 poate fi adjuvant in tra- tamentul patologiei specifice afectiunilor cardiovasculare, bolilor degenerative ale sdalta fa lao EERIE | sistemuiui nervos ‘central, parodonte- ze}, afectiunilor he- } patie si pancreatice, a cresterii tonusului organismului si a incetinii procesulut de Imbatranire In special prin regiares ‘constmulul de radi cali formati in procesele de cataboiiz8 i anabolizs, @ Spirulina Supliment a limentar ecologic pur, Spirulina contine peste 50 de principi bioa- tive, prin. care Intervine in regia- rea tuturor fune- tilr organismal uOHGA Une ea Prin spectficul comporitiet contiibuie de asemenea la depurarea organismulti. MW Fiamarant Datorits comporitiei sale bogate, topi- hamburul este utllzat ca imunostimulator, ‘antioxidativ, antitoxic, tonic, Intaritor, revi- talizant. Noiembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate Wi Reglacid >in sheer! elector raise Carnes, foainia peers fl produsul regleazé : tie sergiol 2 Baer tie cies ena rot, dined seni desu (pirozis), reduce procesele inflamatori si dureren,pctoeers mucoesa gastih 3 Stmuleoch secrete de. muna pert jeoraiaie areal, WRedigost FREDREST, comprmate s capsule, este un procus cu Import toplom (spctie fat) fa vel! veg! apo igen Contine un complex de enzime si alti pro- ‘dusi bioactivi din cuticula de pipoté de pa- sire, alu de erat de ormurr ‘compozitie valocoasa In flavone ca siimari- 1a, stimulator al funcilorceluleta hepatic i Mag-Anghinar MAG-ANGHIVAR, comprimate, nl extract de anghina- 18 bogat in aczipo- lfenoic, imbogatt [| cusarur organice de |, magrezu are un e- jal ‘marcabl efect bene. [A aye fic hepato bila, prin creptorea 9i_ mb: natives. secretiet biliare si prin stimularea evacuam biel, marind totodaté peristalismul intestinal s cresterea volumului de urina, contriouind astfe la elminerea substantelor toxze. © Catinofort Produsul © © asociere Intre complexul fitechimic din pulpa fructului de eating gi compleul fitochimic din spiculing, eléturi de cateva uleuri esertiale, fumizeaza toata gama de substante bigactive, mentionate entru a regia cigestia si pentru a asigura buna functionare a tubului digestiv. Com- plexitatea sutstantelor din aceasta asocie- fe confera produsului si alte proprietati cu ‘arg! implicatii in mentinerea bunei stiri de sandtate, > G URANTA ‘ ae LiViENTELOR hidrait de carbon com- f | | SANATATEA / vesco : nifi din cereale el_mai. finerea_sanatatii_est 4 einert ata a cues paste otionars Bea an a inoase, orez, Statisticile mealc fin. in cal Ate. cartofi. Aproa- ji ind maladiile secolului XX, iar printre f pe o treime din Sauole_sau facteri_favorzant-ete-enumeralé $1 nua)’ caniatea de in va al 2 Be baiiene orpaneecte ‘cauza unor maladii? ff) hrana zilnica trebuic si conti- nd alimente din acest grup. {!! Important de stiut: Dupa o rafinare inalta, alimentele nu mai apartin acestui grup. Este cazul fainii albe de grau sau al Epoca moderna a adus dupa sine 0 mare afavere pentru producatori si ‘comarcantii de produse alimontare si un plus de confort pentru consumaton. Dac acum eateva zecl de ani majoritatea alimentelor proveneau din produc ‘a proprie a individului, iar aimentele erau integral pregatite In casé, astizi Fapottu s modificat, Cea mal mare parte a alimertelor provine din retee- {Ua do magazine alimentare, aro bund parte din almentatie are la baza produse semipreparate. Producétori industiall de aimente, pentru @ re- Zita concurentsi exictente pe plat’ trebule sé prezinte produse calita- tiv supericare, adied s& alba un aspect agreat de client, mires si EUS pldcato gi termen de valabilitate cat mai mare. Dar pentru a sats~ face aceste deziderate, alimentele sunt prelucrate prin Inlobarea, {do agaisi aditvi alimentar (colorant. emulgator, stablizato‘, ‘antioxidant, conservantl, aromatizant) etc. care se regases¢ I ‘comporitiainscrpvionata pe amatal (deca ea evista) sub for ‘ma unor eocur, Acestiadtivi sunt utlizati doar cu avizul Mi risteruiui S8natati sila prima vedere par inofensivi, dar in timp se constata c& Iuerurilo stau cu totul altel. Sore, ‘exemplu, zaharina a fost folosit (sla noi inca mal este), ca induletor pentru diverse preparate hipocalotce. Ve me de multi ari sa crezut ca este o substanta total mente inofensiva pentru organism, dar cercetarire- ‘conte au arétat o& ea prezinta potential carcerigen, ‘ceca ce a facut ca In multe tar cocidentale SA fe re comandaté etragerea ei dn consum. Cea mai mare parte 2 aditivler alimentarlreorezinta substante chi ‘mies ce sintez4 care nu se gsesc in mod natural ‘ici in regnul vegetal, ici in cel animal, deci nu ar tvebui s& facd parte din alimentatia noast. Orga- rigmul uman, vzut orn prisma biochimica, nu de- ‘yne Zi metabolic propril acestor substante, iar De o alta parta, aceste substante, care sunt obiinute lipste de energie vitale pe care in mod naturel sub- stantele produse de naturé le contin. Din acest punct de vecore, putem spune c& advil alimertani sunt ‘substante mosrte, ba mal mutt, ei sunt, prin Inpru ‘murarea de c&i mataboice necesare biotarsformari tor in vederea elimindiri in organism. consumatori de energie vital din rezerva propre @ organismulul Noiembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate orezului alb, care nu ofera decat ,calorii goale”. Nici producatorii, nici consumatorii nu par sa fie constiengi de acest lucru, iar oferta de produse de panificatie din cereale integrale este insuficienta. OAT Dram Pawueeey Care sunt oare proprietatile acestor atl uctele si le- gumele, care pre exemplu, colorantii alimentari sunt substante de sintezé ale trebuie sa re- céror molecule au proprietatea de a so fixa ori pe grasimi ori pe prezinte o alta fibrele celulozice din alimente. Cele mai nocive sunt cele care eine din | se fixeaza pe grasimi, pentru ca acestea, odata ajunse in orga- ene sm,.se vor depune in tesutul adipos. coloréndu-1, iar mai tarziu pot genera . diverse probleme de sandtate. Conservantii sunt substante chimice care 4 cam. Cel mai \ inpiedicd dezvoltarea microorganismelor prin blocarea_unor enzime bine © si man- \\ vitale ale acestora sau prin distrugerea membranei lor celulare, Nu cam fructele avem nici o garantie cd aceste fenomene, chiar daca nu sunt sesiza- crude, iar legu- \\ bile prin mijloacele actuale de investigare, nu au loc siin organismul mele si fie cat \ 29Stru, undeva la scara moleculara, dar cu efecte grave in timp. mai putin tre- cute prin foc. Stim despre aceste substante ca in doze rezonabile nu au efect toxic vizibil 3. Penulti- \ Si imediat asupra organismului uman, dar nu stim ce efecte pot avea in timp la scar4 moleculara si ce boli ascunse ar mai putea favoriza. mul grup in- Cu siguranta, toate produsele de acest fel it furnizeazé energie, altel clude in mod \\ spus, calor Problema este a majoritatea acestor calorit 0 reprezinta asa egal preparate \ numitele ,calort goale’, adica cele care elibereaza energie, dar nu con din lapte. pe mineraiele si vitaminele esentiale pentru mentinerea sanatatil. f Mai simplu spus, @ ca si cum te-ai alimenta cu combustibil fara s4-ti de-o parte, $i \ ranesti organimul. din came si —— ee oua, pe de al Mutlte calorii nu inseamnd parte. impreu- Pear Ww caparat ..hranitor’! bui si consti- aire ara de carbon simp sau zanarurie simple (orccesate indus BN ay cece lees bromree ee deans stn ime din ceea \\ erect meat, aeosrece sunt apis transtormaie in gucde, ar apo, sean ih calm, Dar tot atet de adeverat este ca, dupa aceea, se ns iceman an leazaé moleseala, adica efectul contrar celui scontat. Explicayia: zilnic. ‘tunel card procentil zararuid cin sange oreste rapt, orga rile \vismul itcepe sa produca insuina in exces, pentru 2 cima 4. Uleiurile Surplusul Gin sistem. Deci, cand mananci prea mutt zahar, (animale si ve- \ corpui reacyoneara, producand mal multe nsuina. Con. i dule \seana este co vail zanaruil an sange Stade rapid i Setale)/st/dule \ sang tao sure nal proasis oocai cea pe care credea ch ciurile se afla Yai comvaturo. de acces, cet mai bine arf sa inocalest cmai in var. ¥ sublurle, sneckurle sau aututle racotoare dulce tocmal in var- : = er sirse se nicrat ve carbon cise) compiecsi car, full piramidei. \ pe tangs teptu cf elbereacé ral tent zaharul sarge, Despre ele, nu- Ym! ad's! viamine, mingle 9 tre, Este ors z despre cereale si produse dn ceresle integra, trifionistii spun \ tegame si fucte, certor. E ‘ene la denumir precum: gucoza, sucroza, eae fructoze, sirop de glucozd, dextroza; preverta a lucru: consu- \ cestor nu inseora e& acel prods nu contine mafic rar! \ rah Seouees sistas respecte Majoritatea oa- menilor vad in levan- tica o planta de gra- dina cu aspect fru- mos si cu un parfum delicat pe tot par- cursul infloririi, insa studiile stiintifice de- monstreaza astazi ca este vorba de o planta cu calitati complexe, care se poate utiliza in mai multe moduri in viata noastra de zi cu zi, pentru a ne pastra sdnatatea. intemeietori Romei antice pretuiau Lavandula Latifolia Cercetatorul Rene Maurice Gattefasse ‘a definit lavanda ca fiind .planta sur- prizelor” In timp ce savantul studia in laborator uleiurile volatile din compo: Zila mai multor paante, a avut joc © explozie si acesta s.a ars grav la 0 mana, Durerea putemicd I-e facut $8 introduc’ mana in cel mai apropiat lichid, (18 a mai gandi. Intamplator acesta ea ulel de lavanda. Usurarea a fost aproape instantanee, iar in zilele urmateare Gattefasse armas. uimit si fascinat de rapiditatea cu care mana $-@ vindecat, fra nicl urma de cicatr- ce. Dupa 0 séptamana conoluzia era evidenté: uleiul de levand avea pro- prietatea de a vindeca arsuri Dupa cum era de asteptat, omul de stiinta s-a intrepat daca s1 alte ule iuri esentiale au aceeasi proprietate terapeutica. Ei dine, acest studiu a condus la aparitia unei lucrari care, de fapt, a constituit baze noi stiinte denumita AROVOTERAPE. Medicii si chimistii au rémas sur- pringi sé descopere 0 gama vast de substante odorante care pot fi util- zate in comeniul medical si marea va- rietate a proprietatilor acestora. Ute rile esentiale, utilizate pentru proprie- tatile lor antiseptice, antimicrobiene, antitoxice, antivirale, cu efect puternic energzant si cicattizent, au devenit subiect de cercetare inedité si in scurt timp ne vor dezvalui virtuti nebanuite pentru eradicarea unor boli grave. Daca te oz, te Inteopé © viespe, tun paianjen sau orice alta insects, 2- plicarea imeciata a 1-3 picaturi direct pe rand rezolva probleme instante- neu. De asemenea, daca iti speli fata cu apa In core ai adéugat 2:3 picdturi de ulel de lavanda, te vei racori sau vei inléture mirosul de bucatarie ime- dat. Levantica se foloseste si sub for- | mA de ceaiuri care se pot consuma induleite cu miere, ca remediu pentru Viola lurgé si sindtoasa. Gratie virtuilor ei pretioase, javan- da este consideraté 0 binecuvantare In Europa, Inca din timpul Rome tico, in Anglia, planta oste protuitd atst ca medicament, cat si ce produs pen Noiembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate ‘tru casa - ingredient pentru bucatarie De la arbustul micut, pané la plan tele ce depasesc un metvu gi jumatate, lavande poate fi cultivaté ca planta singura, formand tufisuri mici sau gar- duri vii, adevarate bariere antiinsecte. Cercetarile si incrucisarile facute ‘au condus la obtinerea unor inflores. cente cu un adevéirat diapazon de cu lofi, de la purpuriu intens, la culoares tipicd de lavanda, roz desctis si alb, cu frunze de cele mai diverse forme s consistente. Levanda este cultivaté azi ir Anglia, Germania, Franja, Olanda, Bel: ie, Spania, Portugalia, talia, Ungaria, Bulgaria, Romania, Algeria, Maroc si Turcia. Se cultiva pe ari extinse in tari cu climé meditereneand, cum este Grecia, far In Germenta, Intre Bingen si | Kruenach, exsta o regiune numita Mun tele de lavanda’. Anglia, unde lavanda este cultivata ined din 1820, avand practic coa mai mare experienté si raspandire a lavandei, poate fi numita tara gres Tara lavencei’. Se aprecieaza, azi, ca asa-zisul calm englezesc s-ar datora acestei plante, adevarat miracol gi dar al naturil are caracteristici bine definite In ,Dietionarul de fraze $i de legen- de” scris de Ebenezer Cobam Brewer acum 150 de ani, sunt prezentate vir- tuti ineredibile ale lavandei, de le ba nlele boli ca raceela $i tusea, pana la exagerari ca evitarea sercinii, alunga- rea fantomelor etc. In lucrarea ,Complete Herbal” care a apdrut in foarte multe Nicholas Culpeper afirma: ,Lavanda este folositoare pentru toate durerile de cap provorate de fig apoplexie, epilepsie, in amorteals, crampe, con wulsii, pavalizie $i lesin, Intareste sto- macul, elibereaza ficatul si spina de obstructi, provoaca menstruatia si alu- (8 la expulzarea noului nascut ¢i a pla- centei”. .Florile de favanda adéugate in vn, infuzate, li ajuta pe cei ce sufera de flatulenta sau colic! Un decost din flori de lavanda, un- guras, sundtoere $i rédacind de spa- ranghel este foarte util pentru epilep- Sie si vertijuri. Acelasi decoct se reco- mands si pentru olétirea gurii in du rerile de dinti”. Ulelul de lavanca are cateva carac teristici bine definite, desi exista multi fealsificatori care il .inmultesc”. Primul mod de a stabili calitatea ulolului de lavandé este urmatorul: se ia 0 coalé alba de hartie, se aplica 1-2 picaturi de ulei si se Incdlzeste deasupra fld- Cari, a cel putin 30 cm distanta; cel putin 5 minute coala trebuie ¢4 rama. 1nd albi ca le Inceput. Dac& mane patata Inseamnd cA In ulelul de la: Vanda s-au adaugat alte uleluri. Daca hartia mane Ingélbenita, uleiul este vechi si nu a fost bine pastrat, la 18°C, In aticlé brund, Inchisi ermetic. Ueiul de lavanda, ca toate ulelunie esentiale, se pastreaza numai in sticla neutralé bruna, fiind exclusd utilizarea maselor plastice, indiferent de calité tile acestora. Acesta se dozeaza atent cu picurétorul, ca toate uleurie ete- rice, si se poate utiliza in mai multe moduri: comprese, spailéturi, bai, fumi- gati, inhatay Proprietatile uleiului de lavandé sunt: anaigezioe, antidepresive, antiin- flamatoare, antiseptice, antispasmodi- ce, cerminative, cicatrizante, diuretice, ‘emenagoge, expectorante, ipotensi- ve, sedative, deodorante, Proprietatile terapeutice ale lavandel pot fi utilizate Intr-o gama foarte larg de tratamont: ecneea, aftele, arsurile, arsurile solare (pentru arsunile solare, Hofigal ¢ creat -Gelul pentru pleja” din gama_,Hof- Viedana” care combina uleiul de la- vandé cu uleiul de catind, potentate de Coenzima Q10 $i alte uleiuri vole- tile), artritele, estmul, constipatia, crampele musculare, depresia, diaree, curerea de At, durerea de picioare, ureri de cap, dureri lombare, eczema, entorsele, fibroza, flebite, furuncurile, ‘geaja, guta, guturalul, nemoroizi, ner- pesul, insomnia, monturile, negi, pal- Pitetille, pielea uscatd, reumatismul, si- uzita, stresul, tensiunea, tulburérilo menstruale, vandtaile, varicele. Noiembric 2006 | MOFIGAL - Natura i Sanatate Coenzima a10 si n ultimii 30 ani, morbiditatea din ce in ce mai crescuta prin boli cardiovasculare, carcinoame, boli degenerati- ve - ce apar la varste din ce in ce mai tinere - deficiente imunitare, au tras un semnal de alarmé oamenilor de stiin{& din intreaga lume. A trebuit gasit un raspuns la doud intrebari: | 1. de coa apéirut 0 asemenea crestere a morbiditatii prin aceste boli? 2. Care este cauza $i cum poate fi ea anihilata? Astfe! 2 aparut notiunea de ,.radicali liberi”, fiind, se pare, sursa a numeroase boli ale civilizafiei $i, odata cu aceasta, nofiunea de ,antioxidanti”, substante neutralizante ie a inl Cunoseénd rolu! important al anti oxidantiior si mergand in dicectia cer- cceténlorintemayionale pentru puneree la dispozitia oamenilor a unor antio- xidanti din ce in ce mai complecsi si ‘mai putemici, specialsti firme/HORCAL au creat procusu! .Coenzima QLO in ei de cétind” (15 mg Q10), acum st in varianta FORTE (30 mg 10), bazan- uso po sinergismul actiunii celor dous de fabricatie fara ados comercial OE) Eile preturi produse $i pe principiul cé utilizarea unui complex de antioxicanti este de preferat utilizarii unui singur antio- xidant. Produsul are 0 foarte bun bio- disponibilitate, nu prezinté reacii ad- verse, puténd fi administrat rie in pro- filaxie, fie ca adjuvant terapeutic. Se adreseara tuturor categoriiior de per- soane, nu are contraindicati la dozele presciise si se comercializeazé la un uleiul de catina, pret scézut fata de produsele simila- re ain import. Cercetéri recente au pus In eviden- 13 foarte muite substante cu efect an- toxidant, ce provin mai ales din plante ‘sau anumite produse de origine ani- mala. Printre substantele cu efect pu- temic antioxidant se numaré Coenzima Q10, provitamina A, carotenoizi, beta- caroteni, flavonoizii $i vitamina E. Noiembrie 2006 | HOFIGAL - Natura ¢i Stinatate Coenzima Q10 este un antioxidant _similar_ca structura_cu vitamina E si joaca_un_ rol crucial in ge- nerarea ener- giei_celulare, este un stimu- lent _imunitar semnificativ, creste circula- fiala nivel car- diac, a te_,,antiaging” Sau impotriva im- batranirii_si este bene- fica_pentru_sistemul car- » diovascular. Coenzima Q40 ajuta la metaboll- Zarea grésimilor si carbohidratilor, la mentinerea_flexibilitatii_membranei celulare, Rolul Coanzimei Q10 este vital pentru c& aduce In colule protonii si electronii implicati in procesul energe- tic celular, care sunt utlizati pentru pro- ducerea adenorintrifosfatului (ATP), Sursa imediaté 2 energiei celulare. Corcetarile au demonstrat cé mai mult de 75% din populatia cu varsta peste 50 ani pare a fi deficitara in Co Q40. Lipsa unei cantitat) suficiente de Co QLO poate conduce la boli cardio- vasculare deoarece, fara ea, inima nu are energie destula pentru bun cir- culatie a séngelui, astfel incat apar fe- nomene de ischemie. In Japonia, Co Q10 a fost aprobata pentru utllizarea in tratamentul insu- ficientei cardiace congestive. Variate rapoarte de cercetare sugereazé ca Co O10 poate fi, de asemenea, bene- fica in tratarea cancorulul, SIDA, dis trofii musculare, alergi diverse, ulcere Bastrice, obezitate, miopatil, diabet, surditate, boli periodontale. Produsul firmei HOFGAL contine p= lang’ Co Q40 gi uloi de catind, formand astfel un puternic complex antioxidant Cu proprietati remarcabile si net supe- rioare utilizani Co Q20 simple. Uleiul_de catind este un produs specific Europei do Est, catine facand parte din flora spontana a acestel Zone. Acesta este foarte bogat In prin- cipii active cu actiune antioxidant, continand 0 mare concentratie de vi- tamine liposolubile (A, E, F, &), beta aroten, carotenoizi si vitamina C. Ast- fel incat uleiul de catina, el insusi, re- prezinta un complex antioxidant. Carotenoizii din compozitia uleiului de cdtina actioneszé ca agenti antitu- ‘morali, sad riscul aparitiel cataractel i al degenerescentei maculare si im- bunatatesc evolutia bolilor de inima. Impreuna, Co QLO gi vitaminele C si E ajuta a conservarea carotencizilor In jesutud. Organismul transforma beta- carotenul in vitamina A dupa nece- sitati. Betacarotenul actioneaza ca an- tioxidant, rupand lantul de reactii in care sunt implicati radicali liberi, pre- venind oxidarea colesterolulul. Neutra- lizeaz& estiel produsii toxici aparuti prin expunerea la radiatille solare, ae. rul poluat, prevenind probleme ale o- chilor, plémanilor 5 piel Vitamina E din uletul de catina este, totodata, un antioxidant puternio, care previne cxidatea lipidelor. Oxidarea grasimilor este implicata In procesul ce conduce la arterosclerozé, Prin ur- mare, utlizarea profilactica @ unui produs ce contine aceste principii scade semnificativ riscul de artero- scleroza. in acelag) timp, vitamina E reste utilizerea oxigenului la nivel ce- lular, creste réspunsul imun al orga- nnismului, joacé un rol important in prevenitea cataractei si reduce riscul bolilor coronare. Panel ora[- ogee ET Orr end om Liar 1) LTO Mgmt a in apararea noastra zil- etree Sone ers Peer ey Cae) Mieke hear eceter ied UE Test BEE he un anumit organ - este suficient de complicat une- ori. Fie c& nu au sursel icest arbust, fe ‘nw ini 1a reusim sa Sele portante si deosebite lucruri, fara riscul suprapu- Este necesar sé fica rete legate dé bi acest inirecut,wilicacea ull 80-100 cde aa i analiza if ic& a speciilor and seama de Tite i GAINAWALBH (Hippophae rhamnoides L.) ‘§ Genul Hippophae cuprinde o sin- ‘urd specie - rhamnoides. care face parte din familia Eleagnaceae; specia cuprinde _subspecille Eur-themnoides W)..cu multe varietati, Selicifolla (Don), ‘Thibetan (Schlecht), Carpatica (Topa, 1960). Denumirea stiintfic’ a genului de fiva de la cuvintele din limba greaca hippos - cal si phao - cu omor. Denu- mirea se referd la utilizarea data fruc- telor in trecut, pentru eliminarea vier- milor intestinali la cal. Dupa alti au: toi, ar insemna cal strlucitor”. Cati- na alba mal este cunoscuta si sub nu- mele de cétina alba ce rau, catina ghimpoasd, catina albastra, dracila, c&tina rosie, gard viu. Ctina alba prezinta interes in nu- mercase domenil, asa cum va rezulta din cele prezentate in lucrarea de fata. Este apreciata si pentru coloritul fru- mos al frunzigului, dar mai ales pon- tru cel al fructelor, care acoperd cin ‘abundenta ramurile, din teamna pana in primavara, Poate fi cultivatd ca exem- plare izolate, in grupuri sau in garduri vi CATINA SI ISTORIA EI De lainceput irebuie sa subliniez faptul cé pentru biologice, catina alba este un arbust ‘ufos si puternic ghimpos, de telie mare, de obicei de 2,5 - 4 m, uneori puténd alunge la 8 m inditime; diame- ‘nul tulpinii este de maximum 15 cm Tn conditii aspro de cima poate deveni Un arbust trator. Catina alba este 0 specie eutoasi- atica, avand o arie naturala de ras- pandire dintre cele mai vaste pe glo- bul pamanteso. Ea se Intinde peste toaté Europa si Asie, de le Oceanul Atlantic pana la Oceanul Pacific. Lati- tudinal urca pana la paralela 67°56" (in Norvegia) si coboara pand la para- | SO lela 23°27" (in Asia), atingénd in felul acesta, Oceanul Indian intre Golful Persie si India, jar in Europa - litoralul Mani Mediterane. Prin urmare, 3¢ ‘in tinde pe 180° lorgitudine si pe 440° latitudine. Altitudinal, urea pane la 2000 m in Europa, 4500 m in pla- toul Tibetului si 5000 m in Muntit Hi- malaya. Subspesia Eur-riamnoides este cea mai raspandita atat in Asia, unde Isi are centrul principal de raspandire, cat si in Europa. Subspecia thibetand se intinde | Ih Tibet la foarte mari altitudini (2000 - 4800 m), find adaptata climatului uscat si de mare altitudine al acestui imens platou, unde creste scunda, tu: foasa, cu multe parti useate datorita frigului si uscaciunii yl ‘Subspecia Salicifolia este adap- tata climatului cald si umed de pe versantii sudiei ai Himalayei Koppen explicd aceasta intinsd a Fie de raspandire prin prezenta el pe tarmurile marilor tertiare, de unde ea a fost ridicata apoi pe muntii cei mai Inalti ai Europei si Asioi, cu prilejul migcaiilor scoarei terestie, care au dat nastere lanturilor alpine de munt Himalaya, Caucaz, Carpeti = si Albi. Z ‘Optimum de adaptare ecologies i centrul de greutate al distributie|_a- cestei speci este in Asia Central, Asolo se gaseste ‘in mod precumpanitor in regiunea marilor sisteme muntoase si prelungirile lor; numai int-o mica masurd se intinde si pe coastele marilor lacurinterioare. Fela de imensa el raspandire din Asie, partea din Europa a arealului constituie o minuscula prelungire. Ea ce gaseste aici int-o situatie Inyors’, ocupand in special lteralul ma tilor (pe nisipuri umede sau uscate), iarin zonele continentale, numai de-a lungul raurilor si lacurilor. Legatura ei cu Asia se face prin doud fai: una pe Itoralul manor din nordul Europet (Marea Manecii, Marea Nordului, Marea Baltica) si a doua pe cel din sud (Marea Neagra si Marea Mediterars), jin Romania, prezenta ei se inverseaza din nou, ‘tind mutt. mat raspandita in regiunea dealurilor Munteniei si Molcovei si mai re- dusdi pe litoralul Marii Negro, La noi 1n tar, arealul cdttinei albe este se- parat in doua parti aistinete, mutt departate intre ele. Prima parte - cea mai impor- tanta si mai tntinsa - co afla in ‘Subcerpati Munteniel si Mol- dovel, desfasurandu-se de a Olt pana tn Valea Bistritei. In par- tea de vest, erealul este narecum discontinuu, prozentandu-se sub forma a patru mic irsule deper- tate intre ele: Caireni, pe Ot, Oesti si Golesti, pe Arges, Campulung, pe Raul Targu- lui Din Valea Dambovitei, ins, arealul devine continu, soecia indu-se in masa si ocupand asifel Intinderi tot mai mari, pe masura ce Inainteaz’ spre est, In Muntenia, 9 pol spre nord, in Moldova, Hotarul de nord al acestui areal il constituie Valea Bistitel, iar pe ea punctul extrem este comuna Ceahléu. Hoterul de est este si el foarte bine precizat, pe valea raului Siret. In bazinul raului Buzéu catina gaseste cea mal larga raspandire. In cuprinsul regjunii delu roase amintite, puternic cutatd si apoi ravasita ce ercziune si alunecan, cétina se intélneste atat de-a lungul albilor raurior, ct $i pe versantil, pe care urcé and la mari inaltimi. Se remarea pre ferinja ei pentru terenurile ravasite, bine garrisite si Insorite. Din regiunea de decluri, catina evadeaza atat spre ord, in munti, cat si spre sud, in émpie. In ultimele cazuri menjionete, cétina se mentine, insa, la nivelul al- billor raurtilr, fara sd urce pe versanti. in felul acesta, partile ce nord (in Mu- ntenia), vest (Moldova) si sud (in Mun: tenia) ale arealului sunt mult fieris- truite. in partea de sud a arealului din Muntenia cétine patrunde adanc In campie (Uriceni pe lalomita, padurile Corbeni si Eobos, pe Buzdiu}; In Molo va se gases'e de-a lungul tuturor raurilor, cokorand si pe Sire. In afard de elbiile raurilor, pe ver sant dealurilor catina urcé pana la 4000 m, la Secarie, si 940 m la Talea (Valea Prehoved), 1000 m in golul Tega, din bazinul Aului Basce, 950-1000 m pe Valea Sibiciului, 900 m pe Valea Ca- tinigului (toate trei in bazinul Buzdului) Prin cultura, ea a fost urcaté pana ta 1200-1300 m in bazinele torentiior Velea lui Bogdan si Conciu, afluenti ai Prahovei, cea ce este de mare im- Portenta pentru actiunea de consoli- dare a terenuilor degredate. Cea de-a doua parte a arealului catinei albe in tara noastra, care este mult mai putin intins’, se gdseste In Delta Dunarii. Prin culturé, ea a fost extinsa $i pe restul Iitoralului. eee a) alee rome eee amintite, dar, spre_tristetea ee Muu Cee Meas een g Noiembrie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate Vinurile medicinale - mit si realitate Vite-de-vie deteaza, asa cum 0 dove- desc fesilele. din era tertiara. Datele etno. Srafice si istorice araté c& descoperirea bbauturior fermentate apartine omulul agr- cultor (miloniul 7 dH). Din timpuri ime moriale, vinul a fost considerat bauturs ‘magcé, stabilind o legatura aparte intre om si civinitate. De exemplu, Hipocrate din Cos, parintele medicinel, atribuia vinulut calitaty deosebite, deoarece vorbeste des- pre .MENOS" al vinului, ica energie, forta Morala, precum si capacitatea de a trans- mite puterea de la un zeu la un murtor. Toate popoarele au desconerit, in di ferite epoci, vitutile curative ale vinului si ‘av Inceput prin a-l administra ca medi cament, dar, Inc& de pe atunci, unil au tre cut la. consumul excesiv Literatura abur- 8 de proverbe In care se lauds consi- ‘mul cumpatat de vin si critica persoanele care depasese ganita bunulul sim. Un ‘tudiu bazat pe manuscrise medicale arabe vvechi, In care se desctiu vinuile medicinale folsite pentru tratamentul melancole’, depresiei si al tristeti,releva, de pild, cd ele scad nervoztatea, fac pe cameni mei curajosi si mai genercsi Proprietati terapeutice Coreotrile noi au pus In evidenta e xistente - In struguri $i apoi in vinuri- a u- nor compusi cu actiune terapeutica portant. De un mare interes sa bucU Fat analiza unor anumiti poiifencli din vin, {n special flavonoidele, tihidroxistiF- benele si avizi polfenolci, pentru ben: ficile potentiate pe care le pot. aduce sanatati umane. Una dintre proprietatile cele mai importante ale acestor sub- stanfe este activitatea lor antioxidant’, care le face 8 atonuoze dezvoltaree aterosclero- zei, a boli lor infiama tori sia can. cerului. 0 seama de cercetar au ardat c& resvoratrolul = polifenolul prezent In vinul rogu, struguri $1 alte plante comestibile si_medicinale - inhibé carcinogeneza ‘™utistadiala, inducand moartea apopto- ticd a celulelor canceroase. Asifel, el inhib’ prolferarea colulolor canceroase din tumorle de prostaté umana, printr-un ‘mecanism tipic de apoptozd, De aseme. nea, se apreciaza ca el este principlul activ cin vinurlle rosii care reduce rscul aparitiei bollor cardice. In plus, resver- airolul are proprietati antiinflamatoare, neuroprotectoare si antivirale. Vinurile diluate cu apa sunt bune cortra febrei si a rceli, Alte studi arata ed resveratrolul are ao- tivitate potentialé de inhibare @ infectiet cou viusul HV la om. Cercetatori considera 08 aceste studil fac posibia dezvoltarea resveratrolulul sau a derivatior lui ca a: genti chimioterapici Toate acestea sunt, in mod evident, ‘numai céteva exemple din mutitudinea ce date furnizate de cercetarile efectuate in Ultimii ani asupra proprietatiior terapeu: tice ale vinurilor. latd_In cole co ure din: tre _vinurile medicinale desorise n crt apdcute in Evul Medi Vinul cu petale de trandafiri Oupa Tibbname (carte de medicina, ssecolul al XUlllea, vinul cu petale de tran- afin era recomandat contra durerilor de cap, a boilor de inima, a durerilor de sto- mac sia febrei (Mod de preparare: se iau 600 ¢ de pe- tale de trandafir uscate si se pun Inteun sdculet mic de panza. Apoi, sculetul se pune int--un vas de 40 tri cu cue de stu suri i vin tana. Se ecoperd vasul bine si se tine la umbra timp de 3 luni, Apol se filteaza Vinul si se pune in alt vas, bine acopertt 1 se pastieaza, Vinul sarat Dupa Hasan Ibn Reza Shirvani (seco- lul al X\IL-ea), acest vin s-2 folosit pen- tru tratamentul feorei cronice si a constipatiei. £1 s-a folesit si ca diuretic, pentru stomse, pentru a vindeca durerle de articulail si rnichi si pentu stimularea apetitulut El era recomandat In special pentru persoanele In varsta, Mod de preparare: se amesteca parti egale de sc de struguri cu miere si pati {de sare. Apoi se pune amesteculint-un vas si se las la maturat timp de cAteva luni pana ce vinul este gata, Vinul cu seminte de telina Muhammad Mu'min (secotul al XWi- lea) seria ca acest vin stimuleaza ape- titul, este bun pentru digestie si serveste a diuretic. Mod de proparare: se maciné 260 g de seminte de felina, se pun intr-un saculey e in inte-un vas ce contine 4 litru de suc ce struguri. Se lasa la fermentat timp de cel putin 3 luni Tratamente Medicii din Evul Mediu au folosit vinurile pentru tratamentul diferitelor boli, CAteva exemple: Ulcere bucale, Existé dovezi ca vi nul a fost folosit ca un antiseptic. Se Fecomendé clatirea gurii cu un vin tare, Se6, cu gust acru, alb sau rosu, timp de cateva zile. Intatia gAtului. Se recomanda se faci gargarA cu un vin medicinal ald, acru, sec, cu lémaie, sau sdrat. Dupa gargara nu se permitea consu- ‘mul maneari timp de 20-30 minute. Inflamatia urechi. In special ta copii, se recomanda sa se puna o bucata do pénzé de bumbec inmuiaté int-un vin putemic, vechi, in urechea Intectata, Se credea ca aplicarea acestui trata- ment in mod regulat va conduce la vindecarea inflamatici Anemia. Dupa Tibbname (carte de medicind, 1712) persoanele suferinde de anemie trebuie si manance mai multa came si alimente hranitoare si 8 bea vin rogu dules. So credea o& vinul rosu se transforma in sange In organism. Oamenii de stiinta moderni au confirmat c& utilizarea moderata de vin dulce rosu este buna pentru tratamentul anemic Flatulenta si gazele. Pentvu a pre: yeni indigestia si tlatulenta se rec: manda sa se bea vin inainte de masa. Vinul medicinal cu pelin sa folost ca femediu Impotriva flatulentei, eee tte fe Maleate hes a enced eee Peete co ree iene Reeve a ea eee Wau ee me er te Ta ee Me Pere ee ts erie enoe ores eee eee eye eae Taree 6686 ._. Recomandari @ In general, extractia se face din 100 ¢ de plante tonice uscate. sau din 200 g plante proaspete, ori 25 ite amare usc litru de vin_rosu_sau_alb. Se_recomandé doza de 4 pahar (70 mi) in fiecare Zitnainte de mas. Se poate apela la urmatoarele vinuri medicinale: © vinuri pentru stimularea pof- tei de mAnoare (din saschiu $i mu- sefel roman, rozmarin, turifé mare, coada soricelulul, pelin, romanita, jarb& mare, ienupar, ridéicini us- cate de ridiche $I varturi infionte de pelin, din unguras): © vinuri pentru usurarea diges- Uel (cu Trunze $I radacini proas- pete de angelic, de boldo, de ghimbir); © vinurl contra edemelor (cu Splinuta, cu scoarfa proaspats de mesteacén); © Vin pentru eliminarea acidu- Jui urie (cu rizom proaspat de obli- geana); @ vin contra diareei (cu rizomi uscagi de sclipeti) © ‘Vin pentru usurarea expecto- ratiel (vin cu ceapa); Meee a aero roe tém&ni. Un mod simplu si eficient de ioe ene nae alee Pee eam wc een pentru a permite ca vinul s4 fie scurs Pie eerie wer em) eee Nee eae ey ee elmer el es CM een emt Peace Ee en OT tet eCe REM Cae ee a ae ea) eee Leanne ees Pee en een ee fee Me MEM a eee © vin tonic in caz de depresie (cu rizom proaspat de cerentel); © vin contra oboselii (cu bace de ienupér si frunze de pelin); © vin pentru combaterea ast- mului (cu varfuri Inflorite de sund- toare, de roinita); © vin contra flatulenjel (vin cu radacini uscate de lemn dulce) © vin pentru stari febrile (cu scoarté de arin negru, de scoarta de salcie); © vin contra crampelor i dure- rilor gastrice (cu varfuri mnflorite de ovary); © vinuri contra oboselit (cu ra- diicini de hrean si bace de ienupéir, de salvie, de tifoiste de balta); © vin pentru oprirea sangersrii Gingillor (cu scoarts proaspaité de. stejan; © vin pentru stimularea stoma- cului delicat (cu petale de trandafin. Din muttitudinea de retete de inale, publicate 1n_ulti- mul timp In literatura de speciali- tate. am selectat doar cateva. Va- rietatea lor ilustreazé ca istoria cestor preparate nu s-a scris com- Plet_cé pe plan mondial exist’ un mare interes pentru el In numerele viitoare va vom | prezenta gama de vinuri medi- cinale aflate in portofoliul de produse HOFIGAL, proprie- titile lor curative si cazurile tn | care acestea pot fi folosite: Vin cu angelica Vin eu afine Vin cu coacaz negru Vin eu ccapa Vin cu rozmarin | Vin cu busuioc Vin Vin Vin cu felina cu salvie cu usturoé Vin cu ienupar Principiile active ale_unei_plante medici. nale sunt compusi care ii_conferé acesteia ofi- cacitate, cdrora planta le datoreaza puterea ei de _vindecare”, spunea Eric Favre in cartea sa »Fitonutritie si ftoterapie”. | | De acoea, HOAIGAL a incoput Inc’ de acum 45 ani sé lucreze consistent In ideea mal sus amintta, pornind de la c&teva produse si ajungand la este 350 tn 2006. Unul dintre depar- tamentele care s-au dezvoltet In ultima pericada este cel al produselor cosmetice, departament care a ajuns de le 5 produse cosmetice in 2002 la 27 in 2006. USS) La ce ne astoptam atunci end folosim 0 crema? Co Iu- cruri miraculoase sperm s&ine aduca? Vom incerca sa clariti- cam aceste lucruri rea noastra de natura, decare- ce dorinta de infrumusetare si viatd mai lunga este o tending natural atét a femeilor@éit-gi a barbatilor: ‘SPIRUL (CREMA este 0 crams dere. finere 6 : tga Einorere cu foe an ol Sted Se, tal de Spirulina « « =e = * Platensis vi 91 lei de odtind, care revitelizeara, he dreteazé si protejeaza fala de impute tile din atmosfer’, de soare si vant, fi indicat mai ales pentru tenurlle mite. Spirulina Piatensis contine proteina bruta, lipide, carotenoid, vtermina B4, B2, B6, B12, E, cligpelererte. Prin componentele mai sus MCE ST AVE MN re LN meets ic are multiple efecte nocive Noiembeie 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate amintite - malizea- 24 schimbul fone la nivel celular, se restablese legatutle celulare siaite, se ob} fe actiunea antioxidanta, se stimuteaz ‘oresterea si re‘acerea tesuturior ateczate local (cum ar fi ranile usoare, ecneea juve- nila, eczemee datorate in prncipal utiliza neacecvate a cetergentilor sau procuselor de curdtare a vaselor de bucdtie). Si pen- ttu cd stinta Inainteaz’ cu pasl repez int-0 directie ascendenta s-a demonstrat c& ada- ‘ugarea in exces @ conservantiior intran produs cosmetic are un ofect neciv in timp. supra pili si mucsaseler; toomai de aceca compania HOFIGAL 2 gisit, prin cerce- tri repetate, f for. ma cea mai buné Pentru un produs cosmetic, in cazul de fa{3_ pentru ‘SPIRULIN-CREMA fete cea de mono- doze, crema dinin- terior necontindnd conservanti $i nel antioxidant. De ce férd conser- van $i de ce sub forma de monodoze (un ambala) nou $i performent, de unieé inteebuingare)?", este (© intebate la care existd un rspuns sim- ‘lu Si eficient. Prin utilizarea unui ambaia) Obisnult (binecunoscutul borean de crema), comtinutl se poate impieta orint-o manipu- fare necorespunzatoare, ntroducerea dege- ‘tulul In borean, ce cate ont ai nevoie sa fo- losesti produsul, si, mai tarau, daca nici ‘operculul atasat nu este etans, iar locul de pastrare este nadecvai,constat cd emulsia a cépatat un aspect guunjos gl nesSnstos. Gama HOF. un brand al Monodozele care contin produse cosmetice fara conser- vanti insearmné un alt concept gio alta cale de ane ingriji fru- mos gi sénatos. Toomai de 2- cea vom continua sé vé pre- zentam, in continuare, si alte ‘produse din gama HOF. VIODANA care se preteazé la acest mod novator de ambalare. Gama HOEMODANA, care a cucerit ‘medalil de aur si argint la diverse_ma- nifestari stintifice, atat in tard, cat si peste hotare, contine 6 produse: crema antirid, crema pentru ingrijrea gatulul, Japte pentru Ingriirea corpulul, get ccontur ochi, ge! pentru plajé, lapte de- ‘machiant. produse care au in com- poritie exclusiv principii ective natu. rale. Crema antiri Crema antirid este indicata la orice varsta, pentru Intretinerea tenurilor uscate gi deshidratate, pentru preveri: rea aparitiei ridurilor. $-a constatal, de asemenea, c& este beneficé pentru orice tip de ten, in special datorita ac- ‘iunii principillor active din campozitia ‘acostoia. Acjiunea componentelor bicactive Gin uleiut de catina cumulata cu acti nea Coenzimei Q10 asigura refacerea structurii si elasticitatii tenului, ate- nueazi si intarzie procesul natural de Imbavianire a jesututlor epidermice, tar Spirulina stimuleaza metabolismul si regenerarea celulara. Datorita acestui fapt, pielea devine neteda, catifelata, mentindindu-si nivelul nommal de hidra- tare, iar prin aplicant repetate ridurile superficiale dispar. Un lucru extrem de important este acela cd orodusul este bine tolerat de tegumentul facial. VIODANA - DU Uis =a a orice parte a corpului care necesita ingrijre, gatul, seu mai bine zis decolteul, are nevole de nicratare, mesaj, de tonitiere a pielii si aceasta se realizeaz, cu succes, prin utliza- fea cremei pentru mngrijirea gatulul, Crema se aplica dimineata si seara, prin ugoara masare a zonelor des! dretate gi ridate ale piel gatulul. Prin asocierea extractulul de cestan, de nalba $\ 2 uleiului de catina cu Coen- zima Q410 este potentat’ acjiunea si- nergica a unor principii bioactive pre- zente In aceste extracte, Produsul are rolul de 2 proteja, calma, de a rege. nera i Introtine pielea gatului, are, de asemenea, s| 0 actiune de tip antiin- tlamator $i cicatrizant, mai ales pentru zonele sever ridate, zone intdlnite in special la persoanele foarte in varsta. 1 Gelul contur ochi Destinat pentru hidratarea normalé a zonel oculare, gelul contur och! se aplicé In jurul ochilor si pe pleoape, prin miscari circulare, dimineata si seara, dupa demachiere. Complexul tincturii de echinacee cu uleiul de c&- Und, asociat cu Coenzima Q10, actio- neazé sinergic in lupta Impotriva radi- calilor liberi (responsabili pentru pro- cesul de imbatranire prematurd) gi pre- vine apartia formaril cearcanelor. Gelul contur ochi diminueaza ridurile super- ficiale de le nivelul zonei oculare, iar pielea ‘si pastreaz3 aspectul natural. WLapte pentru ingrijirea corpului 0 gama de produse ‘cosmetice nu poate fi com. pleta decat prin include- Tea In aceasta, 5! 2 une! ‘emulsii cosmetice de tip lapte pentru ingriirea co- rpulul. Produsul se aplica 3 dimineata si seare prin masarea usoara a peli corpului. Produsul_ pas: treazi elasticitatea pieli, protejeaza, intretine, regenereaza gi in cetineste fenomenul de imbatranire a plelll Pielea capéité un aspect proaspat, natural si asta datorité asocierii uleiu- lui de cating cu Coenzima Q10. Laptele pentru ingrijirea corpului este indicat 3 se foloseasca la orice varsta pentru mentinerea delicata @ pielil corpulul. ‘Mi Lapte demachiant Laptele demachiant este un produs cosmetic In care exista asocierea fericita dintre extractul de musetel siCoenzimaQ 10; realizeazi 0 demachiere profunda la nivelul piel obrazului, elimind: impuri tafile de la rivelul tenulu, adunate peste zi si asigu (a 0 catifelare mai buna Eliminarea completa a conservan- tilor de tip paraben din formula pro- ‘uselor cosmotice aflato in monodoze este un element de absolutd noutate ‘mal ales pentru cf in ultima veme sa descopertt c& existé 0 conexiune intre acestia si probebiltatea declansaiii cancerulul de san. Revenirea cosmeticii la naturs a fiout ca stiinta sd evolueze in aceeasi directie. Tocmai de aceea Hofigal sa ganaft c@ ‘olosirea in cantiayi cat ‘mal meri a principilior active naturale Ih produsele cosmetice va imbunatét! aspectul exterior. atat al femeilor, cat al bérbatiior. 2006 | HOFIGAL - Natura si Sanatate In septembrie 2006, in cadrul Complaxului Expozitional ROVEXPO sa desfésurat 0a de-a Xi-a edie a expozitel internationale de produse sl echipamente pentru cos- meticd, cosfurd ¢I introtinore corporais- COSMETICS BEAUTY HAR 2006. La aceasta manifestare, firma HOFIGAL a fost, ca 9) le precedentele, 0 prezent’ atractvé conferlis atat de informatile specalistor sil aflti la stend, cAt i de noua ‘ferté de cosmetice car 51 de celelatte produse atlate in portofollu (cealur, tincturl, suplimente alimentare, gemoderivate). In acest an, HOFIGAL s-a remarcat gl in noua caltate de partener principal al COSMETICS BEAUTY HAIR 2006. La aceasté editle au participat peste 100 de firme din Bulgaria, Elvetia, Germania, tran, krael, Polonia, Romania, Serbia si Turca. Primul Congres International de Fitoterapie In tuna septembrie 2006, la Moscova, 4 evut loo primul Congres international de Fitoteraple. ‘Organizatori au fost: Ministerul Sana- faP#. iat ‘8p, Academia de Stine, Academia de jase © “J te Stine Naturale, Centrul federal pentru EPT! cilepanaiandacemcccer (eee tradltionale de clagnestic gi tratament de ea pe Tangs Ministerul SEn&téyi, Asocatia medicalé. a profesioniglor in domeniul medicinil tradiyonale, institutul Natonal de Fitoterepie dn Federatia Rus, precum 1 alte orgenizati Congresul gia desfésurat lucie In Incinta Centrului de recuperare medicals {Urooe" al Academie! de Silnje. In trecut, cesta a fost un renumit conac bolereso, constwuit de un nepot all Petrul si care a apartiut unela dn cele mai renumite {anil bolerest! ruses Certificat de participare Noieibrte 2006 | HOFIGAL « Natura si Sanatate La congres au fost puse tn discutie ummétoarele teme: 1. torfa fitoteraplel in Rusia $1 i fume; 2. Probleme legislative in dome- niu practicarii ftoteraplel ¢i pregatiri ‘specialistilor in domeniul ftoterapiei; 3. Tennic! moderne de ntoreraple; 4. Bazele stintifice ale ftoterapiel ‘si frologlel 5. Situatia actual privind dezvol- terea bazei de pioductie a materiel prime pentru fitoteraple; 6. Rolu! fitoterapiel in medicina de preventie, In prevenirea si tratamen- tul unor afectiuni cu caracter social, Fitoterapia in oncologte; 7. Inovatil in ftoterapie; 8. Fitoterapia si etnomedicina. Congresul National de Farmacie « edifia a Xill-a Din pat in patru ani farmacistil romani se Intélnesc In plenul unui congres national. Editia 2 Xil-2 a acestul eveniment stintfic sa desfagu- rat la sfargitul luni soptombrio, le Cluj Nepece. ‘Au fost prezenti aprosimativ £700 de fermacist intr-un total de 9000 la nivel de tara. Prezen: tarea lucraiior $1 posterelor HOFGAL s-a facut In caarut a tret sectiuni cu urmatoarele tematic 1. Management. marketing si legisatie farma- ccoutiod: 2. Istorla farmacie: 3. Produse pe bazé de plente, Grupul de farmacisti si specialist! ai firme! Hofigal a avut 0 prezenta deosebit do activa, fapt reflectat gi do consistonta si imporanta temelot de cercetare pe core le-au prezertat. La prime ‘secliune, farm. Gabriela Vissceanu @ prezertat lucrarie

    También podría gustarte