Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Bcucluj FP 279290 1885 021 41

    Cargado por

    Constantin Cosmin
    7 vistas12 páginas
    Revista " Familia " nr.41, Anul XXI 1885

    Título original

    BCUCLUJ_FP_279290_1885_021_41

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    Revista " Familia " nr.41, Anul XXI 1885

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    7 vistas12 páginas

    Bcucluj FP 279290 1885 021 41

    Cargado por

    Constantin Cosmin
    Revista " Familia " nr.41, Anul XXI 1885

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 12
    cue aig GLOW) Bw im Alcore dunia, is ont besa Kéxép-ateza me. 395. Jean-Marie. = Draunt in versuti, int’un act, de André Thowriet. — (Urmace | | Scena IIT. | | TERESA. © sfanta stapand ! Ajutd-mi s'alung ca pe o iasma rea Durerea ce vecinic sid in calex mea . Voin s& te uit de-acum ... Jean, stea mu’'t iubita! — Me niduy... (Deschide ambele par{i ale jerestei.) Ge gedzA! marea-i asmulitd... Svar paré c& vine o fartuna. — Da, Joel e bun, — s’ar fi un péeat de-ai da Mana, gai inchide inima; — de adi dart Voit ‘si-i fin ngvasta ’atradevér; — gi ért Cand voiu traf’ colo, deparie, voese STaib& vigja-i dulce, — vesel si-l privese ; Voiu chemé amieii’spre-a Ini mangiere, Si eu, lang dénsul, voiu avé putere SA surid o alipd, gf s& cant. — Prea sfant ! Na seiu de cat cAnturi triste... de mormént. (O tacere; apoi canta incetizor,) ‘Sfinta eu ménai de-odatd prinse Po espitanul aprépe mort, SS pe aripai lata, intinsa TM duse grabuie pind ‘n port, Shi dise: Brave! acum te dogtépti! Mirésa-fi jand, In en tenaglépta-e $i ‘ndat! eo-ajunse "nal sbu caste, Bath de teei ori in uga grea Dicend e’o voce tare, de ofel; > Usel-fi ochitiubita meat Céei cel pe care- eredeai ‘necat Sfan” Axenora {i Va redat.¢ (Se intrerupe,) Vai! mereu spre dénsul, foge-a mea gandire |... (Reméne nemigeatt si visttére.) Scena IV. JRAN-MARIE, ‘TERESA, Gean-Marie apare in cadrul usei din fund, gi se copreste ca st prunésed pe Teresa. Deoduttt ea se inldrce $2 scofind un fipel, se ridicd i fuge spre stinga in fafa seen.) TERESA, Ant JBAN-MARIE, Eu saat, Tereso! O! ce fericire ! Situl... ‘Tensa (tremurdd.) Jean-Mari ! JEAN MARTE, In sfirgit te véd iar! ‘Te simt la peptal meu, aud vécea-ti chiar!, Am vrut si {e surprind, nedndu-i de stire, — Si ‘dats ce-ajansel porfi cu geabire port, si prin orag trecand necunoseut, fam paca fin eat drtmal cone, Ce timp framos ! Gsrui albastra suridea, ‘Tafigele tte mirézne respandia, cand végui plaiul in raze scdldat, Ca dinte'un vis dulce eu m’am desteptat Tar cand airii hornul lung al casei tale, Scolind un fam mare ‘npragtiet in vale, Cand sini pirlazul cu un singur pas... Simffi c& putere nu mi-a mai remas, — i — de fericire, — eram sit cad! (Se intrerupe i priveste pe Teresa.) Tnsa, ‘Tereso! ce ai tu? eu te véd surprinsa’; Ochiu-ti de-al meu fugo, simt mani tremurand ; Yiri frie? entsA. Nal... totugi cand te-am védat intrand Crequi ei’n prag sedé trista-{i nilucire... i simffi tot corpul patruns de ‘ngrozire Oh! atata” vreme tot te-am agteptat... Atala vreme-am plans . . (Se desparjeste de et, gi trece la mésa sténgit) JBANGMARIE. Si eu? ce-am indurat ! Istoria mea pare yoveste grazava; Aseulta: Din China veniam toti pe navi, Sin Marea-Albasiré ca venta “naintam ; Dar nici cum paméntul aned nu-l zariam. Sunete de clopot rec ean peste ape Si noi tofi credurim ci termu-i aprdpe Gand o grea furiuni de-odat’ se stieni Si ‘ntreg orizontul il invélul. Tuptaram. ca zmeii cu marea turburati, Tolugi nava nostra fu'n clip’ sfarmata Lae Din ghiarele mort, noi, trei merinari | riram pe-o Junie si ‘a talazuri: mari Luptaram cu mértea chiar, fata 'n fata, | Pan’ ne-arunea véntul pe-o stanca. — Ce vial Am mai dus #acolo!... Luni intregi mere | Fomea, arsiti, gréz8, am indurat en; — | Pan’ ce intr’o séra — cand, pe marea lina | Zaririm 0 pinza... ea 0 siea divina ! Era viata! — Démne! cum inima-mi salta Cand vasul acela spre noi ‘ndrepté.. — ‘Atingind et malul, pe bordu-i sariram Si, — inrolati in Siujba-i, spre ost cu el pornirdim Catond noroe, CA nu vream s& mé'nlore act Ca un calie; — gindiam: s'o rot eu ferici! Si muncind di si népte, urmariam cu dria Norocul ce fegit, cum fuge de vent pldia. Dup'un restimp, sunand ceva ‘n chimiral mew De muned doborit, sperand in Damnedeu, Pin de curaj s-amor, pleca-i spre-a mea (éri, — In lipsi-mi, a ta viet fost’a mai us6rd ? Mai dulce? véd ensa-ti et s'a ‘npodobit! Mosia ta pare ek s'a ‘obegatit? Prin lanuri si holde mirdzna-abureyce ! (Surigénd,) j De ginere, tata, doar mé mai voiesce 2... TERESA | Tata... JEAN-MARIE (ridicitndw gi pele.) Cum ? ast de grab! dar Betrana ta mama? ‘TERESA. Si sicriul ei, iar, Acum un an trecit colo, peste pérta; Si érba e ‘nalta pe morméntu-i, a merit, JRAN-MARIE, j Mortat | Mor{i améndoi! si en ast de departat; Tar tu singurd-aci trait-ai nencetat ? Far’ amici, fir’ sprijin . . . $i cum departarea Intre noi pusese tacerea si marea! Dar de-acum vainie nn voiu mai pleca; Tereso ; ei vino ia inma mea... jrentsa (dand indérét inspaimantata,) Nu, nu! di te pléok . . JEAN-MARIE, Vréi sit glumeget dre? Taci! (2i ie mana gi o privesce,) Veriga aste, mii acea et care Ne-am logodit noi ?! TERESA. Da; doi ani s'au streeurat De cand cu betranul Joel m’am maritat, JEAN- MARIE Moritata! — Domne! . ‘TORESA. Erté-mé . JEANSMATIE. Nevasta Betranului Joel? TERESA. Asculta.. . JAN-MAR No! asta ‘Treee tot! Ab! cand sub ceru ‘nilacirat Anu Noi vorbiam pe nava de cei ce-am lisat, Spuneam de-acea eas, unde-a mea iubila, ‘Teresa, ce mie mi-a fost juruita, Ca ochii ei albastrit ea cerul seain Mastépta.... Ei ins, ridénd de-al meu chin Diceau ea femeia-i vecinic schimbatore, Ga valul ce curge din mare ‘n mare . Respundeam atunee, tot cerul inyocénd : jTeresa nui asifel; en m’aslépta!* si vrénd Ga st mé asigur, noptea ’n mii de stele Eu citeatn speranta, stand pe-a navei schele Dar ta — ‘n timpu-acesta, — suflet impietrt ! Pentru barbat uitasi 4 te-ai logodit Clon strman ce'n mare-si teresce-n sa vial. — S& mergi la geddind, c'0 rochie de ala E ragine! — g-astfel, ta un barbat bogat Lusi, si la bratue splendid-ai pleeat! Ab !’ednd véntul serii umilé-a nostre vele, Cum mati ingelat voi! minciundse stele Valuri ale mérii, stanei, voi guri de chit! De ce'n sinal vostra nu matt inghitit ? As fi mort, — dar astadi nu te-ag vede, trufusa, Caleand juramente-ti pentru-o pod aga; Nu {'a5 vadé corpul si sufletu-ti vendut ! TERESA Asculti-mé . . . JEAN MARE (respingénd’o,) Na, nu’! simt creeru-mi pefdut, $i plee. enssa (punénduse intre uje gi Jean-Marie, Dar nu! stai Jean! s-asculi-mé bine: Sti... Daca trecutul in suflet la tine: Mai vorbesee anea cum vorbesce-aci . . . No-f fi fart mild. e&ci tu nu poli sci Ce'ndurai ‘nainte de ‘a mea consimiine; Cat sbucium in piepiu-mi, cata otarive Avusei in suflet... ‘Tatal mi-a fost murit, Mama zicea de mult, si véntul inasprit Prevestia 0 éma grea pentru oricine, In van torceam la furci de caere pline, Niajuta, nimic, — era timp perdat; Ca "nir’o di nici panea chiar n’am’ mai avut. Era gol hambarul ; — creditor! pusese Sa ne vénda vaca ce mai remisese . . . In-aste triste qile cum te mai chemam Jean-Mari! la sfinjii tofi eu ragam Sa te'ntorei, — Dar nava iti eri departe, Era chinul nostra crescea ‘n ori ce parte — Po atunci, bétranul Joel, din Loc-Rona Afland s6rta erudd ce-acum ne stapanea, Si precom cu tata el ft din junie Amic, ne propuse cumea si ne vie In ajutor; — si mama... primi. Apoi vent La noi mai adesea, $i ‘nir’o di, mé'ntilnd Singura in tinda; mé iva de mana, Si-mi ise: ,mama-ti e slaba bétrana, »Da-mi inima-ti, dact o iubegci pe ea.< Tima mea? insi cu tine pintia! — Si n’am respuns nimie, Dar atunci sosi ‘Vestea moriii tale... Speranta-mi se sfirsi Joel tot stiruia... mama tacea ce-i drept, Dara ticerea sao simtiam colea ’n piept Era o duiési, muta rogiciune ; Simtiam cum’ durerea-i inima-mi repune, — §-am primit en mana-i, — credénd totu! stir (O tetcere adtancd) (ncheiarea va urmé.) A. Bogdan, Anul XX1, Ceva despre frumos gi arte. (Disertafiune tinuta in prima sedinf't « adundtrit generale a »,Socitifit pentru fond de feairu roman" in Booya-montanct in 27 sept. 1885. Se dice, c& traim in seeolul vaporului yi al ferului, | ed materialismul ameninté eu perire sciinjele humanis- tice si desvollarea arielor se inadugeste prin curental dominant: a cistiga cu ori ce pret averi materiale, Da, e adevérat cf nu mai traim in timpurile d'eur ale lui Pericles, ci in secolul concurenjei ial luptei pentru ecsistin{a. $i mai ew séma noi Romaaii am fost necesitati a ceda curentulai dominant, $i nici nu a po- iit fi aktfel, e&ci desvoltares artelor cere o bund basa material, care a trebuit s& ni o cream, core dreseare grad de cultnrt intelectoala, care a trebuit si-l ajungem. Si micar cA ni-a fost impasi misiauea de apératori ai cultarei vestice in contra barbarilor din ost, totug tre- bue sa constatam si noi Romanii, ci jinteresarea do productele artei s'a generalisat, si cund;cerea principielor esthetice au inceput a fi considerate gi la noi ca nece- sarid, pentru un om care vré si tréed de cult. ‘Mult a trebuit st ne luptim a ajange odata_ sta- diul acesta si mult Ancd avem si lucrdm si saorificam pentru a ajunge alte poporé mai fericite. $i find ea sim(ul pentru tot ce e frumos se de yolt& ‘din di in qi si la poporul nostra, gi-g afla espre- siunea in frumosul nostra port national’ si in dulcele nostre cantece, cred domnilor e& veli primi de bine, dact imi iau jibertatea de a V8 impartagi cu acéstd ocasiune unele gi altele despre esthetica, va si dic seiin{a, framosului,é Omul numai prin simfuri cAstiga idei, agadar si cunogcintile esthetice trebue si se sirecure prin sim{uri. Dar nu téte cinei por{i ale sulletului produc. concepte de valdre esthetic#, ci acestea se produc numai prin vedere si andire. Era un timp cand gastronomli, gurmandii, se_sti- mau ca artisti, si se aude si acum de multe ori dicen- du-se, destul de neesact: Ah cat de frumos mirdsi rosa. Ceva frumos putem numai vedé si aujt; dar nici dati gustd, mirost ori pipai. C& co € frumosul in sine, @ grew a spune, edci secoli intregi s’an luptat.filosofii despre detinigiunes lui, ‘si deacea ele sint diferite. Unii dic cA: yfrumocul idea in aparitiune’; altii: ,frumosul e ratiunea in fan- tasie*; dar cred ci mai mult de eat aceste frase filo sofice abstracte contine definatiunea ed: ,frumosul & perfectiunea harmonicd vidibila si audibild.® Sa ne in- destulim cu esplicarea urmatdre : ,feumosul @ 0 cunos- cin{a castigata prin angire gi vedere, care s'a constatat de valida prin esperienta si prin opiniunea consonant a mii si mii de dmeni eu sentimente eesacte.* Vedem dar, cd frumosol anc& nu e ceva absolut precisat, ci regulele Iai stint formate parte prin istorie, parte prin ideile dominante ale actualitati. Regulele critice ori istorico-esthetice sdnt constante, si suma lor formézt frumosul clasic ; iar cele ale actu alitagii siint variable, fiindcd diferite stint ideile si_sen- timentele poporelor in acésta lume, Result dar, e& fra- mosul va avé la diferite najionalitati diferite caractere si asddar studiul framosului, esthetica e 0 sciin{d emi- nent national’, fiinded cultivarea frumosulai se tine de humanitate tot! agé de mult, ca realisarea bunului gi cunoscinja adevérului, Fromosul, bunul si adevérul si ne fle trdimea nés- ‘tra sintd, cic namai unitatea lor produce: harmonic FAaMI Lia in sovietate; fericire in familie si mirire nationala. Bi dar cnm sa’ ealtivam frumosul ea s& eluptam gi asigar ram marirea national? Prin cultivarea artelor, care sunt materialisarea ori personificarea framosului. Prin arte culturd, 3 prin eulturd putere nafionalt 1 Dacit frumosul in sine are caractere nationale gi arta trebue sit fie national, ca s& se inteléga pria po- por, care s-a format gustul lui, gustul nafional, $3 in- {elege, ci Smenii cu svimla estetica gi cultura intele tual mai mare pot gusta si frumosul absolut, care is are regalele lai crilice, si pot pricepe materialisarea lui care se nunesce arta clasict. Dar ara clasic’ na~ mai pre basa ariel nationale se pote desvolla liber si riumfatore. E dar datoria fie-carei najiuai s4 conluereze in sensul ei, dup’ insugirile sale diferite la scopal co- mun taturor poporelor, la nobilitarea si perfecliunarea omenimei Noi RomAnii, ca descedenti ai Romauilor, am eser~ citat un gast destul de bun si sentimerte ecsacte in judecarea [rumosului, Mai ea sémt pozorenii nogtri fu pistrat in diferite actiuai si lucraci ale lor, ua gust curat, pind cand o parie a asanumitei intelig.nte, lape- déndu-si de gustul poporalai si afectand placere si in- teresare pentru produstele une: arte nationale straine, in loc de a se nobilita prin gastarea framosulai au ré mas inderét ba chiar au degenerat si s'au demoralisat, Gratid Domnului, se ved semne ci trece yi perio~ dul acesta, si am incepat si moi a simtt ce comord pre- {ids zace in poporal nostru, ca fru ndse sant operele sale. Renumele industriei casnice a Romanilor 82 res- pandesce in téta Earopa, In Londra se fae espostinni | de producte romanesci fiz-care an. Lordi admira si cum- pérd covérele romancsci peatra saldnole lor splendide ; nous aya numitilor inteligan{i romani ne trebuese mon- struositi(i esthetice dia Paris din Moravia si Boemia, numai din capricia, nepricepare si penira ca aa re- cere moda. Si ne intércem In gustul carat al poporalui, sil incuragiam in lucririle sale de indusirie national im- podobindu-ne salonele ¢+ chiliele ca operele mancei sale, Si sot convins, cf vom secora resultate favoritére ma- teriale si cultarale Vedem dar ct pirtinirea artelor nationale @ ua mijioc de buna stare materiala si culturala. Dar influinja cea mai mare asupra cogetérei si gusiulai national 0 eserciti teatrul, care urmaresee tot odatd gi mirirea cunoseintelor intelectuale. ‘Scopal teatralui nu e namai a ridied literatura si musica, dar si a instrat poporal, a-l nobilita a-l ridica in sfere mai nalte si a-l {ace accesibil pentru tot c2 bun, adovdrat gi frumos. El care péte lué intr'ajutor tote artele celelalte pte mai curénd gi mu sigar si ajungit seopal: cultura nafionala, Societaten pentru crearea unul fond de teatra ro~ man, care avem ondrea ao saluté in mijlocul nostra fe asidar nu numai indreptitité, dar trebue si ue gi in- demne la sucrificii pentru scopul ei, cu atat mai malt in oft putem privi acum cu mandrie nationale la ar- tisti romani de primal rang, a edror renum: sa res- pandit in Europa si America, cari miresc numele de Roman, insufle(ese najiunea pentra scopuri mareje. Dramaturgia romana are in regele postilor: Pasile Alesandri un representant eminent, care ar face ondre ori earei najinni. Scene germane si in frunte oa ele teatrul de carte. din Viena yor pune paste ssurt si Fan- tana Blandusiei in repertoiral lor. In Bucuresci chiar acum s'au infiintat 0 opera ro- ‘mand, artisti romani sdnt ldudati de academiele de arte FAM din straindtate, go6la de belle-arte ‘din Romania inflo Tegce, se infintiez4 reuniuni pentru spriginirea artelor; pe Ia noi societati de cnt si musicd, gi ce € férle in bucurator sine entusiasméza, stnt corurile de plogar Opinca se intereréz de arie i noi sa sim numai ca privitori la lucrarea acésta ? Nut Stnla néstr& datorinta eBid na{ine e e& luerim neobositi si noi la desvoltarea arielor. Daca ne este seriéea acésta opiniune, haid *4 re- alisim, s& ne purem cu foti si cét putem’ si_aducem Jertfa “weselor,

    También podría gustarte