GRECIA Hara mswilelor si a zelor impreund cu cel de-al doilea numér veti primi cADOU un biblioraft HARTI * EVENIMENTE * CURIOZITATIBb INTREAGA LUME LA DISPOZITI IN NUMARUL 2: Grecia Tara insulelor si a zeilor Pacific Cel mai mare ocean Nilul Izvorul de viata egiptean New York Capitala lumii Australia Modernitate in Tara Cangurilor Marea Moarta (2) Harta Fizica ANTARCTIC. ANADA NN Neo ava, TA SUA 217 Pentru o mai bund deservre,soictairevista de la acelasi punct de vanzare gi nformai \anzatorul daspre intantia dummeavoasira de a cumpa ‘umatoaree numero evi stim EDTURA: De AGOSTINI HELLAS SRL MANAGER ECONOMC: Fate Fotou [MANAGER DE REDACTIE $1 PRODUCTIE. Vegi Koureumbos ADRESK:Vutagnens 446 10873 Aten MARKETING MANAGER: tone Kooks ‘SEMOR COORDONATOR DE PROOUGTIE Katona Gar MANAGER OISTRIOUTIE Ew Baza [MANAGER LOGISTICA 51 OPERATI irs Pasa ‘COORDONATOR LOGISTICA 1 OPERAT: ‘GRAFICA Duran Boo 8 Azcados FOTOGRAFI: Miso Naval Magi Teresa Esra, [NGAGE Fete, AISA Indo ISDA. Prins ‘ADAPTARE SPECIALK PENTRU LIA ROMANE: ARCHETYPON TPARIRE § LEGARE: DEAPRINTING, Nowra DIRECTOR TPOGRAFIE FRANCO PASGUNO INPORTATOR Weds Seven Zouada SRL Cantey Manage Martane hiatan arti Manager: Aina Boos ‘ADRESA: Ba ate Ui vB, 104 20.8, 1058 so 5, Bucuess omen “elon (40) 219187398 DISTRIBUTOR: Fparen SA Wartting rector Rowara Lite 2 FOTOGRAFIE:Ausata:Fateran Stra —ttch Rearson Rain Sn nope Bark - Siren Wins De Ago tore (ont ress: Exar Wyo, Fongrm Sone Ca Abe Feogamstore Dev Henaon De Ages Ear Atop, New YerxPaogarsSione~Jon rn Foam Sine — ‘icra Ect De Agotin Estar TC), Posie Fotogam Stone © Ghesey,Fotegem Ste 14 ‘rhe Hos ul Renaudeau © 2000 De Avs Has Lis. © 1985-2003 ery Richt teat, © 1964-1098 Eons ts Ferme erate ay rows arene 2018 ‘sft 2) 408. Secs che ie ce Ferret cose stot tain plea (Seay nna cea perma sens cere ea pa 9 arto rn Fern er are: mrs, ae 3S ‘rea de ree ana st eeaya0 rom Proj rarer Pro eras rumae #0 LE NOK 19.9001 VECH Proj col dea doles mama a ase cote ‘numer: 499 1 NOt 49900 LE VEC rate horns a ml opt Ente tran rpruceie, depactare, Bese unre comercial a matter, sub xe ms ‘ir aor ner oto. www.deagostini.roGRECIA tara insulelor si a zeilor Cea mai sudica insulé a Arhipelagului Cicladelor este Insula Thira sau Santorin. Insula este vizitatd de turisti din toata lumea, atrasi de frumusetea peisajelor si a arhitecturii.RSE Mostenire grea Fee] Grecia se mandreste cu istoria ei de cfteva mii de ani. Patria celei mai impunatoare civilizatii din istoria umanitatii este foarte vizitata de turisti din toata lumea. SLM | PescuRT’ Bogatit naturale: cirbune brun, + Impatirea administaivac 9 rexi- ‘bauxita, nichel, fitei, gaze naturale, uni, 52 de provineii si o regiune Agricultur misline, tatun, bum autonoma bac, vitide-vie, limdi. Detine 0 © feafand piles epubiied: pala ‘lot comercialé important. fee Torism + Capitala: Atena (in capital gi sub- tb n 1991, locuian 3.000.000 de recia este considerata leaga- locuitori) ‘nul culturii occidentale. In «Limba: preacd colele al I-tea sial U-tea + Moneda: 1 euro = 100 eurooenti iH. civilizatiile Antice, Micenian’ —. _Reigia:ortodox(980), mmusulma- si Minoic’ aveau si influenfeze 0 78 (1%) epoca intreaga. + Cele mui mari omge: Kavala, Co» -4Phipelagul Cicladelo. insula Sto Bape tien Deasupra stinctor vertcale in ciuda faptului ci Grecia a do- > Cela sua ftvace Abeskamoet siabrupte ale yarmului dominé ‘minat cultural secole intregi, soarta mmanastirea. ci a fost decisi, in timp, de puteri straine. fn anul 27 iH., Grecia continental a devenit provincia fnvecineacd cu monumente si locasuri de cut seculare. Anticd Achaia. Mai tarziu, a impart destinul Imperiului Bizantin, fiind din secolul al XV-lea pind in secotul al XIX-lea, sub dominatie otomand. © dati cu revolta din secolul al XIX-lea_ a popoarelor nationale, Grecia isi recucereste independenta in anul 1829. in perioada care a uurmat, Grecia a cunoscut regimul politic al monarhiei, republicii si chiar pe cel al dictaturit militare Din anul 1993 Grecia este membra Uniunii Europene si se afl pe calea dezvoltarii economice rapide. Atena-orasul contrastelor: obiective arhitecturale moderne se oe SS 1. In Grecia, un singur loc nu este accesibil femeilor si copiilor: mindstiri de pe Muntele Athos. in peninsula Athos s-au strat 24 de minstr orto- dore. 2. Din 1979, Atena este acoperita de smog, denumit nefos. 3. storia Jocuilor Otimpive a inceput in Grecia in 776 iH. La inceput au fost organizate ca sirbitoare national greceasc& din para in patra ani COtimpia,oragul templelor din Peninsula Peloponesom Zakinthos MAREA IONICA Cea mai sudica insulé a arhipelagului Cicladelor este Insula Thira sau Santorin. Insula este vizitata de turisti din toata lumea, atrasi de frumusetea peisajelor si a arhitecturii.“am MOSTENIRE GREA™="""" Raiul torturat de multimea turistilor Grecia las impres capricioase: in nord se prezinti ca un teritoriu unitar, continental european; in sud, insa, teritoriul ei este imprastiat in apele marilor. Daca ar fi si credem in mituri, Grecia ar fi rezultatul dragostei triidate dintre zeita recoltei, Demeter, si zeul marilor, Pos! ja ci este creatia natu recia se intinde in ‘sudul Peninsulei lcanice. Térmul ei este briizdat de numeroase golfuri. Golful Corint desparte partea continental afarii de Peloponez, care este legat de Grecia continental nnumai printro fase ingusti de pamant. in acest loc ingust a fost sipat in 1893 un canal, ‘nuit Canalul Corint Greciei fi apartin 1.300 de insule, Grecia o destinafie perfect pentru lui Minos este vizitat_anual de dintre care numai 250 sunt locuite. vacant peste 700.000 de turisti. in ultimele Ele pot fi contemplate din vapoarele decenii, oaspetii de peste hotare de vacanti, care plutesc mai tot — in ultimii ani, grecii sunt din ce in “au invadat” insulele din Marea timpul pe apa albastrd a_matrilor. mai constienfi € tuuri —Tonicd si Marea Egee, pani nu de Purderia de insule, alituri de fata deasemenea, siatuuri mult obiectivele turistice periferice dele albe ale caselor, tavemele si comerciale. In 1952, fara “zeilor” a _ale Greciei, S-au construit hoteluri specialitiile culinare grecesti sunt fost vizitaté de 52,000 de turisti, in _ chiar gi in locuri altidaté nelocuite, motive pentru oricine st considere 1969 ~ de 1.000.000, pentru ca, in au aprut plaje permanent pline de 7 1998, sa fie vizitata deja de peste turistii venii in vacant. STATISTICA 10,000,000 de turisti. Pe Acropole se vind in fiecare an 2,000,000 de Totusi, acest regat al soarelui si al bilete de intrare, iar Palatul Rege- turistilor nu se compune doar din ruine antice si plaje albe. Grecia are $i sate inghesuite in Muntii fo WY V4 Peloponez. Atena este acoperiti de un smog dens si galben, iar in nord: Mandstiea Meteor pescarii, in ciuda progresului si a Delfi, Atena, Acropole cu Parte ——veniturilor obinute din turism, nu nonul, Odeon, Stadionul Olimpic, vor si renunte la viata traditional Muzeul National de Arheologie, si linistita pe Istmul Sunio, Peloponez cu Mice- ne, Epidaur, Olimpia i Mistra Cicladele: Delos si Santorin Rodos, Creta si Corfus re o ducMARI $1 OCEANE OcCE9 PACIFIC Cel mai mare ocean Oceanul Pacific este cel mai mare rezervor de apa din lume. Numeroase insule si bariere de corali, care pe harta par a fi cat gdmalia unui ac, de aproape sunt adevarate perle ale apelor din sud. in imagine un grup de insule din Microneziaeet0 Oceania — ’continent” in Oceanul Pacific =" Oceanul Pai fic a devenit cunoscut europenilor abia in perioada marilor navigatori. Astizi Oceania, arhipelagul Pacific, prezinta interes pentru intreaga lume. jmul european care a des- -operit Pacificul in anul 1513 fost Vasco Nunez de Balboa. Sapte ani mai tarziu, portughezul Femando Magellan a fost primul navigator european care a decis si navigheze pe intreg Pacificul, realizind ocolul Pamantului ‘Asa a descoperit Tara de Foc si strimtoarea care fi poarta numele. Datorité Stramtorii Magellan, marinarii pot evita Capul Hom, locul unde, de cele mai multe ori, acestia igi pierdeau viata. Magellan a numit oceanul pe care naviga Marea Linistita”. Expeditia saa re construita langd apa in Polinezia mas in istorie ea primul ocol in jurul Pamantului Cei_ mai multi dintre locuitorii Pacificului provin din Asia, ceea ce nu fi deosebeste foarte mult. Nefiind posibila o clasificare etnicd s-a recurs Ia 0 clasificare geografica a populatiei. Putin inainte de Inceputul secolului al XIX-lea, multi curopeni s-au stabilit in insulele rasaritene ale Pacificului. Dupa razboiul din Pacific (1941-1945) SUA, Japonia si Australia s-au oricntat spre dezvoltarea dinamica a comerfului din aceasta regiune. Din motive strategico-militare marie puteri sunt prezente si astizi in regiune. In Pacific detin teritorii SUA (Marianele Nordice, Palau, Hawaii), Rusia (Insulele Kurile continuu disputate cu Japonia), Franfa (Polinezia, Noua Caledonie, Wallis si Futuna) si Marea Britanie (in cadrul confederatiei britanice- commonwealth), + Granija dintre Oceanul Pacific si Oceanul Atlantic: de a Capul Hom pant in Antarctida; intre Oceanul Pacific si Oceanul Indian: de la Peninsula Indochina pan la Antartida + in regiunea Pacificd se gitsese: Melanezia —insule aflate intre Ecuator si Tropicul Capricornului- compusi din Nous Guinee, Insulele Solomon, Vanuatu (fosta Noile Hibride), Noua Caledonie, Arhipelagul Bismark si Insulele Fiji, Micronezia ~grup de insule mici aflate la est de Fitipine 51 ‘dea lungul Ecuatorului- compusi din Kiribati, Mariane, Caroline, Insulcle Marshall si Nauru. Polinezia cele mai estice insule ale Pacificulului, ajungind pind in apropiere de Hawaii compus’ din Insulele Cook, Polinezia Franceza si cea mai estic, Insula Pastel + Exped’ record in Pacific: Petrlirul american "Sea-Land-Trade” (50,000 tone brut a parcus distana dinte Kobe din Japona si Race Rock din SUA in timp record de cin’ zile si ase ore. in 1991 Gérard d’Aboville a parcurs eu barca ook eta pt {Un be domaraye dr 1048 Una de domareabe cn 1967 ramen mstimpotante 200509 1000 m =z I Acum 17.000 de ani, Marea Moarta era unité cu Lacul Tiberiadei (Genezaret) de la nord, dar, datorité evaporarii intense, in prezent, sunt separate de o bucaté de pamént lunga de 100 km.m= MEAREA MOARTA Locul cu cea mai joasd asezare din lume Marea Moarta se int sub nivelul mari ct si rezervorul cu cea m: area Moarta sir: sfint Tordan formeazi mpreuna, intre Israel si lordania, 0 depresiune, cu o adancime de 399 de metri. Aceast depresiune s-a format in urma cu 12 000 ani si apare in Biblie sub numele de ,Marea Moarta” in apropiere de Sedom (Sodoma biblica), se afl stance, Sofia lui Lot”. Conform prime’ edrti «a lui Moise (.Geneza”), caceasti femeie a fransformat intr-o stinca de sare, deoarece interdictia diving de a privi in urma. In apele Marit Moarte se afta pind la 275 g de sare pe ltru de apa. Marea Moarti are 76 de kilometri Jungime, in locul cel mai larg, intre Muntii Moab la est si desertul de la vest, avand 16 kilometri litime. Suprafafa total se ridied la aproximativ 1.000 km2. Partea de nord este mai adinca decat cea din mijloc, unde adéncimea mari este de abia 10 metri Denumirea de Marea Moarti” este inselitoare. De fapt, se refera la un lac in care nu se poate inota, deoarece are o fluctuatic sezoniera Punctul cel mai adanc este de 794 de metri sub nivelul Marit Mediterane. Cantitatea de sare din Marea Moarti este atit de mare deoarece in ea se varsi foarte putine ape, care se evapora repede din cauza arsitei. Marea Moarta nu este potriviti pentru thot, dar de pe o suprafati de aproximatiy 400 de metri Este atat locul cu cea mai joasi asezare de pe pamant, ‘iraté apa de pe suprafata planetei noastre. constituie totusio atractie turisticd in afard de aceasta, componenja apei face posibild o utilizare larga in industria chimica. in bazine, prin evaporarea difuwzi, se obtin elemente cum ar fi: caleiu, brom si magneziu, iefe) Te) Din apele lacului se obtin sarea gem sisarea de potasiu, De- lungul firmu- tilor, se afd stayin balncare, PE SCURT + Este un lac fra reflux, impastit in douit bazine + Punctul cel mai addin de pe supra- fata pamdintulu + Rezervor de apa, cu cel mai ri- dicat grad de salinitate din lume (aproximativ 20%)CODURILE INTERNATIONALE ALE STATELOR (DIN TREI LITERE) entra upura consultarea colectiei, pagnile dedicate diferitelorregiun,oras, state sunt ordonste dup coduri si numere speciale. Prescurtirile folosite Ia sistematizare eoletiel corespund codurilrstabilte prin norma ISO 3166, folosite, de exemplu, pe interes, in ransportulruter(Codur de dou litre) saw nie Ta pagapoarto (coduri do tei tere). In pagina urmatoare, vi prezentim lista codurilorstatelor si echivalentu lor, neo we aranNeoTAN oh GH on NoR No NOVEM AGO AO AGUA cus cw Gavan ne Ne NEPAL NS NAMA ce GW GUNGEASISEAL neu wR NAL Bi AD ANDORRA ‘GMO GO GUNEEA ECUATORIAL. NZL NZ NOUAZEELANOA. ARE AE NMRATELEARASE UNITE orc GR GREG oun om OMAN ARG A AROENTINA ‘cho GD GRENOK Pax aT eal ARMENIA om GT GUATEMALA PAN PR PANAMA BIG AG ANTIGUAS! BAABUDA “cuy cy GUANA PER Pe BER NSN) AUSTRALIA Fao tat HONDURAS Pm LIP AU AT AUSTRIA hav i caOATA Puy Pw SALAS Ae naeRMAUIN yma PNG PG PAPUANOUAGUNEE sD) at sun HUN Hu UNGAA Pou PL PoLon sa eset my INDONEZA PR PR -PORTORICO (SUA) SEN as sen, Bo ou, PK KP COREEADE NORD BA BF BURKINA FASO mL RANA PRT PT PORTUGALA BCD BD GANGLADESH ean PRY PY paRsounr sor 8c SURGARA Ro RK ork cA ‘ero aR Ls SANA ROU RO ROMINA eis ms AUS we seat Rus RU RUS ‘BH BA Goat HERTEGOVNA Tee RA RW ANON mR By BELARUS. wa Manica SAYS ARABINSAUOITA wz az seize JOR 10 NORDAMA 806 cS SERGI MATENEGRU ec Bo BUNA WN uP sno sons sun ee oe nazi Azz AAZASTAN oa seneoaL eRe pa aRmAnOS KEN KE KEW sop sc SNGAPORE een kone! Koz KG EB KARGAZA Sib sa usuicie SoLOwoN Bm TaN iat ret catbooan SE SHERRALEONE fae sorswans ke asta ‘sy sy EL SALVADOR. CAF CF REPAFRICACENTRALA rk at Sra gins our sw SAN MARINO CAN Ch CANADA Kon ist COREEADE SLO. ‘Sou So soma of ok EWETA kw KW KUT STP ST RSURLESAOTONE SIPRRIOFE Cac cae Lok 10s se LOU cm cw cana uN an SNS SLOVENA cy ch cOASTA DE HLS teen semua sve Se SUED coun cu caWERUN wy yu sz SZ SWAZILAND ‘SoD CD REP DEN CONG. exc sp wick SUR oR sun 0s cs coNco ve UecrTensren om sy SRA SOK CEVA COOK SA ek ic cra Lant svc sc sevcieiics coe co cow lso is _tesomo 10 8 cu Com at Conn uy ur ura Too TG T050 cence costa Wa LETONA, xc Ts ADAMS TA cue cu cua man ua ano res TM TURAMENISTAN cx cy coms yoo uo MONACO Tis oT TMORuL DE ESr ce cz com oR uD MoLoovA Tox To Towa Dev OE GERM oc uc MaSAGAScAR Tro TT TRRDAD TSAO oa os ousoun ov wy MALDNE TWN IN TUNA Dek Ok DaNENARCA Wei nt INSULELE MARSHAL Tw oy TA DOW 0 Rep ooranacaa we uc usceDoN TA 1z_ TaNANA Oe Oz ALGERIA mm oA ua canon. ecu cc cuabon ts is uA Caan RGR cnIrncen wo a woucoue Usk us sua cot gH SAHARADE-VEST woz mz waza we uz umenastan ese es sou aT Maar var va vanica est STOMA mus my aU ver Ves mcenr aRENADINE cri er eTopA ay ALA VEN VE VENEZUELA PNR FINLAND wes or aLacZR vu ak eT ey Nao nA nisi wut wu waar FRA RANT NER NE NIGER ws ws SAMOADE vest ean rub pep wicRoNe NoA NG GER Yew Ye vEMEN te ck aon NC oN NcARAGUA 2A 7A REP-SUDAFRICANA oR CB WAREASRTANE Ny aU Zentncs) zu 2 za eo GE Eo MD NL OuANA ze zw ZmABUE * cbiecvele googratce sunt prescutata dupa cum unmeazi: MAR - mare, OCE = ocean, DES - deertBis Ble Bs Be Bs a Eee rink Ble Bs Be Me le is Bs Bs Be Be Bs Be Bs Bis Bo Bo Bis Bic Ble ARE & CODURILE INTERNATIONALE ALE TARILOR (DOUA LITERE) EMRATELE ARABE UNITE arouusTan {29TIGUA 5 ARGUDA acon GAL ‘BOSNA HERTEGOUNA BoTEWANA, REP DEM CONGO [REP AFRECACENTRALA avers una SEREIA | MUNTENEG2U ‘consTaDE FOES, Sean ‘caB0n UAREA BRIANNE eBs Bo Rs ashe Ws WE RS es RE Bs ee = es Bs = Be eo B= es is es es ec es es es aia2? Bigee? Biase: is ee Rie aaa a Brim ‘owen GUINEA ECUNTORALA ‘cuneEAaissa ‘cRoATA pa icin. AURITUS Be Bs Be Ble Bs Bie Be Be Be Bs ic ale Bic ms m2 > ws ms Bs es as Bly Bs is Bs is cs Be é 52 Se 2 Ee 0 acme ace: BS BSaS esas a2 es eset aces eo es at 4 See aimee NoRVEG NPA AUR NUE 4 Zelne) NOUR ZEELAND oun emu PORTO RICO (SUA) PORTUGAL Pan SUA) ROMAN ARABIA SALDTA, INSULELE SOLOMON ‘SIERRA LEONE NSIMESOTIE SCE ‘sR ‘yarns rset varia SF NENT 9 GRENADNE ‘woUary ‘SAUOADE VEST REP. SUD AFRICANA GABE