CENTRUL DE TNGRIJIRI PALIATIVE as stadii aaa La ora actuala in Romania: cancerul reprezinta a 2- a cauza de mortalitate; © incidenta bolii inregistreaza cote alarmante; © programele de preventie gi depistate precoce sunt limitate; © in Bucuresti sunt diagnosticati anual cca, 7000 cazuri noi — potrivit Centred Hy de Statistiod si Cercetare Medicald. Centrul de ingrijiri Paliative a fost inaugurat in octombrie 2005 gi are o capacitate de 16 locuri. Centrul dispune de 8 rezerve 4 cate 2 paturi, cabinete gi oficii medicale, farmacie, cabinete de consiliere psihologica, consiliere spiritualit gi asisten{a social’, camere pentru y aparfinatori si oaspefi, spafii administrative. Functioneaza din ianuarie 2006 si a asistat pana in prezent peste 1600 de bolnavi. \ Cheltuielile pentru ingrijirea unui bolnay in hospice se ridicd la 296 RON/al ingrijirea este acordata de o echipa multidisciplinar’, format din medici, asistenti medicali, infirmiere, asistenfi sociali, farmacist, psiholog, preot. Multidisciplinaritatea ne ajut s4 raspundem unor nevoi cu totul si cu totul speciale care apar in cel mai dificil | moment al vietii acestor oameni, Seryiciile sunt gratuite gi nediscriminatori Dincolo de aparente, de statistici, de cifre gi vorbe, se ascund OAMENII — bolnayii $i cei din jurul lor care traiesc cea mai mare drama din vista lor. a. Centrul de Ingrijiti Paliative Sfinta Irina aduce cele mai sincore multumiri Fundatici United y Way Romania, pentru sprijinul acordat in ultimii trei ani, prin cele trei proiecte, care au ajutat Phospice-ul sé ingrijeasca cca. 1000 bolnavi si familiile lor, ae aici precoce a sancerntnt de col uterin ee undatia Sante Ioina/ane res CABINET DE COLPOSCOPIE St EXANE '§-PAPANICOLAU Me entra Hoplstarea precoee a 2 accruals on see Informatii la telefon: 021.352,00.42/ 0788.939.743 in sperenta ca puteti ajuta acest asezamant... ee Fandafia Sfanta Irina, Central de Ingtijiri Palliative = f Str: Erou Mircea Marinescu Nr. 3, Yoluntari, Jud, Iifoy be ‘Tel. 021 352 00.42, of.irina@paliativecare,ro ‘ Cont: RO1PTRB4201700750001090, Piraens BankInterminabila disputa intre medicina clasica si terapiile alternative Terapiile complementare tind s& inlocuiasc’ vechiul termen de terapii alternative acestea fiind de fapt tratamente care folosesc metode naturiste pentru a rezolva diferitele probleme de s&natate ale sufletului si trupului. fn ultimul timp terapiile alternative au luat o amploare deosebit&, multi le folosesc ca pe o alternativa eficienta la medicina clasic’. Caracteristica comuna a acestor tipuri de terapii alternative este faptul ca ele’ folosesc ceea ce a creat Dumnezeu in natura, deoarece el ne-a lsat natura gi in noi insdgi tot ceea ce avem nevoie pentru a fi. sanditosi. Majoritatea terapiilor au la bazd cunoasterea profunda a legilor care guverneaz& omul si intreaga creatie lui Dumnezeu. Terapiile alternative in general se adreseaza omului ca intreg - suflet, minte gi trup, fata de medicina clasica modema care in marea ei majoritate ignora cea mai importanté partea omului, sufletul. Terapiile alternative sunt o solutie ieftina gi la indeména oricui pentru rezolvarea diverselor probleme de sdnadtate fizicd gsi psihicd, avand rezultate bune in majoritatea afectiu- nilor. Eficienta terapiilor alternative depinde mult si de calitatea umané gi Evliverae me ” es duhovnicesca a terapeutului. Metodele alternative au si un valoros caracter profilactic pentru c4 este multmai bine, mai ugor gi mai ieftin s& previi decdt s& tratezio afectiune. Interminabila disputa intre medi- cina clasic& si terapiile alternative se datoreazi pe de o parte concurentei economice dintre cele doud sisteme si pe de alt& parte caracterului stiintific al medicinei clasice si empiric al medicinei naturiste. Datorita reatiilor adverse importante ale medica- mentelor chimice de sintez4, bolnavii in mod spontan se orienteazé tot mai mult spre medicina naturist’. Marile trusturi de medicamente se simt amenintate din punct de vedere financiar. Statisticile actuale arata procente ingrijoratoare de reactii alergice gi diferite alte intolerante ale medica- mentelor chimice. Medicina alopata ar trebui s& fie preocupati de aceasta problema si si investeasci mult in cercetarea farmacologica chimica pen- trua face medicamente mai tolerante. Pe de alt& parte medicina naturistd trebuie s& intensifice cercetarile clinice pentru a fi mai convingatoare in dispu- tacu medicina academica.oN avay Primul centru de cercetare si recuperare oncologica Fundatia Sfanta Irina cu sediul in Voluntari, str. Mircea Marinescu, nr. 3, judetul Ifov are ca_principala prevedere statutara asistarea medi- cala, sociala si spirituala a bolnavilor cucancer. in Voluntari — orag limitrof Capi- talei — functioneaza de 5 ani Centrul de ingrijiri Paliative, unitate medico- socialé cu paturi pentru asistarea bolnavilor cu cancer intr-un stadiu avansat. Fundatia intentioneza s4 constru- iascé un centru de recuperare oncologicain Valea Nerei, in proximi- tatea Cheilor Nerei—o zona lipsita de poluare gicu un climat favorabil. Curele sanatoriale din acest centru constau in aplicarea unor metode de recuperare specifice bolnavului oncologic: psihoterapie, dietoterapie, kinetoterapie, stil de viat’, fiziotera- pie (metodele admise in oncologie). Centrul va avea un departament de cercetare epigenetica pentru depistarea precoce a'cancerului gi a redispozitiei pentru boali oncolo- ica. Fundatia Sfanta Irina a aplicat la Fondurile Structurale Europene si a castigat un proiect de finantare pentru infrastructura acestui centru de cercet&ri. Intregul proiect costa cea. 4,5 milioane Euro din care contributia Fundatiei Sfanta Irina trebuie sd fie de 1.487.577 Euro (contributia in proiect plus contribu- tia proprie in componentele neeligi- bile ale proiectului). Termenul de finantare a infra- structurii este de 2 ani incepand din primavara 2011. Fundatia Sfanta Irina solicita ajutor financiar material sau logistic pentru a acoperi obligatiile propriiin proiect. Prof. Dr. Pavel Chirila Persoane de contact: -Dr, Pavel Chirila Tel. 021/3505133 gi 0737507577; - Asistent social Madalina Crudu Tel. 0788789201. Cont Bancar: RO35 PIRB 4201 7007 5000 6000. in RON RO98 PIRB 4201 7007 5000 7000 in EUR Piraeus Bank Romania.Sfantul Grigorie de Nazianz (Teologul) si familia sa Sfantul Grigorie de Nazianz (329- 390 ) se trégea dintr-o familie din tinutul Arianz, cu viaté morala aleasa. Mama sa, crestin’, se casatoreste cu viitorul episcop de Nazianz, Grigorie (tatal), pe atunci pagan. Acesta se va boteza crestin la indemnul sotiei sale. De acum incolo, dupa marturia fiului siu Grigorie, “viata tatalui a fost dominati de virtuti si inflorité de duhul preotiei crestine” Despre familia sa, stim ci era un de vietuire crestina. Era o familie instaritd alc&tuita din cinci persoane: Sfantul Grigorie zis “cel batran”, tatal, Sfanta Nona, mama, Sfantul Grigorie zis “cel tanar” ce avea sA fie numit Teologul, Gorgonia sora si Cezar fratele mai mic. Este necesar s4 facem ins preciza- rea cA pani in prima jumitate a veacului patru, cand la Sinodul I ecumenic de la Niceea(325) se reglementeazi noua situatie canonici a episcopilor, acestia puteau si-si aiba familie proprie, intemeiaté prin csatorie, binecuvantata de Bisericé si care in cazul de fata aduce iata, trei sfinti. Ca s% putem intelege urcugul spiritual al Sfantului Grigorie Teologul, trebuie s& facem amintire de viata model giena sufletului minunatilor sai parinti. SfAntul Grigorie tatal, constient de marea misiunea treptei ierarhice careia ii fusese consacrat, vedea in pastorul de suflete chipul lui Dumnezeu plin de Duhul Sfant. Anticipand pe Sfantul Vasile cel Mare si pe fiul sau, b&tranul vedea in preotie “slujire cereasc& gi nu pamanteasc&”. Pentru a-l cunoagte mai bine pe tatal Sfantului Grigorie Teologul s&-i urmarim dar, marturisirea facuté, cu ptivire la caracterul acestuia, prin analogia ce urmeaza: ”...pe tata l-am puteaasem&na unui maslin salbatic schimbat prin altoire in chip desavarsit intr-un, maslin roditor... atét de bine s-a patruns in rodnicia maslinului cel bun, incat i-au fost incredintate pentru altoi siis-au dat pentru cultivarea sufletului sufletele altora... Ajuns la treapta cea mai inalt& de pastor (episcop) a fost socotit vrednic s& se apropie de Dumnezeu si s& imparta cuvantul dumnezeiesc celor ce se tineau departe de credinta noastra ”. Continuand caracterizarea parintelui siu Sfantul Grigorie ni-l prezintaé: “bland, fara ménie, cu infatisare senina, cu suflet inflic&rat, bogat in ceea ce apare privirii dar mai bogat in comori léuntrice”. La moartea parintelui stu Sfantul Grigorie Teologul subliniind ca trdsitura deosebita a tatdlui, miloste- nia, lanseaza intrebarea retorica: “cine a avut fati de sérac — cea mai dezmogstenita parte a neamului omenesc i totusi egal oamenilor— mai multa mila gi mai multa darnicie ca el?” Mama ~ chip al blandetii si dragos- tei, al credintei gi jertfei, lumineaz& minunat in céminul crestin pe care-] intemeiaza gi in care se naste Sfantul rigorie Teologul. Luand cuvintele ripturii in infelesul lor curat si ios, prin viata sa dar mai ales prin rugiciunea sa, reugeste si-1 aduci pe acesta nu doar intre crestinii obignui ci lucreazi impreun& la misiunea inalta, la care acesta este chemat, aceea de pastor de suflete. Vorbind despre mama sa, Sfanta Nona, Sfantul Grigorie Teologul are numai cuvinte admirabile, de calda afectiune si o nespusa pretuire filiala. Chipul ei moral de inalta tinuta este un. “imn adresat Creatorului”.”... Mama— spune Sfantul Grigorie - era podoaba femeilor. Si nu numai o podoaba, ci si model de virtute. Mama, sotie a unui asemenea om gi de o pretuire egal, era din parinti evlaviogi, ea insdsi o evlavioas&. Femeie ca trup, ea intrecea in caracter pe orice barkat... Era obignuit& si ascunda marile ei insusiri, pe care toti le vedeau... Pentru ea, Hristos era persoana vie cu care intretinea convorbiri...Unele femei sunt celebre prin lucruri casnice, altele prin daruri deosebite s altele prin faptele pietitii sau prin durerile trupului, prin lacrimi, rug’- ciuni si prin mna intinsd siracilor. infelepciune, Nona, mama mea decat toate a fost mai minunata”. Prin c&satoria cu un pagan, face casa lor un rai sfintindu-o prin curatie sufleteasc&, demnitate, necunoscand compromisuri. Armonia casei lor era dupa marturia Sfantului Grigorie Teologul “unirea desdvargité a calitatilor barbatesti si feminine” si/mimeni nu era mai fericit”. Venirea pe lume a Sfantului Grigorie a fost rodul staruitoarelor si fierbintilor ei rugaciuni: ”Si pentru cA Dumnezeu nu putea sd nesocoteascd dorinta inimii sale — spune fiul su —in dar 1 dadu (Dumnezeu) pe cel pe care dorea s&-I primeasc ”. Acestei ruga- ciuni ti ad&uga credincioasa mama “modestia, postul si milostenia”. Sfantul Grigorie de Nazianz , cel mai mare dintre cei trei copii, este fiul fagaduit din pantecele mamei sale lui Dumnezeu, este stalpul Bisericii, aparatorul si luptatorul ortodoxiei, este teologul cel cu aleasa pretuire intreaga viata si-o pregateste cu neobosita ravna, studiind din tinerete in gcolile din Cezareea Capadociei, unde il va cunoagte pe Sfantul Vasile cel Mare, viitorul episcop al acestui oras. Impreuné cu acesta continua studiile in Cezareea Palestinei, in Alexandria, iar mai apoi in Atena, Atena il cucereste prin ritorii ei dar nu va uita ins& fagiduinta facut’ de mama sa lui Dummezeu. ined din anul 357, revenit in patrie, se retrage in singuratate unde alaturi de Sfantul Vasile studiazd Scriptura gi operele Parintilor lucrand paméntul. Cei doi “ined de la frageda varsta se deprinsesera cu infranarea in mancare, multumindu-se cu putin, dispretuind cu totul orice parea lux in méncare, punand de timpuriu cap&t Nai placerilor”, iar despre castitatea lor se gtie ca” sfintiinaintea lui Dumnezeu”. fi d&ruieste lui Dumnezeu totul: bogatele sale cunostinte, pe sine si intreaga viata intr-o iubire totala. Saracia de bunavoie la care adauga frumoasa staturi morala si intelep- ciunea acapareaza cAci, in preajma sa, la rostirea cuvantarilor in capela Anastasia ( iulie-noiembrie 380) Sfantul Grigorie cucereste luminand inimile locuitorilor din Constanti- nopol. De cealalti parte ins& erau ralia toata viata lor au rémas curati si ereticii arieni ce nu puteau vedea dincolo de "sdricia” Iui de care radeau, nici de statura sa zbarcita, incovoiata, sleit& de posturi simodestimbracata. intreaga viata gi luptele pe care le-a purtat impotriva principalelor erezii ale veacului su (arianismul, pnev- matomahismul, eunomianismul si altele) au ldsat secolelor viitoare izbanda adevarului pregitind calea cAtre lumina dogmei Sfintei Treimi Modestia, jertfelnicia si cuvantul lui plin de puterea Duhului Sfant lau adus pentru vremea aceea dar gi pentru secolele viitoare intre cei mai iubiti ierarhi ai Bisericii. Sfinte lerarhe Grigorie, reagé-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi.Principiile dietei naturiste Valoarea nutritiva a preparatelor din peste Dieta cu carne de peste ne revigoreaza! Ca o valoroasa sursi de vitamine (A,D,E, complexul B), acizi grasi Omega- 3 si de minerale (calciu, fosfor, iod, sodiu, potasiu, seleniu), pestele, in general, ne ajut si fim mai sanatosi. In multe diete se foloseste pestele proaspat gi cel congelat. in privinta speciilor cu carne alba si cu putine calorii (este vorba de pestele de apa dulce - salaul, stiuca, platica) acestea pot fi incluse in lista alimentelor care ne protejeaza inima, ne ajuta s& scadem in greutate si si ne pastrim acuitatea vizuala. $i pestele gras (somonul, tonul) contine substante benefice pentru organism: proteine, vitamine din complexul B si acizi grasi Omega-3, esentiali pentru buna functionare a celulelor din organism. Se recomanda o dieta cu mai mult peste celor care depun eforturi fizice gi intelectuale deose-bite, copiilor in tioada de crestere’ si viitoarelor =grasimi, cu carne alba combate bolile ‘de inima, artrita, sindtatea mentala, *,cancerul si depresia, mai ales la persoanele varstnice. Pegtele alb contine mai putine grasimi si de aceea are un ‘gust mai fad. Daca il preparam cu mai multe condimente gsi ulei de miasline, inabusit la cuptor, pestele va fi foarte gustos gi sinatos. In general, pestele alb se poate asezona cu pilaf din legume sau orez, cu adaos de cimbru, rozmarin, usturoi, morcov, patrunjel si amie. Preparatele in aspic sunt remarcabile la gust gi nu creeaza deloc probleme. Spre deosebire de alte vietati, pestele are mecanisme speciale de rezistenti si protectie fata de substantele toxice din mediul acvatic.eseli in alimentatia modern Tehnici de conservare a alimentelor Numeroase produse alimentare si materii prime se altereazi usgor, scurténdu-se considerabil durata lor de pistrare. Pentru a inlatura acest neajuns, se recurge la utilizarea unor tehnici de conservare care stabili- zeazi proprietatile produsului, marindu-idurabilitatea. Indiferent de metoda de conserva- re aleasa, aceasta presupune operatii tchnologice suplimentare, in urma cérora produsele sufera modificdri fizice, chimice sau chiar biochimice. Scopul final al conservarii este neutralizarea temporara sau distru- gerea enzimelor gi a microorga- nismelor. - Congelarea se foloseste pentru legume, fructe, carne si peste. Proportia de apa inghetata si modificirile structurale gi fizico- chimice depind de viteza si durata de congelare, care la randul lor depind. de temperatura. La congelarile si decongelarile repetate existé riscul infecta: microbiene. - Pasteurizarea consta in incalzi- rea produsului timp de 1-30 minute. Se foloseste la conservarea laptelui, : berii, sucurilor, la semiconserve din carne gi peste. Este tehnica care conserva cel mai bine proprietatile alimentului. Sterilizarea este o metoda superi- oaré de conservare si consté in incdlzirea produselor in recipiente inchise ermetic la temperaturi cuprinse intre 100 s-120° C timp de 15-60 minute. Prin sterilizare micro- organismele se distrug total dar se produc modificari fizice, chimice si histologice. Distrug vitaminele gi modifica proprietatile proteinelor. - Uscarea se poate produce prin deshidratarea partiald ce consta in reducerea continutului de apa in produsele alimentare(cereale, fructe, lapte, oua). in cele mai multe produse * apa se gaseste in proportii cuprinse ‘intre 16-95%. Concentrarea este o alta metoda de uscare a alimentelor prin care se m&reste continutul procentual al uneia sau a mai multor compo- nente din produs prin indepartarea apei sau prin adaugarea de sare sau zah&r. Concentrarea se poate realiza prin fierbere, uscare, sedimentare sau centrifugare.‘Natdralia” Se foloseste pentru sucuri, lapte, legume. - Sirarea se utilizeaz& la carne gi peste si are principalul dezavantaj c& unele proteine se dizolv& in saramura. Este contrain-dicata la cardiaci. - Acidifierea artficiald (marinare) se bazeazi pe folosirea acidului acetic asociat cu sare, zahar sau condimen- te, Pentru marirea duratei de pastrare se asociaza gi cu pasteurizarea. - Utilizarea substantelor antisep- tice protejeaza produsele de actiunea microorganismelor. Ex:Acidul carbonic pentru bauturile racoritoare gi ape gazoase, acidul ascorbic pentru branzeturi, acidul boric pentru icre, Sunt E-uri gi potavea reactii adverse. - Afumarea este metoda mixta de conservare bazata pe actiunea chimicd, antiseptic’ a componentilor fumului gi pe actiunea caldurii care produce deshidratare partiala a produselor. Se aplicé la carne, peste si branzeturi. Unele studii sustin c& afumarea la cald poate dezvolta unele substante cancerigene. Prudenta - Maica intelepciunii Reactii adverse ale unguentelor cu cortizon parastezii ~ prurit ~ semne de atrofie a pielii ~ arsuri foliculita reactie acneiforma iritatie ~ hiperticoz& - hipopigmentare - dermatita periorala - dermatite alergice de contact - infectii secundare(AS eli Suprasolicitarea. Stress-ul Nevoia de a imbunatatii calitatea vietii, de a scidea morbiditatea, a promovat stiinte interdisciplinare, cum este medicina comportamentala, unde disciplinele medicale impreuna cu cele psihologice ce incearc’ si explice adaptarea umana si mecanismele sAn&t&tii gi ale bolii. Pe primele locuri se situeazA problemele profesionale (de cele mai multe ori intervenind suprasolicitarea), dificultatile finan- ciare si preocupitrile privind familia; in aceste cazuti tulburarile datorate stressului: cefalee, insomnie, astenie. Medicii ar trebui si acorde o mai mare importanta stressului si consecinfelor acestuia asupra snatat in concluzie, trebuie subliniat, referitor la relatia dintre stressul psihic si adaptarea organismului la mediul complex al epocii contemporane (poluat si suprasolicitat), faptul ca stressul psihic este o reactie a organismului cu intentie adaptativa, care se realizeaza cu eforturi mari, capabile si Jase in urm procese de uzura sau chiar leziuni la diferite nivele. Un rol deosebit in aparitia gi amploarea stressului psihic il au particularitatile genetice afective, cognitive, motivationale si volitionale ale subiectului respectiv, modelate de experienta sa de viati familial’ si profesional’, incluzdnd evenimente psiho-traumatizante anterioare. Toate aceste particularitati ale personalittii, modelate de biografia individului, plus oserie de afectiuni somatice debilitante pentru sistemul nervos sunt implicate in r&spunsul individului la un stressor psihic potential, contribuind la conferirea unei semnificatii nocive, imaginare sau reale capabila sa conducé la intrarea in starea de stress psihic. Un alt factor patogenic freevent in zilele noastre este suprasolicitarea fizicd si intelectualé: ore de munca suplimentare, munca de noapte, implicarea in probleme profesionale care nu sunt stapanite total, sofat indelungat, schimbarea frecventaé a fusului orar, efort mare combinat cu o alimentatie gresiti sau cu abuz de alimente excitante care solicita organismul. Tratamentele naturiste sau alopate trateazi temporar si simpto- matic consecintele stressului si a suprasolicitarii, In realitate trebuie indepartate cauzele ca si dispari efectul.SUPE. CIORBE Supa de perisoare cu urda Ingredient: + Vakgcartofi + Ukgceapit Yi kg morcov + Wkg piltrunjel ritdacini + Ykgsmantand + Yalitrude lapte + linguride find + 2linguriulet Ykgurdt « 4oud sare, verdeatit(pittrunjel verde) + mult mitrar proaspat Preparare: Radacinile, ceapa gi cartofii se taie in bucati mari, se fierb in apa clocotita, apoi se scurge zeama in alta oali de supa gise paseaza. Perigoarele: Urda se amesteci bine cu ouale batute, cu sarea si mararul tocat foarte mérunt. Se fac perigoare de marimea unei nuci, care se fierb pe rand in apa clocotita, scoténdu-le cu spumiera . Zeama de la legume se fierbe iar timp de 10 minute, cu smantana amestecata cu faina gi lapte, dupa care se adaugi perigoarele, uleiul, sarea gi patrunjelul verde, tocat. MANCARURI Ciuperci cu oua Ingrediente: + 200 g ciuperci oud 100 g cagcaval + Lceapt +L morcow + 1 felines 2.3 linguri de ulei 2 linguri de ofet, sare, Ciupercile se curata, se spala bine si se pun la fiert in ap’ clocotit& cu sare gi ofet. Dupa 15 minute, se scurg gi se taie felii. Se fierb tari oudle gi se toaca, iar cagcavalul, ceapa, morcovul si felina se dau pe raztoare. Se amestecé bine ciupercile cu wale, cascavalul, ceapa, morcovul gi telina gi se stropese cu ulei si putina zeama in care au fiert ciupercile. Se potriveste salata de sare si se amestecd bine. SN| Netéraliz Cartofi umpluti cu branzj —_ intrayi pe site pentru a citi din areicolele numerelor antetioare > dac vrei si tii unde se distsibuie Familia Ontodat, contactati-ne! » abonay-vi pentru a primi revista tn cutia postald » sevindela dhloscuti si pangare | abonamental a » abonamental pe sase luni costa 23 [eh Telefons 975: sl onigin.Gi38 8-dul Republiell i a io} 0) i iv = ae a vey bo dul B-dul Fratil Golesti Bucuresti > Petrochimistilor Magazin NATURALIACEAIURI NATURALE pentru sanatate, energie, vitalitate Ceajuri 100% naturale, din plante selectionate, FARA NICL UN FEL DE ADAOSURI DE AROME, COLORANTI SAU ALT! ADITIVI, care au in compozitie plante cunoscute pentru EFECTUL LOR BENEFIC asupra sina CEAIURI AROMATE FARA AROME_ Ceai natural de dimineapi cn CEAI VERDE si gies CICOARE Incepe ziua cu un cocktail de: erie naturala pe care cicoarea, ceaiul verde, rooibosul si rozmarinul {-0 ofera cu generozitate. O ceasci de Cicoare a Ceai verde iti oferi tonusul de care ai nevoie in fiecare dimineata Ceai natural energizant cu ROZMARIN gi CEAI VERDE Acest amestec racoritor, imbina efectul tonifiant al frunzelor de rozmarin cu roprieta ile antioxidante ale ceaiuluiverde, alunga oboseala site ajuta siti refaci fortele Ceai natural tonic cu GINSENG si SCORTISOARA 0 cease de Ginseng si Scortisoara iti va insufleti ziua si te va ajuta si-ti mengi fa un nivel sanditos energia si vitalitatea, Ceai natural revitalizant cu ROOIBOS si PORTOCALE Un amestec special, in care virtutile antioxidante ale frunzelor de rooibos si ceai verde se impletesc armonios cu savoarea portocalelor coapte sub soarele Mediteranei, pentru revitalizarea intregului organism. CEAIURI PENTRU AFECTIUNILE OMULUI MODERN ANTIOXIDANT Sustine organismul in lupta cu radicalii liberi puting la incetinirea proceselor de imbatranire si degradare celulari. ENERGIZANT Asigura un efectstimulent, revigorantsitonifiant, inkitura starile deoboseala si crestetonusulpsihic. ORGANISM PURIFICAT Favorizeaza eliminarea toxinelor din organism, fiind util in cure periodice de purificare. CEATURI ECOLOGICE: MENTA ECOLOGICA $1 MUSETEL ECOLOGIC ‘Companianoastra alansat primele ceaiuriecologiceromanesti. Plantele folosite in ceaiurile ecologice FARES provin din culturile proprii, recoltarea desfasuranduse in perioade in care se atinge concentratia maxima de substante active. Metodele de procesare asigura pistrareasubstanteloractiveinceai. profesionistii plantelor