Está en la página 1de 20
Tee i eer Tolle at) Same seatincurecn yet isrladige)(oh ila i ‘i a Bs acteecuis Principiile dietel naturiste: Barone ela y cer) Greseli in alimentatia moderna - Glutamatul f: Prudenta — Maica Intelepciuni mace le EI EU arer si olele errs Yel % iy imeliteriole - Efectele televiziunii asupra mintii Centrul Medical SOULS | see aot ae La ora actuala in Romania: % cancerul reprezinta a 2- a cau de mortalitate; incidenta bolii inreg: ~ programele de preventie si depistare precoce s\ in Bucuresti sunt diagnosticati anual cca, 7000 cazuri noi ~ potri de Statistica si Cerce etare Medicala, t Centrului si are o capacitate de 16 locuri. Centrul dispune de 8 rezerve a cate 3 te abiAe si oficii medicale, farmacie, cabinete de consiliere psihologica, consiliere spirituala si asisten{a social, camere pentru apartinatori si oaspefi, spatii administrative. i Functioneaza din ianuarie 2006 si a asistat pana fn prezent peste 1600 de bolnavi. Cheltuiclile pentru ingrijirea unui bolnay in hospice se ridicé la 296 RON/zi ! ingrijirea este acordata de o echipa multidisciplinara, formati din medici, asistenti_ medicali, infirmiere, asistenfi sociali, farmacist, psiholog, preot. Multidisciplinaritatea ne ajuta s4 raspundem unor nevoi cu totul gi cu totul speciale care apar in cel mai dificil moment al vietii acestor oameni. Serviciile sunt gratuite si nediscriminatorii. Dincolo de aparente, de statistici, de cifre gi vorbe, se ascund OAMENII — bolnavii ( : sicei din jurul lor care traiesc cea mai mare drama din viata lor, 1 3! pentru depistarea precace a cancerului de informa la telefon 021 352,00.42/ 0788 980.743 in sperenta ca puteti ajuta acest agezimant... Fundafia Sfanta Irina, Centrul de ingrijiri Paliative Str, Brou Mircea Marinescu Nr. 3, Voluntari, Jud. Hfoy ‘Tel. 021 352 00 42, s paliativecare.ro Cont: ROMPIRB4201700730001099, Piraeus Bank Primul simpozion international de martirologie Pe 11 octombrie, la Hotel Hilton din Bucuresti a avut loc primul simpozion international de martirologie. Toti cei care au sustinut lucrari in cadrul simpozionului au fost specialigti ortodocgi. Profesori si preoti din Romania, Grecia, Rusia, SUA si Marea Britanie s-au oprit aupra unor aspecte teologice si istorice privind martiriul crestin, in general, si pe neomartirii ortodocsi ai secolului XX, in special. Lacunele informative ale unor invitati straini, referitoare la prigoana s Biserica Ortodoxa Romani in timpul regimului comunist, ca si la cantitatea de jertfé in numele lui Hristos data in puscariile comuniste si in lupta de rezistent& din Romania, au fost fericit completate de interventiile unor fosti detinuti politici, ca scriitorul Marcel Petrigor, si pregedintele AFDPR, Octav Bjoza; a unor urmasi de martiri, ca ing. ) Corneliu Marcu; sau a ferita de tineri activisti pentru recunoasterea sfintilor din inchisori, ca parintele Tudor Peiu, monahul Moise Torgovan de la Manastirea Oaga, si teologul Virgiliu Gheorghe. DI. Prof. Dr. Sorin Lavric a avut 0 interventie care puncteaza excelent miza acestui simpozion sustinand : »Cunose intelectuali c&rora li s-a inoculat atat de bine convingerea c& a vorbi despre martiri este pierdere de vreme, incat, daca ar trebui sa deschida gura despre ei, sar simti stanjeniti. Mai mult chiar, s-ar simti inhibati, ba chiar stramtorati, si asta fiindcd gtiu cd exist’ un panoptic european a c&rui menire este sa-i supravegheze pe cei care nu accept sa gandeasca la comanda. Si fiinded stiu cA sunt supravegheati, prin glasul acestor intelectuali se manifesta autocenzura de tip temator.Un apologet crestin, contemporan nou§, irlandezul C. S. Lewis, spune in autobiografia sa, Surprins de bucurie (Surprised by joy. The shape af my early life),ci “acolo unde lipseste curajul nici o alt{ virtute nu poate supravietui”. Mizeria ideologic’ a epocii in care ‘im este ca s-a ajuns ca, pentru a orbi despre martiri, sa fie nevoie de curaj. Iar cand e vorba de martirii roméni care au murit in inchisorile comuniste, nu-ti mai trebuie doar curaj, ci de-a dreptul un dram de sminteala. Si dacd e asa, si vorbim atunci cu precidere de martirii romani din timpul comunismului. [..] in incheierea manifestarii, dl Dan Puric, a tinut un emotionant cuvant despre constiinta martiricd la romani, iar dl prof. uniy, dr. Pavel Chirila, principalul organizator al evenimentului, a anuntat c& la Aiud a inceput constructia unei manastiri care va include gi primul Centru de cercetari martirologice din tara. Dl. prof, Chirilé a addugat ci mai multe asociatii ortodoxe au initiat organizarea unor muzee in doua foste inchisori unde au fost martirizati mii de romani. Asadar, cu acest simpozion, laicatul ortodoxa facutinc’ un pas pentru recunoasterea martirilor, mucenicilor gi sfintilor din inchisorile comuniste. A doua zi, participantii la simpozion au vizitat Forul 13 Jilava, loc de martiriu pentru multi romani. Text partial extras de pe http:/fc-tarziu.blogspot.com Naturalia Fundatia Sfanta Irina cu sediul in Voluntari, str. Erou Mircea Marinescu nr.3, jud. Ilfov organizeaza seminarul CONCEPTUL DE MEDICINA CRESTINA VALOAREA TERAPIE! SPIRITUALE IN ACTUL MEDICAL Seminarul va avea loc la sediul Fundatiei Sfanta Irina. Se adreseaza medicilor de orice specialitate, teologilor, psihologilor, asistentilor sociali. Informatii si inscrieri la telefon: 021- 352.00.42 sau e-mail: sf.irina@paliativecare.ro. Participarea este gratuita ena sufletulu Despre icoane Continuare a numirului precedent) Icoana este locul unei prezenfe a harului, ea se prezinté ca o epifanie (arStare) atat a lui Hristos, a Maicii Sale, cat gi a sfintilor. Icoana comunica ajutor, si acest ajutor ni se revarsa chiar de la insesi chipurile reprezentate in ea. in icoana totul este important, dela chip pana la vesminte. Omul cel céutétor de Dumnezeu desluseste dumnezeirea din toate elementele icoanei. Ochii ce st’panesc intreaga imagine cuprind in ei toat& incSredtura sfinteniei, ei ne poart& dincolo de trup, de migcarea exterioara, lasand sa pulseze doar cea interioara. Siea creste, creste pe masura ce sufletul cheamd neincetat numele lui Dumnezeu. Arta sacra ortodoxé urmareste acea transfigurare a omului ce scap& privitorului_neexperimentat. intr-o perfect’ armonie, culorile nu urmiresc © realitate omeneasc’, legaté de carnatie, tras&turi, redate de lumini si umbre, ci armonia ce cheama sufletul la 0 comuniune dincolo de linie gi culoare. Hristos cel din icoani se pogoara intre noi nu istoric ci vegnic gi vegnicia Sa este de nepatruns cu mintea omeneasca. Un privitor neobiguit cu _,intele- surile” icoanei ortodoxe vede in a arhitectura constructiilor sau a muntilor anumite forme neobignuite. La fel si fefele. Ele par reprezentate intr- e o maniera stangace, departe de forma lor naturala(proportiile corpului). Totugi este nevoie si intelegem c& pictorului ii trebuie un nou ,limbaj” in ins&si culorile icoanei au o | pictura si poata transmite deopotriva semnificatie profunda: albul exprima / cele trei dimensiuni ale spatiului pe lumina dumnezeiasca, a neprihinirii, suprafata bidimensionala a icoanei, albastrul este culoarea transcendentei pastrand totodaté in chip im raport cu toate cele paméantesti DUMNEZEIREA. Rogul stacojiu semnificd viata pe care Mantuitorul oaduce omeni Icoana nu reprezinta rodul viziunii % _ interioare a artistului, ci o teologie in = imagini, el nu este decat un interpret, sdngelui Sau. Verdele simbolizeazi “) deaceeanumele sau nua fostinscrispe cresterea gi fertilitatea. Brunul, in 3. icoane decatintr-o epoca tarzie. Lucrul varietatea lui, exprima materia F wacesta nu impiedica nici nivelulartistic, transfigurataé de lumina dar si nici cSutarea de noi forme, ins aceste. renuntarea la bucuriile vietii * “creatii ramaneau mereu in cadrul pamantesti. Negrul este simbolul invaf&turii Bisericii care suprave-ghea _intrarii mortii in lume prin pacat, dar gi indeaproape lucrarile. tee prin moarte la viata vegnica. a prin varsarea Galbenul are 0 tristete stiruitoare care, in icoand aga cum confirma Sfanta Scriptura, este semn al recoltei proaste, al neghinei, al bolii. (Deuteronom 28, 22). Vegmintele Mantuitorului Hristos in iconografia bizantind sunt intr-o anumita randuiala. Ele cuprind haina de dedesupt in culoare maronie, pané larogu, cu maneci largi ce semnificd firea omeneasca in stare de jertfa, peste care este imbracaté mantauain culori de albastru ce fi dau strilucire Dumnezeiascd. Doar in icoana Schimbarii la Fata gi uneori in cea a invierii, vesmintele sunt albe. “Klav’- ul sau fagia de pe umarul drept deosebita ca si culoare de haina de dedesubt, este simbolul Celui trimis de Dumnezeu Tatél pentru a méntui lumea. Vegmintele Preasfintei Nasc&toare de Dumnezeu au in compunere tunica sau haina de dedesubt, Iunga pana la pamant de culoare albastra, ca gi simbol al curatiei fecioresti. Haina de deasupra, ca un acoperaémant, larga, cu o forma oarecum rotunda ce acopera gi capul, este de culoare zmeuriu inchis care simbolizeaz& fecioria dar si sAngele, adica firea omeneasc pe care Fiul lui Dumnezeu a luat-o la intrupare. Atribute nelipsite ale acopera-méntului sunt cele trei stelute zugravite pe ambii umeri i pe frunte ca Naturalia simbolal pururea fecioriei sale. Pentru crestinii ortodocsi, icoana bizantin’, zugravit la distanfe de secole, transmite aceeagi stare de autenticitate. Chipul lui Hristos este neschimbat gi oricine, fie el stiutor de carte sau nu, poate sa-l recunoasca. Nu de putine ori am vazutprunci, de varste mici, ce-Lrecunosteau cu bucurie in orice imagine:” uite pe Hristos”. Astizi, cand inc& avem in case gi in scoli icoane, sa nu pregetim a ne ruga pentru sufletele noastre si ale urmasilor nostri s& nu fie vaduvite de bucuria intanirii cu chipul lui Dumnezeu. Presb. Tatiana Banyai Principiile dietei naturiste Laptisorul de matca Laptigorul de matca este un produs de secretie al glandelor exocrine ale albinelor lucratoare. Este folosit pentru a hrani larvele de trantori si albine lucraétoare in primele trei zile gi a larvelor de matcd pe toata perioada de dezvoltare gia depunerii oualelor. Primele observatii asupra laptigo- rului de mated s-au facut in 1672 de catre Swammerdam, dar abiain sec. XX au fost aprofundate analizele biochimice. Laptisorul de matca are un aspect alb-galbui, de consistenta cremoasa si gust slab acrisor. Compozitia este urmatoarea: -proteine 31% -lipide 15% -glucide 14% -apa40% Continutul in vitamine: tiamina, riboflavina, piridoxina, acid pantotenic, acid folic. Microelemente: K,Ca, Mg, Cu, Al, Fe,P, (es Mai contine: . ermenti, substante antibiotice. Beene terapeutice: - - cicatrizarea ulcerului - cresterea tensiunii arteriale la hi- potensivi - efecte tonice la bolnavii astenici gi suprasolicitati - efecte tonice in convales-centa - supliment alimentar important la anorexici si malnutriti (inclusiv copii distrofici) - efecte tonice in afectiunile carac- teristice varstnicilor (gerontologie). Doza recomandata: 50-100 mg/zi in miere, tablete, liofilizat, injectii. Prudenta: - la bolnavii cu neoplasm, deoarece are efectele unui hormor anaboli- zant “de crestere” ( e chiar contra- indicat ) - chiar acolo unde are indicatie corecta se recomanda cure scurte de 1-2 luni si reluarea lor daca este cazul. in numarul acesta va prezentim: Xylitol Xylitolul pur este o substanta cristalina naturala care arata gi are acelasi gust ca zaharul. Se obtine natural, una din cele mai bune surse fiind fructele, ciupercile sau cerealele, este produs in cantitati mici chiar de corpul uman (din surse alimentare, intre 5 gi 10 grame de xylitol pe zi) gi are o larga arie de utilizare si beneficii, de la imbunatatirea s&natatii dintilor pana la mentinerea unui sistem respirator sdnatos. Consumul frecvent al alimentelor bogate in zahar poate produce carii dentare. Xylitol este un" prieten al dintelui". Multe studii de specialitate au aratat ca are un rol major in igiena bucala, consumul de xylitol (mai putin de 15 grame pe zi) poate reduce dramatic riscul aparitiei cariilor, este sigur pentru oricine si poate fi administrat pentru dinti prin intermediul gumelor de mestecat sau chiar al bomboanelor. Are efect de reducere a placii bacteriene, atrage si apoi "distruge" micro-organismele daunatoare, remine- permite cavitatii bucale Naturalia ralizarea dintilor deteriorati. Poti incepe consumarea xylitolului oriunde gi oricand. Dacd guma de mestecat nu este potrivita, atunci bomboanele pe baza de xylitol pot fi oalta variant& pentru stimularea salivei, protectorul natural al dintilor. Nu este nevoie sé schimbi obiceiurile pentru a incepe consumul xylitolului. Unele regimuri pentru sanatate necesita vointa de fier, disciplina gi dedicare. Dar pentru ca are un gust atat de placut, consumul de xylitol devine un automatism. Chiar gi copiii il adora, deci nu este nevoie sa li se aduca aminte mereu de el pentru a-l consuma. Avand o valoare energetica cu aproximativ 40% mai mica, xylitol este o alternativa cu continut caloric scazut la zaharul obisnuit. Este utilizat pe scara larga in Finlanda, "tara sa de origine", cele mai multe cofetarii finlandeze folosesc xylitol sau un derivat al acestuia pentru obtinerea produselor dulci. Practic, toate gumele de mestecat vandute in Finlanda sunt indulcite cu xylitol. Absorbit mai incet decat zaharul, xylitol nu contribuie la ridicarea nivelului de Naturalia zahar din sange sau la declangarea hiperglicemiei cauzatd de raspun- sul insuficient la insulina. Xylitol are de asemenea potential ca un tratament pentru osteoporoza. Un grup de cercetatori din Finlanda a descoperit ca dieta cu xylitol previne slabirea oaselor si imbuna- tateste densitatea osoasa. XyloSweet, este indulcitor pe baza de xylitol, este cel mai dulce dintre toti indulcitorii zaharului. Actualmente ultizat in multe produse fara zahar, XyloSweet, este acceptat din ce in ce mai mult ca alternativa de indulcitor, utilizarea lui reduce riscul de aparitie a cariilor. Spre deosebire de indulci- torii articiali, XyloSweet contine xylitol natural — nimic altceva! Este 100% natural. Proprietati ale XyloSweet-ului: - are carbohidrati - este la fel de dulce gi are acelasi gust ca zaharul, cu 40% mai putine calorii - are indice glicemic 7 comparabil cu 70 pentru zahar, este recomandat diabeticilor nu schimba gustul alimentelor /-atunci cand este folosit in bucatarie Japrepararea alimentelor - poate fi folosit in bauturi calde si reci - nucontine gluten ~ nu provine de organisme modi- ficate genetic Produsele Xlear Nasal Spray si NetiXlear Nasal Wash contin o combinatie de xylitol gi sare care s-a dovedit foarte eficienta in eliberarea gi umezirea sinusurilor gi a cdilor nazale. Xylitol este ingredientul care face diferenta dintre Xlear gi restul produselor, actiunea lui mentine sinusurile si caile nazale umede un timp mai indelungat decat 0 simpla solutie salina. indeparteaza jritatiile datorate factorilor poluanti, polenului gi factorilor contaminati din aer. Calmeazd gi hidrateaza caile nazale iritate din cauza umiditatii scazute a aerului sau a folosirii excesive de decongesti- onante nazale. Aceasta linie de produse este 100% natural’, nu sunt folosite ingrediente antihista- mice sau decongestionante care las& sinusurile si cdile respiratorii uscate. Daca sinusurile si caile respiratorii sunt uscate atunci suntem vulnerabili la cresterea infectiilor. (ei73 ae tatia moderna GLUTAMATUL Este cel mai important aditiv al industriei alimentare. Acest intaritor de gust poate declansa la persoane sensibile sindromul “restaurant chinezesc". La astmatici poate declanga crize de sufocare si dureri de cap la pacientii cu migrena. Poate juca un rol si in cazul bolilor neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson, scleroza multipla, scleroza laterala amiotrofa). Specialigtii sustin c& poate determina "foame exagerata” si obezitate. Consumul mondial al glutamatului a erescut din 1976 pana in 2009 de mai mult de 6 ori, la 2 milioane tone pe an Expertii in domeniu calculeazé o cregtere anual a consumului de 3- 4 procente. Glutamatul este aditivul principal al industriei alimentare $i probabil cu cel mai mare impact asupra sanatatii oamenilor. Sindromul China Restaurant se manifesta cu senzatia de amorteala a membrelor superioare, parestezii la gatului, dureri toracice gi nivelul cervicale, dureri de cap, palpitatii, ameteli gi crampe musculare, great si diaree. Aceasti substantia gustului poate influenta anumite functii de reglare a apetitului si satiet&ii controlate la nivel cerebral, scade nivelul hormonului de slabit Leptin’. Aceasta substantia este accepiata oficial ca aditiv sigur. Praful alb se gaseste in supe instant, sosuri, alimente sarate gi condimentate. Are un gust intens condimentat "delicios". Acest intaritor de gust este iubit de marile fabrici alimentare deoarece da gust intr-un mod ieftin. Sub urmatoarele denumiri apare pe eticheta: -Glutamat (E620) -Glutamat de sodiu (E621) ~Glutamat de potasiu (E622) -Glutamat de amoniu (E624) -Glutamat de magneziu (E625) Poate fi introdus si sub denumirea “condimente" sau "intaritor de gust’. Daca se mentioneaza "arome", poate reprezenta 30% glutamat de sodiu pur si dack se mentioneazi "maltodex- trina", "proteina graului" sau “lapte praf" in spatele acestor denumiri actioneaza tot glutamatul. Produsele bio nu contin glutamat. Glutamatul apare sub forma extractului de drojdie. Text preluat din "Die Ernithrungsfalle” de Hans - Ulrich Grimm -eruptii cutanate -prurit -cSderea pirului -dureriarticulare -slabiciune musculara -dureri musculare -dureridecap -ameteli -furnicaturi -somnolent sau insomnie - agitatie psihomotorie -depresie zele bolilor CATEVA PRINCIPII CARE INLESNESC ELIBERAREA DE TELEVIZOR Cultivarea aceloragi realit&ti sau activitati care sunt subminate sau substituite prin vizionarea TV constituie cel mai bun antidot in eliberarea de tirania televiziunii. Relatiile personale, € bogati viaf’ de familie, contactul cu natura, activitatile practice, in casa si pe nga casi, munca in general, exercifiile izice, lectura gi, in mod esential, credinta si faptele acesteia sunt doar cdteva enta - Maica intelepciunii Efectele secundare ale antihipertensivelor ~uscdciunea cavitatii bucale - diaree sau constipatie -candidoza - citoliz& hepaticd (cregterea transami- nazelor) = ginecomastie (cresterea in volum a sanilor) -sciderea leucocitelor gi trombocitelor -nefrita interstitial’ - polineuropatie -senzatie de great si varsituri - colestaza intrahepatica Efectele televiziunii asupra mintii umane elemente ale unei vieti normale, libere de fascinalia miculuiecran. Orice activitate practic’, precum gi munca fizici, joaci un rol esential in eliberarea mini de stipanirea imagi- nilor, de tensiunea evaziunii in imaginar. Ele contrabalanseazi sau estompeazd privarea senzoriala ce © presupune viafa in societatea moderna — asfalt, beton, un mediu artificial in general ~ $i dau mintii o intemeiere, o ancorare in real. Lectura, credinfa si faptele acesteia (viata cregtina autentici) pun ordine in ganduri, dau organizeaza procesul imaginativ § un sens pozitiy, bineinteles atunci cand respectivele carti nu cultiva evaziunea in imaginar. in caz contrar, exista posibilitatea inrautatirii situatiei, adicd alimentarea dorintei de a te uita la televizor. De asemenea, acele atitudini, mentalitati si comportamente, care sunt cel mai puternic afectate sau subminate de cultura TV vor frana cel mai mult influenta negativa a televizorului. Cercetarile demonstreaza ca atitudinea conservatoare defavorizeaza in mod deosebit actiunea televiziunii. Oamenii conservatori sunt mai critici, nu imbra- tigeaz atat de ugor noile teorii, precum inovatiile culturale si comportamentale. Respectul autorit&tii joaca un rol esenfial in protectia indivizilor. Acesta este si motivul pentru care mesajele TV sadesc in mintea telespectatorilor un spirit al revoltei. Cand vorbim de autoritate, nu ne referim la cea politic’ sau ideologic’, deoarece, in cele mai multe dintre cazuri, aceasta este una contrara intereselor poporului, ci la respectul copiilor fat de parinti, la buna intelegere a sotilor in familie, intelegere ce este fundamentat& peo preeminent’ a cuvantului barbatului in contextul dragostei gi responsabilitatii acestuia pentru sotie si copii. Totodata, este esential respectul fat’ de oamenii mai in varstd, fati de Biseric’ gi agezimintele traditionale. Din punct de vedere sociologic si psihologic, raporturile de autoritate sunt esentiale in structurarea si existenta oricirei comuni- tati. Viata ct mai simpl, in care oamenii se dispenseazi de nenumaratele inlesniri ale epocii, de confortul excesiv sau de tendin{a de a se fine permanent in pas cu moda gi cu mentalitatile timpului, este o importanta pavazd in fata invaziei culturii TV in viata noastra. Aceasta, deoarece cultura de consum sau noile ,cuceriri” ale civilizatiei materiale presupun un pret pe care oamenii cu greu isi permit sd-l plateascd. Nu este vorba numai de banii pe care-i necesita permanenta aliniere la noile standarde ale industriei de consum, ci de permanenta neliniste care este sadita in sufletul consumatorilor, Toate falsele nevoi pe care societatea de consum le creeazi oamenilor constituie legaturi puternice prin care acestia sunt tarati c&tre valtoarea mediatica, catre televizor. Nelinigtea c& altii fi-au luat-o inainte, c& nu mai esti in pas cu moda, c& nu mai esti in randul lumii sunt produsul mentali- tfii consumatoriste, al propagandei la care individul este supus ined din primii a. in cadrele modului de viata ani de viat consumist televiziunea devine necesara, deoarece prin ea se valideaza acest stil de viaté, oamenii se linigtesc c4 se afla pe calea cea , buna” si tot prin televiziune se propun noile modele de vietuire. in societatea contemporana, televiziunea constituie principalul mijlocitor intre om si viata moderna a lumii, intre individ si industria deconsum. Naturalia Din 13 martie bd. Unirii nr. 69, bl. G2b, tronson 3, sector 4 Magazinul Naturalia este organizat pe urmatoarele compartimente: + produse bio obfinute dupa rigorile agriculturii ecologice, avand sigla® si atestatul organismului de inspectie ecologica; alimentelele bio provin din plante cultivate pe un teren ingrasat natural, fara tratamente, insecticide, fara aditivi, fara procedee de rafinare. * produse traditionale- alimente si semipreparate obtinute in gospodariile thrdnegti- gi comercializate conform legii produsului traditioanal. * haine (in special lenjerie de corp), obtinute din fibre naturale (unele dintre ele bumbac bio). * cosmetice bio (far& parabeni, séruri de aluminiu, alcool izopropilic). * instrumente specifice bucdtariei naturiste (lut, inox), dispozitive de fiert in aburi, de obfinut sucuri, etc. inma, agazinul nostru gasiti revista “Naturalia- Sanatate prin stil de viata”, care se “ape SS ia hose Centrul Medical Naturalia Cabinete medicale Dr. Pavel Chirila —medicina interna, fitoterapie, homeopatie Dr. Midilina Popescu — imunologie si alergologie clinica, fitoterapie, homeopatie Farmacie: Homeopatie, fitoterapie Laborator: Suplimente nutritive Tel.: 021-350.51.3 ,0744.429.308 Fax : 021-350.51.35; e-mail: naturalia@digitech.ro Naturalia Gama de produse Naturalia: - pdine ecologica -miere - produse ecologice de - cafea patiserie si cofetiirie - zahar brun - lactate, branzeturi ecologice - uleiuri presate la rece - oud ecologice - suplimente nutritive - produse din soia ecologicd - ceaiuri - vin ecologic - condimente si seminfe - cereale - cosmetice exclusiv naturale - fructe - alte produse naturiste F - conserve de legume siecologice ; - ciuperci Naturalia = Casas Supermarket _Cewonarve Lokrar ve aa ae aa) ier-1c- ad OCC Proiect al Asociatiei Metomorfosis Se deschide la 22 martie 2010 ete STEROL Me UT OCT CT CTS STAC UC Sir. Nicolina nr.115, tel : 0232- 241271, 0730-230030, e-mail: spital_providenta@ yahoo.com nin > Promoveaza conceptul de ly yy medicina crestina. Sectii in fFunctiune: medicina interna, reumatologie, recuperare-balneofizioterapie, oftalmologie, laborator clinic, tratamentul litiazei renale prin litotritie, chirurgie generala, = chirurgie vasculara, ginecologie, ORL, radiologie-imagistica. FUNDATIA Sfanta Irina Fundatia Sfanta Irina intentioneaza sa construiasca in Valea NERE| un sanatoriu dedicat psihoterapiei bolnavului cu cancer la debut. ote nar eo eieemeeiee nt stil de viata corect, profilactic si curativ. O echipa interdisciplinaré - medici si psihologi, vor Eee Me lelgatsiall ews etural etl osteo sco (osteo leo) datorate poluarii, nerespectarii ritmurilor biologice, stres-ului, suprasolicitarii, abuzului de medicamente. Cee akehtcie-Fol ts1- 18 ec gga eee ence ° (HK) Pee Pees elise ote aol eres ue Str. Erou Mircea Marinescu Nr. 3, Voluntari, Jud. lifov Se MUSES r inet) enol edanr orcas etc erences eon ute eS EPore cue ori ees Eats Geet nen cy Ponte ogi 2) NATURALIA GRUP produse alimentare bio, alimente integrale, alimente fara E-uri, alimente naturale, plante medicinale. Magazin Floreasca Calea Floreasca nr. 25, sect 1, Bucuresti Tel: 021-231.04.21 0758.249.180 Magazin Mosilor Calea Mosgilor nr. 189, Bucuresti Tel: 0758.249.182 Magazin Coltea Str. Colfei nr. 2, sect. 3, Bucuresti Tel: 0758.249,181 Magazin Unirii - Patriarhie Str. Bibescu Voda, nr. 24A, sector 4, Bucuresti (vis-a vis de Facultatea de Teologie) Tel: 0758.253.975 Magazin Voluntari Str. Erou Mircea Marinescu, nr. 8, Voluntari, judepul Ilfov Tel: 021-350.51,33/350.51.36 0758.253.972 Supermarket B-dul Unirii 69, bl. G2b, sc. TRONSON 3, Piaja Alba Iulia parter, sector 3, Bucuresti (langa magazinul BIOKARPET - P-ta ALBA IULIA) Tel: 0758.253.971 Magazin RAID Natura Str. Erou Calin Catalin, nr. 5, Ploiesti partener Naturalia Tel: 0244-51.12.44 Curtea Brancoveneasca Str. Vasile Lupu 43, Constanta partener Naturalia Tel: 0241-66.50.69 Complexul Casa Nera Piata Victoriei nr. 8, Timisoara partener Naturalia Tel: 0725.210.126 Citifi in numérul viitor: Igiena sufletului: Despre Dumnezeiasca Liturghie Greseli in alimentafia modernit: Despre efectele unor E-uri Principiile dietei naturiste: Lactatele Reactii adverse medicamentoase: Citostaticele Revista se obtine gratuit de la Centrul Medical Naturalia si de la magacinele Naturalia. ISSN: 2066-6381 Redaetia: Director fondator: prof. dr. Pavel Chirili Sediu: Centrul Medical Naturalia Director: dr: Madélina Popescu ‘Str: Brou Mircea Marinescu Redactor sef: Nicoleta Sturzu Nr. 8, Foluntari, jud. Hfov. Redactor: Andreea Bandotu Tel: 021-350 51 33 Redactor: Andreea Mitan e-mail: naturalia@digitech.r0 Secretar redactie: Lavinia Badea naturalia@naturalia.ro www-naturalia.ro RUBRICI piznuiti/stoala piringilor/ al opeulea yeee/ cauzele bolilor /cuvancul duhovnicului / riaboi impotriva populaiei / minuni si convertii contemporane / teologics / Romania in actualirare FAMILIA E Mit] ORTODOXA > incrafi pe site pentru a citi din artieolele lor anterfoare sf sti unde se distribuie Femtilia contactayi-ne! pent a primt revista in catia postal SU TUCES (ole) I ne TSE ee CEAIURI NATURALE pentru sanatate, energie, vitalitate Ceaiuti 100% naturale, din plante selectionate, FARA NICI UN FEL DE ADAOSURT DE AROME, COLORANTI SAU ALTT ADITIVI, care au in compozitie plante cunoscute pentru EFECTUL LOR BENEFIC asupra sinatati. CEAIURI AROMATE FARA AROME_ Ceai natural de dimineat cu CEAI VERDE si geal CICOARE incepe ziua cuun cocktail de energie natural pe care | cicoarea, ceaiul verde, rooibosul si rozmarinul ti-o ofera cu generozitate. 0 ceasci de Cicoare fi Ceai verde iti ofera tonusul de care ai nevoie in fiecare dimineaga. Ceai natural energizant cu ROZMARIN si CEAI VERDE Acest amestec racoritor, imbina efectul tonifiant al frunzelor de rozmarin cu proprietatile antioxidante ale ceaiuluiverde, alunga oboseala si te ajuta sa iti refaci fortele Ceai natural tonic cu GINSENG si SCORTISOARA O cease de Ginseng si Scortisoar iti va insult aiua site va ajuta si mengi la un nivel sdndtos energia si vitalitatea. Ceai natural revitalizant cu ROOIBOS si PORTOCALE Un amestec special, in care virtutile antioxidante ale frunzelor de rooibos si ceai verde se impletesc armonios cu savoarea portocalelor coapte sub soarele Mediteranei, pentru revitalizarea intregului organism, ‘ CEAIURI PENTRU AFECTIUNILE OMULUI MODERN ANTIOXIDANT é Sustine organismul in lupta cu radicalii hed saad la ‘> * incetinirea proceselor de imbitranire si degradare celulara Asigura unefectstimulent, revigorantsitonifiant, inl turd starile deoboseala si creste tonusul psihic. >, ciel a ORGANISM PURIFICAT Favorizeaza eliminarea toxinelor din organism, fiind util in cure periodice de purificare. CEAIURI ECOLOGICE: MENTA ECOLOGICA $1 MUSETEL ECOLOGIC Companianoastra alansat primeleceaiuri ecologice romanesti. Plantele folosite in ceaiurile ecologice FARES provin din culturile proprii, recoltarea desfigurandu-se in perioade in care se atinge concentratia maxima de substante active, Metodele de procesare asiguri pistrareasubstanteloractivein ceai. CIES 1929 Pe ou Teer ty

También podría gustarte