Está en la página 1de 41
REPUBLICA PERUANA MINISTERIO DE EDUCACION DIRECCION GENERAL DE EDUCACION COMUN DIRECCION DE EDUCACION FUXDAMENTAL SISTEMA DE EDUCACION BILINGUE DE LA SELVA PUMASHI APOSTARCAN TAMYAHUAN E1 Puma. Apost6 con 1a Livia 4K? Op cK Colecci6n literaria de los grupos idiom&ticos de la Selva QuECHUA DE SAN MARTIN N2&2 con traduccién al castellano Preparada por Marinell Park R. del INSTITUTO LINGUISTICO DE VERANO 1971 ARCHIVE COPY Do Nob Remove Ministerio de Mducaci6én 1971 Primera edici6n MINISTERIO DE EDUCACION PRESENTACION Esta Cartilla, editada por el Ministerio de Educaci6n con la colaboraci6n del Instituto Lingiifstico de Verano, se entrega a los nifios de nuestra Amazonia, como fuente permanente del saber y como un profundo mensaje de peruanidad, ya que ella constituird el instrumento b&sico para su alfabetizacién, castellanizaci6n y educa cién elemental, para aspirar a una vida mejor dentro del mundo actual. Considero, que en la hora presente, en que el Supremo Gobierno est empefiado en levantar la dignidad de la persona humana, en ayu- dar a las poblaciones rurales y aborfgenes con programas de educa- cién y desarrollo para su répida incorporaci6n a la vida nacional y en que urge forjar un Perf grande y préspero con auténtica justicia social y Sentimiento nacionalista, la Cartilla que seré utilizada por los docentes bilingiles, cumplir& con los elevados fines de la educaci6én llevando el ABC a los m&s apartados confines de la Selva Peruana, donde nuestros compatriotas de lenguas diversas marchan hacia el nuevo PerG que todos anhelamos. sta Cartilla, que es el producto del esfuerzo del Instituto Lingiiistico de Verano, seré el arma con que los nifios selvicolas romperan la muralla de la ignorancia para avanzar pujantes en pos del progreso econémico, social y cultural de sus comunidades. Por esta valiosa contribuci6n, testimonio mi sincero re miento al Instituto Lingtifstico de Verano, reiterandole mj apoyo. Lima, 1° de JOSE GABRIEL RODRIGUEZ FIGUEROA Director General de Educacién ComGn Introducci6n Pumashi apostarcan tamyahuan contiené cUéntos Tolkléricos én el Quechua de San Martin, contados por el Sefior Juan Ishuiza de Maceda y por el Sefior Victor Cenepo de Chazuta. El prop6sito de este libro es aumentar la literatura escrita en Quechua de San Martin, La ortograffa usada es la misma que la del castellano. Pumashi apostarcan tamyahuan,. Tamyahuan apostarcan puma. Chaypishi huillarcan pumaca: —fiucami esica runacunataca callpachini. Manchayhuan callpansapa runacunaca. Chaypishi huillarcan tamyaca: —Mana creyquichu cantaca, puma. Mana creyquichu, Canta mana manchashunguisapachu runacuna, puma. Cantaca shuyashunguisapa machetehuan yanta trosohuan nina puchuhuan capariypi callpaptiyquica runacunaman, puma, Canta mana manchashunguisapachu, puma. fucatami esica manchahuansapa, puma. fucaycunami esica rinisapa manada enterolla runacunamanga,. Chaypica riptinicunaca manada entero paycuna callpansapa. Chaypica huamicunaca llachapangunataca masadotaca callpansapa yaycuchic. Chaypica ullcucunaca arroz masadotaca callpansapa yaycuchic. Chaypishi pumataca ganarcan tamyaca. Chaylla cashca. Liyuchu sapuhuan apostarcan. Sapuca lluychuta llullachinayarcan, Sapuca churanacurcan cada filupi cada filupi lluychuca sapallanila. Chaymanta callarircansapana callpaytana, Lluychuca callparcanna sapuca mana callparcanchu. Sapo chayllapi. Cada filupi chayashpa lluychuca saputa cayan. Chaymanta sapuca ayniptin cashcan callpan vamo,. Chaymanta cashcan suc filupi chayac cashcan sapullata cayac. Sapo: —-cocococo —aynic. —Ay malito carajo paynachu ashuan ganahuanna, Chaycaman mana pues sapuca callpacchu. Lluychuca callpac. De modoca lluychutaca sapo ganarcan, Cada filupi cada filupi lluychu cayac sapotaca. 6 Liuychuca huafiurcan shaycuyhuan, Desmayuhuan huafiurcan lluychuca. Sapu mana huafiurcanchu. Chayllan. Cuchica challhuahuan taripanacurcan, Cuchica huillarcan: —Challhua, cantaca millashuypi micushunguisapa. Tuc tuc tucashuypi micushunguisapa, challhua. Nucataca mana. Challhua huillarcan: —Canmiya ashuan micungui ismata, cuchi. Can ashuan porqueriyata micungui. Nuca mana, Nuca cani yurac liquido. Chaypi cuchi huillarcan: —-Bueno challhua, canga yangapa yurac liquido cangui. Tucashuypi micushunguisapa. Nucataca, challhua, micuhuansapa hasta dedongunata llacuaypi Tlacuaypi. Cantaca, challhua, tucashuypi micushunguisapa yurac caycaptiqui. Runacuna micuhuan fiuca cuchita ashuan tucuy mashna ricu. Huiraynitaca micun Ricucuna sucaman rantihuansapa huiraynitaca, challhua. Chashna fiuca cani. Ya. 10 Pumashi apostarcan machinhuan, —Sobrino, fiucapish yarcani, sobrino. Altupishi machin micdcun challhua juanita. Machin micdcun alutpi. 11 Chaypishi allpamantaca pumaca: —Sobrino, fiucapishmaya micunayani, sobrino. Urmachimupayna, sobrino, siquero tullitunllatapish micunaynipa —nircanshi. —Bueno. tiyu, fian urmachipuyquina, tiyu. Shuyanguit shimiquita quicharishpa —nircanshi machinga altumantaca. Cuando manllayba fiyero rupactashi huishchucumupurcan machinga pumapa. Chaypishi pumaca ticrarcan, —Ay huafiuchihuashcanguina, sobrino —nishpa ticrarcan pumaca. Chaymantaca machinga asicuypi rishpa 12 vamo rircanna rircanna: —titi titi titi —nishpanashi rircan machinga. Chayllan cashca, 13 Intishi macanacun quillahuan, Quillaca huafiuchinayanshi yacuhuan intita. Quillaca yacu. Intica nina. 14 Siempre intishi huafiuchin quillataca ninahuan. Mana quillaca puedinchu yacuhuan huafiuchiytaca intitaca. Inti esica huafiuchin quillataca pay nina cashpa. Chayraycu huafiuchin intica quillataca. Chaymanta huafiuchiptinga inti quilla huafiuptinga tutana quiparin. Tutana quiparin. Tuta liquiduna tucun, Quilla sumac cashcanmantaca tuta liquiduna tucun huafiuptina quilla. Chaymantaca cashcan unay tiempupica punchauyan. 15 Causarimun quillaca cutirimushpaca. Quilla sumacna cashcan tucumun. Chaypina fiata cushicunchina runacunaca fian causarimushcana quillaca. —Mana huafiushunchinachu fiucanchicunaca —ninchina quilla causarimuptinga. Chashnana rimanchi. Chayca. 16 Mashushi casaracunayarcan suc huarmihuan. Rircan mafiac suc huarmita casaracunampa,. Chayman rishpaca mafiacuc 47 tatanhuan mamanhuan pacchanacushpalla sirfcurcan noviyoca mashuca ama cahuanampashi noviyampa tatan maman,. Ama singanta cahuanampashi pacchanacurcan, Mana singayuc cashpanashi pingacurcan mashuca. Chaypinashi huillarcan: —Atarimuyna, novio. Mana cahuashcayquichu. éAllichu manachu uyayquica? Manashi atarinayarcanchu noviyo mashuca singanta pingacushpanashi. Chaymanta tatan mamanshi atarichimurcan: 18 ~—Atarimuyna cahuashunampana suegruyqui. Chaypirashi uyantaca alsamuptin cahuarcan noviyapa tatan mamanga,. Mana nima singayucshi fata carcan mashu. Chaypishi huillarcan mamanga: —Mana casarangachu huahuaynica mana singayucuanga. éImatatf valen cay mashuca mana singayucca? Huahuaynica manllayba singasapami —nircanshi mamanga noviyapaca,. Ya. 19 Chaypishi suc diya suc cucarachilla llucshircan cusanta mascac,. Callarinampi tingunacurcan suc manllayba burruhuan, 20 Burruca tapurcan cucarachataca: —Hola cucarachilla. éMaymantt ringui? Cucaracha aynircan: Riycani cusaynita mascac. Burruca huillarcan: —~-Acu casaracuypa fiucahuan, Cucarachaca aynircan: —A ver, cantay. Burro cantarcan: ~—Aj aj aj aj aj. Entonces cucarachillaca rimarcan: —Ayao carambas, mana munayquichu. Chaymanta mana munashpa cucarachilla chashna huillashpa pasarcan, Tingunacurcan suc bestiyahuan, Bestiyaca tapurcan: —iMaymanti ringui, cucaracha? 21 Cucarachaca aynircan: —Riycani cusaynita mascac. Bestiya huillarcan: —Acu fiucahuan casaracuypa. —A ver, cantay. Bestiyapish rimarcan: —Mimi mimi mimi. —Ayao carambas. Mana munayquichu. Ni pay gustarcanchu, Chaymanta rircan rircan rircan. Tingunacurcan suc torohuan, Toropish huillarcan: —Hola cucaracha mandinguilla. éMaymantt ringui? Cucarachillaca aynircan: —Riycani mascac cusaynita. —Acu fiucahuan casaracuypa. —A ver, cantay. 22 Toro cantarcan; —Uuuuuuuuuuu, ~—Ayao carambas, mana munayquichu. Mana munarcanchu ni payta. Chaymanta rircan rircan rircan tingunacurcan suc manllayba allcuhuan, Allcu shamuycacpin cucarachitaca tingurcan,. —Hola cucaracha mandinguilla. éMaymantt ringui? —Riycani cusaynita mascac, —Acu casaracuypa fiucahuan, —A ver, cantay. Entonces allcuca cantarcan: —Gop gop gop gop. --Ayao carambas, mana munayquichu. Mana munarcanchu ni payta. Chaymanta rircan rircan rircan 23 tingunacurcan suc mishuhuan, Mishupish huillarcan idenllata: —Hola cucaracha mandinguilla. éMaymantT ringui? —Riycani cusaynita mascac. —Acu casaracuypa fiucahuan, A ver, cantay 24 Entonces mishuca cantarcan: —~Meaou meaou meaou. ~—~Ayao carambas, mana munayquichu. Mana munarcanchu ni payta. Chaymanta rircan rircan rircan. Chaymanta rishpa tingunacurcan suc micarahua machuhuan,. Micarahua machupish tapurcan: —Maymantf ringui, cucaracha mandinguilla? Cucaracha rimarcan: —-Riycani cusaynita mascac,. —Acu fiucahuan casaraycupa. —A ver, cantay. Pay rimarcan: —Col col col col col. —Ayao carambas, mana munayquichu. Ni payta munarcanchu. 25 Chaymanta tingunacurcan suc patuhuan, Patupish huillarcan: —Hola cucaracha mandinguilla. éMaymantt ringui? —Riycani cusaynita mascac, —Acu casaracuypa fiucahuan. 26 —A ver, cantay. Entonces patuca cantarcan: —Shu shu shu shu, Ni payta munarcanchu cucarachilla saquircan. Chaymanta rircan rircan rircan, Chaymanta tingunacurcan rishpa rishpa rishpa suc galluhuan, Gallu huillarcan: ~—Hola cucarachilla mandinguilla émaymantt ringui? —Riycani cusaynita mascac —nishpa aynircan cucarachillaca, —Acu casaracuypa fiucahuan —nircan galluca, Galluta huillarcan cucaracha: —A ver, cantay. 27 Gallu cantarcan: —Cocorocé. —Ayao carambas, mana munayquichu. Ni payta munarcanchu, Chaymanta chashna rimashpa saquircan gallutapish cucarachillaca, Ultimo tucunampi tingunacurcan suc asnac ucuchilluhuan. 28 Ucuchillu shamuycashpa cucarachillata tingurcan, —Hola cucaracha mandinguilla. éMaymantft ringui? Cucarachilla aynircan: Riycani cusaynita mascac, —Acu fiucahuan casaracuypa. ——-A ver, cantay. Entonces ucuchillu cantarcan: —Siyu siyu siyu siyu. —Cunan esica filucahuan casaracungui —nishpa cucarachillaca abrasarcan. Chaymanta casarashpangunaca cucarachillaca cusanhuan causaycarcan, Chaypina cusanga huillarcan suc diyaca: —Risha chacraman cucarachilla. 29 Can rillay tacshacumuy. Cucaracha rircan tacshacuc. Tacshacuymanta shamushpanga cusan chacraman rishcan huashaca cucarachilla inguirinta ruranampa rircan yacu puyfumpi ayhuicuc. Yacun puyfiupi ayhuicushpa maquin satishpaca tarircan suc ucuchata. Llangarcan sipicuduta yacun puyfiu ucupica. Pay surcumushpanga rimarcan: —Ay, cay ucuchaca yacunayashpacha urmashca cay puyfiu ucupica, Caspashpanga micurcan suc patumataca,. Cusantana shuy&chicurcan, Total cucaracha mandinguilla 30 cusanllata micurcan. fan cusanta micuycaptinga sucaman shuyashpa suc maru rimarcan cucarachillpa ladumpica: —Cusan micuc chic chic chic. Cusan micuc chic chic chic. Cusan cimuc chic chic chic, 31 Cucarachillaca manchacushpa huillarcan: —dIma ninté fiata cay maruca? Cashcan maru vuelarcan suc laduman. Cashcanlla rimarcan: —Cusan micuc chic chic chic. Cusan micuc chic chic chic. Cusan micuc chic chic chic. Entonces cucarachaca yuyaycumushpaca rimarcan: —Ay pata cusaynita micuycani. Chaymanta huacacushpanga chay patuman ucuchata micuycashcanta pamparcan allpa ucupi. Caypi cay cuentituca tucushca. 32 Pagina 1 El puma apost6 con la lluvia. Le dijo: —A mi los hombres me tienen miedo y los hago correr., Le contest6 la lluvia: —No te creo, puma. A ti no te van a temer los hombres, sino que van a esperarte con machete, con tis6n y trosos de lefa,cuando vayas gritando. A mf sf me van a tener miedo. Yo voy a hacerles correr, A mi me tienen miedo, porque nosotros somos bastantes. Nos vamos entre muchos contra los hombres, Ellos,viendo que vamos entre muchos, van a correr, Las mujeres correr&n a meter los trapos soleados. Los hombres también correr&n a meter el arroz que est6n soleando. As{ le gan6 la lluvia al puma. Pagina 4 El sapo dijo al venado, queriendo enganarle: —Vamos a apostar. El venado acept6. [ntonces los sapos se pusieron en diferentes cerros. Los sapos eran varios, pero el venado estaba solito, Después comenzaron a correr, [Fl venado corri6 y el sapo solamente se hizo el que corrfa, Llegando a cada cerro el venado llamaba al sapo y otro sapo le contestaba de m&és arriba. fIntonces el venado corrié para aventajarle. Luego, otra vez llegando a un cerro llamé y otro sapo le contest6, Fl venado dijo: —A majadero, ya me deja. -~~Y se puso a correr m4s rapido. Y asf con tanto correr el venado se cans6 hasta morir y el sapo le gan6, 33 Pagina 7 El chancho y el peje se encontraron, fl chancho le dijo: —Peje, a ti los hombres te comen escupiendo tus huesos. El peje le contest6: —TG comes toda clase de porquerfia, yo no, Yo soy blanco. Entonces el chancho le dijo: —Tf, para nada eres blanco. A ti te comen escupiendo, escupiendo. A mf si me comen lamiéndose sus dedos. Me comen los ricos y muchos utilizan mi manteca. Asi soy yo, peje. Pagina 10 Fl puma apost6 con un mono que estaba arriba de un Arbol, comiendo un pescado. fl puma le dijo: —Sobrino, yo también tengo hambre. Dame, sobrino, siquiera su huesito, —Bueno, tio, ya voy a botar un pedazo. Abre tu boca —le dijo el mono. Entonces el mono hot6 en la boca del puma un fierro ardiendo. Se volte6 éste, diciendo: ——iAy sobrino! Me matas. Después el mono se fué riendo, riendo. Pagina 13 El Sol pelea con la Luna y la Luna quiere apagar al Sol con agua. La Luna es agua y el Sol es candela. La Luna no puede matar al Sol con agua, pero a veces el Sol mata a la Luna con candela. Cuando muere la Luna, lo que era noche clara con Luna llena, se hace oscuro. Después de mucho tiempo, la Luna alunbra otra vez, Entonces se alegran los hombres. —Ya no vamos a morir —se dicen cuando alumbra otra vez la Luna, 34 Pagina 16 En una &poca, el murciélago querfa casarse con una mujer, Se fué a pedir la mano de la mujer a sus padres. Llegando a la casa, el novio se puso boca abajo. No quiso que el padre de la novia le viera su cara porque tuvo verguenza de no tener nariz. Entonces el padre de la novia le dijo: —LavGntate, novio. No te conozco si eres bueno o no, Asi. haciéndole levantar su cara, vieron que no tenfa nada de nariz y reconocieron que era un murciélago. Entonces, la madre dijo: —Mi hija no ha de casarse con este murciélago que no tiene nariz, porque ella es una hermosa narizona. Pagina 19 Un dfa,la cucaracha sali6 a buscar marido. Primero se encontr6 con un burro. Este le dijo: Hola cucaracha. ¢A d6nde vas? La cucaracha le contest6: —Me voy a buscar marido. —Casate conmigo. —A ver, canta primero. Entonces el burro comenzo a rebuznar: Aj, aj, aj. Ella dijo: —iAy! No te quiero. No queriendo casarse con el burro, pas6 por otro lado y se encontr6 con un caballo. El caballo le pregunté: —2A d6énde vas cucaracha? —Estoy yendo a buscar marido —contest6 ella. —A ver, cdsate conmigo. —Canta primero, Y el caballo relinché: —Mi, mi, mi, mi. — Ay caramba! esto no me gusta. Ni a 61 le querfa. Entonces se fu6é caminando y se encontr6 con un toro, El toro también dijo: —Hola cucaracha mandingui*la, ¢éA d6nde vas? —Estoy yendo a buscar marido, —A ver, casate conmigo. —Canta primero. grand El ga 35 y el toro mugi6é: Muuuuu. —jAy caramba! No te quiero. No le querfa a 61, Sigui6 yendo adelante y se encontr6 con un perro e, Este le pregunt6: Hola cucaracha mandinguilla. ¢A d6nde vas? —Estoy yendo a buscar marido. —A ver, cAsate conmigo. —Canta primero. Entonces el perro ladr6é Gop, gop, gop, gop. —iAy caramba! No te quiero, A €1 tampoco le querfa. Continu6é caminando y se encontr6 con un gato. to dijo lo mismo: —Hola cucaracha mandinguilla. 4A d6nde vas? —Estoy yendo a buscar marido. —A ver, casate conmigo. —Canta primero. Entonces el gato maull6: Meaou, meaou. —iAy caramba! No te quiero. No querfa ni a 61. Estaba yendo, yendo y se encontr6 con un pavo el cual le pregunt6: —2A d6nde vas, cucaracha mandincuilla? —Estoy yendo a buscar marido,. —A ver, c&sate conmigo. —Canta primero. El se puso a cloquear: Col, col, col, col. —iAy caramba! No te quiero. Tampoco a 61 le querfa. Luego se encontr6 con un pato, Este también dijo: —Hola cucaracha mandinguilla, ¢A d6nde vas? -~Estoy yendo a buscar marido, —Casate conmigo. —Canta primero, Entonces el pato hizo: Shu, shu, shu. Pero |la cucaracha no lo querfa y lo dej6. Yendo m&s adelante se encontré con un gallo que le dijo: —Hola cucarachilla mandinguilla. ¢A d6nde vas? 36 —Estoy yendo a buscar marido. ~—A ver, c&sate conmigo. —Canta primero. Y el gallo cant6: Cocoroc6. —jAy caramba! No te quiero. Y asi diciendo le dej6. Ni a 61 le querfa. Después se encontr6 con un ratoncito, El ratoncito le dijo: Hola cucaracha majaderilla, ga d6nde vas? —Estoy yendo a buscar marido. —C&sate conmigo. —A ver, canta primero. El ratoncito cant6: Siu siu siu, La cucaracha le dijo: —Ahora sf, voy a casarme contigo. Y le abraz6 y bes6, Después de casarse la cucaracha vivi6 con su marido, Un dfa su marido le dijo: —Voy a la chacra, Vete a lavar la ropa. La cucaracha se fue a lavar como le dijo su marido. Y volviendo de lavar comenz6 de hacer el almuerzo para cuando su marido viniera de la chacra, Pelé pldtanos, los puso en la olla y se fue a la tinaja a sacar agua para echar en la olla. En la tinaja toc6 un ratoncito muerto., La cucaracha dijo: —iAy! Este ratoncito,queriendo tomar agua quizds se ahogd. Lo sac6 y comenz6 a comérselo, Pero no supo que era su marido, Mientras estaba comiendo, un grillo vino a decirle: —A tu marido comes chic, chic, chic. La cucaracha dijo: —

También podría gustarte