Actul final de la Helsinki

Publicat la data de 20, feb, 2014 in categoria OSCE

Act final al Conferinei pentru securitate i cooperare n Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975
din 01/08/1975
Publicat n Buletinul Oficial nr. 92 din 13/08/1975
PROBLEMELE PRIVIND SECURITATEA N EUROPA
A. DECLARAIA PRIVIND PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZ RELAIILE RECIPROCE DINTRE STATELE
PARTICIPANTE
B. PROBLEMELE PRIVIND PUNEREA IN PRACTICA A UNORA DIN PRINCIPIILE ENUNTATE MAI SUS
DOCUMENT PRIVIND MASURI DE EDIFICARE A INCREDERII SI ANUMITE ASPECTE ALE SECURITATII SI
DEZARMARII
COOPERAREA IN DOMENIILE ECONOMIEI, STIINTEI SI TEHNICII SI MEDIULUI INCONJURATOR
1. SCHIMBURILE COMERCIALE
2. COOPERAREA INDUSTRIALA I PROIECTE DE INTERES COMUN
3. DISPOZITII PRIVIND SCHIMBURILE COMERCIALE I COOPERAREA INDUSTRIALA
4. STIINA I TEHNICA
5. MEDIUL NCONJURTOR
6. COOPERAREA IN ALTE DOMENII
PROBLEME PRIVIND SECURITATEA I COOPERAREA N MEDITERANA
COOPERAREA N DOMENIUL UMANITAR I N ALTE DOMENII
1. CONTACTE UMANE
2. INFORMATIA
3. COOPERAREA SI SCHIMBURILE IN DOMENIUL CULTURII
4. COOPERAREA SI SCHIMBURILE IN DOMENIUL EDUCATIEI
URMARILE CONFERINTEI
Conferina pentru securitate si cooperare in Europa, deschisa la 3 iulie 1973 la Helsinki si continuata la Geneva de la 18
septembrie 1973 pn la 21 iulie 1975, a fost ncheiat la Helsinki, la 1 august 1975, de nalii Reprezentani ai Austriei, Belgiei,
Bulgariei, Canadei, Cehoslovaciei, Ciprului, Danemarcei, Elveiei, Finlandei, Franei, Republicii Democrate Germane,
Republicii Federale Germane, Greciei, Irlandei, Islandei, Italiei, Iugoslaviei, Liechtensteinului, Luxemburgului, Maltei, Marii
Britanii, Monaco, Norvegiei, Olandei, Poloniei, Portugaliei, Romniei, San Marino, Spaniei, Statelor Unite ale Americii,
Suediei, Turciei, Ungariei, U.R.S.S., Vaticanului.
Secretarul general al Naiunilor Unite s-a adresat participanilor, in calitate de oaspete de onoare, la faza de deschidere si la cea
de nchidere a conferinei. Directorul general al UNESCO si secretarul executiv al Comisiei economice pentru Europa a
Naiunilor Unite au prezentat contribuii in timpul celei de-a II-a faza a conferinei.
In cursul reuniunilor celei de-a II-a faze a conferinei au prezentat, de asemenea, contribuii asupra diferitelor puncte de pe
ordinea de zi reprezentanii urmtoarelor state mediteraneene neparticipante;
Republica Algeriana Democratica si Populara, Republica Araba Egipt, Israel, Regatul Maroc, Republica Araba Siriana,
Republica Tunisiana.
Animai de voina politica, in interesul popoarelor, de a mbunti si intensifica relaiile lor, de a contribui in Europa la pace, la
securitate, la justiie si la cooperare, precum si la apropierea intre ele si cu toate celelalte state din lume.
Hotri n consecin s dea efect deplin rezultatelor conferinei si sa asigure avantajele decurgnd din aceste rezultate intre
statele lor si in toata Europa si, prin aceasta, sa lrgeasc, sa aprofundeze si sa fac continuu si durabil cursul destinderii,
nalii Reprezentani ai statelor participante au adoptat in mod solemn cele ce urmeaz:
PROBLEMELE PRIVIND SECURITATEA IN EUROPA
Statele participante la Conferina pentru securitate si cooperare in Europa,
Reafirmnd ca obiectivul lor este de a contribui la ameliorarea relaiilor lor mutuale si de a asigura condiii n care popoarele lor
sa poat trai in pace veritabila si trainica, la adpost de orice ameninare sau atingere a securitii lor,
Convinse de necesitatea de a depune eforturi pentru a face ca destinderea sa fie un proces att continuu, cit si din ce in ce mai
viabil si cuprinztor, cu caracter universal, si convinse ca punerea in practica a rezultatelor Conferinei pentru securitate si
cooperare in Europa va constitui o contribuie majora la acest proces,
Considernd ca solidaritatea intre popoare, ca si scopul comun al statelor participante de a realiza obiectivele enunate de
Conferina pentru securitate si cooperare in Europa vor trebui sa duca la dezvoltarea de relaii mai bune si mai strnse intre ele
in toate domeniile, astfel incit sa se depeasc confruntarea datorata naturii relaiilor lor trecute, si la o mai buna nelegere
reciproca,
Contiente de istoria lor comuna si recunoscnd ca existenta unor elemente comune in tradiiile si valorile lor poate sa le ajute
sa-si dezvolte relaiile, si dorind sa caute, innd seama pe deplin de originalitatea si diversitatea poziiilor si punctelor lor de

vedere, posibiliti de a-si uni eforturile pentru a depi nencrederea si a creste ncrederea, de a rezolva problemele care le
separa si de a coopera in interesul umanitii, recunoscnd indivizibilitatea securitii in Europa, precum si interesul lor comun
in dezvoltarea cooperrii intre ele si pretutindeni in Europa si in lumea ntreaga si contiente de necesitatea ca fiecare din ele sasi aduc contribuia la ntrirea pcii i securitii mondiale, ca si la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului
economic si social si a bunstrii tuturor popoarelor.
Au adoptat cele ce urmeaz:
A. DECLARATIA PRIVIND PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZA RELATIILE RECIPROCE DINTRE STATELE
PARTICIPANTE
Statele participante,
Reafirmnd angajamentul lor in favoarea pcii, securitii si dreptii, precum si a dezvoltrii continue a relaiilor prieteneti si
cooperrii,
Recunoscnd ca acest angajament, care reflecta interesele si aspiraiile popoarelor, constituie pentru fiecare stat participant o
rspundere prezenta si viitoare, ntrit de experienele trecutului,
Reafirmnd, in msura in care sunt membrii ai Naiunilor Unite si in conformitate cu scopurile si principiile Naiunilor Unite si
ntririi rolului si eficientei sale in consolidarea pcii, securitatii si justiiei internaionale si in promovarea reglementarii
problemelor internaionale, precum si a dezvoltrii relaiilor amicale si cooperrii intre state,
Exprimnd adeziunea lor comuna la principiile care sunt enunate mai jos si care sunt in conformitate cu Carta Naiunilor Unite,
precum si voina lor comuna de a aciona, in aplicarea acestor principii, in conformitate cu scopurile si principiile Cartei
Naiunilor Unite,
Declara hotrrea lor de a respecta si pune in practica, fiecare dintre ele in relaiile sale cu toate celelalte state participante,
indiferent de sistemul lor politic, economic sau social, precum si de mrimea lor, situaia lor geografica sau nivelul lor de
dezvoltare economica, primordiala si guverneaz relaiile lor reciproce;
I. Egalitatea suverana, respectarea drepturilor interne suveranitii
Statele participante isi vor respecta fiecare egalitatea suverana si individualitatea celuilalt, precum si toate drepturile inerente
suveranitii si pe care le cuprinde suveranitatea lor, intre care in special dreptul fiecrui stat la egalitate juridica, la integritate
teritoriala, la libertate si independenta politica. Ele vor respecta, de asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a-si alege si dezvolta
liber sistemul politic, social, economic si cultural, precum si dreptul de a-si stabili legile si reglementrile.
In cadrul dreptului internaional, toate statele participante au drepturi si obligaii egale. Ele vor respecta fiecare dreptul celuilalt
de a defini si conduce in mod liber relaiile sale cu alte state in conformitate cu dreptul internaional si in spiritul prezentei
Declaraii.
Ele considera ca frontierele lor pot fi modificate, in conformitate cu dreptul internaional, prin mijloace panice si prin acord.
Ele au, de asemenea, dreptul de a aparine sau nu organizaiilor internaionale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau
multilaterale, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate de alian; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate.
II. Nerecurgerea la for sau la ameninarea cu fora
Statele participante se vor abine in relaiile lor reciproce, ca si in general in relaiile lor internaionale, de a recurge la folosirea
forei sau la ameninarea cu fora, fie mpotriva integritii teritoriale sau a independentei politice a oricrui stat, fie in orice alt
mod incompatibil cu scopurile Naiunilor Unite si cu prezenta Declaraie.
Nici o consideraie nu poate fi invocata drept justificare pentru a recurge la folosirea forei sau la ameninarea cu fora in
contradicie cu acest principiu.
In consecin, statele participante se vor abine de la orice act care constituie o ameninare cu fora sau o folosire directa sau
indirecta a forei mpotriva altui stat participant.
De asemenea, ele se vor abine de la orice manifestare de fora in scopul de a face un alt stat participant sa renune la deplina
exercitare a drepturilor sale suverane.
De asemenea, ele se vor abine in relaiile lor reciproce si de la orice act de represalii cu fora.
Nici o asemenea folosire a forei sau ameninarea cu fora nu va fi utilizata ca mijloc pentru a rezolva diferendele intre ele.
III. Inviolabilitatea frontierelor
Statele participante considera inviolabile, fiecare, toate frontierele celuilalt, precum si frontierele tuturor statelor din Europa, si
in consecin ele se vor abine acum si in viitor de la orice atentat mpotriva acestor frontiere.
In consecin, ele se vor abine, de asemenea, de la orice cerere sau de la act de acaparare si de uzurpare a ntregului sau a unei
pri a teritoriului oricrui stat participant.
IV. Integritatea teritoriala a statelor
Statele participante vor respecta integritatea teritoriala a fiecruia din statele participante.
In consecin, ele se vor abine de la orice aciune incompatibila cu scopurile si principiile Cartei Naiunilor Unite, mpotriva
integritii teritoriale, a independentei politice sau a unitii oricrui stat participant, si in special de la orice asemenea aciune
care constituie o folosire a forei sau ameninare cu fora.
Statele participante se vor abine, de asemenea, fiecare, de a face din teritoriul celuilalt obiectul unei ocupaii militare sau al altor
masuri de folosire directa sau indirecta a forei in contradicie cu dreptul internaional sau obiectul unei dobndiri prin asemenea
masuri sau prin ameninarea cu ele. Nici o ocupaie sau dobndire de aceasta natura nu va fi recunoscuta ca legala.

V. Reglementarea panic a diferendelor

Statele participante vor reglementa diferendele dintre ele prin mijloace panice, astfel incit sa nu fie puse in pericol pacea si
securitatea internaional si justiia.
Ele se vor strdui cu bun-credina si intr-un spirit de cooperare sa ajung la o soluie rapid si echitabil pe baza dreptului
internaional.
In acest scop, ele vor recurge la mijloace ca negocierea, ancheta, medierea, concilierea, arbitrajul, reglementarea judiciara sau la
alte mijloace panice la alegerea lor, inclusiv orice procedura de reglementare convenita prealabil diferendelor la care sunt pri.
In cazul in care nu se ajunge la o soluie prin folosirea unuia din mijloacele panice de mai sus, prile in diferend vor continua
sa caute un mijloc reciproc acceptabil pentru a reglementa panic diferendul.
Statele participante, pri la un diferend intre ele, precum si celelalte participante, se vor abine de la orice aciune care ar putea
agrava situaia astfel incit sa pun in pericol meninerea pcii si securitii internaionale si prin aceasta sa fac mai dificila
reglementarea panic a diferendului.
VI. Neamestecul in treburile interne
Statele participante se vor abine de la orice intervenie, directa sau indirecta, individuala sau colectiva, in treburile interne sau
externe care intra in competenta naional a altui stat participant, oricare ar fi relaiile lor reciproce.
Ele se vor abine in consecin de la orice forma de intervenie armata sau de ameninare cu o asemenea intervenie mpotriva
altui stat participant.
Ele se vor abine, de asemenea, in orice mprejurare, de la orice alt act de constrngere militar sau politica, economica ori de
alta natura, tinznd sa subordoneze intereselor lor exercitarea de ctre un alt stat participant a drepturilor inerente suveranitii
sale si prin aceasta sa obin un avantaj oarecare.
In consecin, ele se vor abine, intre altele, de la sprijinirea, directa sau indirecta, a activitilor teroriste sau a activitilor
subversive sau altele ndreptate spre rsturnarea violenta a regimului altui stat participant.
VII. Respectarea drepturilor omului si libertilor fundamentale, inclusiv a libertii de gndire, contiin, religie sau de
convingere
Statele participante vor respecta drepturile omului si libertile fundamentale, inclusiv libertatea de gndire, contiin, religie
sau de convingere pentru toi, fr deosebire de rasa, sex, limba sau religie.
Ele vor promova si ncuraja exercitarea efectiva a drepturilor si libertilor civile, politice, economice, sociale, culturale si altele
care decurg toate din demnitatea inerenta persoanei umane si sunt eseniale pentru libera si deplina sa dezvoltare.
In acest cadru, statele participante vor recunoate si respecta libertatea individului de a profesa si practica, singur sau in comun,
religia sau convingerea acionnd dup imperativele propriei sale contiine.
Statele participante pe teritoriul crora exista minoriti naionale vor respecta dreptul persoanelor care aparin acestor minoriti
la egalitate in fata legii, le vor acorda posibilitatea deplina de a se bucura in mod efectiv de drepturile omului si libertile
fundamentale si, in acest mod, vor proteja interesele lor legitime in acest domeniu.
Statele participante recunosc importanta universala a drepturilor omului si libertilor fundamentale, a cror respectare este un
factor esenial al pcii, justiiei si bunstrii necesare pentru a asigura dezvoltarea relaiilor amicale si a cooperrii intre ele, ca si
intre toate statele.
Ele vor respecta in mod constant aceste drepturi si liberti in relaiile lor reciproce si se vor strdui, individual si in comun,
inclusiv in cooperare cu Naiunile Unite, sa promoveze respectarea universala si efectiva a lor.
Ele confirma dreptul individului de a cunoate drepturile si ndatoririle sale in acest domeniu si de a aciona in consecin.
In domeniul drepturilor omului si libertilor fundamentale, statele participante vor aciona in conformitate cu scopurile si
principiile Cartei Naiunilor Unite si cu Declaraia universala a drepturilor omului. Ele isi vor ndeplini, de asemenea, obligaiile
aa cum sunt enunate in declaraiile si acordurile internaionale in acest domeniu, inclusiv, intre altele, pactele internaionale
referitoare la drepturile omului, prin care ele ar putea fi legate.
VIII. Egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul popoarelor de a dispune de ele insele
Statele participante vor respecta egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul lor de a dispune de ele insele, acionnd in mod
permanent in conformitate cu scopurile si principiile Cartei Naiunilor Unite si cu normele corespunztoare ale dreptului
internaional, inclusiv cele care se refera la integritatea teritoriala a statelor.
In virtutea principiului egalitii in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele, toate popoarele au in
permanenta dreptul, in deplina libertate, de a determina aa cum doresc si atunci cnd doresc statutul lor politic intern si extern,
fr nici un amestec din afara si de a nfptui conform voinei lor dezvoltarea lor politica, economica, sociala si culturala.
Statele participante reafirma importanta universala a respectrii si exercitrii efective a egalitii in drepturi a popoarelor si
dreptului lor de a dispune de ele insele pentru dezvoltarea de relaii prieteneti intre ele ca si intre toate statele; ele reamintesc,
de asemenea, importanta eliminrii oricrei forme de nclcare a acestui principiu.
IX. Cooperarea intre state
Statele participante vor dezvolta cooperarea lor, fiecare cu celalalt si cu toate statele, in toate domeniile, in conformitate cu
scopurile si principiile Cartei Naiunilor Unite. In dezvoltarea cooperrii lor, statele participante vor acorda o importanta
deosebita domeniilor astfel cum sunt stabilite in cadrul Conferinei pentru securitate si cooperare in Europa, fiecare dintre ele
aducndu-si contribuia in condiii de deplina egalitate.
Ele se vor strdui, dezvoltnd cooperarea lor pe baza de egalitate, sa promoveze nelegerea si ncrederea reciproca, relaii

amicale si de buna vecintate intre ele, pacea internaional, securitatea si justiia. Ele se vor strdui, de asemenea, dezvoltnd
cooperarea lor, sa ridice bunstarea popoarelor si sa contribuie la nfptuirea aspiraiilor lor, intre altele prin avantajele care
rezulta dintr-o cunoatere mutuala crescnd si din progresele si realizrile in domeniile economic, tiinific, tehnologic, social,
cultural si umanitar. Ele vor lua masuri menite sa creeze condiii favorabile pentru a face aceste avantaje accesibile tuturor; ele
vor lua in consideraie interesul tuturor de reducere a diferentelor de nivel de dezvoltare economica si ndeosebi interesul tarilor
in curs de dezvoltare din lumea ntreag.
Ele confirma ca guvernele, instituiile, organizaiile si persoanele au de jucat un rol corespunztor si pozitiv, contribuind la
realizarea acestor obiective ale cooperrii lor.
Ele vor tinde, prin creterea cooperrii lor aa cum se prevede mai sus, sa dezvolte relaii mai strnse intre ele pe o baza mai
buna si mai durabila, in interesul popoarelor.
X. ndeplinirea cu bun-credin a obligaiilor asumate conform dreptului internaional
Statele participante isi vor ndeplini cu bun-credina obligaiile ce le revin in conformitate cu dreptul internaional, att
obligaiile care decurg din principiile si normele generale recunoscute ale dreptului internaional, cit si obligaiile care decurg
din tratate sau alte acorduri, in conformitate cu dreptul internaional, in care ele sunt pri.
In exercitarea drepturilor lor suverane, inclusiv a dreptului de a-si stabili legile si reglementrile, ele se vor conforma obligaiilor
juridice care le revin in virtutea dreptului internaional; de asemenea, ele vor tine seama in mod corespunztor de prevederile
Actului final al Conferinei pentru securitate si cooperare in Europa si le vor pune in aplicare.
Statele participante confirma ca in caz de conflict intre obligaiile membrilor Naiunilor Unite in virtutea Cartei Naiunilor Unite
si obligaiile lor in virtutea oricrui tratat sau alt acord internaional, obligaiile lor in virtutea Cartei vor prevala, in conformitate
cu articolul 103 din Cartea Naiunilor Unite.
Toate principiile enunate mai sus au o importanta primordiala si, in consecina, ele vor fi aplicate in mod egal si fr rezerve,
fiecare din ele interpretndu-se innd seama de celelalte.
Statele participante isi exprima hotrrea sa respecte si sa aplice pe deplin aceste principii, aa cum ele sunt enunate in prezenta
Declaraie, sub toate aspectele, in relaiile lor mutuale si in cooperarea lor, in scopul de a asigura fiecrui stat participant
avantajele care rezulta din respectarea si aplicarea acestor principii de ctre toate.
Statele participante, innd seama in mod corespunztor de principiile de mai sus si, in special, de primul paragraf al principiului
al X-lea ndeplinirea cu bun-credin a obligaiilor asumate conform dreptului internaional, constata ca prezenta Declaraie
nu afecteaz drepturile si obligaiile lor, nici tratatele si alte acorduri si aranjamente corespunztoare.
Statele participante isi exprima convingerea ca respectarea acestor principii va ncuraja dezvoltarea de relaii normale si
prieteneti si progresul cooperrii intre ele in toate domeniile. Ele exprima, de asemenea, convingerea ca respectarea acestor
principii va ncuraja dezvoltarea contactelor politice intre ele, care la rndul lor vor contribui la o mai buna nelegere a poziiilor
si punctelor lor de vedere.
Statele participante declara intenia lor de a-si conduce relaiile cu toate celelalte state in spiritul principiilor cuprinse in prezenta
Declaraie.
B. PROBLEMELE PRIVIND PUNEREA IN PRACTICA A UNORA DIN PRINCIPIILE ENUNTATE MAI SUS
I) Statele participante,
Reafirmnd ca vor respecta si vor face efectiv nerecurgerea la for i la ameninarea cu fora si convinse de necesitatea de a
face din aceasta o norma efectiva a vieii internaionale,
Declara ca sunt hotrte sa respecte si sa pun in aplicare, in relaiile lor fiecare cu celalalt, intre altele, urmtoarele prevederi,
care sunt in conformitate cu Declaraia privind principiile ce guverneaz relaiile reciproce dintre statele participante:
Sa fac efectiv i s dea expresie, prin toate cile i formele pe care le consider adecvate, ndatoririi de a se abine sa recurg
la folosirea forei sau la ameninarea cu fora in relaiile lor fiecare cu celalalt.
Sa se abin de la orice folosire a forelor armate, incompatibila cu scopurile si principiile Cartei Naiunilor Unite si cu
prevederile Declaraiei privind principiile care guverneaz relaiile reciproce intre statele participante, mpotriva unui alt stat
participant, in special de la invazia sau atacul asupra teritoriului sau.
Sa se abin de la orice manifestare de fora tinznd sa fac un alt stat participant sa renune la exercitarea deplina a drepturilor
sale suverane.
Sa se abin de la orice act de constrngere economica destinat sa subordoneze propriilor lor interese exercitarea de ctre un
alt stat participant a drepturilor inerente suveranitii sale si sa-si asigure astfel avantaje de orice fel.
Sa promoveze, prin toate mijloacele pe care fiecare din ele le considera adecvate, un climat de ncredere si de respect intre
popoare, in conformitate cu obligaia lor de a se abine de la propaganda in favoarea rzboaielor de agresiune sau a oricrei
ameninri cu fora sau folosiri a forei mpotriva unui alt stat participant, incompatibila cu scopurile Naiunilor Unite si cu
Declaraia privind principiile care guverneaz relaiile reciproce dintre statele participante.
Sa depun toate eforturile pentru a reglementa in mod exclusiv prin mijloace panice orice diferend intre ele, a crui
continuare este susceptibila sa amenine meninerea pcii si securitatii internaionale in Europa, si sa caute, nainte de toate, o
soluionare prin mijloacele prevzute in articolul 33 al Cartei O.N.U.
Sa se abin de la orice aciune care ar putea sa mpiedice reglementarea panica a diferendelor intre statele participante.
II) Statele participante,
Reafirmnd hotrrea lor de a-si reglementa diferendele dup cum se prevede in principiul reglementarii panice a diferendelor;

Convinse ca reglementarea panic a diferendelor este complementara nerecurgerii la fora sau la ameninarea cu folosirea
forei, amndou fiind elemente eseniale, dei nu exclusive, ale meninerii si consolidrii pcii si suveranitii;
1. Sunt hotrte sa continue examinarea si elaborarea unei metode general acceptabile de reglementare panic a diferendelor in
scopul de a completa metodele existente, si sa continue lucrrile in acest scop pornind de la Proiectul de convenie instituind un
sistem european de reglementare panic a diferendelor prezentat de Elveia in cadrul celei de a doua faze a Conferinei pentru
securitate si cooperare in Europa, precum si de la alte propuneri care se refera la acesta si care tind spre elaborarea unei
asemenea metode.
2. Decid ca o reuniune de experi ai tuturor statelor participante va fi convocata, la invitaia Elveiei, pentru a ndeplini mandatul
prevzut in paragraful 1 de mai sus, in cadrul si conform procedurilor urmrilor Conferinei specificate la capitolul Urmrile
Conferinei.
3. Aceasta reuniune de experi se va tine dup reuniunea reprezentanilor desemnai de minitrii afacerilor externe ai statelor
participante, programata conform capitolului Urmrile Conferinei pentru anul 1977; rezultatele lucrrilor reuniunii de experi
vor fi supuse guvernelor.
DOCUMENT PRIVIND MASURI DE EDIFICARE A INCREDERII SI ANUMITE ASPECTE ALE SECURITATII SI
DEZARMARII
Statele participante,
Dorind sa elimine cauzele de tensiune care pot exista intre ele si in acest fel sa contribuie la ntrirea pcii si securitatii in lume,
Hotrte sa ntreasc ncrederea intre ele si in acest fel sa contribuie la creterea stabilitii si securitatii in Europa,
Hotrte, de asemenea, sa se abin in relaiile lor reciproce, ca si in general in relaiile lor internaionale, de la folosirea forei si
ameninarea cu fora mpotriva integritii teritoriale sau a independentei politice a oricrui stat, sau in orice alt mod
incompatibil cu scopurile Naiunilor Unite si cu Declaraia privind principiile care guverneaz relaiile intre statele participante,
aa cum aceasta a fost adoptata in acest Act final,
Recunoscnd necesitatea de a contribui la reducerea pericolului conflictului armat si a nenelegerii sau erorii de calcul in ceea
ce privete activitile militare care ar putea sa dea natere la ngrijorare, in special atunci cnd statele participante nu dispun de
informaii clare si la timp despre natura unor asemenea activiti,
innd seama de considerentele privind eforturile ndreptate spre reducerea tensiunii si promovarea dezarmrii,
Recunoscnd ca schimbul de observatori pe baza de invitaie la manevrele militare va ajuta la promovarea contactelor si
nelegerii reciproce,
Studiind chestiunea notificrii prealabile a micrilor militare de anvergura in contextul edificrii ncrederii,
Recunoscnd ca exista si alte cai prin care fiecare stat poate contribui pe mai departe la atingerea obiectivelor lor comune,
Convinse de importanta politica a edificrii prealabile a manevrelor militare de anvergura pentru promovarea nelegerii
reciproce si ntrirea ncrederii, stabilitii si securitatii,
Acceptnd rspunderea fiecruia dintre ele de a promova aceste obiective si de a ndeplini aceasta msura, in conformitate cu
criteriile si modalitile acceptate, ceea ce este esenial pentru realizarea acestor obiective,
Recunoscnd ca aceasta msura decurge din hotrre politica i se sprijin pe baza voluntar,
Au adoptat urmtoarele:
I. NOTIFICAREA PREALABILA A MANEVRELOR MILITARE DE ANVERGURA
Ele vor notifica manevrele lor militare de anvergura tuturor celorlalte state participante, pe cai diplomatice obinuite, in
conformitate cu urmtoarele prevederi:
Vor fi notificate manevrele militare de anvergura care depesc totalul de 25.000 trupe independente sau combinate cu orice alte
componente aeriene sau navale (in acest context, cuvntul trupe include trupele amfibii si aeropurtate). In cazul manevrelor
independente cu trupe amfibii sau aeropurtate, sau al manevrelor combinate care includ asemenea trupe, aceste trupe vor fi
incluse in total. De asemenea, notificarea se va putea face, in cazul manevrelor combinate care nu ating totalul de mai sus, dar
care includ forte terestre mpreun cu efective considerabile de trupe amfibii sau de trupe aeropurtate, sau de ambele feluri.
Notificarea se va face cu privire la manevrele militare de anvergura care au loc, in Europa, pe teritoriul vreunui stat participant,
precum si daca este cazul in regiunile maritime si spaiul aerian limitrof.
In cazul in care teritoriul unui stat participant se extinde in afara Europei, vor trebui notificate la prealabil numai manevrele care
au loc pe o suprafaa in adncime de 250 kilometri de la frontiera comuna cu un alt stat participant sau care se gsete vis-a-vis
de frontiera acestuia, statul participant nefiind ns obligat s notifice in cazul in care aceasta zona este contigua si unei frontiere
pe care o are cu un stat neeuropean neparticipant sau care se gsete vis-a-vis de frontiera unui asemenea stat.
Notificarea se va face cu 21 de zile sau mai mult, nainte de nceperea manevrei, sau in cazul unei manevre organizate intr-un
termen mai scurt cit mai curnd posibil, naintea datei de ncepere a manevrei.
Notificarea va conine informaii despre obiectiv, daca este cazul, scopul general si statele participante la manevra, tipul sau
tipurile si efectivul forelor angajate, aria si perioada estimativa de desfurare a acesteia. Statele participante vor transmite, de
asemenea daca este posibil informaii adiionale corespunztoare, in special cu privire la elemente componente ale forelor
angajate si perioada de angajare a acestor forte.
Notificarea prealabila a altor manevre militare
Statele participante recunosc ca ele pot contribui in continuare la ntrirea ncrederii si creterii securitatii si stabilitii si, in
acest scop, pot, de asemenea, sa notifice manevrele militare de anvergura mai mica altor state participante, avndu-se cu

deosebire in vedere acelea din apropierea regiunii unor asemenea manevre.

In acelai scop, statele participante recunosc, de asemenea, ca ele pot sa notifice alte manevre militare pe care le desfoar.
Schimbul de observatori
Statele participante vor invita alte state participante, voluntar si pe baza bilaterala, in spirit de reciprocitate si bunvoina fa de
toate statele participante, sa trimit observatori pentru a asista la manevre militare.
Statul care invita va hotr in fiecare caz numrul observatorilor, procedura si condiiile de participare a acestora si va furniza
alte informaii pe care le-ar putea considera utile. El va asigura facilitile i ospitalitatea corespunztoare.
Invitaia va fi transmisa cit mai devreme cu putin, prin canale diplomatice obinuite.
Notificarea prealabila a micrilor militare de anvergura
In conformitate cu Recomandrile finale ale Consultrilor de la Helsinki, statele participante au studiat chestiunea notificrii
prealabile a micrilor militare de anvergura, ca o msura de ntrire a ncrederii.
In mod corespunztor, statele participante recunosc ca, dup cum vor crede de cuviin si pentru a contribui la edificarea
ncrederii, pot sa notifice micrile lor militare de anvergura.
In acelai spirit, statele participante la Conferina pentru securitate si cooperare in Europa vor examina in continuare chestiunea
notificrii prealabile a micrilor militare de anvergura, avnd in vedere, in special, experiena acumulat in realizarea masurilor
enunate in acest document.
Alte masuri de edificarea ncrederii
Statele participante recunosc ca exista si alte mijloace prin care pot fi promovate obiectivele lor comune. In special, ele, innd
seama in mod corespunztor de reciprocitate si avnd in vedere o mai buna nelegere mutuala, vor promova schimburi pe baza
de invitaie intre militarii lor, inclusiv vizite de delegaii militare.
Pentru a contribui mai pe deplin la realizarea obiectivului lor comun de edificare a ncrederii, statele participante atunci cnd
desfoar activitile lor militare in regiunile supuse prevederilor referitoare la notificarea manevrelor militare de anvergura
vor lua in considerare in mod corespunztor si vor respecta acest obiectiv.
Ele recunosc, de asemenea, ca experiena acumulat in realizarea prevederilor de mai sus, mpreuna cu noi eforturi, ar putea sa
duca la dezvoltarea si lrgirea masurilor ndreptate spre ntrirea ncrederii.
II. CHESTIUNI REFERITOARE LA DEZARMARE
Statele participante recunosc interesul lor al tuturor in eforturile ndreptate spre reducerea confruntrii militare si promovarea
dezarmrii, care sunt menite sa completeze destinderea politica in Europa si sa ntreasc securitatea lor. Ele sunt convinse de
necesitatea lurii unor masuri efective in aceste domenii, care prin scopul si natura lor sa constituie pai ctre realizarea, in
final, a dezarmrii generale si totale sub un control internaional strict si efectiv si care sa aib ca rezultat ntrirea pcii si
securitatii in ntreaga lume.
III. CONSIDERENTE GENERALE
Dup ce au examinat punctele de vedere exprimate asupra diverselor subiecte referitoare la ntrirea securitatii in Europa prin
eforturi unite ndreptate spre promovarea destinderii si dezarmrii, statele participante, atunci cnd se angajeaz in asemenea
eforturi, vor porni, in acest context, in special, de la urmtoarele considerente eseniale:
Natura complementara a aspectelor politice si militare ale securitatii;
Raportul reciproc dintre securitatea fiecrui stat participant si securitatea in Europa, luata ca un tot, si raportul care exista, in
contextul mai larg al securitatii mondiale, intre securitatea in Europa si securitatea in regiunea Mediteranei;
Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferina pentru securitate si cooperare in Europa,
inerente egalitii lor suverane;
Importanta ca participanii la forurile in care se poarta negocieri sa caute ca informaii despre evoluia, progresul si rezultatele
lor sa fie puse la dispoziia statelor participante la Conferina pentru securitate si cooperare in Europa pe o baza
corespunztoare si, ca urmare, interesul justificat al oricruia dintre aceste state ca punctele sale de vedere sa fie luate in
considerare.
COOPERAREA IN DOMENIILE ECONOMIEI, STIINTEI SI TEHNICII SI MEDIULUI INCONJURATOR
Statele participante,
Convinse ca eforturile lor pentru a dezvolta cooperarea in domeniile comerului, industriei, tiinei si tehnicii, mediului
nconjurtor si in alte sectoare ale activitii economice, contribuie la ntrirea pcii si a securitatii in Europa si in lumea
ntreaga,
Recunoscnd ca cooperarea in aceste domenii ar stimula progresul economic si social si ameliorarea condiiilor de viata,
Contiente de diversitatea sistemelor lor economice si sociale,
Reafirmnd voina lor de a intensifica o astfel de cooperare fiecare cu toi ceilali, oricare ar fi sistemele lor,
Recunoscnd ca o astfel de cooperare, innd seama de diferitele niveluri de dezvoltare economica, poate sa fie dezvoltata pe
baza de egalitate si de satisfacere reciproca a partenerilor, si de reciprocitate care sa permit, pe ansamblu, o repartizare
echitabila a avantajelor si a obligaiilor de amploare comparabila, cu respectarea acordurilor bilaterale si multilaterale,
innd seama de interesele tarilor in curs de dezvoltare din lumea ntreaga, inclusiv acelea dintre tarile participante att timp cit
se gsesc in curs de dezvoltare din punct de vedere economic; reafirmnd voina lor de a coopera pentru realizarea scopurilor si
a obiectivelor stabilite de organele corespunztoare ale Naiunilor Unite in documentele referitoare la dezvoltare, nelegndu-se
ca fiecare stat participant isi menine poziiile pe care le-a adoptat fata de acestea; acordnd o atenie deosebita tarilor cel mai

puin dezvoltate,
Convinse ca interdependenta economica crescnd pe plan mondial implic creterea eforturilor comune i eficace n scopul de
a soluiona problemele economice mondiale majore, cum sunt cele ale alimentaiei, energiei, materiilor prime si problemelor
monetare si financiare si, in consecin, evideniaz cerina care exista de a promova relaii economice internaionale stabile si
echitabile, contribuind astfel la dezvoltarea economica continua si diversificata a tuturor tarilor,
Lund in consideraie activitatea deja ntreprins de organizaiile internaionale competente si dorind sa foloseasc posibilitile
oferite de aceste organizaii, ndeosebi de Comisia economica pentru Europa a Naiunilor Unite, in scopul de a da curs
dispoziiilor documentelor finale ale conferinei.
Considernd ca orientrile generale si recomandrile concrete coninute in textele care urmeaz sunt menite sa promoveze pe
mai departe dezvoltarea relaiilor lor economice reciproce si convinse ca cooperarea lor in aceste domenii trebuie sa se fac cu
deplina respectare a principiilor care guverneaz relaiile intre statele participante, aa cum sunt enunate in documentul
corespunztor,
Au adoptat cele ce urmeaz:
1. SCHIMBURILE COMERCIALE
Dispoziii generale
Statele participante,
Contiente de rolul crescnd al comerului internaional ca unul din factorii cei mai importani ai creterii economice si ai
progresului social,
Recunoscnd c i comerul reprezint un sector esenial al cooperrii lor si avnd in vedere faptul ca dispoziiile coninute in
preambulul de mai sus se aplica ndeosebi in acest domeniu,
Considernd ca volumul si structura schimburilor comerciale intre statele participante nu corespund in toate cazurile
posibilitilor care sunt oferite de nivelul prezent al dezvoltrii lor economice, tiinifice si tehnologice,
Sunt hotrte sa promoveze, pe baza modalitilor cooperrii lor economice, dezvoltarea schimburilor lor reciproce de bunuri si
servicii si sa asigure condiii favorabile unei asemenea dezvoltri;
Recunosc efectele favorabile care pot rezulta din aplicarea tratamentului naiunii celei mai favorizate, pentru dezvoltarea
schimburilor;
Vor ncuraja creterea schimburilor pe o baza multilaterala cit mai larg posibila, cutnd astfel sa foloseasc diversele posibiliti
economice i comerciale;
Recunosc importanta acordurilor bilaterale si multilaterale interguvernamentale si a altor acorduri pentru dezvoltarea pe termen
lung a schimburilor comerciale;
Noteaz importanta problemelor monetare si financiare pentru dezvoltarea comerului internaional si vor urmri sa le trateze in
scopul de a contribui la creterea continua a schimburilor;
Se vor strdui sa reduc sau sa elimine progresiv obstacolele de orice natura din calea dezvoltrii schimburilor comerciale;
Vor favoriza creterea continua a comerului, evitnd pe cit este posibil fluctuaiile brute in schimburile lor;
Considera ca schimburile lor de diverse produse trebuie sa fie efectuate astfel ca ele sa nu provoace sau sa nu amenine a
provoca un prejudiciu grav atunci cnd este cazul, o dezorganizare a pieei pe pieele interioare ale acestor produse si
ndeosebi in detrimentul productorilor locali din tara importatoare, de produse similare sau supuse concurentei directe; in ceea
ce privete noiunea de dezorganizare a pieei se nelege ca ea nu va putea fi invocata contrar dispoziiilor pertinente din
acordurile lor internaionale; daca ele vor recurge la masuri de protecie, o vor face in conformitate cu angajamentele lor in acest
domeniu care decurg din acordurile internaionale la care sunt pri si vor tine seama de interesele prilor direct interesate;
Vor acorda atenia corespunztoare masurilor referitoare la promovarea schimburilor si diversificarea structurii lor;
Noteaz ca creterea si diversificarea schimburilor ar putea contribui la lrgirea posibilitilor de alegere de produse;
Considera oportun sa creeze condiii favorabile participrii societilor, organizaiilor si ntreprinderilor la dezvoltarea
comerului.
Faciliti si contacte de afaceri
Statele participante,
Contiente de importanta contribuiei pe care ameliorarea contactelor de afaceri si ntrirea ncrederii in relaiile de afaceri care
ar rezulta din aceasta ar avea-o pentru dezvoltarea relaiilor economice si comerciale;
Vor lua masurile corespunztoare menite sa mbunteasc in continuare condiiile care permit dezvoltarea contactelor intre
reprezentani ai organismelor oficiale, a diverselor organizaii, ntreprinderi, firme si bnci interesate in comerul exterior, in
special, atunci cnd acestea sunt utile, intre exportatori si beneficiari de produse si servicii, in vederea studierii posibilitilor
comerciale, a ncheierii de contracte, a urmririi executrii lor si a asigurrii serviciilor dup vnzare;
Vor ncuraja organismele, ntreprinderile si firmele interesate in comerul exterior sa ia masurile de natura sa accelereze
desfurarea negocierilor de afaceri;
Vor lua, de asemenea, masuri menite sa mbunteasc condiiile de lucru ale reprezentanilor organismelor, ntreprinderilor,
firmelor si bncilor strine interesate in comerul exterior, in special dup cum urmeaz:
furniznd informaiile necesare, inclusiv informaiile asupra legislaiei si procedurii relative la stabilirea de reprezentante
permanente ale organismelor menionate mai sus si cu privire la funcionarea acestor reprezentante permanente;
examinnd pe cit posibil in mod favorabil cererile de stabilire de reprezentante permanente si de birouri in acest scop, inclusiv,

daca va fi cazul, de deschidere de birouri comune pentru doua sau mai multe firme;
ncurajnd punerea la dispoziie, in condiii cit mai favorabile posibil si egale pentru toi reprezentanii organismelor
menionate mai sus, de posibiliti de cazare in hoteluri, de mijloace de comunicaie si alte servicii de care acestea au in mod
normal nevoie, precum si localuri comerciale si rezideniale corespunztoare pentru exercitarea activitilor reprezentanilor
permaneni;
Recunosc importanta unor astfel de masuri pentru a ncuraja o participare mai larga a ntreprinderilor mici si mijlocii la
schimburile comerciale intre statele participante.
Informaia economica si comerciala
Statele participante,
Contiente de rolul crescnd al informaiei economice si comerciale in dezvoltarea comerului internaional,
Considernd ca informaia economica ar trebui sa fie de natura sa asigure o prospectare comerciala corespunztoare si sa
permit elaborarea de prognoze pe termen mediu si lung, contribuind astfel la stabilirea de curente continue de schimburi si la o
mai buna folosire a posibilitilor de comer,
Declarndu-se gata sa mbunteasc calitatea, sa creasc cantitatea si difuzarea informaiei economice si administrative
pertinente,
Apreciind ca valoarea, pe plan internaional, a informaiilor statistice depinde intr-o msura considerabila de posibilitatea de a le
compara,
Vor favoriza publicarea si difuzarea de informaii economice si comerciale la intervale regulate si in cel mai scurt timp, in
special:
datele statistice privind producia, venitul naional, bugetul, consumul si productivitatea;
datele statistice asupra comerului exterior, elaborate plecnd de la clasificri comparabile intre ele si cuprinznd repartizarea
pe produse cu menionarea volumelor si valorilor, precum si a tarilor de origine sau de destinaie;
legi si reglementari privind comerul exterior;
informaii care permit sa se prevad evoluia economiei, utile pentru prospectarea comerciala, de exemplu, cele privind
orientrile generale ale planurilor si programelor economice naionale;
alte informaii de natura sa ajute oamenii de afaceri in contactele lor comerciale, de exemplu, repertoare periodice, liste si,
atunci cnd aceasta se dovedete posibil, organigramele firmelor si organismelor interesate in comerul exterior;
Vor favoriza, in afara celor ce preced, dezvoltarea schimburilor de informaii economice si comerciale prin intermediul, in
cazurile corespunztoare, al comisiilor mixte pentru cooperare economica, tiinific i tehnic, al camerelor de comer naionale
i mixte i al altor organisme corespunztoare;
Vor ncuraja un studiu, in cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naiunilor Unite, asupra posibilitilor de a crea un sistem
multilateral de notificare a legilor si reglementarilor relative la comerul exterior, precum si a modificrilor care le sunt aduse;
Vor ncuraja lucrrile de armonizare a nomenclaturilor statistice ntreprinse pe plan internaional, in special in cadrul Comisiei
economice pentru Europa a Naiunilor Unite.
Marketing
Statele participante,
Recunoscnd importanta pe care o are adaptarea produciei la exigentele pieei externe in vederea asigurrii creterii comerului
internaional,
Contiente de necesitatea ca exportatorii sa cunoasc intr-un mod cit mai precis posibil cerinele clienilor eventuali si sa tina
seama de acestea;
Vor ncuraja organismele, ntreprinderile si firmele interesate in comerul exterior sa dezvolte si mai mult cunotinele si
tehnicile pe care le cere o comercializare eficace;
Vor ncuraja mbuntirea condiiilor de aplicare a masurilor destinate sa promoveze schimburile si sa rspund nevoilor
clienilor in ceea ce privete produsele de import, mai ales prin prospectarea comerciala si prin masuri de publicitate, precum si,
daca aceasta se dovedete util, prin organizarea de servicii de aprovizionare, furnizarea de piese de schimb, organizarea de reele
de service si formarea personalului tehnic local necesar;
Vor ncuraja cooperarea internaional in domeniul promovrii schimburilor, inclusiv comercializarea si lucrrile ntreprinse in
aceste probleme in cadrul organizaiilor internaionale, ndeosebi al Comisiei economice pentru Europa a Naiunilor Unite.
2. COOPERAREA INDUSTRIALA SI PROIECTE DE INTERES COMUN
Cooperarea industriala
Statele participante,
Considernd ca, motivata de considerente economice, cooperarea industriala poate:
crea legturi durabile si ntri astfel cooperarea economica global pe termen lung,
contribui la creterea economica, precum si la expansiunea si la diversificarea comerului internaional si la o cit mai larga
utilizare a tehnologiei moderne,
duce la o folosire reciproc avantajoasa a complementaritilor economice, datorit unei mai bune utilizri a tuturor factorilor
de producie, si
accelera dezvoltarea industriala a tuturor celor care participa la o astfel de cooperare;
Isi propun sa ncurajeze dezvoltarea cooperrii industriale intre organismele, ntreprinderile si firmele competente ale tarilor lor;

Considernd ca cooperarea industriala poate fi facilitata prin ncheierea de acorduri interguvernamentale si alte acorduri
bilaterale si multilaterale intre prile interesate;
Constata ca, ncurajnd cooperarea industriala, ele vor trebui sa tina seama de structurile economice si de nivelurile de
dezvoltare ale tarilor lor;
Noteaz ca cooperarea industriala se realizeaz pe baza de contracte ncheiate intre organisme, ntreprinderi si firme competente,
avnd in vedere consideraii de natura economica;
Exprima dorina de a favoriza adoptarea de masuri de natura sa creeze condiii favorabile pentru cooperarea industriala;
Recunosc ca cooperarea industriala nglobeaz o serie de forme de relaii economice care depesc cadrul schimburilor
comerciale convenionale si ca, in procesul de negociere a unor contracte de cooperare industriala, partenerii determina
mpreun formele si condiiile de cooperare corespunztoare, innd seama de interesele lor reciproce i de capacitile lor;
Recunosc, totodat, ca, in cazul in care exista un interes reciproc, forme concrete ca acelea care urmeaz pot fi utile pentru
dezvoltarea cooperrii industriale: producia si vnzarea in comun, specializarea in producie si vnzare, crearea, amenajarea si
modernizarea ntreprinderilor industriale, cooperarea pentru realizarea de instalaii industriale complete, pentru obinerea unei
pri din produsele astfel realizate, societile mixte, schimbul de know-how, de informaii tehnice, de brevete si de licene si
cercetarea industriala in comun in cadrul proiectelor concrete de cooperare;
Recunosc ca noi forme de cooperare industriala pot fi folosite pentru a rspunde unor cerine concrete;
Noteaz importanta pe care o are informaia economica, comerciala, tehnica si administrativa menita sa asigure dezvoltarea
cooperrii industriale;
Considera ca este de dorit:
sa amelioreze calitatea si volumul informaiilor relative la cooperarea industriala, mai ales cu privire la legi si reglementari,
inclusiv acelea legate de operaiunile de schimb, orientrile generale ale planurilor si programelor economice naionale, precum
si in legtur cu prioritile programelor si condiiile economice ale pieei; si
sa difuzeze cit mai repede posibil informaiile publicate in legtur cu acestea;
Vor ncuraja toate formele de schimburi de informaii si de comunicare de date asupra experienei privind cooperarea industriala,
inclusiv prin contactele intre parteneri eventuali si, acolo unde este cazul, prin intermediul comisiilor mixte pentru cooperarea
economica, industriala, tiinific si tehnica, al camerelor de comer naionale si mixte, precum si al altor organisme
corespunztoare;
Considera de dorit, in vederea dezvoltrii cooperrii industriale, sa ncurajeze explorarea de posibiliti de cooperare si de
punere in aplicare a proiectelor de cooperare si vor adopta masuri in acest sens, printre altele facilitnd si multiplicnd, in toate
formele lor, contactele de afaceri intre organisme, ntreprinderi si firme competente si intre personalul lor calificat respectiv;
Noteaz ca dispoziiile adoptate de Conferina privind contactele de afaceri in domeniile economic si comercial sunt, de
asemenea, aplicabile organismelor, ntreprinderilor si firmelor strine participante la cooperarea industriala, innd seama de
condiiile specifice ale acestei cooperri, si se vor preocupa de existenta unor condiii de lucru corespunztoare pentru
personalul antrenat in punerea in aplicare a proiectelor de cooperare;
Considera de dorit ca propunerile privind proiectele de cooperare industriala sa fie suficient de precise si sa conin datele
economice si tehnice necesare, ndeosebi evalurile preliminare ale costului proiectului, informaii asupra formelor de cooperare
ce vor fi folosite si posibilitilor de desfacere, in scopul de a permite partenerilor eventuali sa ntreprind studii iniiale si sa
ajung la hotrri in timpul cel mai scurt;
Vor ncuraja prile interesate in cooperarea industriala sa ia masuri in vederea accelerrii desfurrii negocierilor pentru
ncheierea de contracte de cooperare;
Recomanda, de asemenea, sa se continue examinarea de exemplu in cadrul Comisiei economice pentru Europa a Naiunilor
Unite a mijloacelor de ameliorare a difuzrii ctre cei interesai a informaiilor privind condiiile generale ale cooperrii
industriale si a ghidurilor privind elaborarea de contracte in acest domeniu;
Considera de dorit sa mbunteasc in continuare condiiile de aplicare a proiectelor de cooperare industriala, mai ales in ceea
ce privete:
protecia intereselor partenerilor la proiectele de cooperare industriala, inclusiv protecia juridica a diverselor forme de
proprietate in cauza;
luarea in consideraie, intr-un mod compatibil cu sistemele lor economice, a nevoilor si posibilitilor cooperrii industriale in
cadrul politicii economice si ndeosebi in cadrul planurilor si programelor economice naionale;
Considera ca este de dorit ca partenerii, la ncheierea de contracte de cooperare industriala si la punerea in aplicare a acestora, sa
dea toata atenia dispoziiilor privind acordarea de asistenta reciproca si transmiterea de informaii necesare, in special in scopul
asigurrii unui nivel tehnic si a unei caliti corespunztoare pentru produsele rezultate dintr-o astfel de cooperare;
Recunosc utilitatea unei participri sporite a ntreprinderilor mici si mijlocii la proiectele de cooperare industriala.
Proiecte de interes comun
Statele participante,
Considernd ca potenialul lor economic si resursele lor naturale permit, prin eforturi comune, o cooperare pe termen lung
pentru punerea in aplicare, de interes comun de mare anvergura, si ca acestea pot contribui la accelerarea dezvoltrii economice
a tarilor care iau parte la ele,
Considernd ca este de dorit ca organismele, ntreprinderile si firmele competente din toate tarile sa aib posibilitatea sa-si

manifeste interesul lor de a participa la astfel de proiecte, si, in caz de acord, sa ia parte la aplicarea lor,
Notnd c dispoziiile adoptate de Conferina privind cooperarea industriala se aplica totodat la proiecte de interes comun;
Considera necesar sa ncurajeze, in cazurile adecvate, studiul de ctre organismele, ntreprinderile si firmele competente si
interesate a posibilitilor de aplicare a proiectelor de interes comun in domeniile resurselor energetice, al exploatrii de materii
prime, precum si al transporturilor si telecomunicaiilor;
Considera ca este de dorit ca organismele, ntreprinderile si firmele, examinnd posibilitile de a participa la proiecte de interes
comun, sa schimbe cu partenerii lor poteniali, pe cai adecvate, informaiile necesare de ordin economic, juridic, financiar si
tehnic referitoare la asemenea proiecte;
Considera ca resursele de energie, in primul rnd petrolul, gazele naturale si crbunele, precum si exploatarea materiilor prime
minerale, in special minereurile de fier si bauxita, sunt domenii indicate pentru ntrirea cooperrii economice pe termen lung si
dezvoltarea comerului care ar putea rezulta din acesta;
Considera ca exista, de asemenea, posibiliti pentru proiecte de interes comun in scopul unei cooperri economice pe termen
lung in urmtoarele domenii;
schimbul de energie electrica pe plan european in scopul utilizrii cit mai raional posibil a capacitilor centralelor electrice;
cooperarea in cutarea unor noi surse de energie si, in special, in domeniul energiei nucleare;
dezvoltarea reelelor rutiere si cooperarea in vederea stabilirii unei reele navigabile coerente in Europa;
cooperarea in cercetarea si punerea in aplicare de echipamente de transport combinate si pentru utilizarea containerelor;
Recomanda statelor interesate in proiecte de interes comun sa studieze in ce condiii ar fi posibil sa elaboreze asemenea proiecte
si, daca doresc, sa creeze condiiile executrii lor adecvate.
3. DISPOZITII PRIVIND SCHIMBURILE COMERCIALE SI COOPERAREA INDUSTRIALA
Armonizarea normelor
Statele participante,
Recunoscnd ca dezvoltarea armonizrii internaionale a normelor si reglementarilor tehnice, ca si a cooperrii internaionale in
materie de certificare, constituie un mijloc important pentru a elimina obstacolele tehnice din calea comerului internaional si a
cooperrii industriale si, prin acestea, pentru a facilita dezvoltarea lor si creterea productivitii,
Reafirma interesul lor pentru o armonizare internaional cit mai larg posibila a normelor si prevederilor tehnice;
Se declara dispuse sa ncurajeze acordurile internaionale si alte aranjamente corespunztoare privind acceptarea de certificate
de conformitate cu normele si prevederile tehnice;
Considera de dorit lrgirea cooperrii internaionale in materie de normare.