Cultura De Lavanda - Lavanda de Transilvania

1 of 7

http://lavandadetransilvania.ro/cultura-de-lavanda/

Cauta in site

Acasa

Despre Lavanda

Cultura De Lavanda

Butasi Comenzi

Galerie

Blog

Cauta...

Forum

Contact

Cultura De Lavanda
Continutul paginii:
De ce lavanda? Avantaje
Material saditor butasi versus puieti
Plantarea Lavandei
Intretinerea culturii de lavanda
Recoltare
Valoriicarea productiei- piata de desfacere
Articole despre lavanda

DE CE LAVANDA? AVANTAJE
1. Este o cultura perena, deci nu intra in rotatia culturilor (traieste 15-25 ani, in functie de soi, de calitatea materialului saditor
obtinut obligatoriu pe cale vegetativa, prin butasire sau marcotare! si in functie de intretinere). Atentie! Materialul saditor
obtinut pe cale generativa, deci din seminte, are o accentuata degenerescenta genetica, adica pierde din calitatile genetice ale
plantelor-mama, fapt pentru care nu rezista decat 7-10 ani! De aceea, se recomanda butasii obtinuti pe care vegetativa! Spre
deosebire de culturile traditionale, sezoniere, care presupun an de an reluarea de la zero a procedurilor initiale (arat, discuit,
frezat, semanat), cultura de lavanda se iniinteaza o data la un sfert de secol (adica, la o generatie)!
2. Nu are nevoie de un sol special lavanda se acomodeaza usor la cernoziomul obisnuit, chiar si la solurile cu fertilitate mai
scazuta, sarace si uscate, deoarece nu extrage mari cantitati de substante nutritive, care sa-i inluenteze decisiv productia. O
conditie mai importanta decat calitatea nutritiva a solului este permeabilitatea acestuia! (vezi detalii la Plantarea lavandei
amplasament si sol).
3. Intretinere usoara:
lavanda este o planta nepretentioasa, care presupune in primii doi ani un efort de intretinere relativ identic cu al altor culturi
consacrate la noi (de ex., porumb), la care se adauga toaletarea; din anul al 3-lea insa munca se reduce la prasila si recoltare,
eventual depozitare (operatiuni obligatorii de fapt si la celelalte culturi).
lavanda este o planta nepretentioasa, care presupune in primii doi ani un efort de intretinere relativ identic cu al altor culturi
consacrate la noi (de ex., porumb), la care se adauga toaletarea; din anul al 3-lea insa munca se reduce la prasila si recoltare,
eventual depozitare (operatiuni obligatorii de fapt si la celelalte culturi).
in primii doi ani ingrijirea trebuie facuta mai atent: mentinerea terenului curat de buruieni (prin sapare pentru certiicare
ecologica sau erbicidare cu substante omologate pentru lavanda), irigarea (daca sunt ani secetosi), aplicarea unor
tratamente foliare, pregatirea pentru iarna (musuroirea plantelor si tunderea, pentru stimularea ramiicarii in primavara).
ulterior insa, dupa ce lavanda ajunge la maturitate (din anul al 3-lea), iind o planta neiubitoare de apa, irigarea nu mai este
necesara nici macar pe timp de seceta. De asemenea, planta formandu-si coroana matura, unindu-se cu cea de langa ea, nu va
mai i necesara saparea intre cuiburi, buruienile neputand creste sub ea!
lavanda tolereaza bine temperaturile negative fara a i acoperita cu un strat de zapada, iar in conditiile existentei unui pat
consistent de zapada, rezistenta la inghet pana la temperaturi de -30 -33 grade C
4. Recolta este de doua ori (prima data in vara, iar a doua, la jumatate din cantitate, in toamna)
5. Probleme minime cu daunatorii: lavanda are foarte putini daunatori naturali, neiind pretentioasa din acest punct de

6/21/2016 11:32 AM

Cultura De Lavanda - Lavanda de Transilvania

2 of 7

http://lavandadetransilvania.ro/cultura-de-lavanda/

vedere, neiind consumata de animale, nici macar de oi (ea insasi este o planta care alunga daunatorii)
6. Venitul/Proitul e mult considerabil peste cel al culturilor clasice (daca un ha de grau/ porumb aduce un venit anual de 3.000
3.500 RON, lavanda aduce intre 15.000 40.000 RON anual/ha, in functie de modul de valoriicare: inlorescente uscate,
materie prima proaspata sau ulei esential). Asadar, un venit anual de 15.000 lei de pe un hectar de lavanda reprezinta salariul
mediu (1.700 lei lunar) pe 9 luni, iar unul de 40.000 lei, salariul mediu pe 24 luni, desi investitia de timp si de efort este de doar
6 luni (primavara-toamna), cu pauzele impuse de timpii obiectivi in ingrijirea plantatiei. Iar venitul acesta e calculat doar la un
hectar!!!
Inapoi
Sus

MATERIAL SADITOR BUTASI VERSUS PUIETI

Reusita relansarii in Romania a ramurii eterooleaginoase, in general, si a lavandei, in particular, nu depinde doar de extinderea
plantatiilor de lavanda si de cantitatea de loare/ ulei volatil obtinute, ci mai ales de calitatea materialului saditor, care va face
mai tarziu diferenta dintre o cultura/ productie superioara si alta inferioara.
Tocmai datorita faptului ca exploatarea unei culturi de lavanda este de durata (15-25 ani), se impune folosirea unui material
saditor de prima calitate, obtinut pe cale vegetativa, din plante mature, certiicate.
Lavanda se poate inmulti pe cale generativa (din seminte) si vegetativa (butasi, marcote si tulpini gerone). Cel mai usor mod de
inmultire a lavandei este cel generativ, prin semanatul direct in camp, insa nu este si cel mai ieftin si eicient, deoarece
germinatia in camp a semintelor de lavanda este foarte redusa (uneori chiar si de numai 10% din totalul semintelor). De aceea,
pentru o rata mai mare a germinatiei, se recomanda semanarea in straturi si cresterea rasadurilor sau a puietilor anuali in
pepiniere, urmand ca acestia sa ie transplantati apoi in camp.
Totusi, din cauza segregarii multiforme impuse de descendenta generativa, o serie de studii si cercetari nu recomanda
inmultirea prin seminte, deoarece din cauza pierderii calitatii genetice fata de planta-mama, rasadurile sau puietii nu mai au
aceeasi valoare.
PUIETI VERSUS BUTASI MINUSURI CALITATIVE ALE PUIETILOR
Experimente desfasurate pe parcursul a 6 ani (2000-2005) de specialisti ai Institutului de Genetica si Fiziologia Plantelor al
Academiei de Stiinte a Moldovei (a se vedea sectiunea Articole despre lavanda) au aratat ca multe din plantele de lavanda
provenite din seminte (deci puietii initiali) au inghetat in cazul iernilor lungi, iar altele au avut o recolta de inlorescente redusa
(oricum, si in conditii climatice optime, numarul de inlorescente la planta obtinuta din samanta este mai redus cu aprox. 100
lori fata de planta obtinuta din butas, si totodata masa inlorescentelor este mai mica, adica lorile sunt mai usoare asadar, si
mai putine lori, si mai usoare!).
De ex., plantele din puieti au avut in acest experiment 810 lori/tufa; 100 lori = 23,5 grame; 20.000 tufe la hectar = 3.807 kg
loare/ha. Plantele din butasi au avut 882 lori/tufa; 100 lori = 27,1 grame; 20.000 tufe la hectar = 4.780 kg loare/ha (20.000
X 8,82 X 0,0271). Diferenta este, asadar, enorma, de aproape o tona/ha lori in favoarea plantelor obtinute din butasi!!!
Recoltarea in conditii obisnuite (si nu de experiment, ca in cazul de fata) se face insa cu tija cu tot, care contine si ea ulei volatil.
Astfel, in cazul productiei de materie prima integrala (spicul de inlorescente cu tija cu tot) s-au obtinut urmatoarele rezultate: in
anii 4 si 5 de rod, in cazul plantelor obtinute din seminte (puieti) plantatia a produs in medie 5.505 kg materie prima
integrala, iar in cazul plantelor obtinute din butasi, 8.805 kg materie prima integrala. Asadar, o diferenta de 3,3 tone/ha
loare cu tija, in favoarea plantelor obtinute din butasi!!!
Diferente exista si in ceea ce priveste continutul de ulei volatil al materiei prime proaspete: 1) in cazul plantelor provenite din
butasi s-a obtinut, in experiment de 5 ani pe rod, o medie de 1,278% ulei din 8805 kg materie prima/ha, ceea ce inseamna 112,5
litri ulei lavanda/ha; 2) in cazul plantelor provenite din puieti (seminte), s-a obtinut o medie de 1,079% ulei din 5505 kg
materie prima/ha, adica 59,4 litri ulei lavanda/ha; asadar, diferenta este uriasa, de 53,1 litri ulei/ha, ceea ce inseamna ca
plantele obtinute din butasi produc o cantitate de ulei aproape dubla fata de cele obtinute din seminte/puieti. Diferenta de
venit ar i de aprox. 4.200 euro/ha (la o medie de 80 euro/litru ulei).
Pe langa acest aspect al productivitatii, s-au observat diferente si in ceea ce priveste dezvoltarea si rezistenta in timp. Astfel,
tufele plantelor provenite din seminte au devenit in anii 4-5 pe rod extrem de neomogene, unele iind viguroase, altele slab
dezvoltate, iar altele avand simptome de uscare a tulpinilor in partea centrala.
De aceea, pentru pastrarea insusirilor productive ale diverselor soiuri de lavanda, se recomanda inmultirea NUMAI pe cale
vegetativa, care se face sub trei forme, insa numai din plante mature si selectate: butasire, marcotare (marcotaj) si

6/21/2016 11:32 AM

Cultura De Lavanda - Lavanda de Transilvania

3 of 7

http://lavandadetransilvania.ro/cultura-de-lavanda/

inradacinarea tulpinilor gerone.

Cea mai raspandita este butasirea, care reprezinta inradacinarea lastarilor in pepiniere speciale. Se preleveaza lastari/ramurele
de la plante mature (de cel putin 3 ani) mai viguroase si se planteaza in pepiniere. Butasii se pot obtine numai prin irigare, in
prima jumatate a perioadei de vegetatie. Rata de prindere in camp este ridicata, de aprox. 95%, iar cea de supravietuire depinde
ulterior de conditiile climaterice si de intretinerea plantatiei chiar si in anii secetosi insa sau cu variatii climatice accentuate,
experimentele au relevat o rata de supravietuire pe parcursul a 5 ani de 80%.
Marcotajul, mai putin folosit, se realizeaza prin doua metode: 1) inradacinarea tulpinilor exterioare ale tufei adulte in santuri de
10-12 cm sapate in solul de langa tufa, unde se culca/ apleaca si se acopera cu pamant procedura nu este diicila, insa limiteaza
la un anumit numar de lastari; 2) o metoda experimentala, aplicata in 1975, este aceea a musuroirii lastarilor laterali care sunt
inclinati orizontal.
Un avantaj al marcotajului este acela ca se poate aplica si in camp, nu doar in pepiniera, si chiar fara irigatie. Dezavantajul consta
in numarul limitat de lastari si in procedura in sine, care, daca e vorba de o cultura curenta, si nu de una selectata si destinata
pentru inmultire, face diicila ingrijirea, intretinerea plantatiei. Se adauga rata mai mica de prindere (aprox. 85%) si de
supravietuire in timp (aprox. 72%) (la marcotele calitatea I inradacinate la 15 cm rata creste, ajungand aproape de cea a
butasilor).
Tulpinile gerone (= batrane) tufele vechi, imbatranite, de la plantatiile in curs de desiintare, sunt taiate in luna octombrie la 10
cm deasupra solului si acoperite cu pamant. In primavara, din ramurile imbatranite se formeaza lastari noi, care trebuie
musuroiti, iar in toamna scosi si desfacuti. Este o metoda putin raspandita, cu rata de prindere a lastarilor foarte scazuta
(25-30%) si imposibil de aplicat in Romania, unde nu mai exista dupa 1989 culturi vechi. Pentru cresterea ratei de prindere,
lastarii pot i trecuti in toamna in scoala de fortiicare timp de un an. Aspect pozitiv: plantele adulte obtinute din tulpini gerone
au insusiri productive inalte si pot i folosite pentru producerea de material saditor calitativ, insa numai in pepiniere in conditii
de irigare.
In toate cazurile de inmultire vegetativa, trebuie retinut ca planta-mama trebuie sa ie matura si selectata! (exista cazuri in
Romania in care sunt prelevate materiale saditoare de la plante imature, mai tinere de 3 ani, sau neselectate si necertiicate).
CONCLUZIE:
Intre butasi si puieti exista diferenta nu numai in ceea ce priveste modalitatea de obtinere (primii sunt inmultiti, cei de-al doilea
sunt produsi), ci si diferenta de calitate, butasii pastrand caracteristicile genetice ale soiului, pe cand puietii din seminte pierd cu
35% din insusirile productive si tehnologice ale plantei-mama, prin degenerescenta (degenerare). De aceea, butasii sunt
considerati material saditor standard.
Diferenta de calitate genetica se relecta si in diferenta de rezistenta in timp a culturii (din puieti: 7-10 ani; din butasi: 15-25
ani), dar si in diferenta de productivitate si proit: plantele obtinute din butasi produc mai mult cu aprox. 1000 kg/ha
inlorescente, cu 3,3 tone/ha loare cu tija, cu 53 litri/ha ulei de lavanda (adica cu 89,4% mai mult ulei decat plantele obtinute
din puieti! diferenta de venit din ulei ar insemna 4.200 euro/ha la o medie de 80 euro/litru ulei).
De ce se comercializeaza atunci si puieti, desi sunt inferiori genetic butasilor? Pentru ca:
sunt mai simplu si mai ieftin de obtinut de catre producatori
nu exista decat foarte putine plantatii mature in Romania, de unde s-ar putea preleva lastari pentru butasire!
Chiar daca butasii sunt net superior calitativ puietilor (in ceea ce priveste dezvoltarea si rezistenta in timp, dar si productivitatea
de materie prima si ulei), nu trebuie neglijata totusi originea si calitatea lor! Astfel, in studiul citat (vezi sectiunea Articole despre
lavanda) se pot observa diferente de productivitate intre marcotele de categoria I si cele de categoria II (p. 78, ig. 1 compara
indicii 3 cu 4 si 6 cu 7; p. 80, ig. 2 compara indicii 3 cu 4 si 6 cu 7). Diferentele sunt valabile si pentru butasi, de aceea achizitia
butasilor de lavanda de calitate este primul cel mai important pas in initierea unei plantatii rezistente si productive!!!

Inapoi
Sus

PLANTAREA LAVANDEI
amplasamentul si solul:
se recomanda amplasarea pe parcele protejate de vanturi, insorite (lavanda este o specie iubitoare de soare, lumina
dezvoltandu-i cantitatea de masa foliara si contribuind la asimilarea si producerea uleiului volatil, de aceea terenurile cu
expozitie sudica sunt ideale).

6/21/2016 11:32 AM

Cultura De Lavanda - Lavanda de Transilvania

4 of 7

http://lavandadetransilvania.ro/cultura-de-lavanda/

altitudinea lavanda poate creste si la altitudini mari, de pana la 1700-1800 m. Cu cat altitudinea e mai ridicata, cu atat
productia de ulei volatil este de o calitate superioara, dar mai scazuta.
solul (cernoziom obisnuit) trebuie sa ie adanc si permeabil, drenat. De obicei, lavanda se acomodeaza cu succes la majoritatea
solurilor din regiune (chiar si la cele cu fertilitate mai scazuta, la solurile sarace si uscate, caracteristice zonelor colinare si
muntoase in comparatie cu alte specii medicinale sau aromatice, lavanda nu extrage din sol cantitati mari de substante
nutritive, care sa-i inluenteze decisiv calitatea si cantitatea productiei). Trebuie insa retinut ca sunt improprii solurile: 1.
puternic erodate; 2. cele expuse curentilor puternici; 3. cele mlastinoase / din zone de lunca / de langa rauri ori unde panza
freatica este mai mica de 3 m; 4. cele grele, lutoase, reci sau foarte nisipoase, care retin apa inamicul lavandei este solul umed,
apos, care duce la putrezirea radacinilor. Unul din cele mai indicate soluri este cel calcaros (pietros), adanc, permeabil. Indice
PH: in jurul valorii 7. Solurile prea acide se imbunatatesc cu var.
se prefera plantarea dupa culturi de paioase, sfecla etc. (dupa porumb sau lucerna, resturile de cultura vor i mai diicil de
eliminat).
lucrari pregatitoare:
se vor distruge buruienile anuale si perene prin aplicarea unui erbicid total in 2 reprize.
se aplica o fertilizare de baza cu ingrasamant organic (gunoi de grajd), bine fermentat si aplicat uniform, in vederea
dezvoltarii masei vegetative si a cresterii randamentului de ulei volatil. Ideal este un tratament de gunoi de grajd, toamna, sub
aratura.
din cauza faptului ca radacinile lavandei se dezvolta la maturitate in profunzime (pana la 2,80 m in terenuri permeabile!), este
recomandata o aratura adanca, precedata eventual de o afanare/ desfundare adanca (in cazul terenurilor tasate sau neexploatate
ani la rand). Chiar daca se risca o diminuare a fertilitatii naturale a solului, aratura trebuie sa ie profunda, si nu supericiala.
Pentru ca terenul sa ie bine maruntit si nivelat, se impune o discuire ina sau discuiri repetate / o frezare foarte buna.
sezoane de plantare:

primavara (in martie-aprilie) sau toamna (in octombrie), cand vremea s-a racit, dar nu la
iminenta/limita inghetului; exista opinii (si practici) ca plantarea ar i indicata chiar si la sfarsitul lunii septembrie sau inceputul
lunii octombrie, dar atunci cand toamna este calduroasa e prea riscant, butasii neiind iesiti suicient din vegetatie!
procedura:
curbe de nivel: daca terenul este in panta, plantarea trebuie facuta pe curbele de nivel.
cote: adancime de plantare: 10-15 cm; distante: pentru o exploatare mecanizata este necesar ca distanta dintre randuri sa ie
de 1,4 m; distanta dintre plante se recomanda a i cca. 40-45 cm (in perioada inloririi maxime suprafata dintre plante va
i acoperita complet). O plantare prea deasa va afecta dezvoltarea ulterioara a plantei si va impiedica patrunderea luminii, iar o
plantare prea rara va determina dezvoltarea accentuat laterala, asadar rasirarea tufei, ceea ce va favoriza cresterea buruineilor
intre cuiburi si va ingreuna procesul de recoltare. Plantarea la distanta optima va asigura insa si cresterea echilibrata in inaltime
si circumferinta a plantei, dar si disparitia buruienilor dintre cuiburi dupa ce planta va atinge dezvoltarea maxima (din anii 3-4
de vegetatie).
marcaje: sugestie pentru plantarea manuala: terenul se masoara, se stabileste numarul de randuri, preferandu-se pierderea
unui rand acolo unde spatiul lateralelor parcelei ramane prea mic. Castigarea accesului pe aceste laterale va reprezenta insa un
avantaj in exploatarea ulterioara a plantatiei.
Se jaloneaza distantele de plantare recomandate (1,4 m/40 cm), cu sfori de ghidaj (marcate cu carioaca permanenta).
ingrasamant: chiar daca terenul a fost fertilizat, se poate, de asemenea, aplica mranita sau compost, la iecare cuib,
odata cu plantarea butasilor; unii practica alternativ mocirlirea (= scufundarea radacinilor intr-un amestec de pamant, apa si
balega proaspata de vaca).
fasonare o surpriza uriasa in practica cultivarii lavandei in Romania, pe care am constatat-o ca martori pe diverse plantatii,
este aceea a omiterii acestei etape foarte importante; butasul trebuie fasonat obligatoriu, prin taierea varfurilor radacinilor (de
ex., raman doar aprox. 5 cm de radacina, la o radacina de 10 cm) se insista pe taierea radacinilor subtiri; se taie tot acum partea
superioara a lastarilor la 15-20 cm lungime, apoi se planteaza.
plantarea propriu-zisa 1. se astupa radacinile cu pamant cat mai maruntit; 2. se taseaza usor; 3. se preseaza cu o palma
pamantul din jurul plantei, iar cu cealalta se ridica usor si cu grija planta, de la baza tulpinii, pentru a determina pozitionarea cat
mai verticala a radacinilor, in vederea dezvoltarii lor in profunzime, si nu in lateral; 4. se completeaza cu pamant pana la cativa

6/21/2016 11:32 AM

Cultura De Lavanda - Lavanda de Transilvania

5 of 7

http://lavandadetransilvania.ro/cultura-de-lavanda/

centimetri deasupra tulpinii; 5. se taseaza ferm si repetat, pentru a se elimina cat mai bine golurile de aer; (6) se musuroieste
bine (toamna).
irigare la plantare in functie de conditiile meteo si de umiditatea solului: da, daca solul nu este suicient de umed sau
meteorologic nu se indica iminenta ploilor. Udarea se face la cuib, cu 1-2 litri de apa. O alta practica: dupa fasonarea radacinilor,
butasii se pun in vase cu apa, la umbra, cateva zeci de minute, pana la planare. La plantarea tarzie de toamna irigarea nu este
necesara.

Inapoi
Sus

INTRETINEREA CULTURII DE LAVANDA

pentru combaterea buruienilor sunt necesare in primul an 2-3 cultivatii (sapaturi) mecanice intre randuri si prasile manuale
pe rand (sau de cate ori este nevoie); se vor distruge in special buruienile perene, de genul volburei, pirului etc. Sapatura
mecanica pe rigola (intre randuri) va avea si efect de aerare a solului, pe care-l va face mai permeabil pentru precipitatiile de
sezon.
-irigare in primii 2 ani in functie de conditiile meteo si de umiditatea solului: doar daca sunt conditii de seceta. O buna
cultivatie (sapatura) mecanica intre randuri nu doar va dezburuiena terenul, ci va facilita si o buna aerare a solului si
permeabilizare a lui pentru ploile de primavara. Ulterior, datorita faptului ca lavanda este un subarbust speciic climei calde si
mediilor de viata / biotopilor uscati, posedand insusiri morfogenetice adecvate, care o fac sa reziste foarte bine la seceta, irigarea
nu mai este necesara (in terenuri permeabile, radacina principala a lavandei ajunge in anul 5 pana la 2,80 m adancime! tocmai
aceasta profunzime, la care se adauga bogatia sistemului radicular, ii confera rezistenta la seceta).
1) in primul an sunt recomandate toamna taieri ale tufelor, executate la cca. 15 cm de la sol, pentru a nu se produce un
dezechilibru in biologia plantei (intre dezvoltarea partii aeriene si a celei subterane), dar si pentru formarea globulara,
echilibrata a tufelor; 2) mai tarziu, pentru prelungirea duratei de viata si de exploatare a plantatiei, sunt necesare taieri
(partiale) de intinerire a ramiicatiilor care incep sa imbatraneasca; 3) cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa
scada, se executa regenerearea plantatiilor, prin taieri de regenerare totale (a intregii tufe), la 10 cm deasupra solului, in
perioada de repaus (noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, sau februarie, inaintea intrarii plantelor in vegetatie), urmate de
fertilizarea solului cu gunoi de grajd bine fermentat, incorporat in sol prin sapatura.
in anul 4 de vegetatie, in faza de inlorire, plantele realizeaza parametrii biometrici maximi (tufele ajung la dezvoltarea
maxima).
in cazul fertilizarilor de start, primavara sau in vegetatie, pot i folosite ingrasaminte omologate in agricultura ecologica.
tratamente: lavanda este o planta rezistenta la boli si daunatori, de aceea nu ridica probleme deosebite in acest sens (ea insasi
este o planta care alunga daunatorii). Totusi, se impune o igiena riguroasa a culturii: mentinerea curata a terenului
(distrugerea buruienilor), incorporarea in profunzime a resturilor vegetale, afanarea, maruntirea solului dupa recoltare
(pentru distrugerea oualelor depuse de daunatori) etc. Preventiv, se pot aplica tratamente foliare stropiri in vegetatie cu
zeama bordeleza (1 kg sulfat de cupru + 0,5 kg var nestins la 100 litri apa) sau cu alte preparate pe baza de cupru, omologate
in sistemul ecologic.
pentru combaterea buruienilor pe cale chimica, este omologat pentru lavanda erbicidul Gesagard 50, in doza de 8-10 kg/ha
care se aplica toamna tarziu, cand plantele sunt in repaus, sau primavara devreme, inainte de pornirea in vegetatie a plantelor.
completarea golurilor rata de prindere in camp a butasilor este ridicata, de aprox. 95%, insa in vederea eicientizarii maxime
a plantatiei se recomanda ca n primul an de vegetatie sa se completeze golurile (sa se inlocuiasca exemplarele neviabile) cu
butasi bine inradacinati, pastrati din materialul initial. Completarea golurilor se va face in primavara, dupa pornirea in
vegetatie a plantelor, putand i repetata in toamna.
pregatirea pentru iarna: lavanda tolereaza bine temperaturile negative fara a i acoperita cu un strat de zapada, iar in
conditiile existentei unui pat consistent de zapada, rezistenta la inghet pana la temperaturi de -30 -33 grade C; riscul il
reprezinta iernile ocazionale grele, cand nu este zapada la temperaturi mai mici de -20, in acest caz impunandu-se mulcirea
plantelor cu folie speciala.

Inapoi
Sus

6/21/2016 11:32 AM

Cultura De Lavanda - Lavanda de Transilvania

6 of 7

http://lavandadetransilvania.ro/cultura-de-lavanda/

RECOLTARE
modalitati: in primii doi ani se face manual (cu secera), data iind fragilitatea plantei tinere si cantitatea mai redusa de materie
prima, la care se adauga inaltimea luctuanta a plantelor, apoi se poate face mecanizat (pentru o exploatare mecanizata,
inclusiv recoltare, este necesar ca distanta dintre randuri sa ie de 1,4 m). Pe langa utilajele de recoltat dedicate, pentru
suprafete mari, exista si variante de mecanizare micro, cu diverse utilaje motorizate portabile, manevrate manual ca si in cazul
motocultoarelor.
perioada: iunie iulie, in functie de conditiile climaterice; in cazul suprafetelor mai mici sau al recoltarii mecanizate, care este
rapida, recoltarea se face cand 75% din lori sunt deschise. Daca insa e nevoie de mai mult timp (din cauza suprafetelor mari,
a lipsei utilajelor sau a limitelor de prelucrare/ depozitare), atunci recoltarea se incepe in faza de inlorire 50% si se incheie
pana la inlorirea maxima, fara a se mai recolta loarea care incepe sa se oileasca.
orar, conditii meteorologice: intre orele 10-14, dupa modelul recoltarii plantelor medicinale: in soare plin, pe vreme
calduroasa, fara ploaie, ceata, vant, pentru a se valoriica la maxim continutul de ulei volatil din inlorescente.
materie prima verde in cazul in care materia prima este destinata extractiei de ulei, atunci recolta se transporta imediat la
unitatile de distilare in vederea prelucrarii, pentru a nu-si pierde din continutul de ulei volatil.
uscare daca materia prima nu se destineaza extractiei de ulei volatil, se va usca la umbra (in niciun caz in soare!), in spatii
exterioare special amenajate, acoperite cu tesatura/plasa inchisa la culoare, ventilate, ferite de umiditate, sau in soproane si
poduri timp de 1-4 saptamani, in functie de temperatura si umiditate. Pozitionarea este verticala (in cazul manunchiurilor
mici suspendate) sau oblica (in cazul straturilor subtiri, intinse pe rame / suporturi), iind lasat suicient spatiu pentru a se
evita mucegairea.
ulei volatil: continutul in ulei volatil al materiei prime proaspete (lori cu tija cu tot) variaza in functie de: 1) materialul saditor
folosit (mai slab calitativ si cantitativ la plantele obtinute din seminte-puieti, dar mai bogat la plantele provenite din butasi si
marcote); 2) anii de vegetatie; 3) conditiile meteorologice din timpul formarii lorilor si inloririi; 4) timpul si conditiile de
recoltare. Cel mai bogat continut de ulei volatil se obtine in anii cu temperaturi ridicate in timpul butonizarii si inloririi
lavandei.
cantitati-venituri reper la recoltare vezi sectiunea/panelul Material saditor butasi versus puieti, subcapitolul: Puieti versus
butasi minusuri calitative ale puietilor.

Inapoi
Sus

VALORIFICAREA PRODUCTIEI PIATA DE DESFACERE

sub forma de materie prima proaspata, care trebuie transportata atunci la distilerie, pentru obtinerea de ulei (venit: aprox.
7000 Euro/ha)
sub forma de inlorescente uscate valoriicarea inlorescentelor uscate se face catre irmele de proil si centrele de coletare a
plantelor medicinale si aromatice (Dacia Plant, Fares Orastie, Favisan, Remedia, Medica etc.), companiile producatoare de
cosmetice si detergenti etc. (venit: aprox. 3500-4000 Euro/ha)
sub forma de ulei esential(venit: aprox. 8000-9000 Euro/ha)
sub forma de aranjamente s i decoratiuni (pentru evenimente) sau buchete simple, uleiuri pentru masaj, tincturi, produse
naturiste pentru igiena personala etc., valoriicate en detail.

Inapoi
Sus

ARTICOLE DESPRE LAVANDA

Cateva articole de top despre lavanda:

G. Musteata, I. Branzila, Nina Rosca, Natalia Baranova (Institutul de

Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM), Inluenta originii materialului
saditor asupra productiei la lavanda (Lavandula Angustifolia Mill.)

6/21/2016 11:32 AM

Cultura De Lavanda - Lavanda de Transilvania

7 of 7

http://lavandadetransilvania.ro/cultura-de-lavanda/

Click pentru a downloada PDF-ul

S. Stanev (researcher in Institute for roses and aromatik plants in

Kazanlak), valuation of the stability and adaptability of the lavender
(Lavandula angustifolia) sorts yield, in Agricultural science and
technology, Trakia University, sept. 2010, vol. 2, p. 121-123
Click pentru a ajunge pe pagina

Juliana K. Ognyanova, Angel N. Konakchiev, Recent developments in the

Bulgarian essential oils industry, in vol. Developments in the Global
Aroma Chemicals and Essential Oils Industries, Budapest, 2007, p. 87
102
Click pentru a ajunge pe pagina

Cultivarea lavandei
Click pentru a ajunge pe pagina
Inapoi
Sus

Copyright 2016 Lavanda

de Transilvania. All Rights Reserved.

6/21/2016 11:32 AM