A
~
W~ ~QR~~~
o
Puterea Cunoasterii
_1 f'I(._l 1_)-;1.11 ,.
"4
11":
~\. t";
_III.
-._J1I":II\;.J,I_1
g.lt)"..., l:'1-
~~:~~~---~
...~
hr;Th~~
~1I."'1'i1'Slrflilnt
.!;1..11'lnl~~~~i;r~~~1~'t
Jocurile manipularii
Un spectacol al realitatii deghizate, cartea va ofera 50 de "metode" pentru
distrugerea propriului potentiat si pentru anularea performantei echipei si
organizatiei.
Conceptualizate mai nti n Analiza Tranzactionala, Jocurile Manipularii
deschid, n aceasta lucrare, perspective noi prin intermediul unei abordari
sistemice. Fiecare din noi se poate recunoaste n exemplele luate din realitate
- iar acest lucru uneori doare. Jocurjle manipularii ne arata cum reusesc
procesele sterile sa ne iroseasca energia, sa ne acapareze echipele si sa ne
modeleze organizatiile.
Facnd inventarul Jocurilor manipularii, Alain Cardon le subliniaza impactul
distrugator, dar ne ofera si cteva chei care le dezvaluie potentialul creativ
si dimensiunea constructiva.
ALAIN CARDON
JOCURILE rvIANIPULARII
Mic tratat al strategiilor
de esec
199.5
2-?081"~1812~-9
\lersiunea
rOD,i,s:neasca
r--------------------------- i
!
Jocurile
i esec;:Gu:e ne p~ilalJi:f/2il,:~,aQtg:am!zatlHe/
~'.1-
II
I
i
p,;cm.
' __'-"
r""Ot'e("Q
.<-vL
Alain Carc:on. -
.>
7-,r'H12
Index.
ISBN 9'73-8050-55-9
\ 316,,776,23
I~
,_.-_ ...
._,
EDITURi\. CODECS
3739, Sector
01252.51.82/3/4
2,_
Bucuresti, ROMANIA
'
ALAIN CARDON
JOCURILE
v
MA.NIPULARII
MIC TRATAT AL STRATEGIILOR
DE ESEC CARE NE PARALIZEAZA
ORGANIZATIILE
EDITURA CODECS
CUPRINS
INTRODUCERE
Problema de energie
12
Vampiri Si oameni
14
Jocuri pozItive?
16
Organizarea capitolelor
17
FORMULELE
LUI KARPMAN
Jocuri si roluri
19
Triungrliullui Karpman
Pozitia Lnferioara
Publicul
Principiile jocurilor
Formula "K"
"Ma ocup eu de asta
"
22
23
25
26
31
"
34
FORMULA i'J"
38
"La colt"
Contractul
43
46
5
JOCURILE
PASJVITATH
,.. ",_.... ,.... ,,5(J
"De-a v-a.ti
"Este
,.54
.56
"Incoltit"
J,/
'0'"
Isto'\rit,tl
"
'0
,"
............................. ,
.. ,., ..
'
,' _.
~~.
""
...'/
58
h,C1
60
f.fScen.an
SmJUCTIA
"Viol' .....
/iApaticif
in.telectual"
j1SeCIetE.~tf
.. ".,
. 68
.'0 .
II Co_nfi(leIl-tc,.'1 ....
...
66
" .
, .. ,
0.0.
_ "",
"
,._, ,
... , 0.0
..,
_ ,
, , __ , 0",'0.00.0.
"S'urit cu adevarat
, ,. ,. _
' 'u
reg:retef,'
"-.1'
_ , 0' .
6~}
,."
;fO
76
_,..,
7~
o, ,
, .. 79
00
81
"
,
fiOr sa ma
"
fie)
".'
7U
subordonati!"
"S':r'ltJn.J''Il
'_"0_.<
formidabil"
'Sunteti ntl-adevar
liSa
'"
...
"
"
<."
o.,
" .
,_.,
r:f"'),
i)L..
83,
8.4:
87
liN
u ne parasi"
"Iubiti-va"
S':J
92
"CINE DECIDE?"
"Consens"
96
"Durn..neavoastra decideti"
100
"Hotii si vardistii"
102
"Soarecii joaca"
"Da-mi un brnci"
104
106
REZISTENTA
109
"Intelectual';
111
"Dictionar"
;,Lista"
113
114
"Prostul"
'
115
"Baronul"
116
"Josnic"
117
117
118
"Secesiune"
121
"Ore diferite"
121
122
TRIBUNAL
"Lupul tnar"
129
"Divide et impera"
131
;;Retroproiector"
132
"Nu ne parasi"
134
7
Frontierele
Procesele
,138
,
",
1'1!:I:
Legea holismului
147
Energia si sistemele
Istoxa
"
Polarizarea
Capacitatea
"
148
151
" ..""
"
de dezvoltare
Valoarea adaugata
"
152
154
'
"
15Ll
ANTITEZELE
"Beneficiul pozitiv"
"
Scapati de confuzie
159
"
160
contractul
162
Definiti un proiect
164
157
"" "'.',
",
173
; 11'1";::'i-;'1
~.:.,.".".,-.o.,
~,-= .
afecti'v2.)
el':,=; 2i ';::::;:,22 SJc cJ.e
d.2
"
PROBLE:rvlA DE ENERGIE
Cum sa masuram calitatea si cantitatea de energie aflata "n joc"
ntr-o echipa performanta, spre deosdijTe de energia unei echipe cu
performante "medii" sau ineficace. Cum sa identificam cu precizieI
n acest caz, risipa de energie, pentru a ajuta echipa sa devina mai
perrormanta?
n masura n care se poate sti cum se mparte energia unei echipe pe
fiecare membru al ei, buna ei gestionare devine fundamentala.
Experienta noastra de consuItanti ne ofera deseOl'i ocazia sa comparam echipe integral sau structural similare, dar n care demultiplicarea potentialului membrilor este foarte diferita. n timp ce anunute
edupe sunt eficiente la nivelul lor de utilizRre energetica, altele nu
sunt absolut deloc; chiar daca au structuri idcnlice. Constatam, de
asemenea, ca o activitate de tcam building ...rrLT-o
echipa poate sa
conduca rapid la cresterea calitatii si cantitatii energiei dezvoltate,
n momentul n care aceasta ajunge la sinergie. Dincolo de o simpla
mur.ca de coeziune relationala, acest tip de abordare trebuie sa fie
12
lIIl
rrlijloc ele
Ei CCJ~nd11c~e
SBL
a-esi
S2~LICi
pzirllt stirTI1Ilatl"\l;
~.~~~}~:~1,~;~~~:;~lti.
ne da un sentiment de
G.ez=
S2t':ls:::a.':tiE
evidenf~ ~;~';,i;:~~;~mane
in
tOtL11 est:e
'clc)s,
CGscn.arc
este ca
e2i
recu.Igernj- la
1)X~
.~.;~l'C'lIrr1
1,:';:1
~;-''''--"' r!l,a_C2i_l" sa
rnf;'!.l
c--
Lj:,=1:~2:3d:::~,
Ci2
'"
5'-=c~tu.it
,_<o.,",.;-,<_,~,~,
i..j(;,_;.;'--'.',~::
__.~ 2ll.Ter~t::
a:':~;.Xij:'i~.S~~~ ~ Ch::
EV2::C:I "-:.ie:sc
~ ',d
~': -; '-"''',"
:"",-'::J.;
;
Ca si
Iar
clistY'ucti,,;]
::::1Ll
este rdci
J:'J.i(~este
Doate fi
C1.m013cu!:,
rdci
Este
"JTll1.are/ este dificil perltru cinev2
:::1irlsl~si la J OClll'i/ sa~constate ca
eficacitate ca a.vecinllltli si sa adrnita ca si el
ele lJagu.bele
-CoIlsb__
ent (le acest
p'er1.b"u
asa CUl11 d!i.1IYlJrl!;;a\
'va
d.a seama ca altul se jD8.C2if si acela :poate sa va.da ca. d.1.1IT1.r!.ea\Toastra.
'va. jllcati cu eL P~Btfet tcelJlie sa stitj ('9. exista u.n Joc lIltre
care joaca si ca; pe tot
c()~1(eSl)OTl:S2:bi1iL2\h::a
este
il
la sfrsitul
orice caz, este util sa
stiti
CL1rn.se Dlanipl11eaza.
-
rn.an.ipt~.lezesi pe
oa.rn.enii
dllTI1XU?a"':/octstf9-;
CU.fi lIlcearca
UI1ii -pe
sa
-;l8.l
SI Ct172n
C1Jr~-l ~Ia
cOTIC'2ntrati asupra
cah~eo reLlsita. Il1ai.
'ql
q-,..v'-'
+i'
~n m_~cte v o"'TIIZa;_l,
T.
OC:19
Lw>_
v ",
SI ,S:;'.'\la
t~c--,-rc<_
.~-'!-p P~"DL_h
vn'1 ;:1hH ('\oi
__ a
'')
ma]ontLL,a
15
devenit firesc1 ca un obicei sau ritual vechi care si-a pierdut sensul.
Jucate de unul singur, n doi sau n echipa, Jocurile sunt factori de
ineficacitate si strategii indirecte si negative, cu rezultate nesatisfacatoare si inutile.
JOCURI POZITIVE?
n aceasta lucrare vom descrie aceste efecte negative ct rnai precis
si mai detaliat. Vom expune si vom defini jocuri uzuak care se
practica n cadrul relatiilor profesionale. Uneori jucate de unul singtlr;
alteori n doi sau n echipa,. aceste Jocuri atrag sau irnplica un
"public" si, n ansamblu, ne paraziteaza organizatiile. Sunt jucate
ntre vtnzatori si clienti, sefi si angajati, sindicalisti si patroni etc.
Dar nu vom uita totusi sa le subliniem si avantajele. Pentru ca exista
si avantaje. Jucam adesea Jocuri penh'u a sirnti ca traim sau pentru a
obtine o atentie pe care stim ca nu o meritam ori nu stim s-a cerem
aItfet ntr-o maniera mai autentica sau n'lai intima. Apoi va propunem cteva strategii pozitive menite sa contIacareze sau sa opreasca
Jocurile si sa aduca in locul lor altceva, :::naisatisfaciHor.
n acest sens, si pentru a face loc unei alternative energetice, speram
sa va convingem ca putem trai, putem munci si putEm sa ne atingem
obiectivele si fara manipulari negative sau steriJe.
Exista multe Jocuri care se abat de la aceasta dimensiune negativa si
speram sa vi le facem cunoscute. Practica noastra profesionala ne
permite sa vorbim desprE IIJocuri pozitive", care se bazeaza pe aceleasi procese si structuri relationale ca si J ocurHe If pervers eli Aceste
procese pot descrie interactiuni relationale progresistc, constructive
si, prin urmare prozitive. Vom prezenta cteva n aceasta carte,
precum si cteva dintre Jocurile pozitive incluse de Eric Berne
ntr-una. din lucrarile sale2).
"Jocul pozitiv" sta la baza gestionarii energ1<eiindividuale sau col ective. La origine, n Analiza Tranzactionala,. notiunea de
este fun
damentallegata
de notiunea de gestionare a energiei negative. Este
2) Bern= E. Des Jeux et des Hommes (Jocuri si Oameni) SeuiL 1996
16
ORGA1'JIZAREA
CAPITOLELOR
preluate
Partea centralEi '" acestei h.:chl ilustreaza numeroase Jocuri practicatel L."1 generat n relatiile um8.ne si, n particular, in cadrul profesional. Ele sunt grupate pe teme majore, ordonate arbitri'!f, dupa alegerea noastra, n masura n Gu-e acelasi Joc poate
in mai multe
locuri, din punctul de vedere al partenerului eate l joaca.
In final" dezvoltam principiile de baza ale Abordarii Sistemice si
contributia lor, pe de o
la notiunea de Joc si, pe de alta parte, la
ntelegerea proceselor pozitive si negative din echipe si organizatii.
VOUl descrie aceasta teorie asa cum o utilizam il! cadrul practicii
noastre de ormatori si consilieri n echipa "Tl"ansforD:lation S.A." si
asa CL1r:n o predarn n cadrul Scolii Transformation. Pentru n facilita
legaturile cu notiunea de Joc, aceasta prezentare este centrata. ndeosebi pe principiile care privesc procesele energetice ale sistemelor.
Sublh,j0m de fiecare data faptul d. se pot face legaturi mtre diferitele
componente ale notiunii de Joc. Pentru il oferi optiuni mai ,:onstruc!ivei V01Y, prezenta sau vom evoca dinamicile si procesele pozitive
si perfonTeante, numite Illai sus "Jocuri pozitivefi
17
"
, Inun pr l~'
FORNl.
JLJ~Cl-1LlW
IJI KAI<PJ\1i\I\J
JOCURI SI ROLURI
Unul dintre modurile cele mai simple de abordare a notiunii de Joc
este de a studia si de a ntelege diferitele roluri pe care si le pot asu19
SEFUL
r
r ~
pe~~ecutlJr
-----~ l
Victima
lVIUNCITORUL
V ..
SEFUL
v]
I-<Il------------
lCt1ma
--l
Persecutor
MUNCITORUL
I
I
SINDICATUL
;
P'
vIctima
1---+1
I
SEFUL
!I
,
Salvator
Persecutor J----iP~'ictima
lor si interactiunilor
101'.
(:L,-;
o.'-<p21
v /I:-r'
o.LUJ.,o"Ll.
..;,~""'.-.hl 1 {')
LJ.ian,t
..... t
.
ql'rlf
::L
'fRltTNGI--IIUL
dCII 1o.U"'._t.t.'dc...[!
~ C;~p.-.l".,.~-
-K-
~"plL.a,,}.
'"! 1~\'
';:"j"j\4"f
LUI K,ARPj\Ii:,.r-",J
aparte.
POZITIA INFERIOARA
Consideram util sa. precizam acum tehnicile de cOl'nunicare ale
Victimei profesionale. Victimele profesionale, mai ales cele care cauta
Salvatori sunt n general stapcni ncercati n utilizarea a ceea se
I'umeste "pozitia inferioara"l). Numeroase Jocuri descrise n aceasta
lucrare ilustreaza aceasta putere. Pentru a da cteva exemple, va
propunem sa va imagina-ti scena care nsoteste dialogul urmator:
23
HENRI:
sa-ti spunt'
DAVID:
HENEI:
{(Esti sif,'Ur?"
DAVID:
fI fI
HEI'-TRI:
DAVID:
",.
H1Ult."
24.
1.
PUBLICUL
AIatu:ratmlutu'lai trziu celor trei :roluri de baza; exista un al patrulea
rol, pe care Victima stie sa-I manipuleze foarte
si care are o
foarte mare importanta: Publicul. Prin natura sa pasiva, prin
sau /! de cele mai nmlte ori linistit.", responsabilitatea acestui martor
nh'-un Joc este adesea mult subestimata sau vazuta ca fara valoare.
Totusi, este evident ca numeroase Jocuri de manipulare si de
StlU
dimensiune a reala a
de martor pasiv sali daca
ze ntr-o asernenea
situLaJtjE;;
la rrtdul
peITllita sa nu. actioT1e-
sindicatll1ui/
pri1111rrrlare,#
sindicatului.
Cunoastem fara Il.doiala cu
persoan.e care se corrlporta odios Ln
public! desi sunt foarte amabile n particular, Ele vad publicul ca pe
lIrt parh-?11er de care se pot ser'/l pentru a se plE1C in valoare. i\Jte
persoa11e1 dirrq)Oh~i'va,' Sllnt ins1_1portabile c~ndati o_e-a face cu c sin-
e1.e
25
PRINCIPIILE JOCURILOR
Exernplul cu ate1ierul nostru de productie poate servi la ilustrarea
mai multor principii fundamentale pe care le regasim n Jocurile
exprimate prin JlTriunghiul Dramatic". Pentru a demonsh'a bogatia
acestuichimb; n definitiv destul de uzual; va propunem o lista de
principii.
'1 se SCn.H::n
1..' bVil. demal. nn.Ilte
, .. nD pentru
In pnrnulran dA'
.,1nJocun,foIu:rhe
fiecare protagonist. Acesta este sugerat prin sagetile din schema
Triunghiului lui KarpIYlan. Victima la lnCeptlt, seful atelierului
devine Persecutorl dnd llr1 avel-tisment, si risca si'iredevina Victima
daca afacerea este raportata conducerii. rv1uncitoruI,Persecuto:r ah.mei
cnd este neproducti v, devine Victima cnd seful sau i-a dat un avertisment. Se pozitioneaza astrel ntr-un rol de Victirna, cautnd
ajutorul la sindicat pentru a-si Persecuta din not~seful, prin persoana
interpusa. ntr-un moment oarecare, Publicul poate fi chcruat martor
si, n acest caz, este fortat sa devina Salvator pentru unii, Persecutor
pentru altii. Probabil n final se va 8irnt1Victima. Aratan::ln mod
dar caI punnd degetul n angrenajul triunghiului dramatic, schimbam rolurile de mai ~multeori. .Roatase :oyrte.La sfrsit, este adesea
dificil sa spunent cu siguranta ce actori joaca fiecare rol.
A
l\ceasta previzibilitate
'
_~..t
._,!~
~~
-'i..
.1 ...
>'c'
l.-....
'-
.....
~ <.<::>
'5'
_ '-'
Ci
rnanipuleze pe ceilalti.
comportamentelor
anHcamera a constiintei".
Aceste criterii dau o idee asupra complexitatii Jocurilor si nenumantelo! motive pentru a le juca. Mai mult, aceste criterii nu sunt exhaustive n masura n care pot sa apara nca motive noi, mize noi,
caracteristici diferite n cazuri particulare. Ele se aplica totodata, att
proceselor descrise prin Triunghiul Dramatic! precum si celor din
"Formula K" pe care le prezentam mai jos.
el.
FOIU,,1ULA
"KJf
A sti sa stabilesti un contract nseanma a specifica ct mai exact timpul. Altfel spus, n calitate de mililager sau de membru al unei echipe,
este util sa spunem ct mai exact scopul contrachllui: ce vrem sa
facem sau ce trebuie sa facem si sa predzarn termenul de executie.
Unii oamerti sunt foarte performanti n privinta scopului fix3t, dar
sunt incapabili s8.-si gestioneze parametrul timp. ntrzie adesea si
le e greu sa-si respecte termenele.
Din contra, altii sunt cunoscuti pentru ct de bine stiu sa ..si respecte
termenele si angajamentele,
dar nu au prea rrmlta eficacitate n
privinta fondului. Fur si simplu nu reusesc sa inteleaga ce se asteapta
de la ei. Un COl1LTact
bine formulat de un manager si de c echipa de
persoane competente este un angajament precis, n care dimensiunile
de timp si de continut sunt bine definite si bine ntelese de catre
toate partile implicate. Altfel spus, mana gerul si echipa sa, sau
furnizorul si clientul, sunt expliciti n privinta continutului si specifici
n ceea ce priveste data aplicarii sau termenul Jivrarii. Daca sunt toti
de acord sa respecte un ansamblu clar definit, contractul este cu atEU
mai solid.
Aceste observatii privesc toate relatiile care exista nh'-o organizatie.
Remardm
deseori ca, atunci cnd un angajat i solicita ceva
1
.
v
,.
,
1eazav un raspuns
v
,
'.
manageru UI sau,
acesta am
urmav A'11 rormu
oe
,3enUJ.
uBine, poti conta pe mine'" fara sa-i specifice o data concreta. In loc
sa fie multumit cu un raspuns aparent pozitiv si sa lase astfel contractul deschis n privinta termenului, angajahIl atent are interesul
sa-si forteze patronul sa fie mai precis. Poate sa-i sIJll~-spre exemplu: "Multumesc foaTte mult, extraordinar ..as putea conta pe.dumneavoastra lunea urmatoare? Va convine aceasta data?"
Fiind un pic mai directivi sau afirmativi n formularea termenelor
specifice, ca n acest exemplu simplu; oamenii si pot clarificangajamentul real de respectare a unui cor:tract, el-dar si n relatia cu
pat.wnii, contribuind astfel la cresterea eficacitatii propriei ierarhii.
Acest demers ilustreaza faptul ca angajatii ar l,ebui sa ia mai des
initiativa si sa-si detennine pau"onii sa fie mai precisi si sa-si respecte
angajamentele luate.
n concluzie, Formula K se refera la un proces negativ, apm:ent un
Joc, ntemeiat pe acceptarea unui contract slab sau imprecis. Aceasta
32
FORJ\1ULAK
1. O defillire implicita sau incompleta a contractului,
fie n cu privire la timp, fie la continut
IL ncalcarea premeditata, a contractului
. '--III.
Dubla devalorizare
deja in el.
35
FOR"
1\ jfT TT A il TI/
J
l1VlU2-J
F'
. ormula'J
1
J~
/f
'1:"""1
"'1
.,
'>oi
""
Formula J si propune sa decodifice desfasurarea manipularii relationale sau a "jocului" ca pe o piesa de teatru de calitate. Dimensiunea
dramatica a unui "Joc" este, ca n cea mai mare parte a traditiei
grecesti SEm shakespearienc, n primul rnd teatrala. Prin urmare,
pentru a ntelege majoritatea Jocurilor nu trebuie niciodata sa uitam
ca este vorba ele drame si ca personajele se
se urasc si se
despart. "Povestile" si relatiile lor sunt de fiecare
povesti de
dragoste imposibile sau tragedii eroice sau familiaJe care, din nenorocire si n ro.acI previzibil, sfrsesc prost.
Ca si n tragediile antice; partenerii unui Joc sunt att du~mani
declarati, ct si parteneri inse-parabiIi. n conflictele lor; cu tristete a
si ura lor, partenerii mpartasesc totdeauna aceeasi poveste, acelasi
destin. Pentru ei, Jocurile sunt un mijloc negativ, distructiv chiar,
care le permite sa-si exprime aproape fara limita intensitatea
dramatica il. relatiilor lor, adesea exclusive si neconditionate.
~
<
Va propunem n cele ce urmeaza sa descoperiti aceste erori de interpretare n sase acte pe care ni le dezvaluie att de bine Forrnula J.
"'7
cI'
0-
DR
'\ 1\ '11'x TN
L hlV
Li.
CTr'
q 'C:1=i 1~
fi _' L 12
yf-\.'-JL
Tl
Momeala
(the Hook)
Punctul slab
(the C;immick)
m.
Raspunsul
("he
1..L.
IV.
Lovitura de teatru
(th.e Svv.ircI:)
Confuzia
((--"r):nfvsio:n'}
\ -... - -
:-''-'0"'''0' n~"'\
~:\.cDl~
_ "{:)l",)
"
(the I:Jayoff)
'fa propunem
cu un Joc
d'~<;nti'lpi
.L ...
l''11 oTaa"i7at;
",
il
.~-!.. (';i
\~ P familip)
',<,_,C'lnoscut
,,~_.__
"'J1,nU""'ele spcvpstlv
i1i\cnm te am la mi~na,ticalosulet. A.cest Jor. este in general pornit
de un :Persecutor care, cu ajutorul unei ",trategii rastahTiRcitei cauta
~L-L,
"i..-I:_
tJOl..
L-,
_.1..
..L
<-
'-'-
_'-"
"._
-'---l-.
..-oLt)
..
deste
la urma a
I. J'ersecutoruJ:
mtr-ade7.?rr irlai
38
fi
>
.:>
)
Momeala, urmata de punctul slab, pregateste al treilea act,. care este
faza de raspuns si care se produce la nivelul social. Raspunsul ignora
dimensiunile ascunse ale schimbului. Se ncearca sa se dea impresia
ca nu exista., pe timpul comunicarii respective, nici a momeala, nici
vreun plU'lct slab, nici vreun J ac potential. Raspunsul tinde sa plaseze
m. Victima: "Da, da, am o licenja i'n limba engleza. Si apoi am ch'itorit de inulfe ori n ]Vlarea Britanie/ neutri ctiva ani, lvla strduiesc sa-lni p!1sirez accentul si exercitiul, dar nu este I-isor. lvIi-as
dori sa primesc n gazd niste studenti englezi, ca sa pot exersa,
pentru ca altfel o sa uit tot",
Raspunsul este putin cam lung! iar un public de genul Persecutorului
stie bine ca Victima cam pluseaza! ncercnd sa cstige timp.
Ca sa obtina un efect maxim, Persecutorul si alege momentul potrivit
pentru el. trece la atac si a da lovitura de teatru. Acest act este materializat cel mai bine prin Joc, Tonul se schimba radical. Pna acum
nu este nirnic rautacios. Schimbarea pare aproape nensemnata. n
schirn.b lovitura de teatru sd..-timba totuL Creeaza surpriza, destabilizeaza si dezvaJuie obiectivul bitial al ntregii tranzactii. Sunt dczva1uite mizele personale ascunse, iar ernotiile negative ies la suprafata.
Lovitura de teaem i pozitioneaza ferm pe cei doi protagonisti n
t
40
clar un nvin-
t~
','.1:"'~
"t-
'....
'.f. .,."".-.
VI. (Persecutoml):
La rndui ei, Victima si exprima si ea, n sine si fara martori, insatisfactia fata de ea nsasi si fata de relatie. Sentimentul incompetentei,
incapacitatii si inutilitatii iese la suprafata si alimenteaza beneficiul
negativ, care este astfel mpartasit de cei doi protagonisti.
VI. (Victima): "ot cum sa ..i poti multurni pe batrnii astia anchilozati care nu mai sunt fn stare de nimic. Nil fac dect sa ne fncolteasca pe propriul lor teren limitat. Nam nici o sansa de cariera aici.
Ce meserie!"
PERSECUTOR
SALVATOR
"LA COLT"
De fapt, prin strategia care consta n ncoltirea celuilalt sau n punerea
partenerului "la colt", Jocul" Acum te am la mna, ticalosule!" seamana cu un proces de ncercuire. Mai schematic si fara parcurgerea
celor sase acte prezentate mai sus, manevra se poate desfasura mai
43
lent sau mai progresiv. Printr-o serie de 11trebari, sprE' exemplu, UIl
jucator poate cauta sa-si mcercuiasca interlocutorul. Strategia consta
pur si simplu n a-si ascunde cu grija propriile atu urit manevrnd
astfel nct celalalt sil si le expuna pe ale sale. Dialogul urmator, care
a avut loc n timpul unei ntlniri, poate fi 21 exemplu.
- "Georges, tu esti responsabilul
serviciului Expedieri?
Stiti ca
44
Or, acest proces de ntrebari succesive care solidta un "da" este foarte
cunoscut si utilizat de vnzatori, sub numele de "tehnica plniei".
Cu ajutorul acestei tehnici clientul este facut sa cumpere un produs,
dezvaluindu-i-se putin cte putin propria nevoie printr-o serie de
ntrebari cu sugestii alternative. Dialogul urmator este sugestiv:
- VNZATORUL:
"Preferati un produs de serie mica sau
comun?"
- CLIENTUL:
"Nu, nu, mai degraba de calitate buna, solida."
- VNZATORUL:
"Bine, n gama aceasta avem acest model,
solid, dar simplu, si pe acesta de aici, mai elaborat. Este binenteles un pic mai scump, pentru ca ofera mai multe optiuni."
IIDe acord, dar in privinta fiabilitatii, pune
- CLIENTUL:
vreunul probleme?"
- VNZATORUL:
"Nu, deloc, am..'1douasunt de fabricatie
europeana si amndoua au garantie pe doi ani. Deci nu este
nici o problema n privinta pieselor de schimb n cazul n
care ar fi necesare, dar reparatiile sunt foarte rare. Dar daca
sunteti sensibil la design, acest model este mult mai simpatic, nu gasiti?"
-. CLIENTUL:
"Da, este mai placut la atingere."
- VNZATORUL:
"Mi se pare ca alegerea dmr.neavoastra este
Lntre aceste modele. Vreti sa va mai gnditi, sau sunteti gata
si'i. va decideti?'"
- CLIENTUL:
/iDa, e bine, l iau pe acela de-acolo, multumesc
pentru ajutorul dumneavoastra."
n aceasta versiune pozitiva, dialogul prezinta aceleasi caracteristici
de proces negativ de nchidere precum cel de mai sus. Printr-o serie
de ntrebari clarificatoare, care provoaca reflexie si II da-uri" succesive
din partea clientului, vnzatorul sfrseste prin a-i vinde un produs,
ceea ce era de fapt si scopul lui.
Binenteles, exista cteva diferente fundamentale ntre cele doua situatii. Vnzatorul nu are obiectiv ascuns. Clientul doreste un produs
si are nevoie de ajutor ca sa-si dea seama exact de ce anume are
45
nevoie. Vnzatorul este acolo pentru a-l informa si a-l ajuta n aceasta
privinta. Cei doi parteneri ies multumiti de un schimb fructuos
pentru amndoi. Au stabilit de fapt un contract n cadrul unui schimb
dar.
CONTRA.CTUL
Studiul proceselor de comunicare ne permite sa constatam c8.putem
utiliza aceleasi stxategii relationale att pentru a consh"Ui, ct si pentru
a distruge.
Daca in exemplele de mai sus urmaresc sa ncoltesc pe cineva punndu-i fntrebiiri care impun /1 da-uri" succesivet m.3.aflu intr-un Joc. Relatia
noast.ra este negativa, nu construim un viitor pozitiv si fructuos
inlpreunit Daca, dimpotriva, caut si:H facilitez clarificarea obiectivelor, punndu-i ntrebari care cer "da-uriI' succesive, sunt ntr-un demers contractual pozitiv si constn:dm hnpreuna o relatie satisfacatoare.
Jocul "La colt" este o varianta a celui /lAcurn te am la mna, ticalosuIe!"" Un Persecutor cauta sa b:an.sforrne n Victima un partener
care joaca el nsusi mlul de "ncoltit". Acest proces este similar celui
de stabilire a unui contract constructiv si pozitiv ntre doi parteneri.
Am constatat ca exista punti de legatura ntre cele doua procese dL'1
aceeasi relatie sau tTltre dou.a persoane core stabilesc un contract si
care, incetul cu ncetul, se transformE!. ntr-un Joc de tipul" ACllil te
am la mna, ticalosule!'" cu foarte mari posibilitati de escaladare.
Dialogul1Jxmator poate ilustra Jocul pe care l-am numit "Acum te
am la mna cu contractul!" .
.~ MAURICE: "n urma discutiei noastre de ieri, m-am mai gndit
si doresc sa-ti solidt cteva saptamni n plus fata de termen."
- HENRI: li A.a, nu, nu-mi spune asta, am convenit un terrnen,
nu schimba totul acum, fiindca eu contez pe tine!"
-- MAURlCE: UNu schimb tot, dar am nevoie de mai mult timp.
Aseara m-arn gndit putin si mi-am dat seama ca termenele
sunt prea scurte:'
46
47
In acest capitol; vom prezenta cteva Jocuri a caror principala caracteristica este ca sunt niste Jocuri ale pasivitatii. Binenteles, toate Jocurile sunt procese de asa numita "pasivitate", pentru ca le permit
protagonistilor sa evite responsabilitati, sa se nvrta in cerc, sa dea
vina pe altii sau sa se ncolteasca unul pe altul etc. Cele prezentate
mai jos "unt att de clar concepute, nct par a ne asigura ca nimic
nu se schimba, nici la nivel individual, nici n echipa, nici n organizatie. Cteodata; aceste strategii sunt prezenta te n asa fel nct sa
fie percepute mai degraba ca un mod de a trai decJ ca Jocuri.
Uneori suntem cu totii martorii unor situatii sau relatii negative sau
neproductive, care nu sunt de fapt Jocuri. Cl-dar dadi au culoare si
savoare, nu pot fi legate de notiunea de Joc. Aceste situatii par sa fie
acceptate de toate persoanele de rata si nu ridica probleme fundamentale chiar daca fenomenul de Jivampirismll interpersonal este nca
prezent. Cu alte cuvinte, nu se produce "lovitura de teatru", iar beneficiul negativ race parte din atmosfera negativa generala. Rezultatul
Jocului este prea putin perceptibH pentru a-i da o importanta reala.
Am numit aceste schimburi divertismcnte1) negativell. Sunt practicate de cei care protesteaza sau se plng, care si asuma h'1deosebi
rolul de Victima sau care se afla nb'-O lIpozitie inferioara"! minnd
mediul si lepadndu-se de responsabilitati. Comportamentul unor
11
49
Aceste" divertismente" pot deveni n timp Jocuri, daca un participant refuza sa se lase prada ahnosferei negative generaliza te. Este
suficient ca ntr-o organizatie un singur individ sa refuze sa accepte
mahmureala sau pasivitatea colectiva si sa nceapa sa reactioneze,
penh"u ca sa devina tapul ispasitor al celorlalti. Grupul nu apreciaza
faptul ca un membru al sau i scoate n e~identa n mod direct pasivitatea ..demonstrnd ca se poate si altfel. In acest moment se produce
lovitura de teatru si procesul, pna atunci un divertisment, poate sa
se transforme real sau formal n Joc.
Vom ilustra mai jos situatii de divertismente negative, aparent foarte
asemanatoare Jocurilor si care adesea le pregatesc, le preced2i sau le
urmeaza. De altfel, chiar daca" divertismentele negativefl sunt tolerate de toate partile implicate, considerarn ca este uliI sa le discLltam.
Faptul di sunt neproductive, inutile, negative si consuma multa energie poate sa justifice atentionarea perso8...11elorcare le practica! pentru
a le face sa ..si caute si sa-si gaseasca alte metode mai utiIe, mai atragatoare si mai agreabile de petl'ecere a timpului lor liber.
2) Conceptul de racket este unul din cele mai putin cunoscute n A.T. Permite
dezvaluirea, n relatiile cotidiene; a echivalcntului unui comportament mafiot
care U ofera" n aparenta o protectie, pe cnd n realitate, cere bani. Un racket
este un comportament care ascunde un altul. O paralela obisnuita este obiceiul
de a face cadouri cuiva care spera mai degraba sa beneficieze de atentie sau de
sprijin. Poate sa actioneze si la expresia unei emotii. De exemplu, unele persoane
care nu stiu sa-si exprime furia, emotie care le este interzisa, incep sa plnga.
50
- GER.ARD:
"Da' n-an1 scormonit n biroul tau. Cine ti-a spus
asa ceva?" (1)
- HENRI:"Te-am vazut marti seara, dupa nchidere. Mai mult,
te-ai apucat sa-mi citesti si agenda."
- GERARD:"Ah, asta era! Pai aveam nevoie urgent de o
informatie." (2)
- HENRI:"Ma cam ndoiesc. Oricumr asta nu schimba cu nimic
faptul ca mi-ai umblat prin lucruri; ceea ce nu doresc sa se mai
ntmple."
- GERJ\.RD:
"Asculta, nu-mi place deloc ca ma spionezi.
Credeam ca ai ncredere. Daca nu doresti sa ma ating de
afacerile tale, nu trebuie dect sa-mi spui." (3)
- HENRI:"Asa gndesc si eu ... si de altfel este ceea ce fac n
acest moment"
-- GERARD:"Te dai mare. Si tu te instalezi n biroul Elenei, si ea
nu spune nimic, nu?" (4)
- HENRI:"I-am cerut penrdsiunea. De altfel, a si apreciat acest
lucru."
- GERARD(ridicnd tonul): "Asculta, n definitiv nu e nimic
grav! Nu vad de ce faci atta caz!" (5)
- HENRI(calm): "Nu eu sunt cel care ridica tonul si se rJurie!"
- GERARD:"Pentru ca nu am nteles ce vrei de la mine. Ce
ti-am facut?" (6)
- HENRI:"Nu vreau nimic de la tine. Doresc pur si simplu sa
nu mai scormonesti n lucrurile mele. Dar se pare ca nu vrei sa
ntelegi, asta e tot."
51
Prima strategie de eschiva este negarea (1) Este strategia cea mai
simpla. Cteodata este nceputa mai subtil: persoana neaga un fapt,
solicitnd un exemplu, si apoi contesta validitatea exeulplului:
"Eu, sa. ntrzii! Nu mi sa ntmplat niciodata!"
uBa
da, ba da."
52
tau."
"ESTE NGROZITOR!"
-- "Daca :raln.rleti n serviciul nostru, veti vedea ct de dura este
viata ... u
"In zilele noastre nu mai ai nici o scapare."
~ <"
n ac,.m,lnlsaatle nu aI urumu 1 ne,ed
1/'1'
~'.
'.'
.]
generala, ce
asupra" regimulur.
Inceputul Jocului "Este ngrozitor!" poate sa nu aiba. deciU rostul de
a
sa lTeaca timpul mai usor cu vaic2.reH, ntr-o companie dezag1'eabila, sau poate servi la provocarea compasiunii fai~a de destinul
sau. De asemenea, poate avea ca scop mpresura:reainterlocutoruJui
cu o viziune su:rflbl'a asupra lumii, in care nu exista nici o posibilitate
actiune sau de initiativa. POClte ave2 loc o lovitura de teatru daca
ir1lh:~rl.o,:u:t(m:.tl_refuza ToIul care i este
1IU
FJTOpUS
care debuteaza
puteti durnneavoash'a
n Victima se transforma
55
i1F ARA
ELin
IIPICIOR DE LE1\1N"
n alte cazuri, motivul nereusitei sau al semi-eQecului este o dificultate
de netrecut, de natura mai degraba personala, Este imposibil sa pui
56
. .1l
"" AL\J
P TI".,.'J
r-""LTT'TF
r
f
"Nu ma plng de l1l.unca,dar lu.nd n considerare organizatia si oalTteniidin jurul meu, am prea
sanse sa schimb contextul. Data
fiind conjul1chlra, stmt putine sanse sa gasesc un alt post n alta parte,
n dorneniul meu si ntr-un tirnp scurt. Sorrtajul, chiar temporar, nu
mi -ar permite sa ma adlit de obligatiile mele familiale, iar pna cnd
copiii Inei si-ar
~ cstiga independenta vor mai trece nca zece ani. mi
este imposibil sa ma pregatesc si sii-mi dezvolt competenta cu oraml
meu de munca si cu timpul pe care-l pierd cu transportul. Nu gasesc
solutie! Efectiv, nu am ce S6. mai fad"
'"'-
""'
-......'
-'-
:;
Unii oameni care par pasivi sau carora le este greu sa-si asume
responsabilitati ori sa actioneze si percep situatia ca si cum ar fi
complet fara iesire. N\: mai este nil-nie de facut, toate caile le sunt
57
, . alIat m.
A
C
La mve
ro l'Ul partenerUlUI
rata
jucatorului" Acum te am la mna/ ticalosulet / prezentat n capitolul
precedent. Atunci cnd, n urma unei strategii de ncercuire pusa n
aplicare de Persecutor, Victima se gaseste mpinsa "la Colt", n mod
:ll}constient ea poate contribui la propria sa nfrngere, jucnd
"Incoltit",
.Cf
"ISTOVIT"
f/Istovit" este adesea un mod de viata si, prin urmare, un divertisment, nainte de a deveni 1ID Joc.Este drogul suprandircarii si su:rmel1J.jului cotidian din mediul de lucru. Astfel, folosind excesele de
responsabilitate, de proiecte, de centre de Interes sau de obiective
pentru a provoca esecuri, se poate cristaliza un Joc. Mai ales cnd
toate aceste excese se soldeaza cu ulcer, infarct sau chiar divort, care
ar nsemna lovitura de teatru. Desi, la prima vedere,. pare a fi un divertisment/ "Istovit" este probabil un J ac important, chiar vital, care
are o dimensiune dramatica pe termen lung,
58
"UTITP
.
1..
r"'E
'-'
.1"
1\ 1T. 1..
AJ...
A
1 PA": CUT'T VI
J.."
",)
J_
li
60
SEDlTCTIA
UVTOT fi
J_
L.J
"Viol" este titlul original dat de Erie Beme unui joc de seductie ale
carui aplicatii si implicatii sunt tot att de interesante pe ct este
numele de provocator. De la Jocul de seductie limitat la dimensiunea
sexuala, este h"'1teresantsa constatam ca acelasi proces sau aceeasi
structura de Joc pot fi regasite si n situatii de negociere, de recrutare
si n alte relatii zilnice de putere si influenta. Pentru a va arata n ce
consta acest Joc foarte bogat si reflectiile care decurg din el, va propunem sa ncepem nu printr-o poveste de familie..ci printr-un basm
bine cunoscut - Scufita Rosie. Este vorba aici, ati nteles bine, de
povestea reala a Scufitei Rosii, cea care nu este adaptata pentru copii,
ci o versiune care subliniaza morala pentru adulti. Pentru a mpartasi
aceasta versiune cunoscuta numai de initiati, reluam structura Jacului "Formula J", prezentata deja n capitolul al doilea.
61
~Jo~mALA
Cnd o femeie doreste sa-I vaneze pe "luptfl) nt:h de toate 1si
ascunde jocul. Femeile agresive induc frica 11.1piloy,.care sunt
foarte salbatici si nemcrezatoi'i. PrI1 urrrtarej ea 11cepe rnai
nti sa se alinte, sa se joace de-a fetita,. lucru care i provoaca
lupului mai putina frica. Stim eli totii ca, sub 2'parentele nelinistitoare seducatorul-lup este in principal un animal pre8. putin
sigur pe el, Degl1izata n fetita care afi~eaza aparente naive si
care se numeste Scufita Rosie, remeia-v,inator porneste n cautarea lupului. I\!Iai nti, ea se irnhraca n rosu ca sa atraga
atentia (fiindca verdele nu se vede prea bine 11 padure) si,. l-rebuie subliniat, ca sa fie sexy. Apoi h'ebuie ca lupul sa hecventeze padurile (locuri rau ramate"' sau cu barbati afemeiati).
De fapt, lupii nu prea frecventeaza
orasele sau locurile
civHizate, unde se deghizeaza si ei, dar n oameni "de lume".
Pentru il..si indeplL.'1iscopul; femeia-copil trebuie; de asemenea,
sa paraseasca stdzHe largi si sa bata, rnai degTaba, poteeile
sau drumurile ascunse,. s-o ia pe scurtaturi ntunecoase, care
i ofera multe ascunzisuri. Lupii detesta multimea. Sunt timizi
si le place sa-i observe pe altii din umbra ..Ca sa-i atragec atentia;
Scufita I{osie trebu5e sa cl1te si sa n.u se g:tabeasca. Astfel ea
poate sa-I imblnzeasdi pe lup si sa-i bse timpul sa-si adune
curajul.
PUNcrUL SLAB
Aceasta capcana este destul de gwsolal1a, dar lupii nu sunt
dotati cu inteligenta umana. n pofida deghizarii
:recunoscute
Ll
de toti si n ciuda faptului ca o /f fetita mica", singura, cntnd
.:;
~"'
.h
62
BENEFICIUL
"- r".,,-,
__
~4-""1
1"1'1
nrtclU"'7io
j".JECATIV
...
,_C1__ p'l'nb,o-onu'''HS'l'
"~'L l.-C,t) -'- '-'''' ~3 :.Jk"
l'ip~c'1'e
enn"lP
'-";.3_1- ..
LV
.t"'-.-r11'C1"t1'
'""n1er
.J..A.
.L"-6 .....
Il0~'a.~+;"
caI
n mod cate-
Aceasta poveste descrie cele trei roluri fara sa tina seama de public;
iar acest proces i-a facut celebri pe romancierii din toate timpurile.
Mai nti, este \iarba de Victima,Pel'secutoare. Este delicata si stie
asta, joaca rolul fricoasei care umbla prin locuri putin frecventare,
spernd la tot ce poate fi mai rau. Apoi este vorba de seducatorulPersecutor" care sfrseste ca Victima. Penh"u el; din nenorocire, povestea se sfrseste ntotdeauna prost, Se mpiedica ntotdeauna de acelasi
gen de femeie; deghizata la fel" si sperEi ntotdeauna si fara ncetare
sEidescopere o alta. Apoi este vorba de salvatorul-justitiar,. care se
gaseste la sfrsitul cursei tot singur, ca si ceilalti eroi din poveste,
apar,nd o rnorala pe care nimeni nu o doreste. n sfrsit, in rol de
platitor este publicul,. nu at2,t de II cmaf"l traind ntmplarile prin
procura. Publicul plateste pentru a vedea, pentru a citi si pentru a
auzi povesti adesea scabroase, imaginndu-si fara ndoiala ca este
un partener activ ntr-unul sau altul dintre rolurile pe care le vede
n culori vii.
64
..
1;0>
AI treueze
i\J doilea
grad
grad
Primul
grad
Ij'ivertisnlent
negativ
~-------~~---.--.------------,~--~--.Relatie
negath'a.
DivertiS1l1ent
Intin1itate
..--'--~-l>Relatie
pozitiva
Lucrurile sfrc~escnsa prost cnd Jocul este jucat la i' al treilea g-tad".
care a asistat
Un joc liViol" cum este cel prezentat mai SUSi care ncepe pe un ton
devine din ce n ce mai serios si se termina ntr-o nota dramatica/ ilustreaza, n forrna sa, o dimensiune inmlicita El tuturor JOC11""Ilo" 9'1o"o-aniz"'L-;'"
.1
Li.~_
o.",,-Lr.~f ""rt'PIT 1.const-iont;
_
,_ ... J-1.as1-a~zi
1,..(. ~ ca~lim;ta
_.1"
.?'''c~'p1ah''!''I-Ul'
C:._ . J....'l~u.,_
in gluma este cteodata depasita repede si pe nesimtite, devenind
treptat hartuire sexuala. Un divertisDient poaJe derapa foarte usor,
prin umor si prin seductIe amicala; catre nn impas dramatiCI farEi"ca
vreunul dintre parteneri sau martori sa bage de seama,
A ..
J..C1
Ca in multe
.1 ._
,.~<.A._
i.<..-_
.!.
.A. ~
nostime si ambigue,
Protagonu merg mai departe
pot permitel fie din neglijenta,
lenevie, lipsa de vigilenta, curaj sau disciplina. Ca si n alte Jocuri; si
aici trebuie, pe de o parte, sa se ma_soare amploarea pagubelor produse n cele din urma de Jocul "Viol" prin irosirea energiei, prin sElbirea eficacitatii si prin distrugere; si, pe de alta parte. sa se limiteze
costurile acestora.
if
Jocul
nu este utilizat numai in cadrul Telatiei de natura si2xuala.
Slruchlra sa i
sa se plieze si altor situatii de munca. Exemplul
unnator, care ncepe cu un derners fermecatori prezinta unJoe utilizat
n mod curent n negocieri.
I\ilergnd sa negocieze un nou contract cu un client indust'iiaI
iIll,Ilort;ult directorul tehnic al unei nb'eprinderi este placut
Sl111t
draconice. Incercnd sa
!-\,.ceasta Sl.10stih..lire rlga(bJ.ie abar;.(lonarea acoreiurilor tacite, TellU11.la. pron~tisi1J.rlile indirecte si 'i!'tU".T,ea ever~tualelol' concesii verI.Jrin urn-tare/ ezi relatia este Jidu~rB./',ce..este n.bale. ProC'E's1.11
Tv"oie de vigilenta si ca trebtlie
tiIn~ppeIltru a lJlltea citi p:rinhae yEirldl:rri.-.
Marile discursuri
2.ciu1.irator si ai pa.rterlerilor
de seductIe
indirect, ceva foarte
Scufitef~
Ca n. strategia
este de
r.al\Ti.
El
seclucatOl"j
-~
f! i~"!
I)UpOllt;
ce
I11~3jfaci?
esti la
C1.1rerl"t cl1.noile
sa-ti
'11~J1a, bine!
'intrearJa-i
ca Durand face
Nu
la ceva.
la Ctlrent:'/
Totusi,
ren:larc21111
de un "Viol intelectual';.
3) Acest Joc; care comporta o gama ntreaga de subtilitati nca si mai interesante,
va fi dezvoltat nh'-o lucrare ulterioara. (n.a.)
68
"5ECRETElf
Jocul "Secrete'; este tot un Joc de seductie, dar, spre deosebire de cel
precedent, este vorba de a-i da interlocutorului o informatie arzatoare, cerndu-i totodata sa TI-O mai spuna nimanui. Exemplul de mai
jos ilustreaza 1.ill dublu Joc;nceput printr-un "Secret" adaptat pentru
"VioIul intelectui3Y.
HERVE - "Auzi; Daniet am aflat din sursa sigura ca unitatea
noastra de productie o sa fie n curnd nchisa. Dar nu mai spune
la nimeni."
DANIEL- IIDe acord; nu spun la nimeni, dar tie cine ti-a spus?"
HERVf: - "Nu pot sa-ti spun asta. Dar te rog sa nu mai spui la
nimeni. De rapt ..daca vorbesti despre asta, o sa am eu neplaceri."
DANIEL--
JJBine,
tu.
asta".
Etc.
69
n CONF'IDENTEff
ntr-o uniti?,te de productie industriala, am remarcat ca unul dintre
managerii cei mai vechi servea n mod regulat drept consilier oficial.
El avea functia aproape oficiala si acceptata de toti de a-i ajuta pe
noii di:rectmi sa se adapteze n priITdi ani de activitate in uzine.. Confonn analizei! rolul lui era de a-i influenta ntT-o maniera relativ
conservatoare, De fiecare data cnd noul director ncerca sa se aventureze pe un teTen nou, inovnd sau atacnd vechile obiceiuri ale
unei organizatii cu o sh'uctura de tip familial, coniidentul l infonna
spontan si foarte amabil despre istoria, parametrii imuabi1i ..consecii,,
tele previzibile si erorile trecutLLluL n scurt timp! noul sosit era deja
prizonierul poverii raostenite si devenea si el convins ca schimbarea
era imposibila.
Aici se juca un Joc apropiat de cel al !/Secretelor", nceput cu seductia
mpadasirii unor informatii confidentiale, Pe de aIta parte, este un
mai putin ascuns si fatarnic L-am denumit "Confidente" sau
cenusie", Este jucat n general de catre o persoana n vrsta sau cu practica ndelungata ntr-o organizatieI care
da rnanaproaspiH recrutat informa.tii foarte utile, ca sa-I ajute sa
Illt('le'a~~abine ce trebuie sa faca. Confidentul i spune noului director
de tipul /iCe trebuie sa stiti dumneavoastra ... ", sau I'Faceti
ctlm doriti, dar. .. nl dupa care povesteste anecdote despre istoria,
obiceiurile, retelele de putere, dificultatile previzibile sau cea mai
strategie de adoptat. Un numar mare de ll'1anageri au fost
dependenti hlnp de trei sau patru ard de astfel de conHdente, din
teama de a nu g'Lesi prea mult in noile lor postu.r. Ceea ce nu nteleg
ei este nsa ca ascvltnd mult prea mult
o singura voce, accepta
putin cte putin cadrul de referinta al persoanei respective si se lasa
influentati n felul n care nteleg problemele si solutiile pe care
h'cbuie sa le aplice,
ii
ii
IJSUNTKfI
NTR-ADEVAR
FORMIDABIL"
de a ngenunchea pe Ch'1eVa(sau de a-l acoperi cu cadouri), transformndu-l n debitor pentru ca apoi sa se poata profita de el, Prin
aceasta strategie, interlocutorul este pus ntr-o pozitie n care sa nu
poata actiona mpotriva magulitorului.
"Sunteti un conducator asa de receptiv. Consider ca aveti un
adevarat simt al dreptatii. De cnd lucrez cu dur.nneavoastra
m..ati nvatat mult mai mult dect am putut descoperi n toti
anii precedenti ai carierei mele ... "
Dupa un bom.bardament SUSth'1Ut
de aprecieri att de directe, sefului
i va fi dificil sa-i administreze mzigulitorului sau cele mai elementare
masuri de autoritate, fara sa se simta ntructva jenat Sub pretextul
ca ofera totul fara sa vrea nimic n schimb, magulitorui pregateste
ge fapt terenul ca sa poata apoi sa ia tot ceitrebuie fara nici o limita.
In acel nl0ment, el da lovitura de teatru: am dat totul, fi3.rapreget,
acum a venit momentul sa ma servesc.
t/A.STEPTATli
vA
VOI AJUTAf!
Un alt Joc ncadrat n manipularile rezultate din strategiile de seductie este cel al culegatorului prefacut si se numeste" Asteptati! va voi
ajuta!!.Jucatorul se nvrte grijuliu n jurul unei persoane. Se sacrifica,
nu alta! ca sa-I ajute, I nconjoal"acu toate atentiile, l nsoteste si il
sustine. Solicitudinile sale nu sunt binenteles gratuite! iar n obiectul
actiunilor sale de mpresurare se simte din ce n ce mai ndatorat
desi nu a cerut nirillc niciodata. Daca se refuza acest ajutor adesea
ambiguu si superficial (iar cteodata sufocant)! jucatorul poate! fie
sa-i reproseze interlocutorului ca este un ingrat, fie sa complice lucrurile, cautndu-i nod n papura.
Un angajat al biroului se nv3.rte fara incetare n jurul unei secretare tinere si dragute. Fata este din ce n ce mai incornodata
de atentiile lui insistente, chiar pisaloage. Suportndu-l cu polit'2te pna la un punct, ea ncearca sa-I faca sa nteleaga ca a
depasit limitele. Junele nu ntelege, pna cnd! ntr-o zi!
secretara l trimite la plimbare ferm si n public.
71
72
probabil
1/1L.I UP"'!J
"'- 1.1.4l TT,=
t 1. 'VAv},.n
T
. t' v, eStE UELh1 (,m
1'
.
"
Lupta,z-va
nurrtel'oase 1e J ocun ' mventanate
de ~.
bnc
Berne n Analiza Tranzactionala. Este, dupa parerea noastra ..
din Jocurile cele mai bogate, cele mai raspcndite si care ofera cele
mai rnulte variante. Prb.'1structura sa generala este o excelenta tram,"
bulina pentru studiul ciHorva dimensiul'i si aplicatii sistemice ale
Jocurilor.
T
In c,,_
~"tI"';t
.,,,,al,,ct
'.:>~ 1'.
"oas'lat-?;-' Ge
,
Lon,.Uh.~n~a,
~,.'"
"~'"
tV .11,
'i, tV1'"
..l. '{1
,"o cu,
']tI'"
.,,11 t o,aL
L1
ne-am IltsJnit cu una sau alta
forn'1cle Jocului
n toate cazurile, chiar daca baza intrigli acestui Joc este aceeasi, cadrul, statutul jucatorilor, rolurile lor sau alte subtilita.ti sunt att de
diverse nct pot fi aproape de nerecunoscut.
Pentru a sublinia
particularitatile lor, mai ales ca le ntlnirn adesea, am dat cteva
denumiri specifice ctorva variante, Chiar cladi sunt prezentate cu
diferente importante, aceste variante sunt totusi strategii ale Jocului
f/Luptati-v2't", Vi le descriem
n Ih"1iimari si apoi va mpartasim
ce,teva exemple rezultate din practica. noastra n orgamizEitii,exemple
care va vor ilustra varietatea acestei superbe strategii de manipulare.
"
~)"'-
ii
-"
~,"
As la
putea
merge
cinema?
"- ,
//
" '\,
"
"
//
p.,,-,
ca sa merg la
f"~r"r;
.l.U
~~A
C11181Yia (
TOTO
.f-'_
1.
J..
74
TATA
1\1AMA
->~~
~:----
1'01'0
(merge la cinema)
Parintii se cearta de data aceasta pentru un pretext diferit - sau pentru un pretext n orice caz mai precis dect cel de dinaintea interventiei lui Tata. Acesta din urma obtine ntregul avantaj, facndu-se mic sau disparnd n timpul acestei faze, pentru ca stie ca
parintii, mai maturi dect el: s-ar putea mpaca si alia mpotriva lui.
Acest exemplu ilustreaza anecdotic un Joc adesea mult mai subtiL
Cteodata, n timp ce un parinte si-a exprimat punctul de vedere;
copilul nu face dect sa-I priveasci:i pe celalalt dintr-o "pozitie
inferioara-", cu o privire tm pic rugatoare, pentru a obtine imediat
un al doilea raspuns; mai n avantajul sau.
Aceasta situatie triunghiulara dintre cele mai clasice n cadrul familiilor ilustreaza un proces relational care este jucat deseori si n lumea
afacerilor. Cti clienti seamana zzanie ntr-o organizatieI ntrebnd
mai multe persoane acelasi lucru pentru a sublinia apoi incoerentele
din raspunsuri! Cti subordonati pun mai multor sefi aceeasi problema, pentl'u ca apoi sa afirme ca este imposibil sa muncesti ntr-un
loc in care sefii nu sunt nici macar capabili sa se nteleaga ntre ei!
Cti activisti sindicali cauta sa inventarieze mai multe opinii cu
privire la o anumita politica, pentru ca apoi sa protesteze mpotriva
!/lipsei de coerenta" a raspunsurilor date de patronat! Cuvntul de
ordine pentru a rezista la aceasta sh'ategie de manipulare este adesea
sa aderif sa fii solidar sau sa nu oferi celorlalti prilejul de a manipula.
Dar marea raspndire a Jocului !/Luptati-va!/ se datoreaza faptului
ci:'isolidaritatea dintre parinti sau dintre manageri nu poate fi att
de lesne de reoJizat.
n aceasta privinta trebuie luata initiativa. Jocul !/Luptati-va!/ este
posibil, n numeroase cazurif pentru ca organizatia, structura sau
reteaua de relatii l permit. Astfel, ca si n cazul altor Jocurif si acesta
atesta !/lipsurile'f parintilor sau ale membrilor echipei, ale reprezentantilor aceluiasi sistem. Am putea spune ca existenta acestui Joc nu
75
mai nti (:
1ianta
mai profesionala
de
II clas,a,f'.
Acest Joc este in general jucat ntre lrai multe sisteme sau entiHiti,
cunl ar fi serviciile; departamentele, unitatile sau diviziile. Este pus
in scena de subordonatii unui sisteIYl {~ccresperi'i n aparenta sa regleze
o problema sau un dezacord cu un al t sistem adiacent. Deseori J acul
se termina printr-o reglare de conturi intre sefi. Derularea clasic2i,
ntre un serviciu de contabilitate si umil de aprovizionarc, poate fi
urmatoarea:
doua echipe ale unei organizatii, cea de achizitii si cea de contabilitate, personalul nu este foarte motivat. Este prea putin preocupat
de obiectivele fixate, de terrnene sali de criteriile de calitate. Sefii
sunt fie cam absenti, fie insuficient de exigenti. Se rac nurneroase
greseli
neatentie n activitatea cotidiana, fie la nregistrarea si
controlullivrarilor,
fie la inregistrarea si controlul facturilor. Binenteles, personalul celor dat]'3 servicii si paseaza regulat raspunderile
pentru greselile cornis2, Relatiile dificile cu furrdzorii ntretine aceasta
problema, att in cadml fiecarui serviciu, ct si ntre ele,
fi,
~
~
.....
Rl;'.ZBOIUL
/@'"
SEFILOR
+-----10>//
~ ~
care fac parte. La acest nivel, nimeni nu stie ele unde sa apuce proble~
ma, iar spirituJ de echipa este eliminat.
a+:entio.
reala a organizarii
Ct
prezentat
Achizitii
78
(~ontabi1itate
'/Tribur~ar';j
Aceste jocuri pot sa erodeze putin cte putin eficacitatea departamentului n ansamblu si, prin urmare, pot sa nceapa sa actioneze la
un nivel superior al ierarhiei. ntr-adevar! presupunnd ca structura
din care fac parte cele doua echipe are contacte importante cu alte
departamente, problemele interne vor influenta cu siguranta (sinegativ) calitatea relatiilor sale externe. Astfel se poate declansa un nou
Joc "Luptati-va", dar de data aceasta ntre departamente. Iar apoi
va h'ebui gasit responsabilul de divizie care sa rezolve conflictul
celor doua departamente, jucnd un nou "Tribunal".
Dumneavoastra
sa rezolvati!
II LUPTATI-V
A, SUBORDONATI!'f
Acest Joc este foarte uzual. n anumite cartiere sau sate exista de
generatii I/razboaie reci" intre familii sau vecini. Padntii nu-si vorbesc
de mult timp sau si vorbesc doar din vrful buzelol'. Copiii se bat
pna la snge. din solidaritate cu parintii lor. Este vml-a si :jici de ur
Joc "Luptati-vaI subordonatjr. Si n acest caz, comportalnentele imature sunt delegate cel mai repede sau cel mai USOT, ahlt n familieI
car SI In orgarnzape.
At
,",
'
1 v
,
l'
"1
Inn-o organizatIe
ne ma,Ja
teILHOlOS'lel
sratlL1 ma]or
cU
lnglrF~:L'li()r
manageri se plnge a de proastele relatii din.tre asistel1tele 101'. Climatul din upalierul" unde erau situate bi:rourile acestora era ntr<:ldevi'lx
de nesuportat. S-a efectuat o anchetaI care a perrnis sa se alcatuiasca
schema retelei de relatii dintJ:'easistenteI deshll de conflictuale.< presa
ratc cu dezinJormaril zvonuri; farse si sicane.
A
"
,.,
./ ~-W
&''.~
31
ASISTENTELE
<lr--"--~---"--
+---'~
------.:.---.::::.::---
INGINERII
__ -.
J'ti
---.:::::::---~
--j;>.
.
!
ASISTENTELE
80
..--::::::!
-~:::..-...-----
---'------l>-
--~
11r-;7'
r-"
(""TT"l-,,-r-t
..,..
,II
-1'
J.
1"
.-""
fi11anciarf
~F'Et
fi mai
lor
mod. Toata lumea este ca-responsabila de situatie sau, cel putin, coresponsabila fata de ceea ce trebuie fa. cut pentru a iesi din Joc. Dar
desi aceasta este solutia cea mai rentabila pe termen lung, este, pentru
multi, si cea mai dificila de pus in practica pe termen scurt.
ntr-o alta organizatie, un controlor financiar ncerca sa inslrumenteze un conflict ntre seful sau local, din unitatea n care lucra, si se-
s~iu
de la sediul central. El ajungea regulat cu ntrziere
la sedintele comitetului de directie local, din care facea parte. Cnd
directorul unitatii ii cerea sa fie punctual, el raspundea ca directia
financiara sediului central ii ceruse urgent niste informatii El dorea
de fapt sa arate ca obiectivele serviciului functional din care facea
parte erau prioritare n raport cu obiectivele unitatii in care era
detasat.
Ei.
82
/\
O W,
l '"
dlUl''U'l
se
Directeru
'
central
,/'. (7';
~.SE'fulde
" un";Cab,e,
'-~
"D:nc'ora
/ "1
"l' '.
Sefi!,
ar,.
dp mmv
-,
j'
:.ieVOleo
L-.
I
(,
/ ;1 )\
I
li
are nevoie
~de
1"'1
Conta llltt,
mine
\"
\
~..
__
Am alte prioritati", varianta a Jocului "Luptati-va", este foarte frecvent jucat in problemele de respectare a termenelor sau de punctualitate. Persoana care lanseaza Jocul si ntarta managerii directi
rnpotriva conducerii organizatiei, fie unii mpotriva altora, Spre
exemplu, daca este admonestat ca il ntrziat la o sedinta condusa
de seful sau direct, jucatorul afirma ca a fost IJretinutlJ de directorul
sefului. Obiectivul Jocului este de a vedea cine se nfurie pna la
urma. Angajatul va putea astfel sa-si stabileasca ordinea de autorita.ti
care i convine. Obiectivul sau poate fi de a amplifica un conflict
mJre membrii conducerii sau ntre cei care i pun situatia n discutie,
cu scopul de a dir1linua pentru rnoment presiunea care ar putea fi
exercitata asupra sa.
1/
"SPIONA('
Am avut ocazia sa observ o alta varianta a Jocului "Luptati-va", jucata ntr-un mod deliberat strategic. n aceasta variantEi. este vorba
de cineva care nu respecta regula confidentialitatii propriei echipe,
furniznd in exterior numeroase informatii secrete.
Prin aceasta~ slTategie, pe care am denurnit-o "Spionaj", membrul
unei ecrdpe furnizeaza 1.n exterior infonnatii con:fidentiale, cu scopul
de a-l ajuta pe destinatarul sau, un "atacant" ierarhic sau un rival,
sa-I ncolteasca mai bine pe seful echipei. Cnd acesta ajunge la pamnt subordonatul tradator poate spera la recunostinta nvingatomlui pentru actiune a sa de "spion" sau de aliat.
83
,,,
,,
Pe
folosindu-l pe currmatul proprietar; pe de alta, se aranja sa faca linistita tot CE dorea si cum dorea. Acest exemplu poate demonstra si ca,11.-t anumite
cazuri, Jocurile sunt jucate uneori nh'-un mod deliberat
ceea ce fac.
tui
L'"
7'i
_G Th~
/~:11
1..
_ '0l ,."
(Mama
\
t!JjJ
"--~
"AA)
(2\
----
...
"-.
edeapsa
1)
"~
W;l
~".-'
"/
(1)
Copilul dificil
i11te:rV-Jne
ve "problema" razvratitului.
Superiorul
Urrllarea
searrla11a
ntre
de serviciu
sa'.1ierarhic. El afinna fatis ca
lui este
desi il
dorit-o si provocato. EI lasa sa, se nteleaga ca.reactia superiorului
este excesiva; ca acesta 21 eiJran'lati:u11 situatia. si ca el 11S1;LSi n_~ar fi
mers n nici un caz att de departe, Se plaseaza astfel h'l pozitia SaI vaEl.
plaseaza superiorul
complernentar
D.l
tenta:ti la un rnoment
sa
oamenii
si dau acum seama ca
lor
este n Ellta parte, Din
nefericire, acest proces al chemarii iI1
urmat de o
n scurtcircuitnu rezolva problema de
Daca se produce o data
n organizatie, el se
adesea
superiorul este
atras de fiecare data n
ca sa ia rna.suri discipHnare ntr-o ecrdpa
condusa
o mna att de lipsita ferrnitate".
este "obl:gGt"
sa compenseze
86
a sefului echipei.
filO
.l:\.
Sr1,X
1\;r
".VLt"1.
A
Rh'rp"T,-,1I
LAJ -",-.LJ _. b
n anumite organizatii, am putut urmari pe termen lung echipe implicate n Jocul "O sa te spun eu!". Este interesant de vazut ce urmea87
l'
(n,n' sef
/'f '\,
.~
/ ,~)
Superior
"",;:'(';/;;;x: Tin'''>
/ I \ '\
~"'
. / / 1~t
/~.
~\r! \
L.__
~ \,
.~~
\
nuina!
"t,impalic)
..
Echipa
-----
88
1\
"0
(autorit.ar)
;;/\,
r \,
Seful/"\
S!1perior
~,
(simpatic)
/ A\~";;"m
\
~~
Echipa
---
/lNu NE pARASr"
Acelasi Joc poate fi initiat de la baza si, prin urmare, poate fi perceput
ntr-un
"total diferit. n organizatie, ca si n familie, plecarea
unui sef sc.u a unui taH r, sosirea altuia (tatal vitreg) poate provoca
89
Un avantaj fundamental al J acului "Luptati-va" este faptul ca reuseste sa coloreze putin viata, oferindu-i prospetime si, mai ales, condimentnd-o cu unele riscuri. Daca i fac pe doi sefi sa se lupte ntre ei,
mai ales daca fac parte din conducere iar divergentele dintre ei sunt
mari, angajatii sunt martorii unor interactiuni pline de intensitate,
91
_l..
.;)
!:'
93
/1
CINE DECIDE?"
1/
CONSENS"
matie", fie din lenei ferindu-se de polemici. Cu att mai mult! nimeni
nu lua n serios obligatia de a le aplica.
De fapt, chiar daca o echipa ncearca n mod autentic sa realizeze un
consens, adica unanimitate a, procesul este extrem de lent A asigura
ca toti membrii adera realmente la o decizie consuma nmlt timp,
conditii de urgenta, cnd trebuie reactio113t rapid, asemenea echipe
sunt considerate lipsite de eficacitate,
De cele 111aimulte ori, pentru aceste echipe li cautarea consensului"
nu nseamna ca trebuie sa se voteze ceva. Procesele adoptate de ele
sunt implicite, uneori chiar oculte sau manipulative. Este interesant
cum explica lllembrii acestor echipe expresia /ln ca.utarea consensului". In ce mod este obtinut sau masurat "consensul"? Este vorba
de un vot deschis prin ridicarea minii sau de votul secret, cu buletine? Si cnd are loc? n ce mod sau prin ce metoda se stabileste ca
rezultatul votului nseamna majoritate sau unanimitate? Merita sa
se studieze posibila concordanta dintre un asemenea proces decizi o
nal si cel definit dicial n organizatie.
.11\)1:,
/lCY"T\
T"""
v .cLH
1j.
nE.
'-'Tl)Y-'?"
97
"CINE DECIDE?"
A.
B.
;//
c.
Nici o decizie
D.
Paralizie
~
- sau -
Jocuri de putere
- sau-
Rabufnire
T! li
ar
"Q
.CI.
c.
Jocuri
d~~
pute.re:
P1.cceptare
U - TIli sp urt
[ .T
luat in
consider8J:"e
I
div81'genta.
~
D.
deu'
cu o foarh:~
Binenteles ca aceasta
If
aC)02"!=)t'lre,J.
pasi v a a
deciziei
va
fi
extrem
de
llsOi;tra.
""~ cons~;_.e~am
'r1 ,.v
,;t~l
,,1'
~" ,'""c, ,.c ~
;;r~ cu ca e~nlpa
"',"c .u{nez,=
bec,,,,;
"DUMNEAVOASTRA
DECIDETI"
/
/
!'
/.,t~\
/
\\
,Dumnwvuastr,;
V"""
IfCIW?.tl!
tHI ~ <--'" Il 6 ~
f
"HOTII
SI VARDISTII"
_.:.
~
n anumite echipe am remarcat ca, aproape ntotdeauna, singura
persoana care se confrunta de obicei cu lipsa de adeziune a celorlalti
fata de deciziile sau fata de "regulile Jocului" era nsusi directorul.
Ceilalti rnembri ai echipei observau ca, pentru moment, poate fi utila
cOlh+runtarea,dar asteptau cu totii sa vada ce face seful care a adus
subiectul n discutie si cum combate el comportamentele negative
puse n discutie. n aceste echipe, seful era singurul care insista ca
regulile si deciziile sa fie respectate.
Dupa parerea noastra, acesta este un alt mod de a subwina eficacitatea sefului si a ntregii echipe. Cantonarea sefului h'l rolul de "vardist"
este o metoda quasi automata de a-i pune pe ceilalti membri ai
echipei n rolul complementar de "boti"~ n fapt, se ajunge rapid la o
versiune a Jocului "Hotii si vardistii".
Acest joc este unul dintre cele care se pot observa n aproape toate
organizatiile. Cnd un manager da echipei un nou ordin sau fixeaza
un nou termen, am remarcat adesea ca, ntr-o perioada de la cteva
zile pna la cteva saptamni dupa anuntarea deciziei, unul sau mai
multi angajati ncearca sa puna la ncercare aplicabilitatea directivei
sau respectarea datei de punere n practica. Si cum este adesea cazul,
daca nu li se ntmpla nimic, daca managerul nu face nici o remarca
privind nerespectarea deciziei sale, toata lumea trage rapid concluzia
ca respectarea acesteia nu este obligatorie.
Se pare ca un numar mare de manageri au dificultati n urmarirea
punerii n aplicare a propriilor decizii. Nu stiu sa urmareasca o
decizie pentru a-i asigura respectarea. Aproape n acelasi fet n multe
102
barii a limitelor enuntate de alte autoritati pare a incumba sportivului, cercetatorului, exploratorului sau omului de stiinta. Aceste
exemple ilustreaza ca a testa limitele unui sistem este o atitudine
foarte sanatoasa si constructiva. Dimpotriva, daca ne asumam riscuri
nesabuite, provocam sanctiuni sau uitam masurile elementare de
securitate, totul pare sa demonstreze ca latura de II copilll a fiintei
noastre este n cautarea unui parinte, caTesa ne spuna" sa ne potolimll
ntr-un mod delicat si ferm. Acesta este procesul subliniat n Jocul
"Hotii si vardistiill n organizatii, totusi, cu adultii si echipele care
se vor performante, este adesea mult mai eficace ca toti membrii
echipei sa se simta urmariti si condusi de IIpropriullor sef'. Orice
membru al echipei poate si trebuie sa provoace reactii necesare fata
de nerespectarea unui ordin sau a unei decizii. Este o masura reala a
angajamentului colectiv fata de normele, valorile si obiectivele echipei. Altfel spus, toti membrii echipei trebuie sa poata confrunta
Jocurile si alte strategii neproductive sau neadaptate, indiferent care
ar fi subiectul sau persoana la care s-ar putea face referire. Aceasta
poate include chiar o confruntare cu seful, caci el are adeseori nevoie
de "elen'1ente realel!.
Rezultatul acestui proces de confruntare generalizat este ca ntreaga
echipa devine putin cte putin propriul ei supervizor. Astfel, seful
nu mai este ncoltit n rol de "vardist", iar restul echipei si asuma
dificultatile sau ineficacitatile sale si responsabilitatea propriei dezvoltari. Aceasta responsabilitate colectiva cu privire la confruntarea
sau la aplicarea procedurilor echipei creeaza o echipa mult mai
eficace, pentru care rezultatele trebuie sa fie afacerea tuturor. De
asemenea, se evita astfel fenomenul" cnd pisica nu-i acasa, soarecii
joaca pe maSEi",care se produce n echipele care se dedau la Jocul
"Hotii si vardistii": ndata ce seful lipseste, ntreaga organizatie se
destrama.
"SOARECII JOACA"
Se ntmpla n anumite familii ca unul dintre parintii mai ncapatnati sa creada ca decizia lui a fost bine nteleasa de copil si ca toate
Jocurile destinate sa o contracareze au esuat si sunt de domeniul
trecutului. De ndata ce ntoarce spatele si-si lasa copilul cu celalalt
104
saii elI fratii ITI,aiTl.crlf lJSoarecii joaca!! si decizia n.u rnai este
respectata, De fapt; dupa plecarea parintelui decident, copilul
sa testeze lJozitia celuilalt parinte sau~a fratilor mai rnari care s-nrtt
J?ari:nte
n.ca prezertti.
DacEiacestia
rUJ reactioneaza
12~ricalcarea
ordirruhJi
Eroarea de baza pe care o detectam aici este ca parintele sau managerul nu a declansat nici un proces de responsabilizare sau de delegare atunci cnd introdus noile sisteme sau inainte de a parasi
organizatia. n astfel de cazuri, chiar si penh"u absente relativ scurte,
i-ar fi rost util sa-i convinga pe cei care ramneau ca ar consideT
importante respectarea deciziilor sale pe durata ct lipsea si sa construiasca un ansamblu de proceduri care sa repartizeze fiecaruia
responsabilitatile fata de asigurarea continuitatii politicii adoptate.
El ar fi putut chiar sa le spuna subordonatilor ca se va aplica un sistem de penalizare pentru nerespectarea deciziilor sale pe durata ct
absenta. Prin acest act al delegarii raspunderii catre o persoana sau
El
105
"DA-MI UN BRNCI"
Acest Joc este cel al scolarului nepriceput, care nu stie sa obtina atentia de care are nevoie dect atrB.gndu-sireprosuri prin dezvaluirea
unor comportamente negative.
Foarte nrudit cu "Hotii si vardistii", Jocul "Da-mi un brnci" pare
ceva mai personalizat.
n aparenta, seful este preocupat ntruna de una si aceeasi persoana
din colectivul sau, care i atrage atentia n mod regulat si negativ.
Unul dintre obiectivele ascunse ale Victimei care primeste un
"brnci" este probabil acela de a demonstra publicului ca seful este
de fapt un tortionar, un om excesiv de directiv, care nu ntelege nimic
si nu stie nici sa explice, nici sa motiveze. Mesajul principal, n acest
caz, nu se adreseaza Persecutorului pe care l manipuleaza, ci mai
degraba publicului, pentru a-l ademeni sa reactioneze.
n duda faptului aparent ca restul personalului ar fi neutru n aceasta
relatie, am avut adesea impresia ca exista totusi si aici un interes. Pe
cnd seful este ocupat cu "oaia neagra", cu scolarul nepriceput care
cere sa i se dea un "brnci" / ceilalti sunt tinuti mai putin sub con106
echipa; este
de a-l ocupa pe
de a iesi n fatzC de a mpiedica
de purta pur si
sale si, utiliznd pozitia
Ci
d.e tlZ1J.rao
107
REZIsrrENTA
->
Jj
l~R FI TI'PBUfT
-'-:<~ _
~ ....
~1'>.
~
.L
J..
'f\TE'
~ j
Tl\JTRFB'
,,1. ~ \.,_ E~fI
raspunsuri. Daca echipa ar fi fost confruntata cu propriul comportament pasiv, membrii ei ar fi raspuns "la ce ar folosi sa ne spunem
parerea daca apoi decide el totut de unul singur?". Acest raspuns
poate dezvalui ca managerii n cauza confundau procesul decizional
cu cel de consultare sau de cautare de informatii.
Cnd directorul le solicita managerilor din echipa sa punctul de vedere, el dorea ntr-adevar sa le afle parerile. Dar n timp oamenii s-au
simtit treptat tot mai demotivatil realiznd ca patronul lua deciziile
singur si adesea ntr-un mod care nu le convenea. A doua eroare
era ca acestia credeau ca aveau de ales ntre a da wiormatiile sau a
nu le da,," cnd n realitate una dh minciDalele
lor atributii n comi!.
tetul de cOIlducere este sa-I informeze pe directorul general. Daca
unii membri ai unui comitet de conducere decid sa nu ofere informatii, ei nu-si ndeplinesc una din cele mai importante functii.
J.
.;>
1/
n. Managerii
/lTN!TE,;
_U . ~ , .LDL
L'r""'[UA'
'
, Tuff
1.
111
Dupa parerea noastra, aceste discutii sunt mai degraba niste strategii
relationale sau chiar Jocuri, si mai putin procese care urmBxescproducerea unor rezultate. De fapt, de cele mai multe ori, n tot acest timp
consacrat discutarii si re discutarii unor decizii deja luate managerii
evita sa le puna n aplicare. Prin urmare, ei nu pot sti daca acestea
sunt ntr-adevar bune sau proaste. Ceea ce stiu ntr-adeva.r este ca
rezultatele vor fi relativ medio cre, pentru ca nu vor pune niciodata
n aplicare deciziile. Acest comportament poate fi principalul motiv
al problemelor pe care le are o echipa si nu faptul ca deciziile sunt
sau nu adecvate, asa cum ar dori sa creada managerii respectivi.
Schema urmatoare poate reprezenta strategia Jocului de putere n
patru etape numit "Intelectual":
A. Directorul General ia o decizie cu privire la un subiect dat si o
comunica echipei sale de conducere.
B.
Cum putem constata n desfasurarea acestui proces; se ajunge la concluzia ca directorul general nu este cu adevarat competent. :Managerii
subversivi nu pot fi, prin urmare, blamati pentru ca ezita sa-i execute deciziile. La fel ca n toate Jocurile, procesul nu se desfasoara
constient. De-abia dupa ce experienta se repeta, managerii care iau
parte la acest proces - si seful nsusi - sfrsesc prin a admite ca au
adoptat un comportament fundamental ineficace. n fapt, este foarte
dificil pentru manageri sa admita ca ei nsisi au o parte de responsabilitate fata de un astfel de rol disfunctionat pentru ca se considera
oameni zelosi, care reflecteaza profund; muncesc din greu si sunt
profesionisti recunoscuti. Suparator este ca, ntr-un mod destul de
subtil, multe echipe de conducere pe care le-am studiat joaca acest
tip de Joc inconstient, afirmnd sus si tare ca recunosc rolul si
capacitatea de conducere a directorului lor generaL
112
Numim acest Joc "'Intelectual" penh"u ca se bazeaza adesea pe argu,rnente n aparenta 10a"te "logice", dar care sunt de fapt destul de
sa vizualin mod
IllU-""'I,'-'TTQ'\.T
t.'
'-. ... -i- 1..
1 \I....
:!b..
"1'
,_
'\.
Il
Un alt Joc de acest fel, practicat adesea n acelasi tip de echipa, constii
n curundarea n discutii patimase si interminabile asupra senmifi ..
catiei fiecarui CUVTlt folosit n discutie sau n fmmu]area deciziei.
Am denumit aceasta strategemEi "Dictionar". Cnd este jucat i, colectiv, de membrii unei echipe foarte creative, Jocul nu face dect sa
complice formularea altminteri simpla a unei directive dare, dar
neacceptate. Strategia se poate desfasura ca n dialogul urmator:
SEFUL: -
prin
1/
SEFUL: --
asta nu nseamna
113
MEMBRU
Etc.
De fiecare data cnd o echipa primeste o noua dispozitie sau analizeaza formularea unui nou proiect, membrii se lanseaza ntr-o veritabila sedinta de "brainstormingli al carei obiectiv este de a gasi o
multime de interpretari diferite pentru fiecare cuvnt: apoi pentru
fiecare fraza. Aceste sedinte devin adevarate dezbateri: n care se
opun mai multe II elanuri", fiecare dintre ele ncercnd sa demonstreze ca definitia sau li clarificarea" oferita. este singura valabila.
Energia irosita n acest proces de discutii interminabile asupra semnificatiei cuvintelor sau asupra logicii lucrurilor duce adesea la spulberarea deciziei sau cel putin face dificila punerea ei n aplicare n forma
originala. n anumite organizatii foarte conservatoare: toate dispozitiile, memo-urile, scrisorile si contractele sunt tratate n aceasta
maniera. Se cheltuieste o cantitate imensa de energie creatoare n
cadrul echipelor: ntr-un mod foarte patimas si cu scopul relational
al': consultarii": dar mai ales pentru a asigura ca nimic fundamental
sa nu se schimbe.
"LISTA"
n completarea acestor strategii intelectuale, am remarcat ca unele
echipe nu pot munci la un proiect fara sa apeleze automat la sedinte
interminabile de brainstorming, care provoaca la rndullor alte
114
sedinte de brainstorming
peretii salilor
si asa mai
sedin.te cu
sctil;~lJrle SI
i1..Ceste ecbipe
exhaustive care trateaza
teatrtl ge:nerata
aceasta ultima
lJriIlloyeitura
de
Astfel!
irlh",-u_TI_ foc
'~'-Ljstaf/nu
ciinarnic.
!'PROSTUL"}
Exista un alt
j.
1110d,
- . ,.-;
sau GlSpOZJpl S1 os
n aparenta uni
complet opus,
a subrn.ina T)llcCly'e,3unei
2.
nu este totusi
rnEt'
genta.
-De exelTIf11u rl 2Hnili
djspozitie
ea1.1
el 1.11'1
cop
il ca~rc'
d.ecizie pe care
r1..1
sa re-specte
o
52 o L"ncalce
YE'Z;'stB. Ti
"Acelasi lucru se
8.desea
si. Ll
sa
(Jel
salI
CEi
COllSeC'\/Cll.t
si sinl.plu ca a
ti f2~Cllt o
(:u
totul
la o
115
"BARONULfl
Cteodata o decizie sau o directiva este clar nteleasa si pare acceptata
de toti. Este aplicata un timp si pare sa intre n obiceiurile tuturor
membrilor echipei. Apoi, ntr-o buna zi, ca si cum aceasta ar fi fost
normal, este ncalcata de o persoana cu totul neasteptata si inocenta.
n familie, de exemplu, o regula comuna este aplicata n mod curent
de toti. Apoi, ntr-o zi, un copil mai mare sau un parinte sau un
adult din afara familiei ncalca regula, scotnd n evidenta faptul ca
nu se aplica si n cazul sau. Acest lucru poate fi interpretat fie ca o
testare a regulii, fie ca o afirmare a unui statut special. "Vedeti, eu
nu sunt nevoit s-o apUc, pentru ca sunt deosebit."
Cnd acest fenomen se produce ntr-o organizatie, scoate n evidenta
ceea ce am numit "Baronul". ntr-o organizatie, o asemenea strategie
poate fi o modalitate de a-l testa pe ma..'1ager.n momentul n care
acesta stabileste o regula, unul dintre angajatii mai vechi, sau "Baronul", tine sa le arate angajatilor mai tineri sau mai noi ca regula nu
se aplica si la el - sau mai mult, ca mana gerul nu va ndrazni sa-I
"nfrunte" .
n anumite cazuri, cnd o regula sau o decizie nu este respectata de
cineva mai putin influent, este interesant de aflat cine este cel care
trage sforile din umbra. Cine profita de" crima"'? Unii angajati puternici si subversivi nu vor sa iasa, de fapt, n fata sau sa creeze probleme. Dar ei nu ezita sa scoata n fata un nevinovat n locul lor ca sa
testeze regulile. Acest fenomen poate fi ntlnit si n anumite familii,
n care copiii mai mari i mping pe fratii sau prietenii mai mici sa
testeze o regula n locul lor.
Am putea pune ntrebarea urmatoare n anumite organizatii: ce
departament sau ce manager pare sa nu fi fost niciodata pus n difi116
cultate si de ce? Este el cel care trage sforile n culise si care nsarcineaza noii veniti; pacalhldu-i putin, sa testeze regulile n locul sau?
Daca. da, cum poate fi confruntat acest comportament subversiv?
Un angajat foarte respectat si cu vechime n organizatie i sfatuia pe
ctiva nou-veniti sa-si asume niste riscuri excesive, pe care el nsusi,
bineInteles} nu si le asumase niciodata. Aparent un asemenea om
urmareste inconstient ca th'tel'ii sa esueze pentru ca el nsusi sa nu
ochii sai} propria cariera
fie depasi t prea repede n cariera de ei.
nu este o foarte mare reusita.
1I1'orn
) '- :,1\1TIC"
n unele organizatii, constatam ca managerii de la toate esaloanele
ierarhic:: se comporta ca si cum regulile sau ordinele date nu-i privesc
si pe ei. bt'-o firma de catering Illanagerii plecau ce la munca ducnd
cu ei acasa pachetele de carne proaspata sau, daca erau mai gurmanzi, d1iar gatita la bucatarie. n schimb nu ezitau deloc sa concedieze un angajat pentru furt, fiindca l prinsesera mncnd p.!iine.
Ei nu considerau ca "beneficiile'} lor "n naturaff ar putea fi considerate furt. n acest caz; tipul de comportament "JosnicII se traduce
prin" s&nu faci ce f2ee popa, ci sa faci ce zice popa"} care se constata
adesea la ntreprinderile n care managerii carora ierarhia le acorda
drepturi" divine" nu se preocupa sa dea exemplu personalului.
Acest tip de comportament "Josnic" este acelasi cu cel care, de-a
Jung'Jl anilor, i-a caracterizat n orgillJizatii1e noastre pe cei cu II pinea
si cutitul" f carora /Iii se penrJte orice". Acest comportament este cu
att mai greu de acceptat n conditiile n care angajatii" de rnd" si
risca locul de munca sau cariera daca isi permit sa incalce regulile,
fiind concediati tocl1l.ai de cei care le dau un prost exemplu.
fi T'''_
<~AvR
.Li 'IITC'EPETT
't-'-1',
AY
MIi\
TT<,'f
~.~.l\jD
Jocull/Da, dar ... " este unul dintre marile Jocuri clasice ale Analizei
Tranzactionale. Este unul dintre cele mai uzuale Jocuri de rezistenta
pasive si unul dintre cele mai simplu de practicat. n acest Joc aratam
ca, personat acceptam fara rezerve dispozitii sau decizii, dar ca exista
unele dificultati insurmontabile", de care nu suntem responsabili,
care ne mpiedica sa le punem in aplicare. Dialogul urmator este
sugestiv:
1/
SEFUL -
ANGATIATUL "-- Da, nteleg si eu. dar Drob1en18 este ca. n acest
moment suntem intr-adevar coplesiti. ..
<
3"
.l.
1)
sugel'ezc1 pentTu
SEFUL -
ANGAJATUL
- Pai ziceam sa-i nlocuiesc eu si sa fac traseul n
locul lui ...
A, nu se poate, Julien! Nu poti sa pleci din post si sa te
duci la plimbare! Te rog sa fii serios!
SEFUL -
ANGAJATUL
- Atunci o sa-i spun lui Georges sa faca nca un ocol.
SEFUL - Da, dar camionul lui este deja foarte plin. Cum sa faca
nca un "ocol"? Vezi ca spui prostii! E clar ca esti depasit, omule.
Va trebui S6. ma ocup tot eu si de asta!
120
l/~PL~'EC'lTTLJ'
TE,i!
;:'Ji..~ ~\j
".
;"";
. .1:-:
",1"
tul YEimasese vacant mai multe hmi si unul dintre managerii cei mai
influenti spera sa-I obtina ca
i rnar,evrase chiar pe
ceilalti manageri ca sa-i faca s('i~isprijine promovarea, clemonstrnpropria lor cariera. Din nefericire, nu
dule ca le va fi utila si
a fost numit pe acest post care a revenit unui manager din exterior.
De la sosirea noului director, rnanagerul n cauza a facut mai multe
t:':";eceSluIiea.)
SECESIUNE
/f
D Drr:r'~TJ
' ....
.1. DI\.JI..TT-E ff
ORT;<
.J
"Nu AM NICI
O PARERE"
punctul
de veaere.
tere11ul pentru o cle11un.tare viitoadestul de des; si ar putea fi usor evitata daca s-ar apli-
re; 3e produce
ca anurrrite reguli care sa impuna oamenilor sa reactionez:e la toate
st.ltJ.iectele tratate.
!\xn. ol)ser\lat Dt alta pari:e/ de In.ai rnulte ort ca
la lucrarile unui comitet director prezentau apoi
/1
'f
ei au decis
r:nanage:rii
care se dO\Tedeau
de catre pensonaI, care depune mai putina energie in punerea in practica a deciziilol"' n prilTItll caz liecc~.t11 al cloilea. Il1eficacitatea care
rezulta rl uy-rna. a:plica.rii deciziei irt cl1e~3tiun.e este
delnOTts'b~11.cltl~i~sem.ecliocritatea.
O analiza. ITlai atenta Ei. rrlo(tnllli
Ei
ecl1ipa
pregateste
'.."
ft
IllCI o parere
exprrYle
rost
rnanager
ete c~itce
alI fost de fapt pr(Jvocate
lJ;~r2rea
SEru
sa
irrtervLrd1
Din a.ceash3.
fi con.sidc2l'a.t?i 11T!. prilT\ pas
\/1.itorul
IIl"iJ:'L'lr~
acest Joc
i\.n1 ci'erE1JTlit
1:I1csre
t!.Nl1
am
<
fi k"\lT T,
'J"
pARE}mff
/;]\/1
_
l,/Lanagr!ruJ
In
sedi3:1:ta:
"l' ...
,'o
t"reZ211tarea. In
A.
Mauage:ml
TI
FaIticiF~a 2cti~1
Se abtine sa intervina
jjJ~oi an~l.d;2Cis."
1/
Ei
au
elecis:"J
rata angajatilor:
decizia
Mesaj ascuns:
L~IYCob
Apllcare:
P~plicat~ibine
de c~itre artgajati
Aplicate,
COllcluzia
"Decizia sefului
ILLCtnage:rtLiUI:
('[rest bun;'f"
f/Decizia sefului
a fost 111.ediocra/I
'Oezaprob decizia
mediocru
de catre angajati
123
124
TpJ.. ,'-._IBU.
11'"'J.L'-\.
T AL
Tribunal este unul dintre cele mai importante Jocuri clasice n AT.
Ca si n cazul variantelor din categoria."Luptati-va", si acesta necesita
minimum trei jucatori. Natura triunghiulara a structurii sale ofera o
multitudine de variante, toate la fel de interesante. Va prezentam
mai jos structura de baza a Jocului "Tribuna1", urmata de cteva
variante si exemple de alte Jocuri care integreaza parameh-ii si rr>ize
diferite.
"Tribunal" este un Joc foarte obisnuit n organizatii. Consuma si el o
cantitate incredibila de energiei care ar putea fi utilizata n scopuri
I'nai constmc1.ive. Ca n toate celelalte Jocurij poate fi ilustrat usor
printr-o situatie ramiliala pusa n scena de parinti si copii. Adesea
este initiata de doi sau mai multi copii care au un dezacord sau se
ncaiera si ncearca. sa-si atraga si parintii n cont1ict. Spre exemplu,
ei i solicita tatalui, ca unui judecator, sa ,arbitreze, sa..i desparta sau
sa dea dreptate unuia dintre ei. Binenteles ca in noua cazuri din
zece este imposibil sa se stabileasca cine are dreptate sau sa li se dea
un sfat, pentru ca protagonistii si sustin cu mult patos propria versiune, adesea roarte confuza si foarte diferita de a celorlalti.
TATA
JULIEN
//
/f:'
.~
~
~ ~
~
4
MICHEL
125
126
\...J
1.
127
IJLtTPlJL T~i\JARfI
ntr-o companie multinationala am asistat la un Joc de "Tribunal",
descris mai sus, care luase proportii imense. n organizatia respectiva,
carieristii si obtineau promovarea mai degraba prLl1Jceuri de putere
dec.tprin demonsh'area competentelor lor reale. n m.od tipic, Jocul
se petrecea niTe doi "Baroni" cu vecltime si consta n punerea n
scena a unui conflict suficient de important pentru a implica toate
echipele si pentru a obliga conducerea sa intervina si sa ia partea
unuia dintre ei. Pentru a avea mai multa greutate; fiecare protagonist se asigura ca are de partea sa restul organizatiei si-si atragea n
jur un clan fidel de I/locotenenti", carora le promitea mai mult sau
mai putin deschis posturi importante n caz de succes. Penh'u a
precipita solutia Jocului, baronii si locotenentii lor cresteau presiunea
exercitata asupra conducerii. Ei vroiau ca problema sa fie rezolvata",
comunicnd conducerii, confidential si cu inocenta, opiniile lor pers 0nale cu privire la solutia corecta" pe care sperau sa o vada aplicata.
1/
1/
129
PATRON
zatie subordonatii
l'nvata rapid strategiile necesare competitiei,
"reusitei" sau supravietuirii; reproducnd fidel modelele sefilor lor
ierarhici. Prin urmare, este foarte important sa se puna urgent n
pmctica o solutie; simca la nivelul superior al organizatiei.
Din nefericire; solutia Jocului "Tribunal" nu este nici evidenta; nici
lesne de gasit; nici usor de pus n aplicare. n anun-dte cazuri, cea
ma; buna strategie este de a uni destinele celor doua persoane aBate
n conflict. Aceasta poate fi o modalitate subtila de a le recunoaste
coalitia. n orice caz; a forta o alianta oficiala intre cei doi protagonisti
poate sa le dezechilibreze radical relatia.
n cazul a doi angajati aflati n conflict; seful echipei a decis :ntr,o zi
sa-i puna pe amndoi
acelasi birou, aflat la celalalt capat al cladirii.
Mai mult; cea mai mare parte a obiectivelor fixate erati comune si cu
termene foarte scurte. ]\lesajul a fost rapid si dar inter-ceptat de
membrii echipei, care si-au reorientat interesul catre persoane Si
procese mai sanatoase si mai perfonnante.
i"",
fJ! Seful
i
i
i
;},
1i\Il
.",.J.i1B~.a~&A
"W~W9'W\l\1IiiI
Echipa
de
hTri-
II DT\.
1 VT-'DE
1:
.
T.:,''T'
cw"-
11v;l
-'rDg?
cwlV.". ff
,)\
IIRETROPROIECTOR"
ntr-o organizatie furnizoare de servicii foarte bine structurata, am
asistat la o alta varianta a Jocului "Tribunal" care, utilizata ca un
instrument manageriat devenise practic un ritual. Acest Joc, pe care
l-am numit "Retroproiector", se producea ca o yiesa de teatru, o
data pe luna, n cadrul sedintelor de conducere. In timpul sedintei,
fiecare membru al echipei le prezenta celorlalti cifre, rezultate si
analize cu ajutorul unor folii de retroproiector proiectate pe un ecran.
Pregatirii, prezentarii, coerentei si explicarii acestor cifre li se acorda
o foarte mare importanta.
n loc sa concentreze asupra obtinerii unor rezultate bune, managerii
trebuiau sa stie cum sa le prezinte si sa le explice. Faptul ca erau
132
rezultate bune sau proaste a devenit putin cte putin un lucru secundar. Jucat nh'-o sala mare de sedinte si ntr-un cadru foarte oficial,
impunatorul Joc al sefilor consta n a gasi o eroare si apoi a-l dish"uge
pe "incompetent". Teama de a-si prezenta rezultatele n fata ntregii
lumi nu era contrabalansata dect de speranta ca un altul sa cada n
capcana sau sa fie dobort. n acest context, asemanator luptelor de
gladiatori, trebuia sa eviti cu orice pret sa devii oaia neagra a directorului, care se bucura pe fata de triumfurile lui si de reputatia de
manager
il terorist'i'
"Nu NE PARASI"
n cazul unei organizatii destul de eficace si de tip afectiv, am
perceput mai multe secvente ale unui Joc "Tribunal" oarecum diferit
Echipa de conducere era competenta, directorul conducea mai Hmlte
proiecte si se pricepea sa delege sarcinile. Dar era deseori chemat sa
rezolve co:nflicteminore sau" nentelegeri" fara consecinte reale, izbucnite ntre membrii echipei de conducere. Nu i se cereau niciodata
interventii de urgenta, dar ncepusera sa-I deranjeze faptul ca se
repetau si-l ntrerupeau de la lucru, mai ales ca era deja destul de
ocupat.
Seful
Conflict mocmt
134
Stu~diul notiunii de J ocmi n Analiza Tranzactionala releva/ de asemenea/ aparitia din timp n timp a "liriOI' procese relationale structurate
si sistematic pozitive. Ideea de contract/ dezvoltata n capitolul despre Formula J, de e)(emplu/ se refera la un proces structurat, care
poate fi repetitiv si care poate permite partel}erilor sa atinga rezultate
previzibile; satisfacatoare si constructive. In afara de cteva pistei
notiunea de Joc ofera putLne oportunitati pentru aprofundarea proceselor relationale sl:ructurater reperabile, previzibile si pozitive. Prin
urmare! am cautat n alte referinte teoretice o modalitate de a aprofunda reflexia noash'a. Aceasta cercetare ne-a condus la Abordarea
Sistemica si la teoria numita "Scoala de la Pal o Alto" / cu aplicatiile
ei din stiintele sociale. Prin urmare, suntem interesati de principiile
abordarii sistemice aplicate la functionarea echipelor/ ntreprinderilor si organizatiilor. Acest interes ne-a permis sa 5tudiem personalitatile sau "cultura" sistemelor umane, structLlra lor sau a proceselor
decizionale1). Efectund analogii si paralele cu alte sisteme din lumea
1) Cititi de aceiasi autor lucrariie aparute anterior: Le manager et son equipe, les
Editions d' Organisation/ 1991,Profils d' equipes et cultures d' entreprises, les Editions
d'Organisation, 1992, si Dicider en equipe, les Editions d'Organisation, 1992.
137
animala, vegetala sau minerala, am cautat sa discernem caracteristicile "sistemice" ale echipelor si organizatiilor, pornind de la experientele noastre si observatiile directe din teren. Va propunem aici
un sumar al reflexiei noastre asupra natLIrii sistemice a unei orga-
nizatii. Aceasta ne permite sa definim o eclY"daremai larga a proceselor pozitive si negative n colectivele uma".:, complementare notiunii de Joc.
FRONTIERELE
Primul criteriu al unui sistem, teoretic cel mai usor de identificat,
este cel al frontierei. Toate sistemele au limite care le separa. de exterior si se compun din sub-unitati interne, separate ntre ele de frontiere interne. Frontierele sunt mai mult sau mai putin fizice, precise,
stabile sau sesizabile. Cnd stu:diem un sistem, tinem cont att de
prezenta si calitatea frontierei sale externe, ct si de existenta si
calitatea eventualelor sale frontiere interne.
Frontiera externa separa ceea ce apartine sistemului de ceea ce face
parte mai degraba din mediul extern. Pielea corpului omenesc, caroseria unei masinii coperta unei carti si frontiera unui stat sunt cteva
exemple.
Frontiera interna majora a unui sistem separa "inima" sau centrul
sau de restul "corpului". Soarele, n sistemul solar; capitala unui
stat, creierul si sistemul nervos central n corpul omenesc ori nucleul
unei celule biologice, al unui fruct sau al unui atom sunt cteva
exemple.
138
SISTEM
Frontiera
1,
externa
Ff,1'1HUE
STAT
ORGANIZATIE
Cf'pii
Provincii
ntreprindere
Frontiera
(i~-../')
,~
\::!)
ntr-o organizatie,
I l' d'
I
\
'l,I,.~.:e IU
li'\
\,"-,,,- )
U:arin"
t~interna
Capitala
\~
ntreprindere
I
(Stat-major
Ii~ "
Filiale
'
I
I
,-Ol1aucere
Dl'rp't"
ni~'
ttJ' 0'
\,',- /l
(t)
\',-)
Stat-Maior
GnlD
'-
",--/
,xc
gen,,"'
Prin
lor, ele demonstrea:::2, stabilitate a n timp a sister:nului.
"---
Spisna, --
~,
/' ~"~_~"-,
f
'~crA 'T'
\..r-
lnvaZle --'
_--~
"'---/'
CO'ltrabanda
\ :'U-U)
T
----_
'<1---'- --
"
,_clart ci estIna
'v
.....lrfugratle
"tVt"
YlgIGU1,1l
"or.
139
//-
Protest
public
Lovitura
STAT
"'"",
1
)
ntr-o echipa sau organizatie, Jocurile si schimburile energetice legate
de calitatea de lider, de puterea si de deciziile acestuia sunt procese
cotidiene care depind de calitatea frontierelor interne ale sistemului si
de modul n care sunt acestea respectate.
Un Joc X poate fi, dupa cum am vazut! intern unui sistem! adica se
pred uce n interiorul frontierei sale externe; ntre diferitele parti care
l compun, cum ar fi ntre doi membri ai aceluiasi serviciu:
Michel si Henrij amndoi asistenti n Serviciul de Productie
vegheazi reciproc. Ca sa intre n gratiile sefului lor! fiecare
ncearca sa-I ncolteasca pe celalalt, sa-i descopere punctul
f4Ca sa comita o greseala ntr-o lucrare importanta, Ei joaci
am la mna} ticalosulef".
se supradintre ei
slab, sa-l
"Acum te
SERVICIUL EXPORT
,.~~
dlichell
\~:s,.~)
~
_.-/
@ /
Henri
COMERCIAL
PRODUCTIE
~~
1@.....
\ @
~~
0\JoCUIX(0)
U
! -+----... \
142
<;"+>,,';1
."
~~
09
NTREPR:::N.D.
DIVIZIE
~ooo
'EJ(0'.
~<\Hl-o
I ..'
.-.-
/(\
o~
7- SERVICIU
~~ ..o
Jocul X~O~('J.$O.~
o'" ~l
\(~4t_-_._~~
{~'-~
~ "
"o '"o~ I \
~~
.,.'\
(:.~;1f+
"
,_,
"
~\OOO
~;:;/
0'7'
{"
/~.
,o~~c
/
~
ERE
II,
PATRONSLA3;---""\..,
Olt
"t~\,. ,
\ '"O?/
~O /I \ \'\t7\;
~ ~BAROlll
C~ a" (!)/
1
N' DUTERNICI
neaza si apara si ei, fiecare, propriile teritorii, net.'gaduind conducerii lor, adica baronilor, sa-si "bage nasu]". La fiecare nivel, toti
managerii si artgajatii companiei par sa-si protejeze cu forta teritoriile
si prerogativele fata de orice interventie venita de la nivelurile
superioare.
PATRON
SLAB
PROCESELE
Generaliznd ideea din fizica potrivit careia materia si energia sunt
fatete diferite ale aceleiasi entitati, notiunea de proces se refera la
toate schimburile energetice si Inateriale ale sistemelor. Cnd o organizatie vinde produse (materie) sau servicii (energie) recmge n esenta la aceeasi dinamica a schimbului.
144
"'oc~,-'~'l e ~:T
"o";l"(d',y,
""'0"';' __
"0-' ') p.teLAn.a
""~.
tV, ce 1".nEll.
'J.,.Ler~,C~lu.jll
,?'JOUJg
L \, o.lLdenolUIh
<l. ene-'-01e1
ar,lP;O")"-
"
//
,?r
/,
l'A
1""
SISTEMELOR
~
"",
.ftt
'\
~
/
,,1.,1
~J
~
"'.,
/~'\
.il<
/"
\\,.,
'o
organizatiei
,\
~ - - - - - ~ Procese externe
'1
Procese interne
~"'.t
I.lEC;I~j\II()LIf31'vIlJI.JLJI
Toate sistemele
simple sau complexe sunt organizate
dupa
"principiul hollsmului" , Defimtia acestui principiu a fost prezentata
n IucrEri1e ptecedente2) . Acest
afirma ca nh'e meta-,-,istem
; o-A .~~.
~,o" o'.~;
<,_le'
o '~"F1IA~"~;
-.','
r"
.
s,- LVIi.,1-,0,. ,d 1<,<=le
"'c'~ese ~c..eL Ld. ,.1Y,ct/ilYel bU oelC .'.rura. 'le pnn.' care
In lfegu 1
este conti:rlut in fiecaTe d.iIltre lJarti. In. corpTLl O!rH~neSCfiecare celula
C'
detine
'"
'.
ce1lJLrtin
j.
.>
147
ENERGIA
SI SISTElvIELE
5) Capra, Fritjof, Le temps du management, Ed. Du Rocher, 1983, p. 249 (n. a.)
6) Zukav, Gary, The dancing Wu Li masters, BantalIl Books, 1979, p. 279 (n. a.)
150
judecam o persoana, evaluam sau judecam propriile noastre interactiuni cu situatia sau cu persoana respectiva.
In fizica, dtnd observarn natura" li ceea ce vedem nu este natura, ci
natura expusa pentru ca noi sa o putem observaN7).Astfel,
indiferent
ct ar fi de so:Hstkate insrrumentele foJosite, n timpul experientelor
stiintifice observam nu natura, ci felul n care interactionam cu ea,
n mecanica cuantica, din acest punct
vedere, "distinctia ntre
obiectivitate si subiectivitate a dispamtI/8). Nu exista dect procesul,
care le nglobeaza pe amndoua.
ISTORIA
Toate sistemele au un trecut, si deci o istorie. Importanta este istoria
timpurilor !I eroice" de la crearea sistemului si din primii sai ani.
Este vorba de istoria proceselor de la originea sistemului, istoria "big
bang-ului". Este istoria caJ:eofera celui care stie sa asculte si sa ntelea-.
7) Heisenberg,
VI/emer, Physics and Philoserphy, New York, Harper
1958, p, 76 (n. a,)
8) Capra, Fritjof, Le temps du management,
& Row,
de procesele
si I1egati\/2
\/01 d.obrlcli intelegere
salI
ale
u.rlei
asupl'21
~:~~~~~~~.ta~~.,a~-~~:~~~i\ft~~7:i~i~;i
~;(~~~::~~i:~
t~~::~~lii~i
~~~~~~
i:~
afle rihnurile
energetice,
proces de,
cultatilor ei prezente,
POLARIZA.REA
Toate sistemele vii, prinh'e care s;
si
sufera o
polarizare energetica care st2t la origine8
lor pe termen
lung, Polarizarea le face ca o parte a Iar sa tinda spre stabilitate, C011152
servatoriSTt,
a structurii. Este o tendinta care poate fi
si necesara sau superflua si rlegativ~),asigurnd energia care
comer{, gTeutate istorieii care i
sa se repete att in Jocuri,
cflt si n alte
eterile
denumita "tendinta
32.l1
h(")rn,On,si:ait1(';f
lin1itarrte,
.
1\..ceasta. ten.dinta
Tot
toare.' 111clin'lenslllrlea el
spre obiceiurile n:3titl!litE~,
stabilitatii, a ec:u:ri1,i:)'tii
si contabililol'
este
conservaspre trecut,
de pleec\Y!E; n. cautarea
si a pr:vizibiiliti~t:ii/att de draga rnanagerilor
POLA~RIZj\REA. SISTEI\'lEL()F~
Tendjnta
homeostatica
..4----- ----~-.-------.----ii'
Tendinta
ewlutiva
ii
CAPACITATEA DE DEZVOLTARE
Legate fara ndoiala de polarizarea descdsi"i mai sus, toate sistemele
vii au att o capacitate de reproductie (proces extern, tendinta evolutiva), ct si o capacitate de auto-organizare (proces h'1tern, tendinta
homeostatica). Aceste terldinte sunt prezente si la procesele energetice ale sistemelor. Ele le perrrJt 58. se protejeze si sa se adapteze rnediului, sa supravietuiasca, chiar sa se autodepaseasGl, pentru a se
putea dezvolta colectiv, pornind de la potentialul lor initial. Capacitatile de reproductie si de auto-organizare se re gasesc binenteles
si la echipe si organizatii. Fiecare dintre ele pot fi "creatii" ale altor
organizatii sau echipe, noi" celule", filiale si subsisteme care, la rndullor, cresc, devin independente, se reproduc si se autodetennina.
Capacitatea de auto-organizare a unei ntreprinderi se manifesta prin
puterea ei de restructurare si de reorganizare interna, care i permite
adesea sa se repozitioneze
si sa-si asigure supravietuirea,
chiar
dezvoltarea, ntr-un mod mai dinamic. Aceasta capacitate de dubla
oregenerare fie prin productie, fie prin auto-organizare, este un imens
rezervor de energie si de potential adesea sub estimat, pe care o ecbipa
poate si chiar trebuie sa-I fructifice pentru a supravietui, pentru a
reactiona si pentru a se dezvolta.
VALOAREA ADAUGATA
Toate sistemele, mai ales daca sunt sanatoase sau eficace, au o valoare
mai mare dect cea a sumei partilor care l compun - ele au o valoare
154
:o L1.m
ei.
si ca.re este
'VEtI oare ada lIga taI care re~prE:zjlnta
, este nu nurnai surna
tatul" efect-ului de retea" sau
Nl.l se poate face iI'\
tilor, dar are si o natura energetica
si suma potennici un fel o comparatie ntre un
de
A.ceasta
sale,
rutier}
ele UIt
capacitc1te f:.)ITn-Ld_abila de a
paraliz8! cbi.ar ete a conSUI11B- ertergia "vit81a. a
u_n~ta:ne.Prin~
aceasta. ac:tll1J:>E: aSllpra fl11X"Llllli de en.ergie h:mcL3.r{"~nlt;:,l~ia Eisterru?-lor:
Jocv~rilele
EfU o
d,::rJi1Cm,s1T21n:c
n acea.st2i C3..rte.
'Toate
155
D __
AJl."L\l
-1\ TTI1"1fi-'Z'E-'LE
.'
>t
!<
"
r}.ntlteza
I'j, ..
unUl J ac es j-"
,e, m. o.enrU~la.,Jlallzel
1 C 1'
A
"
. ~1ranzactlOna
'1
e, rnoe u 1
de a-l opri sau de a-l dezamorsa. Chiar daca din lectura capitoleIor
anterioare este clar ca Jocurile sunt procese negative, nca nu stim
cum sa le oprim. Ele ne il rapesc" eneTgia vitala, ne fac sa ne pierdem
timpul si banii; demoralizeaza oamenii si distrug erganizatiile, dar
sunt suficient de tenace pentru a ramne foarte prezente. Chiar daca
Jucatorii nu par adesea prea in largul lor, Jocurile par sa se simta
foarte, foarte bine. Atunci cum sa le facem ca sa le oprim?
Din fericire, exista solutii sau" antiteze" pentTu Jocuri. Sunt chiar
Elulte, ceea ce face ca situatia sa se complice. Ca si n cazul multor
problenle, faptul ca exista llui multe posibile solutii nseamna ca
nici una nu este sigura si ca problema este complexa.
:nfata acestei complexitati, prima stcategie, atunci cnd ne pornenim
ca participam la un Joc este sa-I respectam, sa-I luam n seriOSI sa-I
intelegem, sa-I recunoastem ca pe unul de-al nostru si sa n1-1apropriem. UrtJoc nu trebuie sa fie niciodata gratuit. Pentru a putea trece
la altceva, este important sa tragem cteva nvataminte. Iata cte
j-
va pls,e.
fi BENEFICIUL
POZITIV!;
as fi stiut ... ": U Am simtit ca vine ... fI etc. sunt cteva exemple. Acest
sentiment, ca si beneficiul negativ, ascunde adesea faptul ca UIl Joc
ntre doi sau mai multi parteneri este si o manifestare a atractiei!
interesului, cornplicitatii, chiar a dra.gostei. Nu jucam orice Joc ori
unde, fara motive si oricum. Doar asa, U pur si simplu.'!. Dimpotriva.
In noua cazuri eli!1 zece, parterterUll10sh"u
de Joc este ur~ orfl cu o
ncarcatura afectiva sau simbolica care ne atinge foarte tare. i'U2 ceva
n privire, n timbrul glasului: n gesturi sau n modul de a se C011:"";parta. El este ceea ce reprezinta. Ne ajuta sa facem fata unei situatii
ncarcate de emotii si energieI h'1tr-o drama n ntregime personala!
jl1C.nd adesea de minune rolul complementar cm-e ne este in dispertsabil. Prirt urmare .. partenerii 110S-r-X'i de J ac sunt salI reprezinta
figuri importante n viata noastra prezenta si trecuta. Sunt sau
reprezinta. figuri puternice, slabe, fragiIe, dependente; autori tare,
IT13SCuline, ferrurJne, periculoase! irLdepeT1den.te; prea a~pro_piatel lJrea
distante etc. Cu ele, Vl'enl sau lTebuie S8. punem n scena ceva ca S8.
nvata.m ceva. Noi vreIn sa reh'~hm alaturi de ele, iar si iar, o situatie
dificila, dureroasa; ambigua, prea personala sau intima, adesea
distructiva
pna cnd gEi.sim sau construim
solutia pozitiva.
Binenteles ca si noi reprezentam ceva pentTu parteneT. Suntem acolo
la fel de inconstienti de faptul ca il1terpretam rolul complementar
eaTe sa-I ajute. Si el se afla n rata ngerului sau demonului arhetipal,
la fel de greu de ntlnit. Daca. jucam cteodata unJoc cu un partener,
iar acest partener joaca un joc C1.1 noi, nseamna ca! pe ansamblu!
amndoi dorim acest lucru. Il cautam inconstient
si insistent.
J. t . _
al n"Li DctD i"0,.:ju1
U
,,-U_
1, r;
_.t rna;
1
t
.
CI
_Ul ..,.L..!. "._ ~~ --'- "
ha~"~ch-lu'
(.legrabaV
""1 r,";'lr;C!'Oni-eil)
ntaAlnlle"
~
\....::J
.. _
~-<-~~
L.\,A...c..
,-
_J.
SCAPATI DE CONFUZIE
Dar ce s-a ntmplat de fapt? Cum de-am ajuns aici? Aceste doua
intrebari ilustreaza starea de nentelegere si confuzie mentala care
urmeaza adesea participarii noastre la Joc. Starea de confuzie ne
mpiedica sa sesizam clar desfasurarea Jocului. Si totusi, privind cu
atentie, este posibil sa discernem procesul n ansamblul sau. Pentru
a ne llltelege mai bine partenerul si relatia cu el, putem apela la
urmatoarele ntrebari:
el?
Care este ultima data cnd am trait acest tip de relafie si cu cine?
De ce se produce acesta din nou aste/zi?
Ce as putea sa-i spun partenerului pentru ro termina cu bine acest Joc?
Pentru a exprima importanta relatiei noastre? Pentru a-i multumi
pentru ceea ce mi-a dat?
Un Joc este aclesea foarte bogat n inviitaminte. Merita o :micameditatie, o cercetare personala si inhlitivaI urmata de un inventar intelec'mal si COgIlitiv.n a doua etapa este util sa discernern despre ce este
vorba:
Ce fel de Joc am jucat? Cum se numeste? Care este obiectivul meu
ascuns? Care sunt avantajele pe care le aduce? Care sunt rolurile
me.Le
1 ersecuror,' r
::1o'h7ato1',
SI care sunt
1 (T-'
~
~Vlchn1a;lJUDl1Cj,lnce OTGll1e
1'
mInrile partenerului meu? Ce responsabilitati as vrea sa-mi asum
sau sa evit?
t
T"
...
T"':'
"t
-"
160
Dumneavoastra
riispundeti de achizitii?
.L m
nu sti'z,{ ce sa iYla :n~1i
~
t '/
j-',C-2as.Cl
,.
A'
}
1OC1J1:0!",
'
d aco.v se
op;~1Jne
Il .e0ale
pe illeer
asteapb:: 521 jucati '/lncultit" sau sa
o Victima capabila sa-i. reziste
Persecui:orulm ..El se pomeneste deodata n fata unei Victime voluntare;
plaseaza. 111ai
n rolul de Salvator. A lovi un O1n
deja dobort la pan1nt nu mai are nici o savoare, iar rolul de Salvator
poate
5i:1-1
//[lnde
si. :relatia
lui cu dumneavoastra.
aiu110pj-i?U
.f
,rOd.5"'
.1
,2
-~
/JUnele
:,iI
ajungeti?"
(varianta a
'1"11"';n~U''''I'A
n70""77117\
!-v'".i~"
~,t.,J
fU":"'l' "/'
Daca faceti pe "ProsttlJ/J ntr-o maniera neuu<a sau dezinteresata puteti sa-I descurajati pe celalalt, aflat n cautarea unui partener mai
patimas care sa "muste" momeala cu mai multa convingere. Mesajul
ascuns poate fi "Du-te de te joaca n alta parte" ..
161
REFORMULATICONTRACTUL
n general, se pare ca Jocurile apar ndeosebi ntr-o relatie n care
contextul este prost definit. Asa cum dezvaluie "Formula K", daca
partenerii nu stiu la ce se pot astepta unul de la celalalt, daca si definesc insuficient sau incorect termenele la care asteptarile lor trebuie
satisfacute ori dadi si definesc neclar obiectivele comune, atunci
contextul relational imprecis deschide calea unui Joc.
162
Pentru a preciza
nou (cmtE:xtul
sa se n12~nifeste nh"-u:n n.10u
explicitat co:ntr'-'.1.ctul care i leag2~
r"
L.e
te aduce .fiecare?
de la celalalt si
Cu?n este
o rela.tie
Di?rC2lJllta ca ecl1.ilibrata
re:3i:rnti~ti), ca
obiectivul
satsfacatC2I\'2 sau, n orice caz;,
unui Tcc este, de cele mai rnulte
Un contract bine negociat este un contract n care
se percep drept cstigi:ii:Oli in mod
si De termen
I
ilcaSEi (le la o
rer:)ut21tiede II dur
care
clirt stdiiIli'ii:2ltEo, a o_ecla:rat ocrata~
. ,
nlG
tocl11ai l-arri S(~::.'TlnaL n.i:r.nerd. lTU \i-a c:siis:ar1ici iJe terIY1erl
Llz~r SCUlt
terLnerl
ca :nu se va re"p1.1r1E: 11iciodata
p:ro})leI11d.i; C:eea CE S1YUT~2a el e~ra.ca ~nici
;11...1
L'astiga ceve n
detrirnerrtt.d cEJeiJaIte. J{elatia r;::'z:rlltata aLe COllteact era ecl-rilibrata
astfeL
c~ltera.
;lpc1 :3~:1.
SI
Un
ne12;ocia\:()r
U"11
Ce
;:~;/
1JYlei relatii
si
care
este
f3ii
lor
si care' es fi?
COyn.1L:n?
7.n ;;cest
Care es[-.::;adevdratu.!
C
-.-1ir;
\..tl..t.'
contract
ncireptata
caJre
UJ1
tu care se
1r1 ITlocl
eaTe m:nj:nteste[;au
nerilor sa colabcreze
clariYica
ir~I'n_oo.
Daca si canalizea_za
USO! sa se situeze n.t-;-'uI1
tlIl ebiecti'v
Un
ei pot
rnai
tut1'erlt:ic,
cC)J";lTma,<
rriu.lt
163
DEFINITI UN PROIECT
Notiunea de obiectiv le perITIitejucatorilor sa adopte o pozitie personala n raport cu Jocul. Jocurilel dupa cum am remarcat n capitolul precedent, pot fi calificate ca procese energetice negative. Ele
se exprima printr-o interactiune cu mediul direct al individului si
au efectul unei disipari inutile sau dist.LUctivede energie. Daca
particip la mai multe Jocuri si am relatii negative cu mediul meu
direct, acest lucru mi mobilizeaza energia si mi-o epuizeaza, sau
ma.epui.zeaza pe mine. Prin urmare, nu pot sa-mi mobilizez energia
catre alt lucru mai important, cum ar fi un proiect sau o ambitie
personala.
Energie epuizata
prin jocuri
+------
164
__________
Energie folosita
ntr-un Proiect
,,,
Il
111 "
o antiteza
demn de interes.
-s
de prezenta".
.>
_,
.!>
organizatii, fi cei 1no.1 buni pleadif Acestia sunt cei caTe tin sa-si puna
n aplicare proiectele.
Binenteles: nu ncercam aici sa elirllinant din discutie proiectele
organizationale fluzualelf, care vorbesc de angajamentul fata de resursele vmaner fata de realizTea unor produse perfecte si fata de
obtinerea. lmor performante financiare superioare. Dar dupa parerea
noastra, aceste "proiecte organizationaJefl, care fac obiectul unor
propagande costisitoare si subiectul numeroaselor "Liturghii" cu personalut nu "3unt adesea dect niste shll~ple exercitii prea putin mobili
zatoare. Ele nu sunt asumate dect de cteva grupuri restrnse: echipa de conducerer departamentul de comunicare ori serviciul de cali-
chiar spiritualil.
deontologiL
Propun adesea, ca fonna
trecutului.
si fond,
o rupturii
radicala de obiceiurile
165
166
I
. 1
/
"
l....,O' 1\
'\J~.el-_1..1
T,,=)TLL
1"'71-"
.C
\..
..L
r"""
\.....
<onspiralia este o aspiratie imparti'isita cu altii.
h;:.:"h
,; \ nl~
., L,~.
,La nlh . SU.L.eC..Jmo,c;
("1
..
0.1
~.-"J">c.-.-:
.-.
1-~-;<"I
eX.sea
'.' -+1
t'p r
tV
o GlSclnCtL
~tea
1) Zukav, Gary, The dancing Wu Li mas ters, Bantam Books, 1979, p. 193 (n. a.)
167
La fel ca n mecanica cuantice" afirmam ca.un "lucru", o entitate fizica, o il organizatie materiala" nu ar fi dect rezultanta sau manifes
tarea unui arlsarnbhl de retele foarte cornT)Iexe de i1ux1J.ri ertergetice
si de procese interactive.
Daca aruncarn privirea asupra logicii cuantice, observam ca aceasta
precizeaza linia gndirE noastre. IILumea nu este constituita din
lucruri, ci din interactiuni Proprietatile apartin interactiunilor,
si
nu entitati10r existente n mod independent"2).
n echipe si organizatii, putem afirma, la fet ca lucrurile pe care
le vedem nu exista ca atare, ci sunt rnanifestari ale proceselor interactive.
Pentru a fi mai exactit la nivel sub atomic "interactiunile 10cale si
instantanee determina ceea ce numiriI particule. Dar aceste interactiuni Ioeale si instantanee chiar sunt paxticule"3).
ll\!u
il.)
3) Zukav, Gary, The dancing Wu Li mas ters, Bantam Books, 1979, p. 199 (n.
168
il.)
CCIYH:ept
o nOlla ciirnensiune
sau o organizatie,
im.portantei
de iI1teractiune si
de ;:JYoces. ln-reK'EI_ctiunjle; ca si procesele; S"Kxnt scl'd111buri energetice.
ITle:mbrii 11rtE:i ecl1ipe ..scm:cnbuxile eteterrrull.a cEditatea :nJ:regului
Ei
Intr-o echip;!l, ca sa_apEdcm aceasta logic.3.,nu persoanele sau fiperso-nalitatiJel/ lor Sllrtt cele care detern~in.a sau_se ma.L'1ifesta irI. interactiuni
r(tai nll.11t sau n-tai putin pozitive;
ci SUI1t roduJ. interac-tillnilol'
sistemului
colectiv
care, putin
calitatea
naHor persoane
dare eiefineste
recrutate sau
tr2tI1s.i:erate
sensul in.tel\leritiilor
individual.
Aceasta abor-
11.oash"ede-,a 111r~guJnjlor.
personalitatile
eT1,:rolua
Pentru mUlti, aceasta ipoteza poate parea discutabila, chiar inacceptabila. Fiecare om, actor n propria sa viata, se considera responsabil
automat si n ntregime de rolul pe care l joaca. Se imagineaza stapn
169
fiIX:lst:r2!.
,.
CO.i2CTl<ve
c()lectiOCi./E: rnai
pi2rtc,nmal"tte?
Aceste
SI reflectii .fac
(le"~a.face n cercetar(-:a si
"..
cat
SI
,,\
~
...
m ale
D;.t~itj~rl
",
::;unteul dm ce
"'."
la
cel~ce-
171
1,;
T('~'D.'."
"". H
jj t.!~j
~,JJ5~.l1J:-'
T"/,
.. 1.
lr~-""~
~:'""
fi
~':
~fi_
-,o,,)!
"~
: ..
"'.0'411l.-'-'
.'L.!
AUI\Ji3KY Sali]
Ivlarruel d. Yart1IYiateur sociat Setlil
ANZIUE-rAARTIN
La dynamiq1.lc des srrupes res'creints, P.TJ.E ,1968
i\RDRE"x'
Entreprises
BER.l\IE Erie
BOULANGER-PERELMAN
Le reseau et l'iniini, Nathan, 1990
173
BROUCKJeanne
(Van der)
Fritjof
Le
Paris, Dunod
D. si EYSETTE F.
l'art de la PNL.les
Eshel
EeL
d'Organisaliol'1,
Paris 1992
CYRULNIK
Boris
DODSON Fitzhugh
Tout se joue avant 6 ans
Le pere et S011 erJant, Marabout
174
Pluriel
P.U.F'I 1987
Arlc110rtJook/
1961
r;8.;
1951
(~8JliInar(1.' 1973
GROFS
Fsychologie
H.ALEY Jay
T'acticien.s du I)tt"voir, ESF
TJn t~..erapellte
I-il.;.IJ.J Ed_\vard
hors
d~lCOD~~mllIn,Epi
T-.
Seuil, 1984
17~'
'J
HERSEY-BLANCHARD
Management
of organisational
behavi01.1r; Prentice-Hall;
1982
HESSE HERI\1AN
Natre
JAMES
si JONGEWARD
JONGEvV ARD
.J
si SEYERS
Inter-Editions,
1980
]U1\!G CG.
Ma vie, GaJJ.imaTd
Synchronidty;
KAHLER Taioi
Manager en person:nel InterEditions
LABORIT Henri
Eloge de la fuite! (CoD. Idees); Gallimard
LAl'JI)IER !-Itlbert
1989
J.A.
1984
]\;IELESE Jacques
H. EF:.ICKSON
Ma voix t'accompagllera,
176
rv10RRIS Desmond
I-!aelef des gestes, Grasset 1978
ESF: 1979
1988
Senil, 1981
ZUKAVGary
The dancing Wu Li masters, Bantam Books, 1979
177
I-'"
1'\JT~L,f
r~~-r'
r~./\,,.
'\v
A
Abordarea
171
Sisternic2
137,
ar.rlla~ rl1n;~Cl:i CO:ittractuJ 46
J\Cnn1 te arrL la rnnar ticalosvJei 38,
J.'\r1'l. alte priori.t2iti 82
l\.C'UITl
te
A_naliza "rran_z3.ction_ala
58,133,
37., 47j
50,
160
118r 137" 167
Il
Baronul
116
I~erieficii
22,' 117
Be11eficivJ n_egativ
Ber:ne 16,19/22,37,,38/61,73
"-'
L
Cine decide'?
Clasament
Confident;:;
Conf1J.zia
95, 97
n4:
'70
38,41, }59
179
Conjunctura 56, 58
Consens 95, 96
Contract 32, 47, 67, 137, 162
D
Da, dar ... 53,118
Da-mi un brnci 106
De-a v-ati ascunselea 50,53
Defect 54, 55, 133
Devalorizare 33, 41
Dictionar 113,133
divertisment 49,54, 55/ 56, 57, 58, 65, 66, 93, 115
Dubla constrngere 101
Durrmeavoastra decideti 100
E
Eminenta cenusie 70
Este ngrozitorl 54, 55
F
Fara ei 56
Fara el 56, 58
Fara tne 59
Formula J 19,37,41,42,61, 137,146
Formula K 19,31,33,35, 146, 162
G
Grad 65
grade 28
H
Hotii si vardistii 95, 102, 103, 104, 106
1
ncepeti fara mine 117
ncoltire 130
ncoltit 43,46, 57, 58..133, 161
Intelectual 111, 113, 133
180
Iubiti-va
92
J
Jocuri 14
Jocuri pozitive
Josnic 117
16
K
Karpman
19,22
1.
La colt 43, 44, 46,58,141
Lista 114
Liturghii 115, 165
Lovihlra de teatru 33,38,40,44,49;
50, 54--58, 93, 115
Luptati-va
69.' 73, 74, 79, 83, 84, 87, 89, 90, 91, 125
Luptati-va, subordonati!
79
:M
Momeala
N
Nu am nici o parere 122
Nu ne parasi 89, 134
o
o sa te spun
eu! 84,85,87
Obiectiv ascuns 30, 42, 45
Or sa ma regrete 84, 87, 90
Ore diferite 121
p
Pasivitate 49
Persecutar
20,22,25,26"
Picior de lemn 56
Pozitia inferioara
Pozitia superioara
Prostul 115
38, 42/ 54, 58, 64/ 85, 106, 119, 160, 162
181
Publicul 25,63,65,106,128,149,160
Punctul slab 38,39
R
Racket 50
Raspunsul 38
Retroproiector 132
Roluri 24-26, 160
s
Sa cstige cel mai bun 81
Salvator 20-23, 25, 57, 85, 160
Scena 53,59,60
Secesiune 121
Secrete 69, 70
Sistemic 29,73,79,138
Spionaj 83
Steiner 23
Sunt cu adevarat nuli 76,77
Sunteti ntr-adevar forrrddabil 70
T
Te am la mna cu contractul 47
Tribunal 44, 78, 79, 100, 125
Triunghiul Dramatic 19,22,26,31,85
Triunghiul lui Karpman 19,22
T
Tapul ispasitor 56, 77, 160
u
Uite ce miai facut! 59
V
Victima 14,20,22,25,38,42,49,58,64,85,106,119,160
Viol 61,63,66
"11 intelectual
68,69
'ii
182
Lucrare executata la
S.c.