Está en la página 1de 15

SNGELE.

BIOCHIMIA SANGELUI
Sngele este o substan lichid de culoare roie, compus din plasm i
din globule (albe i roii), care circul prin vene i artere, asigurnd nutriia i
oxigenarea organismului.Sngele este un esut sub form lichid ce este alctuit
din elementele figurate ale sngelui, ce sunt suspendate n plasm.

Prin intermediul acestui esut lichid se realizeaz toate schimburile nutritive i de


epurare dintre organism i mediul extern.Aproximativ jumtate din masa saguin
total se gsete la nivelul viscerelor i plexurilor subpapilare, unde circulaia
este extrem de lent, acest snge purtnd denumirea de snge stagnant sau snge
de rezerv.La sexul masculin masa sanguin este mai mare cu 10% dect la
sexul feminin, n special datorit unui volum hematic mai mare.
Alte cauze de hipervolemie (volemie crescut), n afar de sexul masculin, sunt
reprezentate de:

Efortul fizic;

Sarcina;
1

Altitudinea crescut;
Temperatura mediului nconjurtor crescut.

Repartiia sngelui n organism este urmtoarea:

La nivel muscular, 40% din volumul sanguin;

La nivelul pielii, 30% din volumul sanguin;

La nivelul viscerelor, 25% din volumul sanguin;

La nivelul coronarelor, 5% din volumul sanguin.

Plasma sanguin este un lichid transparent ce prezint o culoare uor glbuie,


culoare ce este dat prin intermediul pigmeilor biliari. Ea reprezint
componenta lichid a sngelui, fiind alctuit n proporie de 90% din ap i
doar 10 % din reziduuri uscate.
Reziduurile uscate pot fi de natur anorganic sau organic.
2

Proteinele pasmatice sunt reziduuri uscate de natur organic azotate i sunt n


cantitate de 7,5 g%.Putem vorbi despre hipoproteinemie n momentul n care
acestea scad sub 6 g% i dehiperproteinemie atunci cnd cresc peste 8 g%.
Proteinele de la nivelul plasmei pot fi clasificate astfel:

Albumine;

Globuline;

Fibrinogen.
.
Elementele figurate ale sngelui sunt reprezentate de:

Hematii;

Trombocite;

Leucocitece se mpart n limfocite, monocite, neutrofile, eozinofile,


bazofile.
Hematiile
Hematiile reprezint aproximativ 2,3-2,5 litri din volumul sanguin total. Ele pot
fi descrise ca fiind elemente celulare lipsite de nucleu = anucleate, cu form de
disc biconcav, cu diametrul de aproximativ 7,5-8,3 m.
n anumite patologii, hematiile i pot modifica dimensiunile (macrocite,
microcite), forma (schizocite, anulocite).Culoarea este roie-portocalie, aceasta
fiind determinat de prezena hemoglobinei. Prezint o zon central mai palid
i cu margini mai intens colorate.

Numrul de hematii este n mod fiziologic de 5.100.000+_ 500.000/mmc la


brbat i de4.600.000+_500.000 la femeie. Principalul rol al hematiilor este de a
transporta oxigenul de la nivel pulmonar la nivel tisular i de a prelua de aici
dioxidul de carbon, ce va fi transportat pn la nivel pulmonar, unde va fi
eliminat.Hematiile sunt produse la nivelul mduvei hematogene n mod continuu
din celule stem la o rat de 2 - 3 milioane pe secund.Hemoglobina este proteina
transportoare a oxigenului i dioxidului de carbon de la nivelul hematiilor, i
reprezint 95% din aceasta.
Leucocitele
Cunoscute i sub denumirea de celule albe, leucocitele sunt definite ca celule
circulante a cror rol principal este protecia organismului. Ele nu sunt localizate
strict la nivel sanguin, putnd fi ntlnite i la nivelul splinei,ficatului i
ganglionilor limfatici. Sunt produse la nivelul mduvei hematogene din acelai
tip de celule stem ca i hematiile. Numrul acestora este la aduli de 6.000-8.000
leucocite/mmc, iar n cazul nou-nscuilor valorile pot ajunge i pn la 12.00020.000 leucocite/mmc, iar la sugari la 9.000-12.000/mmc. Scderea numrului
lor n mod fiziologic se ntlnete n special la persoanele n vrst, iar n mod
patologic n aplazia medular, stres, afeciuni infecioase ce deprim sistemul
4

imun precum febra tifoid, parotidita epidemic, rujeola, gripa.Dup aspectul


nucleului, leucocitele se pot mpri n leucocite mononucleare i polinucleare.
Leucocitele mononucleare poart denumirea i de agranulocite datorit absenei
granulaiilor eozinofile, bazofile sau acidofile din citoplasm.
Agranulocitele mononucelare sunt reprezentate de limfocite i monocite,
iar granulocitele polinucleare sunt reprezentate de neutrofile,
eozinofile i bazofile.Limfocitele ndeplinesc de asemenea funcia de aprare,
fiind primele ce reacioneaz la apariia unui antigen, ele ncercnd s caute, s
identifice i s se lege de proteinele antigenului astfel nct acesta s poat fi
ndeprtat. Granulocitele i macrofagele sosesc, nconjoar i distrug antigenul
identificat. De asemenea, realizeaz i ndeprtarea celulelor moarte sau
mbtrnite ce nu i mai realizeaz funcia, dar i a particulelor strine precum
praful.

Celulele albe sangvine


5

Trombocitele
Trombocitele mai sunt denumite i plachete sanguine i sunt elemente acelulare,
anucelate, avnd un rol foarte important n realizarea proceselor de hemostaz.
Se formeaz la nivelul mduvei hematogene, din aceiai celul stem din care se
formeaz hematiile i limfocitele. O treime din trombocite se gsesc la nivelul
circulaiei splenice, restul gsindu-se n torentul sanguin. Durata de via a unui
trombocit este de aproximativ 8 zile. Distrugerea lor are loc la nivel splenic i
hepatic, dar i la nivelul circulaiei generale.

Funciile sngelui
Sngele are o multitudine de funcii, printre care pot fi enumerate funcia
circulatorie, funcia respiratorie, funcia nutritiv, funcia excretorie, funcia de
meninere a echilibrului hidro-electrolitic, funcia de termoreglare, funcia de
aprare a organismului.
Funcia circulatorie
Se tie faptul c sngele contribuie la realizarea i meninerea presiunii arteriale
prin intermediul volumului su, dar i a proprietilor sale fizice i chimice.
Presiunea arterial este direct dependent de masa sanguin circulant, motiv
6

pentru care o scdere a volemiei va determina o scdere a presiunii arteriale pn


la colpas vascular. O cretere a volumului circulant va duce la hipervolemie (ce
se ntlnete n ingestia masiv de ap i sare, n mielomul multiplu, n sarcin)
i n consecin va crete i presiunea arterial.

Funcia respiratorie
Prin intermediul sngelui se realizeaz transportul gazelor sanguine: a
oxigenului de la nivel pulmonar la nivel tisular, fruniznd astfel necesarul de
oxigen pentru realizarea metabolismului i totodat prelund dioxidul de carbon
i transportarea lui la nivel pulmonar, urmat de eliminarea acestuia.
Funcia excretorie
Prin intermediul sngelui se transport marea majoritate a cataboliilor de la
nivel tisular la nivelul organelor excretoare. Principalii metabolii transportai
sunt reprezentai de uree, acid uric, amoniac, dioxid de carbon, acid lactic,
7

compui cetonici, deoarce acumularea acestora la nivel tisular determin


instalarea unor fenomene toxice.

Funcia nutritiv
Se realizeaz prin intermediul sngelui, acesta funcionnd ca o punte ntre
esuturi i organele la nivelul crora se realizeaz absorbia pricipalelor substane
nutirive. Sngele este principalul transportor al glucozei, al aminoacizilor, al
lipidelor, absena acestora mpiedicnd realizarea metabolismului tisular.
Meninerea echilibrului hidro-electrolitic
Se realizeaz conform echilibrului lui Starling, sngele fiind principala
modalitate de comunicare a mediului extern cu cel intern, aceast comunicare
meninnd echilibrul fizico-chimic ce condiioneaz desfurarea n mod
8

fiziologic a proceselor vitale.


Funcia de termoreglare
Homeotermia reprezint meninerea constant a temperaturii corpului. Sngele
acioneaz la nivelul proceselor de acumulare i dispersare de energie termic,
avnd astfel un rol major n termoreglare.

Funcia de aprare
Funcia de aprare a sngelul este realizat att prin intermediul imunitii
celulare de care sunt responsabile elementele figurate specializate precum
leucocitele, dar i prin intermediul imunitii umorale realizate de anticorpii
secretai de ctre plasmocite.
Funcia de reglare a pricipalelor funcii ale organismului
Este realizat prin intermediul multitudiniii de substane active coninute, astfel
fiind reglate funcii precum cea excretorie, circulatorie, digestive etc.
Proprietatile sangelui
Culoarea sngelui este data prin intermediul hemoglobinei de la nivelul
hematiilor i difer n funcie de gradul de saturare n oxigen a acesteia. Astfel,
la nivel arterial, unde hemoglobina este 100% saturat n oxigen formnd
oxihemoglobina, sngele are o culoare de rou intens, pe cnd la nivel venos,
9

unde saturaia n oxigen a hemoglobinei este de 60%, dar i prezena unei mari
cantiti de hemoglobin redus, confer sngelui venos culoarea rou- nchis.

Densitatea sngelui este data de numrul de elemente figurate, dar i de


cantitatea de solvii de la nivelul lui.Densitatea normal a sngelui este la brbai
de 1061 i la femei de 1057.
Temperatura sngelui se ncadreaz ntre 37,7C i 38 C pn la un maximum
de 40C la nivel hepatic i un minim de 36C la nivelul plmnilor i scrotului.
Vscozitatea poate fi definit ca fiind absena alunecrii ntre straturi diferite de
fluid, iar valorile sale normale se ncadreaz astfel: 4,7 la brbai i 4,4 la femei,
cu o medie de 4,6. Principalul factor ce contribuie la realizarea vscozitii
sngelui este reprezentat de numrul elementelor figurate.Prin intermediul
vscozitii este influenat rezistena perfieric, iar prin aceasta, presiunea
arterial.
Ph-ul sanguin.Variatiile ph-ului sanguin se face in mod normal intre 7,387,42 , o crestere a ph-ului la7,6-7,8 determinand instalarea comei la 6,8 sau 8
apare decesul.
10

Biochimia sau stiinta vietii este stiinta care se ocupa cu studiul reactiilor
chimice care au loc in organismele vii,respectand aceleasi legi ca si celelalte
reactii chimice fiind insa mai complexe.Cele mai fascinante ansambluri de
reactii biochimice se petrec la nivelul aparatului digestiv procesul fiind numit
digestie si la nivelul celulelor unde au loc arderile celulare proces numit
respiratie celulara.Tot o biochimie avansata este si la nivelul sangelui.
Analiza biochimica a sangelui este o metoda de analiza a nivelurilor glicemiei, a
balantei hidro-electrolitice si a functiei renale. Se recomanda a fi efectuata in
analize de rutina sau pentru monitorizarea unor tratamente, pentru diagnosticul
unor afectiuni. Presupune recoltarea de sange din vena unui brat al pacientului,
dimineata, pe nemancate.
Principalii parametrii urmariti sunt:
Analiza zaharului in sange
Glucoza este cea mai importanta componenta din sangele uman, dintre zaharuri
(alaturi de lactoza si fructoza). Glucoza este prezenta in dulciuri si amidonoase
(cartofi, paste, orez, cereale de orice fel). Glucoza poate fi produsa de organism
din orice aliment, fie el chiar si grasime sau proteina. Prin arderea glucozei se
obtin 4 cal.Valoarea normala a glicemiei (analiza glucozei din sange) este
cuprinsa in intervalul 65-110 mg/ 100 ml sange. Valori peste normale
(hiperglicemie) se intalnesc in principal in diabetele zaharat si pancreatic, dar si
in boli endocrine, stres intens sau secretie de hormoni in exces. Hipoglicemia
(glicemia sub valori normale) da transpiratie, slabiciune, tremur si apare cand
organismul este supus unui efort fizic considerabil, in bolile de ficat, la
alimentatie deficitara, in boli asociate glandelor endocrine si chiar diabet.
Analiza proteinelor sanguine
Cantitatea de proteine sanguine depinde de stilul de alimentatie, majoritatea fiind
de sursa animala (carne, oua, lapte, branza) sau de origine vegetala (mazare,
fasole, linte, soia). Prin ardere, un gram de proteine furnizeaza o energie de 4
calorii. Analiza masoara cantitatea de proteine totale (valori normale 6.611

8.6g/100ml), proteinograma, raportul albumina/ globulina, probe hepatice,


fibrinogenul (substanta proteica fabricata de ficat cu rol in coagularea sangelui),
precum si deseurile proteice (acid uric, creatinina si uree)
Deseurile proteice reprezinta ceea ce ramane in urma consumului de proteine si
nu mai poate fi utilizat de catre organism, fiind eliminat din sange prin urina sau
transpiratie. Cand valorile acestora depasesc intervalul admis, devin periculoase
pentru organism. De aceea, trebuie evitat consumul exagerat de alimente
proteice, carne sau organe, precum si cafeaua, alcoolul, ceaiul si medicamentele
care cresc valorile acidului uric in sange.
Valorile normale sunt:
Acidul uric: in sange 2-5 mg/100ml, in urina 0,30-0,80 g/24h
Ureea: in sange 20-50 mg/100ml, in urina 15-35 g/24h
Creatinina: in sange 0,6-1,2 mg/100ml, in urina 0,8-1,9 g/24h
Analiza grasimilor din sange (lipide)

Tine doctorul departe!


Lipidele constituie cea mai importanta sursa de energie a organismului, prin
arderea unui gram de grasime obtinandu-se 9 calorii. Constituie 15% din
greutatea corpului, fiind folosite de catre organism in caz de subalimentare sau la
efort fizic intens. Cresterea depozitelor de lipide duce in timp la obezitate,
12

surplusul depunandu-se pe peretii arterelor (arteroscleroza). Analiza masoara


cantitatea totala de lipide, trigliceride, colesterolul si lipoproteinele.
Analiza bilirubinei
Bilirubina, substanta verde-galbui care provoaca icterul la bebelusi, este
secretata de ficat. In cazuri normale, valoarea bilirubinei din sange este foarte
mica, insa creste in cazul bolilor de ficat sau al calculilor biliari.
Analiza enzimelor din sange
Enzimele sintetizeaza substantele alimentare (lipide, proteine, glucide) in unele
mai simple. Enzimele (sau fermentii) sanguine sunt prezente in toate celulele si
lichidele din organism (sange, bila, urina, sucuri digestive), fiind importante de
urmarit in cazul bolilor de ficat, inima, oase, rinichi, prostata, pancreas.
Cel mai des se analizeaza fosfataza alcalina (creste in boli de oase sau calculi
renali), fosfataza acida (creste in bolile oaselor si ale prostatei), aldolaza (arata
prezenta hepatitei virale), transaminazele (importante in prevenirea bolilor de
inima, ficat, muschi sheletici), colinestaraza, amilaza, lactat dehidrogeneza si
creatinin kinaza.
Analiza hormonilor
Hormonii sunt produsi de glandele endocrine si eliberati in sange cu scopul de a
regla buna functionare a tuturor organelor din corp. In cadrul acestei analize sunt
urmariti parametrii hormonului de sarcina (hCG gonadotropina corionica
umana, hormon prezent in urina femeii insarcinate la 12-14 zile de
la conceptie,responsabil de pozitivarea testului de sarcina, sau in sange la 11 zile
de la conceptie), hormonii grandei tiroide (cantitatea de iod din sange) sau ai
glandei suprarenale.
Analiza mineralelor (ionograma)
Se analizeaza concentratia principalelor elemente prezente in sangele
organismului sodiu, clor, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu, plumb, iod.

13

Valorile ionogramei depind de stilul de alimentatie, de sezonul in care se face


analiza, de varsta pacientului.
Sodiul retine apa in organism. Creste daca mancam foarte sarat sau avem
afectiuni renale (sarea nu se mai elimina prin urina, ramanad stocata in
organism). Scade in sezonul cald datorita transpiratiei si cantitatilor mari de apa
baute, daca adoptam o alimentatie cu continut mic de sare, in caz de efort fizic
intens.
Clorul trebuie interpretat prin asociere cu sodiul (clorura de natriu este sarea de
bucatarie), intrucat scade sau creste odata cu acesta.
Calciul este cel mai intalnit mineral din organism, de o importanta cruciala,
intrucat contribuie la formarea oaselor si a dintilor. Lipsa lui da osteoporoza
(demineralizarea oaselor), osteomalacie (inmuierea oaselor), rahitism si
contractii involuntare ale muschilor (nesuferitii carcei).
Calciul patrunde in organism prin intermediul apei baute si ale alimentelor
bogate in calciu (lapte, branza, paine), surplusul fiind eliminat prin urina si
fecale. Valorile crescute de calciu provoaca calculii renali (pietre la rinichi); sa
nu uitam ca profilaxia rahitismului la copii presupune administrarea vitaminei D
si expunerea solara zilnica, ceea ce face sa creasca nivelul calciului din sange.
Exista cateva categorii de indivizi care trebuie sa ia suplimente de calciu regulat:
copiii, femeile insarcinate si batranii.
Fosforul contribuie la buna functionare a sistemului nervos, a inimii si a
enzimelor sanguine, el fiind strans legat de calciu cu care formeaza fosfatul de
calciu necesar cresterii si mentinerii integritatii oaselor si dintilor. Excesul de
fosfor se elimina prin urina, formand calculi urinari. Niveluri scazute de fosfor
in sange intalnim in rahitism, in boli cu diaree cronica. Alimentele cu continut
mare de fosfor sunt carnea si ouale, icrele, lactatele.
Potasiul ajuta la buna functionare a inimii si a muschilor scheletici. Este prezent
in toate alimentele, indeosebi in fructe (pere, mere, cirese) si legume. Nivelul
potasiului din sange scade la consum regulat de paine alba, dulciuri rafinate, in
cazul administrarii de medicamente pe baza de cortizon, laxative si purgative.

14

Fierul este principalul mineral din compozitia globulelor rosii, de aici si


culoarea rosie a acestora. Fierul ajunge in organism prin intermediul apei si al
alimentelor bogate in fier. Scaderea fierului din sange duce la anemie feripiva.

Bibliografie
http://documents.tips/documents/biochimia-sangelui-55b082afbf1e2.html
http://www.mamica.ro/analize-biochimie/

15