COLECTIA DICTIONARELE PARALELA 45Colectie coordonata de Florin $indrilarw Eaitor: Calin Viasie Referent stintfic: prof. univ. dr. G. G. Neamfu Redactor: Mariana Albu Culegere computerizati: Doina Filip ‘Tehnoredactor: Mana Criciun Coperta coleetiei: Andrei Manescu ustrafia coperte: Valentin Cristeseu Pre-press: Viorel Mihart Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniet MOT, MIRCEA Gramaticd de la A la Z./ coord.: Mircea Mof, Comelia CChirita, StelutaPestrea Suciu, - Ed. a 4-a. ~ Pitesti: Paralela 45, 2006 ISBN 973-697-546-0 1. Mot, Mircea (coord.) IL Chirips, Comelia IL Pestrea Suciu, Steluja 811.135.1°36 Copyright © Editura Paralela 45, 2006 CORNELIA CHIRITA MIRCEA MoT (coordonator) STELUTA PESTREA SUCIU GRAMATICA de laA laZ editia a IV-a EDITURA.Argument Intengia autorilor a fost de a elabora un instrument pentru clari- {ficarea, fixarea si aprofundarea nofiunilor de limba romana, pornind de la convingerea ca orice vorbitor instruit a dobandit deja deprin- derea de a consulta un dicfionar pentru solugionarea dificultailor intdlnite in procesul comunicdrii. Articolele de dictionar prezinta, explica gi sistematizeazdi nofiunile de bazi ce vizeazd toate nivelurile limbii romédne (fonetic, lexical, morfologic i sintactic), dar clarificd gi termeni mai pufin elaboraji de lucrdrile didactice (de exempl Sintagmé, conotafie, denotagie, paradigmd, morfem etc.) pe care dina- ‘mica limbii ii invocd tot mai frecvent. Am avut in vedere imbinarea demersului stiingific cu cel didactic, astfel incdt cititorul sa se poatit orienta rapid si si depaseasca eventualele probleme pe care le intampina atat in insusirea problemelor de limba, edt si in actul comunicarit curente. Ne adrescim, in special, cititorilor avizagi, fie ei elevi, studeni sau profesori, care sunt preocupati nu numai de dobéndirea unei com- ‘petente in problemele de limba romana, ci, mai ales, a unei perfor- ‘manje verificabile in conditii de maxima exigensi. Dictionarul Gramatica de la A la Z poate oferi insd si altor categorii de cititori prilejul de a-si clarifica si cunostingele de limba roméné, pornind de la ideea ca este important nu numai ,,ce“ comunici, ci si ,,cum" comunici. Jn egala mdsura, prin caracterul ei aplicativ, lucrarea constituie un instrument eficient pentru activitatea elevilor si a profesorilor de limba roménd, contribuind la asigurarea finaitdii practice a demer- ‘sului instructiv-educativ. ‘Mulfumim in mod deosebit domnului profesor universitar dr. G.G. Neamju de la Facultatea de Litere a Universitafié ,, Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, referentul stiintific al cari, ale cdrui sugestii au fost deosebit de utile pentru definitivarea lucrét Autoriimeme 1 _ABREVIERE Procedeu de reprezentare @ unui cuvAnt sau a unui grup de cuvinte. Este o modalitate curenia in limba de a desemna nume de societati, asoci- atii, organisme, institutii sociale, economice, culturale, stiintifice, sportive etc. sau partide politice. Abrevierea este si un procedeu intern de imbogatire a vocabularului care consti in formarea unor cuvinte noi din doua sau mai multe cuvinte existente independent, care se abreviaz (se prescurteaz) in diferite combinatii: 1. initiate: BCR, PN. 2. initiale cu fragmente unite: ~_ROMTELECOM, TAROM; 3. inifiale cu cuvinte unite: F.C. ARGES; 4, fragmente unite: ASIROM. (Ac) ACCENT Pronunfare mai intensé sau pe un ton mai inal a unei silabe dintr-un cuvant sau ‘@.unui cuvént dint-un grup sintactic(sintagme, propozifi, frazé).. Accentul se clasifica: a) dupa unitatea in cadrul careia functioneaza: = accent al cuvantului: butélie, mérgem; = accent sintactic: L-am rugat pe él (nu pe tine). ).. dupa natura: ~ accent de intensitate: accentuarea cu energie a unui sunet sau grup de sunete: rdéddu; = accent principal (forte) sau secundar (slab): transocednic, radiotélevizitine, sipermagazin. ©) dupa pocitie: = accent fix (in limba francezi, maghiara, polond etc.); = accent liber (in limba romana, italian’, rus, englezi etc.)fn limba romana, accentul este liber, adic variabil. Acest tip de accent poate fi stabil, daca isi menfine locul in timpul flexiunii, sau. mobil, dac& ‘gi schimba locul in raport cu forma de baz. in limba roman accentul ‘ste relativ stabil in flexiunea substantivelor (casa, casei, odsele, cdselor) $1 mobil in flexiunea verbelor: céintd (indicativ prezent), cénta (perfect simplu), cantém (imperfect etc.). Fac exceptie unele neologisme in -o, unde accentul este mobil in flexiune: rédio ~ radiéuri, 2éro — zeréuri, precum si cuvintele sérd —suréri, nérd —nuréri, tpi - tuturdr. Tipurile de accentuare delimitate in functie de pozitia in cuvant a silabei accentuate sunt: = accentuarea pe ultima silaba: bas-mé, ca-rac-tér, ci-tt, = accentuarea pe penultima silaba: fd-rd, pa-dii-re, a-ca-de-mi-e; = accentuarea pe antepenultima silaba: cd-me-rd, con-tré-bu-i — accentuarea pe a patra silaba de la sfargitul cuvantului: vé-ve-ri-fé, ré-pe-li-ta, ld-po-vi-sa —_, accentuarea pe a cincea silaba de la sfarsitul cuvantului: dé ce, nd-ud-spre-ze-ce; in limba romana, accentul liber creeaz4 posibilitatea accentuarii diferite a aceluiasi cuvant. Formele diferentiate pot fi literare (ambele admise de DOOM): andst / dnost, bismut | bismitt, cébalt ! cobdlt, profésor | profesér, intim I intim, vérmut | vermiit, vétman | vatmén, siintem | ‘suntém, sau neliterare (a doua variant nu este admis de DOOM): tinic — unic, penurle — pemirie, butélie — butelie, fitrie — furle, trafic ~ trafic, caractér — cardicter, sevér — séver, antic ~ dntic etc. spre-ze- Accentul indeplineste o funcfie distinctiva de diferentiere semanticd a cuvintelor formate din aceleasi sunete: dcele — acéle, dési- desi, cdpii — copii, térturi — tortiiri, mébild ~ mobild, véseldi — veséla. Aceste cuvinte se numesc omografe, pentru c& se seriu la fel, dar diferd ca accent si ca sens. in limbajul curent, in modul de a vorbi (sau de a pronunta) accentul este relevant pentru provenienja regionala sau social a unui vorbitor (accent moldovenese, accent periferic). Co) @ AcorD Este defint ca o forma de exprimare @ unui raportsintactic In care termenul ‘numérul 1 (regent sau reprezenténd punctul de plecare in comunicare) impune termenutui numarul 2 (subordonat sau reprezentéind punctul de sosire in co- ‘municare) categorile gramaticale morfologice pe care le au in comun (genul, ‘numeral, cazul sau persoana) (Gh. Constantinescu-Dobridor, Mic dicfionar de ferminologie lingvisticd,p. 16) G. Gruiff, autorul unei lucrari de referinf& privind acordul (Acordul in limba romana, Bucuresti, Ed. Stiinfific si Enciclopedica, 1981), sublini- azi faptul c& ,acordul se defineste ca un mijloc de sudare a unititilor cenunfului prin repetarea unor categorii gramaticale, avand in subsidiar gi rolul implicit de conservare a informatiei* (p. 24). in aceasta situatie, acordul, care implica existenta a doi termeni (A si B), consti in ,repetarea mircilor de gen, numér si caz de Ia substantiv la adjectiv (si Ia clasele similare acestuia), ‘precum si in preluarea informatiilor de numir si persoana ale substantivului de cétre un verb" (p. 25). CLASIFICARE, I. ACORDUL GRAMATICAL. Dupa G. Gruité, cel mai frecvent este cel de tipul A (gen, numér, caz) > B (gen’, numar’, caz’), atunci cand termenul B este un adjectiv, sau A (Persoan’, numar) — B (persoana’, numar’), atunci cand B este un verb. Tl _ACORDUL NONGRAMATICAL: a) acordul dupa infeles; atunci cénd exist contradictie intre forma infelesul cuvantului determinat (A), se da prioritate sensului: Majoritatea au plecat la circ. b) acordul prin atractie, cu cuvantul cel mai apropiat; atractia este posibila datorita apropierii dintre termeni: cu cat distanfa dintre A si B creste, cu atat este mai mare probabilitatea aparitiei acordului prin atractie: Romanul acesta, cartea indrégita de atatea generatii de copii, a fost citita si de fetita mea.Pentru probleme ale acordului, vezi, in special, Mioara’ Avram, Gramatica pentru tofi, Bucuresti, Ed. Academiei, 1986, pp. 256-258, 267-276; G. Gruits, Acordul in limba romana, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1981. Consemnam cateva aspecte ale acordului predicatului cu subiectut: © cfnd predicatul este exprimat prin verb reflexiv pasiv, iar subiectul este un substantiv la plural, verbul cu functia de predicat se utili- zeazi la persoana a Ill-a plural, nu singular; Se vid nori albi pe cer, nu Se vede nori albi pe cer. ‘© cfnd subiectul este exprimat prin pronumele nehotrat flecare sau prin pronumele negativ nimeni, nici unul, verbul predicat este la persoana a III-a singular, nu plural: Fiecare eunoaste aceasta localitate. ‘© cAnd subiectul este exprimat prin substantiv colectiv de tipul familie, grup, echipaj, predicatul va fi utilizat la persoana a Ill-a singular: Echipajul s-a antrenat zilnic. © cdind subiectul este exprimat prin anumite substantive colective (ma- joritate, serie, jumdtate, numar, grémada, stol) urmate de un ‘determinant la numérul plural, acordul se face in dows feluri 1) cfind ideea de plural este exprimati de intreaga constructie sau cénd sunt scoase in evidenti elementele multimii, predicatul se pune la plural: Majoritatea elevilor au plecat, jumatate din elevi au rémas in scoala. b) cand accentul se pune pe ideea de grup, predicatul se pune la persoana a Ill-a singular: Echipa de muncitori a terminat lucrul in céteva zile. © cfd subiectul este aleatuit din termeni aflati in raport de coordonare copulativa, predicatul se pune la persoana a Ill-a plural: Ion si Maria vor sosi diseara, © iar dacé termenii subiectului multiplu se afla in raport de coordonare disjunctiva, predicatul este la persoana a Ill-a singular: Ton ori Maria va veni diseara. 10 daci termenii subiectului multiplu desemneaz nofiuni foarte apro- piate, predicatul va fi utilizat la persoana a Ill-a singular, nu plural: Nimeni $i nimic nu ma poate opri. cand predicatul este impersonal, iar subiectul este multiplu, predi- ‘catul va fi la persoana a Ill-a singular: A citi sia scrie este frumos. in cazul predicatului nominal, in propozifii cu subiect multiplu: ~ ai chrui termeni sunt substantive nume de fiinfe de genul mas- culin / feminin sau masculin / neutru, are prioritate genul masculi ‘Stdpénul si animalul sunt stabi. ~ _efind subjectul multiplu este alcdtuit din substantive desemndnd atat flinfe, cat si lucruri, acordul numelui predicativ se face cu genul numelui de fiinja: Cartea $i autorul sunt cunoscufi. — cand termenii subjectului multiplu sunt numai nume de lucruri, acordul se face cu forma comuna de feminin — neutru: Muntele si dealul sunt inatte, — dac& substantivele care alcituiese subiectul multiplu sunt de genul masculin si feminin, acordul fine seama de numarul sub- stantivului masculis a) dac& substantivul masculin este Ia singular, numele pre- dicativ are forma de feminin / neutru: Copacul si dealul sunt inverzite, b) daca substantivul masculin este 1a plural, predicatul se acorda in gen cu substantivul cel mai apropiat: Copacii $i dealul sunt inverzite. Dealul si copacii sunt inverzifi = atunci cand subiectul multiply este alcatuit din substantive nu- me de lucruri de genul masculin si neutru, acordul fine seama uneori de numérul masculinului, alteori de numdrul substan- tivului neutru:) daci masculinul este la singular, numele predicativ va avea for- me de neutru: Dealul si copacii sunt invercite. b) daca substantivul masculine la plural si substantivul neutru la singular, numele predicativ va avea forma de masculin: Copacii si dealul sunt inverziti. ©), daca si substantivul masculin si cel neutru sunt la plural, numele predicativ se acorda in gen cu substantivul cel mai apropiat: Pomit si dealurile sunt inverzite. Dealurile si pomii sunt inverziti. Propunem, ca util instrument de lucru pentru elevi, sistematizarea acor- dului cu un subiect multiplu, oferita de Mioara Avram: 1) nume de fiinge: m.+f = 8 m+n. 2) nume de fiinfe si tlucruri:) —e genul numelui de flings 3) mume de tucruri: a) nth b) msg +f. (sg/pl.) ©) mpl. +£ (spl) d) msg. +n. (sg/pl.) e) mpl. +nsg, ) mpl+npl. = genul subiectului mai apropiat on —— om = genul subiectului mai apropiat. nM) Acuzatv Caz al substantivului sau al unui substitut al acestuia avénd functiasintactics de atribut, complement direct, indirect sau circumstantial. in cazul acuzativ stau urmitoarele parti de vorbire: substantivul, adjec- tivul, pronumele, numeralul cu valoare substantivala sau adjectival’, gerunziul si participiul acordat. 12 OBSERVATIE: aay adjectivul, adjectivul pronominal, numeralul cu valoare adjectival, gerunziul si participiul acordat stau in cazul acuzativ prin acord cu partile de vorbire pe care le determina. ‘TERMENUL REGENT al acuzativului (valori morfologice): a) © substantiv: Griidina de langa casa este a lui. b) adjectiv: Este un batran rosu in obraz. ©) pronume: Unii dintre elevi practic sportul. @) numeral: Trei dintre prietenii mei au devenit medici. ©) verb: Am cumpétrat o carte interesanta. ) adverb: Locuieste aproape de réu. 2) _interjectie: $i plcinta pleose! drept in fata FOLOSIREA CAZULUI ACUZATIV: a) fird prepozitii Ceaga acoperdi muntele. b) cu prepoziti (Ja, in, eu, spre etc.) Copilul std pe un scaun. ©) cu locutiuni prepozitionale (impreuna cu, aldituri de etc.) Vine impreunda cu ei. INTREBARI SPECIFICE pentru cazul acuzativ: a) pentru complement: ce? pe cine? pentru cine? pentru ‘ce? despre cine? despre ce? etc. b) pentru atribut: care? ce fel de? FONCTH SINTACTICE ‘SUBSTANTIVUL in cazul acuzativ: a) nume predicativ: Cadoul este pentru mama. b) atribut subst. prep.: Casa de linga {ure este a bunicilor. ©) aporitie: Am discutat cu Mihai, cu prietenul meu, 4) complement direct: Am citit cartea recomandata. ‘L-am vézut pe Mihai la teatru. 13) compl. indirect ) compl. de agent: 8) h) i) } K ) m) M-am intélnit cu prietenul meu. Elevul a fost Idudat de profesor. compl. circ. loc: Locuieste langa scoali. compl. cire. timp: A plecat pentru 0 saptamana. compl. circ, mod: A procedat ca prietenul meu. ‘compl. cite. cauz’: Plinge de frig. A muncit toaté viaja pentru copii. Na raimas, eu toate insistentele. Arreusit spre bucuria tuturor. compl. cite. scop: compl. circ. concesiv: compl: cite. consecutiv: compl. circ. conditional: fn caz de incendiu, luati masuri. compl. circ, instrumental: Taie lemne cu securea. ‘S-a intélnit cu prietenul. compl, circ. sociativ: compl. circ. opozitional: fn loc de mere, a cumpérat nuci. compl. circ, cumulativ: fn afar de creioane, a mai cumpd- rat pixuri. Nu a murit nimeni, decat batranul. A cugetat cu privire la problema aceea. compl. circ. de excepfi ‘compl. circ. de relagie: 42, ADJECTIVUL se acorda in caz cu termenul regent. OBSERVATIE: Cénd este insofit de prepozitii sau locutiuni prepozitionale 14 care impun cazul genitiv, adjectivul pronominal posesiv este in cazul acuzativ. in propozitia ,Masina s-a oprit inaintea ta“, | winaintea ta este un adjectiv pronominal posesiv in cazul acuzativ, / | insofit de prepozitia inaintea, si are functia sintactic’ de complement. i circumstantial de loc. Adjectivul in cazul acuzativ: a) b) rnume predicativ: Eleste impotriva mea. atribut adjectival: ‘Am intrat intr-o padure tandra, adj. propriu-zis; adj. pronominal posesiv. Am vorbit cu Maria insasi. adj. de intarire; adj. pronominal posesiv; adj. pronominal interogativ; Nu stiu ce spectacol a vézut. adj. pronominal relat ‘Am admirat acel tablou. adj. pronominal demonstrativ; A vorbit cu fiecare elev in parte, adj. pronominal nehotarat; Nea citit nici 0 carte. adj. pronominal negativ. ‘M-am intalnit cu prietenii mei. Ce carte ai citit? complement indirect: Din rosie, fata i s-a ficut alba. complement circumstanfial timy O cunose de mica, A plecat inaintea noastra. adj. proprit adj. propriu-zis; adj. pronominal posesiv. compl. cite. mod: Era mai degrabé ru decét bun. adj. ptopriu-zis. complement circumstantial de cauza: Tremura de flimand. A intérziat din cauza mea. adj. propriu-zis; adj. pronominal posesiv. PRONUMELE. in cazul acuzativ: Dy rnume predicativ: Cadoul este pentru tine. pron. personal; Siel este ca dumneata. pron. de politefe; Clirtle sunt pentru ai mei. pron. posesiv; Pentru cine sunt cérile? Nu stiu/ pentru cine sunt cartile. Cartea este pentru cealalta. Si tu esti ca unit dintre ei. Cairgile mu sunt pentru nici unul dintre ei. pron, interogativ; pron. relativ; pron. demonstrativ; Pron. nehotiirat; pron. negativ. atribut pronominal prepozitional: Discutia cu el a fost interesanta, pron. personal; 1516 ) °) Vestea de la dumneata m-a bucurat. Lauda de sine nu miroase a bine. ‘Am primit scrisoarea de la ai mei. Scrisoarea de la acela m-a bucurat. Intélnirea cu unii ma bucura. pron. de politefe; pron. reflexiv; pron. posesiv; pron. demonstrativ; pron. nehotirat; p ‘Nu m-au bucurat vestile de la nici unul dintre ei. complement direct: El ma cunoaste bine. Pe dumneata mu te cunosc. Te speli zilnic la réu. Tam véézut pe ai ti la concert. Pe cine ai intélnit? Nu stiu pe cine ai intrebat. Le-am véizut si pe celelalte. Lam laudat pe unii dintre ei. N-am véizut pe nimeni. complement indirect: I-am vorbit despre voi. Mi-am amintit de dumneavoastrit. Despre ce discutati? VA Se stie eu cine v-afi intalnit, Am discutat cu acestia. | ‘M-am géndit la fiecare dintre voi. N-am vorbit despre nici unul dintre voi. complement de agent: Am fost laudaté de ea. Aifost vézut de dumnealui. Certat de ai mei, am plecat. De cine ai fost laudat? pron. negativ. pron. pers., neace.; pron. de politete; pron. reflexiv; pron. posesiv; pron. interogativ; pron. relativ; pron. demonstrativ; pron. nehotarat; pron. negativ. 8) pron. personal; pron. de politefe; pron. interogativ; pron. relativ; i » pron, demonstrativ; pron. nehotirat; f pron. negativ. | pron. personal; pron. de politefe; pron. posesiv; pron. interogativ; Se stie de cine ai fost cautat. Mihai a fost chemat de acela. A fost jignit de uni dintre voi. Nu este agreat de nimeni. complement circumstantial de loc: Am mers la ea. Locuiesc langd dumneavoastra, S-a asezat langa ai si Langa cine ai stat? Nu stiu langa cine ai stat. Sta langa aceia, Am trecut pe la unii. Nu mai merg la nimeni. complement circumstangial de timp: A iesit 0 data cu mine. A iesit 0 data cu dumneata, A iesit 0 data cu ai sai. A iesit o data cu ceilalf. A iesit 0 data cu unii. Dupit care dintre ei ai plecat? Retin ziua /in care ai venit complement circumstantial de mod: A procedat ca tine. E mai bun decat dumneavoastra. Scrie mai bine decét al meu. Ace miroase? Atengia cu care més asculte e Idudabilé. Acesta scrie mai bine decat celatalt. E mai bun decét alfi E mai bine decat nimic. pron, relativ; pron, demonstrativ; pron. nehotarat; pron. negat pron. personal; pron. de polite pron. posesiv; pron. interogativ; pron. relativ; pron. demonstrativ; pron. nehotarat; pron. negativ. pron.'personal; pron. de politefe; pron. posesiv; pron. demonstrativ; pron. nehot&rat; pron. interogati pron. relativ. pron. personal pron. de politefe; pron. posesiv; pron. interogativ; pron, relativ; pron. demonstrativ; pron. nehotarat; pron. negativ. 718 i dD complement circumstanfial de cauza: ‘Nu putem inainta de el. ‘Nu putem pleca de dunineavoastra. Am fost batut pentru ai sai. pron. posesiv; Pentru care dintre ai sai ai fost certat? __ pron. interogativ; Nu se stie pentru care dintre ei ai fost certat de profesori. Pron. personal; pron. de politefe; pron. relativ; ‘Nu pot ajunge la timp de acela. pron. demonstrativ; ‘Nu ma pot odihni de unii dintre voi, pron. nehotarat; Nu vreau sé fiu amendat pentru nici unul dintre voi. pron, negativ. complement circumstangial de scop: A trudit tot timpul pentru ei. pron. personal; Merg numai pentru dumneavoastré. /Pron. de politete; Munceste pentru ai sai. |[ pron. posesiv; Pentru cine te lupfi? |. pron. interogativ; Nu stiu pentru cine te lupyi. \_ pron, relativ; Pentru acestia luptdim noi. pron, demonstrativ; Merg acolo pentru unii dintre prietenii me. 4 Pron. nehotérdt; Nu s-a ostenit niciodata pentru nici unul dintre voi. pron. negativ. (ereeeieenomemenenenancenen ) complement circumstantial instrumental: A ajuns prin ea. Am reusit prin ai mei. Trimit scrisoarea prin acela. A ajuns prin altele. ) complement circumstantial sociativ: ‘A venit impreund cu ea. A plecat impreund au aceia. A sosit impreund cu ai sti. Vine cu alti. Nu vine cu nici una. ©). complement circumstantial de relatie: Relativ la tine, nu se pronunté. Nu ne-am pronuntat despre ai ta, Nu se promunga in legaturat cu acela. Nu se pronunta despre altul. 4) complement circumstantial cumulativ: ele acelea ai mei unii ©) complement circumstantial de exceptie: Pelinga ‘au venit sialfi ea fn afari'de ai nostri } au venit si alfii. aceia 1) -complement circumstantial opozitional: et cesta ai mei unul In loc de au venit alfii. pron. personal; pron. posesiv; pron. demonstrativ; pron. nehotarat. pron. personal; pron. demonstrativ; pron. posesiv; pron, nehotarat; pron. negativ. pron. personal; pron. posesiv; pron. demonstrativ; pron. nehotarat. pron. personal; pron. demonstrativ; pron. posesiv; pron, nehotarat, pron. personal; pron. posesiv; pron. demonstrativ. pron. personal; pron. demonstrativ; pron. posesiv; pron. nehotarat. 194.4. NUMERALUL in cazul acuzativ are functiile sintactice specifice sub- stantivului si adjectivului (valoare substantivala si, respectiv, valoare 20 adjectivala). a) _nume predicativ: Carfile sunt pentru doi dintre ei. Cadourile sunt pentru améndous. Hrana este pentru o treime dintre ei Cadoul este pentru al patrutea b) _ atribut prepozitional: { ‘numeral cardinal cu val. substantival; numeral colectiv cu val. substantivala; ‘numeral fracfionar cu val. subst.; numeral ordinal cu val. substantivala, — ; | Discutia despre treidintre eta fost interesanta \ Parerile despre amandoi sunt burie_ Aceasta este 0 parte dintr-un sfert. Parerea mea despre al treilea este clara: ©) atribut adjectival: Am véizut doi brazi inalfi. Résplata tnzecita !-a bucurat. M-am intéinit cu al doilea elev. 4) complement direct: Pe doi i-a laudat, La intdlnit in parc pe améndoi. Am rissfoit doud treimi din colectie. numeral cardinal cu val. substantivala; numeral colectiv cu val. substantivala; numeral. fractionar cu val. substantiv.; numeral ordinal cu val. substantivala, numeral cardinal cu val. adjectivala; numeral multipli cu val. adjectival; numeral ordinal cu val. adjectivala, numeral cardinal cu val. substantivala; numeral colectiv cu val. substantivals; numeral fractionar ‘ou val. substantiv. 8) -am asezat pe cate doi in béinci. ‘Nu-l cunose pe al treitea complement indirect: ‘M-am intélnit cu patra dintre ei. Am discutat cu tustrei. Am vorbit astizi cu 0 treime dintre ei. Am discutat cu cfite trei dintre ‘Ne-am intdlnit cu al treilea la concert. complement de agent: Bolnavul a fost vizitat de trei dintre ei. Ai fost Itudat de améndoi. Tema a fost scrisd de o treime din clasé. Casa a fost spalata de edttre trei dintre ei. Mihai a fost cdutat de al doilea dintre ei. complement circumstanfial de loc: ‘M-am asezat langat doi dintre ei. ‘Am fost la amandoi. Se ducea periodic la céte trei dintre ele. ‘M-am asezat langii al treilea. numeral distributiv cu val. substantiv.; numeral ordinal cu val. substantivala. numeral cardinal cu val. substantivala; numeral colectiv cu val. substantivala; numeral —fractionar cu val. substantiv.; numeral distributiv cou val. substantiv.; numeral ordinal cu val. substantivala, numeral cardinal cu val. substantivala; numeral colectiv cu val. substantivala; numeral. fractionar cu val. substantiv.; numeral. distributiv cu val. substantiv.; numeral ordinal cu val. substantivala. numeral cardinal cu val, substantivala; numeral colectiv cu val. substantivala; numeral distributiv cu val. substantiv.; numeral ordinal cu val. substantivala. 2122 h) i wk) y complement circumstangial de timp: A plecat 0 dati cu doi dintre colegii tai. numeral cardinal cu val. substantivala; A intrat in sald o data cu o treime din colegii tai numeral fractionar ‘ou val. subst.; complement circumstantial de mod: Ai procedat ca doi dintre ei. numeral cardinal eu / val. substantivala; numeral colectiv cu \ val. substantivala; Vorbeste engleza mai bine decét aloitea. ‘numeral ordinal cu \\ val. substantivala, Lureazé cét améndoi: { ‘complement circumstantial de scop: * A venit numai pentru doi dintre voi. numeral cardinal cu val. substantivali; numeral colectiv cu val. substantival numeral I cu val. substantivala; A muncit toata viafa pentru améndoi. A agonisit pentru al treitea dintre co complement circumstantial instrumental: ‘Mi-am rezolvat problema prin al doilea. numeral ordinal cu val. substantivala; complement circumstantial sociativ: A venit impreundi cu al cincilea. numeral ordinal cu val. substantivala; complement circumstantial de relafie: Nu se pronunjai relativ la al treilea. numeral ordinal cu val. substantivala; complement circumstangial cumulativ: Pe langd al doilea au intrat si ultimii, numeral ordinal cu val. substantivala; complement circumstantial opozitional: An loc de al doitea a venit al treilea. numeral ordinal cu val. substantivala Verbele la modurile gerunziu si participiu, devenite adjective, au la acuzativ funcfia sintactica de atribut adjectival. Avea 0 mand tremuranda. Privea cu tristete partea rupta. adj. din gerunziu; adj. din verb la par- ticipiu. (SPS) @ AbuEcTV Partea de vorbire flexibilé care exprimé o insusire a unui obiect Categoriile morfologice dupa care variaz& adjectivele sunt genul, num&rul si azul, stablite prin acord cu substantivul pe care il determing. CLASIFICAREA ADJECTIVELOR: 1) DuPA FORMA: a). simple: bun, usors 2) DuPAFLEXIUNE: a) _variabile: = cu doua terminatii (forme deosebite dupa gen la N/sg,) —> patru forme flexionare: bun — bund — buni — bune; = cu dou terminatii (forme deosebite dup gen la N/sg,) —> trei forme flexionare: larg — largéi- largi- largi; = cu singura terminatie (aceeasi forma pentru toate genurile la Nisg.) > dou’ forme flexionare: mare — mare — mari — mari. b) invariabile (pistreazi aceeasi forma indiferent de gen, numér, az): gri, atroce, 3) DuPASENS: a)’ adjective calificative (arata calitatea, insusirea obiectelor): alb, mare; b) determinative (determinante ale obiectelor: adjective prono- minale si numerale cu valoare adjectivala): acest elev, patru levi Prin SCHIMBAREA VALORIL GRAMATICALE (conversiune) alte parti de vorbire pot deveni adjective: b) compuse: galben-auriu, cuminte. 23~ verbe la participi ~ — gerunzii acordat ~ numeral cu valoare adjectivals: ~ pronume devenite adjective pronominale: copaci infloriti; cartea mea, Siecare cetijean. Categoria specificd adjectivului este COMPARATIA (v. grade de com- paratie). —/ OpsERVATIE: unele adjective nu au grade de comparatie, deoarece prin originea lor sunt vechi comparative sau superlative (anterior, optim, superior), fie c& prin sens nu pot fi supuse compararii (mort, urias, asemenea), FUNCTIILE SINTACTICE ALE ADJECTIVULUI: 1. nume predicativ: Copacul este inalt, 2. atribut adjectival: Elevul silitor a primit premiu. 3. complement indirect: Din albastra s-a fécut alba. 4. compl. circumstantial de timp: O cunosteam de mica, 5. compl. circumstantial de cauzi: De tristd ce era, nu vorbea, Se articuleaz& cu articol hotarat enclitic, cand adjectivul se afla inaintea substantivului care ar trebui articulat (harnicul elev). OBSERVATIE: folosit singur, articulat hotirat, nehotirét, insofit de articol adjectival (demonstrativ) sau de prepozitie, adjectivul poate deveni substantiv (Harnicul este laudat. Cei harnici sunt Idudayi. Mihaela se imbraca in alb.) (S. PS) 24 _AovERB Partea de vorbire neflexibiid care araté caracteristica unei acfuni, a unei stéri ‘sau @-unel insusir $i determind verbe, adjective sau alte adverbe. Pleacd acum — determina verb. Mihai este destul de cuminte —+ determin’ adjectiv. 7 Locuieste cam departe —» determina adverb, CLASIFICAREA ADVERBELOR 1. Dupai forma: a) simple: aici, bine, voiniceste; b) compuse: indaté, altedata, aléturi, dupd-amiazé 2. Dupa sens: asa, incet, cum, aievea, alene; unde, acolo, aici, jos; acum, atunci, ieri, curdnd. 3. Dupa origine (sub aspect etimologic): a) primare, cuvinte care sunt totdeauna adverbe: sus, jos, aici; ) secundare formate prin: ~ derivare (cu sufixe sau prefixe): barbateste, voiniceste, alene; ~. compunere: deodaté, dupé-amiazé; = schimbarea valorii gramaticale (parti de vorbire ce devin adverbe): ~ adjectiv — adverb: Vorbeste frumos. ~ substantiv — adverb: Lunea trece iute. ~ pron, interog. / relativ (excl.) + adverb: Cat dé bund esti! - numeral — adverb: Munceste inzecit. 25= conjunetie —+ adverb: OBSERVATIL 1. Adverbele pronominale: fin locul cuvintelor care exprima impre- Jjurdsile gi sunt: Tar vorbeste neintrebat. a) relative: unde, cand, cum, cat, incotro $i leagi propozifille subordonate de regent: Se stie'/ Gnd) va pleca2/ ) _interogative: ciind? unde? cum? incotro? Folosite in propozitii interogative: Cand se intoarce? ©) nehotarate: undeva, oricénd etc., nu precizeazi circumstanta: Oricdnd esti bine primit. 2. Dupa posibilitatea de a intra in relatie, in cadrul frazei, cu elemente introductive ale subordonatelor: - corelative: Acolo se opreste, unde doreste, Desi este obosit, tot pleacd. Era asa de cald, ineat se scaldau gdinile in nisip. 3. Adverbele (desigur, fireste, peseme, poate) si locutiunile adverbiale (cu siguranga, fara indoiala, de’ bund seama) constituie singure predicatul regentei unei propozifii subiective si se numesc adverbe / locufiuni adverbiale predicative. Fireste'! va plowa, 71 OBSERVATIE: adverbele / locutiunile adyerbiale sunt predicative numai cénd sunt urmate de conjunctia od. Atunci cfnd nu sunt urmate de aceste conjunc ele au statutul unui adverb. Vine, desigur, cu noi. Parte de vorbire neflexibila, adverbul, prin posibilitatea de a avea grade de comparatie (v.), este legat de parle de vorbite flexibile, Pot avea grade de comparatie (aceleasi ca la adjective) unele adverbe de mod, de timp, de loc (bine, curdnd, departe) sau cele provenite din adjective. Dan locuieste la fel de departe ca Andrei, ‘Maria se imbracé mai elegant decat Ana. 26 FUNCT SINTACTICE Compl. ire. de loc: 2. Compl. cire. de mod: Merge alene. 3. Compl. circ. de timp: Voi sosi curdnd, 4. Compl. circ. conditional (adverbele altfel si altminteri): Sa mu pleci de acolo, altfel ma supar. Desi l-a anunfat, totusi n-a sosit la timp. Jucagi-va oriunde, in afar de aici. Ebine'/ (>) «ai procedat*/ Florile de azi sunt proaspete. Fireste '/ va reusi la examen? /. Adverbe firm functie sintactic&: mai (sinonim cu si, ined), nod, chiar ete. Exista $i un mai adverb predicati Mai ca l-a caleat tramvaiul, Lam vézut acolo. 5. Compl. circ. concesiv: 6. Compl. cire. de exceptie: 7... Nume predicativ: 8. > Atribut adverbial: 9. Predicat verbal: OBSERVATE: SPS) ARK ‘Sunet sau grup de sunete din structura unui cuvént derivat care se atageaz’ la © bazé (radical) existent in limbé pentru crearea de cuvinte noi. Afixele derivative sunt sufixele si prefixele in funcfie de pozifa lor fafa de radical. (vezi apical, SuFI $i PREFIX) (Co @_ALraper (er. alpha = litera A + beta = litera B) Inventaru iterelorfoloste in sorierea uneilimbi si dispuse int-o ordine con- venjionala numité ordine alfabeticd. Existé alfabet chirlc, aplicat in scrierea limb slave vechi si a slavonei,utiizat azi in limbile slave modeme (bulgara, bielorusa, macedoneana, rusa, sérba, ucraineasna), alfabet grec (apict in scrierea limbil grecesti din secolele X-X pan az) si alfbet latin, uilzat in ‘sorierea limbil latine incep&nd cu secolul VII i.Chr, Alfabetul latin este utilizat in ‘matte limb contemporane. 27in limba romani s-a scris cu alfabet chirilic pana la jumitatea secolului al XiX-lea, utilizéndu-se 43 de litere. in aceasta perioada s-a_utilizat sporadic si alfabetul latin. Treptat alfabetul chirilic a fost inlocuit cu cel Jatin, care a fost adoptat in mod oficial in 1860 (Muntenia, Transilvania) 51 1862 (Moldova). Astizi in limba romani se intrebuinteazi 31 de litere (majuscule / nuscule) cu urmatoarele forme grafice sau denumiri: A/a, A/a, A/A (i din a), Bib, Cle, Did, Ele, F/f, Gig, Wh, Wi, 1 (i din i), J/j, K/k, L/l, Mim, Nin, O/o, Pip, Qa, Rit, S/s, $/s, Tit, Tit, Ulu, Viv, Wiw, X/x, Yly, Ziz. Alfabetul fonetic cuprinde acele litere (semne) care se folosesc in ling- visticd pentru transcrierea fonetica; de exemplu consoanele prepalatale semioclusive se noteaza in transcrierea fonetica ¢, (Ciob, Zioarsd) fata de consoanele palatale oclusive k’, g° (kar, g’atdé) sau postpalatale oclusive k, g (kokor, gaz). co ‘ANACOLUT Gresealé gramaticalé de domeniu!sintaxei caracterizaté prin ips de con- secvenfa gramaticalé $i prin discontinutate in cadrul unei unite sintactice (propozitie sau frazé). Abaterea const in nerespectarea pénd la capat a tpului de construct cu care a inceput 0 unitate sintactc’, dupa un fragment din ea trecéndu-se la alt tp de constructc, Ex: ,Lacomului, cat si-i dai, el nu zice ba inloc de wLacomului, cat sé-i dai, lui nu i se pare destul*. ipsa de continuitate presupusi de anacolut priveste in special: ©) numarul, a) Anacolutul cazului se explic& prin tendinfa spontand de a se incepe fraza / propozitia cu cazul nominativ ~ subiect (la nume sau la pronume); constructia nu se continu’, iar vorbitorul — reconsi- derandu-si modalitatea de exprimare — transforma nominativul in caz oblic si deci subiectul in complement (direct ori indirect): a) cazul, b) persoana, 28 »Fetele imparatului, intémplandu-se de faja cand a lovit spénul pe Harap Alb, li s-au ficut mild de dénsul si au zis spdnului cu binigorul.* (I CREANGA) Lungimea frazei favorizeazi aparitia anacolutului prin intercalarea lunor propozitii subordonate intre subiectul in nominativ si restul regentei, ceea ce duce la pierderea firului logic al enunfului: Nu stiu alfii cum sunt, dar eu, cénd ma gdndesc la locul nas- terii mele... (urmeaz& alte 6 propozitii subordonate), parcd-mi saltd $i acum inima de bucurie.* (L.CREANGA) 4) Schimbarea persoanei pronominale sau verbale — de obicei o construcfie cu pronume personal — esie intrerupta prin aparitia unei construcfii verbale impersonale: Ea, céind a vézut asta, a fost imposibil sa reziste. Pot alterna, de asemenea, persoanele I si a H-a (cu sens general / impersonal): Ce folos cd citese orice carte bisericeascd; daca nu stii a insemna mdcar cdtusi de cét, e greu.* (1. CREANGA) ©) Constructiile inconsecvente in utilizarea numarului, simple deza- corduri, nu sunt considerate intotdeauna anacoluturi (dezacordul predicat — subiect, de exemplu); este consideraté anacolut doar situa- fia cand fraza a impus un anumit ,model* sintactic, nerespectat in desfisurarea ulterioara a enunfului: Dar fiinded te intorci...(..) last-i butea sé-fi vind pe urma si aideti cu noi. (. IsPIRESCU) (cf. DSL) Anacolutul apare mai ales in limba vorbita ca rezultat al neatentiei sau al necunoasterii regulilor gramaticale. Existenfa anacolutului in textul literar este 0 marc& a oralititi (oralitatea stilului lui lon Creangi). (CC) _ANTONIME jee ANTOME: ‘Cuvinte cu sensuri diametral opuse: tandir «+ béitran, mare > mic; cald + rece, harnic ++ lenes. Antonimele sunt fixate perechi si, de aceea, par mai putin dependente de Context sau de o situatie de comunicare. De exemplu, in mintea oricérui 29vorbitor este asociat’ mic cu mare, tandr cu batrén, sdrac cu bogat, adevéir cu minciund etc. Intre doud cuvinte care sunt antonime trebuie si existe: -— 0 dimensiune de sens comuné (asemfnare semantic’ implicand componente de sens comune) care le uneste, asigura legatura: - lenes # harnic se refer’ la ,atitudine fafa de munca - inteligent # prost se refers la ,capacitate intelectual“; ~ cdildwrd + frig se referd la ,temperaturs; = componente de sens diametral opuse (contrare) care stau la baza opozitiei intre termenii perechi: ~ harnic (plus munc&") + lenes (,mninus munc&*) - inteligent (prezent ,inteligen{&*) - prost (absent ,inteligenta") - caldurd (,temperaturd sc&zuté“) = frig (temperatura ridicata“) Antonimele aparjin mai multor PART! DE VORBIRE, dintre care cele mai numeroase sunt adjectivele si substantivele: adjective: cinstit ¢ necinstit, citet, lizibil 4 necitef, ilizibil; — substantive: Speranja, nddejde 4 disperare, deznidejde, bucurie ¢ tristefe; ~verbe: a aprinde # a stinge; a (se) agrava # a (se) ameliora, ~adverbe: aproape + departe, aici + acolo; induntru # fart, ~ pronume (nehotirate gitny: sau negative): unul 4 tofi; totul # nimic; tofi # nimeni. Unele cuvinte se definese prin antonimele lor: prost ylipsit de inteli- genia, fricos ,care are putin curaj*, curajos ,care nu cunoaste frica". 30 | CLASIFICAREA ANTONIMELOR 1. fin functie de DIMENSIUNEA SEMANTICA (vezi Dictionar de Stiinte. Stiinfe ale limbii, Bucuresti, Ed. Stiinfifica, 1997, p. 56): =" antonime polare, care nu admit termeni intermediari sot | sofie; =. antonime scalare, care. admit gradarea si care sunt adesea legate de proceduri de comparare mare Imijlociu | mic, fierbinte | cald | rece; — antonime contradictorii: celibatar (necSsttorit) / cdsditorit; ~ antonime contrarii a urea / a cobor; = antonime reciproce a cuimpara//a vinde etc. 2. fn functie de sTRUCTURA CUVANTULUT: = antonime cu radicali diferifi (corect «+ gresit, frig + caldurd, intuneric + lumind, trecut ++ vitor, a veni + apleca); =, antonime cu acelasi radical stabilite prin prefixe gi sufixe: (corect < incorect, disciplinat «+ indiscipli- nat, noroc ++ nenoroc, moral <» imoral, reversibil < ireversibil, hipotensiv «+ hiper- tensiv, carticicd ++ cdirfoaie, céscioard + caisoaie ete.). Aceste antonime au o marca formalA (prefixul, sufixul) care subliniazi antonimia. Prefixele cu care se formeaza in general antonime sunt: ne-, non, in-,i-,des-, dez-,dis-, de- etc. (co ® ANTONIME om Tip de relafio semantic ce consté in opozijia de sens inte dou cuvinte care trimt 1a reat (referent) nu numai dterte, ci si contre si contradictor. (Angela Bidu-Vranceanu ~ Nerisa Fordscu, Cuvinte gi sensuri, Bucures, Ed. Sinfificd si Enciclopedicd, 1986, p. 165). 31Exist o antonimie logic, obiectiva, care este implicata in Iucruri din rea- litatea extralingvistica: noapte ~ zi, iarnd — varéi, dimineaja — seard, si 0 antonimie pe care 0 stabilesc vorbitorii. in enuriful: Am vazut doud filme, unul bun $i altul prost, sensul antonimelor bun — prost reflect 0 apre- ciere subiectiva. De aceea se spune ca antonimia ca fenomen lingvistic acoperd atit cuvintele care denumesc nofiuni contrare (iarnd ~ vard, dimineatés — searé, barbat — femeie, viafa — moarte, inghet — dezghe}), c&t si pe acelea puse de vorbitori in evidenta (Ce grea este valiza neagra si ce usoard este valiza gr). (Cc) @_APosTROF ‘Semn ortografic [' ]. Marcheaz’ absenfa accidentalé in roste @ unor sunete, Aceasté absent’ este determinatd fe de tendinfa vorbitrior de a se exprima cat ‘mai scut, fie de imposibitatea de pronunfare datoraté unor defecte de vorbir, fnregistrare detaliati a caderilor de sunete (vocale sau consoane) oferd Sergiu Drincu (Semnele ortografice si de punctuafie in limba romana, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1983): — la sfargitul cuvintelor: __Acol’, uzdnd de caleule arabe...“; = in corpul cuvintetor: sfiin’cli eu sunt sla = lainceputul cuvintelor: cea mai ‘nalta*, OBSERVATIE: Apostroful poate marca si c&derea unei cifre indicdnd anii: Se intémpla prin '50. (M. M.) m_Apozme artea de propozite a cérei functie semantic este de a explica, de a identifica ‘ori de a calffca un antecedent (baz8 apoziiva). Unii specialsti considerd, de alfel, c8 structura apozitiva .implicé in mod obligatoriu, prezenfa unei baze, denumits si baz’ apozitva, sau antecedent, si a unei unitéfi apozitve" (lon Diaconescu, Sintaxa limbii roméne, p. 33) ‘TRASATURI ale apozitiei: — are rolul de a explica primul termen (antecedentul sau baza apozitiva); 32 — se afl cu antecedentul intr-o relatie de egalitate, putind si-i ia locul sau sa fie Inlocuit de acesta (ex.: L-am intdlnit pe Mihai, inginerul; L-am intdinit pe inginer, pe Mihai); — este uneori legata de baza apozitiva prin adverbele de mod explicative: adicé, anume, mai exact, mai precis, si anume, de pilda etc. BAZELE APOZITIVE pot fi diferite parfi de propozitie: —subiect: Radu, vecinul, a técut in clipele acelea. —atribut: Aceasta e cartea Mariei, profesoara. complement direct: L-am vézut pe Florin, fotbalistul. ~ complement indirect: Vorbeam despre Eugenia, sora mea. —complemente circumstantiale: Plec acolo, adicd la bunici. ~Acolo, ldngd izvoaré, iarba pare de oma (M. EMINESCU). CLASIFICARE Luerarile de specialitate vorbesc despre: a) . apozitie simpla, exprimata printr-o parte de vorbire; b) apozitie dezvoltatd, se exprim’ printr-o imbinare de cuvinte: sub- stantiv urmat de atribute (sau chiar de propozifii atributive)* (s.n., Gramatica Academiei, vol. Il, p. 128). OBSERVATIE: Clasificarea ni se pare discutabila, fiindcd de fapt rolul de apozitie este satisficut numai de ,apozifia-centru, celelalte unitafi ofiind analizabile sub raport functional, ca parti de propozitie de- pendente* (I. Diaconescu, Sintaxa limbii romAne, p. 334). SE EXPRIMA PRIN: 1. substantive a) incazulN: — Radu, vecinul, a citit cartea mea. b) in cazul GG: Avea gesturile unui om fin, ale unui intelectual. ©) incazul D: A scris carte fraféne-sdu, craiului. 4) incazul Ac: Am discutat despre prietenul meu, despre inginer. ©) incazul V: — Ioane, prietene drag, unde ai plecat? 332. pronume a) in cazul N: b) in cazul G: ©) in cazul D: 4) in cazul Ac: numerale a) in cazul N: b) in cazul G: ¢) in cazulD: @) in cazul Ac: 34 Baiatul acela, adicd el, nu cunoaste adevarul; Cel in cauzd, dumnealui, nu m-a recunoscut; Cei de acolo, adicd ai mei, au jucat mai bine; Aceia, adica unii ca voi, au dormit in corturi. Cartea este a baiatului, adicd a tui | a dumnea~ lui; Parerile celor din primele rénduri, adicd a alor mei, au contat enorm; Cértile lor, ale unora a voi, sunt interesante; Pérerile lor, ale acelora, nu mai conteaza. Le-am scris prietenilor mei, adicd lor | dumnea- Yor | alor mei! acelora | unora. Am discutat cu Maria, cu ea adicd | cu dumneaei / cu a mea | cu aceasta. Au lipsit mulfi elevi, doudzeci; Au venit in primul rand Ion si Maria, adicd amandoi; Au luat cuvantul cei din primele randuri, mai precis 0 treime dintre ei; A fost premiat Radu, adic al doilea din clasa. Carfile lor, ale celor doi, sunt cele mai curate; Parerile celor de acolo, adica ale unei treimi din. tre ci, sunt interesante; Parerea lui Florin, @ celui de-al doilea din rand, este interesanté. Le-am dat céirfi lui Ion si Mariei, celor doi; Am ‘spus aceste lucruri prietenilor mei, adicd unei treimi dintre ei; am dat un sfat lui Paul, celui de-al doilea din rénd. M-am intdlnit aseara cu Radu si cu Dan, adicd cu doi dintre prietenii mei; M-am intélnit cu Florin si cu Radu, adicd cu améndot, Fructele au fost culese de aceia, adici de o tretme dintre ei; Am ‘fost certat de Paul, de al doilea din clasa vecina. »Cruda, adied necoapta, primeste cadouri de la rascopti bogati.* (IL. CARAGIALE). adject 5. verbe a) lainfinitiv: A munci, adicd a studia, este acum datoria noastra. b) lasupin: Au de invijat, adict de studiat. 6. adverbe: Plec sdmbéta, adicd maine. 7. interjectii A auzit un singur cuvant, ura! TOPICA Apozitia sta dupa baza apozitiva. PUNCTUATIE Apozitia izolata se desparte prin virgule de restul propozitiei: Prietenul meu, inginerul, are foarte multe inventii. Ca marci grafice ale apozitiei mai amintim: = dowd puncte: -am oferit mai multe obiecte: pixuri, creioane si stilouri: — semnele citérii, marc&nd apozitia care desemneazA titlul unei opere literare sau al unei publicati: Citesc revista ,,Romdnia literara“. - parantezele: Radu [colegul] este inteligent. +" liniilede pauzi: Prietenul nostru — poet autentic ~a fost sarbitorit zilele acestea. — punctele de suspensie, marcdnd 0 pauz§ mai mare intre bazi si apozitie: EL... featele, nu mé mai ajutd. =. semnul egalitati, utilizat in special in lucrari tehnico-stiingifice sau {n redactarea lucrailor lexicografice: gong = disc de metal. (M. M.) 35@_ARcou Limbaj al unui grup social relatv inchis (elev, student, soldat, puscériasi, hoi traficant) care vor s& se diferentieze de alti vorbtori cu scopul de a nu fi infelesi de cei din afara cercult, de aceea cei care utiizeaza argoul utlizeaz’ un loxic specialize, structurisintactice spectice, prin care se asiguré codul secret. SURSELE ARGOULUI (conform Dictionarului de stiinfe. Stiinfe ale limbii, Bucuresti, Ed. Stiingifica, 1997): a) Folosirea cu sensuri schimbate a unor cuvinte din limba comun’: cobzar ,,informator, tradator"; premiat, condamnat“; termometru, nbastonul de cauciue din dotarea polifigtilor"; universitate ,,in- chisoare, puscarie" etc.; b) Cuvinte dialectale sau athaice, care nu sunt cunoscute de tofi vor- bitorii: pdrnaie (reg. ,oal de pamént") ,inchisoare*, calemgiu ,,fune- fionar in administratia public’, calpuzan ,falsificator de bani ete.; c) Termeni tehnico-stiintifici, cu circulatie relativ restrans&: Junetist sinformator, streptomicind ,,coniac, acciz (in expresia te bagé la acciz) ,,intri la plat&, afazit ,,beat“, incubator ,,inchisoare“, capel- ‘maistru ho foarte iscusit" etc. d) imprumuturi din limbi straine: 1, din limba francez’: bonjur (in expresia La servit la bonjur), Junior hot tan’; 2. din. limba figineasci: a mangli ya fura, solovast ,furt de bu- zunare, fiflar ,politist”, gagiu / gagicd .prieten(@)", yiubit(a)*, misto ,bun*, sucar ,frumos", nasol, ,urat" ete.; ©) Derivarea: ascultdtoare ,urechi", diurnist ,delapidator, Elementele argotice pot fi intalnite: — in limbajul elevilor: arboricol ;nepregatit la ore, bac ,bacalaureat“, prof ,profesor", a da gol a chiuli*, sase ,atentie“, a impusca un Sodunel ya lua nota patra", romeala limba romana“, mate smatematica, vocale ,absente", naspa ,urat" ete.; — in limbajul studenfilor: boboc ,student de anul inti“, boabé ,exa- men restant', a pica, a bubui, a busi ,a nu lua (da) not de trecere la un examen, cui yexamen greu, felicitare ,mustrare“, plopist snepregatit* etc.; 36 = in limbajul militarilor: cocon, récan, trupete ,amilitar; = in limbajul sportivilor: a bubui, boabe ,goluri*, danseazé-l’,dri- bleazi-I*, cartonar arbitra", dresor ,antrenor* ete, Co B_ARHAISME Cuvinte, expres, sau construe gramaticale, precum si forme sau sensuri,care apart, in evolutialimbi, unei perioade depasite $i nu se mai intrebuinfeazd astazi in vorbirea curenté* (Dicfionar de stinfe. Stine ale limbii, Bucuresti, Ed. Stiintiticd, 1997). Clasificare (din punctul de vedere al normei literare in vigoare la un moment dat in limba: ) lexicale: foarte numeroase si variate, avand vechimi diferite; unele ccuvinte iesite complet din uz, precum denumiri de meserii, functii sociale ete.: hatman, logofit, vornic, parcélab, caimacan, logofett etc. Acestea au disparut o data cu realitafile istorice care le-au generat, iar alte cuvinte au fost concurate de-a lungul timpului de sinonime neologice: duh a fost inlocuit de spirit, chezas de garant, ocarmuire de guvernare, b) fonetice: imbla (umbla), imple (umple), horopsitd (oropsita), Lcuitori (locuitori), poporal (popular), rumpe (rupe), sami (seama), pre (pe); ©) morfologice: pluralul in -e al substantivelor feminine (astizi impus in -i): inime, aripe; pluralul in -uri la unele substantive neutre: palaturi; formele vechi de perfect simplu al verbelor: vaézum (vizurim); 4) sintactice: exprimarea analitici a unor cazuri, cum ar fi genitivul prepozitional (,mijloc de codru'*, ,Gazeta de Transilvania®) oti dativul adnominal / atributul datival (,domn Tarii Moldover; ,Eu si fiu ata st&pana, tu stdpdn vieyii mele (M. EMINESCU); ©) semantice (sau athaisme de sens): sunt cuvinte al caror infeles vechi a disparut, ele avind in uzul actual alte sensuri: limba ,popor, nea‘: ,Un sultan dintre aceia ce domnese peste vreo limba (M. EMINESCU), rost ,gura: ,— Ah, ce frumoase vorbe din rostul lui risar“ (G. COsBUC); cuvdnt ,motiv®: ,Boierii ins tremurau, Ei aveau dou’ mari cuvinte afi ingrijfi* (C. NEGRUZZ1). 37 | MaiteDegi nu se mai folosesc azi in exprimarea curentd, arhaismele au ramas in structura unor expresii: a munci pe brdnci, a avea rost, a da in vileag etc. {in textele literare se considera arhaisme, termeni, constructii, forme fone- tice care aparfin unei perioade mai vechi decat cea din care dateazi textul. In aceste texte arhaismul. are functia artistica de sugerare a atmosferei timpului sau de caracterizare a personajelor prin limbaj. (cc) @ARTICOL Parte de vorbire flexibilé, cu rol de cuvant ajutator, fra functie sintactica, ce insofeste de obicei un substantiv, ajuténdu! in declinare i arétind in ce mé- ‘suré obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. CLASIFICARE I. DUPA GRADUL DE INDIVIDUALIZARE: 1. Articol hotarat, subdivizat in: a) articol hotarat propriu-z eleva, copacii; ») articol genitival (posesiv): un elev al clasei; c) articol adjectival (demonstrativ): bradul cel inalt. 2... Articol nehotirt: un elev, niste elevi. I. ‘UPA Pozttia FATA DE CUVANTUL ARTICULAT: 1. _proclitice (antepuse): nehotarat, genitival, demonstrativ; 2. enclitice (agezate dupa cuvant): articolul hotarat. ARTICOLUL HOTARAT * — articolul hotarat propriu-zis prezinta obiectul cunoscut vorbitorilor. FORME: masculin: —sg.2-I,-le,-a,-lué: elevud, tata, baiatulut, cs elevit, elevilor; feminin: ‘mama, elevel, ~ pl: -le,-lor: elevele, fetelor, neutru: -ly-le,-lor: _tabloul, tablourile, tablourilor, = pl le, -lor dulapurile, dulapuritor. 38 OBSERVATII: 1. Articolul hotarat serveste ca mijloc de trecere a unui cuvant dintr-o clas morfologic& in alta: adjectivul, adverbul se sub- stantiveaza; adverbele / locutitiile adverhiale devin prepozitii/ locufiuni prepozitionale: Frumosul este apreciat; Binele trebuie recompensat; Inaintea casei este o gradind; De jur imprejurul blocului sunt flori. Articolul hotirét intré in structura unor pronume (dédnsul, dénsa) sau numerale (primul, primit, al doilea) 3. Substantivele masculine proprii (nume de persoane sau ani- male), nume feminine (terminate in consoand sau alta vocal decét a) sunt articulate hotarat cu articolul proclitic tui (lui Dan, tui Carmen), la G, D, constituind marca lor cazuala manifesta. © articolul genitival (posesiv) apare Ja substantive, pronume si nu- merale in cazul genitiv (fiind marcd a cazului). La pronumele posesive $i la numeralul ordinal intra in alcdtuirea acestora: al meu, ale tale, al doilea, a treia. FORME: al, a, ai, ale. Folosirea corect& a acestuia impune acordul: articolul genitival (posesiv) nu se acorda cu substantivul in genitiv in fafa c&ruia sta, ci cu substantivul determinat: 1] £ Un elev al clasei; O frunzd a copacului. OBSERVATII: 1. in exemple de tipul: Ai casei au plecat / Ai lui au plecat, avem un fals subiect in genitiv deoarece cuvantul ai are valoare de pronume, masculin, N, subiect, fiind un substitut al unui substantiv (Oamenil casei au plecat | Paringii lui au plecat). Casei si lui sunt atribute, iat ai este pronume semiindependent. 2. Dupa unii autori in exemple de tipul Caietele sunt ale elevilor, ale este un pronume semiindependent, N, nume predicativ, iar elevilor, atribut. 39. ; i+ articolul demonstrativ (adjectival) apare intre un substantiv articulat cu articol hotarat enclitic sau un nume propriu de persoand si determinantul su (adjectiv, numeral). FORMELE: articolului demonstrativ (adjectival): cel, cea, cei, cele se acorda in gen, numar si caz cu substantivul care preceda adjectivul insofit de articolul demonstrativ: V | f Elevul cel harnic invagé; I-am dat un premiu elevului celui harnic. OBSERVATHI: 1. Acest articol substantiveaz un adjectiv (Cea eleganté este ad- mirata), wn numeral (Cei doi au plecat); ajuti la formarea superlativului relativ (cel mai frumos). 2. Articolul demonstrativ (adjectival) are FORME Ia toate genurile, la cele doud numere, precum si la patru cazuri (nominativ, acuzativ, dativ, genitiv): Sg: N, Ac: elevul cel harnic | eleva cea harnicé, G,D: elevului celui harnic | elevei celei harnice; PL: N, Ac: elevii cei harnici | elevele cele harnice; G,D: elevilor celor harnici | elevelor celor harnice. 3. Poate fi si pronume demonstrativ semiindependent: Cel de colo este. * — Articolul nehotarat prezinta obiectul partial individualizat, fara a-1 defini precis, si sta in fafa substantivului (un elev, 0 carte, niste poezii). {si schimba forma dupa gen, numa, caz, categorii gramaticale pe care le are prin acord cu substantivul. FORME: masculin: ~sg.: un, unui: un elev, unui elev; —pl: unor, niste: unor elevi, niste elevi; feminin: ~sg: 0,unei: 0 elev, unei eleve; + nite, unor: niste eleve, unor eleve; neutru: un, unui: wn tablou, unui tablow; niiste, unor: niste tablouri, unor tablouri. 40 I i Opservatu: 1. Articolul nehotarat substantiveaza adjective si adverbe: El este un intelept: a flicut un bine. 2. Un, o pot fi $i adjective pronominale nehotarate: Un elev vine, altul pleaca. sau numerale cu valoare adjectivala: Un elev invati, doi se joaca. (S. P.S.) @ ATRIBUT Parte secundara de propozte. DETERMINA: 1. substantiv: 2. pronume: Clipele frumoase au trecut, Unit dintre ei I-au witat. 3. numeral: Doi dintre prietenii mei il cunosc. inrrEBARI: care? ce fel de? céfi? cate? al (a, ai, ale) cui? (CLASIFICARE 1, Dupa felul parjilor de vorbire prin care se exprima: a) atribut adjectival; b) atribut substantival; ¢) atribut pronominal; 4) atribut numeral; ©) atribut verbal; f) atribut adverbis 2) atribut interjectional. 2. Dupa legatura cu termenul determinat (regent): a) atribute izolate; b) atribut neizolate. 3. Dupa cazul parfii de vorbire prin care se exprima: a) atribut genitival; ») atribut datival; 4©) atribut prepozitional; ) apozi (MM) __ATRIBUT ADJECTIVAL ‘Aritut core determing: 1. substantiv: Nori albi alunecau pe cerul senin. i ; 2. pronume: Noi améndot avea m acelasi dascdi. 3. numeral: Doi mai ttcui i-au cerut un foc. SE EXPRIMA PRIN: 1. _adjectiv propriu-zis la diferite grade de comparatie: Se aude un céntec trist. 2. adjectiv pronominal a) de intarire: El tnisusi mi-a spus-o. b) _posesiv (cu sau fara prepozitie): Parerea ta conteaza. Masina din fafa mea este a bunicului. °) Ce carte ai cumparat? ) Stiu ce carte ai cumparat, °) Copitul acesta inva bine. f) Unii elevi n-au citit aceasté carte. 8) negativ: N-a lipsit nici un elev. |. numeral cu valoare adjectival a) Doi elevi !-au insogit. D) Améndoi baietii sunt talentati. ©) numeral multiplicativ: Castigul intreit nu i-a adus mulfumire. 4) numeral distributiv: La fiecare masé stau eéte patru copii. e) numeral ordinal: Al doilea copil e mai tacut. 4, adjective provenite din verbe la a) gerunzi Cosuri fumegande se vad in zare. b) _participiu: Se vedea céimpul inghefat. TOPICA. Exprimat prin adjectiv propriu-zis, poate fi asezat inaintea sau dupa termenul regent. Atributul adjectival exprimat prin adjectiv 42 pronominal sti inainte sau dup’ termenul regent, in functie de ad- Jectivul respectiv. Atunci cdnd se exprima prin numeral cu valoare adjectivala, sti inaintea termenului regent (cardinal, distributiv, co- lectiv si ordinal) sau inaintea gi dupa termenul regent (multiplicativ si ordinal de la doi inainte). PUNCTUATIE. Nu se desparte prin virgula de termenul regent decét in cazul in care este izolat: Vesel, copilul a plecat repede spre casa. (UM) ATRIBUT ADVERBIAL Atribut care determina 1. substantiv: Clipele de atunci nu pot fi uitate. 2... pronume: Acelea de ieri au fost mai bune. 3. numeral: Cei doi de acolo nu ascultd. SE EXPRIMA PRIN: 1. _adverbe (cu sau fara prepozi a) de loc: Oamenii de acolo sunt harnici. b) de timp: Ziua de ieri a fost insorita. ©) de mod: Jmi plac astfet de povesti. 2. locufiuni adverbiale a) Oprirea din loc in loc ne-a ajutat. b) de tim Oprirea din céind in clnd era necesaré. °) Sosirea lui pe neasteptate ne-a uimit. TOPICA. Sti dup’ termenul regent (vezi mai sus), ori inaintea acestuia: (imi plac astfel de povesti). PUNCTUATIE. Nu se desparte prin virguld de termenul regent. (MM) 43M_ATRIBUT INTERJECTIONAL Alri care determiné un substantv $i se exprim8 prin interject onomatopee. Sunetul clings! clings! nu se mai auzea Era o cdruga zdronca-zdronca, TOPICA. St4 intotdeauna dupa termenul regent. PUNCTUATIE. Nu se desparte prin virgula de termenul regent. (MM) @__ATRIBUT ZOLAT Atribut ale. cérui legaturi cu termenii regenti sunt mai slabe (atributele aduc 0 informatie in plus, care poate ip! in comunicare). Izolarea se marcheazi prin pauzi si intonafie (in pronunfare) si prin virgule sau linii de pauza (in scris). Atributul izolat este: 1. circumstantial: este atributul izolat care, expriménd 0 insusire a termenului regent, exprim si un aspect circumstantial referitor la predicat. ‘NUANTE: a) temporala: Ajuns acasa, el a aflat adevairul, b) cauzala: Anvins de frig, el a intrat in casa. ©) conditional: ~~ Achitata, aceasta carte ii apartine. 4) concesiva: Obosit, el mai avea putere sé povesteasca. ‘OBSERVATIE: Unii autori il considera reducere a unei subordonate sau a ‘unui participiu la nume predicativ, trecdnd printr-un stadiu de contragere gerunziala: obosit flind..; obosit.. 2. necircumstantial (descriptiv): exprima o insusire a termenului regent (descrie, explica), fair a se referi la predicatul propozitiei Copiii, veseli si fericiti, se jucau in curte. (M. M.) @ _ATRIBUT NEWZOLAT Atribut @ cérui legaturd cu termenul regent este mai strénsé, el find necesar in comunicare. Atributul neizolat este: de identificare: exprima acele insusiti ale termenului regent (notele definitorii) care-I deosebesc de celelalte obiecte: Podul de lemn este mai pugin rezistent decat podul de fier. 2. de calificare: exprim& insusiri care mu sunt caracteristice doar obiectului respectiv (pot fi atribuite gi altor obiecte): Prietenul meu are un scris frumos. PUNCTUATIE. Spre deosebire de atributul izolat, atributul neizolat mu se desparte de termenul regent prin semne de punctuatie. (MM) @ _ATRIBUT NUMERAL Atribut care determina: ro 1. _ substantive: Discutia cu al doilea m-a incéntat. 2. pronume: Nici unul dintre cei trei mu a citit cartea, 3. numerale: Doi din cinci nu citese. ‘SE EXPRIMA PRIN numeral cu valoare substantivala 1. numeral cardinal a) incazul N (apozitie): Am discutat cu Matet” si Radu, doi dintre prietenii mei. b) incazul G: ‘S-au verificat temele celor doi. ©). incazul D: Acordarea unor premii celor doi m-a incdntat. 4) incazul Ac: Scrisoarea de la cei doi a fost emotio- nanté. 45numeral colectiv a) in cazul N (aporit b) in cazul G: ©) incaml D: 4d) incazul Ac: numeral fractionar a) in cazul N (apozitie): b) incazul ©) incal 4) incazul Ac: numeral distributiv a) incazul G: b) incazul Ac: numeral ordinal a) incazul b) incazul ©) incazul D: 4) incazul Ac: Radu si Andrei, amandoi, ne-au vizitat sdiptdimana trecuta. Ideile amandurora sunt indréznete. Reusita gratie amandurora ne-a bucu- rat pe tofi. Cartile pentru tustrei au fost cele dorite. Lotul. acesta, 0 treime din intreaga su- prafaté, a fost insdmanfat. Pérerile a dowd treimi dintre elevi au confirmat acest lucru. Acordarea de facititai unei treimi din elevi a creat nemultumiri. Recolta de pe o treime din suprafaja a fost depozitata. Am stat de vorbé cu pdirintii a cite trei dintre ei. O discutie cu céte dot din fiecare clas era necesaré. Radu, al treilea, a sosit. Interventia celui de-al doilea a salvat situatia, Reusita gratie celui de-al doilea nu I-a bucurat. Acordarea unor premii celui de-al doilea nu ne-a nemulfumit. Discusia cu al treilea m-a impresionat puternic. OBSERVATIE: La punetele 3b si 4a avem in realitate niste construcfii prepozitionale echivalente cu genitivul, construcfii realizate cu prepozitia a + cazul acuzativ. Pentru utilizarea corect a prepozitiei a in constructii cu valoare de genitiv, vezi Mioara Avram, Gramatica pentru tofi, Bucuresti, Ed. Academiei, 1986, p. 214, Autoarea subliniaza c& ,in unele situatii constructia cu a reprezinté singurul mijloc de redare a genitivului (la numerale, pronumele ce si ceea ce, la adjectivul nearticulat nu- ‘merosi)*. Ceea ce se cuvine refinut este ci ,prepozitia a impune numelui cu care se combina 0 forma de acuzativ, dar intreaga constructie prepozitie + nomial este echivalenti cu un genitiv sau cu un dativ (Gabriela Pand Dindelegan, Teorie si analizi grama- tical, Bucuresti, Ed. Coresi, 1994, p. 38). TOPICA, Este asezat dupa termenul regent. PUNCTUATIE. Se desparte prin virgula de termenul regent atunci cfind este izolat: Radu $i Matei, doi dintre prietenii mei, ‘au plecat la munte, (4. M) @ _ATRIBUT PRONOMINAL Atribut care determina: 1. substantive: Parerea lui este interesanta. Unii dintre ei I-au uitat. Trei dintre aceia au rémas acasa. SE EXPRIMA PRIN pronume (cu exceptia celui de intdrire) 1. pronume personal a) incazul N (apozitie): Copii, el si ea, au recitat frumos, b) incazul G: Casa tui este la faré, °) Flori albe de cires au céizut in paru-fi. 4 Discutia cu tine a fost interesante 4748 pronume de politete a) in cazul N (apozitie): b) incazul G: ©) Incazul D: 4) incazul Ac: pronume reflexiv a) incazul D: b) incazul Ac: pronume posesiv a) incazul N (apozitie): b) incazul G: ©) incamlD: 4) incazul Ac: pronume interogativ — incazul G: pronume relativ — incazul G: pronume demonstrativ a) incazul N (apozitie): b) incazul ©) incazul 4) imcazul Ac: pronume nehotérat a) b) incazul G: Profesorul, chiar dumnealui, a spus. Copilul dumneatui este talentat. Reusita gratie dumitale a fost mare. Célatoria cu dumneata a fost foarte plicuti. Si-a spalat ctimasa, Lauda de sine nu miroase a bine. , Lau ajutat. Sosirea alor nostri m-a bucurat. ‘Acordarea unor premii alor vostri ne-a bucurat si pe noi. Discutia cu ai tai a fost lunga. Al cui copil a reusit? O cunosti pe femeia al carei copil a fost premiat. Iam dat cartea lui Radu, acela de tofi Vaudat. Caietul acestuia este mai ingri Atribuirea unor drepturi acelora i-a rnemulfumit pe unit. Géndul ta acela 0 frémanta. Radu si Mihai, alfi decat cei cunoscufi de tine, |-au ajutat. ‘Nu ma intereseaza pérerile unora ca el. ) incazul D: d) -incazul Ac: 9. pronume negativ a) in cazul N (apozitie): b) incazul G: ©) incazul Ac: Topica. Acordarea de premii, unora a nemul- jumit pe alfii. Discusia cu unii dintre ei este cat se poate de placuta. Adund lucrurile rémase, mai nimic, pentru ale arunca. ‘Nu s-a acceptat solutia nici unuia din- tre ei. O discutie despre nici unul dintre ei u-si are rostul. Cu mici excepti, atributul pronominal este agezat dup’ termenul regent (Al lui copil n-a venit; Copilul lui n-a venit). PUNCTUATIE. Se’ desparte prin virguld de termenul regent cénd este apozitie. @_ATRIBUT SUBSTANTIVAL mM) Atribut care determin: 1, substantive: 2. pronume: 3. numerale: ‘SE°EXPRIMA PRIN 1, substantiv in cazul N: 2. substantiv in cazul G (fara prepozitii): 3. substantiv in cazul G (cu prepozitii): 4... substantiv in cazul G (cu locutiuni prep.): Cartea prietenului meu este interesanti. Uni dintre prietenii mei nu l-au uitat, Doi dintre colegii mei au fost premiai. Mihai, prietenul nostru, a fost premiat, Cartea colegului este noud. Stajionarea inaintea institujiei este interzisd. Pomii din fafa casei mele sunt nuci. 495. substantiv in cazul D (fara prepozitii): Este cumnat prietenului meu. Acordarea de premii elevilor harnici m-a incdntat. Reusita gratie muncii ne-a incéntat. 7. substantiv in cazul Ac (cu prepozitii): 8. — substantiv in cazul Ac (cu locutiuni prep.): Discutia despre cartea lui m-a tulburat, Sosirea lui o daté cu venirea primdverii a fost un semn bun. 9. substantic in cazul V apozitie: Toane, prietene, ajutd-mi! ~ apozitie falsa: Bade Ioane, unde mergi? OBSERVATI: 1. Atributul exprimat prin substantiv in cazul G (fara prepo: sau locutiuni prepozitionale) este numit atribut substantival genitival. 2. Atributul exprimat prin substantiv insofit de prepozifii sau locufiuni prepozifionale, indiferent de caz, se mai numeste atribut substantival prepozitional. OBSERVATIE: Atributul in genitiv cu prepozitie (locufiune prepozitio- nal) este atribut substantival prepozitional: ToPICA. Sti de obicei dupa termenul regent (Casa bunicului este pe deal), dar poate sta si inaintea acestuia (Ai satului flaca cdnta). PUNCTUATIE. Se separa prin virgula de termenul regent atunci cand este apozi Valeriu, prietenul, m-a vizitat ieri. (.M) __ATRIBUT VERBAL Atribut care determing: 1. substantive: Dorinja de a citi nu I-a parasit 2. pronume: A venit cu un singur génd, acela dea invita mult. 50 SE EXPRIMA PRIN: 1. _verbe la moduri nepersonale a) infiniti Idea de a pleca ne-a intristat. b) gerunziu: Cosuri fumegand anungé orasul. ©) supin: Si-a cumparrat o masind de seris. 2. locutiuni verbale cu verbe la modurile a) Ideca de a biiga de seama ce face el a fosta mea. b) gerunziu: Am vazut oameni ludnd-o la fuga. TOPICA. Atributul verbal este agezat intotdeauna dup’ termenul regent. PUNCTUATIE. Atributul verbal nu se desparte prin virguli de termenul determinat. OBSERVATI: Nu confunda atributul verbal exprimat prin verb la gerunziu cu atributul adjectival exprimat prin ,gerunziu acordat*, in realitate un adjectiv provenit dintr-un verb la modul gerunziu. Agadar, in Propozitia ,,Se vad cosuri fumegand" termenul marcat este atribut verbal, in schimb, in ,Se vad cosuri fumegande", termenul este atribut adjectival. (4M) AUGMENTATIVE Cuvinte formate cu sux augmentatv si care denumesc obiecte sau Insusir pe Care vorbtorul le considerd mai mari decat obiectele | insusirle denumite de cu- Vintele de bazé. casi ~ céisoaie; fat fatoi; maturd — méturoi. (S. PS) & _CACOFONIE Erect acustic neplcut care se produce din repetarea sau combinarea unor su- rete sau silabe in cuvant sau in frazd. Scrie-mi dacé cartea fi-a placut. Asa se explicd ca el n-a aflat evenimentul. ‘Numeroase nave au esuat pe farm sau s-au scufundat. 31Cacofonia este un rezultat al exprimarii neingrijite, neatente, de aceea poate fi intémplatoare in limba. Uneori, este utilizata intentionat, cu efect parodic. Exist in limba cacofonii imposibil de evitat: biserica catolicd, tactica cavalereasca,. lon Luca Caragiale. De aceea Caragiale a semnat totdeauna LL. Caragiale. (co) w Caz Categorie gramaticalé ,care exprimai raportul (relatia sintactica) dintre cuvinte in propozito®(D. Bejan, Gramatica limbii romane. Compendi, Cly-Napoca, Ed. Echinox, 1996). Articolul, adjectivul, pronumele si numeralul ca adjectiv, gerunziul acordat, participiul au cazuri prin acord cu parfile de vorbire pe care le determina (substantiv, pronume, numeral). in limba roména sunt cinci cazuri: nominativ (N), acuzatiy (Ac), dativ (D), genitiv (G), vocativ (V). Cazul nominativ are aceeasi forma cu acuzativul, uneori si cu vocativul, iar genitivul cu dativul, dar si cu vocativul (numai la plural articulat): N. Elevul silitor este laudat. Ac. Am discutat cu elevul acela. V. Elevul, sé vind aici! D. Elevului i recomand cartea. Elevilor le recomand cértile. G. Rezultatele elevului | elevilor sunt bune. V. Elevilor, pregéititi-va pentru examen! Forma articolului contribuie la identificarea unor perechi de cazuri. Pentru argumentarea cazurilor recurgem la functia sintactic, raportarea la alte cuvinte din propozitie, prepoziti si intrebari specifice. (S. PS) 52. CAMP LEXICO-SEMANTIC Clas de cuvinte reunite prin componente de sens comune, dar intre care se stabilesc diferente (opoziti) semantic. Cémpul este o clasi relativ deschisé, alcatuita riguros de specialist si, in mod aproximativ, de vorbitorii obisnuifi Exemple: =" mumele de rudenie (aproximativ 50 de termeni in limba roman8), ~ numele de culori (peste 200 de termeni in limba romAna), = denumirile animaletor domestice si silbatice, = denumirile fenomenelor sonore $.2. Asocierea cuvintelor in cémpuri prezint& avantajul de a refine mai precis diferenjele intre termeni. De exemplu, a siriga este corelat cua vorbi, améndoua desemnand ,,sunete articulate emise cu ,,diferenfe de inten- sitate; in schimb @ rdcni, a rage, desemneazi ,sunete nearticulate, semise cu intensitate mare. Co CuseU LNGvisTiC Constructie de cuvinte cu forma fixd (adesea incorect8) care revine frecvent /-pasi Merele se culeg de elevi. 88 4, locutiuni verbale construite cu verbe la diateza pasivi N-a fost biigat in seamé de prietenti lui. Feld Este 0 tehnicd usor utilizabild si de alte persoane. unele adjective provenite din verbe: SE EXPRIMA PRIN 1. substantive in cazul Ac insofite de | Ea a fost vazutd de vecini. prepozitiile de sau de catre: Radu este certat de cétre pa- ring sai. 2. pronume in cazul Ac: A fost certat de noi | de dum- neata. A fost laudatét doar de sine. A fost apreciat de ai mei. De cine a fost laudat? Nu se stie de cine a fost laudat. Céirtile sunt citite si de acestia | de unii dintre voi. Nea fost citité de nici unut dintre voi. Merele au fost culese de doi dintre noi. Ela fost Idudat de améndoi. Expozitia a fost vizitata de 0 treime dintre elevi A fost ajutat de cite doi din Fiecare clasi | de al treilea. Topica. De obicei complementul de agent sti dupa verbul pe care il determin’, dar poate sta ji inaintea termenului regent: De prietenii mei nu a fost vizut. PUNCTUATIE. Complementul de agent nu se desparte prin virguli de termenul regent. 3. numeral in cazul Ac: (M. M.) 89COMPLEMENT DIRECT Parte secundaré de propozitie care indic& obiectul asupra caruia se exercit& in ‘mod direct actiunea, INTREBARI: pe cine? ce? DETERMINA 1. _verbe tranzitive 5 a) laindicativ: Blacitit eartea. b) la conjunctiv: Sa-l lauzi si pe el. ‘ ©) laconditional-optativ: As fi citit cartea. 4). la imperativ: Citeste-o! ©) la infintiv: ‘Am mers pentru a citi cartea. ) la gerunziu: Veizdnducl, m-am bucurat. g) la supin: Am de cititniste referate. 2. verbe intranzitive de tipul ,a canta, a trai“, a dansa"; comple- mentul direct care determina astfel de verbe poarti numele de complement direct intern, find exprimat prin substantive care pro- vin din familia lexicala a verbului termen regent sau care fac parte din aceeasi sfera semantica. Ex.: A cdntat un cantec trist. 3. Locutiuni verbale: A bagat de seama un aménunt im- Portant, 4, Interjecfii predicative: _Jatd-l! Na bani! SE EXPRIMA PRIN 1. substantive )_ substantive in cazul Ac precedate de pe, care, in situafia cfnd preced& lun substantiv (pronume, numeral) cu funcfia sintacticé de complement direct, trebuie considerat morfem al acuzativului, nu prepozifie. =. substantive proprii nume. de persoane | L-am véizut pe Mihai. sau de animale: fi chema pe Grivei. — acele substantive comune nume de | ff cunosti si tu pe tata. persoane care sunt considerate unice: 1 substantive comune generice urma- te de apozitii de identificare: substantive comune nume de per- soane insotite de un adjectiv posesiv sau demonstrativ: — © serie de cuvinte substantivate cu ajutorul articolului demonstrativ cel: ) substantive in cazul Ac fra pe substantive comune (proprii) nume de inanimate care se pot articula: — substantive comune determinate de un pronume in cazul D posesiv: 2. pronume in Ac precedate de pe: — pronume personal (f. accentuata): ~ pronume de politete: — pronume reflexiv (f. accentuata): = pronume posesiv: pronume interogativ: pronume relativ: pronume demonstrativ: pronume nehotirat (care ine locul unor nume de persoane): pronume negativ: 3. pronume in cazul Ac fir = pronume personal (neaccentuat): — pronume,reflexiv (la verbele activ pronominale): pronume interogativ: pronume relativ: pronume demonstrativ (cénd are va- Toare neutra): Pe inginerul Tomescu nu l-am ‘mai vecut. Pe fratele meu fl cunosti? Fi ajuta pe cei necijifi. Am vazut filmul, Ti-am citit eseul. Pe tine nu te-am vizut ieri. Pe dumneata nu te cunose. ‘Se lauda inainte de toate pe sine, Pe ai tai nu i-am inténit, Pe cine ai mai vitzu? Nu stiu pe cine voi intdlni, Pe acesta nu-l cunosc. L-a ajutat pe fiecare. ‘Niel stiu pe nici unul dintre ei. Ma vede aproape zilnic. Ma spal cu apa rece, Ce ai cumpairat? ‘Nu stim ce ai cumpdrat. Asta nu a mai aflat. 1= pronume nehotirat (care nu fine lo- cul unor nume de persoane): — pronume negativ (care nu fine locul tunor nume de persoane): 4, Numeral in Ac precedate de pe: — numeral cardin — numeral colecti — numeral distributiv: Am aflat si eu ceva. Nua aflat inca nimic. Pe doi dintre ei fi cunose. Le-am chemat pe amindous. Ja Icudat pe cite tre din fiecare clasa. Pe al doitea |-am ldudat. = numeral ordinal: 5, Numeral in Ac fara pe: = numeral cardinal: = numeral fractionar: Voi cumpara si eu douét. ‘Am adunat deja 0 treime din recolta, = numeral distributi A primit cAte trei din fiecare. 6. Verbe la moduti nepersonale a) la modul infinitiv: b) la modut gerunzit c) la modul supit Nu mai poate alerga, Aud strigind. A terminat de citit romanul. DUBLAREA COMPLEMENTULUI DIRECT: a) prin anticipare (formele neaccentuate ale pronumelui cu functie de complement stau inaintea complementului direct exprimat prin substantiv, pronume, numeral): O cunosc pe Ana, O cunosc si pe ea, O $tii bine si pe a doua; b) prin reluare (formele neaccentuate ale pronumelui stau dupa complementul direct): Pe eleva aceéa 0 cunosti si dumneata. TOPICA. Poate sta inaintea sau in urma termenului regent: Pe Maria o cunose de micé, N-ai vézut-o pe iubita mea? PUNCTUATIE. Nu se desparte prin virguli de termenul regent. 92 OBSERVATII: Atenfie 1a complementul direct exprimat prin pronume semi dependent: J-a ajutat pe ai lui. Complementul direct este exprimat prin pronumele semiindependent in Ac pe ai, iar lui este atribut pronominal exprimat prin pronume personal in G. 2. Complementul direct nu se exprima prin substantiv precedat de prepozitia la. In propozitia A madncat la mere, complementul direct este exprimat prin substantivul mere, in timp ce Ia este adjectiv pronominal nehotarat cu functia sintactica de atribut adjectival. 3. Se poate vorbi de un complement direct exprimat prin adverb in propozitia La ora de englezd vorbim englezeste, mentiunea fiind ca ,adverbul de mod este complement direct numai daca permite substitufia lui cu un substantiv in acuzatiy (obligatoriu ‘ard prepozitie) $i dai un enunt firesc in romana (substantivul ar fi in acest caz. ,engleza“, vezi G. Neamfu, Elemente de analizi gramaticali. 99 de confuzii / distinctii, Bucuresti, Ed. $1 {ificd si Enciclopedica, 1989, p. 292). 4. fn enunfurile: N-are ce ménca sau N-are unde pleca, functia sintacticd de complement direct este indeplinita de constructia infinitivala relativa, unde pleca si ce mdnca. mM) COMPLEMENT INDIRECT Parte secundaré de propozitie care indic8, in general, obiectul cBruia i se atribuie 0 acfune, o caracteristcd sau o insusie ‘INTREBARI: cui? despre cine? despre ce? la cine? la ce? pentru cine? cu cine? cu ce? etc. DETERMINA 1. Verbe: a) _ intranzitive: a rebui, ase atasa, a apartine et Ami trebuie cartea, ‘S-a atasat de el. 93b) _ tranzitive: a transmite, a da, a adresa et Mi-a transmis complimente. Ti-a dat cartea? Locufiuni verbale: Mi-a dat imediat de stire. Este un om bucuros de oaspefi. Lucreaza independent de noi. 2. 3. Adjective: 4 5. Vai de noi! Na-fi pixul. ‘SE EXPRIMA PRIN 1. substantive a) in cazul G (cu prepozitiile | Luptd impotriva dusmanului. asupra, contra, impotriva): b) in cazul D: Le-am spus elevilor adevarul. ©) in cam Ac: Discuttim despre 0 carte. 2. pronume a) incaml G: A actionat impotriva tui | du- mitale | alor mei. Ampotriva cui ai actionat? Nu se stie impotriva cui ai ac- fiona. A jucat impotriva celorlalfi 1 unora ca el. Nea actionat tmpotriva nici unuia, b) in cazul D: Mie mi-a spus adevarul. Dumitale fi-a placut cartea? Alor mei nu le-a spus nimic. Cui i s-a adresat? Nu stiu eud i s-a adresat. Aceluia ti voi da cartea. Unora nu le place sportul. Nea spus niménui nimic. 94 ¢) in cazul Ac: 3. numeral a) in cazul G: ) in cazul D: ©) incazul Ac: SS dl 4, adjectiv propriu-zis in cazul Ac precedat de prepozitie: Am discutat despre noi | despre dumneavoastra. Nu discuta despre sine. Se bazeazi pe ai mei. Despre cine ati vorbit? Nu se stie despre cine au vorbit. Discutam despre acela. A stat de vorbé cu unii dintre ei. El mu s-a suparat pe nici unul dintre ei. Am actionat impotriva celor doi. S-au unit impotriva améndurora, Am jucat doar impotriva unei treimi din echipé. Sa acfionat asupra' celui de-al treilea. Celor doi le-am spus adevarul. Améndurora le-a pléicut filmul. Doar unei treimi din echipa i s-au ‘Putut asigura conditii corespun- zitoare. Celui decal treilea mu i s-a spus nimic. Am discutat doar despre doi din- tre ei. Teri m-am suparat pe amandoi. Vom vorbi astiizi despre doud treimi din lucréri. ‘Ne-am ocupat de edte doi dintre ei. Cu al treilea nu am vorbit ined. Din rosie a vopsit-o alba. 95‘A actionat impotriva mea. cedat de prepozitii care” cer" cazul G: asupra, contra, impo- triva; aceste adjective nu sunt in cazul G, ci in cazul Ac, acor- dandu-se cu forma prepozitici ‘S-a sdturat de a mai citi ziare, b) la modul gerunziu (dupa verbele | S-a plictisit citind asemenea ziare. ase plictisi, ase sdtura): ©) lamodul supin: Mcam apucat de citit. OBSERVATIE: Nu confunda complementul direct construit cu prepozitia pe cu com- plementul indirect construit cu aceeasi prepozitie! Copii ti supra pe paringi. => complement direct Copiii se supara pe paringi. => complement indirect in asemenea situatii, complementul este direct dacd verbul regent respect patru restrictii: — smu fie intranzitiv; = snuaiba alt complement direct; = sinu fie la diateza reflexiva cu pronume in acuzativ; — simu fie la diateza pasiva. in aceasta problema, vezi G.G. Neamtu, Teoria si practica analizei gramaticale, Cluj-Napoca, Ed. Excelsior, 1999, p. 363. RELUAREA complementului indirect este obligatorie atunci cand se ex- prima prin substantive, numerale ori pronume: Fratelui meu i-am ‘spus adeviirul; Amandurora le-am vorbit despre tine. Reluarea nu este obligatotie atunci cfnd complementul indirect este exprimat prin pronumele cine si cat: Cui (ii) dai tu asemenea sfaturi? ANTICIPAREA se impune in construcfii cdnd complementul indirect este exprimat prin pronume personal ori demonstrativ: Ti-a spus doar tie adeveirul; Nu i-am dat nimic aceluia. TOPICA. Poate sta fie inaintea termenului regent, fie dup acesta: ,.Mie nu mi-a vorbit despre tine". PUNCTUATIE. Nu se desparte prin virgul& de termenul regent. (MM) @__CoMPUNERE Procedeu care’ consti in formarea unor cuvinte noi din dows sau mai multe ccuvinte existente independent in mba. 1. prin alaturare (parataxa) = cu blanc (fird cratima): nici unul, Curtea de Arges etc. = cucratima: bloc-turn, Targul-Jiu etc. 2. prin contopire (sudura): a) din cuvinte intregi, care apar si singure in vorbire: binevoitor, Cémpulung etc.; b) din elemente de compunere (prefixoide) si cuvinte: biosfera, microsistem etc.; ©) din cuvinte abreviate si elemente de compunere (sufixoide): insecticid, anglofobie etc.; 4) elemente de compunere combinate intre ele (prefixoide + sufixoide): biblioflie, calofilie, ortografie ete.; 3. _ prin abreviere (prescurtare) a) inifiale: SRL, OSC, SA.' BCR, PDSR,PNL; ) inifiale cu fragmente unite: | ROMTELECOM, TAROM; ©) inifiale cu cuvinte unite: F.C. BRASOV; 4) fragmente unite: ASIROM; ) fragmente cu cuvinte: ROMARTA. Co) 971 CoNDIpioNaL-oPTaTIV Mod personal si predicativ care exprimé o actiune posibilé a carei realizare depinde de o conde sau 0 acjune dori. Tevpurt: 1. prezent, alcituit din verbul auxiliar a avea la indicativ prezent si infinitival prezent al verbului de conjugat (as citi, afi pleca). Formele inverse de conditional-optativ prezent apar in limbajul popular (duce-m-as); 2... perfect, alc&tuit din conditional-optativ.prezent al verbului auxiliar a isi participiul verbului de conjugat (as fi citit, as fi plecat). (GP.S) __CONJUGARE 1. Clasd flexionara a verbului, 2, Flexiune verbalé. in gramatica tradifionala gruparea verbelor se face in patra conjugiri (clase flexionare) dupa sufixul infinitivului: — conjugarea I-a -a (a manca) = conjugarea Il-a ea (a vedea) = conjugarea Ill-a ~e (a bate) — — conjugarea IV-a -i(a fugi) -f (a cobort) Modificarea formei verbului in raport cu diateza, modul, timpul, per- soana, numérul reprezint’ conjugarea unui verb, de aici decurgand si flexiunea lui. (PS) @__Consunctiv Mod personal si predicativ care exprimé o actiune posibilé, realizabila. 98, Trvpur! 1. precent: arat& o actiune posibila in prezent sau intr-un si are forma de indicativ prezent precedata de conjunc gramatical al modului: s3 citesc, si pleciim. OBSERVATIE. Conjunctivul prezent se foloseste si cu valoare de im- perativ: Sd stai aici 2. perfect: arata o actiune desfisurat& in trecut; este alcatuit din con- Junctivul prezent al verbului a fi si participiul verbului de conjugat: ‘a fi citit, sd fi invagat. itor apropiat sd, semnul (S.P.S) ConJuncrie Parte de vorbire neflexibils, lipsit8 de confinut notional, férd functie sintacticd si care leagé in fraza propoziti de acelasi fel sau diferite, jar la nivel de propozitie adjectiv: maro sg. / masculin~ maro pl. / masculin; verb: cobor — pers. I sg. (indicativ prezent — desinenja zero). (SPS) DETERMINANT ee ‘Component din sintaxa limbii roméne care, in cadrul ‘unei relatii de subordonare, ‘se afl in pozifa termenului dependent, subordonat; se opune regentului. fn functie de calitatea morfologica a elementului determinat, gramatica romaneasca imparte determinanfii in: ~ complemente, al ciror regent este verb, adjectiv, adverb sau in: terjectie predicativa; ~ _atribute, al ciror regent este substantiv, pronume sau numeral; — _ elemente predicative suplimentare, a citor varacteristic& este dubla subordonare, fata de verb si fata de nume. («co Mm __DETERMINAT PETER |in grupurie sintactce realizate prin subordonare, orice unitate sintacticé de care epind alte unitati sintactice; sinonim cu regent. «Oo 116 DiaTEZA E—E EEE Categorie gramaticalé a verbului ,care exprimé raportul dintre actiune si su- biectul gramatical" (0. Bejan). 1. Diateza acti citit o carte). actiunea este ficuti de subiectul gramatical (Tu ai 2. Diateza pasivi, specifics verbelor tranzitive, se construieste cu verbul auxiliar a fi si participiul acordat al verbului de conjugat (erai chemata). Verbul la diateza pasiva are funcfia sintactica de predicat verbal. Su- biectul gramatical suferi acfiunea sAvarsité de un autor (subiectul logic) devenit complement de agent (Elevul a fost sfituit de profesor). 3. Diateca reflexivit se caracterizeaz’ prin prezenta pronumelui re- flexiv care nu poate fi inlocuit cu un pronume personal sau sub- stantiv in acelasi caz (md gdndese). in situatiile in care pronumele reflexiv este morfem al diatezei reflexive si nu separi de verb in analiza, distingem mai multe valori: a) reflexiv dinamic (a se teme); b) _ reflexiv pasiv (se poate transforma in diatez& pasiva: se aude); ©) impersonale-unipersonale (se intunecd) si unipersonale (se vorbeste). Cénd pronumele reflexiv se analizeaza separat de verb, acestea din urma sunt verbe active pronominale cu pronume reflexiv: a) obiective (a se tmbréica); b) reciproce (a se iubiy; ©) posesive (a-si face tema); 4) eventive (a se intrista). GPS) 17@__Dictionar Operas lexicografica in care sunt inregistrate cuvintele unei imbi in ordine alfabetica. Dictionarele congin un numar de cuvinte-titlu sau de intrari (de minimum 40 000 de cuvinte) sub care se inregistreaza articolele; in fiecare articol de dicfionar se dau informatii $i explicatii privind pronunfarea, scrierea, categorie gramaticale, etimologia, sensurile; articolul de dicfionar se mai numeste definitie lexicografica. TIPURI DE DICTIONARE E anumitor specialitati, domenii tehnico-stiintifice, cum ar fi: Dicfionar de termeni tebnici, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1972; Dictionar Enciclopedic, vol. I (A-C), Bucuresti, Ed. Enciclopedica, 1993. I Linavistice: se refera la explicarea unor cuvinte, sensuri, eti- ‘mologii, dau informaii asupra lexicului unei limbi si a utiligarii cuvintelor (forme, sintagme etc.) in vorbire. a) Dicfionarele monolingve sunt cele mai importante instrumente de cunoastere gi descriere a unei limbi, care ajutt la imbogiirea cunos- tinjelor lexicale ale unui vorbitor nativ sau rafineaz§ cunostinjele de limba pentru un vorbitor strain. in functie de obiectivele propuse, aceste tipuri de dictionare se nare etimologice, care explicd mai mult sau mai putin sumar sensurile cuvintelor, discutind detaliat originea lor. De exemplu, dicfionarul lui LA. Candrea si al lui O. Densusianu, Dicfionarul etimologic al limbii roméne. Elemente latine (pana la verbul a putea), Bucuresti, Ed. Socec, 1907-1914, este unul din cele mai bune dicfionare pentru cA prezinta un material bogat, inregistreaz exact realitatea lingvisticd, prelucreazi ‘materialul lexical cu o metoda riguroast, cuvintele sunt grupate {in familii, se dau forme romanice corespunzitoare. = dictionare explicative, care dau informatii detaliate privind sensurile cuvintelor ~ intrare, cu contexte ilustrative sau fir 18 contexte. Principalele dictionare explicative ale limbii roméne sunt: Dietionarul explicativ al limbii romfne (DEX), apirut la Editura Academiei in 1975, 1984, cu un supliment in 1988, reeditat in 1996 sub redactia Iui I. Coteanu, este bogat in explicatii privind sensurile, desi fara contexte, iar etimoanele sunt indicate fir comentarii; Vasile Breban, Dietionarul gene- ral al limbii roméne, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, dou’ editii: 1990, 1991. b) Dictionarele speciale sunt dictionare care ‘isi propun obiecti lingvistice mai mult sau mai pufin determinate si diferite. Un dic- tionar lingvistic deosebit de important este Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romaine (DOOM), aparut la Editura Academiei in 1982, care se adreseazi celor interesati de cultivarea si studierea limbii romane; este un instrument normativ care are scopul de a contribui la folosirea unitard a limbii literare, prin buna cunoastere a ortogratiei oficiale si a normelor consacrate in ortoepie si in morfologie. Mai exist’ dicti speciale: Dicfionar de neologisme (DN) de Florin Marcu si Constant Maneca, Editia a Il-a, Bucuresti, Ed. Academiei, 1978; Dictionar de omonime (DO) de Gh. Bulgar si Nicolae Felecan, Bucuresti, Ed. Vox, 1996; Dictionar de paronime, (DP) de Nicolae Felecan, Bucuresti, Ed. Vox, 1996; Dictionar de sinonime al limbii romane (DS) de Luiza Seche si Mircea Seche, Bucuresti, Ed. Academici, 1982. Un tip de dictionar lingvistic deosebit de util care explica termenii care aparfin stiinfelor limbii este Dietionar general de stiinfe. $tiinfe ale limbii (DSL) de Angela Bidu-Vranceanu, Cristina Calaragu, Liliana lonescu-Ruxandoiu, Mihaela Mancas, Gabriela Pani-Dindelegan, Bucuresti, Ed Stiintifica, 1997. ©). Dictionarele bilingve au obiectivele practice ale invaférii unei limbi, sunt de amploare diferita: Diefionar german — romfn, coordonatori Mihai Isbasescu si Maria Iliescu, Bucuresti, Ed. Academiei, 2 ed., 1966, 1968; Dictionar englez ~ roman, responsabil L. Levitchi, Bucuresti, Ed. Academiei, 1974, G. Gufu, Dicfionar latin - roman, Bucuresti, Ed. $tiingificd si Enciclopedicd, 1983; Mihai Anutei, Dicfionar roman — german, Bucuresti, Ed. Stiintfict, 2 ed., 1990, 1996; Marcel Saras, Dictionar roman — francez, Bucuresti, Ed. i Culturale Romane, 1993. 9(cc) DiFToNG a Grup de.doué sunete existent in aceeasi silaba alcetuit dintr-o vocalé $i o somivocala, pronuntate cu o singuré (ensiure musculara in functie de pozitia semivocalei fata de vocala, se disting diftongi: ~ _ascendeni(semivocala preceda vocala): ia, ie, io, iu, oa, ud, ea, €0, 04; = descendenti (semivocala apare dup’ vocal): ai, di, fi, ei, au, du, iu, eu, iu, ou, uu. OBSERVATIE: in limba romans, sistemul diftongilor este mult mai bo- gat decat in celelalte limbi romanice. i, 04, ui, (CC) = Diutw ST a ‘Cuvant format cu sufix diminutival, al cérui sens difera de cel al cuvantului de ‘bazé prin faptul cé obiectul denumit de acesta este considerat de vorbitor mai mie. EXEMPLE: cal — céiluf, maturd — maturied, pisica — pisicuga. GPS) @ DouAPuncte are eee ee ‘Semn de punctuate: Doud puncte ,,anunjii vorbirea directa sau o enumerare, 0 explicafie, 0 concluzie si marcheaz totodata o pauz, in genere mai mic& decat pauza indicata de punet* (Indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie). UnILizarE: 1. fnaintea vorbitii directe: dupa verbe de declaratie: Ela zis(:] — Cine l-a vazut? 120 dupa un verb de dectaratie subingeles: Apoi méi privi lung:] — Tu de unde ai mai aparut? — dupa substantive anuntind vorbirea directa: ‘S-a auzit ordinul{:] Inainte! 2. Dupa verbe care anunf reproducerea unor zgomote sau sunete: A battut 0 data] cioc! 3. fnaintea citarii unui text, a unui proverb, a unei ete.: icale, a unei reguli Motivul cdrfii este prezent $i aici{:] ,,Deschid cartea, | Cartea geme'" (T. ARGHEZ1). 4, fnaintea unor enumerati: Vad poeti ce-au scris 0 limba ca un fagure de miere{:] Cichindeal gurd de aur, Mumulean glas cu durere.* (M. Eminescu) inaintea unei explicafii, de obicei propozitii apozitive: A venit cu un singur gand\:] sd reuseascd la examen. 6. inaintea unor propozitii care exprima o concluzie: A invajat tot timpull:] va reusi. 7. In constructii in care verbul nu este exprimat: Placerea lui{:) lectura. (M. M.) ELEMENT PREDICATIV SUPLIMENTAR Parte secundard de propozitie care insofeste un verb sau o interject pre- ddicatva, expriménd o caracterstcé sau 0 acfune ce se refer la subiect. iNsoTESTE 1. verb: Fetita alearga voioasd. 2. interjectie predicativa: Jat-o si vesela. Broscua justi! voioasé in lac. 121Caracteristica sau actiunea exprimata de elementul predicativ suplimentar SE REFERA LA 1. subiect: 2. complement direct: 3. complement indirect: 4. complement de agent: Ea‘a venit aseara trista. O vad vesela. ‘M-am intdlnit cu Ioana fericita. Aceasta a fost 0 intémplare poves- titd de loana veselé. ‘SE EXPRIMA PRIN + substantive a) in cazul N (de cele mai multe ori | Bi au fost numiti directori nearticulate): A venit la mine ca prieten. In sat trece de om respectabil A fost luat drept ghid. O stiam a bunicutui, L-am angajat portar la o firma. ‘Venea spre mine cu inima batind de emotie. b) in cazul G (cu articol genitival): ©) incazul Ac: ObseRvaqie: in exemplele de mai sus, poate parea inexplicabil faptul ci o serie de substantive insofite de ca, de sau drept sunt in cazul nominativ, nu in acuzativul impus de prepozitii. G.G. Neamfu subliniaz& c& elementul predicativ suplimentar sub- stantival (fir’ prepozifii) ,este in cazul nominativ daca se referd la subiect, respectiv in acuzativ daca se refera la complementul direct“. Cuvintele care pot trece:drept prepozitii (ca, de,:drept), atunci cand au sens calitativ, fiind echivalente cu in calitate de, sunt in realitate adverbe. in aceasta situafie, elementul predicativ suplimentar este exprimat prin substantiv iri. prepozitie, stabilindu-i-se cazul in functie de partea de propozitie Ia care se referd, subiect sau complement direct (Teoria si praetica analizei gramaticale, Cluj- Napoca, Ed. Excelsior, 1999, p. 386). 122 2. adjective (propriu-zise sau provenite din verbe la modul participiu sau ‘gerunziu) a) fara prepoziti b) cu prepozitie: 3. locutiune adjectivala: 4, pronume (in special pronume’ne- hotarate) a) fia prepozitii: b) cu prepozitie: 5. numeral 6. verbe a) la modul infinitiv: b) la modul supin: ©) la modul gerunziu fara prepoziie: 4), la modul gerunziu cu prepozitie: Ai stiu descurcaret. L-am gasit intristat. wAtunci prin intuneric te apropii surdzinda (M, EMINESCU). L-am luat de fraier Oricum insd, eu giiseam de vind pe tovardisul meu'* (C. HOGAS). Te vad alta. »Drept cine mat iei?™ (AL. MACEDONSKI). Plecat-au noua din Vaslui* (V. ALECSANDRI). ~Acum intéiasi dati vedeam ideea de unitate a se ardta’* (N. BALCEscu). Lucrérile sunt considerate de efectuat in cdteva zile. L-am auzit cantand, Ela fost. considerat ca aparfi- néind altei categorii. Ewam stiut-o alt fel pe loana, OBSERVATI: ‘Mea facut paft Elementul predicativ suplimentar poate fi confundat cu numele predicativ, cu atributul, cu complementul direct sau cu. comple- mentul circumstantial de mod. Pentru a se evita confundarea elementului predicativ suplimentar 123,1, cu numele predicativ: trebuie s& se aiba in vedere faptul ca clementul predicativ suplimentar nu apare Langa verbe copulative care pot fi substituite cu verbele copulative esentiale: a fi, a area, a insemna (vezi Maria Emilia Goian, Limba romana, Probleme de sintaxi, Bucuresti, Ed. Recif, 1995, p. 138); pentru aceasti situalie, vezi si G.G. Neamfu, Elemente de analiza gramaticald. 99 de confuzii/distinctii, Bucuresti, Ed. $tiintifica si Enciclopedica, 1989, p. 160). 2: cu complementul direct: trebuie s& se tind in primul rand seama de necesitatea’ de a avea un verb tranzitiv ca regent al complementului direct ori de pierderea valentei tranzitivitiii prin pasivizare sau prin existenta altui complement direct (Maria Emilia Goian, op. cit, p. 138). in aceasta situatie, in structuri de tipul: a) Ea. venit directoare. b) Ea.a fost numita directoare. ©) Pe voi va vedem ministri, cuvintele marcate au functia sintactic’ de element predicativ suplimentar deoarece: a) , veni este verb tranzitiv; b) verbul .a numi*, tranzitiv, este la diateza pasiva; c) verbul tranzitiv ya vedea' are complement direct. 3. cu complementul circumstanial de mod: poate fi inliturata jindn- du-se in primul rénd seama de faptul ci acest complement nu implica acordul, Topica. De obicei, elemental predicativ suplimentar sti dupa termenul Tegent; el poate sta ins& si inaintea acestuia atunci cand se urmareste scoaterea lui in evidenta: De la garld-n palcuri dese / Zgomotosi copiti vin" (G. Cossuc). PUNcTuATIE. Elementul predicativ suplimentar nu se desparte prin virgul& de restul propozitiei. (.M) 124 ELUNE rin Fenomen fonetc care epare la granita dnt cuvnte $i const in dsparitia une’ vocale finale neaccentuate in contact cu o vocal’ ‘initialé a cuvantului urméator. EXEMPLE: v-am vézut, nu-fi spun. (co m_EXPANSIUNE Transformare (dezvoltare) @ unei péiti de propozitie into subordonat’ cores: (punzétoare. IMPLICA: ~ introducerea unui element relational specific raportului’ de subor: donare in fraz& (conjunctie subordonatoare, pronume relativ etc.); ¢lementele specifice subordondrii in propozitie vor fi eliminate: EI $e pregéteste pentru concurs ~ El se pregateste si concureze; = predicativizarea partii de propozitic. EXPANSIUNEA PARTILOR DE PROPOZITIE: a) subiect ~ subiectiva: A citi este 0 placere. ~ Sa citesti este o plcere. b) _nume predicativ ~ subordonata predicativa: Pliicerea mea este de a citi. Plaicerea mea este sit citese. ©) _atribut - subordonata atributiva: Omul harnic impune respect. ~ Omul care este harnic impune respect.; Omul muncitor se bucuré de respect. ~ Omul care ‘munceste se bucuré de respect.; Pagea prin iarba strilucind de ous. ~ Pasea prin iarba care striducea de roud.; Dorinfa de a-l revedea nu l-a parrdsit. ~ Doringa sal revada nu l-a pardsit. 4) complement direct - subordonata completiva directa: N-am putut afta nimic, — N-am putut sé aflu nimic. ©) complement indirect ~ subordonata completiva inditecta: ‘S-a sdturat de ascultat. — S-a siiturat sé asculte, 125£) complement circumstantial de loc — subordonata circumstantialé de loc: Am stat la umbré, - Am stat unde a fost umbri. 2). complement circumstantial de timp — subordonata circumstanfialé de timp: Ajungand la izvor, am poposit. — Cand am ajuns la izvor, am Poposit. h) complement circumstantial de mod ~ subordonaté circumstantial de mod: Am plecat fard a-l astepta. — Am plecat fard si-l astept. i) complement circumstantial de scop ~ subordonata circumstangiala de scop: Merge la biblioteca pentru a studia, — Merge la biblioteca sit studieze. 3) complement circumstantial de cauza — subordonata circumstanialé de cauza: ‘Racind, a lipsit céteva zile.— Fiindca a récit, a lipsit cateva zile. k) complement de agent ~ subordonat completiva de agent: A fost ajutat de organizatorul activitajit. — A fost ajutat de cine @ organizat activitatea. }) complement concesiv ~ subordonatd circumstantial concesiva: Necitind recent cartea, s-a descurcat totusi, ~ Desi nu a citit recent cartea, s-a descurcat totusi. m) complement circumstantial conditional — subordonata. circumstan- fialé condifionala: In locul dumitale, nu plecam, - Daca eram in locul dumitale, nu plecam. n) complement circumstantial consecutiv — subordonata circumstangial& consecutiva: Era prea bun pentru a riméne. ~ Era prea bun, ca st rimana. ©) complement circumstanfial instrumental — subordonaté circumstan- fiald instrumentalé: Callétoreste cu orice. - Callatoreste cu ce se poate. 126 P) complement circumstantial sociati sociativa: ~ subordonata. circumstantial A mers cu aceia de colo. ~ A mers eu cine era acolo. 7) complement circumstantial de relatie ~ subordonata circumstanfiald de relati Referitor la ea, nu se poate face nimic. ~ fn cea ce o priveste, nu se poate face nimic. 8) complement circumstantial cumulativ — subordonata circumstangialt cumulativa: Pe langa nestiinga, mai e si indisciplinat. - Pe linga ci nu stie nimic, mai e si indisciplinat. §) complement circumstantial opozitional — subordonati circumstan- fiala opozitionala: An loc de citi, a cumparat caiete. ~ fin loc sit cumpere cart, a ‘cumparat caiete, 1) complement circumstanial de excepfie — subordonata circumstan- fiala de exceptie: Jn afara ticerii permanente, nu a facut nimic. — fn afard cia tacut, n-a facut nimic. 1). element predicatiy suplimentar — predicativa suplimentara: O vad fugind. - O vad ed fuge. (M4. M.) FAMILIE LEXIGALA (FAMILIE DE CUVINTE) Grup de civintele inrudte ca sens’ si formate de I j i ean so la aceeasi rédcin pin EXEMPLE: Pédur(e) = cuvant de baza din care ,padur“ devine ridacina: péidur(at); padur(ean); paidur(ean)(es); padurtiee); paiduret); padur(is); padur(arie); “paéidur( ); pad )s lur(i); (des)padur(i); Gemeente ee ree 127intr-o familie de cuvinte se integreaz& nu numai cuvintele derivate, ci si compusele, astfel floarea-soarelui face parte atat din familia lui floare (loricica, a. inflori, florarie etc.), cat si a lui soare (a insori, neinsorit etc.) De asemenea, o familie lexicali cuprinde si cuvintele obfinute prin cconversiune (schimbarea categoriei gramaticale), cum ar fi substantivarea adjectivului (albastrul cerului, in familia lui albastru); adjectivizarea participiului (loc in-sor-it, in familia lui soare). Familia lexical& este 0 modalitate practic de a organiza cuvintele, de a sistematiza materialul lexical pe baza factorului de formare, avand ca fect imbogatirea vocabularului. (cc) FLEXIUNE Modificari pe care le suferé forma unui cuvant pentru a arate diferite categorii ‘gramatcale (V. MoRFOLOGE). G.P.S) FOND PRINCIPAL LEXICAL Parte esenialé a vocabularului une! limbi, ansamblul cuvintelor utizate de tofi vorbitort acelei limbi, indiferent de specialtate sau de apartenenta socio- culturalé. Fondul lexical (numit si vocabular fundamental sau vocabular de bazd) se caracterizeazi printr-o mare stabilitate fata de masa vocabularului. Cuvintele care fac parte din fondul lexical au urmatoarele CARACTERISTICI: = denumesc nofiuni fundamentale gi termeni uzuali (cuvinte de prima necesitate); = aucirculafie mare si sunt bine cunoscute; = sunt, de obicei, cuvinte foarte vechi, majoritatea mostenite din latin; = au dezvoltat, datoriti vechimii si freovenfei, noi sensuri, devenind polisemantice: 128 = sunt, mai ales, baze, in general, cu mare putere de derivare gi compunere; ~" au capacitatea de a intra in expresii si locugiuni. Cuprinde aproximativ 1500 de cuvinte (inventarnl obtinut de unii cer- cetitori este mai bogat, ajungand la aproximativ 2000-3000 de cuvinte, incluznd si neologisme ca: a asigura, a cerceta, idee, stiinta, facultate etc:). Cuvintele din fondul principal sunt de diferite origini: 60% latinesti, 20% slave, 2% maghiare, 2% autohtone, 6% internationale, 5% de origine necunoscut’, 3% de diverse origini. Cuvintele din vocabularul fundamental DENUMESC: 1. obiecte, nume de fiinfe, nume-de nudenie frecvent folosite: casd, oras, drum, pat, scaun, cdmp, deal, femeie, copil, mama, tat, bunic, nord ete.; 2. stiri si actiuni; a fi, a dormi, a pricepe, a injelege, a imbdtrani etc.; 3. animale, pasiri, arbori, flori, fructe: cal; Bou, maiz, gdind, curcd, cioard, vrabie, brad, stejar, mar etc.; 4, alimente si bauturi: pdine, carne, lapte , branzd, apd, vin ete.; 5. insusiri, culori: bun, rau, frumos, drag, mare, mic, alb, negru, rosu ete.; 6. parti ale corpului omenese: fafa, frunte, cap, picior, umar, gurd etc.; 7. mume de zile, luni, anotimpuri, faze ale zilei: marti, joi, februarie, vard, toamnd, dimineata etc.; 8, fenomene naturale : frig, want, zdpada, fulger, inserare ete,; 9.» corpuri ceresti: lund; soare, stea ete. Mai fac parte din fondul lexical principal verbele auxiliare, verbele nere- ‘gulate’ mai obignuite (a fi, a avea, a lua etc.), prepozitile si conjunetiile, pronumele (de toate felurile), numeralele pani la zece, unele adverbe mai frecvente ete. co 129@_Fonen ee eed te dete Unitate minimala a limbii care are capacitatea de a aiferentia cuvintele Inte ele, recum $i formele gramaticale ale aceluiagi cuvént. ‘Spre deosebire de sunete, care sunt elemente materiale concrete si a c&ror diversitate este practic infinitd, pentru cA rostirea difera in funcie de context, individ si moment, fonemele reprezint& toate sunetele, limitate numeric, din aceeasi clasi. De exemplu in limba romana consoana (p] are diferite variante: este rostita la final& de cuvant cu o usoard aspiratie (cap"), este rostiti usor palatalizata (p‘iept), inainte de sunetele [e, i, vocalice si semivocalice, si este usor labializaté (porc) inainte de sunetele [o,u) ete. Astfel [p" p (po) sunt variante ale aceluiasi fonem. inlocuirea reciproca a sunetelor [p" p ‘po] in acelasi context nu produce schimbéri de semnificatie, pe cind inlocuirea lui [p] cu [6] produce astfel de schimbari (pat/bat), ceea ce inseamna c& /p/ si /b/ sunt foneme diferite. Fonemul este unitatea de baza.a fonologiei, ramuri. a lingvisticii care se ocupé cu sistemele de foneme ale unei limbi si caracterul.diferitelor variante. (conform DSL). (C. C @_FONETICA PEL ae SSS Discipling lingvistic8 al c&rei obiect 1! constituie elementele fonetice produse $i receptate in procesul comunicarii umane. Studiaza, spre deosebire de fonologie, intreaga diversitate a realizarilor concrete ale elementelor fonetice dintr-o limba independent ‘de functia acestora in comunicare gi de nivelul structural la care apar (cuvént, limita dintre cuvinte, propozitie, fraz& etc.) (CC) FORMA Referitor la cuvant, forma este corpul fonetic al cuvantului opus si arbitrar& de sensul cuvantului. ‘ ne Forma este considerati semnificantul, iar sensul, semnificatul (L. Bloomfield). (Cc 130 GEN Categorie ‘gramaticals. specificé ‘substantivului, pronumelui,’ numeralului cu valoare de substantiv, de ea depinzénd modul de formaré’ a pluralulul $i deciinarea. Articolul, adjectivul, pronumele si numeralul cu valoare de adjectiv, verbele la participiu (ca adjectiv sau la diateza pasiva) si gerunziul au gen prin acord in general cu substantivul (Acest elev / aceasta eleva / trei elevi; copaci infloriti, coguri fumegénde). GENUL SUBSTANTIVULUI Se ecunoaste prin forma determinantului: masculin (un ~ doi), feminin (o—doua), newtru (un — doua). La substantivele care denumesc fiinte diferenta de sex se exprim& prin: a) utilizareaunor cuvinte diferite 1a masculin /:feminin (barbat ~ femeie; oaie = berbec); 'b) perechi de cuvinte’cu aceeasi ridacina, formate unul de la altul prin adiugarea sau suprimarea unui sufix (invdjdtor — invdjdtoare; curcan — curcé). Aceste substantive sunt mobile, iar procedeul se numeste moflune. Unele substantive nume de animale, cu o singura forma pentru ambele sexe (elefant, pelican, balend). se numesc epicene. GENUL NUMERALULUL = la numeral cardinal: genul apare numai la unu i doi si compusele acestora (doi copii ~ dowd fete; doudzeci si una | doudzeci si unul); = la numeratul colectiv au forme de gen: amdndoi | amdndoud, ambit / ambele; tofi trei | toate trei; = la numeralul fracfionar genul este stabilit de substantivele care intra in ale&tuirea ior (0 doime — feminin; un sfert — neutru); "la mumeralul distributiv' genul se stabileste numai la compusele cu unu si doi (cate unu ! cate una); — la numeratul ordinal genul este aritat de articolul genitival / posesiv (a doua~ al doilea). 131(GENUL PRONUMELUI 132 pronumele PERSONAL are gen numai la persoana a Ill-a: masculin (el, ei), feminin (ea, ele); pronumele DE POLITETE are forme difcrite de gen la persoana a Hl-a 8g: dumnealui (masculin), dumneaei (feminin); pronumele reflexiv de persoana a Ill-a sg. si pl. nu are forme de gen; pronumele POSESIV are cele trei_genuri singular /- plural stabilite dupa genul si numarul numelui obiectului posedat pe care il substituie prima componenta a posesivulti, iar cea de’a doua are genul si numarul primei: masculin, sg.: (al) meu, pl.: (ai). mei; feminin sg.: (a) mea, pl. (ale) mele; Pronumele INTEROGATIV: cine si ce nu au forme de gen; care are genitiv si dativ sg. forme diferite de gen si numar: cdruia (masculin si neutru), cdreia (feminin), la plural pentru toate genurile forma cdrora; cat este forma de neutru singular, cu. variantele cdtd (feminin, singular), cai (masculin, plural), cde (feminin / neutr, singular), numai la nominativ si acuzativ; pronumele RELATIV: genul si numérul identic ca la pronumele interogativ; ronumele DEMONSTRATIV: ~ de apropiere: acesta, dsta (masculin / neutru, sg.), acestia, dstia (masculin / neutru, pl.), aceasta, asta’ (feminin, sg.), acestea, astea (feminin, pl); > de depirtare: acela, dla (masculin / neutru, sg), aceia, dia (masculin / neutru, pl.), aceea, aia (feminin, se), acelea, alea (feminin, pl.); + de identitate: acelasi (masculin / neutru, sg.), aceiasi (masculin, pl.) aceeagi (feminin, sg.), aceleasi (feminin / neutru, pl.); + de diferentiere: cestdlalt (masculin / neutru, sg.), ceastilalc (fer nin, sg.) celdlalt (masculin / neutru, sg.), cealaltd (feminin, sg; pronumele NEHOTARAT: unul / una (masculin / feminin, sg.), unii / unele (masculin / feminin, pl.); altul / alta (masculin / feminin, sg.), alfii / altele (masculin / feminin, pl.); rite = pronumele NEGATIV: nici unul / nici una, nici unii / nici unele sunt forme distincte pentru masculin — neutru si feminin, 1a singular si la plural. OBSERVATIE: fn limha romana se distinge in interiorul genului mascu- lin si feminin nume proprii, comune, nume de persoan’ sau animale personificate aga-numitul gen-personal care are urmatoarele caracteristic 8) “acuzativul ‘complement direct construit cu morfemul pe: fl vad pe Ton. O vad pe Jeni, b) dativ-genitivul format cu articolul hotirat.proclitic Jui: Lam dat mingea lui Dan | tui Jeni; ©) adjectival pronominal posesiv se adaugi direct la substantivul near- ticulat care exprima relatii de rudenie, folosindu-se cratima: frate- ‘meu, bunicd-mea, tatd-mew. (S.P.S) m_ Gent Caz impus unui substantiv (sau substtut) fe de c&tre un alt substantiv, fie de tre 0 prepozitie, sau impus adjectivulul prin acord (Dicfionar de stiinte ale limb, Bucuresti, Ed. Nemira, 2001; p. 232). ENTREBARI: UTILIZARE: al cui? a cui? ale cui? ai cui? att cu prepozitii / locutiuni prepozi onale, cat si ira acestea. inaintea, asupra, deasupra, contra, impotriva. in fata, in dreptul, in urma, in mijlocul ete, PREPOZITU SPECIFICE: LOCUTIUNI PREPOZITIONALE: FUNCTI SINTACTICE ALE PARTILOR DE VORBIRE IN GENITIV. © SuBSTANTIVUL: a) _atribut subst. genitival: _ Compunerile colegilor sunt interesante. b) _atribut subst. prepozitional: ledera din jurul balconului a inverzit. ©) nume predicativ: Ei sunt impotriva fumatului. 133dD % a) 134 ‘complement indirect: Lupta contra risipei. compl. cite: de loc: Neporii s-ait asezat in jurul bunicutui, compl. circ, de timp: A plecat la scoala inaintea fratelui. compl. cire. de mod: A actionat in temetul legit. A intarziat din cauza ploil, S-a_ deplasat in vederea solufionérit problemelor. compl. cire. de cauza: compl. cite. de scop: compl. circ. conditional (cu loc. prep. i locul): In locul Mariei as fi procedat la fel. compl. circ. cumuilativ (cu loc. prep. in afara): in afara Mariei au mai venit si alfii. compl. circ. de exceptie (cu loc. prep. cu excepyia): Au plecat tofi, eu exceptia lui Ton. compl. circ. de relatie (cu prep. asupra sau loc. prep. in privinga): Ne-am pronuntat in privinfa refera- tului. compl. circ. instrumental (cu loc. prep. prin intermediul, cu ajutoruly: Am reusit prin intermediul unui prieten, compl. circ. opozitional (cu loc. prep. in lacul): Jn locul tortului am preferat 0 inghefata. compl, circ. concesiv (cu prep. impotriva si cu loc. prep. in ciuda, in ofida An ciuda rezultatelor, mi a luat premiu. ADIECTIVUL (se acorda cu substantivul determinat $i are funcfia sintactica de atribut adjectival: Lucrarea elevului harnic a Jost apreciatd). PRONUMELE: nuime predicati Ei sunt impotriva dumitale. pronume de politete; walor tit pronume posesiv; ..acelora A cui este floarea? Se stie a cui este cartea, atribut pronominal genitival: Caietul ei este ordonat. Am aflat de parerile dumneavoastra. Céirzile alor sai sunt ordonate. Al cui génd te-a suparat? Am un var a citrui sora e medic Fapta aceluia m-a uimit Pairerea fiectruia contec Nu stiu parerea nici unuia. compl. indirect: Noi am jucat impotriva lor. impotriva dumitale. impotriva alor vostri. ...dmpotriva acelora. Ampotriva cui ai votat? ‘Nu stiu impotriva cui lupfi. Vom lupta impotriva unora. Nu am actionat impotriva nici unuia dintre voi. compl. circ. de loc: S-a oprit inaintea ei. --Anaintea dumitale .Anaintea alor mei. -Anaintea acestora, Anaintea careia ai stat? Nu stiu tn faa citreia stai. Pofi sta inaintea oricaruia. pronume demonstrativ; pronume interogativ; pronume relativ. pronume personal; pronume de politete; pronume posesiv; pronume interogativ; pronume relativ; pronume demonstrativ; pronume nehotarat; pronume negativ. pronume personal; pronume de politeje; prorume posesiv; pronume demonstrativ; pronume interogativ: pronume relativ; pronume nehotarat; pronume negativ. pronume persor pronume de politete: pronume posesiv: Ppronume demonstrati pronume interogativ; pronume rélativ: ronume nehotarat; 135— Nudorese si stau inaintea nici unuia dintre voi. ©) compl. circ. de timp: - Aplecat inaintea ei. - — ..inaintea dumitale, = .ninaintea alor mei. inaintea acestuia, - fnaintea catruia ai plecat? — — $tiu inaintea cérora dintre ele ai plecat. — Ela sosit tnaintea altora - N-a plecat inaintea nici unuia. £) compl. cire. de cauza: — A intarziat din cauza ei. = din cauza dumitale, din cauza alor sai. = .ndin cauza acelora, — din cauza unora dintre ei. = Din cauza cui ai intérziat? = Se stie din cauza cui ai intérziat. = Nea intérziat din cauza nici unuia dintre voi. 2) compl. cire. de scop: = A muncit in favoarea tui. - .uin favoarea dumitale. Jin favoarea alor sii. — tn favoarea acestuia, = fn favoarea cui ai muncit? — Nu stim in favoarea cui ai muncit. ~ Muncea in favoarea unora. 136 pronume negativ. pronume personal; proriuime de politeje; pronume posesiv; pronume demonstrativ; pronume interogativ; pronume relativ: pronume nehotarat; pronume hegativ. pronume personal; pronume de politete; pronume posesiy; pronume demonstrativ; pronume nehotarat pronume interogativ; pronume relativ; pronume negativ. pronume personal; pronume de politete; ronume posesiv; pronume demonstrativ; pronumne interogativ; pronume relativ; pronume nehotrat; Nua muncit in favoarea nici unuia dintre voi. pronume negativ, compl. circ. conditional (cu loc. prep. in locul, in ipoteza, in eventu- clitatea An locul ei as fi tacut. pronume personal; dn locul dumneaei... pronume de politefe; dn locul aceleia. pronume demonstrativ. compl. circ. concesiv (cu loc. prep. in ciuda, in pofida): Jn ciuda ei, am plecat. pronume personal; An ciuda acel pronume demonstrativ; din ciuda alor tai... pronume posesiv; din ciuda unora... pronume nehotirat. compl. cire. de excepfie (cu loc. prep. cu exceptia, in afara): fn afara tui, tofi au céntat, pronume personal; pronume demonstrativ; ‘ pronume posesiv; din afara unuia. pronume nehotirat. compl. circ. de relafie (cu prep. asupra $i loc. prep. in privinfa): An privinga tui, mi exista dubii. pronume personal; An privinta dumitale pronume de politete; dn privinta aceluic pronume demonstrativ; An privinta alor mei... pronume posesiv. compl. circ. instrumental (cu loc. prep cu ajutorul, prin intermediul): Prin intermediul ei, a obtinut bursa. pronume personal; Prin intermediul aceleia... pronume demonstrativ; Prin intermediul unora... pronume nehotarat; Prin intermediul alor mei. pronume posesiv; Prin intermediul cui ai reusit? pronume interogativ; Stiu prin intermediul cui ai reusit. pronume relativ. 137b) 138 compl. cire. opozitional (cu loc. prep. in locul): An locul tui am participat eu. An tocul dumneatui... fn tocut unora. An tocul aceluia... An locul ator sti... ‘NUMERALUL (cu valoare substantival nume predicativ: Ei sunt tmpotriva celor trei (a trei dintre ci), Ei sunt contra amitndurora, atribut genitival: Lucrarrile celor trei sunt cele ‘mai bune. Faptele améndurora m-au impresionat, Notele a doud treimi dintre voi sunt bune. Am citit tema celui de-al treilea. complement indirect: ‘Am fost si eu impotriva éelor trei. Am actionat impotriva améandurora. Am jucat impotriva celui de-al doitea, pronume personal; pronume de politete: Pronume nehotarat; pronume demonstrativ; pronumeé posesiv. numeral cardinal cu substantivala; numeral colectiv cu substantivala. numeral cardinal. cu substantivala; numeral _colectiv cu substantivala; numeral fracfionar; numeral ordinal cu substantivala. numeral cardinal ‘cu substantivala; numeral colectiv cu: substantivala; numeral ordinal. cu substantivala. valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare complement circumstantial de loc: ‘S-a asezat inaintea celor trei. numeral..cardinal cu substantival’; Era inaintea amandurora numeral. colectiy cu substantivala; --inaintea celui de-al doilea. numeral ordinal. ‘complement circumstantial de timp: A plecat inaintea celor doi. numeral cardinal cu substantivala .-inaintea améndurora. numeral olectiv cu substantivala; inaintea celui de-al treilea. numeral’ ordinal cu substantivala, complement circumstanfial de cauz8: A plecat din cauza a doi dintre ei... numeral cardinal. cu substantival A plecat din cauza celui de-al cincilea dintre voi. numeral, ordinal cu substantivala; Rezultatele clasei au scéizut din cauza a dowd treimi dintre elevi. humeral fractionar cu substantivala. complement circumstantial de scop: Scrie in favoarea cétor doi. numeral catdinal cu substantivala; Scrie in favoarea celui de-al doitea, numeral ordinal. cu substantivalt; Scrie in favoarea amindurora numeral ‘colectiv’ cu substantivala, ‘complement circumstantial conditional: Sn locul celor trei n-as fi indréznit sd-1 contrazic. numeral cardinal cu substantivala valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare valoare 139i) complement circumstantial concesiv: = A castigat in eiuda celor trei numeral cardinal; - in ciuda améndurora, numeral colectiv; ciuda celui de-al treilea. numeral ordinal; = nin ciuda unei treimi dintre ei. numeral fracfionar. i) complement circumstangial de excepfie: = Cw exceptia celor trei tofi au cdstigat. numeral cardinal; — Cuexcepfia celui de-al treilea... numeral ordinal; =, Cu exceptia amandurora... ‘numeral colectiv. k) complement circumstantial de relatie: Un privinga celor doi, nu stim nimic. numeral cardinal; — In privinga cetui de-al doilea... ‘numeral ordinal; — dn privinta amandurora. numeral colectiv; = In privinga unei treimi dintre ei... numeral fractionar. 1) complement circumstantial instrumental: — A reusit eu ajutorul celor trei. ‘numeral cardinal; — — ...cit ajutorul celui de-al treilea, numeral ordinal; ~ ..u ajutorul amandurora, numeral colectiv. m) complement circumstantial opozitional: — In tocut celor trei am participat eu. numeral cardinal; ~ fn tocul celui de-al treitea... numeral ordinal; > fn tocul amandurora.,. numeral colectiv. OBSERVATH: = "De la doi in sus, numeralul cardinal formeazi genitivul fie cu ajutorul articolului adjectival (demonstrativ) (Caietele celor trei sunt ordonate),, fie .cu.prepozitia a (Caietele,.a patru.dintre ei sunt ordonate). Este vorba, in realitate, de constructii echivalente cu genitivul, prepozitia a insofind un acuzatiy (vezi ATRIBUT NUMERAL). — Cu ajutorul prepozitiei a formeaza genitivul si numeralele colective (de la trei in sus), fractionare, distributive: Caietele a doud treimi dintre elevi sunt ordonate; Am corectat temele a tustrei. Numeralul ordinal de la ‘doi inainte este insofit de articolul adjectival 140 (demonstrativ) urmat de prepozitia de (Caietul'celui de-al doilea este ordonat). Cand are valoare de adjectiv, numeralul in cazul genitiv (prin acord cu substantivul) are functia sintactic& de atribut adjectival: Carvea celui de-al treilea elev este curat ~ Verbul Ia modurile gerunziu si participiu, devenit adjectiv, are la cazul genitiv (prin acord: cu’ substantivul),’ functia sintactica de atribut adjectival: L-a impresionat nelinistea crengii tremurdnde. (SPS) fm GeRunzu eee ‘Mod nepersonal sinepredicativ care exprima o acfune in desfagurare. Are sufixele -ind (citind) si -and (coborand),. forme afirmative (ascultand) si negative (neascultdnd). FUNCTII SINTACTICE: a) subiect Se aude plouand. b)) atribut verb: Am vazut copii ei ©) complement direct: Aud strigand. )- complement indirect: S-a sdturat tnvigand, €) compl. circumstantial de mod: /mpinge farfuria, risturnand-o! 1) compl. circumstantial de timp: Ascultndu-l, md gdndeam. 8) compl. circumstantial de cauzi: fntdrziind, ai lipsit de la ore: Ca ADJECTIV: a) _nume predicativ: Ea este suferinda. b) _atribut adjectival: Se viid cosuri fumegande. GPS) 141GRAD DE COMPARATIE Categorie gramatcalé specificd adjectivulu si adverbului care araté gradul in care un obect / aciune prezinf8o insusire tn rapot cu ate obiecte /acfuni oi cu aceleagi obiecte / acfiuni in alte imprejurari. Gradele de comparafie sunt urmatoarele: pozitiv, comparativ, superlativ. Unele adjective nu au grade de comparatie. (.P.S) Li Grup de dowd vocale aléturate care apartin la dou’ silabe diferite. EXEMPLE: hi-at, a-ur, bi-o-lo-gi-e. {in majoritatea cazurilor, hiatul apare in interiorul aceluiagi cuvant, dar si atunci end un cuvant monosilabic (forma neaccentuati a pronumelui sau un verb auxiliar) este asociat in pronuntarea cuvantului urmitor (la amiazé). (CQ) _IMPERATIV ‘Mod personal si predicativ care, exprim o acfiune realizabilé print-o porunca, tun sft, un inden, o rugéminte, Este marcat deo intonatie. specificd, concretizata. grafic, prin. semnul exclamarii, dar $i punct. ‘Are FORME de persoana a Il-a singular si plural, cu aspect afirmativ gi negativ: =pers.all-asg.: danseazd! — —afirmativ; nu dansa! —_—negativ; fii! ~ afirmativ; nu fil negativ; 142 —pers.all-aph: — dansafi! ~ afirmativ; mu dansaji! _ —negativ; fit ~ afirmativ; mu fii! — negativ. OBSERVATIE: cu valoare imperativa se foloseste si modul conjunctiv: Sa scrii mai repede! P.S) IMPERFECT Timp simplu al modului indicatv, care exprimé 0 acfiune plasaté in trecu, ‘neterminata in momentlla care se referé vorbitorl, FORMARE: de la radicalul verbului cu sufixele: “a (pentru conjugarea 1); -ea (pentru conjugarea a II-a); -easi-a (pentru conjugarea a III-a); ea si-a (pentru conjugarea a IV- si desinenjele: pers. I sg. pers. I pl. -m; pers. aIl-a sg. i pers. aIl-a pl. -fi; pers. a Ill-a sg. -O; pers. a Ill-a pl La toate conjugitrile exists omonimie de forma la pers. I sg. si pers. I pl. (eu cdntam | mergeam — noi cdntam | mergeam). Ex: cream, tu creai, el crea, noi cream, voi creafi, ei creau. (SP.S) INcIDENTE. Cuvintele si construcfile incidente .aduc o comunicare suplimentars In interiorul tunel comunicari de baza* (Gramatica Academiel, vol. I, p. 422). Ele sunt ‘expresia intersectérii unor planuri diferite in interiorul unui enun: planul ‘comunicérii propri-zise si planul comentarilui la comunicarea respectiva, 1431. CUVINTE SI CONSTRUCTII INCIDENTE a) vocative: Doamne, unde ai fost tu atunci? b) _unele adverbe sau locutiuni adverbiale care pot exprima: — aprecierea: din fericire, din nefericire, din paicate, cu mahnire; = siguranta: desigur, fireste, negresit, — indoiala: posibil, poate, mai sti; — punetul de vedere al vorbitorului: la urma urmei, in definitiv, — apartenenta ideii: cicd, dupa mine, dupa parerea mea, — modul in care se expun ideile: pe scurt, in general; ©) cuvinte golite de sens sau cu un sens sters, utilizate abuziv de uni vorbitori: Plec, dom’le, unde vad cu ochii. 2. PROPOZITI INCIDENTE Ca si constructiile incidente, propozitiile incidente exprima o comunicare de sine statatoare, aflaté pe alt plan fata de comunicarea de bazi: Vom pleca, interveni in discugie osteanul, cdnd se va innopta. OBSERVATH: a) Sunt propozifii incidente 0 setie de adverbe de genul pesemne, fireste, desigur atunci cand se despart prin virgula de restul co- ‘municdrii si nu sunt urmate de elemente relafionale: Doreste '/, pesemne’/, si-I cunoastem. in alt caz, acelagi termen este parte de propozitie: Doreste pesemne sa plece. b) inten enunt de tipul:',Va pleca, zie eu, maine“ se consideré c& nu se/poate vorbi despre 0 fraz, intrucét cele dou comunicari nu se constituie in aceeasi unitate sintactic’ (Mioara Avram, Gramatica pentru tofi, p. 326). ‘ToPICA. Construcfile si propoziiile incidente nu au o topica fixt. PUNCTUATIE. Sunt marcate in scris prin linii de’pauz, paranteze sau virgule. . M) 144 &_Inowativ ‘Mod personal si predicativ care arata cd acfiunea este realé, siguré. Este singurul mod care are toate timpurile: ~ prezent citesc; =trecut” a) imperfect: citeam; bb) perfect compus: am citit; 6) perfect simplu: citi, 4) mai mult ca perfect: citisem; =viitor a) viitor: voi citi; am sé citesc; 0 sd citesc; ) viitor anterior: voi ficitt. ‘Verbul la modul indicativ are funcfia sintactica de predicat. (S. P.S.) @INFINTIV ‘Modul nepersonel snepredicativ care denumeste actunea. FORME: =. forma scurti, care apare cu sau f'r% prepozitia a sau alte prepoz in, de, prin (a cit, de a serie; dar: nu poate cit). Forma este inclust in structura viitorului (voi ednta), conditional-optativului prezent (as vorbi) sau imperativului pers. a II-a sg., forma negativa (nu pleca!). ~ forma lunga, realizata. cu sufixul re, este substantivata (plecare, ‘edntare). Timpurt: 4) prezent: dup’ ale c&rui sufixe verbele se clasific& in conjugari (v. CONJUGARE): a citi, a infelege; b) perfect (mai putin utilizat)alcatuit din infinitivul prezent al verbului a fi si participiul invariabil al verbului de conjugat: a fi citit (Este o placere de a ficitit cartea). 145FUNCTI SINTACTICE a) subiect: b) _nume predicati ) complement direct: 4) complement indirect: ©) compl. circ. de timp: f) compl. cire. de mod: 8) compl. circ. de scop: h) compl. cire. concesiv: Allerta e usor. Placerea lui era de a citi. Elevul incepe a vorbl. Incapabil de a continua, s-a asezat. A plecat inainte de a rasari soarele. Musafirul a intrat fara a saluta A intrat acolo pentru a alege cartea. Fara a infelege prea bine limba, s-a descurcat. ‘Avea destui bani pentru a cumpatra bilete, fn afard de a rade, mai este si violent A fost pedepsit pentru a fi iubit péiméntul, An afard de a citi, altceva nu face. Este bun in a face asemenea lucruri. A devenit ‘cunoscut prin a serie cairfi. Géndul de a pleca il urmarea. (S. P.S.) i) compl. circ. consecutiv: i) compl. circ. cumulativ: k) compl. cire. de cauza: 1) compl. cire. de exceptie: m) compl. circ. de relatie: n) compl. circ. instrumental: ©) _atribut verbal: _INTERJECTIE Parte de vorbire neflexiblé prin care se exprima sentimente, senza ‘sau se reproduc sunete si zgomote din natura. indemnuri CCLASIFICARE 1. DuPd FORMA: a) simple: vail ah! haide! b) compuse: miau-miau! nani-nani! haide-de! 146 2. DUPA MODUL DE FORMARE: a) propriu-zise: oh! off b) din alte parti de vorbire: _Jiniste! (din substantiv), uite! (din verb), inainte! (din adverb); Dup& sensul lor, se impart in interjectii care REDAU: a) st&ri sufletesti si senzafii: vai! uf? 'b) vointa sau dorinta: ei! bre! ©) onomatopee: buff cotcodac! OBsERVATIE: 1. _Interjecfile, in general, nu au functii sintactice. 2. Unele pot crea functii sintactice de: a) predicat: Hai la scoalé! b) nume predicati E vai de voi! ©) atribut interjectional: _Zgomotullip-lip! era flicut de vecin. 4) compl. circ. de mod: Mergea tipa-tiy 3. Interjectile -predicative pot avea determinanfi complemente (Hai repede!) sau propozitii subordonate (Jata'/ c&.vine */). 4, Unele interjecfii pot insofi: = vocative: ‘Mai béiete, unde pleci? — imperative: Mai, vino aici! SPS) INTONATIE Variafie de inditime a voc (a tonulu) in rostirea unui enunf. Da melodia enunfului, transmifénd anumite informafii gramaticale (tipul de enung in functie de scopul comunicérii: declarativ, interogativ, excla- 147‘mativ), dar gi semnificagii de tip conotativ, legate de starea afectiva a emifatorului, atitudinea si intengiile comunicative ale acestuia FUNCTIE distinctiva: Pleacd acasd. —aserfiune; Pleacd acasa? —intrebare; Pleacé acasa! ~ordin, CONTURUL INTONATIONAL depinde de tonul cu care este pronuntat ultimul cuvant, fafa de tonul silabei proeminente (silaba in a cdrei rostire se produce ridicare a tonului) din enunful considerat. ‘TIPURI de contururi intonationale (conform DSL): neutru — ultima silab& e pronunfati pe acelasi ton cu silaba proeminenta (|); ascendent — ultima silab& e pronunfati pe un ton mai ridicat decit silaba proeminenti (1); descendent — ultinia silaba e pronunfatl pe un ton mai scazut decét silaba proeminenta (|). OBSERVATH: fn limba romani, conturul ascendent caracterizeaza, de obicei, enun- furile interogative care nu contin pronume sau adverbe relative (i ‘fost la scoala? 1), iar conturul descendent poate fi identificat in ccazul enunturilor declarative (Ai fost ‘la scoala! |). Conturul as- cendent este prezent si la sfarsitul unor sintagme, in functie de semnificafia pe care emitatorul intenfioneaza si 0 dea unui enunt (Lam dat colegei o carte [,mu altcuiva"] vs I-am dat colegei o carte [nu altceva“]). Dac& enunturile au structura unor fraze, conturul as- cendent poate caracteriza deopotriva regentele si subordonatele (Ma duc la mare | cand sunt in vacant; Cand sunt in vacangé, ma duc Ja mare). (CC) 148 JARGON Limbaj specific utiizat de vorbitorii unui grup soial pentru a impresiona si a se diferenta de ali, deformand limba prin introducerea excesiva a cuvintelor si -expresiilor pretentioase, de obicei impromutate din limbi stréine. De pilda, unii vorbitori utilizeaza frecvent termeni francezi, roma- nici, englezi sau americani: high-life, bonton, monger, sarmanta, demoa- zeld, ciao, arrivederci, bye-bye, business etc. Majoritatea elementelor de jargon sunt inutile (malsansa ,.nenoroc", 4 disipa ,a risipi") dincolo de scopul diferentieri lingvi Caracteristicile jargonului se regasesc in limbajul tinerilor, al unor categorii de intelectuali si al politicienilor, mai ales la nivelul lexicului si al pronuntarii. A fost utilizat de Seriitori in operele lor ca mijloc de caracterizare a personajelor, constituind o importanta sursi de umor si expresivitate. co wm Lexic 1. Acceptiune generala: Tofaiatea cuvintelor unel limbi, 2. Alte acceptuni: ansamblul cuvintelor folosite de un vorbitor la un moment dat sau totalitatea Ccuvintelor specfice unei cafegorii de oameni ori unui anumit domeniu de ac- tivitate umana. Disciplina care studiaza sistemul lexical al limbii, adic’ modul in care este organizat vocabularul, in care functioneaza, in care se schimba si se imbogafeste se numeste lexicologie. (cc) @._LINE DE DIALOG ‘Semn de punctuati Se utilizeaza pentru ,.a indica inceputul vorbirii persoanelor care iau parte la conversatie“ (S. DRINCU, Semnele de ortografie si de punctuatie in limba romang, p. 71). 149EXEMPLE: of] Unde esti, ma parlitule? Intreb& Cocosilé din nou. Da-mi o figare! [-] Nam! observa Moromete.* (Marin PREDA) (1. M) LINE DE PauzA ‘Semn de punctuatie[-} ROLURI: Marcheaz& pauzele dintre parti de propozitie, dintre propozitii sau fraze, a) Incadrul propozi = delimiteazd cuvintele incidente sau intercalate: »Mosneagul nostru [-] lie Aldea'a tui Ion [-] era un om vechi (M. SADOVEANU). — marcheaza lipsa predicatului sau a verbului copulativ, in con- strucfiile eliptice: adn stanga [-] margini de padure, pana in rdpa unui pérdu* (M. SADOvEANU). b) fn cadrul frazei: ~ delimiteaz& constructiile sau propozi incidente: Vet vedea {- zise el [-] ca atunci am avut dreptate“. ~ delimiteaza o serie de subordonate de regentele lor: sti (-] oricdt mi-ar veni de greu {-] ¢ a sa... (St. Aug. Downas). (™. M) 150 LiTerA, ‘Semn grafic din alfabetul une! limbi" Noteazi sunete-tip (medie a variatiilor din. pronunfarea unui. anumit suinet).. Forma, valoarea foneticd si denumirea literei sunt convenfionale, impuse prin traditie. In lingvistica moderna circula gi cu denumirea grafem. Unii lingvisti consider c& litera este realizarea concreti a unui grafem, iar acesta se defineste ca unitate functionala minimala din structura graficd’a expresiei lingvistice. in scrierea roméneasca, fiecare litera corespunde in ‘general unui sunet-tip distinct. EXCEPTH: — liter diferite cu aceeasi valoare: i: romén, in; k (id): kasida [k’}+e, i: kilogram; — litere notand grupuri de sunete: x (ks, gz]: ax, examen; — sunete notate prin grupuri de litere: ch {h]: rechneiu; = litere cu mai multe valori: = litere duble noténd sunete unice: aa (a): Varlaam; — _ litere echivalente cu grapuri de litere: x, es [ks]: extragere, facsimil. (co @_Locurune Grup de cuvinte mai mult sau mai putin sudat, cu sens uniter, locutiunea se comport dn punct de vedere gramatical cao singuré parte de vorbie. Sunt corespunzitoare tuturor pirtilor de vorbire, cu exceptia articolului a) locugiune substantivata: piirere'de rd, aducere-aminte; b).- locusiune adjectivals: fel de fel, de frunte; ¢)’ “locugiuine pronominala: cine stie ce; 4) locusiune verbala: a sta de veghe, a-si aduce aminte; ©) locufiune adverbiala: incetul cu incetul, de-a dreptul; f) _ locufiune prepozitionala: fata de, impreund cu; g) _locutiune conjunctionala: chiar daca, 0 data ce; 151fh) locusiune interjectionala: - Doamne fereste! Din punet de vedere lexical, locutiunea se-caracterizeaza prin pierderea individualitapii cuvintelor din care este alcatuita. intr-o locutiune verbal, verbul are rol gramatical, indicand modnl, timpul, diateza, persoana, nu. marul, celelalte cuvinte componente au ro! lexical. Locufiunile au aceleasi functii sintactice cu partile de vorbire echivalente. (P.S) MAI MULT CA PERFECT Timp al modulu indcatv care exprimé 0 acfune incheiaé inainfea altel acini Sévargite in trecut Sufix propriu -se: se adauga la tema perfectului simplu. Desinente: sg -m —(plecasem) “i (plecasesi) B — (plecase) pl: -ram ~ (plecaseraim) -raji (plecaserati) =r. (plecasera), (S.P.S) MASA VOCABULARULUI Parte de aproximativ 90% di lexicul imbi roméne care cuprnde toate cuvintele ‘ce nu intra in fondul principal. Desi mai eterogend, prezinti cea mai mare mobilitate in sensul c& ,in- registreazA* prin cuvinte toate schimbarile din societate, de aceea cus prinde multe cuvinte noi (neologisme). Fac parte din masa vocabularului: arhaismele, regionalismele, ‘neolo- gismele, termenii tehnici si stiintifici, elementele de jargon si elementele de argou. (Ac) 152 Moo Categorie gramaticala care araté forma luata de verb pentru a exprima felul cum \orbitorul considera acfunea, CLASIFICARE ‘A. Dup& capacitatea de a exprima persoana: 1, personale: indicativ, conjunctiv, condi prezumtiv; 2. nepersonale: infinitiv, participiu, gerunziu, supin. B. Dupa capacitatea de a forma predicat: 1. predicative: indicativ, conjunctiv, conditional-optativ, imperativ; prezumtiy; 2. nepredicative: infinitiv, participiu, gerunziu, supin. ional-optativ, imperativ, OBSERVATIE: | Modurile personale sunt si predicative, cele nepersonale sunt si nepredicative. GPS) @ MoRFEM Unitate lingvisticd minimala avand calitatea de semn, deci dotaté cu sens, sau ‘segment fonic dint-un cuvant care are semnificate fe gramatical, fie lexical. Se deosebeste de fonem, unitate minimala avand capacitatea de a distinge semnificatii, dar lipsita prin ea insdsi de semnificaie. Structura morfematica a unui cuvant: imprieteni CLASIFICARE 1. Dupi gradul de independent’: a) independente (a c&or aparitie nu depinde de alte morfeme); b) dependent (afixe) (a c&ror aparitie cere prezenta obligatorie a mor- femului independent: un radical poate aplirea independent, in timp ce un afix, lexical sau gramatical, nu poate aparea in absenta unui morfem radical). 2.” Dupa tipul de semnificatie pe care il poarti: 2) _lexicale (purtitoare ale semnificafilor lexicale); ‘im = prieten i. 153‘méis- (mésujd: purtatorul semnificatiei genera Tea lexemului masa); = afixe derivative -uf (mdisufd: purtitorul semnificatiei suplimen- tare obtinute prin derivare cu un sufix dimi- - radicali: nutival). b) gramaticale (purtatoare ale semnificafilor gramaticale): = sufixe Cént-a, cént-a-se-m (apar numai la, verb, pen- tru a exprima moduri si timpuri); + desinente -€ (masupa, purtator al semnificafiilor gramati- cale ,singular* si ,nominativ-acuzativ"), OBSERVATIE: © realizare fonetici aparte a morfemelor gramaticale 0 reprezinti morfemul ¢ (Zero), caracterizand, “in general, termenii nemarcati ai opozitiilor gramaticale, in raport cu ‘cei marcati. Comparand, de exemplu, termenul nemarcat nervos fie cu pluralul nervosi, fie cu femininul nervoasd, se detageaz, prin funcfia Ini distinctiva, morfemul (Gero), purtator al semnificafilor ,singular“ si ,masculin“. CRITERII SUPLIMENTARE DE CLASIFICARE a morfemelor gramaticale Dupé gradul de sudura in raport cu morfemul independent: + morfeme legate (ni admit separarea si nici inversiunea); = morfeme libere sau mobile (separate de radical, admitand, dupa reguli precise gi foarte restrictive, disocierea $i inversiunea). Vezi, de ex., deosebirea dintre morferul imperfectului si afixul mobil’ al perfectului compus (Jaudam, dar ant ldudat, ldudat-am). (Cc) __MoRFOLOGIE Stiinta a limbii ce studiazé ,cuvantul ca unitate gramaticalé, adic& sub aspectul formei, al modificéiior lexionare, in cazul cuvintelor variabile si al continutulu, al valonior gramaticale exprimate prin diversele forme* (Th. Hristea). Distingem zece clase morfologis numeral, verb, adverb, prepoziie, conjunc $ : substantiv, adjectiv, pronume, articol, rjectie. 154 Parfile de vorbire sunt unitafi fundamentale ale morfologiei; dintre care unele isi modifica forma, ,parti de vorbire flexibile", iar altele riman neschimbate, ,parfi de vorbire neflexibile™. CLASIFICARE, dup’ flexiune a). flexiune nominala: substantiy, articol, adjectiv, numeral; b), flexiune pronominala: _promumele; ©) flexiune verbala: verbul. Modificarile parfilor de vorbire flexibile sunt determinate de CATEGORI GRAMATICALE specifice: a) substantivul =numar, caz; b) _articolut gen, numar, caz; ©) adjectival = gen, numar, caz, comparatie; 4) numeralul ~ gen, numar, caz: ©) pronumele ~ gen, numar, ¢az, persoand; 1) verbul — timp, mod, diatez&, persoana, numar. AS. P.S.) @ NEFLEXIBIL we EEDA oe eel nit at Parte de vorbire care, conform criteriului morfologic, in raport cu dversé cate- ori gramaticaleréméne invaiabil Parti de vorbire neflexibile care nu cunose modificarile flexionale sunt; Prepozitia, conjunctia, interjecti. Adverbul, parte de vorbire neflexibila, prin faptul c& are ca si categorie gramaticala grade de comparatie face trecerea dintre partile de vorbire flexibile si cele neflexibile. GPS) 155NEOLOGISM Unitate lexicalé care a patruns recent in limbé sau s-a creat prin mijloace proprii limbit. Procesul de modernizare a vocabularului limbii romane prin neologisme a ‘inceput in secolul al XViIll-lea, prin introducerea de neologisme latino- romanice (in mod deosebit din francezA), dar s-a intensificat incepand din deceniile 3-4 ale secolului al XIX-lea. Neologismele limbii roméne aparfin atat limbii literare standard, cét si tuturor variantelor funcfionale, in care apar termenii tehnico-stiinffici proprii fiecarui domeniu de activitate. TIPOLOGIA NEOLOGISMELOR: a) Cuvinte imprumutate din alte limbi sau direct din limba latin, pe cale savant&: spirit, virtute, familie etc.; b) Cuvinte rezultate din combinarea a doua formative neologice (prefix sau sufix neologic + neologism: apoetic; ©) Cuvinte rezultate din combinarea unui neologism cu un prefix vechi: nesociabil; 4) Cuvinte rezultate din combinarea unei teme vechi, populare cu un sufix neologic: seméndtorism; ©) Orice cuvant de circulatie internationala, indiferent de vechimea lui in limba: filozofie. Fondul lexical neologic al limbii roméne este foarte bogat si variat, cuprin- Zind circa 50.000 de cuvinte (evaluat in anul 1984), Ia care se adaugs ter ‘meni tehnico-stiinifici de stricta specialitate care sunt implicit neologisme. Limbi-sursa: — latina savant& (a aproba, colocviu, picturd, probabil, testimonial, a traduce etc.), — francezi (automobil, bacalaureat, cadou, certificat, chitevetd, colocviu, pension, poezie, pictura etc.), — italiana (adagio, arpegiu, bariton, chitard, crescendo etc.), ~ _ germana (blitz, boiler, diesel, balonzeid, glasvand etc.), — _ nus& (combinat, steag, sputnic etc.), — _ englezA (dancing, rosbif, sandvici, star etc.), — americana (blue.jeans, chewing-gum, desing, mass media, week-end etc). Contribuie la dezvoltarea sinonimiei: dar ~cadlou, aseménditor — similar, Parere—opinie, cites — lizibil, 4 intdri—a consolida, a scoate — a extrage, ausura~a atenua, prietenie - amiciie, incet — lent etc. Neologismele, sub forma termenilor internationali care patrund masiv in limba romana pe diferite canale, contribuie la ,,sincronizarea continua a limbii romane cu limbile de larga circulatie. (co) NomiNaTiv Cazul desemnénd forma pe care o ia un substantiv (sau substitu) in pozita de ‘Subiect gi de nume predicativ, sau adjectivul acordat cu termenul in nominativ. ‘Nu se construieste cu prepozifii sau cu locutiuni prepoziionale, FUNCTII SINTACTICE ALE PARTILOR DE VORBIRE’ iN NOMINATIV © SuBsrantivuL a) subiect: Padurea a inverzit. b) _nume predicativ: Mihai este un elev silitor. ©) apozitie: A venit Popescu, inginerul. * ADJECTIVUL (se acorda in gen, numar si caz cu substantivul pe care ‘il determina) OBSERVATIE: Pot avea valoare adjectivala si unele verbe la modurile ‘gerunziu si participiu. a) nume predicativ: Cartea este interesanta. Rana lui este sangeranda. adjectiv propriu-zis; adjectiv provenit din gerunziu; Copacii sunt infloriti adjectiv provenit din participi b) _atribut adjectival: Elevul silitor a luat premiu. adjectiv propriu-zis; El insusi a rezolvat problema. Colegul meu a luat premiu Aceasti padure a inverzit, adjectiv pronominal de intirire; adjectiv pronominal posesiv; adj. pronominal demonstrativ; 157