O maşină de familie de 1000000 de euro: Bugatti Galibier

Banii ăştia nu o să îi fac într-o viaţă sau două, nici măcar în zece. Dar nu-i aşa, ce
contează cînd vrei să îţi cumperi ceva frumos şi rapid? Bănuiesc cît costă poliţa de
asigurare. În mod normal nu ieşi cu maşina asta oricînd şi cu oricine. Păi cu familia, nu?
Să vezi cînd o zgîrie ăla micu! Să vezi cînd se şterge el de pielea aia cu mînuţele alea
mici şi pline de ciocolată!

Nu te plimbi cu asta prin America Latină, cu excepţia ocaziei în care eşti înconjurat de o
divizie de tancuri, două de para, una de spioni, pompieri şi muncitori la drumuri, fără a
mai socoti cîteva elicoptere (nu mai multe că sunt prea lente pentru maşina asta modestă),
un AWACS ca nu cumva să intre în spaţiul tău aerian cine nu trebuie cu ceva ce nu
trebuie, plus vreo două F 16 în caz de.

Dacă tot te urci în maşina asta e bine să îţi faci şi testamentul, dacă nu ţi l-ai făcut. Dacă
se întămplă ceva cu maşina şi o să faci un atac de panică, apoplexie sau cord. Pe lîngă

1
cele de mai sus ar trebui şi un sanitar sau doi bine dotaţi. Dacă supravieţuieşti să fi
pregătit să mergi la mai multe înmormîntări: o droaie de prieteni vor muri de invidie.

În fine, dacă totuşi ţi-o ia fiscul, că nu ai declarat adevăratele venituri, poate e bine să nu
o înscri pe numele tău. Nici pe al soţiei să nu fie tentată să divorţeze. Nici al copiilor, să
nu cumva să ai viaţă scurtă. Ei, mai bine o donezi şi scapi de griji!