Curs anatomie 6

Cap si trunchi
Dezvoltarea capulu se face din surse diferite: din mezodermul paraxial,
majoritatea componentelor osoase, din mezodermul placii laterale si din crestele
neurale. De-o parte si de alta a tubului neural, apar niste mase tisulare, niste
aglomerari tisulare segmentate, care constituie in partea superioara
somitomerele iar in partea inferioara somite.
Somitele, situate imediat inferior de regiunea occipitala sunt alcatuite din
2 segmente:
- portiune anteromediala sclerotomul
-portiune dorsolaterala care constituie dermatomiotomul.
De la nivelul sclerotomului, in saptamna a 4-a, acesta se dezorganizeaza,
capata un aspect polimorf iar celulele de la acest nivel incep sa migreze si
totodata se diferentiaza. Aspectul acesta polimorf al sclerotomului, constituie in
sapt a 4-a, tesutul conjuctiv lax de tip embrionar iar prin migrare si diferentiere
se formeaza fibroblaste- tesutul fibros, condroblaste tesutul cartilaginous,
osteoblaste- structura osoasa.
Din crestele neurale se formeaza in special structuri de la nivelul
viscerocraniului. Din mezodermul placii laterale rezulta struct cartilaginoase ale
laringelui da r si tesuturile moi din vecinatatea laringelui. Din mezodermul
paraxial se formeaza in special structurile care se gasesc in partea posterioara a
craniului. Exista structuri osoase care se dezvolta in interiorul unei formatiuni
fibroase sau membranoase cum ar fii oasele late de la nivelul neurocraniului.
Aceste structure rezulta prin osificarea desmala sau de membrane. Alte structure
osoase pornesc de la niste piese cartilaginoase formate din cartilaj hialin care
incep sa se osifice realizand osificare encondrala.
Craniul este format din neurocraniusi viscerocraniu.
Neurocraniul
Acesta prezinta doua parti:
- Acopera creierul si formeaza bolta cutiei craniene si se formeaza
prin osificare desmala
- Formeaza baza craniului si alcatuieste condrocraniul.
Partea membranoasa se realizeaza prin osificare de membrana a unor
lamele osoase numite spiculi ososi.(lame osoase ce se dispun in toate
directiile asemanator cu cele din struct. Spongioase. Ei se dezvolta din
portiunea centrala catre periferie iar pe masaura ce craniul creste in
volum acestia se dezvolta pe fata externa concomitant cu actiunea
osteoblastelor pe fata interna)
Evolutia spiculilor se face din centru catre periferie iar acolo unde se
intalnesc doua oase ramene un strat fibros care duce la formarea suturilor.
La locul unde se intalnesc mai multe oase, ramane un spatiu membranos
care formeaza fontanelele. Aceste structure sunt deosebit de utile in
momentul nasterii. La nivelul acestor suture, oasele trec unul peste
celalalt pe o suprafata mica, astfel incat diametrul craniului sa treaca prin
tunelul nasterii. Dupa nastere, oasele respective revin la pozitia initial si in
timp, fontanelele sufera un process de osificare.
Fontanela bregmatica(anterioara)- dispusa intre oasele frontale si
parietale

Axul
mare
corespunde
suturii
sagitalepartea
aceasta
membranoasa care se formeaza aici deriva din crestele neurale. Fontanela
anterioara se inchide dupa varsta de un an si jumatate.
Fontanela posterioara se gaseste intre scoama occipital si oasele
parietale, are forma triunghiulara, cu baza la nivelul occipitalului si varful
la supila sagitala si se osifica dupa varsta de 6 luni.
Fontanela laterala anterioara se mai numeste fontanela
sfenoidala, ea se gaseste intre parietal frontal, aripa mare a sfenoidului si
scoama temporala. Structura membranoasa apartine mezodermului
paraxial si se osifica intre luna a 3-a si luna a 6-a.
Fontanela laterala posterioara se mai numeste si mastoidiana,
forma triungiulara cu baza la parietal, anterior se gaseste scoama
parietala impreuna cu stanca temporalului iar posterior occipitalul. Ea se
osifica in primele trei luni de viata postnatala.
Suturile si fontanelele au o mare importanta in dezvoltarea structurii
nervoase.
Partea bazala, condrocraniul are si el doua portiuni. Limita e reprez de un
plan ce trece prin centrul fosei hipofizare si ar corespunde embryologic
notocordului. Partea anterioara se numeste condrocraniu precordal.
Partea
posterioara se numeste condrocraniu cordal. Aceste structure sunt structure care
deriva fie din mezodermul paraxial, partea dorsala iar mexodermul dorsal apare
sub forma unor piese cartilaginoase care se osifica de la centru spre periferie.
CEle mai representative sun sincondrozele de la baza craniului reprez.De
sincondroza stenooccipitala, sincondroza pietrooccipitala si sinconroza
sfenopietroasa.
Viscerocraniul.
Se formeaza din primele doua arcuri branhiale.Arcul branhial lung si drept.
Din partea dorsala a primului se formeaza procesul maxilar. Acesta evolueaza
anterior si inferior si din el se formeaza oasele: maxilar, zigomatic si partial
temporal de fiecare parte. Din partea ventral a primului arc branhial se formeaza
procesul mandibular. Mezodermul/mezenchimul din jurul procesului mandibular
de tr23f234 este cel ce va duce prin diferentiere la formarea corpului mandibulei.
In interiorul arcului branhial 1 se gaseste un cartilaj- cartilajul mecken. Acesta
degenereaza si din el se formeaza ligamentul sfenomandibular. Din proeminenta
dorsala a primului arc branhial se formeaza ciocanul si nicovala. Iar din
proeminenta dorsala a celui de-al doilea arc branhial se formeaza scarita. Aceste
oscioare care apartin urechii medii incep sa se osifice si in final se vor osifica
complet dupa luna a 4-a. Restul structurilor osoase de la nivelul regiunii faciale
rezulta din
creste? neurale. Din mezenchimul din vecinatate care coresp
celulelor migrate din crestele neurale se formeaza ggl. Senzitivi ai unor nervi
cranieni (5 7 9 10) din mezodermul paraxial se formeaza tesutul conjunctiv,
dermul, structurile musculare de la nivelul fetei si de la cap.
IN cursul dezvoltarii pot aparea o serie de malformatii atat la nivelul
neurocraniului cat si la nivelul viscerocraniului ca de exemplu:
CRANIOSCHIZIS malformatie ce apare in proportie de 1/3000 de nasteri,
nu este compatibila cu viata pentru ca nu se formeaza bolta craniana, lichidul
amniotic vine in raport aproape direct cu veziculele cerebrale fewfwefE
eVEFvef ??? Deci malformatia de cranioschizis este asociata cu anencefalia.
Exista situatii in care, cutia craniana nu este perfect inchisa si atunci proemina
prin spatial respective meningele care formeaza un fel de bosa (gogoasa). In
aceasta bosa putem gasi LCR, atunci avem de a face cu mengocel.Sau putem

gasi atat LCR cat si tesut nervos caz in care avem de a face cu
menigoencefalocel.
CRANIOSINOSTOZIS reprezinta o sudura precoce a unora sau a mai
multor suture spre exemplu osificare suturii sagitale determina o dezvoltare a
partii frontale si a celei occipital. Craniul apare alungit, turtit in partea
superioara, copilul poate supravietui. Acest aspect de cap alungit poarta numele
de scofocefalie. Exista situatii I care apare sudata sutura coronara cea dintre
frontal si parietal - . Atunci craniul capata aspectul unui turn.Turnicefalic.
In cazul in care toate suturile si fontanelele sau osificat mai devreme decat
trebuie avem de a face cu un cranulic asa numitul microcefal sau brahiocefal.
Acesta isi spune cuvantul asupra dezvoltarii psihice
Macrocefalul dezvoltarea suturilor se face mult prea traziu. Asa numita
hidrocefalie.
ACONDROPLAZIA un fel de nanism asemanator cu microcefalia. Copilul
are capul mic, trunchi mic cu hiperlordoza, degete scurtesi foarte cracanate.
Apar astfel de modificari in cazul unor defecte genetice.