Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Preadolescenþa
ºi Adolescenþa
Ghid pentru pãrinþi
Autoare:
Domnica Petrovai
Adina Botiº
Diana Tudose
Sorina Constandache
Coordonare Proiect:
Georgeta Pãunescu
343.541:3-053.2
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
CUPRINS
n De ce un training al pãrinþilor?
Atât pãrinþii cât ºi educatorii/ profesorii reprezintã o sursã ºi un
context de învãþare esenþial pentru copil. Comportamentele copiilor
se învaþã în contextele de interacþiune cu alþi copii, cu pãrinþii ºi cu
profesorii. Pentru a sprijini copiii în a învãþa atitudini ºi comporta-
mente funcþionale cu scopul menþinerii sãnãtãþii emoþionale ºi
sociale a acestora, este necesarã implicarea tuturor celor care
interacþioneazã cu copilul – pãrinþi, profesori, colegi, media.
Copilul învaþã comportamentele din interacþiunea cu cei din jurul sãu. În con-
secinþã, schimbarea unui comportament al copilului implicã în fapt ºi schimbarea
comportamentelor celor din mediul sãu – pãrinþi, profesori, colegi, prieteni.
a copilului lor.
10
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
PARTEA I
DISCIPLINAREA COPIILOR
CU VÂRSTA CUPRINSÃ
ÎNTRE 12-18 ANI
Capitolul 1 Despre (pre)adolescenþi
ºi (pre)adolescenþã
În acest capitol:
Ø Despre provocãrile cu care se confruntã orice adolescent;
Ø Ce ar trebui sã ºtii despre schimbãrile fizice prin care trece copilul tãu?
Ø Cum gândesc ºi simt adolescenþii?
Ø Influenþa grupului de prieteni asupra copilului tãu;
Ø De ce sunt inevitabile micile “confruntãri” în familie?
Ø De ce are nevoie de tine – pãrintele lui/ei – acum mai mult ca niciodatã?
interacþioneazã cu ceilalþi);
„Regulile casei“
Un bun început pentru a stabili limite este setul de „reguli ale
casei”; un copil obiºnuit cu regulile casei va manifesta frecvent ºi
relativ uºor comportamente care sã satisfacã ºi asteptãrile celui mai
exigent pãrinte.
Veþi gãsi mai jos câteva recomandãri astfel încât regula sã fie
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
eficientã.
Implicaþi copilul!
Toþi copiii se bazeazã pe pãrinþii lor pentru stabilirea limitelor ºi a
regulilor, însã adolescenþii cu precãdere vor dori sã aibã un cuvânt de
spus în formularea lor. Este important sã ascultaþi ºi punctul de
vedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar ºi la
stabilirea consecinþelor ce decurg din nerespectarea unei reguli.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
E posibil ca uneori sã nu reuºiþi sã ajungeþi la un acord total
asupra regulilor, ceea ce nu înseamnã cã acestea nu vor fi stabilite.
Ca pãrinte, tu vei decide care vor fi regulile care vor modela
comportamentul copilului tãu. Atunci când nu ajungeþi la un acord, îi
poþi spune copilului, cã deºi nu este cea mai corectã sau mai bunã
dintre reguli, este singura la care te poþi gândi în momentul acela.
Ø Eliminarea privilegiilor
Presupune eliminarea unei activitãþi sau a unui obiect pe care
adolescentul îl valorizeazã. Hrana, adãpostul ºi iubirea vor fi întot-
deauna oferite necondiþionat; aceste nevoi ale copiilor (nevoile
primare, de securitate ºi iubire) nu vor face niciodatã obiectul
negocierilor.
Telefonul mobil este un privilegiu de care copilul se bucurã, pentru
cã pãrintele plãteºte factura (el înceteazã sã fie un privilegiu atunci
când copilul plãteºte singur factura, situaþie în care nu-i va fi luat).
Banii de buzunar reprezintã un alt privilegiu ce poate fi înlãturat.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
În ce condiþii funcþioneazã consecinþele?
Blândeþe mai degrabã decât severitate
Sunt excluse pedepsele fizice, þipetele ºi tonul ameninþãtor. Se
recomandã folosirea unui ton blând mai degrabã decât sever,
diminuându-se astfel riscul resentimentelor.
Termenele scurte sunt mai bune decât cele lungi
Consecinþele pe termen scurt sunt mai eficiente decât cele pe termen
lung; atât pãrinþilor le este mai uºor sã fie consecvenþi atunci când aplicã
consecinþe pe termen scurt, cât ºi copiilor sã le îndeplineascã.
Consecinþele pe termen lung cresc riscul apariþiei resentimentelor în
relaþia pãrinte – copil. Se recomandã consecinþe care acoperã câteva ore
– maxim o zi, în funcþie de comportamentul problematic.
Consecvenþa!
Consecvenþa este foar te impor tantã. Adultul trebuie sã
foloseascã cu consecvenþã consecinþele ori de câte ori apare un
comportament neadecvat.
Controlul pãrinþilor
Orice consecinþã trebuie sã fie în controlul pãrinþilor. Este
ineficient sã retragi banii de buzunar unui adolecent care lucreazã ºi
îºi procurã bani din alte surse. 33
„Imediat” este mai eficient decât „În viitor”
Consecinþa va fi utilizatã imediat dupã apariþia comportamentului
problematic. Cu trecerea timpului, pãrinþii uitã sã o foloseascã sau
uitã motivul pentru care ar trebui sã o foloseascã. De asemenea,
adolescentul nu face legatura între comportamentul problematic ºi
consecinþã ºi pierde din vedere motivul pentru care acel
comportament ar trebui schimbat.
Justificaþi folosirea consecinþei!
Ori de câte ori se foloseºte consecinþa, se oferã ºi o explicaaþie
scurtã. De asemenea, dacã folosirea consecinþei decurge din
încãlcarea unei regului, acea regulã va fi verbalizatã explicit.
Exemplu: „Andreea regula spune cã ne adresam unul altuia pe un
ton politicos. Pentru cã ai ridicat tonul în discuþia noastrã, nu le vei
suna disearã pe prietenele tale”.
Odatã stabilitã, consecinþa nu se negociazã!
Se recomandã ignorarea tuturor încercãrilor adolescentului de a-i
face pe pãrinþi sã se rãzgândeascã cu privire la utilizarea consecinþei.
Nu discutaþi corectitudinea consecinþei; odatã ce aþi decis utilizarea
ei, nu se mai negociazã altceva.
Capitolul 3 Pe scurt, despre „micile” provocãri
în relaþia adolescent – pãrinte
Cum sã le faci faþã!
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari
Telefonul Limitaþi timpul petrecut la calcu- Aflã care este emsiunea lui/ ei
mobil, lator, pentru jocuri, yahoo mes- favoritã ºi urmãriþi-o împreunã,
computerul, senger sau navigare pe internet. pentru a-þi face o idee despre
I pod-ul, În cadrul unei ºedinþe de familie, conþinutul acelei emisiuni!
MP3 negociaþi cu atenþie numãrul de Discutaþi despre influenþa
player-ul... ore alocat acestor activitãþi. TV-ului ºi a calculatorului
toate de Controlaþi serverele de internet/ asupra a ceea ce face ºi a
ultima site-urile la care are acces felului în care gândeºte!
generaþie copilul! Nu-i cumpãra telefon mobil,
Discutã cu copilul despre riscul decât în situaþie de urgenþã.
ºi valoarea unor convorbiri on Dacã economiseºte bani
line cu necunoscuþi. Împãrtãºiþi pentru a-ºi cumpãra telefonul,
idei despre cum ar putea sã se gândiþi-vã împreunã la o
protejeze de riscurile potenþiale modalitate de platã a facturilor.
ale convorbirilor on line. Când copilul tãu îºi doreºte un
Nu cumpãra un televizor special produs cãruia i se face reclamã
pentru camera copilului! intens la TV, ajutã-l sã ia o
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari
PROGRAM DE DEZVOLTARE
A ABILITÃÞILOR PARENTALE
DE DISCIPLINARE POZITIVÃ
ªedinþa 1 INTRODUCERE
ªedinþa 2 CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?
ªedinþa 3 CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE
ªedinþa 4 MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE
ªedinþa 5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELE COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE
ªedinþa 6 MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR
PROBLEMATICE
ªedinþa 7 DEZVOLTARE DE ABILITÃÞI – REZOLVAREA DE
PROBLEME
ªedinþa 8 PLANIFICAREA PENTRU SITUAÞII CU GRAD RIDICAT
DE RISC
ªedinþa 9 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA
SCHIMBÃRILOR – I
ªedinþa 10 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA
SCHIMBÃRILOR – II
ÎNCHEIEREA PROGRAMULUI
ªEDINÞA 1 INTRODUCERE
Angajament
În acest sens,
voi rezerva o orã sãptãmânal pentru a lua parte la program;
voi realiza activitãþile practice ºi exerciþiile propuse;
voi rezolva temele pentru acasã.
Martor: …………………………………
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Exerciþiu: Ce îþi doreºti sã obþii ca urmare a implicãrii în acest program?
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
II. Obiective pentru schimbare
Listaþi în tabelul de mai jos acele schimbãri pe care aþi dori sã le obþineþi
atât în comportamentul vostru cât ºi al copilului. Asiguraþi-vã cã obiectivele
sunt specifice ºi realizabile.
48
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
2 CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA
50
„Timp special” poate sã însemne altceva pentru fiecare familie în parte.
Notaþi câteva idei despre cum aþi putea petrece timp special împreunã cu
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
n Vorbeºte cu copilul!
Atunci când vorbim cu copiii, le dezvoltãm abilitãþi de comunicare,
sociale ºi ii ajutãm sã aibã o imagine de sine pozitivã datoritã
faptului cã le acordãm atenþie.
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Este important sã vorbim cu copilul despre lucrurile care prezintã
interes pentru el, sã le împãrtãºim ideile care vizeazã întreaga
familie în cadrul ºedintelor de familie, sã îi ascultãm cu atenþie
atunci când îºi exprimã opiniile.
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
n Exprimã-þi afecþiunea!
O altã modalitate prin care le putem arãta copiilor cã ne pasã ºi
cã suntem interesaþi de tot ceea ce îi implicã, este sã le arãtãm 51
afecþiunea prin gesturi fizice (ex. mângâieri, îmbrãþiºãri, sãrutãri,
atingeri, gâdilat, masaj). Aceste gesturi îl fac pe copil sã se simtã
dorit, iubit ºi ii dezvoltã abilitatea de a primi ºi dãrui afecþiune.
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
II. Cum se încurajeazã comportamentele
dezirabile
Copiii coopereaza foarte bine atunci când sunt încurajati ºi
primesc atenþie pozitivã ºi când sunt implicaþi în activitãþi pe care le
considerã interesante.
Mai jos sunt prezentate câteva recomandãri legate de felul în care
lãudam ºi oferim atenþie.
mulþumesc!”
Comportament Lauda
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
Fã o listã cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arãta copilului cã
îi acorzi atenþie:
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
n Ce activitãþi ar putea fi de interes pentru copil
Implicarea copilului în activitãþi de interes pentru el reprezintã o
bunã premisã pentru construirea autonomiei. Un mediu familial
sigur, cu o ofertã bogatã în activitãþi/ lucruri de explorat, stimuleazã
dezvoltarea copilului ºi îl þine ocupat. Activitãþile pot fi realizate
deopotrivã în casã ºi în afara acesteia, în comunitate.
Din lista cu comportamente pe care þi-ai dori sã le facã copilul mai frecvent
(vezi ºedinta 1), alege acele comportamente pe care ai putea sã le
modelezi oferind exemplul personal.
Noteazã-le mai jos!
……………………………………………………………………………………
55
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
Temã pentru Alege douã dintre metodele prezentate în aceastã sesiune, pe care
acasã consideri cã ai putea sã le foloseºti acasã cu copilul tãu. Stabileºte
obiective specifice, de tipul: „Voi folosi laude descriptive de minim
cinci ori pe zi”. Monitorizeazã-þi comportamentul folosind fiºa de mai
jos. Scrie DA (dacã ai folosit metoda aºa cum þi-ai propus) sau NU
(pentru situaþiile în care nu ai reuºit sã atingi obiectivul specific)
zilnic, în dreptul fiecãrui obiectiv precizat. În spaþiul rezervat
comentariilor, noteazã obstacolele întâmpinate în utilizarea metodei
alese sau reacþiile copilului la metodã.
Exemplu: „Luni: Ana mi-a zâmbit când am lãudat-o pentru cã s-a jucat
cu fratele ei mai mic” sau „Marþi: azi am fost atât de obositã încât
nici mãcar nu am remarcat dacã Andrei ºi-a pus lucrurile în ordine”.
Fiºa de monitorizare
Obiectivul specific 1:
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
Obiectivul specific 2:
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
Obiectivul Obiectivul
Ziua specific 1 specific 2 Comentarii
DA / NU DA / NU
Luni
56
Marþi
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Miercuri
Joi
Vineri
Sâmbãtã
Duminicã
3 CE SUNT COMPORTAMENTELE
- ....................................................
.................................................... - ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
58
- ....................................................
.................................................... ....................................................
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
-
- ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
.................................................... - ....................................................
- ....................................................
- ....................................................
II. Cum influenþeazã propriile gânduri
Comportamentul A 61
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
Comportamentul B
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………….
Situaþie problematicã:
...................................................................................................
...................................................................................................
...................................................................................................
o Îngrijorat
o ……………………………...
o ………………………………
o ……………………………...
64
Jurnalul comportamental
Ziua: ……………………………………
Ce s-a
Compor- Ce s-a
Când ºi unde întâmplat
tamentul întâmplat Comentarii
apare? înainte sã
problematic dupã?
aparã?
II. Fiºa de frecvenþã
Fiºa de frecvenþã
Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Total
L ü ü ü ü ü ü ü
M ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü
M ü ü ü ü ü ü
J 65
11
10
9
x x
8
x x x
x
7
5
x
4
x
3
x
66 x
2
x
1
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
x
x x x x x x x x x x x x x x
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
ZIUA
Temã pentru Alege 1-2 comportamente ale copilului pe care þi-ai dori sã le monitorizezi.
acasã Foloseºte unul din instrumentele prezentate mai sus timp de o
sãptãmânã, zilnic.
La finalul saptamanii, centralizeazã informaþiile obþinute într-un grafic
comportamental.
5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELE
67
I. Funcþiile comportamentelor copiilor
Pedeapsa nu rezolvã o problema de comportament pentru cã nu
adreseazã cauza comportamentului. Pedeapsa þinteºte efectul
(comportamentul problematic), dar nu ºi cauza lui.
Simpla identificare a unui comportament problematic nu este
suficientã pentru a decide care este metoda de intervenþie eficace.
Identificarea cauzei comportamentului, a motivelor pentru care
copilul are un comportament neadecvat, permite alegerea metodelor
de remitere ºi eliminare pe termen lung a problemei. Identificarea
cauzei unui comportament, numita analiza funcþionalã a compor-
tamentului, aratã ce funcþie are comportamentul pentru copil sau de
ce copilul face acel comportament, în ciuda aplicãrii pedepselor.
Cele mai multe dintre comportamentele noastre, adulþi sau copii,
reprezintã un rãspuns realizat voluntar în scopul de a produce efecte
dezirabile imediate.
Comportamentele pe care le facem în scopul de a rezolva un
conflict, de a menþine o relaþie, de a evita situaþiile stânjenitoare sau
de a ne exprima îngrijorarea sunt normale, acceptabile, de cele mai
multe ori. Sunt însã momente în care, pentru a face faþã acestor
situaþii folosim comportamente mai puþin acceptabile (ridicãm
glasul, inventãm scuze sau minþim), pe care ulterior le regretãm sau
de care ne ruºinãm.
În mod similar, comportamentele copiilor reprezintã pentru ei
modalitãþi de a face faþã anumitor situaþii, deci îndeplinesc anumite
funcþii pentru ei.
Un comportament poate avea simultan mai multe funcþii. Funcþiile
pe care orice comportament problematic le poate avea la un moment
dat sunt prezentate în tablelul de mai jos.
Funcþia de a evita ceva sau de a scãpa din Chiuleºte pentru a evita sã fie
ceva: ascultat sau criticat;
- sarcini aversive sau consecinþe negative Iese din camera în care este ºi
(sarcini dificile, plictisitoare, care neceºitã adultul ca sã nu fie vãzut
timp îndelungat, criticã etc.); plângând;
- stãri emoþionale negative (fricã, ruºine);
68
- situaþii neplãcute (interacþiuni cu adulþi,
colegi etc);
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
-
- Ce fac ceilalþi când apare comportamentul þintã?
- Ce se schimbã dupã apariþia comportamentului þintã?
- Ce obþine copilul dupã sau în timp ce face comportamentul þintã?
- Ce evitã sau din ce scapã copilul ca urmare a realizãrii comportamentului
þintã?
Concluzie:
Antecedentele reprezintã stimuli, evenimente, circumstanþe care
preced comportamentul imediat înainte de apariþia lui. Antecedentele
indicã circumstanþele în care apariþia comportamentului a fost
întãritã, adicã urmatã de consecinþe imediate pozitive. De accea,
prezenþa antecedentelor creºte probabilitatea reapariþiei comporta-
mentului, pentru cã sunt anticipate consecinþele pozitive. În aceste
situaþii spunem cã, comportamentul este sub controlul stimulilor,
72 adicã este mai probabil sã aparã în anumite circumstanþe ºi mai
puþin probabil sã aparã în alte circumstanþe.
Copilul:................................................. Data:......................
Pãrintele:.............................................. Ora:.......................
Comportament problematic: ............................................................
74
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Itemi
Nr. crt.
Întotdeauna
Niciodata
10%
25%
50%
75%
90%
1 Comportamentul problematic apare ºi se 1 2 3 4 5 6 7
menþine când solicitaþi copilul sã realizeze
o sarcinã?
..........................................................................................................
7. În preajma cui este cel mai probabil/ puþin probabil sã aparã comportamentul?
..........................................................................................................
..........................................................................................................
În spaþiul de mai jos, listaþi aproximativ cinci reguli pe care aþi dori sã le
implementaþi în familia dvs.:
1. .........................................................................................................
2. .........................................................................................................
3. .........................................................................................................
4. .........................................................................................................
5. .........................................................................................................
Este importantã discuþia cu copilul ori de câte ori este încãlcatã
o regulã de bazã. Aceasta implicã:
- captarea atenþiei copilului;
- verbalizarea situaþiei problematice;
- explicarea situaþiei de cãtre pãrinte, astfel incât copilul sã înþe-
leagã care este comportamentul greºit;
- descrierea comportamentului dezirabil sau chiar încurajarea copilului
sã se gândeascã la comportamentul pozitiv în situaþia respectivã;
- practicarea comportamentului dezirabil;
Exerciþiu
Situaþia:
...............................................................................................................
...............................................................................................................
Oferã alegeri între niºte limite. Cer copilului complianþã la dorinþa sau
decizia adultului.
(cont.)
Consecinþe logice Pedepse sau penalizãri
Fiica ta de 15 ani vine în mod repetat acasã cu cel puþin o orã mai târziu
decât ora stabilitã de comun acord.
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
Fiul tãu de 13 ani îºi lasã hainele murdare împrãºtiate prin camerã.
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
II. Cum se dezvoltã o rutinã a disciplinãrii
Enunþarea instrucþiunii
Comportamentul problematic:
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
...............................................................................................................
3. Gãsirea soluþiilor
O metodã eficientã de gãsire a soluþiilor este brainstorming-ul: se
noteazã toate soluþiile posibile la care se gândesc toþi cei implicaþi
în procesul de rezolvare a problemei. În aceastã etapã, fiecare idee 87
este acceptatã, fãrã a fi supusã judecãþii critice ºi fãrã a fi respinsã.
Se recomandã strângerea a cât mai multe idei, care nu vor fi
discutate ºi analizate pe loc; în acest fel, nimeni nu va fi rãnit pentru
cã ideea lui/ ei a fost respinsã.
Obiectivul acestei etape este cantitatea mai degrabã decât
calitatea: cu cât mai multe idei, cu atât mai bine (8-10 alternative ar
fi ideal).
4. Evaluarea soluþiilor
Este evaluatã fiecare dintre soluþiile identificate în etapa
anterioarã. Se citeºte lista cu voce tare ºi se eliminã din start toate
ideile asupra cãrora toþi cad de acord cã nu sunt viabile.
Pentru fiecare dintre soluþiile rãmase, se listeazã avantaje ºi
dezavantaje. Se eliminã soluþiile în cazul cãrora dezavantajele sunt
evidente ºi mai numeroase decât avantajele.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Punctaj/
Opþiunea 1
Alternative
ü
Opþiunea 2 ü
Opþiunea 3 ü
Opþiunea 4 ü
88
Opþiunea 5 ü
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Data: …………………………….
(Semnãtura) (Semnãtura)
6. Revizuirea planului de implementare/ angajamentului
Niciun acord nu va funcþiona încã de la început astfel încât este
nevoie de timp (aproximativ 2 sãptãmâni) pentru a testa eficienþa sa.
Dupã aceastã perioadã se recomandã rediscutarea planului; fiecare
membru al familiei va rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
ITEMI DA NU COMENTARII
4. Am identificat interesele
fiecãruia?
Fiica ta de 12 ani, Maria, este agresatã la ºcoala. Doi dintre colegi îi pun
porecle ºi o exclud din jocurile de grup. În fiecare zi, Maria vine de la ºcoalã
plângând, iar dimineaþa, înainte de plecarea la ºcoalã, se plânge de dureri
de stomac. A început ea insãºi sã vorbeascã urât despre sine ºi sã afirme
ca nu este bunã de nimic.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………….......………………………………
Eºti foarte îngrijorat deoarece fiul tãu, Andrei, 13 ani, vrea sã plece în
92 excursie cu colegii în afara oraºului.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
…………………………………………………………………………………
…………………………………………….......………………………………
93
Dincolo de provocãrile inerente acestei etape de vârstã, existã
perioade în evoluþia fiecãrei familii, în care riscul de a ne confrunta
cu situaþii problematice este mult mai ridicat. In astfel de situaþii,
comportamentele copiilor devin mult mai dificil de manageriat.
Aceste situaþii sunt foarte variate, generate fie de întreruperea
rutinei familiale (ex. schimbarea/ renovarea locuinþei, schimbarea
ºcolii, plecarea în concediu/ tabãra, plecarea unuia dintre pãrinþi în
altã þarã/ localitate în interes de serviciu etc.), de un eveniment
negativ care afecteazã dinamica familiei (ex. divorþul pãrinþilor,
îmbolnãvirea unui membru al familiei etc.), sau asociate cu
specificul (pre)adolescenþei (primele relaþii de cuplu, debutul vieþii
sexuale, petreceri de o noapte în afara casei, chiul, fumat, consum
de alcool/ droguri etc.).
I. Care sunt situaþiile cu risc crescut pentru
dinamica familialã
O situaþie de risc este aceea în care comportamentul problematic
al copilului se menþine ºi nu rãspunde la strategii uzuale de
management.
Scor
Situaþii în casã:
- Bãiatul meu de 11 ani are în camerã calculator
cu acces nelimitat la internet;
- .................................................................... .......
94
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
Situaþii în comunitate:
- Fiica mea de 13 ani are un grup de prieteni
pe care nu îi cunosc;
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
- .................................................................... .......
II. Recomandãri de bazã pentru depãºirea
Lucraþi în echipã!
Este importantã implicarea ambilor pãrinþi – mama ºi tata – în
creºterea ºi educarea copilului. Fiecare pãrinte se sprijinã pe celãlalt
ºi agreeazã în prealabil fiecare nouã tehnicã de disciplinare.
Cereþi sprijin!
Orice pãrinte are nevoie de sprijin pentru creºterea ºi educarea 95
unui copil. Rudele (bunicii mai ales), vecinii, prietenii reprezintã o
resursã de sprijin pentru pãrinþi. Împãrtãºiþi-le ideile pe care le aveþi
ºi învãþaþi din experienþa celorlalþi.
Luaþi o pauzã!
Fiecare pãrinte are nevoie sã petreacã timp separat de copil; este
o decizie sãnãtoasã care le permite pãrinþilor sã fie atenþi la propriile
nevoi ºi sã îºi echilibreze diferitele aspecte ale vieþii personale (cele
profesionale, cele de cuplu, cele parentale, sociale etc.). Atâta vreme
cât copilul este bine îngrijit ºi petreceti timp special în familie,
pauzele nu afecteazã dezvoltarea copilului.
Exerciþiu Cum sã ai grijã de tine
Familie.......................................................................................................
Prieteni.......................................................................................................
Listeazã mai jos activitãþile pe care care þi-ar plãcea sã le faci (singur/ã, cu
partenerul/a, cu prietenii):
.................................................................................................................
.................................................................................................................
Recomandãri:
- stabiliþi reguli: pregãtiþi copilul, descriindu-i ce urmeazã sã se
întâmple; decideþi regulile pentru comportamentele adecvate
situaþiei respective;
- alegeþi activitãþi interesante: implicaþi copilul în alegerea
activitãþilor;
- recompensaþi comportamentele dezirabile: alegeþi recom-
pense potrivite pentru respectarea fiecãrei reguli; aplicaþi
recompensa dupã apariþia comportamentului dorit;
- utilizaþi consecinþele logice pentru situaþiile de încãlcare a
regulilor: faceþi o listã cu consecinþele pe care copilul le va
suporta în eventualitatea încãlcãrii regulilor;
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Exerciþiu Rutina planificãrii
ZIUA
Paºi de urmat Luni Marþi Miercuri Joi Vineri
Paºi realizaþi
1. ..............
2. ..............
3. ..............
4. ..............
98
5. ..............
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
6. ..............
9 EVALUAREA PROGRESULUI
100
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
.................................................................................................................
103
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ
Berger, K. S., Thompson, R. A., The Developing Person: Through Childhood and
Adolescent, New York, Worth Publishers, 1995;
Feek, W., On-line: The Drugs Learning Package, Londra, 1990;
Fuller, A., Raising Real People: A Guide for Parents of Teenagers, Melbourne, Australia,
The Australian Council for Educâtional Research, 2000;
Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 1: The
Basics, Eugene Castalia, 1987;
Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 2: The
Basics, Eugene Castalia, 1989;
Abcd parenting young adolescents, Parenting Research Center, Victorian Government
Department of Human Services;
Webster-Straton, C., Herbert, M., Troubled Families. Problem children: Working with
Parents – A Collaborative Process, Chichester John Wiley & Sons, 1994;
Jane Nelsen, Lynn Lott, Positive Discipline for Teenagers. Empowering your Teen and
Yourself through kind and Firm Parenting, Three Rivers Press, New York, 2000;
104 Carol Markie Dadds, Matthew R. Sanders, Karen M. T. Turner, Every Parent’s Self-
Help Workbook, Families International Publishing Pty Ltd, 2001;
Barkly, R. A., Edwards, G. H., robin, A., Defiant Teens: A Clinician’s Manual for
Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi
Assessment and Family Intervention. New York, The Guilford Press, 1999;
Pearson, K. L., Love, A. W., Adolescents’ value systems, preffered resolution
strategies and conflict with parents. Australian Journal of Psychology, 51(2), pag.
63-70, 1999;
Robin, A. L., Foster, S. L., Negotiating parent adolescent conflict: A behavioral – family
systems aproach. New York, The Guilford Press, 1989;
Sanders, M. R., Markie-Dadds, C., Turner, K. M. T., Practitioner’s Manual for
Enhanced Triple P. Brisbane, Australia: Families International Publishing, 1998;
Weinhaus, E., Friedman, K., Stagoll, B., Stop struggling with your teenager. Melbourne,
Australia: McPhee Gribble, 1991;
Wertheim, E., Love, A., Littlefield, L., Peck, C., I win, You win. Australia: Penguin, 1992.