Está en la página 1de 16

Proteine.

Structura si functii
Proteinele se intalnesc alaturi de alti compusi importanti de tipul
polizaharidelor, lipidelor si acizilor nucleici in structura virusurilor, a
organismelor procariote si eucariote.
Proteina: polimer liniar constituit din unitati monomerice numite aminoacizi
Aminoacid:
compus organic care conine - un grup amino (NH2)
- un grup carboxil (O!-OH),
- un atom de hidrogen (H)
- un radical (") care con#er$ speci#icitate
%ormula generala:
&n structura proteinelor intra a-'-aminoacizi
(
)minoacizii sunt denumiti '- sau *-, in #unctie de provenienta lor din '-
sau *- glicerin aldehida.
Aminoacizi naturali - Clasificare si Nomenclatura
&n natura e+ista peste ,-- aminoacizi, dar in structura proteinelor tuturor
speciilor sunt inclusi 2- a-'-aminoacizi.
1. Monoamino monocarboxilici
2. Monoamino dicarboxilici
3. Monoamide ale acizilor monoamino-dicarboxilici
2
4. Diamino monocarboxilici
5.Acizi guanidino monoamino monocarboxilici
6.Aminoacizi cu resturi heterociclice
7. idroxiaminoacizi
!. "ioaminoacizi
.
&ntre doua legaturi !/s din structura unei proteine se pot #orma punti
disul#idice.
Insulina:
Proteina de dimensiuni mici, ce prezinta 2 punti disul#idice intercatenare si
o punte disul#idica intracatenara.
Aminoacizi naturali
Organismul uman poate sintetiza doar (- aminoacizi: Phe, '/s, 'eu, &le,
0et, 1hr, 1rp, 2al, His, )rg.
"estul aminoacizilor naturali (esentiali) tre3uie introdusi neaparat in
organism prin alimentatie.
Printre alimentele ce contin proteine complete se numara ouale, pestele,
carnea de gaina, curcan, rata, vita, oaie si porc, 3ranza, laptele, iaurtul si soia.
&n categoria produselor cu proteine incomplete, nutritionistii amintesc
cerealele, orezul, spaghetele, painea, #asolea, 3roccoli, carto#ii si arahidele.
)ceste alimente nu asigura un aport adecvat de aminoacizi si orice proteina #ara
unul din aminoacizii esentiali (proteina incompleta) are o valoare 3iologica
redusa
#e$tide
a-'-aminoacizii condenseaza intre ei si #ormeaza peptide.
*in gruparea a-car3o+il a unui aa si gruparea a-amino a altui aa se elimina o
molecula de H2O cu #ormarea unei legaturi CO-NH peptidice (amidice).
'egatura C-N prezinta proprietatile unei du3le legaturi, #iind rigida si plana.
'egatura peptidica -CO-NH- se gaseste in acelasi plan, iar car3onul !H se
poate roti, putand sa apara in planuri di#erite.
*atorita lungimii relativ mici a catenelor laterale, ele se pot aran4a de o parte
si de alta a lantului proteic, ast#el incat lantul peptidic5proteic nu este rami#icat.
6
Peptide Clasificare
(. Peptide sim$le - in structura lor e+ista un singur tip de aminoacid
2. Peptide mixte - in structura lor e+ista resturi ale unor aminoacizi di#eriti
Peptide Nomenclatura
Prin conventie gruparea amino li3era se scrie 7n stanga (aminoacid N-
terminal) iar restul car3o+ilic in dreapta (aminoacid !-terminal). 8e indica
succesiv aminoacizii su3 #orma de radicali acil, de la e+tremitatea amino
terminala spre cea car3o+iterminala, ultimul aminoacid #iind denumit ca
atare.
Proteine Sinteza
AD%& A'%& #roteine "ranscri$tia
AD%& A'%& #roteine "ranslatia
Proteinele: polimeri liniari care contin un numar mare de aminoacizi
(peste ,-).
0ii de proteine di#erite sunt prezente intr-o celula, sinteza #iecarei
proteine #iind comandat$ de o gena speciala.
)*N contine in#ormatia genetica necesara pentru a sintetiza proteine in
celule
&n urma procesului de transcriptie, )"Nm copiaza in#ormatia genetica
continuta in )N*. 9lterior, )"Nm este e+portat din nucleu in citoplasma, unde
mesa4ul este translatat in proteine. %iecare secventa de trei 3aze (codon) din
)"Nm speci#ica un anumit aminoacid.
,
8ecvena de aminoacizi codata in )"Nm este citita codon cu codon
printr-o secventa complementara de trei 3aze ale )"Nt (anticodon).
)"Nt poarta aminoacidul sau speci#ic, aliniindu-se de-a lungul )"Nm in
ordinea corecta. &n acest stadiu ri3ozomii catalizeaza #ormarea legaturilor
peptidice
#(#")DA &*on+ormatie s$eci+ica &Modi+icari $ost-translationale
Proteine Structura
1. ,tructura $rimara
Ordinea resturilor de aminoacizi legati covalent prin legaturi peptidice, de
la e+tremitatea N- spre cea !-terminala.
%iecare proteina are o secventa unica, codi#icata genetic.
:
%iecare proteina este speci#ica #iecarei specii in parte, iar uneori poate #i
speci#ica unui organ sau tesut particular.
2. ,tructura secundara
a) ;-heli+ul
8egment de catena polipeptidica rasucit spre dreapta, ca in 4urul unui
cilindru imaginar, cu gruparea " orientata spre e+terior. <ste sta3ilizat prin
punti de H, paralele cu a+a structurii, #ormate intre gruparea NH a restului de
aminoacid i si o+igenul car3onilic al restului i-4, care inchide o 3ucla de (.
atomi.
Parametrii:
n nr de resturi de aa per tura de heli+ (.,: aa)
d cresterea heli+ului pentru #iecare rest de aa ((,, =)
p inaltimea unei ture complete de heli+ (,,6 =)
&denti#icat intr-o varietate de proteine glo3ulare si #i3rilare
)minoacizi ce pre#era con#ormatia ;-heli+: 0)'<>
3) ?-structura pliata
- 8tructura sta3ilizata de punti de hidrogen intre gruparea car3o+ilica a
unui aminoacid si gruparea aminica a aminoacidului vecin. 'antul
polipeptidic se prezinta ca o panglica indoita alternativ la dreapta si la stanga.
- Predomina in proteinele #i3rilare
- *istanta a+iala intre doi aminoacizi vecini este .,, =
- )minoacizi care pre#era con#ormatia 3eta: - )romatici: @A%
- !u legare prin !3: &21
B
Antiparalel: catenele polipeptidice au legaturile peptidice orientate in
directii opuse
Paralel: catenele polipeptidice au legaturile peptidice orientate in aceeasi
directie

c) ?-turns sau loop
!onector (3ucla) ce permite catenei polipeptidice sa-si schim3e 3rusc
directia
%iind alcatuite din resturi de aminoacizi polari, se a#la la supra#ata
moleculei proteice
'a nivelul acestor regiuni se gasesc #recvent situsurile de legare si centrele
catalitic active ale enzimelor
%recvent intalnite in proteinele glo3ulare
C
'eaga adesea secvente succesive cu structura ?-antiparalela
- contin 6 resturi de aminoacid
- #ormeaza o punte de hidrogen intre o+igenul car3onilic al
primului rest si azotul aminic al celui de-al patrulea rest
-oo$ - ma4oritatea proteinelor sunt alcatuite din com3inatii de elemente ale
structurii secundare ;-heli+ si ?-structura, legate intre ele prin regiuni loop de
di#erite lungimi si #orme neregulate.
- contin apro+imativ :-(: resturi de aminoacizi, a caror lungime
totala este mai mica de (- =
"andom coil
- elemente #ara o structura secundara organizata
- au o mare #le+i3ilitate in solutie
3.,tructura tertiara
!onsta in interactiile dintre gruparile " care su3stituie atomul de car3on
din resturile de aminoacizi ale unei catene polipeptidice, interactii ce conduc la
plierea catenei si #ormarea unor structuri compacte
&ntre radicalii " se pot sta3ili interactii:
a) !ovalente:
#unti disul+idice prin o+idarea resturilor de !/s
!on#era sta3ilitate si rigiditate moleculara
D
3) Necovalente
-)nteractii saline- 8e sta3ilesc intre grupari " ionizate si cu sarcina opusa
-#unti de h.drogen- 8e sta3ilesc intre o grupare donor sla3 acida (*-H)
si un atom acceptor ()) care are o pereche de electroni neparticipnti
-)nteractii hidro+obe- 8e sta3ilesc intre gruparile " hidro#o3e care au
tendinta de a se asocia in solutii apoase. 8unt orientate spre interiorul structurii
- *3 *3 -
-)nteractii /an der 0aals
(-
2.,1#('structura secundara- *lustere de structura secundara
a2 elix--oo$-elix 34(5 and62
!ontine 2 segmente de ;-heli+ unite printr-o regiune EloopF.
"egasit la:
(() proteinele care recunosc si se leaga speci#ic la regiuni reglatoare
din structura )*N
(2) proteinele care au a#initate pentru calciu: parval3umina,
calmodulina, troponina !
<videntiat pentru prima data in structura parval3uminei. )cest motiv este
numit si <% hand dupa heli+urile < si % din structura parval3uminei care
#ormeaza un ast#el de motiv.
!on#iguratia acestui motiv aminteste de mana dreapta: Heli+ % (degetul
mare), Heli+ < (degetul aratator), 'oop (degetul mi4lociu). &n unele cazuri, in
cadrul acestei superstructuri se a#la si situsuri de legare a calciului
b2 Moti/ul 7-8-7
- !onstituit din 2 segmente cu structura paralela conectate printr-o scurta
regiune de ;-heli+. (Prezent in structura enzimei triozo#os#at izomeraza.)
((
c2 Moti/ul 49ree: :e.6
!onstituit din 6 segmente ?-antiparalele adiacente, aran4ate ca o unitate
repetitiva din vechile ornamente utilizate in Grecia antica. 0otiv regasit in
structura nucleazei de la 8taph/lococcus, o enzima care degradeaza )*N.
d2 Moti/ul 7-meander
!onstituit din segmente ?-antiparalele, conectate prin elemente ?-turns.
(2
3.,tructura tertiara
*eterminarea structurii tertiare:
- !ristalogra#ie cu raze H
- "ezonanta magnetica nucleara
!on#ormatia tridimensionala a proteinelor
0odul de pliere al catenei polipeptidice in domenii
*omeniul: unitatea #undamentala a structurii tertiare
Proteinele pot avea unul sau mai multe domenii
)desea domeniile sunt asociate cu diverse #unctii
(.
4. ,tructura cuaternara
0odul in care se unesc su3unitatile proteice
%iecare catena polipeptidica are o con#ormatie proprie
&ntre su3unitati se sta3ilesc interactii necovalente
8u3unitatile pot #unctiona independent sau cooperativ
Proteine monomerice: O catena polipeptidica
Proteine multimerice: Mai multe catene polipeptidice identice sau diferite
)vanta4e
(() %le+i3ilitate mai mare
(2) <conomie de material genetic: 1etramer cu (-- aa: .-- nt
0onomer cu 6-- aa: (2-- nt
(.) )daptare contra mutatiilor
(6
Proteine Clasificare si Functii
*onstituti/
#roteine sim$le
1. Albumine: solu3ile in apa si in solutii saline (al3umina din serul sangvin, din ou)
2. 9lobuline; putin solu3ile in apa, solu3ile in solutii saline (glo3uline serice, din seminte)
3. #rolamine; solu3ile in alcool B--C-I si insolu3ile in apa sau etanol a3solut (gliadina din grau,
zeina din porum3)
4. 9luteline; solu3ile in solutii diluate de acizi sau 3aze, insolu3ile in solventi neutri, (glutelina
din grau)
5. ,clero$roteine; insolu3ile in solventi aposi (colagen, elastina, Jeratina)
#roteine con<ugate 3au in structura lor grupari neproteice (prostetice2)
(. %ucleo$roteine: proteine 3azice (histone si protamine) com3inate cu acizi nucleici
(se gasesc in nucleu, mitocondrii, microsomi)
2.Muco$roteine: proteine com3inate cu cantitati mari de glucide si aminoglucide
(gonadotropine, mucine)
.. 9lico$roteine: proteine com3inate cu cantitati mici de glucide si aminoglucide(glo3uline
serice)
6. -i$o$roteine: proteine com3inate cu lecitina, colesterol, triacilgliceroli si alte lipide
(se gasesc in creier, tesutul nervos, componente structurale ale celulelor)
,. *romo$roteine: proteine colorate (mioglo3ina, hemoglo3ina)
:. Metalo$roteine; proteine care contin metale (!u: ceruloplasmina, %e: #eritina, un numar de
enzime)
B. 5os+o$roteine: proteine care contin resturi ale acidului #os#oric ce esteri#ica resturi de serina si
treonina (cazeina din lapte, unele enzime)
'ol; structural= dinamic
Proteine cu rol structural
O serie de proteine (colagenul, elastina, Jeratinele) #ormeaza matricea
sistemului osos si reprezinta componentul ma4or al tesuturilor con4unctive,
con#erind structura si #orma organismului uman.
Proteine cu rol dinamic
1!n"imele: catalizatorii tuturor reactiilor care au loc intr-un organism viu.
2. Proteine cu functie de transport:
Hemoglobina: transporta o+igenul in sange
Mioglobina: transporta o+igenul in muschi
#ransferina: transporta %e prin sange
Proteine care transporta hormoni de la situsurile lor de sinteza spre cele de
actiune, prin sange
Proteine care transporta medicamente si compusi to+ici prin sange
.. Proteine cu functie de aparare:
(,
- &munoglo3ulina si inter#eronul actioneaza asupra in#ectiilor 3acteriene si
virale
- %i3rina impiedica pierderile de sange din sistemul vascular
6. Hormoni:
- &nsulina
- Glucagonul
- 1irotropina
- 8omatotropina
- Hormonul luteinizant
- Hormonul #oliculostimulant
, Proteine cu rol in mecanismul contractiei musculare:
- )ctina
- 0iozina
:. Proteine cu rol in controlul si reglarea transcriptiei si translatiei genelor:
- Histone
- Proteine represor asociate cu )*N ce controleaza e+presia genica
- Proteine ri3ozomale
- %actori de transcriptie si translatie
B. $eceptori membranari:
- Proteine care transmit semnalele e+tracelulare in interiorul celulei,
reglandu-i activitatea #iziologica
(:

También podría gustarte