Está en la página 1de 27

CUPRINS

CUPRINS....................................................................................................................................2
I. BANCA EUROPEANĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE........................3
II. OPERAŢIUNILE BERD ÎN ROMÂNIA..............................................................................7
2.1.Obiectivele BERD şi Portofoliul pentru România............................................................7
2.2. Strategii BERD pentru România ...................................................................................11
2.3. Proiecte BERD în România...........................................................................................12
2.4. Studii de caz...................................................................................................................13
CONCLUZII.............................................................................................................................20
ANEXE.....................................................................................................................................21
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................27

2
I. BANCA EUROPEANĂ PENTRU
RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost creată în anul 1991 în


contextul transformărilor profunde care au marcat climatul politic şi economic din ţările
Europei centrale şi răsăritene.
Consiliul Europei a lansat la o iniţiativă franceză, în decembrie 1989, ideea creării,
unei Bănci europene în vederea susţinerii transformărilor sistemelor economice şi a
consolidării democraţiei în ţările Europei centrale şi răsăritene. Acordul de creare a BERD a
fost semnat la 20 mai 1990 de ţările Uniunii Europene şi de Banca Europeană de Investiţii şi a
început să funcţioneze la 15 aprilie 19911.
Scopul său este favorizarea tranziţiei către economia de piaţă şi promovarea IMM-
urilor din Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente, angajate în
aplicarea principiilor democraţiei multipartite, pluralismului şi economiei de piaţă.
Sediul Băncii este la Londra, iar conducerea este asigurată de Consiliul
Guvernatorilor care alege un preşedinte. Limbile oficiale sunt engleza, franceza, germana şi
rusa.

1
Voinea, Gheorghe – Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura Sedcom Libris, Iaşi,
2001, p. 333

3
Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, spre deosebire de celelalte bănci
regionale, are un pronunţat caracter politic: pot beneficia de împrumuturi doar ţările cu
democraţii pluripartite.
Banca a elaborat rapoarte anuale privind impactul activităţilor sale asupra mediului
deoarece se ştie că industriile de stat sunt mari poluante, iar centralele nucleare şi sisteme de
irigaţii pe scară largă constituie grave ameninţări la adresa mediului.
Împrumuturile pe care le acordă BERD vizează în primul rând sectorul particular (în
proporţie de 60 %) şi apoi sectorul public (în proporţie de 40 %)2.
Banca poate acorda împrumuturi, poate participa la capitalul social şi poate acorda
garanţii, dar totalul angajamentelor nu poate depăşi capitalul plus rezervele, rata fiinde de 1:1,
ceea ce o face să angajeze împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital.
BERD este activă în 26 de ţări aflate în proces de implementare a reformelor
economice şi structurale, promovând privatizarea şi iniţiativa particulară, în funcţie de
condiţiile specifice ale ţărilor aflate în diverse stadii de tranziţie.
Profitul net al BERD a fost de 1,9 miliarde euro în 2007, faţă de 2,4 miliarde euro în
2006, iar scăderea a evidenţiat mai ales câştigurile slabe obţinute din vânzarea de investiţii de
capital3.
În ce priveşte investiţiile totale pe 2007, numărul proiectelor mici, cu valoare mai
mică de 5 milioane euro, a crescut cu 32%, până la 182. Noile investiţii de capital au crescut
cu 66%, la 1,7 miliarde euro.

Investiţiile efectuate de BERD sunt menite să promoveze dezvoltarea sectorului


privat, întărirea instituţiilor financiare şi a sistemului juridic, precum şi dezvoltarea
infrastructurii necesare sectorului privat.

2
Brezeanu, Petre, Instituţii financiare internaţionale,Editura Economică, Bucureşti, 2005, p.345
3
http://www.tmctv.ro/articol_33655/berd_si_a_extins_in_2007_investitiile_in_tari_cu_econo
mii_mai_putin_avansate.html

4
Investiţiile băncii în ţările aflate într-un stadiu incipient sau intermediar de tranziţie
au fost de 2,7 miliarde dolari, cu 16% mai mult decât în 2006. Statele aflate într-un stadiu
incipient sau intermediar de tranziţie sunt: Albania, Armenia, Azerbadjan, Belarus, Bosnia şi
Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, Mongolia,
Muntenegru, România, Serbia, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan, potrivit
comunicatului BERD.
BERD îşi desfăşoară operaţiile după principii bancare şi de investiţii bine stabilite.
Instrumentele financiare ale BERD sunt : împrumuturi, capital social şi facilităţi comerciale.
1. Împrumuturi – banca acordă împrumuturi în valută, pe criterii
comerciale, clienţilor din sectorul privat. Rambursarea se face în valută cu o dobândă
fixăsau variabilă exprimată cu o marjă peste LIBOR. Împrumuturile se rambursează în
mod normal între 5 şi 7 ani începând după o perioadă de garanţie care durează de la 1 la
2 ani. Împrumul se acordă pe baza capacităţii proiectului de a genera fluxuri de numerer
şi pe baza abilităţii clientului de a efectua plata după o anumită perioadă agreată.
Majoritatea împrumuturilor sunt garantate cu un set din activele şi/sau
creanţele clientului. Cheltuielile administrative ale Băncii, precum şi cheltuielile
neprevăzute apărute pe durata proiectului sunt suportate de către sponsor. Acolo unde
este posibil Banca caută oportunităţi de co-finanţare a proiectului cu alţi investitori în
scopul creşterii sumei totale a împrumutului şi a calităţii finanţării disponibile către
sponsori.
2. Capital social – investiţiile de capital social sunt făcute pentru a
sprijini proiectul în stadiile sale iniţiale şi de aceea planul de finanţare trebuie să indice
clar cum şi unde va fi vândută în viitor participarea Băncii (strategia de ieşire).
Termenii şi condiţiile de participare la capitalul social depinde de riscurile şi de
profiturile viitoare ale proiectului. BERD poate sprijini o emisiune de acţiuni în
companii existente doar în cazul privatizării unde un astfel de transfer va creşte în mod
evident eficienţa.
3. Facilităţi comerciale – Banca include băncile locale în diferite
programe pentru facilităţi comerciale, pentru a le ajuta să-şi formeze o reputaţie solidă
şi pentru a le face mai uşor acceptate pe piaţa financiară de comerţ internaţional. În
cadrul acestor programe, BERD emite garanţii parţiale de plată, pentru a susţine
tranzacţiile bazate pe scrisori de credit emise de băncile locale.

5
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cooperează cu ţările membre,
cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare,
Corporaţia Financiară Internaţională, Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor şi cu
alte organisme publice şi private implicate în dezvoltarea economică a ţărilor din centrul şi
estul Europei.

6
II. OPERAŢIUNILE BERD ÎN ROMÂNIA

2.1.Obiectivele BERD şi Portofoliul pentru România

România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, facând parte dintre
membrii fondatori ai acestei instituţii. Capitalul subscris şi vărsat de România are valoarea de
96 mil.euro (respectiv 9 600 acţiuni).
De-a lungul perioadei de tranziţie a României la economia de piaţa, BERD s-a dovedit
a fi una dintre instituţiile financiare internaţionale care au susţinut intens acest proces pentru
îndeplinirea obiectivelor stabilite, prin acordarea de împrumuturi care au ajutat la
implementarea proiectelor necesare transformării economice şi la intensificarea reformelor
structurale.
Progresele înregistrate în procesul de atingere a standardelor unei
economii de piaţă au fost recunoscute de BERD în exerciţiul său anual de
monitorizare a modificărilor în reformele structurale din ţările în care
operează. În urma numeroaselor acţiuni pozitive intreprinse de către
guvern pentru ameliorarea mediului de afaceri şi eforturilor sale de a da
ascultare preocupărilor investitorilor, companiile au observat îmbunătăţiri
în domenii cum sunt accesul la finantare, stabilitate macroeconomică şi o
scadere substanţială în ultimii ani a costului pe care îl presupune
derularea afacerilor. În alte domenii nu s-au constatat încă îmbunătăţiri.
Aceasta se datorează în principal întârzierilor şi/sau ineficienţei în punerea
în aplicare a unor legi si reglementari noi. Modul de functionare a pietelor
interne nu se ridică încă la nivelul unor economii sănătoase de piaţă. După
cum s-a evidenţiat în Raportul Complet de Monitorizare pe anul 2005 al
Comisiei Europene întocmit pentru România, corupţia rămâne o problemă-
cheie, care afectează funcţionarea economiei.
În România trebuie rezolvate o serie de probleme cheie ale tranziţiei pentru a putea
clădi pe eforturile făcute până acum şi pentru a creşte nivelul de competitivitate al ţării:
• Mediul de afaceri trebuie să fie îmbunătăţit în continuare pentru a atrage investiţii

7
străine directe mai mari, atât de necesare, care se aşteaptă să descrească pe masură ce se
finalizează procesele majore de privatizare aflate în curs în momentul de faţă. Trebuie să se facă
eforturi mai mari pentru a asigura un sistem de reglementare stabil şi mai transparent.
• Reforma administraţiei publice trebuie să se accelereze iar reforma din sistemul de justiţie
trebuie să fie implementată efectiv. Sunt necesare eforturi mai mari pentru creşterea
transparenţei şi responsabilităţii.
• Multe societăţi mijlocii deţinute de proprietari locali sunt insuficient pregătite
pentru o piaţă liberă competitivă şi vor necesita investiţii serioase pentru care obţinerea
finanţării va fi dificilă. Este probabil ca accesul societăţilor romanesti la împrumuturile în
valută să fie limitat de cerinţele mari şi posibil în creştere privind rezervele impuse băncilor
comerciale care acordă împrumuturi în valută forte.
La nivelul lunii noiembrie 2005, BERD angajase credite cumulate în valoare de 2,9
miliarde € pentru proiecte contribuind la mobilizarea unor fonduri suplimentare de 5,9 miliarde €
pentru România.
Banca poate continua să aducă o contribuţie importantă procesului de tranziţie în
perioada strategiei, axându-se asupra proiectelor care au în vedere provocările mai sus
menţionate şi pentru care rămâne adiţională.
BERD a propus o strategie pentru o abordare echilibrată a dezvoltării sectoriale,
ajutând România în procesul de tranziţie şi în efortul pe care l-a depus la pregătirea aderării la
U.E., diversificând produsele pe care i le-a oferit (investiţiile în capital social, finanţarea în
moneda locală şi structurile de parteneriat public-privat). Scopul BERD a fost adâncirea şi
lărgirea rolului sectorului privat în economia românească.
Principalele obiective operationale ale BERD, în aceste condiţii au fost:
• susţinerea dezvoltării infrastructurii şi domeniului energetic în special prin
trecerea în proprietate privată şi comercializarea serviciilor de furnizare a energiei. Banca a
luat în considerare oferirea de linii de credit pentru proiectele energetice sustenabile (eficienţa
energetică şi energia regenerabilă), în combinaţie cu cooperarea tehnică şi co-finanţarea
bilaterală.
• susţinerea sectorului privat împreună cu investitori straini si locali. Banca a
susţinut intrările de ISD (investiţii străine directe) şi a sprijinit intreprinderile locale în
extinderea activităţilor lor şi creşterea competitivităţii acestora.
• contribuţia la lărgirea şi adâncirea procesului de intermediere financiară
prin întărirea intermediarilor financiari şi facilitarea disponibilităţii unei game largi de

8
produse financiare.Banca a pus, de asemenea, un accent crescut pe împrumuturile în moneda
locală şi pe dezvoltarea pieţelor locale de capital.
În realizarea obiectivelor sale, Banca a contribuit de asemenea la întărirea capacităţii
administrative a administraţiei publice şi a autorităţilor locale din România de a absorbi
finanţarea pre- si post-aderare în strânsă cooperare cu UE şi cu BEI în baza JASPERS
(Programul de Asistenţă Comună pentru Pregătirea Proiectelor în Regiunile din Europa).
BERD este cel mai mare investitor internaţional în România, angajamentele sale
depăşind, la 31 aprilie 2006, 3,1 miliarde de euro. Totodată, România este al 3-lea mare
receptor de finanţare din partea BERD din regiune, după Federaţia Rusă şi Polonia.
Până la sfârşitul lunii octombrie 2005, BERD a realizat un volum net cumulat de
2,803 milioane € în toate sectoarele de activitate. Banca a semnat până în prezent 180 de
proiecte şi subproiecte de investiţii, inclusiv alocări din 31 de proiecte regionale. Proiectele
aprobate de către Bancă au mobilizat o finanţare totală de 8,626 milioane €. Banca a angajat
401 milioane € în2004. Volumul de afaceri din 2005 a fost, de asemenea, substanţial, suma
fiind de peste 450 milioane €. Portofoliul 2003-2005 se ridică la 1.542 milioane € aferent unui
numar de 130 proiecte şi subproiecte, din care 1.058 milioane € reprezintă active
operaţionale4.
BERD adaptează fiecare proiect în funcţie de nevoile clienţilor şi de situaţia
specifică a ţării, regiunii şi sectorului în cauză. De regulă BERD finanţează maxim 35 la sută
din costul total al unui proiect care pleacă de la zero sau 35 la sută din capitalizarea pe termen
lung a societaţii responsabile de realizarea proiectului. Sponsorii trebuie sa contribuie cu un
aport de capital semnificativ, cel puţin egal cu investiţia BERD.
Tabelul de mai jos prezintă evoluţia portofoliului. Cu toate acestea, fluxurile de
fonduri (plata anticipată, anulări şi amortizare) au dus la un portofoliu net static de
aproximativ 1,5 miliarde € .

4
www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm

9
Tabel 1 Portofoliul pentru România (2003 – 2005)5

Indicatori Octombrie 2003 Octombrie 2005


Număr % Suma % Număr % Suma %
Total 106 100 1,523 100 130 100 1,542 100
• din care: sector de stat 21 20 542 36 32 25 547 35
sector privat 85 80 981 64 98 75 995 65
• din care: credite 62 58 1,272 84 82 63 1,141 74
participaţii 40 38 203 13 46 35 400 26
garanţii 4 4 48 3 2 2 2 0
Sursa: www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm

Distribuţia protofoliului este largă, neexistând un sector dominant: infrastructura


33%, instituţii financiare 30 %, industrie generală , industrii specializate 12 % şi energie 12
%. Rata de utilizare este de 69 %; procentul de participaţii la capital social şi respectiv cel al
datoriilor reprezintă 26% şi 74%.
Calitatea generală a portofoliului Băncii este foarte bună. De la ultima stategie, s-au
intreprins acţiuni de restructurare, iar numărul şi valoarea proiectelor clasificate au fost în
continuare reduse. Politica de administrare activă a portofoliului va continua. La sfarşitul lunii
octombrie 2005, media rating-ului de risc al portofoliului este mai bună decât rating-ul
riscului de ţară. Dată fiind dimensiunea portofoliului, volumul activelor afectate (respectiv
suma de 7,2 milioane €) înregistrat până în prezent este foarte mic (0,3% din angajamente).
Banca a fost implicată în 127 de proiecte de cooperare tehnică în valoare de 39,2
milioane €, având ca obiectiv pregătirea şi implementarea proiectelor de infrastructură,
sprijinirea sectorului bancar şi acordarea de sprijin instituţional pentru
privatizare/comercializare.
Conform datelor din 2005, în perioada 2000-2004 s-a confirmat tendinţa de creştere
5
Notă: Unele proiecte includ atât credite cât şi participaţii la capital. Cifrele nu includ rambursările integrale şi
anulările. Sumele sunt exprimate în milioane €. Sunt incluse şi proiectele regionale.

10
a interesului donatorilor faţă de iniţiativele de finanţare în România, iar pentru perioada 2005
– 2006 era previzionat să se realizeze un angajament anual din partea Donatorilor bilaterali
mai mare de 2/2,5 milioane €.
Figura numărul 1

Sursa: www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm
BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un portofoliu
cumulat la sfârşitul lunii aprilie 2006 de 166 de proiecte. Creşterea portofoliului cumulat în
ultimii doi ani a fost semnificativă, majoritatea (70%) regăsindu-se în sectorul privat.
Banca a angajat: 282 milioane euro în 2001, 447 milioane euro în 2002, 384 milioane
euro în 2003, 401 milioane euro în 2004 şi 475 milioane euro în 2005.

2.2. Strategii BERD pentru România

Strategia de ţară, aprobată în decembrie 2003, a stabilit urmatoarele priorităţi


strategice şi obiective de tranziţie pentru Banca:
• Dezvoltarea infrastructurii inclusiv privatizarea/comercializarea serviciilor
publice în sectorul energetic şi în sectorul transporturilor;
• Dezvoltarea sectorului privat, inclusiv îmbunătăţirea climatului investiţitonal,
condiţii egale de operare şi finalizarea privatizării;
• Continuarea dezvoltării sectorului financiar (inclusiv nebancar) şi a IMM-urilor.
În anul 2004, au fost semnate 27 de operaţiuni reprezentând angajamente totale noi
ale BERD în valoare de 401 milioane €, faţă de 384 milioane € şi 447 milioane € în 2003 şi
respectiv în 2002.

11
Toate operaţiunile din 2004 nu au necesitat garanţii de stat, contribuind la
îmbunătăţirea procentului sectorului privat de la 64% in urma cu doi ani la 65%.
Strategia BERD pentru România pentru perioada 2006 - 2007 (aprobată la 12 decembrie
2005) se axează pe următoarele direcţii prioritare:
• Continuarea suportului pentru dezvoltarea infrastructurii prin transferul
către proprietatea privată şi comercializarea utilităţilor energetice. BERD va
căuta să colaboreze cu investitori strategici interesaţi de privatizarea sectorului
energetic. De asemenea, crearea unei Pieţe Regionale a Energiei în Sud-estul
Europei este considerată o prioritate.
• Continuarea sprijinului acordat sectorului privat. O atenţie specială va
fi acordată firmelor din sectorul agricol.
• Contribuţia la lărgirea şi adâncirea intermedierii financiare prin
consolidarea rolului acesteia şi facilitarea accesului la o gamă largă de produse
financiare. De asemenea, se va pune accentul pe creşterea creditul acordat în
moneda locală şi pe dezvoltarea pieţelor locale de capital.

2.3. Proiecte BERD în România

BERD a finanţat un număr considerabil de proiecte în scopul sprijinirii dezvoltării


sectoarelor bancar, energetic, al resurselor naturale, al telecomunicaţiilor şi al industriei generale. Prin
aceste investiţii şi prin implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de Administraţie ale
unui mare număr de societăţi în care a investit, BERD a reuşit să îmbunătăţească practicile de
conducere corporativă şi să extindă dialogul politic (Anexa nr.1).
BERD a avut un impact semnificativ asupra tranziţiei din sectorul energetic prin transparenţa
şi standardul internaţional înalt din privatizările Petrom, Distrigaz Sud precum şi prin finanţarea liniei
romano-ungare de transport de energie electrică bazată pe o structură fără garanţie de stat
acordată unei societăţi din sectorul public. În sectorul infrastructurii, impactul asupra
tranziţiei a fost foarte important prin acordarea de finanţare fără garanţie suverană societăţii de stat
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi unui număr de 3
municipalităţi pentru investiţii în proiecte de transport urban. În sectorul bancar, BERD a continuat
să furnizeze facilităţi, cum ar fi liniile de credit ipotecar şi facilităţile de leasing şi a creat o nouă

12
facilitate de credit municipal pentru bănci în vederea sprijinirii municipalităţilor mai mici în
acoperirea nevoilor acestora de investiţii dar şi pentru a le acorda asistenţă tehnică pentru
îmbunătăţirea capacităţilor acestora de implementare şi monitorizare. În sectorul corporativ,
au fost atrase investiţii străine directe şi s-au îmbunătăţit standardele corporative.(Anexa nr.2)
Mai mult decât atât, Banca a fost esenţială în monitorizarea angajamentelor privind
proiectele de investiţii ale firmelor precum Mittal, Terapia şi Petrom pentru satisfacerea
standardelor de mediu şi sănătate ale UE.
S-au învăţat lectii preţioase cu privire la coordonarea cu şi între diversele organisme
guvernamentale, monitorizarea finanţării TC, conducerea societăţilor şi managementul
restructurării şi capacitatea entităţilor publice de absorbţie a datoriilor. Banca va folosi aceasta
experienţă pentru a consolida în continuare cooperarea dintre autorităţile române şi
comunitatea de afaceri, astfel încat să se valorifice lecţiile învăţate în trecut şi să se sprijine
reorganizarea şi modernizarea restului societăţilor care au rămas de privatizat.

2.4. Studii de caz6

• BERD - deschizător de drumuri în domeniul eficienţei energetice pentru


România
În ianuarie 2008 BERD a lansat prima facilitate de finanţare a proiectelor de
eficienţă energetică, ce urmează a fi implementate de societăţi industriale private din
România. Facilitatea pentru Eficienţă Energetică este un program comun finanţat de Comisia
Europeană şi BERD care prevede acordarea de până la 100 milioane EUR sub forma de
credite către băncile implicate în finanţarea proiectelor de eficienţă energetică din Bulgaria şi
Romania.
Introducerea măsurilor de eficienţă energetică în companii din România, va contribui
la diminuarea impactului pe care îl are schimbarea climatică. Programului i se adauga 24
milioane EUR provenind de la Uniunea Europeană prin Programul Phare, reprezentând
fonduri pentru asistenţa tehnică necesară sprijinirii proiectelor de eficienţă energetică şi
pentru acordarea de stimulente pentru investiţii noi.

6
http://www.ebrd.com/country/country/romania/ro/projects.htm

13
Facilitatea de finanţare va incuraja intreprinderile să folosească mai eficient resursele
de energie, diminuând astfel impactul pe care îl are creşterea preţurilor resurselor energetice
şi, la scară mai largă, va conduce la reducerea intensităţii energetice a industriei româneşti.
Acest proiect va ajuta România să îndeplinească obligaţiile ce îi revin în calitate de
stat membru al Uniunii Europene, contribuind la reducerea risipei de energie. Prin mandatul
său de eficienţă energetică şi oferirea de servicii de consultanţă tehnică adaptate necesităţilor,
BERD va ajuta băncile participante să-şi construiască propria expertiza în domeniu, într-un
context viabil din punct de vedere comercial.
In cadrul acestui nou program, BERD a semnat trei imprumuturi, respectiv 20
milioane EUR pentru Banca Comercială Romană, 10 milioane EUR pentru CEC şi 5 milioane
EUR pentru Banca Transilvania.
Eficienţa energetică este o prioritate pentru BERD. Se preconizează ca noua
facilitate de finanţare acordată României de Uniunea Europeana şi BERD să se bucure de un
succes similar celui înregistrat în ţările învecinate: Bulgaria, Ucraina şi Slovacia.
• Sprijin pentru dezvoltarea microintreprinderilor şi intreprinderilor mici
şi mijlocii
BERD intensifică sprijinul pentru microintreprinderi şi intreprinderi mici şi mijlocii
(IMM) din România prin acordarea de împrumuturi pentru IMM-uri şi introducerea unor
facilităţi de finanţare destinate microintreprinderilor.

BERD sprijină
dezvoltarea IMM-urilor

În decembrie 2007, BANK LEUMI România a primit o linie de credit de 10 milioane


EUR pentru finanţarea intreprinderilor mici şi mijlocii din ţară, care operează în sectoarele
industriale, construcţii, comerţ şi servicii. Împrumuturile acordate prin intermediul liniei de
credit nu vor depăşi 125.000 EUR. Vor fi disponibilizate, de asemenea, fonduri pentru
asistenţa tehnică în valoare de 300.000 EUR, în vederea instruirii inspectorilor de credit în
domeniul analizei de credit şi al monitorizării produselor de credit.

14
În mai 2007, Casa de Economii şi Consemnaţiuni SA, cea mai veche bancă comercială din
România a lansat o linie de finanţare în valoare de 10 milioane EUR destinata mediului rural
pentru a încuraja dezvoltarea sectorului privat din aceste zone. Împrumutul a fost acordat în
cadrul Facilităţii UE/BERD de Finanţare a IMM-urilor şi va fi utilizat pentru furnizarea de
credite de până la 125.000 EUR fermelor şi microintreprinderilor din zone rurale cu o
populaţie de până la 50.000 de locuitori. Împrumutul este suplimentat cu fonduri pentru
asistenţa tehnică.
BERD şi-a intensificat sprijinul acordat microintreprinderilor şi intreprinderilor mici
şi mijlocii din România. Până în prezent, BERD a investit peste 215 milioane EUR în
împrumuturi menite să încurajeze înfiinţarea de intreprinderi noi, care generează locuri de
muncă şi contribuie la creşterea economică în România.
O noua lege adoptată în 2006 simplifică înmatricularea şi autorizarea instituţiilor de
microfinanţare nebancare.
În decembrie 2006, a fost lansată Facilitatea de Micro Credit pentru România
(FMCR) pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare al microintreprinderilor şi IMM-urilor.
BERD a participat cu 40 milioane EUR pentru împrumuturi principale către bănci comerciale
şi instituţii de microfinanţare din afara sectorului bancar, destinate creditării
microintreprinderilor şi IMM-urilor, inclusiv intreprinderilor nou înfiinţate. Fondurile BERD
sunt completate de fonduri de cofinanţare de la băncile comerciale de până la 30 milioane
EUR şi de încă 12,5 milioane EUR, suma acordată de Uniunea Europeană şi guvernul
României. De regulă, împrumuturile acordate sunt sub 10.000 EUR şi se derulează prin
intermediul instituţiilor financiare locale. Finanţarea vizează intreprinderi cu până la 10
angajaţi.
Una dintre primele instituţii ce au beneficiat de Facilitatea de Micro Credit pentru
România a fost Opportunity Micro Credit România (OMRO), o instituţie de microfinanţare cu
sediul în Târgu Mureş ce operează prin intermediul unei reţele de sucursale din Transilvania
şi din zona centrală a României. În jur de 70% din împrumutul de 9,8 milioane RON a
provenit de la BERD, iar restul de 30% de la Uniunea Europeană şi guvernul României. Până
în prezent, OMRO a acordat microintreprinderilor şi IMM-urilor 828 împrumuturi în valoare
totală de 2,94 milioane EUR. Datele din luna septembrie 2007, ne arată ca 27,3% din aceste
împrumuturi erau acordate şi pentru înfiinţarea de noi IMM-uri. Alţi 150.000 EUR au fost
oferiţi OMRO de donatori sub formă de asistenţă tehnică în scopul întăririi capacităţii
instituţiei de a extinde serviciile sale de creditare către intreprinderile cele mai mici.

15
Şi Express Finance, instituţie nebancară, a beneficiat de finanţare prin Facilitatea de
Micro Credit pentru România. Cu sediul la Timisoara, Express Finance este activă în
România prin intermediul celor 17 birouri locale, în parteneriat cu organizaţii
nonguvernamentale (ONG-uri), asociaţii formale de companii şi asociaţii ale constructorilor
de locuinţe precum şi de camere de comerţ locale. Express Finance pune accent pe două
sectoare cheie: microintreprinderile şi IMM-urile şi proiecte prinvind eficienţa energetică
pentru locuinţe şi intreprinderi. În septembrie 2007, Express Finance a primit un împrumut în
valoare de 2,25 milioane EUR prin intermediul Facilităţii de Micro Credit pentru România,
destinat creşterii capacităţii de creditare a microintreprinderilor şi IMM-urilor. Împrumutul a
fost finanţat de BERD, guvernul României şi Uniunea Europeană. Aceasta finanţare este
suplimentată cu 150.000 EUR pentru asistenţă tehnică în vederea extinderii operaţiunilor
Express Finance către finanţarea rurală, incluzând împrumuturi în agricultură, introducerea de
produse noi destinate microintreprinderilor şi IMM-urilor şi întărirea capacităţii de
management la nivel regional.
În august 2007, Banca Transilvania a devenit prima bancă comercială din România
care a primit un împrumut de 15 milioane EUR pentru acordarea de credite
microintreprinderilor şi IMM-urilor. Aproximativ 40% din acest împrumut a fost finanţat de
BERD, 25% de către guvernul României şi Uniunea Europenă, iar restul de 35% a fost
sindicalizat prin banca spaniolă Caja Madrid. Împrumutul va beneficia de fonduri pentru
asistenţă tehnică.
• Dezvoltarea proiectelor agroindustriale în România
BERD a sprijinit semnificativ dezvoltarea sectorului agroindustrial din România prin
împrumuturi şi participare la capitalul social al societăţilor deţinute de investitori locali şi
străini, precum şi finanţarea microintreprinderilor şi intreprinderilor mici şi mijlocii. Sprijinul
BERD a ajutat la consolidarea poziţiei acestora pe piaţă, diversificarea şi dezvoltarea
activităţii lor.
BERD a finanţat recent două proiecte noi: fabrica de produse lactate Tnuva şi fabrica
de malţ Soufflet. Ambele reprezintă proiecte importante pentru dezvoltarea agroindustriei în
România. În plus faţă de crearea de noi locuri de muncă, aceste proiecte vor introduce
facilităţi moderne de producţie în deplină concordanţă cu standardele UE.

16
Investiţia în Tnuva a sprijinit
construirea unei ferme şi a unei fabrici
de prelucrarea a laptelui.

Prin participarea la capitalul social al societăţii israeliene Tnuva, BERD a contribuit


la înfiinţarea unei noi fabrici de produse lactate şi a unei ferme de lapte cu o capacitate de
producţie de 60 de milioane de litri pe an. Fabrica produce o varietate de produse lactate
proaspete sub marca Yoplait şi sub marca proprie Tnuva.
Fabrica de produse lactate a fost construită în 2006 şi răspunde în totalitate
standardelor UE. Totodată, în scopul îmbunătăţirii calităţii laptelui obţinut pe plan local şi
întăririi procedurilor de mediu şi igienă folosite, Tnuva a înfiinţat o fermă ultramodernă de
producere a laptelui şi un centru de creştere şi hrănire a bovinelor care vor servi drept model
pentru fermierii locali.
Tnuva a lansat primele sale produse lactate pe piaţa românească la mijlocul anului
2007 şi este în plin proces de dezvoltare a gamei sale de produse lactate proaspete.
Proiectul contribuie la satisfacerea cererii crescande de produse lactate în România şi
la ridicarea standardelor producţiei de lapte. Tnuva oferă produse obţinute exclusiv din lapte
crud de calitate A, în deplină conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
Finanţarea de către BERD a Grupului Soufflet ─ o societate franceză, lider mondial
în producţia de malţ – a sprijinit dezvoltarea unei noi fabrici de malţ in orasul Buzău, din sud-
estul României.

Finanţarea acordată Grupului


Soufflet a contribuit la dezvoltarea unei
unei fabrici de prelucrare a malţului din
Buzău.

Proiectul va contribui la întărirea comunităţii fermierilor locali şi la creşterea


volumului de orz prelucrat destinat fabricilor locale de bere. Malţul va fi produs din orz
cultivat pe plan local, de multe ori chiar în imediata apropiere a noii fabrici, care va fi dată în

17
exploatare în septembrie 2008. Fabrica va fi dotată cu tehnologie şi utilaje moderne, care vor
reduce substanţial consumul de energie. Mai mult decât atât, Soufflet s-a angajat să aplice
cele mai moderne tehnici pentru protejarea mediului.
• Sprijin pentru liberalizarea şi privatizarea sectoarelor gazelor naturale şi
energiei electrice
România reprezintă una dintre cele mai mari pieţe de gaze naturale din Europa de Est
sub raportul consumului şi a fost prima ţară din zona care a folosit gazele naturale în scopuri
industriale.
În baza unui contract de achiziţionare a unui pachet de 9,8% din acţiunile a două
companii române din sectorul energetic, al căror acţionar majoritar este Grupul E.ON din
Germania, BERD va deţine o participaţie indirectă de 5% la E.ON Gaz România, o societate
de distribuţie a gazelor naturale care deserveşte zona de nord a României. De asemenea,
Banca va deţine o participaţie indirectă de 5% la E.ON Energie Moldova, o societate de
distribuţie a energiei electrice care deserveşte zona de nord-est a României.

BERD sprijină liberalizarea


sectorului energetic.

Proiectul va sprijini continuarea procesului de privatizare, liberalizare şi modernizare


a sectoarelor gazelor naturale şi energiei electrice din România, în conformitate cu directivele
UE privind energia şi gazele naturale. Totodată, proiectul va veni în sprijinul continuării
dezvoltării Pieţei Energetice din Europa de Sud-Est. De asemenea, acest proiect sprijină
strategia Grupului E.ON de consolidare a poziţiei sale în România.
În acelaşi timp, Gaz de France, BERD şi International Finance Corporation (IFC) au
conlucrat pentru îmbunătăţirea serviciilor de distribuţie a gazelor naturale pentru aproape 1
milion de locuinţe şi societăţi din sudul României.

18
BERD sprijină modernizarea
sectorului electric din România în
conformitate cu directivele UE.

Gaz de France International, o filială a gigantului francez din sectorul gazelor


naturale, Gaz de France, a achiziţionat recent un pachet de 51% din acţiunile companiei
române de distribuţie a gazelor naturale Distrigaz Sud. BERD şi IFC au achiziţionat fiecare
câte un pachet de 5,1% din acţiunile companiei, în scopul sprijinirii activităţii acesteia şi
îmbunătăţirii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale din ţară.
Prin finanţarea primei participaţii private în sectorul de distribuţie a gazelor naturale
din România, se contribuie la liberalizarea uneia dintre cele mai mari pieţe de gaze naturale
din Europa de Est. Tranzacţia a condus la liberalizarea sectorului gazelor naturale din
România, în conformitate cu directiva Uniunii Europene privind gazele naturale şi cu
obiectivele Pieţei pentru energie din Europa de Sud-Est.

19
CONCLUZII

Experienţa Băncii în România a furnizat lecţii ce vor fi luate în considerare în


desfăşurarea operaţiunilor viitoare7:
• Reforma economică depinde de voinţa şi decizia politică.
• Devotamentul şi experienţa sunt cheia succesului rezolvării situaţiilor
complexe din domeniul producţiei.
• Axarea managementului pe instruirea profesională şi promovarea managerilor
locali reprezintă un element cheie al unei activităţi încununate de succes.
Mobilizarea de co-finanţări. Banca este capabilă să atragă co-finanţări importante,
în special pentru proiectele de infrastructură sau în cadrul tranzacţiilor mari sindicalizate în
sectoare mai dificile cum sunt municipalităţile, industriile generale etc. Rolul Băncii de
coordonare şi reducere a riscului a fost vital în mobilizarea unor sume importante din
cofinanţare comercială pentru majoritatea investiţiilor sale din ultimii 2 ani.
BERD este o instituţie internaţională importantă, mai ales datorită abilităţii ei de a
face faţă problemelor legate de restructurarea complexelor siderurgice mari, dar şi a
problemelor din interprinderile mici şi mijlocii, prin asigurarea unui volum adecvat de
lichidităţi.
Pe parcursul acestui an, BERD intenţionează să acorde primele împrumuturi
societăţilor industriale private din România, pentru finanţarea proiectelor de eficienţă
energetică; de asemenea Banca este interesată de privatizarea CEC.
Prin investiţiile realizate de către BERD, mediul de afaceri din România s-a
îmbunătăţit, şi tot mai multe companii au nevoie de restructurare pentru a face faţă
concurenţei apărută odată cu integrarea în Uniunea Europeană.
Investiţiile realizate de BERD în România ajută la menţinerea creşterii economice şi
la atragerea în ţară a celor plecaţi să muncească în străinătate.

7
www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm

20
ANEXE

21
22
23
24
25
26
BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, Marcel, Relaţii valutare, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002


2. Brezeanu, Petre, Instituţii financiare internaţionale,Editura Economică, Bucureşti,
2005,
3. Voinea, Gheorghe, Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale, Editura
Sedcom Libris, Iaşi, 2001
4. http://www.tmctv.ro/articol_33655/berd_si_a_extins_in_2007_investitiile_in_tari_cu_
economii_mai_putin_avansate.html
5. http://www.ebrd.com/about/strategy/country/romania/index.htm
6. http://www.ebrd.com/country/country/romania/ro/projects.htm

27