ACE ENDODONTICE UTILIZATE IN TRATAMENTUL CLASIC AL CANALULUI

RADICULAR
Pot fi sistematizate in:
-ace pentru indepartarea continutului canalului radicular
-ace pentru permeabilizarea si largirea canalului radicular
-ace pentru obturarea canalului radicular
Acul Tirenerf
Este fabricat dintrun otel foarte elastic (sectiune conica), cu o parte activa prevazuta in
general cu 42 de spini perpendiculari pe axul acului.
Indicatii:
-smulgerea pulpei dentare in cadrul extirparilor vitale cand lasa un camp canalicular curat
-evidarea canalului de rumegusul dentinar, bulete de vata, conuri de artie, de gutaperca
mobilizate anterior
-nu se folosesc in canale fine sau curbe din cauza riscului mare de fractura
In general acele cu diametrul de !" si 2# sutimi de mm sunt mai putin utilizate datorita finetii
lor. In general sunt fabricate $ grosimi de ace si doua lungimi (2! si 2% mm).
&abel cu sisteme de evidentiere a grosimii acelor extractoare de nerv:
'r. acului ( 4 " ) $ * %
+rosimea
varfului
acului(sutimi
de mm)
2" (# 4# "# )# $# *#
,istem de
notare prin
culoare
alb galben rosu albastru verde maron negru
,istem de
notare prin
litere
xxxx xxx xx x fin mediu gros
In alegerea acului se va tine seama de lungimea lui (acel scurte sunt cele mai folosite),
grosimea canalului in care actioneaza, astfel, acele cu diametru mic pot patrunde in canalele
inguste, dar nu sunt eficiente in canalele largi, iar cele groase nu patrund in canalele inguste si
sunt eficiente in canalele largi.
-e aceea se vor folosi:
-acele foarte foarte fine in canalele dintilor laterali superiori si inferiori, in canalele
vestibulare ale premolarilor superiori.
-acele fine vor fi folosite in canalele incisivilor frontali inferiori.
-acele medii in canalele palatinale ale premolarilor superiori si canalele premolarilor
inferiori.
-acele groase in canalele caninilor, incisivilor centrali superiori, canalele palatinale ale
molarilor superiori, canalele distale ale molarilor inferiori
.linic:
,e va evita introducerea fortata a acului in canal deoarece, pe de o parte, spinii transversali
se rup, iar pe de alta parte, acul blocat se poate fractura si ramane in canal. -e aceea acul
se introduce atat cat grosimea canalului permite un usor /oc. 0otatiile in canal se fac doar
cand acul are inca un usor /oc. -eci, se poate patrunde usor cu acul pe aproximativ 21(
din lungimea canalului radicular, nu trebuie fortat acul in canal pe pereti, se retrage putin,
se face o rotatie de !*#2 sau ()#2 cand se infasoara filetul pulpar. ,e retrage acul spri/it
pe perete smulgandu-se astfel pacetul vasculo-nervos.
Este interzisa introducerea acului dincolo de orificiul apical, ciar daca grosimea canalului
permite acest lucru, deoarece se lezeaza parodontiul apical, se bloceaza acul in orificiul
apical si se rupe.
'u se utilizeaza ace uzate, decalite, deformate care nu sunt eficiente si se pot rupe cu
usurinta.
Acul co!ita !e soricel 3 asemanator celui tire-nerv, dar mai robust si cu spini aproape
perpendiculari pe ax. 4re aceleasi intrebuintari ca si &ire-nerf, mai putin extiparea filetului
nervului, dar se folosesc mai putin decat acul &ire-nerf.
Acul "Reamer # Acul "err $ur%&iu # este un ac !e a'ansare ( )e ca)ul manerului e
insemnat: * +
-esign 5 ,tructura.,faturi de siguran67
4cul 8-0eamer este fabricat dintr-o s9rm7 conica de o6el, in general triungiulara, care este
r7sucita1torsionata pe ax in forma de spirala pentru a da forma tipic7 de burgiu. ,pirele sunt
destul de distantate intre ele (*-!#) ceea ce confera acului aspectul de burgiu. :ngiul dintre
axa si lama de t7iere este mic, facandu-l eficient numai ;n mi<carea rotativ7.
=9rful fiind t7ietor face ca acul reamer sa fie indicat pentru prepararea canalelor drepte f7r7
riscul de perforare.
-imensiuni <i .oduri
4cele 8-0eamers se gasesc in dimensiuni de la #) - !4#, toate cu o conicitate de 2>. ?e
maner acul 8-burgiu este identificat prin simbolul unui triungi.
:tilizare recomandat7
4cul 8-burgiu este aproape cel mai utilizat si eficient instrument de mana folosit ;n
canalele radiculare drepte.
-atorita calitatilor sale, utilizarea este de patrundere@penetrare initiala in canale-cateteterism.
Este utilizat in miscarea de rota6ie continu7 atunci c9nd rezisten6a in canal este mica sau
moderata si a fortelor balansate (imaginea de /os) atunci c9nd rezisten6a in canalul radicular
este mai mare. -eci, se obtine o raclare a dentinei cand acul lucreaza in rotatie in canal.
-impotriva, daca se fac miscari longitudinale, eficacitatea este redusa.
Aodul clinic de folosire:
-punerea acului in contact cu peretii canalului
-usoara impingere in directie apicala
-poate fi rotit folosind o presiune moderata
-efectuarea unei rotatii de B de tura in directia acelor de ceasornic
-retragerea acului in directie coronara
Cn canalele radiculare curbe se pot produce usor praguri ciar cu acele de dimensiuni mici
dac7 acestea nu sunt pre-curbate.
4cele 0eamers sunt excelente instrumente de preparare a canalelor drepte dar putin
adaptabile in canalele curbe.
4vanta/e:
-flexibilitate
-este eficace prin taiere in rotatie
-o buna indepartare a resturilor de dentina
-avand sectiune triungiulara, partea activa este mai ascutita si mai eficienta, dar mai
fragila ca acele pila 8
Inconveniente:
-este mai fragil ca acul pila 8
-mai slaba eficacitate in razuire, din cauza slabei angulatii a lamelelor
-insurubarea sa este mica, ceea ce poate provoca fracturi sau DdespiralariE mai ales la
numerele mici
-varful sau foarte agresiv se poate fixa la nivelul interferentelor, de unde pericolul de
prag in canal sau cale falsa
Indicatii:
-penetrarea canalului (cateterizareF buna inaintare spre apex si flexibilitate buna)
-determinarea lungimii de lucru
-eliminarea detritusului (spatiu mare intre spire)
-largirea canalara (in progresie catre apex) prin rotatie limitata, dar cu eficienta mica
-eliminarea tesutului pulpar in canalele subtiri, cand tire-nerf sunt contraindicate
-fiecare instrument trebuie s7 fie verificat inainte de a fi introdus in canal pentru a nu prezenta
despiralari.
&endinta actuala este de a le inlocui cu alte instrumente.
Acul "err )ila# "file ( )e ca)ul manerului e insemnat: , +
,unt folosite pentru largirea canalelor radiculare. 4ctiunea de taiere a pilei se poate efectua
atat la miscarea de scoatere-razuire, cat si in cea de penetrare-avansare.
8-file: -esign <i structura
4cele 8-files pot prezenta sectiunea p7trata sau uneori triungiulara (sarma de o6el prin
r7sucire pe cant care dau forma tipic7 de un 8-file). :ngiul dintre axa lunga si lamele de
t7iere este mai mare dec9t ;ntr-un reamer <i prin urmare preg7tirea canalului cu un 8-file este
eficienta at9t ;n mi<carea rotativ7 cat si de raclare. 'umarul de spire este mai mare (!"-2#),
pasul fiind mai mic.
=9rful instrumentului este taietor ceea ce face ca 8-file sa fie cel mai adecvat ac pentru
prepararea canalelor drepte. 4cele 8-files subtiri (I,G #) - !") pot fi utilizate, de asemenea,
;n canalele curbe f7r7 riscul de prag1perforatie a canalului. 4cele 8-files subtiri sunt deosebit
de bune pentru prepararea ini6ial7 a canalelor foarte ;nguste.
8-file:-imensiuni <i .oduri
8-files sunt produse ;n m7rimi #) - !4#, toate cu o conicitate de #,#2. 8-file design este
identificat de simbolul p7trat pe m9ner.
:tilizare clinica
-pila este cel mai utilizat ac in endodontie:
-are o actiune de razuire a peretilor dentinari: cea mai mare eficacitate este in miscarile de
du-te-vino, in retragere de la apex spre coroana
-permite o buna largire a canalelor
- sunt indicate pentru largirea canalelor drepte
-in canalele u<or curbate sau cu curbura usoara tenica recomandata este cea a rota6iei
continue atunci c9nd rezisten6a in canal este mica <i a fortelor balansate cand intalnim
rezisten67 mai mare in canal (rasucirea B de tura, apoi se retrage acul), dar eficacitatea la
aceste miscari este inferioara acului reamer
Cn compara6ie cu reamers, utilizarea in rota6ie continua este limitata din cauza efectului de
;n<urubarea tipic acului 8-files.
Indicatii:
-instrument aproape univeral
-largirea canalelor
-cateterism ( multi autori prefera cu reamer)
-determinarea lungimii de lucru
-suprimarea 1desfiintarea curburilor
-dezobturari, dupa folosirea initiala a unui ac burgiu cu acelasi numar
Hiecare instrument trebuie s7 fie verificat pentru integritatea spirelor ;naintea introducerii
acestuia in canal.
Acul -e!stroem# -e!stroem .ile# -file ( )e ca)ul manerului e insemnat: /+
,e utilizeaza la completarea largirii canalului radicular. 4cesta este activ doar intr-o singura
directie, adica retractie1retragere.
-esign <i structur7
4cele Iedstroem sunt fabricate din sarma de o6el conica cu sectiune rotunda, prin frezare.
:ngiul dintre axul lung si lamele de t7iere este aproape de ungi drept, dandu-i astfel un
profil de conuri suprapuse in spirala ceea ce interzice rotatia completa in canal, din cauza
pericolului de fractura sau bloca/.
-imensiuni <i .oduri
4cele Iedstroems se gasesc ;n m7rimi #) - !4#, toate cu o conicitate de #,#2.
Acul H- file: este identificat de simbolul cercului pe mner.
:tilizare clinica:
- acul Iedstroem este eficient numai atunci c9nd i se imprima miscari de deplasare de sus in
/os 1 scoatere activa , dupa ce a fost inserat cu atentie
-nu trebuie folosit in rotatie fiindca se insurubeaza usor si se rup
-trebuie folosit numai dupa folosirea unui ac pila sau burgiu, cu acelasi diametru
4vanta/e si inconveniente:
-foarte eficace pentru ca este foarte activ in razuire
-se uzeaza rapid si este fragil si periculos daca nu este corect utilizat
-este foarte importanta dozarea fortelor cu care se lucreaza
Utilizare recomandat
Acul Hedstroem poate fi folosit att n canale drepte cat i curbe. Acul Hedstroem prepara
dentina canalara eficient doar atunci cnd se utilizeaza in miscare de sus i n jos. n
canalele curbe, acele mai mari ca diametru (dimensiuni 2!2" si mai mare# trebuie s fie
pre$curbate pentru a corespunde cu forma curburii canalului.
,faturi de siguran67
-acele Iedstroem prezinta un risc mai mare pentru fracturi dec9t reamers <i 8-file dac7 sunt
utilizate ;ntr-un mod gre<it. .u toate acestea, folosite corect I-files se fractureaza rar.
-acele Iedstroem trebuie s7 se miste ;ntotdeauna liber ;n canal <i niciodat7 nu trebuie s7 fie
rotite.
-in canalele curbe acele Iedstroem se pre-curbeaza pentru a corespunde formei canalului.
-inainte de a le introduce in canal, toate Iedstroem-urile trebuie s7 fie inspectate pentru
posibila deteriorare a lor <i aruncate imediat dac7 se observa o asimetrie ;n zona activa a
instrumentului.
Indicatii:
-largirea canalelor
-inlaturarea resturilor din canal
-razuirea peretilor in vederea indepartarii dentinei alterate pana in tesut sanatos sau
largirea canalului pentru o preparare corecta
-eliminarea materialului de obturatie in cazul dezobturarilor
Acul Lentullo
Este un instrument folosit pentru realizarea obturatiilor de canal cu materiale de obturatie
aflate in stare plastica in momentul introducerii lor in canal, dar si pentru transportul
medicamentelor in canal.
?artea activa a acului are aspectul unei spirale conicizate, cu directia de la dreapta spre stanga
(cu pasul invers).
Exista in " diametre si ( lungimi. (depinde de firma producatoare)
0ecomandari:
-acul se alege in raport cu lungimea canalului, calibrul canalului si piesa cu care se actioneaza
-lungimea acului sa depaseasca lungimea canalului
-grosimea acului sa corespunda calibrului canalului pentru ca acul sa nu se bloceze inainte
de a a/unge la apex, dar nici sa fie prea subtire fata de canal
-se verifica acul: sa nu fie indoit, rupt, despiralat
-se controleaza sensul de rotatie al acului la sensul normal de invartire a motorului. ,ensul de
invartire al acului trebuie sa fie opus sensului spirelor, pentru ca pasta de obturatie sa se
desprinda de pe ac si sa fie aruncata pe peretii canalului.
-alegerea acului se verifica prin introducerea lui fara pasta in canal. :n ac corect ales trebuie
sa patrunda fara a se freca de peretii canalului, pana la limita stabilita anterior prin
odontometrie.
-se incarca acul cu pasta dinspre maner spre varf , linear
-la prima introducere a acului cu pasta in canal, acul nu trebuie incarcat pe toata lungimea
partii lui active, ci numai pe !1( sau J dinspre varf
-acul cu pasta se introduce in axul canalului evitandu-se stergerea lui de pereti
-acul se introduce in canal cu motorul oprit si numai dupa atingerea profunzimii dorite se
declanseaza rotatia acului, la turatie redusa
-initial acul cu pasta se introduce pana la semnul stabilit prin odontometrie. Ka introducerile
ulterioare patrunderea acului va fi treptat redusa.
-in timpul turatiei acului in canal acestuia i se va imprima si o usoara miscare de rotatie
impre/urul axului canalului, dar se vor evita cu strictete miscarile de propulsie ale acului
inspre apex.
-retragerea acului din canal se face incet, fara a il opri din turatie si in axul canalului. 'umai
dupa ce varful acului a iesit din canal se poate opri turatia lui.
-se considera suficienta cantitatea de material introdusa in canal numai cand dupa mai multe
introduceri pasta a refluat din canal