Actiunea erbicidelor in plante si influenta asupra proceselor

metabolice
Erbicidele sunt substane chimice care manifest aciunea fito-toxic asupra buruienilor
din culturi, plantaii pomicole i viticole, parcuri, margici de drumuri, ci ferate etc.
Clasificarea erbicidelor se poate face dup mai multe criterii:
a. dup spectrul de aciune: erbicide selective i neselective.
b. Dup epoca de aplicare: erbicide preemergente a cror aplicare este obligatorie
!nainte de rsrirea culturii i a buruienilor" erbicide postermegente care se aplic
dup rsritul buruienilor fie !nainte, fie dup rsritul plantelor de cultur.
c. Dup modul cum inhib procesele metabolice: erbicide care inhib fotosinte#a,
erbicide care inhib respiraia, erbicide hormonale, erbicide care inhib germinaia i
creterea radicelei.
d. Din punct de vedere fi#ic, erbicidele se pot clasifica !n: erbicide sub form de soluii"
erbicide sub form de emulsii" erbicide sub form de pulberi muiabili" erbicide
fabricate sub form de granule sau microgranule" ebicide fabricate sub form de
pastile fluide" erbicide fabricate pentru tratamente $%&.
'ciunea erbicidelor asupra buruienilor. Efectul fitotoxic al erbicidelor se poate
manifesta imediat ce au venit !n contact cu diferite pri ale plantei, sau dup ce ptrund !n
plant.
Erbicidele de contact acionea# asupra celulelor i esuturilor vii cu care vin !n contact.
Erbicidele sistematice ptrund !n plant i se deplasea# cu seva elaborat prin vasele
liberiene.
Transformrile erbicidelor n sol. (a suprafaa solului sau !n sol, erbicidele sunt expuse
degradrii prin: volatili#are, levigare cu apa ce se infiltrea#, absorbie la suprafaa coloi#ilor,
descompunere chimic i biologic, metaboli#are de ctre plante.
)rin erbicidare nu se urmrete distrugerea ultimului exemplar de buruian. 'r fi o
msur costisitoare i inutil, contrar regulilor privind meninerea echilibrului ecologic.
'plicarea erbicidelor este o activitate care trebuie pregtit din vreme i care nu se va
desfura dec*t pe ba#a unui plan minuios pregtit, respect*ndu-se o serie de principii i
reguli:
a. +ntocmirea programului de erbicidare tipul de asolament i rotaia culturilor,
cartarea buruienilor predominante pe fiecare sol, coninutul !n hunmus i argil,
cantitie de gunoi de gra,d folosite anterior, gradul de infestare cu buruieni pe
sol, particularitile climatice ale #onei.
b. )regtirea terenului destinat aplicrii erbicidelor. C*nd se aplic erbicidul la sol,
acesta trebuie s fie mrunit i perfect nivelat.
c. Calcularea do#ei de erbicid.
d. -trabilirea normei de amestec erbicidat. &epre#int cantitatea de amestec lichid
necesar pentru a erbicida suprafaa de . ha i este determinat de mai muli
factori cum ar fi: natura chimic i forma sub care este erbicidul, fa#a de
vegetaie !n care se gsesc plantele, aparatura folosit la administrare, condiiile
naturale, gradul de infestare cu buruieni etc.
1
e. )repararea amestecului pentru erbicidat. -e poate folosi direct !n re#ervoarele
mainilor de erbicidat, !n cisterne sau instalaii speciale.
f. 'legerea corect a tipului de du#. Du#ele transform amestecul !n picturi,
form*nd conul de pulveri#are. Conurile de pulveri#are pot avea forme diferite.
g. /rimea picturilor pulveri#ate. Este indicat ca diametrul picturilor s fie
cuprins !ntre .01-011 microni. )icturi cu diametrul mai mare este indicat
atunci c*nd se aplic pe prile aeriene ale plantei.
h. 2ixarea !nlimii de pulveri#are. (a erbicidarea pe !ntreaga suprafa, !nlimea de
pulveri#are trebuie aleas, !nc*t marginea ,etului dispersat s se suprapun.
i. $erificarea debitului i a uniformitii de distribuie a du#elor. -e execut
staionar, la presiunea de lucru, colect*nd !n vase separate lichidul pulveri#at de
fiecare du# timp de . minut, dup care se msoar separat coninutul fiecrui
vas.
,. &espectarea vite#ei i a presiunii de lucru este stabilit la proba de teren a
mainii, conduce cu administrarea unei cantiti mai mici de amestec erbicid,
fiind necesare lucrri de prit mecanic sau manual.
3. 4alonarea terenului la tratamente efectuate cu mi,loace terestre, c*t i cu
mi,loace aviatice, este necesar s se asigure ,alonarea terenului.
l. )roba !n teren a mainilor de erbicidat verificarea !n staionar a debitului i
uniformitii de distribuie, trebuie efectuat !n mod obligatoriu i proba !n teren
pentru verificarea cantitii de amestec erbicid debitat la hectar.
m. Cerinele specifice pentru pomicultur, vititicultur i legumicultur !n
pomicultur i viticultur, trebuie s se evite contactul !ntre amestecul erbicid i
organele ver#i. (a via de vie, aplicarea erbicidelor trebuie precedat de copcit
5!ndeprtarea rdcinilor emise din altoi sau de la nodul superior6 c*nd acesta
nu s-a efectuat c*iva ani. (a culturile de legume pe straturi !nlate, aplicarea
erbicidelor se face cu .-7 #ile !nainte de modelarea terenului, respectiv cu .1-.0
#ile !nainte de semnat sau plantare.
n. +ncorporarea !n sol a erbicidelor Erbicidele volatile sau cele care sunt
descompuse uor de ra#ele solare trebuie !ncorporate !n sol concomitent cu
aplicarea lor sau cel mult dup .0-71 minute.
o. +n timpul efecturii erbicidrii vite#a v*ntului nu trebuie s depeasc 0 3m8or
!n ca#ul tratamentelor cu maini terestre i 7 3m8or cu mi,loace avio" !nlimea
de #bor a mi,loacelor avio nu trebuie s depeasc 0-.1 m la avioane i 0 m la
elicoptere" la umplerea re#ervoarelor de erbicidat s se foloseasc site pentru
filtrare etc.
Modul de actiune al erbicidelor
29r9 a avea la dispo#itie mi,loacele adecvate pentru controlul buruienilor, nu pot fi
asigurate nici productia si nici calitatea dorita a recoltei. :n cele mai multe ca#uri, erbicidele
repre#inta varianta cea mai economica si mai sigura pentru controlul buruienilor. Cu toate
acestea, ele trebuie utili#ate numai dup9 ce toate celelalte optuni tehnologice de control
alburuienilor au fost luate !n consideratie si puse !n practic9.
)entru a evita problemele ce pot apare ca urmare a utili#9rii exagerate a unei singure
substante active, este necesar s9 apel9m la o rotatie a erbicidelor care presupune utili#area
2
unor erbicide cu moduri de actiune diferite. Cunoasterea modului de actiune al erbicidelor a,ut9
la stabilirea unei strategii corecte pentru combaterea cu succes a buruienilor.

Cum sunt preluate erbicidele de ctre plante?
)entru a fi eficiente, erbicidele trebuie s9 fie capabile s9 se deplase#e din depo#itul
format pe frun#e 5erbicide foliare6 sau din solutia din sol 5erbicide de sol6 !n plant9.)rodusele
sunt clasificate ca erbicide cu actiune de contact sau cu actiune sistemic9, !n functie de modul si
de nivelul de preluare, redistribuire si activitate !n plant9.

1. Erbicide foliare
Erbicidele de contact apar;in acestei grupe.Ele p9trund !n plant9 exclusiv sau
predominant prin intermediul frun#ei si sunt apoi redistribuite numai !ntr-o mic9 m9sur9. Din
acest motiv, erbicidul produce daune buruienii numai !n #ona sau !n vecin9tatea #onei de
penetrare !n plant9.
'ceasta !nseamn9 c9 erbicidele de contact tind s9 fie eficiente mai ales !mpotriva
speciilor de buruieni care nu posed9 re#erve de substante substante energetice, cum ar fi
buruienileanuale.
)reluarea erbicidelor foliare sistemice are loc cu prec9dere prin frun#9 si este urmat9 de
o redistributie important9 !n !ntreaga plant9. Cele mai cunoscute exemple sunt erbicidele
hormonale, care perturb9 echilibrul hormonilor de crestere din plant9. /a,oritatea erbicidelor
graminicide,precum si cele pentru combaterea speciilor de Convolvulus, au de asemenea
actiune foliar9.
Erbicidele sistemice foliare sunt distribuite !n plant9 !n principal prin sistemul vascular
al plantei, prin intermediul fluxului de sev9 activat de transpiratia plantei.-ubstantele energetice
de hr9nire produse prin fotosinte#9 !ntr-o frun#9 sunt <exportate=c9tre restul plantei numai
dac9 frun#a respectiv9 produce mai mult dec*t necesarul de consum pentru cre>tere >i
respiratie al propriilor tesuturi.
Cel mai semnificativ export de produse de asimilare apare !n frun#ele complet
de#voltate, active din punct de vedere al fotosinte#ei,atunci c*nd conditiile de vreme sunt optime.
2run#ele tinere, aflate !n curs de de#voltare, nu export9 #aharuri ca urmare, erbicidele
aplicate pe aceste frun#e nu sunt redistribuite !n restul plantei.
3
?emperatura ,oac9 un rol important pentru eficienta erbicidului: la temperature sub .1
@C, activitatea erbicidului este de obicei sc9#ut9" !n acelasi timp, la temperature mai mari de 70
@C pot ap9rea arsuri pe plantele de cultur9 sau erbicidul poate manifesta o activitate redus9
!mpotriva buruienilor tint9.

2. Erbicide de sol
)reluarea acestor substante active are loc prin r9d9cini si este urmat9 de redistributia !n
interiorul plantei. Erbicidul este de obicei activ !n frun#e sau !n alte organe aeriene ale
buruienii, unde afectea#9 procesele de respiratie si fotosinte#9. -ubstantele active a,ung !n
sol prin intermediul apei si pot r9m*ne !n sol un timp mai !ndelungat. Erbicidele de sol trebuie
de aceea s9 fie aplicate numai pe solurile umede: !n conditii de usc9ciune, aceste produse isi pot
pierde complet eficacitatea
Erbicidele de sol ,oac9 un rol important !n controlul buruienilor graminee si
dicotiledonate !n perioada !nainte de sem9nat si !n preemergens9, uneori chiar si !n perioada de
postemergent9 timpurie.
3. Erbicide foliare si de sol
%nele erbicide sunt active at*t prin frun#e c*t si prin sol. Exemplele includ inhibitorii
en#imei '(-, cum ar fi 'tlantisA si BusarA. Cradul de preluare prin frun#e si r9d9cini al
produselor din aceasta categorie determin9 momentul de aplicare preemergent9,
postemergent9 timpurie sau cu !ncepere de la stadiul de D frun#e . )reluarea combinat9 prin
frun#e >i r9d9cini poate fi reali#at9 prin utili#area unui amestec de substante active: un exemplu
tipic al acestui tip de amestec este erbicidul pentru culturile de sfecl9 EetanalA Expert.
4

4. afener
-afener-ul este un aditiv al produselor erbicide care accelerea#9 descompunerea
substantei active !n planta de cultur9. )rin contrast, un safener nu interferea#9 cu actiunea
dorit9 a erbicidului asupra tintelor din buruienile graminee, care posed9 alte tipuri de en#ime
dec*t cele ale plantei de cultur9.
Erbicidul 'tlantisA, de exemplu,are o foarte buna actiune !mpotriva buruienilor
graminee. Fu ar fi posibil de utili#at 'tlantis la cereale care sunt tot plante graminee dac9
produsul nu ar contine un safener. 'cest safener activea#9 o en#im9 !n cereale care accelerea#9
descompunerea substantei active, f9c*nd astfel planta de cereale insensibil9 la actiunea
erbicidului. -ecretul const9 !n faptul c9 un safener nu activea#9 en#ima corespun#9toare
!nburuienile graminee ele r9m*n sensibile si sunt distruse.
Modul de actiune
/odul de actiune descrie felul !n care procesele fi#iologice din plant9 sunt influentate de
erbicid. :n cele mai multe ca#uri,substanta activ9 se leag9 de o protein9,bloc*nd unul dintre
procesele metabolice vitale ale plantei. )roteina este de obicei o en#im9 care reglea#9 o
anumit9 reactie biochimic9. ?otusi, pot fi inhibate si alte procese la nivel structural si de
5
reglare.Erbicidele posed9 !n general un singur mod de actiune principal, dar multe erbicide au
de asemenea moduri secundare de actiune.
Erbicidele sunt clasificate !n diferite grupe corespun#9tor modului de actiune principal
din metabolismul plantei. :at9 o list9 a diverselor moduri de actiune:
G :nhibitori de fotosinte#9
G :nhibitori ai sinte#ei pigmentilor
G :nhibitori ai sinte#ei aminoaci#ilor
G :nhibitori ai sinte#ei aci#ilor grasi
G :nhibitori ai divi#iunii celulare
2otosinte#a este unul din procesele esentiale ale metabolismului plantelor,fiind astfel o
tint9 foarte potrivit9 pentru actiunea erbicidelor. :nhibarea fotosinte#ei are consecinte fatale
pentru buruiana tint9,ale c9rei celule nu mai sunt capabile de a stoca energia provenind din
lumina solar9.
Erbicidele pot afecta fotosinte#a si indirect, prin inhibarea sinte#ei unor compusi
importanti pentru desfasurarea procesului pigmenti precum carotenoidele, clorofila si
citocromele. Carotenoidele, de exemplu,au o functie de protectie !n cadrul procesului de
fotosinte#9 si chiar aceast9 functie important9 este blocat9 de erbicide. )rodusele cu acest mod
de actiune includ erbicide de sol si foliare care pot fi utili#ate !n stadii timpurii de de#voltare a
buruienilor,at*t pentru combaterea buruienilor monocotile c*t si a celor dicotile 5ex./erlinA
Duo, /erlinA6.
)rintre cele mai cunoscute erbicide sunt cele care inhib9 sinte#a aminoaci#ilor, afect*nd
astfel producerea proteinelor,inclusiv a unor en#ime. :n acest ca# pot fi afectate trei en#ime
importante: glutamin sinteta#a 5tinta pentru glufosinat din EastaA6, 0-E)-)--sinteta#a 5tinta
pentru glifosat6 si acetolactat sinteta#a 5tinta inhibitorilor '(-6.
%ltima en#im9 constituie tinta actiunii pentru erbicidele sulfonilureice si imida#olinone.
)rin erbicidele Busar, 'tlantis si EHuip, portofoliul EaIer Crop-cience posed9 mai multe
produse consacrate din aceast9 clas9. /etabolismul aci#ilor grasi este important !n procesul de
formare a membranei celulare. )erturbarea acestui proces prin actiunea erbicidului conduce la
de#voltarea unei cuticule mai subtiri si astfel la afectarea prelu9rii apei de c9tre celule. %n
exemplu de erbicid cu acest mod de actiune este etofumesat 5EetanalA Expert6.
'lte erbicide actionea#9 ca niste hormoni, conduc*nd la o crestere celular9
necontrolat9. Exemple includ aci#ii fenoxIacetici precum binecunoscutele substante active
/C)', C))-) si 7,J-D. )rocesul de divi#iune celular9 are o important9 vital9. 'numite
erbicide inhib9 sistemul care controlea#9 divi#iunea celular9, astfel !nc*t pot apare celule cu
mai multe nuclee sau prea multe cloroplaste. -ubstanta activ9 graminicid9 flufenacet apartine
acestui grup de substante active care !mpiedic9 divi#iunea celular9 !n tesuturile buruienii.
Criterii de deci!ie
Erbicidele ar trebui aplicate conform principiilor Eunelor )ractici 'gricole si )rotectiei
:ntegrate a Culturilor. 'ceasta !nseamn9 c9, atunci c*nd se stabileste strategia de combatere a
buruienilor, trebuie s9 se tin9 cont de conditiile locale, de rotatia culturilor, precum si de alte
eventuale metode de cultur9.
&otatia culturilor are o importan;9 deosebit9. Ea are o influent9 direct9 asupra
tehnologiei de cultur9,a spectrului de buruieni si a abilit9tii culturii de a face fat9 oncurentei
buruienilor,determin*nd astfel paleta de erbicide disponibile pentru controlul buruienilor.
Dac9 se dovedeste necesar9 utili#area erbicidelor, primul pas !n alegerea celui mai
adecvat produs const9 !n determinarea speciilor de buruieni pre#ente sau care se asteapta s9
6
apar9 precum si gradul de infestare actual si anticipat. -pectrul de buruieni predominant si
pragul economic de infestare determin9 alegerea celui mai bun erbicid, pe ba#a spectrului lui de
actiune.
Eficacitatea unui produs si succesul strategiei de combatere a buruienilor sunt
influensate de un num9r de factori, inclu#*nd conditiile de crestere, momentul si do#a de
aplicare, tehnologia de aplicare utili#at9, precum si alte conditii locale.Fumai lu*nd !n
consideratie toti acesti factori, poate fi exploatat !ntregul potential al podusului.
2actorii economici ,oac9 de asemenea un rol !n procesul de deci#ie.Deci#ia de a efectua
tratamentul !nainte de sem9nat, sau !n pre- sau postemergent9,influentea#9 at*t alegerea
erbicidului c*t si programul de tratamente de-a lungul !ntregului se#on.
"e!istenta la erbicide
(imitarea rotatiei la una sau dou9 culturi si utili#area intensiv9 a erbicidelor cu moduri
de actiune similare sau identice favori#ea#9 aparitia re#istentei la buruieni. &9sp*ndirea
fenomenului de re#istent9 !n cadrul unei populatii de buruieni !ncepe !ntotdeauna cu
manifestarea re#istentei la o singur9 plant9 individual9 re#istent9 aceste exemplare sunt
pre#ente !n natur9 oriunde !n lume.
%tili#area repetat9 a erbicidelor cu acela>i mod de actiune conduce la aparitia unei
presiuni de selectie care promovea#9 r9sp*ndirea re#istentei !n cadrul populatiei de buruieni.
Dac9 strategia de control a buruienilor nu este modificat9 !n timp util, aceste buruieni re#istente
se pot !nmulti p*n9 la limita la care nu mai pot fi controlate eficient.Din acest motiv, programul
de management al re#istentei trebuie g*ndit !n avans,!nc9 dinainte de planificarea culturii ce
urmea#9 a fi !nfiintat9.
Cheia !n rotatia substantelor active const9 !n selectia lor astfel !nc*t acela>i mod de
actiune s9 nu fie utili#at de dou9 ori la culturi succesive.

7