Si ma gandeam astazi ca ar putea fi interesant sa ne intalnim la un moment dat ceva mai planificat decat de obicei .

Poate iesim sa ciocnim ceva si sa mai schimbam cateva idei, cand ne facem timp. Poate pana pleci la cluj ? Tu ? Ce parere ai ? Si ma gandeam astazi ca ne ciocnim mai peste tot si ca ar putea fi interesant sa ne intalnim la un moment dat si cumva mai planificat. Poate sa ciocnim altceva si sa schimbam cateva idei, in sfarsit. Poate pana pleci la Cluj. Tu ? Ce parere ai ?

AZ !"! #$ %&APT$ TEMA PRINCIPALA Adevarul sau minciuna consolatoare? Tema dezbatuta si in scena noastra. Situatia anteriroara scenei 'Ana a murit ( )lesci si'a vandut toate sculele ' %atasa a fost batuta de *asilisa ' A aparut !u+a ' !uca a avut discutia cu Pepel si Actorul , a venit primavara ( au iesit la aer -

Am putea concluziona c aceast pies de teatru e despre cum suport unii via a de jos: prin iluzii (Nastia, Natasa), prin luciditate i cinism (baronul, Satin, bubnov) sau prin munc (Clesci);

BARONUL .ai departe

'// ani ( barn (barni), s. m. Titlu de noblee ntre cel de cavaler i cel de viconte.( VICNTE s. m. titlu de noblee ereditar, ntre baron i conte) Senior feudal care avea pe pmnturile sale drepturi absolute;
Are locul in bucatarie cu Kvasni si astia. astiei, dupa cum

!si casti"a traiul a#utand$o pe Kvasnia la piata sa$si vanda cornuletele si de pe urma sin"ura spune in actul !%. #oaca carti tot raman. Act IV - P 124(&'( situatia s eintoarce) / P 131 despre el.

)andva aristocrat (ARISTOCRAE, aristocraii, s. f. *tur a unei clase sociale sau a unui "rup social care se bucur de mari privile"ii, datorate ori"inii, bo"iei i po+iiei sale sociale; p. gener. (n

ornduirea sclava"ist) clas social dominant, format din marii posesori de pmnt i de sclavi; (n ornduirea feudal) clas social dominant a nobililor. ,in fr. ari t!crati"# ) acum ramas lefter, traind de pe urma unei curve si locuind intr$un a+il vai de capul lui. -rmarit constant de statutul lui anterior. ./0! !S)/ T/ A1/ T./)-T-1-! felul de a vorbi, de a se purta. P33 -$%&a 2 3oieria este ca varsatul, pesemne scapa omul de bolesnita (boala molipsitoare), da semenele tot raman.

S/0! .!,!)41

*/.S4 A5 )! !) 6!14746!A 1-! 2 T4T-1 A T./)-T . Traieste in trecut. u mai are asteptari de la pre+ent

'!aca carti i tri "a(a P# 4)

.ade de astia o neca#este o loveste cu cartea in cap, dupa ceafa 8 *roasta mai esti9 fluiera A a#uns o :aimana. ,ecaderea de statut$ sociala l$a transformat intr$un monstru, intr$o lic:ea, fara resentimente fata de ceilalti.

*&'(

BUBNO! se"car# $% de ani "at de scanduri lan&a usa

P '%(atelierul) #'*+("uscaria) despre el A fost inselat ( nevasta avea un ibovnic care juca bine dame .ihai Arsene in rolul lui 0ubnov. Printre singurii care se descurca si se intretine sin&ur. !A ! . TA S"0S ST$%T$ . Are o meserie - ca si +lesci. ( ii da !ui satin ii da actorului copeici ( in final in actul * e ziua lui si face cinste tuturor. $ $ #A1% C

$ $

$ P1A2.AT C A1$ 3 !&Z&3 A !" #$ * ATA ( .i se rupe inima de ea 4ca lupului de oaie. P56 ( pilde funn7

NATA,A#+* de ani
$mpatie 8 sensibilitate8 visatoare8 mahala pana la urma
P9/ ( reactie la moartea Anei P:/ ( relatia cu Pepel

Ea vede n epel doar un t!l"ar, un om ce nu a trit niciodat cinstit i nici nu va #i capabil s o #ac vreodat$

NA,TIA#+$ ani
Nastia, e%emplu al bovarismului, se "rnete cu romane i le povestete celorlali despre iubirile ei$
*OVARS+ s. n. Tendin pre+ent la unele persoane care, nemulumite de realitatea propriei lor condiii, i furesc o personalitate fictiv, corespun+toare aspira iilor lor. Stare de insatisfacie care caracteri+ea+ individualitatea unei persoane ce se crede altfel de cum este i imit felul de a se comporta al altora. A-T4!1-7!4 A./

P+- Lu.a des"re P/$ Alios.a des"re P/0 0ea ( *rea sa plece ca toata lumea (P /: P;;6 ;<5' ;<6 1ade de 0aron. Se ntoarce roata. $ curva Cartea rupta ferfelita = Amorul fatal > = .i se rupe inima tatuca de astia de carte >

+A,A$A-IO.IC/, mahalagioaice, s. f. 6emeie care triete ntr$un cartier mr"ina, la periferia oraelor; p. ext. femeie de rnd, cu apucturi vul"are, care se ceart i brfe te; ma:ala"i, a .

LU1A' ?@ de ani ( toiag in mana si desaga in spate

&n drume ce aduce cu sine partea plin a pa"arului $ $ $ S'()S* + consider c iluziile ajut oamenii$ oate #i considerat so#ist: e%ist ,umnezeu, dac crezi c e%ist - ast#el relativizeaz totul$ Nu vede ceva ru n iluziile Nastiei i i povestete Annei despre un tr!m n care nu va su#eri - cel de dup moarte, deci moartea nu e rea$ rupe echilibrul mediului n care sosete i #oreaz celelalte personaje s+ i a#irme poziia pro sau contra lui, ast#el le cunoa tem mai bine, a#l!ndu+le #iloso#ia$

a0"1t a2 "312ic4rii rai!na2" i 5at"ria2i t" a 6"n!5"n"2!r nat%rii (prin respin"erea soluiilor mistico$reli"ioase), mai tr+iu a0"1t a2 i0"a2i 5%2%i 6i2!(!6ic, care folosea ca metod de discuie ar"umentarea sofistic.

P+2# " /' ( teoria cu puricii ( filozofia lui fata de oameni #umnezeu ( P ?@ '+' Ceilalti des"re el

3ata de Ana' PA9 8 5A Actorul ( P 5; Pepel ( p?:8 5:

1LE,CI# ta" roscovan ce esti3

.ctuul Clesci i+ar /si loc oric!nd n panteonul comunismului , modelul ideal de proletar care toat ziua muncete$ ersonaj interesant prin apari ia lui ciudat n mijlocul acestor oameni cinici ce nu sper la o via a mai bun i tot ce #ac e s triasc de pe o zi pe alta$ Nu-i pun problema de a economisi bani, tot ce ctig la cri dau pe butur. O monstruozitate pentru Clesci.

*roletar $ )etean srac din .oma antic, ale crui bunuri nu dep eau o limit foarte sc+ut (prev+ut de le"e). 3# S. m. i f. 0uncitor, cu un nivel de via relativ sc+ut, care, pentru a$ i cti"a e;istena, i vinde fora de munc pentru un salariu n "eneral mic.

0uncitor salariat e;ploatat, lipsit de mi#loace de produc ie i nevoit s$ i vnd fora de munc pentru a putea tri. '$ de ? luni in azil ' Si'a dat totii banii si toate sculele pe inmormantarea nevestesii P<A = eu sunt un om muncitor..mi'e si rusine sa ma uit la ei..mncesc de mic. > = #e, prea usor le pica lor gologanii, nu muncesc >

P/; ( !u+a ( 0aronul 0ubnov