Está en la página 1de 18

re d

w9

Sfrntut Nectarle aI Pentapolel

Inadtdfi^Lri

Traducere din timba gre acd. de Iero schirn- $teJan Nufescu SCHITw IACU _ SFANTUL MUNTE ATTIaS

*rf :,
,. :i*:

Traducere din limba greaci dupi originalul: 0 A.yrogNerct&qtogflevtan6Aec'rg ArDaXdg

200s

"Spre cine uoi cduta Jdrd numai spre eL smerit gf cu drlurl umiliL care temurd. lacuuintele Mel.e". (Isain66,2)

s l
t
! F

I I

,iii :,
' r?jr

Prolog
fAntul Nectarie al Pentapolei, fd.cd.torul de minuni, este un dar al lui

_\\rr,

\til

Dumnezeu oferit lumii nefericite qi sdrmane a veacului al )O(-lea. Este un mare P6rinte al Bisericii in a cdrui persoanS. sunt unite sfintenia viefii, harul facerii de minuni qi invS.fitura ortodoxd. S-a nS.scut in 1846 in Siliwia, un orag din Tfacia rd.sdriteanS.. UrmAnd cursul vielii sale, il intAlnim la vArsta de paisprezece ani la Constantinopol, unde lucreazd. qi in acelaqi timp iqi face qi studiile. Apoi la Mbnd,stirea Noud. din Hios, unde a fost tuns monah (1876) qi hirotonit diacon (L877),la Atena, unde qi-a intregit studiile teologice (f885) qi in Egipt, unde a slujit weme de cinci ani la Patriarhia Alo<andriei. Acolo a fost hirotonit preot (1886) qi episcop pentru mitropolia Pentapolei (1889).

!
,l

Dar din pricina invidiei pe care a provocat-o lucrarea sa duho'rniceascd, a fost clevetit qi indepdrtat de la Patriarhie. S-a intors in Grecia in 1890 qi a fost simplu predicator pane in 1894, cAnd a fost numit director al $colii Rizariont. in 1908, din motive de sdnitate, a demisionat qi s-a retras in Eghina, la Mdnd"stirea de cdlugdrife ,,Sfanta Tfeime", pe care el insuqi e intemeiase'in f9O4. Acolo a rimas ca duhovnic al md.nS,stirii pane la sfArqitul viepi sale (1920). Viafa sa a fost o cdld.torie sfintd de qaptezeci qi patru de ani, plind. de roadele SfAntului Duh. A postit, a privegheat, s-a rugat. $i-a supus voia sa voii Domnului qi a devenit om al lui Dumnezen,,,pitimind qi invS.fand cele dumnezeie$U". A liturghisit ca un inger, s-a rugat neincetat pane s-a ridicat de pe pdmAnt la Cer. La iubit cu infld.cdrare pe Dumnezeu Cel in Tfeime de Dumnez,e!. $i pe PreasfAnta N5.sc5.toare A fost un teolog insuflat de Dumnezeu qi
I Liceu Teologic in Atena. 6

un scriitor neobosit. A predicat, a spove_ dit, povd.fuit, s-a iertfit pentru aproa_ 1 pele. Milosteniile qi rninunife sate sunt ne_ numdrate. Frezenfa sa aducea liniqte qi pace in inimile tuturor. Este cu adevdrat mElre, pentru cd a cAgtigat cu smerenia cele inalte. A fost arhiire-u al Celui prea_ inalt, insd. nu s-a dat inapoi nici de la a lucra in grddind, a face a re_ para incdlfdminte qi a ajuta "rr.J;.rri., la iucrdrile de construcfie pand la bdtranefe. A fost cle_ vetit mult, dar a rdbdat fdrd sd se tulbure, s-a rugat, a iertat qi a mulgumit lui Dumnezeu pentm toate. A fost un urmd_ tor credincios aI blandului qi smeritului Iisus, pentru care Biserica l_a'canonizat in anul 1961. invdfdturile sale izvord.sc din viaqa sa cuvioasS..Red6m aici c6.tevafragmente din epistolele sale. Lucrarea de flga este o micd de invd.fdturi scurte qi cu_ _culegere prinzS.toare, care se referd. la viafa duhov_ niceascd. qi la nevoinfa pe care trebuie sd o facd. creqtinul.

Invifituri
Calea ferlctrii imic nu este mai de pret dec6.t o inim5. curat5., pentru cd. o astfel de inimd. devine tron al lui Dumnezeu. $i ce este mai plin de slavd. decAt tronul lui Dumnezeu? Cu siguranf5. cd, nimic. Dumnezeu spune despre cei cu inima curatE: ,,Voilacut ln er gi uoiumbla gi uor..;fi Dumnezeul tor gi" ei uorfi" poporul MeLr"2. Aqadar, cine este mai fericit dec6.t aceqti oameni? $i de ce bunuri pot sd. r5.m6.nd,lipsifi? Nu se gdsesc toate darurile qi harismele Sf6.ntului Duh in fericitele lor suflete? De ce mai au nevoie? De nimic, cu adevdrat, de nimic! Pentru cd il au in inima lor pe insuqi Dumnezeu!
z II Corinteni 6. 16.

Cdt se inqealS. oamenii care cautd fericirea departe de ei ingiqi, in ldri strdine qi in cdld.torii, in bogd.fie gi slavd", in averi mari qi pld.ceri, in desfS.tdri trupegti, in lux qi in tot felul de deqertd.ciuni, care se sfdr$esc in amdrd.ciune! Ridicarea turnului fericirii in afara inimii noastre seamdnd- cu zidirea unei cl5.diri pe un teren zguduit continuu de cutremure, CurAnd o'astfel de construcfie se va prdbuqi la pdmint. Frafii mei! Fericirea se a{15.inl6.untrul vostru qi fericit este omul care infelege aceasta. Cercetati-vd. inima gi vedefi in ce stare duhovniceascS. vd' aflafi! Nu cumva inima voastrS. $i-a pierdut indrdzneala inaintea lui Dumnezeu? Nu cumva conqtiinla vd. mustrd. pentru cdlcarea poruncilor Lui? Nu cumva v5. invinuieqte pentru nedreptd.fi, minciuni qi neglijarea indatoririlor fa{d" de Dumnezeu qi fa!6 de aproapele? Cercetafi qi vedeli dacd. nu cumva inima voastrS. a fost umplutS. de rd.ut5.!i qi patimi, dac5. nu cumva s-a abdtut pe cdi nedrepte! 10

Din nefericire, cel care nu are grijd de inima sur, se lipseqte de tot lucrul bun gi cade intr-o mulfime de r5'utd.fi. Alungd" bucuria qi se umple de amdrd"irr" qi de E"a. Alungd. dragostea qi primegte ura. Alungd" toate harismele qi roadele SfAntului Duh pe care le-a primit la Botez qi se face sdlaqul tuturor acelor rele care il fac pe om wednic de plAns gi de trei ori ticdlos. Frapi mei! preamilostivul Dumnezeu vrea ca noi tofi sd fim fericip, atAt in viata aceasta, c6,t gi in cealaltd.. pentru aceasta a intemeiat Sfdnta Sa Bisericd, ca sd. ne curd.feascEde pd,cat, sE ne sfinfeascd, sd ne fac5. prieteni ai Sai, sd. ne ddruiascd binecuvAntdrile Cerului. Biserica std mereu cu brafele deschise, ca sd. ne primeascd.. Sd alergdm repede tofi cei care avem conqtiinfa impovdrat5. S5' alergdm la Bisericd, cdci ea este gata sd ridice povara noastrd cea grea, sd ne ddruiascS. indrdzneald cdtre bu*rrere,r, sd ne umple inima de bucurie qi de feri_ cire.
1l

Sfrntul Botez in Hrlstos u-afi botezat, in nalt WHrtstos u-aft 9i"tmbrdcats.Ce mare adevdr este exprimat in aceste cuvinte ale
Apostolului Pavel! Creqtinii botezafi nu sunt imbrS'cafi in omul cel vechi, cu patimile qi cu poftele sale pdc6.toase, ci in omul cel nou' S-au imbrd"cat in Hristos, Care trdieqte acum in inimile lor. Iar cuvAntul ,,s-atl imbr5'cat" nu se referd" la un simplu veqmd'nt exterior, ci la ceva mai profund, la ceva fiinfial gi de nestrdmutat. Prin credin!5. qi Prin Botez ne imbrS.cdm in Hristos qi devenim fii ai lui Dumnezeu, sfinli gi desdvArqiti, dumnezei dup5. har. Agadar, am aruncat dinlluntnrl nostru stricS.ciunea qi ne-arn imbrd-cat in nestric5.ciune. Ne-am dezbrdcat de omul p5'cas Galatenij,27.

tului qi ne-am imbrS,cat in omul dreptd.fii qi al liarului. Am alungat moartea gi ne-arn imbrS.cat in nemurire. Ne-am gAndit ins5. qi la marile fEgeduinfe, pe care prin Botez le-am f5,cut inaintea lui Dumnez.eu? Am conqtientizat faptul cd. suntem datori sd. ne comportdm ca niqte fti ai lui Dumnezeu qi ca fra(i ai Domnului nostru? Ca avem datoria sd. supunem voia noastr5. voii lui Dumnez.eu? Cd trebuie, ca fii ai Sei, s5.rdm6nem liberi fafd de p5.cat? Cd trebuie sd.-L iubim cu toata puterea, din adAncul sufletului qi al inimii noastre? Ca suntem datori sd.-L adordm qi s5. insetim dupd. unirea cu El pentru totdeauna? Ne-am gandit oare c5. inima noastrS. trebuie sd. fie plind de dragoste, astfel incAt aceasta s5. se reverse qi citre aproapele nostru? Avem conqtiinfa c5. suntem datori s5. devenim sfinfi, des5.vArqifi, chipuri ale lui Dumnezeu, fii ai Sei qi moqtenitori ai impdrdfiei Cerurilor?

t2

13

Pentru toate acestea avem datoria sd ne nevoim, ca sd.nu ne ardtdm newednici de chemarea lui Dumnezeu qi s5,fim alungafi de la fala Sa. Da, frafii mei, sd ne luptim cu rArrn6,gi cu lepd.dare de sine, ca s5. biruim. Nici unul dintre noi s5.nu-gi piardd curajul, sd.nu fie nepdsS.tor,s5.nu se teamd de greutdlile nevoinfei duhornriceqti, pentm ca il avem ajutor Pe Dumnezew, Care ne d5.putere s5.mergem pe calea cea grea a virtufii. Nevoinfa duhovnlceasce Qcopttt viefii noastre este sd devenim qi sfi.nfi, ry ai lui Jdesdvarsifi Dumnezeu qi moqtenitori ai Impird.fiei Cerurilor. Sd ludm aminte ca nu cumva de dragul vietu acesteia sd. ne lipsim de cea viitoare, ca nu cumva din pricina grijilor scopul vietu pdmALr-rteqti s5. neglijim noastre. T4

P_gstul,privegherea qi rugd"ciunea, prin ele insele nu aduc roadele dorite, pentru c5, ele nu sunt scopul viefii noastre, ci sunt mijloacele folosite pentru atingerea scopului. impodobifi-vd, cu virtufi! Nevoifi-vd sd. alungap patimile sufletegti! C_urd..!ifi-vd inima de toatd. murddria gi pistrafi-o curatd., ca sd vind. Domnul qi sE Se sdldqluiascd. inliuntrul vostru, ca sd. vd umple Duhul Sfant cu dumnezeieqtile Sale daruri. Copiii mei iubifi, agestea sd fie singura voastrd. preocupare qi grijn. Acestea sE fie totdeauna gcopul qi dorinfa voastrd.. Pentru acestea s5.v5.rugafi lui Dumnezeu. Sa n cd.utafi in fiecare zi pe Domnul, ins5. inlduntrul inimii voastre, nu in afara ei. Iar cAnd il ve;i g5.si, stafi cu fricd qi cutremur, ca Heruvimii gi Serafimii, pentru cd inima voastrS. s-a fdcut tron al lui Dumnezeu. Dar ca sd.-L aflatr pe Domnul, smerifi-vd. pind la pdmAnt, pentru cd El
l5

se scarbegte de cei mdndri, pe cALndpe cei smerifi cu inima ii iubeqte qi ii cerceteazd.. Dacd. te vei nevoi cum se cuvine, Dumnezeu te va sprijini. Prin nevoinfd ne vedem neputinfele, lipsurile qi gregelile. Nevoinla este oglinda stdrii noastre duhormiceqti. Cel ce nu se nevoieqte, nu se cunoaqte pe sine insuqi. L;93!i.qr.rnte chiar qi la greqelile mici. Dacd din neluare-aminte se intAmpld sd pd"cdtuifi, nu deznd.d{jduip, ci scula{i-vd. repede gi cddeli inaintea lui Dumnezeu, Care are puterea s5. vd ridice. A"vem inlduntrul nostru neputinfe qi patimi adAnc inrd.ddcinate. Multe dintre ele sunt moqtenite. Toate acestea nu pot fi alungate degrabd, nici prin neliniqte gi intristare apdsS.toare, ci-prin ribdare qi sJdruin!6, cu grija gi luare-aminte. Iqt$Slg1"e.4._ppste..mdsurd.ascunde induntrul ei mAndria. De aceea este vd.tdmdtoare qi primejdioasS. qi de multe ori este provocatd de diavol, ca sd.-l impiedice pe nevoitor in calea lui.

Calea care duce la desdvd.rqire este lungd.. Rugag-vd lui Dumnezeu s5. vd dea putere! infruntali cu rdbdare cd.derile voastre, ridicafi-vd, repede qi nu rimAnep, precum copiii in locul in care a\i cAzut, plangAnd qi tAnguindu-vd nemAngAiafi. Privegheafi. qi vd, rugati, ca sd nu cddeli in ispitd.. Nu deznS.ddjduili dacd se int6.mpld. sd. cddeli iariqi in aceleaqi pd.cate. Multe dintre ele sunt puternice, atAt din pricina firii, cAt qi din pricina obiqnuintei, insd. cu trecerea timpului qi prin strd.duin!5. sunt biruite. N-i_mips5" nu vd. ducd. la deznddejde.

Ispitele sunt ingS"duite ca sd. ni se Jsnilels I descopere patimile ascunqe, ca s5"ne luptdm cu ele qi sd. ne tdmS.duim sufletele. Sunt qi ele un semn al milei dumnezeiegti. Pentru aceasta. las5.-te cu incredere in

r6

t7

Nu weau sd vd intristafi qi tulburafi pentru cele ce se intimpld. sd vd. impo_ Ht3 voinfei voastre, q.ricat de inireptegtd ar fi ea. O asemenea intristare aratd exis_ tgnfa egoismului. Luafi aminte f" .loi#, care se ascunde sub lucruri indreptdpte. Lualr aminte $i la intristarea neaqteptatd, l8

goltea s" 4;;;i'xT'Jr,*ffiHr':t -sufletul qi nu vd temeti.

dea in Dumnezeu nu poate sf6.rqi nicio_ datd in deznd"dejde.Ispitele smerita cugetare. Dumnezeu qte cat"Ai" poate ,dbd" fiecare dintre ngi ,yrSaa"i. i5fit"r. dupd rri puterea noastrd. insdLebuie ci si noi sd. fim cu luare-aminte, ca ; ;" intrdm singuri in ispitd. Incredinfap_vd. lui Dumnezeu -povd{ui cel bun, . cel tare, cel viu qi El va va la odihnd. Dupd. incercdri ur*"*e bucuria duhormiceascd. Domnul i" la cei ce rabdd. incercdril "_irri.

casdtei'ture#cea':l *:'#r?Tt!::r:

mAinile lui Dur

care ia naqtere dintr-o mustrare dreaptd. ittt4starea peste mdsurd' este de la wdjmaqul. Una singurd este adev6rata intristare, cea care ne cuprinde atunci c6.nd cunoa$tem bine sJAtea nenorociti a sufletului nostru. Toate celelalte intrist5ri nu au nici o legiturS. cu Harul lui Dumnezel). ingrijifi-vd sd. pdzitt in inima voastrd. bucuria SfAntului Duh qi sd..nu ingdduip vicleanului s5.-qi verse otrava sa. L:faff aminte! Lua{i aminte ca nu cumva raiul pe care il aveli inliuntrul vostru sd se prefacS.in iad. Rutiiciunea rincipala lucrare a omului este rugeciunea. Omul a fost zidit ca s5.-L laude pe Dumnezeu. Aceasta este lucrarea care i se potriveqte. Numai aceasta explicd esenla sa duhormiceascd.. Numai ea indreptd.feqte locul aparte pe care il

r9

i.T:tr

ocupe in cadrul zidini. Omul a fost zidit ca sd"-L sldveascd pe D";;;; $i sd fie al dumnezeiestii
Fiind chip al Dumn

Sate bundtdfi ei

iT*; mai mult, cu atAt sunetui saii goleqte de dorinlele lumequ ;i;1. ". si de bundtdfi cereqti. Si pe mdsure ". ce. se desparte de cele pdmAnteqti qi de pH"";i. viefii, se umple de bucuri. C.."*". qi e4perienfa ne incredintreazi "".."i"a. dl' adevdrul acesta.

Ieste qi inimarui sarG.-Gllr;

ezerr, inseteazd _lui dupd El qi se strd.duieqdil; inatfe spre *gdciune si P] F omul simte bucurie. "a"t*". de laudd Ouhuf-sau

se vese_

rdu qi sd implinim poruncile ".r lui Dumnezeu. 20

lepdddmcu desdvarqire-;e J,iiio"*

al newedniciei noastre. Cu un asemenea simfdmd.nt, "a &ste t.U"r.

gdciun, 1u ""." adicd avind ""."#;::: :tff *1J:""1T:: simfimandi;;;ivarqirii


qi insd. sd ne

lui Dumnezr

Este nevoie de smerenie qi de lucrare duhorrniceascd, fdrd. incetare. incredinlali lui Dumnezeu toate grijile voastre. El vd poartd. de grijd. Nu fili mici la suflet gi nu vd. tulburafi. Acela care cerceteazS. add.ncurile ascunse ale sufletului omenesc, cunoaqte qi dorinlele noastre qi are puterea sd le implineascd. aga cum qtie El. Voi numai rugafi-vd. Lui qi nu v5. pierdeli curajul. Nu socotiti cd, deoarece dorinla voastrd este sf6.ntd", avefi dreptul s5" v5. plAngeli atunci cAnd rugd"ciunile voastre nu sunt ascultate. Dumnezeu vd. implineqte dorinlele intr-un mod pe care nu-l cunoaqtefi. Aqadar, liniqtifi-vd qi chemafi pe Domnul! RugS.ciunile qi cererile prin ele insele nu ne duc la desdvdrqire, ci Domnul este Cel care ne desdvArgeqte. El vine qi Se sdlS.qluieqte inliuntrul nos.tru c6.nd implinim poruncile Lui. $i una dintre primele porunci este ca in viafa noastrd. sd se facd. nu voia noastr6, ci voia lui Dumnezeu. $i

21

sa se facd"intocmai aqa cum se face in Cer de cdtre ingeri, ca sd.putem gi noi sd. spu_ nem: ,,Doamne, nu cum weau eu, ci cum wei TU. Facd,-se voia Ta, precum in Cer aqa qi pe pdmAnt!". Aqadar, dacd.fru_L avem pe Hristos inlduntrul nostru, rugdciunile qi cererile noastre ne duc la inqelare. Paced p""." este un dar dumnezeiesc, care I se dd cu imbelqugare celor care se impacS. cu Dumnezeu qi implinesc dumne_ zeieqtile Sale porunci. Pacea este lumind gi de aceea fuge de pdcat, care este intuneric. Un pd.cd.tos nu are pace niciodatd. Nevoifi-vd impotriva pdcatului qi nu vE. tulburafi cAnd se starnisc patimile inld_ untrul vostru, cd.ci atunci c6.nd in lupta impotriva lor biruifi, ridicarea patimilor vi se face pricind de pace qi bucurie. 22

,,Cdutafi.pacea cu talit 9i sJurfenia fara 4' de care nitreni nu Da uedea pe Domrtttl" Pacea gi sfinfenia sunt dou6- condifii necesare pentru cel ce inseteazS' s6' vadi fafa lui Dumnezeu. Pacea este temelia pe care se sPrijinS-sfintenia. Sfinlenia nu rimdne intr-o inimS' tulburatd. qi mAnioas5-. M-?nra, cind r6m6'ne mult timp in suflet, duce la duqmdnie qi urA impbtriva aproapelui' Din aceastS' pricinS. trebuie s5' ne impd'cim indatS' cu fratele nostru, ca s5' nu ne lipsim de Harul lui Dumnezeu care ne sfinleqte inima' Cel ce este in pace cu sine insuqi este in pace qi cu aProaPele sdu qi cu Durinezeu. Un astfel de om este sfinfit' pentru c5.insuqi Dumnezeu locuieqte inlS'untrul sdu.

*M
+ Euret12, 14.

23

Dragostea Cerefi in Iiecarezi i:l1Fj*gostea. dragostea. impre_ T:^"^Y^Trezeu dragostea ,i".


Trebuie sd cercetim in fiecare zi dac6. nu cumva dragostea noastrd. nu izvord.qte din plindtatea dragostei noastre pentru Hristos. C"elcare privegheazd.ca sd.-qi p5.s1lez,e curatE dragostea, va fi pddt de cursele vicleanului, care incearcd. incet-incet sd plefacd dragostea creqtineascS.in dragoste lumeascS.. Discernimintul 5. sfdtuiesc s5. aveli in toate discerndmAnt qi infelepciune. Ferifi-vd de extreme. Ne,yginla trebuie s5. se facd. cu md.sur6.. Cel ce nu are virtufi mari qi se nevoieqte asemenea celor desdvArqifi, wind sd. trdiascd cu asprime, precum Sfin$i Asceti, q.e primejduieqte si fie luat in stdpd.nire de mAndrie gi s5. cadd.. Pentru aceasta, umblafi cu discernemant qi nu v5. irosifi timpul prin osteneli fdrd. m5sur5.. Aminti[i-vd" cd. nevoinla trupeascd. este un

",riulai*or"gostea cd qi ;:h.'::.H,l'J .T'.:"-19;iI'p"" sd' intunecl mintea


qi sd. ardd. ilffiTt'oie
s I loan 4, 16.

"."," :y Iubiti, ui^H#; virtufile. ca qi voi si fifi iubifi de ceilalfi, Dafi-t l.:i D,;;;;; i:*d inima voastrd, ca sd in-Jragos te. ,,CeI ,.1**.ti ce rdmdne in tubire ram.ane i-6ir*.r.u gt Dumnezeu rdmdne t"t Avefi datoria "Li;i.''"" fi!, cu multd luare_ aminte Ia relagile "l dintre cinstifi unul pe altul c_aniqte "r, ;;; chipuri sfinte, ca icoane ale lui Dumneze;. :;;" cdutap nic_iodatdla trUp si fa frumGltr.. trri, t. "i :"1.!. Luafi aminte r. dra_ gostei, cdci atu3ci cAnd "i_f#Ltul ini;; este "" :l:13,u 9. *ge:i"rr.

tol-giri.r".*

24

simplu ajutor dat sufletului, ca sd ajungd la desiv6.rsire. pentru ; ;j;& la desd._

Mindria andria min-tii este mdndria satanicare il tagaduieqte pe Dumnezeu _c5., qi il huleqte pe Sfantul Duh. Din aceastS. pricinS" se qi vindec5. foarte greu. Este un intuneric adAnc, care impiedicd. ochii sufletrrlui s5. vadd. lumina care se afla inlduntrul sdu qi care duce la Dumnezeu, la smerenie, la dorirea binelui. \4andria inimii insd. nu este rod al mAndriei drd.ceqti, ci ia naqtere din diferibogifie, slavd., tele stdri qi intAmpldri: cinstire, daruri sufleteqti qi trupeqti (inteligenf6., frumusefe, putere, indemd.nare qi altele). Toate acestea ii fac pe oamenii lipsi!-i de minte s5. devin6, trufaqi, infumurali, insd fdrd. sd. ajung5. atei. Aceqtia de multe ori sunt miluifi de Dumnezetr, infeleplip qi indreptafi. Inima lor se smereqte, incetea25, sd, mai caute slava deqartS. qi astfel se tdmSduiesc.

Jffijfidite

nevoie maidls ;. ,;";;;;

Nu intinclefi coarda peste mdsurd. Sd qtili cd'u putefi ,o',n p.'O.r*rr"r.,, -"e-L sd vd. dea darurile Sale. D.a-ltrrr"i c6.nd wea El. Tot ceea ce primim este un dar al milostivirii lui Dumnlzeu. Nu cdulgfi sd ajungefi la md.suri inalte . prin nevoinle mari, fdre sd avegi virtufi, pentru cd vd orimejduifi sd cddep in inqe_ din pricina mdndriei tr. $i indrdznelii. Cel care ytea harisme qi steri dtrhovnicegti inalte, fiind incd impovarai gn fdrd de minte qi mAndru, Ol]**, ". in inqe_ inainte yr "ud. d-e toate t ;til sd se ne_ ]_1T.. voiascd pentru curdfirea ru. Orr*]rezeiescul Har ddruiegte harismele, o rdsplatd, celor care s-au curdfit a. ". puti*i. ii cer_ zgom.qt qi in ceasJ-cand ::tt*"^fqd' nici nu se gindesc.

26 27

Lucrarea duhovniceascd care sa vd preocupe sd fie cercetarea inimii voastre. Nu cum:ra se cujbd.r.st" i" *::; $arpe veninos, m6.ndria, put*u ""naqtere multor rele, care omoard "*.-Oa virtu{ile qi inve_ nineazd totul? totdeauria sd fifi cu {eb-ui. Iuare aminte fatra
fericd..

d; ;";;.iila,rtut" --vquLq I ctL

rrr"i_

preocupa-reanoastrd duhovni"."""a in descoperirea qi-nimicir."-*aiAriei ;;; gi a odraslelor ei. pagj. ne izUavirnf. .. gi se sdJdqluieste in inima ,;;;; smerita cugetare, atunci cdci _le avem f.-f.t., acolo unde se afld aaerrurati""*".r.rri., qi toate ceteialte virruli ". '-1|i inalfd care "9:"ate ne pand la Dumne ".i.-Noblef ea duhovniceasci reqtinii au datoria, dupd porunca Domnului, sd devind sfingi, a."a vArgifi. DesdvArqirea qi sfinpnia s#;; 28

resc adAnc rnai-int&i. in sufletul creqtinului, iar de acolo igi pun pecetea asupra gAndurilor," dorin{elor, cuvintelor gi faptelor sale. Astfel Harul lui Dumnezeu, care se manifest5, qi in purse afld. in sU-"fl,.-gt, tarea exterioard,. Creqtinul este dator sd. se poarte fafd. de toli cu noblefe. Din cuvintele gi faptele sale sd. se r5.sp6.ndeascd. Harul lui Dumnezet), care sdld.qluieqte in sufletul sd.u, astfel incAt sd. se fac6. ard.tatd. viala sa sf6.nt5. qi sd. fie sldvit Numele lui Dumnezgu Cel care este md.surat in cuvinte, este md.surat qi in fapte. Cel care igi cerceteazd cuvintele pe care urmeazd. s5. le spun5", iqi cerceteazd qi faptele pe care urrneazd. s5" le sdvdrqeascd. qi niciodatS. nu va trece peste hotarul bunei gi virtuoasei purtdri. Cuvinlglg insuflate de Har ale creqtinului au intotdeauna delicatefe qi noblefe. Acestea sunt cele care dau nagtere dragostei qi aduc pace qi bucurie. DimpotrivS., vorp!g"e;1i{r deqgrt naqte urd", wdjmdgii, supdrdri, certuri, tulburdri gi rdzboaie. 29

Aqadar, totdeauna sd avem noblefe. Niciodatd, sd nu iasd din gura noastrd. cuvAntul rdu, cuvAnt care nu este dres cu Harul lui Dumnezetr, ci totdeauna cuvinte hune care vddesc noblefea cea intru Hristos gi starea noastrd sufleteascd bund. Doxologie reqtinul este dator sd.-L sldveascd. pe Dumnezeu, at6.t cu trupul, cd.t qi cu sufletul sdu. De altfel amAndoud aparfin lui Dumnezeu qi prin urmare nu are dreptul sd le necinsteasci. gi sd le strice, ci sd, le pdstreze sfinte gi sd. se foloseascdde ele cu multd recunogtinfd. Cel ce iqi amintegte cd. trupul qi sufle_ se poartd lul squ aparlin lui Dumn.r.i, fafd de ele cu evlavie gi cu frica Jfanta, pd.strandu-le curate de toatd. intin5ciunea, petrecAnd intr-o continud comuniune cu Acela Care le sfinfeqte qi le intdregte. 30

Omul il sllveqte Pe Dumnezeu cu trupul gi cu sufletul sdu mai intli atunci cana ili aminteqte c5' a fost sfinlit de Dumnezeu gi s-a unit cu El, iar apoi cAnd iqi uneqte voia sa cu voia lui Dumnezew' inc6.t sd' implineascd' totdeauna voia "LU"t Lui cea bund. qi desdvirqiti' Un astfel de om nu trdieqte pentru sine insuqi' ci oentru Dumnezeu. Lucreazd' pe pimant impdrdlia lui Dumnezeu' n s15;;;tt" qi veqte in toite pe DumneT'ew,in cuvinte sivArqite in fapae. Faptele sale' care sunt spre--binele aproapelui, sunt prilej de a numelui lui Dumneze* Viafa sa "ianit. strdluceqte de luminS" dumnezeiascd' gi se face astfel povd.fuitor cdtre Dumnezeu pentru cei care incd' nu Lau cunoscut'

31

Cuprins

[il#5"CI,J*#,9

$fi:,
:*: