C.1.

COMPONENTELE MATERIEI VII SI LEGATURILE DINTRE ACESTEA

Materia vie este compusa din molecule nevii. Aceste molecule izolate si examinate individual, se supun tuturor legilor fizice si chimice care guverneaza materia nevie. Totusi organismele vii poseda insusiri deosebite care nu sunt proprii materiei nevii.

A.CARACTERISTICILE PROPRII MATERIEI VII

1.Gradul inalt de complexitate si organizare al organismelor vii. Celulele componente ale organismelor vii prezinta structuri complicate, continand multe tipuri de molecule complexe. In plus, organismele vii exista intr un numar imens de specii diferite. !pre deosebire de acestea, materia nevie consta de obicei din amestecuri intamplatoare de compusi simpli ce au o organizare structurala comparativ redusa. ".#iecare parte componenta a unui organism viu are un scop sau o functie specifica. In cazul structurilor macroscopice, acest fapt este vizibil ex : aripile, ochii, frunzele, florile. $ar si in cazul structurilor intracelulare, fiecare component are un scop si o functie specifica ex : nucleul, membrana, etc. %.&rganismele vii au capacitatea de a capta si a transforma energia din mediul lor, utilizand o pentru formarea din materii brute, simple, a propriilor structuri complicate si pentru mentinerea acestora. Materia nevie nu poate utiliza energia exterioara pentru a si mentine organizarea sa structurala. $e fapt, materia nevie, atunci cand absoarbe energie externa, se descompune, trecand intr o stare mai putin organizata. '.Capacitatea de autoreplicare precisa a organismelor vii este proprietatea ce reprezinta chintesenta starii vii. $impotriva, diferitele tipuri de materie nevie nu se pot reproduce in forme identice ( ca masa, forma sau structura interna), de la o generatie la alta. Biochimia este o stiinta tanara, de numai cateva decenii, aflata la granita intre medicina, fiziologie, biologie, chimie organica. !tudiaza structura si functiile moleculelor pe care le vom denumi *I&M&+,C-+,.

B.BIOMOLECULELE
$in cele ./ elemente chimice naturale din scoarta pamantului, numai "0 sunt componente esentiale ale organismelor vii. H, O, C, N, reprezinta aproximativ .1 2 din masa celor mai multe celule. Cele patru elemente formeaza compusi care poseda o capacitate moleculara unica de a participa la procesele ce constituie in ansamblu starea vie. C, 3, 4, &, formeaza cu usurinta legaturi c !ale"te, prin punerea in comun a electroniilor 5 3 are nevoie de 1 electron, & de doi, 4 de trei, C de patru pentru a si completa ultimul strat de electroni si astfel sa formeze legaturi covalente stabile. Atomii de carbon au inca o proprietate, cea mai importanta 5 ca#acitatea $e a %e lega i"tre ei. -n atom de C poate sa accepte sau sa doneze ' electroni pentru a realiza un octet exterior, astfel poate forma legaturi covalente cu alti ' atomi de C. Atomii de C legati in acest fel pot forma catene liniare, ramificate su ciclice pentru o varietate de molecule organice diferite. $atorita c "&iguratiei tetrae$rice a perechilor de electroni din 6urul C legat simplu, se poate obtine o mare varietate de structuri tridimensionale de legaturi Carbon Carbon. 4ici un alt element chimic nu poate forma molecule de marimi si forme atat de diferite sau cu o varietate atat de mare de grupari functionale.

"

Ele'e"tele 'ateriei rga"ice

C & 4 3 8 !

Ele'e"te i" ca"titati & arte 'ici Mn

#e Ca Cu 7n * Al 9 Mn I !i !n < Cr # !e

I "i ' " t 'ici

4a: ;: Mg ": Ca": Cl

Ierar(ia rga"i)arii ' leculare a celulel r

Bi ' leculele organismelor vii sunt organizate intr o ierarhie de o complexitate moleculara progresiva. Toate biomoleculele deriva din precursori foarte simpli, cu masa moleculara mica, substante anorganice provenite din mediu, in special5 C&", 3"& si 4" atmosferic. Acesti precursori sunt transformati de materia vie, prin diferite procese metabolice intermediare, in compusi organici cu masa moleculara mai mare, reprezentand biomoleculele de baza, sau unitatile constituente. Acestea se leaga intre ele, prin legaturi covalente, formand 'acr ' lecule proprii celulei, cu mase moleculare relativ mari. Exemple de macromolecule Pr tei"ele constituite din aminoacizi Aci)ii "ucleici 5 ADN %i ARN constituiti din nucleotide

 P li)a(ari$e formate din monozaharide Li#i$e formate din acizi grasi +a un nivel superior, macromoleculele se asociaza intre ele formand sisteme supramoleculare, ex : +ipoproteinele ( complecsi ai lipidelor si proteinelor), ribozomii (complecsi ai acizilor nucleici si proteinelor). In fine, la cel mai inalt nivel in ierarhia structurii celulare, diferitele complexe si sisteme supramoleculare sunt asamblate in organitele celulei 5 nuclei, mitocondrii, lipozomi, etc.

MACROMOLECULE

ADN

'

RO!E"NE

AM"DON

#LUCO$A

Pri"ci#alii c '#u%i ' leculari $i" E. C li

C '#u%ul Apa 8roteine Acizi nucleici A$4 A>4 Glucide +ipide Molecule( unitati constituente si intermediari ) Ioni anorganici * $i" greutatea T tala 0/ 1= 1 1 % " " 1 Nr. a#r +. $e %#ecii ' leculare 1 %/// 1 1/// =/ '/ =// 1"

,u"ctiile #ri"ci#alel r cla%e $e -i ' lecule i" celule

1.Aci)ii "ucleici servesc pretutindeni la depozitarea si transmiterea informatiei genetice. ..Pr tei"ele ? servesc ca ele'e"te %tructurale unele au activitate catalitica specifica si functioneaza ca e")i'e in toate celulele sunt efectorii directi ai actiunii genelor /.P li)a(ari$ele au doua functii importante in toate celulele, unele ex: amidonul depoziteaza e"ergia necesara celulei, altele ca celuloza, sunt elemente structurale extracelulare.

*iomolecule primordiale5

C..CELULA

,ste unitatea de baza a organismelor vii. &rganismele pot fi5 u"icelulare ? cele mai simple forme de viata si #luricelulare. TESUTURILE ? reprezinta unitatea superioara de organizare a materiei vii. !unt constituite din mai multe celule de acelasi tip. ,x.5 tesut con6unctiv tesut epitelial tesut osos tesut muscular. APARATE SI SISTEME apartin organismelor superioare5 digestiv, respirator etc. Celulele pot fi5 procariote si eucariote. Celulele #r cari te0 sunt foarte mici, relativ simple, avand o singura membrana celulara. 4u au nucleu .

,x.5 eubacterii, alge verzi albastre, spirochete, ric@estii, micoplasme (ex.5 pseudomonas). ,x.5 E%c(eric(ia C li ? face parte din grupul de bacterii Coli, care se gasesc in mod specific in tractul intestinal uman. Celula matura are forma unei franghii cilindrice de "micrometri. , coli se inmulteste rapid pe un mediu simplu cu glucoza ca sursa de carbon si ioni de amoniu ca sursa de azot. Celulele procariote contin un singur cromozom, care consta intr o singura molecula de A$4 dublu helicoidala, dens spiralata, formand zona nucleara. !e inmultesc in general prin diviziune asexuata. 8rocariotele au fost primele celule aparute in evolutia biologica.

Celulele eucari te0 sunt mult mai mari si mai complexe (A 1/// 1//// ori mai mari). Celulele tuturor organismelor superioare din regnul vegetal si animal sunt eucariote, ca si celulele fungilor, protozoarelor si ma6oritatii algelor. Contin un nucleu marginit de membrana. Materialul genetic, A$4 si A>4 este distribuit in cromozomi. Celula eucariota contine de asemenea rga"ite celulare5 o mitocondrii o corpusculi Golgi o reticul endoplasmatic

Me'-ra"a celulara0 . mm, contine lipide si proteine in cantitati aproximativ egale. ,ste permeabila, permitand transportul de 4a:, ;:, glucoza, aminoacizi si alte substante nutritive ca si enzime. Nucleul0 A$4 ul este organizat in cromozomi A>4 ul este situat in nucleoli. Mit c "$riile0 sunt uzinele energetice ale celulei. Aici, hidratii de carbon, lipidele si aminoacizii sunt oxidati de catre &" in C&" si 3"&, iar energia rezultata este inmagazinata in AT8. A#aratul G lgi0 are rol in secretia #r $u%il r celulari, cum sunt proteinele, spre exterior. Micr c r#ii participa la oxidarea anumitor substante nutritive5 "3"&" ? &":"3"). Li) ) 'ii au rol in digestia materialelor aduse in celula prin fagocitoza. >ealizeaza si digestia componentelor celulare dupa moartea celulei. Reticulul e"$ #la%'atic formeaza un sistem complicat de canale care asigura transportul intracelular spre periferia celulei.
.

C/. APA, MEDIU AL VIETII

Apa este considerata cea care a favorizat miracolele si pe cel mai minunat din toate5 viataC Apa este un mediu in care traiesc organismele acvatice si care mi6loceste incorporarea in plante a sarurilor minerale. Totodata, apa este si materia primara pe care o folosesc toate vietuitoarele in sinteza substantelor organice care le asigura nutritia si cresterea. 4umai unele organisme inferioare si superioare (semintele) pot trai intr un mediu aparent uscat, putandu si relua functiile in prezensa apei si a unei temperaturi propice. ROLUL APEI IN ORGANISM +a ma6oritatea celulelor ocupa in 6ur de 0/2 din masa celulara. ,a este principalul solvent si mediul de dispersie al diferitelor substanteorganice si anorganice. Apa a6uta la transportul substantelor in celula si la numeroase reactii chimice. 8articipa la procesele de morfogenezaD 8roduce hidratarea numeroaselor substante, intervenind in disocierea electrolitilorD Asigura mediul optim de desfasurare a proceselor metaboliceD Asigura mentinerea echilibrului acido bazic al mediului intern. Continutul in apa al diferitelor celule variaza mult. Apa este prezenta in corpul uman in procent de 1/2 deoarece ma6oritatea tesuturilor contin apa (.'2 din plasma sangelui, B/2 din tesutul muscular, 1/2 din celulele rosii ale sangelui, peste 6umatate din alte tesuturi), iar consumul zilnic al unui om este de ",= l (alimente si lichide). CARACETRISTICILE APEI0 1.Caracterul $e $i# l #er'a"e"t0 In functie de repartitia sarcinilor negative ale &" si a celor pozitive ale 3, are loc o comportare de mini magnet al apei, numit $i# l, cu momentul electric ME1,B'. In molecula apei, nucleul celor doi atomi de 3 formeaza cu centrul atomului de &" un unghi de 1/' grade si %1 minute, astfel ca molecula apei este de forma triunghiulara5

1/

Molecula de apa este polara. 8olaritatea este data de combinatia de un atom de oxigen in varful moleculei cu incarcatura negativa si doi atomi de hidrogen incarcati pozitiv.

.., r'area legaturil r $e (i$r ge"0 Intre electronii neparticipanti si oxigenului, ai unei molecule de apa si sarcina partiala pozitiva a unui atom de 3 apartinand unei molecule de apa vecine se naste o puternica atractie electrostatica soldata in final cu stabilirea unei legaturi de hidrogen5 In stare lichida fiecare molecula de apa este asociata cu alte doua molecule de apa prin legaturi de hidrogen.

Incarcatura electronica diferita duce si la atragerea altor atomi aflati in apropiere, atomii de oxigen unindu se cu doi atomi de hidrogen ai unei alte molecule. +egaturile de hidrogen astfel realizate nu sunt la fel de puternice precum cele covalente, dar explica starea de agregare lichida a apei la temperatura normala. Aceste legaturi explica si caldura specifica ridicata. #iecare atom de oxigen tinde sa aiba in 6ur patru atomi de hidrogen.

11

$ispunerea are forma de tetraedru. Inelele hexagonale ale atomilor de oxigen se formeaza si formeaza o structura tridimensionala. datorita structurii spatiale si distributiei electronice, fiecare molecula de apa are posibilitatea sa se asocieze cu alte patru molecule de apa. Astfel, apa poate sa apara sub trei forme, corespunzatoare celor trei stari de agregare5 monohidrat ? stare gazoasa5 dihidrat ? stare lichida5 polihidrat ? gheata.

Gheata

Pr #rietatile a#ei $e a $i) l!a %u-%ta"te i "ice %au c !ale"te cu masa moleculara mica se datoreaza constantei dielectrice mari si posibilitatii formarii legaturilor de hidrogen. ,x.5 in cazul moleculei de 3Cl, apa stabileste o legatura de hidrogen intre electronii neparticipanti ai & din molecula proprie si 3 din molecula de 3Cl. /.I "i)area a#ei In stare naturala apa nu este un bun conductor al electricitatii, dar mai bun decat alte lichide datorita ionizarii proprii si anume abilitatea de a rectiona si a forma ioni de hidroxid &3 si hidroniu 3%&:. Apa la temperatura obisnuita reactioneaza cu5 metale cu caracter electropozitiv puternic si formeaza baze plus hidrogenD metale cu caracter electronegativ mai slab rezultand oxizi bazici si hidrogenD oxizi acizi formand oxiacizi si cu oxizi bazici formeaza baze. Te ria #r t litica a aci)il r %i -a)el r Apa are rol esential. Teoria lui Arrhenius a insemnat un mare pas inainte pe calea intelegerii chimiei acizilor si a bazelor, definindu i numai in solutie apoasa. In anul 1."%, chimistul danez *rFnsted si chimistul englez +oGrH propun o definitie mai generala a acizilor si bazelor (valabila pentru solutii apoase si neapoase).

1"

Ei arata ca i" % lutie a# a%a, i "ul $e (i$r ge" %e ga%e%te %u& r'a $e i " $e (i$r "iu 1H/O23, are r l $e -a)a. Aci)ii %i -a)ele # t &i $e&i"ite %i i" a-%e"ta a#ei %au i" alt % l!e"t . >eactii care implica apa5 1) dizolvarea unei baze in apa se stabileste urmatorul echilibru, iar deoarece apa cedeaza un proton, are rol de acid. : * : 3"& I *3 : 3& ") acizii care pot ceda un singur proton unei baze (3Cl, 34&%, 3Cl&'). 34&% : 3"& I 3%&: : 4&% %) intr o reactie de echilibru acida bazica (*rnsted), in mediul de reactie exista doua specii de acizi si doua specii de baze. 3Cl (aJ) : 3"& (l) E 3%& I 3%&:(aJ) : Cl (aJ) 3Cl pierde un proton si formeaza ionul clorura, Cl , care este baza sa con6ugata. In solutie se formeza cuplul 3ClKCl . 3"& accepta un proton si se formeza astfel ionul hidroniu, 3%&:, care este acidul sau con6ugat, se formeaza cuplul 3"&K3%&:. Acestea se numesc cupluri acido bazice. In functie de mediul de reactie apa poate participa la doua cupluri acido bazice5 3 "&K3%&: apa cu rol de baza si 3"&K3& apa cu rol de acid. ') formarea stalactitelor si stalagmitelor, formatiuni carstice atat de spectaculoase, are la baza reactia CaC&% : C&" : 3"& I CA(3C&%)" in care este prezent cuplul acid baza 3C&%KC&%" . I "i)area a#ei Apa se comporta fata de o baza ca un acid, deoarece cedeaza protoni si ca o baza fata de un acid, deoarece accepta protoni. In apa pura din =// milioane de molecule ionizeaza o singura molecula. >eactia de ionizare a apei este o reactie de echilibru si se numeste reactie $e aut #r t li)a. I" a#a #ura, la .4 C, c "ce"tratia i "il r H/O2 e%te egala cu cea a i "il r HO5 . >olul deosebit pe care il au ionii 3%&: intr o solutie apoasa l a condus pe chimistul danez !Frensen sa introduca in 1./. notiunea de #H. Autoionizarea apei5 3&3 (l) : 3&3 (l) E 3%&: : &3 #H5ul E%te l garit'ul cu %e'" %c(i'-at al c "ce"tratiei i "il r $e (i$r ge"1H/O23. I" &u"ctie $e ace%ta a#a # ate &i aci$a 1#H 'ai 'ic $ecat 63, -a)ica7alcali"a 1#H 'ai 'are $ecat 63 %au "eutra 1#H863. p3 ul creste cand concentratia (3%&:) scade. 8h ul este o marime adimensionala +a "=oC produsul intre concentratia ionilor L3%&:M si L3& M este 1/ 1' E ;G si se numeste #r $u%ul i "ic al a#ei.

1%

Di%tri-utia a#ei i" %i%te'ele -i l gice 4ecesarul de apa al organismului uman variaza in limite fiziologice, fiind conditionat de anumiti factori5 cuantumul alimentelorD natura alimentelorD valoarea energetica a ratiei alimentare. Cuantumul de apa din organism e dependent de factori ai mediului intern si extern5 ,x.5 mediul extern5 temperatura, umiditateD mediul intern5 varsta, sex, stare fiziologica. -n organism adult contine 11 0o2 apa in medie. ,xista insa diferente mari in raport cu varsta5 un fetus de % luni ? .'2 apaD un nou nascut ? 1B 0'2 apaD barbat adult ? 1/ 1=2 apa femeia adulta ? ="2 apa. &data cu varsta scade continutul apei in organismD in acelasi timp scade si intensitatea proceselor metabolice. Apa prezinta o mare diversitate in raspandire5 o i" #la"te cele mai bogate in apa sunt5 pepenele ./2, capsuni ./2, cartof 0=2. cele mai sarace in apa sunt cerealele5 grau ? aprox. 12. o la "e!erte-rate5 steaua de mare aprox5 0=2, insecte NK 1/2. o rga"ele5 serul sanguin ..2, muschi 0/ 0.2, scheletul ''2, creierul B= ./2. In organism intalnim5 apa intracelularaD extracelulara ? in plasma, lichid interstitial. Apa intra si extracelulara se gaseste intr un permanent echilibru, prin osmoza. Nece%itatile rga"i%'ului u'a" $e a#a -n organism in repaus are nevoie de .// "/// g apa pe zi, iar un organism in plina activitate are nevoie de "=// '/// g apa pe zi. Copiii consuma cea mai mare cantitate de apa. Sur%ele $e a#a pentru organismul uman constituie5 o apa exogena ? ingerata prin consum de alimente si bauturiD
1'

o apa endogena ? apa provenita din procesele biochimice din interiorul celulelor. Bila"tul a#ei0 apa ingerata apa excretata ? acest raport trebuie sa fie in echilibru. I"ge%tia provine din5 o bauturi, aprox. 1"// mlKziD o alimente, aprox. 1/// mlKziD o surse endogene, aprox. %// mlKzi, pana la "=// ml. E+cretia provine din apa eliminate prin5 o urina, pro. 1'// KziD o piele, aprox. =// mlKziD o plamani, aprox. =// mlKziD o scaun, aprox. 1// mlKzi. Setea este starea fiologica care anunta necesitatea ingerarii de apa. ,ste produsa de5 o carenta de apaD o consum exagerat de alimente sau eliminare masiva in procese patologice .

1=

C9.METABOLISMUL
>eprezinta totalitatea transformarilor biochimice si energetice care au loc in tesuturile organismului viu. Metabolismul este un process complex, care are la baza doua procese opuse. A"a- li%'0 procesele biochimice de -i %i"te)a a substantelor ce intra in alcatuirea materiei vii. >eactiile anabolice se caracterizeaza prin c "%u' $e e"ergie 1reactii e"$ ter'e3. Cata- li%'0 totalitatea proceselor biochimice de $egra$are a substantelor din organism ? se produce in special ruperea legaturii dintre atomii de C din moleculele diferitelor substante. Acest tip de reactii este insotit de $ega:are $e cal$ura 1reactii e+ ter'e3 . &rganismul uman este alcatuit din5 0/2 apaD %/2 substante solide (proteine, lipide, hidrati de C ? glucide, acizi nucleici). Orga"i%'ul u'a" e%te u" %i%te' $e%c(i%, care &ace %c(i'- $e %u-%ta"te %i e"ergie cu 'e$iul e+ter". Ace%t %c(i'- #er'a"e"t %e "u'e%te 'eta- li%'. Metabolismul incepe odata cu ingestia alimentalor si sfarseste cu excretia produsilor neutilizabili. ,l se desfasoara i" trei eta#e0 digestivaD celularaD excretorie. +egatura dintre aceste etape o asigura sangele si circulatia acestuia. I" eta#a $ige%ti!a, sub actiunea unor fermenti specifici (amilaza salivara, sarurile biliare, amitaza pancreatica, insulina), are loc fragmentarea hidrolitica a macromoleculelor organice din alimente si transformarea lor in molecule simple, absorbabile5 glucoza, acizi grasi, glicerina, aminoacizi. I" eta#a celulara, principiile alimentare sufera numeroase transformari. Totalitatea transformarilor biochimice care au loc la nivel cellular reprezinta 'eta- li%'ul i"ter'e$iar. $eci, METABOLISMUL INTERMEDIAR reprezinta schimbul de substante si energie dintre celula si mediul intern.

11

Reactiile 'eta- lice $i" celule %u"t $e $ ua ti#uri0 reactii a"a- lice ? de sinteza a unor constituenti sau de rezervaD reactii cata- lice, de scindare a substantelor (hidrati de C, lipide, proteine), pana la produsi finali neutilizabili (apa, C&", substante azotate simple ? 43%, uree). 8rin reactii a"a- lice are loc reinnoirea permanenta a structurilor celulare uzate, sunt sintetizate o serie de substante active (proteine, polizaharide, lipide), enzime, hormoni, este asigurata cresterea si inmultirea celulelor, precum si incarcarea lor cu material nutritive de rezerva. >eactiile catabolice genereaza energie. ,le se desfasoara in doua faze succesive5 1. Intr o prima faza are loc 'eta- li)area i"c '#leta, pe cai specific a substantelor nutritive, pana la stadiul de acetil c e")i'a A %i aci$ +al acetic, produsi intermediari comuni glucidelor, lipidelor si protreinelor. In aceasta faza se elibereaza o cantitate redusa de energie. ". In faza a doua are loc metabolizarea completa a produsilor intermediari. Aceasta faza este comuna tuturor substantelor nutritive. ,a consta in reactii de +i$ 5re$ucere, prin care se elibereaza ./2 din energia chimica a moleculelor. & parte din aceste reactii se desfasoara ciclic, in cadrul ciclului citric sau ciclul ;re-%, iar o parte are loc la nivelul la"tului %au cate"ei re%#irat rii celulare. Toate aceste reactii constau, in esenta, din OardereaP alimentelor in prezenta &". In organism, energia se elibereaza treptat in etape succesive si nu se transforma toata in caldura, ci o parte se depoziteaza. Ciclul ;rebs si catena respiratorie au sediul in 'it c "$rii, unde se desfasoara respiratia celulara. >eactiile anabolice necesita energie, iar cele catabolice elibereaza energie. $in aceasta cauza ele se desfasoara cuplat. E"ergia c(i'ica nu poate fi utilizata direct, mai intai, ea se inmagazineaza sub forma de compusi macroenergetici, al caror reprezentant principal este acidul adenozintrifosforic (AT8). $epozitarea energiei in AT8 reprezinta '/2 din energia chimica eliberata in procesele de oxidare metabolica. >estul se pierde sub forma de caldura. Totalitatea schimburilor energetice dintre organism si mediu, reprezinta METABOLISMUL ENERGETIC.

10

ME!ABOL"%MUL L" "D"C

METABOLISMUL ENERGETIC
Conservarea structurilor si perfectionarea lor, refacerea uzurilor, necesita multa energie, pe care sistemele vii o preiau din mediul exterior, sub forma de legaturi chimice ale macromoleculelor si o redau mediului sub forma de caldura. Metabolismul energetic studiaza geneza si utilizarea energiei chimice a substantelor alimentare. ,nergia eliberata la nivelul celulelor (in special in mitocondrii) prin reactii de oxidare a lipidelor, glucidelor si a proteinelor. Aceasta energie este inmagazinata mai intai sun forma unor noi legaturi chimice, bogate in energie (legaturi fosfat macroergice de AT8 si C8). #iecare celula foloseste AT8 ca sursa primara de energie, pentru

1B

indeplinirea functiilor sale caracteristice. Celulele actioneaza ca adevarati transformatori ai energiei chimice a substantelor in e"ergie 'eca"ica, electrica, cal rica, %' tica. Deter'i"area 'eta- li%'ului e"ergetic $eoarece toate transformarile energetice din orice sistem duc, in final, la aparitia de energie calorica, schimburile energetice organism mediu pot fi evaluate prin calorimetrie si exprimate in cal rii. Metodele calorimetrice pot fi $irecte %i i"$irecte. Cal ri'etria $irecta consta din masurarea caldurii dega6ate de un organism viu intr un interval de timp. !e folosesc camere calorimetrice. 8roductia calorica a organismului este evaluata cu a6utorul unor sisteme termoelectrice. Cal ri'etria i"$irecta se bazeaza pe faptul ca toata productia calorica a organismului provine din reactii de oxidare. In organism alimentele sunt OarseP in prezenta &", care se consuma. In organism, arderile sunt mult mai lente, au loc in etape succesive, iar energia se elimina treptat. 8rin eliminarea consumului de &" intr un interval de timp se poate calcula calorigeneza corespunzatoare. Trebuie sa cunoastem puterea calorica (echivalentul caloric) al &" si volumul de &" consumat de organism. Meta- li%'ul e"ergetic !aria-il Cheltuielile energetice ale organismului pot creste in cursul eforturilor fizice de 1/ "/ ori fata de cele bazale. Meta- li%'ul -a)al este metabolismul organismelor aflat in repaus, care consuma cantitatea cea mai mica de energie. Munca fizica necesita multa energie, care trebuie acoperita printr un consum sporit de alimente energetice. In raport cu efortul fizic prestat, cheltuielile energetice se clasifica in ci"ci categ rii0 Cheltuieli energetice de repausD Cheltuieli energetice din efortul fizic usorD Cheltuieli energetice din efortul fizic greuD Cheltuieli energetice din efortul fizic foarte greu. Meta&olismul &azal corespunde cheltuielii energetice necesare mentinerii unor acti'itati (iziologice de &aza: respiratia) acti'itatea inimii) (unctia rinichiului) acti'itatea cere&rala) echili&rul termic) echili&rul osmotic *al presiunii+,
1.

1.2 din aceasta energie este folosita pentru necesitatile metabolice ale sistemului nervos, ".2 este utilizata de ficat, 1/2 de catre inima, 02 de catre rinichi, 1B2 de catre muculatura. >ata metabolismului bazal la adultul normal este in medie de 0/ @calKora (aproximativ 1= 0/ 2 din cheltuiala energetica totala). 8entru barbati valoarea calculata a metabolismului bazal este de 1 @calKoraK@gcorp, iar la femei este de /,. @calKoraK@gcorp. ,act rii ce i"&lue"tea)a 'eta- li%'ul -a)al sunt5 varsta, sexul, starea fizica, inaltimea, greutatea, factorii de mediu, tipul morfo functional, diverse stari fiziologice sau patologice. , r'ula $e calcul a 'eta- li%'ului -a)al #ormula 3arris *enedict este bazata pe varsta (9), greutate (G), inaltime (I) pentru femei (@cal)5 1== : (.,=1 x G) : (1,B= x I) (',1B x 9) pentru barbati (@cal)5 1== : (1%,0= x G) : (= x I) (1,0B x 9) #ormula Mifflin !t.Qeor pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 1. 0B ani pentru femei5 (1/ x G) : (1,"= x I) (= x 9) 111 pentru barbati5 (1/ x G) : (1,"= x I) (= x 9) : = Pri"ci#alele %ur%e $e e"ergie pentru organismul uman sunt reprezentate de5 car&ohidrati *glucide+ si -lipide. roteinele sunt mai putin utilizate drept sursa de energie. 4ecesarul energetic variaza cu varsta, sexul, greutatea, inaltimea, activitatea fizica desfasurata, conditiile de clima si starea de sanatate. E&ectul ter'ic al ali'e"tel r >eprezinta cheltuielile energetice din cursul proceselor de digestie, absorbtie, asimilare a alimentelor dupa ingestie, si are o valoare de 1/2 din cheltuielile energetice totale. ,fectul termic al alimentelor se refera la producerea de caldura indusa de alimente, la actiunea dinamica specifica si la efectul specific al alimetelor. $upa ingestia alimentelor rata metabolismului creste, pentru a reveni apoi la normal dupa cateva ore. Generarea de energie indusa de alimente este mai mare atunci cand alimentele sunt ingerate separat, decat atunci cand sunt consumate sub forma de pranz mixt. C(etuielile e"ergetice $eter'i"ate $e acti!itatea &i)ica Aceste cheltuieli variaza direct proportional cu i"te"%itatea activitatii depuse si reprezinta componenta cea mai variabila a cheltuielilor energetice.
"/

Contributia activitatii fizice la energia totala variaza in limite foarte mari5 de la 1/2 la persoanele imobilizate la pat, la peste =/2 la persoanele foarte active, cum sunt sportivii. Cheltuiala de energie include atat energia consumata voluntar, cat si involuntar in activitati precum masticatia, deglutitia (inghitirea), mentinerea posturii. ,act rii care influenteaza energia cheltuita in cursul activitatii fizice depind de5 1. Ti#ul acti!itatii &i)ice $e%&a%urate 8entru o persoana consumul energetic este5 in timpul somnului 1," @calKmin in repaus 1,% @calKmin in timpul spalatului si imbracatului ",' @calKmin in timpul activitatilor casnice (ex. calcatul rufelor) ",. @calKmin efort fizic usor (plimbare) %,1 @calKmin dintre profesii, cea mai ReconomicaR este cea de pictor %,= @calKminD cele mai multe calorii sunt consummate de taietorii de copaci (1/,% @calKmin) activitatea sportiva cu cel mai mic consum energetic este biliardul (1,B @calKmin), iar mai intense sunt tenisul (0,1 @calKmin), inotul, schiatul (1' 1= @calKmin) alergatul cu viteza de "/ @mKora timp de = min, poate determina un consum de aproximativ "/ @calKmin Calculul a# rtului cal ric0 activitate sedentara "= %/ @calK@gcorpKzi activitati fizice usoare %/ %= @calK@gcorpKzi5 functionari, avocati, medici, profesori, informaticieni, arhitecti activitati fizice medii %1 '/ @calK@gcorpKzi5 muncitori din industria usoara, studenti, munci agricole mecanizate, comercianti, militari activitati fizice mari '1 '= @calK@gcorpKzi5 munci agricole nemecanizate, forestieri, mineri, turnatori, dansatori, unele sporturi de performanta activitati fizice exceptionale A '= @calK@gcorpKzi5 taietorii de lemne, pietrari, maratonisti, boxeri, canotori .. Se+ul in general, barbatii desfasoara o activitate fizica mai intensa, au o suprafata corporala mai mare si o proportie crescuta de masa musculara comparativ cu femeile. /. Var%ta inaintarea in varsta este asociata cu reducerea nivelului activitatii fizice, scaderea masei slabe si cresterea adipozitatii.

"1

4evoile energetice sunt mai mari in perioadele de crestereD astfel, nou nascutii necesita 11= @calK@corpD sugarii necesita aproximativ 1/= @calK@gcorp, copii intre 1 1/ ani necesita aproximativ B/ @calK@gcorp. $e asemenea si adolescentii au necesar caloric crescut (pentru fete %B @calK@gcorp si pentru baieti '= @calK@g corp). C(eltuielile e"ergetice $at rate ' $i&icaril r te'#eraturii 'e$iului Cand temperatura mediului scade, organismul cheltuieste energie mai multa, pentru a mentine constanta temperatura corpului, prin intensificarea proceselor metabolice (cheltuiala energetica pentru generarea de caldura). Cantitati suplimentare de energie sunt cosumate si atunci cand temperatura mediului este prea ridicata si organismul trebuie sa se opuna cresterii propriei temperaturi.

""

C. 4.VITAMINELE
De&i"itie0 !unt substante organice, sintetizate, in general de plante (sau unele bacterii), care in cantitati mici sunt necesare organismului pt. mentinerea echilibrului fiziologic. &rganismul animal nu poate sintetiza vitamine si lipsa lor din hrana provoaca imbolnaviri grave, numite AVITAMINO<E. $.p.d.v. farmacodinamic sau bichimic, vitaminele sunt catalizatori biologici, care regleaza functiile celulelor in organism alaturi de hormoni si enzime. !pre deosebire de hormoni, care sunt secretati de glandele endocrine si se numesc *I&CATA+I7AT&>I ,4$&G,4I , vitaminele sunt *I&CATA+I7AT&>I ,S&G,4I, fiind introduse prin alimentatie in organism.-neori in plante se gasesc sub forma de 8>&9ITAMI4,. +ipsa partiala a unor vitamine din organism produce imbolnaviri numite HIPOVITAMINO<E, iar excesul HIPERVITAMINO<A. -nele hipovitaminoze se cunosc de mai multe secole,ca exemplu5 5SCORBUTUL1care"ta $e !itC35care apare dupa o alimentatie de lunga durata cu conserve (la marinari), se trata cu zeama de lamaie si legume proaspete. 5- ala BERI5BERI 1care"ta $e !it B1 ) ce se gaseste in coa6a bobului de orez, apare la populatia din Asia &rientala, unde orezul era decorticat. Pre#ararea !ita'i"el r0 extractia din vegetale extractia din dro6dia de bere semisinteza, pornind de la substante naturale sinteza chimica De"u'irea !iata'i"el r (se cunosc peste "/) prin litere5 A, *, C, $, etc prin numele bolii pe care o combat5ex5AEantixeroftalmica, *1Eantinevritica, $" si $%Eantirahitice. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. 8entru usurinta studierii , se impart in5 hidrosolubile (se dizolva in apa) liposolubile (se dizolva in grasimi).

"%

A. VITAMINELE LIPOSOLUBILE 1A, D, E, ,, ;3

1.VITAMINA A se gaseste in natura sub forma de T caroten, care este considerat provitamina A 5=5car te"ul se gaseste in5 plante ca5 salata verde, morcovi, rosii, spanac, varza, ardei, ridichi, broccoli, grapefruit, portocale $in T carotenul furnizat de vegetale, se formeaza in organism, sub influenta unei enzime, vit.A si anume5 o molecula de T caroten se scindeaza formand doua molecule de vit.A 5!it A ca atare se gaseate in5 untura de peste, smantana, galbenus de ou, lapte, ficat. 9it.A este sensibila la prelucrarea termica, deci este preferabil sa fie ingerata din legume si fructe proaspete. Actiu"e &ar'ac $i"a'ica5 este indispensabila pt refacerea purpurei retiniene in procesul vizual de adaptare a ochiului la intuneric stimuleaza la copii cresterea are rol esential in formarea si functionarea normala a celulelor epiteliale, a mucoaselor si pielii. I"$icatii0 in oftalmologie5 xeroftalmie Lochii fara lacrimi5 uscarea con6unctivei si a corneei datorata disfunctiei glandelor lacrimaleD cu timpul se produce ingrosarea corneei si diminuarea vederiiM hemeralopie in ginecologie (sarcina, lactatie, prurit vulvar) in dermatologie (arsuri, acnee, plagi infectate, par si unghii friabile in pediatrie5 la copii cu intarzierea cresterii in medicina interna5 dupa infectii respiratorii in &>+5 rinite, hipoacuzie oncologie. , r'e &ar'aceutice5 caps A:$", dra6.1////-I vita A acetat, caps.=////-Ivit A, sol uleioasa buvabila "////-IKml, fiole%////-I(sol uleioasa). 1-IEactivitatea biologica specifica a /,%''mg vitA acetat si /,%mg vitA pura. 1g vitA contine '=/////-I.
"'

Hi#er!ita'i" )a A produce5 dureri de cap, somnolenta, tulburari cutanate, la gravide malformatii ale fatului (!4C). ..VITAMINELE D !e cunosc = vitamine $5 $", $%, $', $= (derivati de steroizi). Toate au actiune antirahitica. !e stie de mult ca rahitismul se vindeca cu untura de peste. In 1.1. s a constatat ca rahitismul se vindeca si prin expunerea bolnavilor la razele ultraviolete. ,fectul terapeutic obtinut era asemanator cu cel al unturii de peste (pesti marini). $e aici s a tras concluzia ca in pielea bolnavilor exista o substanta numita PROVITAMINA $, care sub influenta luminii se transforma in vit $. a3VITAMINA D. ERGOCALCI,EROL !e gaseste in untura de peste, lapte, unt, oua, legume. E&ecte &ar'ac $i"a'ice5 favorizeaza absorbtia Ca si 8 in organism, inlesnind procesul de osificare. +ipsa $" provoaca la copii >A3ITI!M-+ , iar la adulti decalcefierea L&!T,&8&>&7AM are rol asupra !4C, prin normalizarea raportului calciuKfosfor. I"$icatii5 osteoporoza, osteoartrite, decalcefiere in sarcina, carii dentare, psoriasis. Hi#er!ata'i" )a D (vit liposolubile, administrate in doze mari, se acumuleaza). !e manifesta prin5 varsaturi, greturi, astenie, decalcefiere, calcifieri in plamani, rinichi, vase sanguine. -3VITAMINA D/ 1COLECALCI,EROL3AL,A D/ >ezultatele terapeutiuce obtinute cu $% sunt superioare $" #orme farmaceutice5 fiole'/////-I, 1/////-I, capsuleA:$", dra6euri$%.

"=

/.VITAMINELE ;5 ,ITOMENADION 1ANTIHEMORAGICE3 9it ;1 se gaseste in vegetale5 cu frunze verzi, tomate, stigmate de porumb, conopida, varza 9it ;" se gaseste in produse de origine animala5 peste, carne, bacterii saprofite. 9it ;% se prepara sintetic Actiu"e &ar'ac $i"a'ica0 E%te i"$i%#e"%a-ila #e"tru %i"te)a #r tr '-i"ei la nivelul ficatului. 8rotrombina e un ferment vital pt coagularea sangelui. +ipsa vit ;din organism duce la hemoragii mari subcutane, intramusculare si in interiorul organelorEdiateze hemoragice. Absorbtia vit; in organism se face la nivel intestinal, cu a6utorul acizilor biliari, iar afectiunile tubului digestiv si insuficienta hepatica conduc la lipsa vit ; din organism I"$icatii0 hemoragii si insuficienta hepatica fiole de %mg vit ;1 preventiv se adm in intervantii chirurgicale. 9.VITAMINA E 5 TOCO,EROLII 1VITAMINA ,ECUNDITATII3 T&C&#,>&+ in limba greacaEcreator de urmasi. In natura se gaseste in5 salata proaspata, embrionul incoltit al graului, orz, mazare verde, morcovi, telina, oua, paine neagra, unt. &rganismul uman nu le poate sintetiza, deci trebuiesc obtinute din alimente. I"$icatii tera#eutice5 e indispensabila in metabolismul glucidelor, lipidelor, organelor de reproducere se recomanda in 5 sterilitate, avort spontan, tulburari de menopauza, afectiuni dermatologice, hepatite, are efect detoxifiantD neutralizarea radicalilor liberi (A, C, ,, seleniu) Administrarea in doze prea mari provoaca tulburari ale ciclului menstrual se gaseste in farmacie sub forma de capsule /,/%g tocoferol acetat.

"1

4.VITAMINA , !e extrage din uleiul de floarea soarelui. Are rol in metabolismul lipidelor, colesterolului, in crestere si mecanismul ovulatiei. I"$icatii5eczema, seboree, furunculoza, hiperfoliculinemie, degenerescenta grasa a ficatului, cosmetica. !e gaseste sub forma de capsule gelatinoase si solutie uleioasa.

B.VITAMINELE HIDROSOLUBILE >COMPLE?UL B, VIT C, P@

1.COMPLE?UL B Cuprinde un grup de vitamine diferite, dar care au in comun existenta in aceeasi sursa 5 dro6dia de bere si ficat. Pre#arare0 din dro6dia de bere, tarate de orez (faex medicinalis). a.VITAMINA B1 1TIAMINA, ANEURINA3 >!ita'i"a a"ti-eri-erica, a"ti"e!ritica@ !e gaseste in cerealele complete, ficat carnea de porc, dro6dia de bere *1 6oaca un rol important in metabolismul glucidelor. Intareste sistemul nervos. carenta prelungita in *1 provoaca tulburari nervoase (!4 periferic si apoi !4C), cardiovasculare, digestive. *oala *eri *eri uscat afecteaza nervii si muschii iar *eri *eri umed afecteaza inima. I"$icatii0 nevrite infectioase, metabolice, insuficienta cardiaca, afectiuni hepatice, digestive, diabet, hipertiroidism, dupa tratamente prelungite cu antibiotice sau sulfamide. , r'e &ar'aceutice5comprimate si fiole cu 1/ si "= mg clorhidrat de tiamina.

"0

-.VITAMINA B. RIBO,LAVINA, LACTO,LAVINA A fost identificata in lapte si extrasa. Carenta *" se produce rar si se manifesta prin fisura la coltul gurii (cu o secretie de culoarea mierii)D apoi mucoasa linguala se depitalizeaza. I"$icatii0 eczema, lupus eritematos, dermatite seboreice, afectiuni oculare, enterocolite, stomatite , r'e &ar'aceutice5 fiole =mg si 1/mg. c.VITAMINA B4 ACIDUL PANTOTENICEprezenta universala Se ga%e%te i"0 plantele verzi (se produce in procesul de fotosinteza) tesuturi animale5 ficat, rinichi, miocard, tesut nervos. ,ste sintetizata de organism de 'icr &l ra i"te%ti"ala, de aceea nu se cunoaste o avitaminoza pantotenica. 8rezenta sa este conditionata de prezenta vit5 *1, *" si acid nicotinic. 9it *= prote6eaza nervul acustic de atrofierea produsa de streptomicina. I"$icatii0 afectiuni cutanate, polinevrite, parestezii (sindromul picioarelor care ard), afectiuni digestive. , r'e &ar'aceutice5 8atotenat de calciu ?fiole 8anthenol comprimate si fiole !ampoane, balsamuri, creme, cosmetice. $.VITAMINA BA PIRIDO?INA ,ste prezenta in dro6dia de bere, tegumentele cerealelor, grau incoltit, ficat. Aportul exogen si sinteza endogena satisfac nevoile organismului. Carenta de vitaminei *1 produce5 leziuni cutanate seboreice, carii dentare, nervozitate, convulsii, anemii. I"$icatii5 afectiuni nervoase, gravidie, combaterea varsaturilor (gravidice, anestezice), afectiuni hepatice, boala de iradiatie, tratamentul

"B

T*C deoarece izoniazida duce la eliminarea renala a *1, favorizand polinevrita. , r'e &ar'aceutice5 comprimate si fiole. e.VITAMINA B6 INO<ITOL, &act r Bi % I ,ste un factor vitaminic raspandit in regnul vegetal si animal in organismele tinere, in portiunile de plante cu crestere rapida5 sparanghel, salata, fasole verde. A fost pus in evidenta in bacilul ;och, ceea ce explica preferinta acestuia (T*C) pt tineri. I"$icatii tera#eutice0factor lipotrp in afectiuni hepatice, in perioade de crestere, convalescent Inozitolul intra in compozitia medicamentelor hepatoprotectoare. &.VITAMINA B1. CIANCOBALAMINA A fost obtinuta initial din ficat de bovine "=mg din o tona ficat. In prezent se obtine din apa reziduala de la culturile !treptomHces griseus. !e gaseste in ficat, rinichi, creier, galbenus de ou, branzeturi, scoicile de rau R lul &i)i l gic0 este cel mai important factor de maturatie eritrocitara. In lipsa ei apar celule atipice, megaloblasti (anemia *iermer pernicioasa)D intervine si in multiplicarea celorlalte elemente sanguine5 leucocite, trombocite. factor insemnat pt mentinerea integritatii celulelor epiteliale, mai ales mucoasei limbii si tractului digestive. vindeca leziuni neurologice factor lipotrop (protector al celulei hepatice) factor esential de crestere si nutritie. -n regim alimentar echilibrat asigura =mgKzi, iar necesarul este de1mgKzi. !e prescrie in dozele cele mai mici Ug sau V. I"$icatii5 anemii , asociata cu fier, afectiuni neurologice, afectiuni hepatice.
".

, r'e &ar'aceutice5 fiole =/V si 1///V administrate i.m. C "trai"$icatii0 in afectiuni neoplazice g.VITAMINA B195ACIDUL ,OLIC 1VITAMINA M, VITAMINA Bc, ,ACTORUL U3 A fost extrasa din ficat, apoi descoperita in spanac, dro6die de bere. R lul &i)i l gic0 are functie importanta in hematopoieza, intervine in maturarea celulelor din maduva osoasa, in anemii megaloblastice. stimuleaza leucopoieza in leucopenii, agranulacitoza. nu vindeca leziunile neurologice ci dimpotriva, agraveaza manifestarile nervoase. este factor de crestere pt unele microorganism. !e administreaza oral5 Acifol = mg. cpr, Acid #olic cpr de = mg. C "trai"$icatii0 tratamente antimicrobiene cu sulfamide la persoanele peste 1/ ani, la care ar putea accelera evolutia unor procese neoplazice lente.

(.VITAMINA B14 PANGAMETINA, ACIDUL PANGAMIC A fost descoperit in extractul apos de ficat, alaturi de vit *1" de 6aponezul TomiHama. -n an mai tarziu, ;rebs izoleaza din dro6die de bere, sange de bou, extract de ficat, samburi de caise, etc. R lul &i)i l gic5 stimuleaza metabolismul oxidativ al celulelorWceea ce duce la o functie normala a tuturor tesuturilor, in special miocardic si musculatura striata. profilaxia batranetii si ateroscleroza factor lipotrop efecte detoxifiante (intensifica functia antitoxica a ficatului).

%/

i.VITAMINA PP ACIDUL NICOTINIC SI NICOTINAMIDA 1!ita'i"a a"ti#elagr a%a3 In regnul vegetal se gasesc ambele forme. In regnul animal se gaseste numai nicotinamida Acidul nicotinic e considerat provitamina pt. ca se transforma in organism in nicotinamida, parte componenta a doua coenzime cu importanta vitala pt. metabolismul proteic si respiratia tisulara. 4icotinamida participa la metabolismul glucidic, lipidic, al alcoolului. Carenta de vit 88 produce tulburari cutanate, digestive, nervoase. Alte i"$icatii5 vasodilatator in tulburari coronariene, de circulatie cerebrala, $egeraturi. fibrinolitic in tromboembolii. :.VITAMINA I COLINA vitamina anticirotica B.VITAMINA H BIOTINA antiseboreica se gaseste in galbenus de ou variante59ITAMI4A 31 factor de crestere pt microbe (acidul para amino benzoic) dro6dia de bere, ficat , varza Actiu"e0 prote6eaza pielea de arsuri solare antireumatic antialergic

%1

..VITAMINA C ACID ASCORBIC 1!ita'i"a a"ti%c r-utica3 !e gaseste in cantitati foarte mari in fructe5 citrice, maceseX, legume5 ardei, rosii, Xsi in cantitati moderate in5 carne, lapte, ficat. 4ecesarul zilnic5 /,/1 /,/0g (este acoperit printr o alimentatie rationala. R lul &i)i l gic5 intervine in procesele de oxido reducere (sistem redox), participand la cele mai multe reactii metabolice. creste rezistenta la infectii. antioxidant (neutralizarea radicalilor liberi). Carenta de vitanina C provoaca !C&>*-T-+, fenomene hemoragice, osteoporoza, leziuni osoase, dentare, gingivite sangerande, caderea dintilor, anemie, astenie. Hi# !ita'i" )a apare mai ales primavara5 astenie, dureri articulare, musculare, oboseala (prin acumularea acidului lactic in muschi, sensibilitate la infectii). I"$icatii5 anemii:acid folic si fier, vindecaea plagilor, osteoporoza, fracturi, stari febrile in boli infectioase, interventii chirurgicale, stres, efort fizic, efort intelectul, infectii gingivale, paradontoza. /.VITAMINELE P ,LAVONOI<I Cresc rezistenta capilara prin vasoconstrictie si permeabilitatii capilare (initiala 8 vine de la permeabilitate). a.RUTINA 1RUTO<ID3 !e gaseste in plantele5 >uta graveolens, !ophara 6aponica (salcamul 6aponez). I"$icatii5 hemoragii prin fragilitatea capilara (purpura), hemoptizii (hemoragii pulmonare) , hemoragii digestive, hemoragii retiniene, pregatirea preoperatorie:vitC:vit; si postoperatorie. , r'e &ar'aceutice5 Tarosin (rutina:acid ascorbic), >utinoscorbin. micsorarea

%"

CA. HORMONII
De&i"itie0 !unt substante chimice specifice, produse de glandele cu secretie interna (e"$ cri"e3 care in cantitati foarte mici regleaza anumite functii care stau la baza fenomenelor vietii. Alaturi de vitamine si enzime ei formeaza grupa -i catali)at ril r si sunt transmisi pe cale %a"gui"a organelor si tesuturilor asupra carora actioneaza specific. $in punct de vedere a structurii chimice hormonii se impart in " grupe5 1. H r' "ii %ter i)i care au la baza nucleul sterolic si sunt de natura neproteica. ". H r' "ii $eri!ati $e a'i" aci)i care sunt de natura proteica H r' "ii %ter i)i sunt 5 hormonii sexuali 5 estrogeni (feminini) androgeni (masculini) hormoni corticosuprarenali H r' "ii $eri!ati $e a'i" aci)i sunt 5 3ormonii tiroidieni 3ormonii pancreatici 3ormonii paratiroidieni 3ormonii hipofizari

I.

HORMONII DERIVATI DE AMINOACI<I

A. HORMONII HIPO,I<ARI HIPO,I<A ? este situata in craniu, in saua turceasca. ,ste glanda endocrina care le coordoneaza pe toate celelalte. Are " lobi5 hipofiza interioara hipofiza posterioara H r' "ii (i# &i)ari %u"t $e . ti#uri0 3ormoni cu actiune directa somatica, somatotropi 3ormoni care regleaza actiunea altor glande endocrine a) 3I8&#I7A A4T,>I&A>A (A$,4&3I8&#I7A)

%%

,libereaza urmatorii hormoni 5 Cu actiu"e $irecta % 'atica5 H r' "ul S 'atr t # 1 STH ) coordoneaza cresterea in inaltime. De&icie"te cau)ate $e i"%u&icie"ta %ecretie a ( r' "il r (i# &i)ari0 a.Na"i%' (i# &i)ar ? este boala indusa de deficitul de hormon somatotrop. 8ersoana ramane mica de statura, cresterea in inaltime este intarziata. Trata'e"tul se face de catre medical endocrinolog cu 4aposim, Clortestosteron (hormoni masculini) ? in cazul baietilor, iar in cazul fetitelor, se administreaza ,stradiol (hormoni feminin) : vitamine5 A, $", $%, *1". -.Giga"ti%'ul ? este cauzat de productia in exces de hormon somatotrop, la varsta copilariei. In cazul adultilor, maladia se caracterizeaza prin cresterea extremitatilor5 acr 'egalie (sau elefantiazis). #ata se deformeaza prin cresterea mandibulei, a nasului, ingrosarea buzelor, a limbii, cresc exagerat labele picioarelor si mainile. Trata'e"t5 iradierea hipofizei (roentgenterapia), interventia chirurgicala (indepartarea unei portiuni)D medicamente hormonale (Testosteron pt. barbati, ,stradiol pt. femei). 5H r' "ii tire tr # 1 TSH ) tireostimulina 5H r' "ul a$re" 5c rtic tr # (corticotropina) stimuleaza secretia hormonilor corticosteroizi de catre glandele suprarenale ? ACTH 5H r' "ii g "a$ tr #i ? stimuleaza dezvoltarea caracterelor sexuale, primare si secundare. -.ormonul (oliculostimulant */%.+ Care la femeie stimuleaza cresterea foliculilor si maturatia ovulului. +a barbati stimuleaza spermato geneza. -.ormonul luteinizant *L.+ Asigura la femei dezvoltarea corpului galben adica ovulatia. +a barbati secretia de testosteron. 5Pr lacti"a 5stimuleaza lactatia b) 3I8&#I7A 8&!T,>I&A>A !A- >,T>&3I8&#I7A !ecreta " hormoni 5 vasopresina
%'

oxitocina 1. VASOPRESINA 1ADH3 !e mai numeste si 8IT>,!I4A sau hormonul antidiuretic. Acesta creste presiunea sanguina prin efect vasoconstrictor si micsoreaza cantitatea de urina prin intensificarea reabortiei la nivelul tubilor renali. Ca urmare deficitul de vasopresina provoaca o diureza a&undenta. +ipsa totala a hormonului produce $ia-etul i"%i#i$. $eoarece se elimina numai apa, va creste concentratia de electroliti ceea ce va provoca o sete puternica asociata cu poliurie. !indromul invers, hipofunctia nu a fost pus in evidenta. Tratamentul se face prin administrarea hormonului vasopresiva. !e gaseste ? fiole ? retrohipofiza ? contin 1g de pulbere de lob posterior hipofizar care se administreaza prin prizare de ' = ori pe zi. .. O?ITOCINA ? 8IT&CI4A !A- 3&>M&4-+ &CIT&CIC ,ste principalul stimulator al uterului cu efecte maximale in timpul nasterii ? e(ect ocitocic, Contracta fibra uterina pentru expulzarea fatului si a placentei. $upa care determina si sustine retractia uterului, comprimarea vaselor sanguine si incetarea hemoragiei. &citocina actioneaza asupra glandei mamare, contractand fibrele muscular netede din 6urul canalelor galactofore producand expulsia laptelui. 8reparat ? &xitocina fiole, 1 =2 . B. HORMONII TIROIDIENI TIROIDA ,ste o glanda situata deasupra traheei si produce o secretie interna necesara cresterii si dezvoltarii normale a organismului. Are prorietatea de a fixa iodul din alimente printr un sistem enzimatic, capabil sa fixeze ionii de iod care reactioneaza cu proteinele. !unt ' hormoni5 Tiroxina Monoiod tiroxina $iiod tiroxina Triiod tiroxin De&icie"tele &u"cti "ale ale tir i$ei
%=

a.Hi# &u"ctia tir i$ia"a C HIPOTIROIDIE !indromul se numeste MI?EDEM si poate fi insotit de gusa. 3ormonii tiroidieni ? sunt aminoacizi care contin i $ 1tir +i"a %i trii $tir "i"a), stimuleaza metabolismul celular prin intensificarea oxidarilor, termogeneza, schimburile respiratorii, de aceea au rol important in cresterea si dezvoltarea organismului, in mentinerea metabolismului normal pentru toate varstele, stimuleaza functiile !4C. La c #ii, hipofunctia determina5 cretinism sau mixedemul infantil, care incepe sa devina apparent la % ' luni. Cresterea este intarziata, capul mare, fata umflata, palida, expresia apatica, insuficienta dezvoltare a organelor genitale, deficienta mintala accentuata. Copilul bolnav se poate dezvolta normal daca i se administreaza hormoni tiroidieni in cursul vietii. Cretinism endemic exista in regiunile unde alimentatia este saraca in iod. La a$ulti, mixedemul reprezinta consecinta atrofierii tiroidei. !imptomele sunt5 scaderea metabolismului bazal, a proceselor metabolice, adipozitate crescuta, fata este aproape fara expresie, umflata, sensibilitate crescuta la frig, vorbire greoaie. Trata'e"t5 tratament de substitutie cu preparate tiroidiene (Alfa tHroxin), *1, ACT3, ,uthHrox. -.Hi#er&u"ctia tir i$ia"a C HIPERTIROIDIE boala *asedoG (gusa exoftalmica) adenomul toxic. Si'#t 'e0 metabolismul bazal creste enorm (pana la 0/ B/2), fata de valorile normale5 scaderea in greutate, nervozitate, agitatie, instabilitate emotionala, transpiratie, tahicardie, viteza de circulatie a sangelui creste, fata cu expresie de anxietate, exoftalmie, largirea fantei pelpebrale prin retractia pleoapei superioare etc. Trata'e"t5 rezectia subtotala chirurgicalaD radiatia glandei tiroide, medicamente antitiroidiene (ThHrozol)D ioduri de ; si 4a. Iodurile inhiba captarea ionilor de iod de catre tiroida. C. HORMONII PANCREATICI 8ancreasul (glanda endocrina) descrisa de profesorul 8aulescu, produce (in insulelele +angerhaus) ( r' "ul i"%uli"a, produs de celulele *eta.
%1

Celulele alfa produc ( r' "ul glucag ". Ambii hormoni intervin in metabolismul glucidelor si conduc la mentinerea valorii normale a glucozei in sange (glicemia) ? B/ 1"/ mg2. $eficitul de insulina duce la $ia-etul )a(arat, cresterea glucozei in sange (hiperglicemie) insotita de eliminarea ei prin urina (glicozurie) si poliurie secundara. 4eutilizarea glucozei ca sursa de energie (lipsind insulina) este compensata de mobilizarea si oxidarea lipidelor, proteinelor, ceea ce duce la producerea de c r#i cet "ici, cu acumularea in sange (acidoza metabolica) si eliminarea in urina acetonurie). Accentuarea acidozei diabetice, asociata cu tulburarile profunde hidroelectrolitice va duce la coma diabetica (hiperglicemica). Ti#uri $e $ia-et0 diabet primar A (de origine ereditara) diabet secundar *. ,act rii care favorizeaza aparitia diabetului secundar sunt5 supraalimentatiaD sedentarismulD stress ul. Trata'e"tul0 regim alimentar (fara zahar, grasimi)D regim de viata restrictiv, fara efort fizic, fara suparari, evitarea intemperiilor, evitarea ranirilor (pentru ca ranile nu se mai inchid)D tratament medicamentos5 i"%uli"a sulfamide5 Tolbutamid, Glibenclamid, etc. biJuanide5 Meguan, *uformin, !ilubin. Regi'ul ali'e"tar0 glucide '/2D proteine "=2D lipide %=2. Ca indulcitor5 zaharina, ciclamatul de sodium (clorhexilsulfamat de 4a). D.HORMONII PARATIROIDIENI 8aratiroidele se gasesc intr o parte si alta a tiroidei. !unt ' glande anexe a tiroidei. 8roduc #arat5( r' "ul care regleaza meta&olismul (os(o calcic. +ipsa lui produce spasmofilie, tetanie care se trateaza cu vitamina $" si $%.

%0

II.

HORMONII STEROI<I
A.HORMONII SE?UALI

!unt produsi de glandele sexuale ( gonade ) si determina dezvoltarea organelor sexuale la epoca pubertatii si functionarea lor normala mai tarziu. 1.H r' "ii %e+uali &e'i"i"i0 a.HORMONII ,OLICULARI 1e%tr ge"i3 $eclanseaza prima faza a ciclului menstrual si faza de proliferare a mucoasei uterine. ,i se gasesc in ovare si in sange sau placenta . 1.ESTRONA 1 ,OLICULINA ) $ezvolta caracterele sexuale primare si secundare la femei. Actioneaza asupra uterului, osificarii cartila6elor oaselor lungi , mai actioneaza asupra metabolismului calciului si fosforului favorizand fixarea calciului in oase si mai actioneaza asupra retentei de apa in organism. In farmacie se gaseste sub forma de5 #iole de 1ml cu substanta activa "//mg ? #&+IC-+I4A Se rec 'a"$a i" 8ubertate intarziata, !terilitate Tulburari menstruale &prirea lactatiei ..ESTRADIOLUL 1DIHIDRO,OLICULINA3 Are aceasi actiune cu foliculina. In farmacie se gaseste sub forma de5 benzoat de estradiol (#iole de ,strotestEestradiol 1 mg si testosteron 1// mg) ,tinilestradiol comprimate de /," sau /,=mg. ,strofem (Climara) plasturi. -.HORMONII GESTAGENI Au rol in a doua parte a ciclului menstrual, cea de gestatie. 8regatesc mucoasa uterina pentru nidatie si mentinerea ovulului fecundat.

%B

1.PROGESTERONUL ,ste secretat de corpul galben sau corticosuprarenala si placenta. ,ste indispensabil pentru mentinerea sarcinii, intervine in metabolismul glucidic si al proteinelor. !e gaseste sub forma de fiole de 1ml si "ml in concentratie de /,/1gr. sau /,/"=gr. !i Se i"$ica i"5 dismonoree amenoree fibrom uterin hiperfoliculinemie avort spontan Pre#arate %i"tetice5 Medroxiprogesteron comprimate /,/1gr., $Hdrogestron ($uphaston). .. H r' "ii %e+uali 'a%culi"i01a"$r ge"i3 $etermina dezvoltarea normala si mentinerea caracterelor sexuale masculine primare si secundare. TESTICULUL C are . &u"ctii 0 Secretia i"ter"a, endocrina care elibereaza hormonii masculini. Secretie e+ter"a, spermatogeneza. Te%t ter "ul este hormonul sexual masculin5determina dezvoltarea organelor sexuale masculine primare si secundare. Are actiune anabolizanta si antiestrogenica. I"&lue"tea)a a-% rtia i"te%ti"ala a calciului %i & %& rului %i &i+area l r i" a%e. 8reparate de sinteza5 4aposim =mg., Madiol, Clortestosteron. B.HORMONII CORTICOSUPRARENALI Glandele suprarenale sunt formate din " regiuni dinstincte5 'a$u!a ? care secreta andrenalina si norandrenalina mediatori chimici la nivelul sinapselor neuroefectuare. 4atura excitantului determina eliberarea andrenalinei sau a a noradrenalinei5 durerea si emotiile determina eliberarea de adrenalina.
%.

mania si eforturile duc la eliberarea de noradrenalina. scoarta sau cortexul suprarenalelor secreta un amestec de hormoni steroizi denumiti in terapeutica corticosteroizi. C&>TIC&!T,>&I7II intervin in metabolismul glucidic, de aceea se mai numesc si gluc c rtic %ter i)i. Influenteaza indirect metabolismul proteinelor si al lipidelor. Au o puternica actiune antiin(lamatoare si antialergica, Maladia Addison ? este datorata unei productii insuficiente de corticosteroizi. I"%u&icie"ta ( r' "ala %e 'a"i&e%ta #ri"0 astenie, hipotensiune, tulburari digestive, pigmentarea pielii pe partile expuse luminii si slabiciune musculara. BIOSINTE<A ( r' "il r c rtic %ter i)i este stimulata de catre hormonul adrenocorticotrop (ACT3 ) secretat de lobul anterior al hipofizei. !e cunosc peste %/ de corticosteroizi. 1.C rti) "a5 cel mai important si este indicat in 5 boli endocrine ? boala Addison alergii ? astmul bronsic inflamatorii ? reumatismul poliarticular acut dermatoze ? cortizonul ce se aplica pe piele (ex. $ermovate, +ocoid) toxiinfectii grave boli de sange ? leucemie acuta con6uctivite "n timpul tratamentului cu Cortizon este o&ligatoriu regimul hiposodat, C "trai"$icatii0 diabet osteoporoza hipertensiune arterial in sarcina tromboflebite, insuficienta renala Pr $u%e $e %i"te)a cu c rtic %ter i)i0 Acetat de hidrocortizon 3idrocortizon hemisuccinat 8rednison comprimate de = mg. $exametazon ? fiole $iprophos ( fiole ) 1 pe luna

'/

CA. BIOCHIMIE MEDICALA

I.HEMATOLOGIA SANGELE ? +atina %a"gui%, este un tesut special sub forma lichida
care, prin intermediul aparatului circulator, alcatuit din inima si vasele sanguine transporta nutrienti si oxigenul la nivelul tesuturilor corpului de unde preia C&" si produsii de catabolism tisular, transportandu i la nivelul organelor de eliminare. !angele este alcatuit din5 plasma elemente celulare. Pla%'a reprezinta circa == 1/2 din sange si este formata din aproximativ ./2 apa, 12 substante anorganice5 ioni, 4a, Cl, ;, Mg, 8, Ca, .2 substante organice (proteine, glucide,etc). Ele'e"tele celulare0 1.Eritr citele (globule rosii, hematii) au rolul de a transporta &" si C&". !unt celule anucleate ce contin un pigment numit hemoglobina. .emoglo&ina este o proteina compusa dintr o albumina numita gl -i"a si o grupare numita (e', ce contine fier cu rol de fixare a &". 3emoglobina e pigmentul care determina culoarea rosie a sangelui. Val ri " r'ale0 barbati 1% 11gK1// femei 11 1=gK1// !caderea valorii hemoglobinei indica o anemie. Val ri " r'ale eritr cite0 ',= =,/ mil. la femei =,/ =,= mil. la femei ..Leuc citele 1globulele albe) se impart in5 gra"ul cite (cu nucleu glanular), clasificate dupa culoarea protoplasmei in % categorii5 eozinofile5 94 '/ '//Kmm cub bazofile5 94 1/ 1//Kmm cub neutrofile5 94 "=// 0=//Kmm cub Au un rol imunologic in imunitatea nespecifica. Au proprietatile de diapedeza si fagocitoza, prin care duc la eliminarea germenilor patogeni din organism. agr "ul cite E leucocite, cu nucleu agranular5

'1

monocite limfocite. 4umarul total de gl -ule al-e variaza, fiind mai mare la copil. 945 '/// B///Kmm%. -n numar crescut de leucocite indica o infectie bacteriana. 9alori mici se inregistreaza in infectiile virale sau boli autoimune. /.Tr '- citele E plachete sanguine, au rol in coagulare. !unt cele mai mici elemente figurate ale sangelui. 945 1=//// %/////Kmm%. Sca$erea5 predispune la sangerari. Cre%terea5 predispune la ocoagulare accentuata5 tromboflebite, infarct, accidente vasculare cerebrale etc. .ematocrit E procentul elementelor figurate rosii ale sangelui. 945 barbati5 '' '12 945 femei5 '1 '%2 & valoare scazuta a hematocritului, alaturi de o hemoglobina scazuta si un numar de hematii mic, denota anemie. Rec ltarea %a"gelui #e"tru e+a'e"e (e'at l gice !e face dimineata, cand bolnavul este la pat, preferabil pe stomacul gol, in vacutainere cu anticoagulant 4a",$TA "/K1/// /,/= /,1 ml sol. 8t. 1 ml sange venos (cu cap mov). !e agita foarte usor. VSH (9iteza de sedimentare a hematiilor) !e bazeaza pe proprietatea eritrocitelor de a sedimenta intr un tub de sticla, dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu anticoagulant /,' ml citrate trisodic la 1,1 ml sange.) (%,B g citratK1// ml apa distilata). !angele se aspira in pipete <estergreen in strat subtire, inalt de "// mm si se pune in pozitie verticala. !e citeste dupa o ora si dupa " ore. 9aloarea 9!3 este data de mm de plasma ce separa dupa o ora si dupa " ore. 945 barbati % 1/ mmKh 945 femei 1 1% mmKh 945 copii mici 0 11 mmKora. 9!3 crescut nu este specific unei boli, doar indica medicului ca undeva in organism e o afectiune acuta sau cronica.

'"

He' leuc gra'a c '#leta0

4r. ,ritrocite5 >*C 4r. +eucocite5 <*C Cantitatea totala de 3g din sange5 3G* 8rocentul de globule rosii hematocrit ( 3CT) 4r. Trombocite (8+T)

'%

II.BIOCHIMIA SANGELUI
Cuprinde analize de laborator care determina procentul de componente din plasma, responsabile pentru buna functionare a organismului. Rec ltarea %a"gelui se face dimineata, pe stomacul gol, in vacutainere (cu cap rosu), fara anticoagulant. !e separa prin centrifugare hematiile de ser, iar din serul prelevat se executa analize de laborator care determina5 Cati "i0 4a: ;: Ca:: Mg:: 945 %1= %'/ mgK1// 945 1' "1 mgK1// 945 .,/1/,B mgK1// 945 1,. ",= mgK1// ml ,chilibreaza retentia de apa si pres. &smotica. Crampe musculare dupa pierderi de lichide. Tetanii, crampe, rahitism 8ierderi de lichide, tetanie, crampe musculare. 3ipermagnezia5 icter, insuficienta renala si hepatica.

A"i "ii0 Cl 8 945 %%' %.= mgK1// 945 ",= ',B mgK1// !cade in insuficienta renala si hepatica >ol structural in oase si dinti

C '# "e"te rga"ice a) tate Ureea Creati"i"a 945 "/ '/ mg2 Ciroza, infectii insuficienta renala, renala, arsuri intinse /,0 1,1 mg2 : diabet $ieta hipocalorica
''

urinare, litiaza

Aci$ uric Biliru-i"a

zaharat ",= 0 mg2 totala N1 mg2 directa N /,"= mg2

Insuficienta renala, guta, arsuri, anemii hemolitice &bstructie a cailor biliare, hepatite, ciroze.

C '# "e"te rga"ice "ea) tate C le%ter l Trigliceri$e Gluc )a N"1/ mgK1// N1=/ mg2 B/ 1"/ mg2 3ipotiroidism, pancreatita acuta, guta, hepatita cronica, diabet zaharat $iabet zaharat, hipotiroidism $iabet zaharat

&ligoelemente #e:: 1/ 11/ microgr2CCC nu Anemie feripriva am simbolul de micro Cu:: 0/ 1'/ microgr2 CCCidem Anemie feripriva, boli hepatice, leucemie acuta, intoxicatie cu saruri de Cu

'=

III.BIOCHIMIA URINII
E+a'e"ul %u'ar $e uri"a se recolteaza prima urina de dimineata, in recipiente speciale, aceasta fiind cea mai concentrata. Investigatiile cantitative5 glucoza, proteine, se practica din fractiuni de urina preluate din cantitatea colectata in "' ore. Diure)a E cantitatea de urina emisa in "' ore 945 1/// 11// mlK"' ore A poliurie A "=// mlK"' ore N oligourie +ipsa E anurie A%#ectul5 urina normala este limpede. $aca e tulbure, poate contine5 saruri, mucus, puroi, grasimi. Cul area0 galben deschis ? urina normala rosie : sange galben verzuie cu spuma (pigmenti biliari) E hepatita acuta. De"%itatea ? se masoara cu urodensimetrul 945 1/1= 1/"= A 1/%/ ? zahar PH5ul0 945 slab acida E 1 (intre ',B 0,') 83 puternic alcalin E infectii urinare. Pr tei"ele (proteurie, albuminurie) %/ ./ mg in "' ore A nefropatii Gluc )a0 945 / C r#i cet "ici ? provin din metabolismul protidic accelerat E diabet. Ur -ili" ge" A hepatite. Se$i'e"tul uri"ar5 urina se centrifugheaza in eprubete, iar sedimentul se pune intre lama si lamela si se examineaza a microscop. Se$i'e"t rga"i)at0 Celule e#iteliale provin din vezica urinara sau canalele renale iar la femei din vagin. Eritr citele apar sub forma unor discuri mici, cu contur prYcis.

'1

Leuc cite ? infectii urinare. Cili"$rii uri"ari5 sunt de origine renala. Se$i'e"tul "e rga"i)at0 -rati amorfi Cristale de acid uric ? in urini acide &xalate de Ca ? in urini alcaline #osfati amoniaco megnezieni in urini alcaline #osfat tricalcic Cristale de colesterol Cristale de leucina

'0

IV.BIOCHIMIA LCR
Rec ltarea LCR se face prin punctie lombara sau suboccipitala. A%#ectul " r'al5 clar si incolor. In mod patologic aspectul se poate modifica5 lichid hemoragic (hemoragii meningiene, meningite) lichid tulbure (meningite purulente) E+a'e"ul c(i'ic obisnuit consta in5 det. proteinelor, dozarea glucozei, clorurilor. Pr tei"e5 945 sub '/ mg2 Gluc )a5 945 '= B/ mg2 (glicorahia) Electr & re)a LCR ,ste foarte importanta in diagnosticarea meningitelor.

'B

V.BIOCHIMIA SUCULUI GASTRIC

,ste un lichid limpede, incolor, acid, fara miros. In cazuri patologice, mirosul este acru, putred sau ranced. !e recolteaza prin tuba6 gastric, iar in laborator se determina aci$itatea %ucului ga%tric (dupa un post de 1" ore). determinarea aciditatii libere (3Cl liber care se gaseste sub forma ionizata) aciditatea totala.

'.

VI.BIOCHIMIA SUCULUI DUODENAL

+ichidul obtinut prin tuba6 duodenal reprezinta un amestec de bila, suc pancreatic si lichid de secretie al glandelor mucoasei duodenale. !e introduce o sonda dubla gastrica si duodenala (a 6eun), avand eventual un balon de obstructie a duodenului si se obtin5 Bila A ? un lichid transparent ? galben in diferite nuante, vascos alcalin. In conditii patologice poate fi5 tulbure sau incolor. Bila B ? lichid galben castaniu sau brun verzui, vascos, concentrate. In conditii patologice poate fi tulbure cu sange sau excesiv de concentrat. Bila C ? lichid alben, fluid si clar. *ila se examineaza microscopic, (se pot gasi paraziti5 giardia), bacteriologic, pt. a depista eventuale infectii.

=/

VII.METABOLISMUL ,ECALELOR
+a nivelul intestinului gros, actul digestiv este terminat, pentru ca aici nu se mai produc modificari evidente. Apa va actiona asupra bolului alimentar, transformandu l in bol fecal. C "ti"utul #r ce"tual0 apa 0=2 materii solide "=25 celuloza, fibre, deseuri alimentare, grasimi, saruri, resturi de acizi. 1. E+a'e"tul 'acr %c #ic0 A%#ectul0 omogen ? in mod normal 8atologic apar5 resturi alimentare nedigerate, fibre musculare, mucus. !e determina gradul de patogenitate prin e+a'e"ul $e $ige%tie. C "%i%te"ta ? pastoasa, semipastoasa, dura, moale, semilichida, lichida. , r'a ? cilindrica ? normal. Cul area bruna ? normal. 8atologic ? verde, decolorata, neagra. PH5ul normal E neutru sau slab alcalin 0 B 8atologic E acid sau alcalin. Mir %ul normal E fetid. 8atologic E putred. Para)iti5 8atologic5 oxiuri, ascarizi, tenii, chisturi de lamblii.

=1

="