SP

Sinteze .l
soct
Colecjie

logLce
O

ingrijiti de Prof. dr. docent Const' Nicugi JEAN STOETZEL

ALAIN GIRARD

SONDAJELE

DE OPINIE PUBLICA

LlOTflria

|ph't4

EDITURA STIINTIFICA $I ENCICLOPEDICA

gucuRrsTt, rszs

TRADUCERE:

I. PECHER

CUVINT INAINTE

In anwl 1948 apdrea in editura ,,Scarabte" o cflrte, reped.e epaizatA, intitulatd Sondajele de opinie publici de Jean Stoetzel. Relwind astdzi acest titlu, se poate aprecia dlwmwl parcurs de dowdzeci Si cinci de ani incoace: pe atunci, dsr,tprd acestui
swbiect na apd,rase aproape nimic in Fran;a; astdzi insd ar t'i grew de intocrnit o bibliogralie exbausti-

vA asupra metod,elor, aplicasiilor Si rezultatelor in

acest d,onxenitt.

Prin concepSia Si prin realizarea lor, sondajele d,e opinie publicd Sin de mai mwlte discipline Si

la tehnici numeroase Si variate. O tratare aprot'and,atd a acestui swbiect ar necesita mai mulrecwrg

te lwcrdri, redactate de mai mulSi autori, care lor, calcwlul probabilitdsilor, stiinsa politicd, cit

sd

abord,eze deopotrivd teoria Si evaluarea atitwd.inisi

tebnicile psihologice ale conztorbirii si lwncpionarea calculatoarelor electronice. Cei mai buni speciali;ti d,in aceste d.omenii aa scris tratate Si nwzneroase ar-

ticole care ld,mwresc teoria

JEAN STOETZEL ET ALAIN GIRARD Les sond.ages d'opinion pwbliqwe
Presses universitaires de France. PARIS, 1973

ji

practica sondajelor

de opinie publicd.

Prezentarea enci.clopedicd,

a temelor nu este in

spirital lwcrdrii de

t'aSd.

se wrmdreSte d.oar sd. se rdspandE

5

In paginile care ur?nedzA la ctteva intre-

__a--

bdri precise ce se pun studentalui saa cititorulai unai ziar tn care apar rezultatele anei anchete: ce
un sond'ai de opinie pablicd, cum, d,e cdtre cine si in ce scop sint practicate sondaiele, care e Q4Ioarea lor stiinSit'icd Si utilitatea lor practicd? Sondajele de opinie prblicd au devenit efectio. o adevdraid institwpie, a'cdrei funcSionare este strins
este

INT RODUCERE

legatd ile viapa societdPilor contemporane. Este imposibit sd ignordm ndturd lor ad'esdratd Si nici' seroiciile pe care le aduc astLzi.
AATORII

1. INFORMATIILE PRIVIND

OPINIA PUBLICA

ffi;;i ta'"i;

Popularitatea pregedintelui Statelor lJnite"sau in cre$tere sau ;.;ilt I n.p"utiiii france"l este " aiai oii.t"al- Acqiunile cancelamittriti^ C.""J"i.i f"a"i"t. s"t' -ctle ale primului dlmpotnva' sau' aprobatelarg nistru iaponez sint sint deiaprobate de citre germ-ani sau cle^ catre la-

la putere. in Marea ;;"tt? F;;ttigi"t paniduiui a pirtidului Congreori Uruguay, il;ilie t"" i""
sului din India, scade sau

"*i;.,t. i;;lii; po"i.creqte?zilni!. fiecare' des"fi" radio' Fiecare -e $nut t"" pit*t de .fti"itJ de opitie din lara "i"-f miqcirile ei il;;;';;;;ai'f pt.ti, vorbitS' relatetzd sa' tttL; r; ;rui; t-.r,nr. nalronale sau lninti-adevir despre evenimentele

ffi-iT;;;t,-i-n'.onio*itate

cu principala ei miJtspre deciziile p.ersoanelor ;il;lT;;p"tt** cu rispunde.ri politice' Dar itt'tt.ttit. iil"sti*liii"t' piri qiovenind din :;';.I#;,-aL "t.-L"t', prii" care acrisunetul institute specializate, despre .pe despubiicului' masa li,irii.' ti"ii.ililT.-ii pe care opgiuntle ire iudicata cetigenilor' despre sau le resPing' i..qr'i" -l;ri.l,le spriiini 1.'-ti tt"l putr.l iq lXrile dein,r."g" i'n mocratice, actele organelor Pttent slnt supuse ce mal aprecierii- tuturor. OrganisTe din. ce in care subde.zvoltate' qi in chiar lXrile ,rl*.ro"r., cera de au. menir9.a. ffi;;;;'. b"". itii"tifice, de fasi public5 opi"i" ."itotllii;;;-"'i*.

"''i"

conlunctura.

qi sexualitatea., ior ..." alcltriJqt"'rri"1" ". f"..'"Ui..iij fieclruia 9i .oi."i;"ir;* rntormagiilo^r privind. " opini_a. Gusturile, preferin_ fele, constringe-rile, idealurile, sint scrutaie zilnic rn toare.,sensurile, qi.toat; lumea, de la omul cel mar.umrl pind .la..c.e.l mai eminenr, poate lua cu_ no$rlnqa cte mrgcanle.. cele mai aparente Ei cele mar ascunse care stribat qi anim5 conqriinla co_
ggsr.ea

qode ahmentare gi vestimentare, ocroti;ea sXn5t5lii, folosirea timpuiui t;U.r, airii*riil.,-;;;:

a.ytg,,.

a junul fieclrui scrutin impor_ _. oamenii politici ;;;Jr" cunog_ ei 11n10 $e#torii trnta cte starea de spirit.a. corpului electoral fagi de^ diferitele parride^participani.. V;.r"i;" sau in_ trlngerea unora sau. a altora dintre ele e_ste deja prefigur-at5_ ln rezultatel" obgi""i"- J"- .*rr. or_ ganismele de studiere a opiniei'puUi;"..-"rupr". Dar acesre informagii st5rii de spirit 9i a tendingelor. publicurur nu prlvesc numai eveni_ menrere polrrlce .propriu_zise. Starutul femeii, re_ marrrmonral, numi.rul de copii dorit pe Fliy,l ramrlre, gcolarizarea, pensiile, forga de muncX'si gomajul, costul. viegii iau.,.gi.**;i"r.- crlriiUJi

Tot . astfel,

ln

2. SONDAJELE $I LUPTA POLITICA

zilnic"a a.

lectivX.

n_orgiile de

Publicul este obignuit cu acele informalii care se exprrmd sub form.5 de. procente, arXttnd pro_ . .rlspunsuri la inireb;.;

din ignorangX, lipsX de inrcres sau refuz. Informagiile privind oiinia, difuzate i" noastre prin presa scrisX sau vorbiti, fac parte "it.f. din^ peisijul fimiliar. Ele nu mult decrt buletinele serviciilor meteorologice, ". ;# maicursu_ rile bursei sau indicele cosrului "i.in-'Zi*i*;i le- urm5resc cu avidirate, ca gi publicul Ei lide_ rii politici. EJ.e au clp5tat caracterul unei ade_ varate lnstltutll.
raspu-ns,
8

El nu .ignorl cI, in legiturl .u fi*."r. o propo4ie mai mult sau mai pujin imporranrl de -peisoane n-au dat nici un
terog,are.

ca ele provrn drn anchete, din ,,sondaje.., in cursul carora un anumlt numd,r de persoane au fost in_

ii*pi.. El'ltie

problema evocare,

o prelungire oUtig"i;_ rie--a vieqii acrive ar fi'cea mai ,rEpopularS. O politicX demografic5 sau social5 poiJ i;;"; "u tendinge, in mlsura in care ..h;l;brui .o_ lcelte. tecrrvrtetri depinde, in cele din urm5, de com_ qortamentul fiecirui individ. Faptul cI in con_ fliotul din Orientul miilociu fr"n..iii -F ."gGi au manifestat mai multX simpatie pentru I"srael decit pentru statele arabe, r"., fuprui g f"i; a. 45.olo d,e pirere c-onrrar5, numai 1'go/o atrtudinea. generalului de Gaulle in timpul "u "pi"U"i vizitei sale in Canada in august 1967, sint indicagii a cXror. importangl nu p6are fi .ont.rtut; d"c5'ert" adevlrat. cX liderii politici 1in seama, in acgiunea Ior, de ideea p-e-care gi-o fac despre spriiinul pe 'Anglia, care poporul..li-l acordX. ca iarl _intr-o in care stabilirea datei alegerilor'general, gine.guvermrlui, ^i^r_ .fluctuaqiite irestigiuiui ..1o, douX marl parttde retlne in mod necesar atentia. Aceasta nu pentru cI asemenea drre ar modifi_ ca circumsranjele gi ar acfiona direct asupra con_ juncturii. Nu aceasra este funclia lor. dste insi posibil ca orienrarea unei politici ,I fie d."i"i5, acceleratX sau contrariarS, in urma r5sun.tului p. care fl au aceste date in cercurile conducltoare.
convenienrele tmbXtrinirii,
9

foarte interesaqi de securitat." 'uo.iuli- li- r;;ri;;; p_opulalrer lngrozeqre .pe majoritatea dintre ei qi ca drnrre roate misurile destinate sX atenueze in_

natur; care astlzi constiruie actualitatea, i ar mtine - istoria. Nu esre indiferenr de a se gti cI francezii sint -

o., grevi minieri sau df declaralia unui condu_ citor sindical ele relateazi".ri f"pf ii .o"rti_ tuie ele. insele fapte. Exprimind .pi"i;, Jcesre in_ rormatrl reprezinti in acelagi timp un dat obiec_ tlv fr. se rnscuu in imensa regea de date de orice

. Informagii de acesr fel nu satisfac numai cu_ rrozrtarea. Ca orice alr5 informagie _ fie cI e vorba de desflqurarea rizboiului din Vietnam, de

care se spriiinX o persoani Printre elementele pe -momentul luXrii unei decizii, cu rlspundere in i.ruliai.l. sondaielor sint acelea care intervin firX lndoialX din ce in ce mai mult 9i multe expun.ri de motive ale deciziilor qin seamX de ele' ln plus - si fiindcX ele constituie un element al sitriatiilor - datele privind opinia publici au devenit'in lupta politicX o arm5 de care se servesc partidele care se infrunti sau oamenii care

britttre numeroasele exemple ce ar putea fi in,ro."t., un articol mai veihi din marea revist; engl"zi The Economist ne oferi o ilustrare semniiicativi. Revista isi intitulase editorialul din 24*"rti" '(iittt 1951. Sond.aiele ile opinie si -patlamentul

degin puterea.

;;;-t; pui.t. din 1950 9i sondaiele repetate arXttr'r n't"t" scXd"te a nrestiqiului sXu' Revist" ei oentru oardd'rl U* g ,.-int*l."si preferintele la guvernul
.o"t.*"tot si cerea ca

and Parliamenr\. Guvernul laburist Attlee

tX nrt rXmini F'a se refemaioritXtii' vointei imootriva Dutere rea la ,,un nou fact.tt care existX ?n 3itr121l"o'"to"l; . .'. Cu sau flrX voia politicienilor' acest nou fact.,. p"'o 56ndxi,rl de ooinie oshlicX". Nrr n'r' este posibil sX se continue o cornnortarp cate oninie' "F1" ,ir',. ,.r-" de existente an.h"telor de exlsla. acesta este rln fapt: cu toate ci nu stnt istX. aces i'rfailibile. i n ansamblrr. renrtratia preciziei lor esto f.im "t"bilirX, "i est" inevitabil ca tactica noliticX de ceea ce ele scot ";--i."hrt;,r".i sX tinX seama aici faptul cX suverla luminX". Nu intereseazi putere un timp si cX la rXmas Atif.. a mai ""f fost tnfrtnt si ?nlocuit cu a aleeeri la urmitoarele un guvern conservaror. 6xuzele schimbirii depXsesc*sub toate asoectele sondaiele, dar lln asemen." o.rt, printre multe altele, aratX ptnX la ce ri"t utilizate ele tn luptele dintre partide' o"*t ^ Acesta este firl indoialX motivul pentru care criticile sondaielor nu inceteazi d sint reluate cu fio"t. ocazie', ca gi cum sondaiele ar interveni

tntr-un domeniu rezetvat care n-ar apargine decit oamenilor politici sau ziarigtilor care comenteazi evenimentele si cauti sX exercite Ei ei o actiune. Astfel, in timprrl alegerilor din 1959 in Marea Britanie, un ziar francez, care publicX adeseori rezultate ale anchetelor sau analize exrrase din date "e provin din sondaie, scria: ,.Pronosticurile au fost rXsturnate: sondaiele de opinie care inreeis'raserX pe nedrept o reintirire a ,.,opularitXtii lahuristilor..." sau: .,RXsturnind oronosticurile institutelor de sondai, conservatorii isi sDoresc .imtit",r maioritatea in Camera Comrrnelor" (,,Le l\ufonde" din 9 .ctombrie 1959). Aooi. dupX o zi de reflecqie: ,,FIrX sondaiele mai mult sau mai pudn fanteziste ale diferitelo" institure de specialitate. oricine ar fi putut sX pr"vadX succesrrl nrimrrlui ministru", la care se adausl o norX intitrrlari ."Sondo,cratieo, in care se ironizeazX sondaiele (ibidem, lO octombrie 7959\. Aceste titlrrri si comentarii au ceva derutant. drci ne referim la acelasi ziar carc cu douX zile inainte publica o coresoondentX din Londra. redactat5 astfel: .,Ultimele sondaie ind;cX "n mic arrant?i pentru conservatori , - . So..{aiul Galluo ouhlicat azi ,7imin"atrX de Nevss Cbroni"le anti, c5. in cele din lrm5, rrartidul Tory ar fi marcat un usor avans sr ar Dutea conta ne 40,50/0 din voturi. contra numai 3907ir nentru laburisti. TJn alt sondai orsanizat de Da;lu Mail merqe si mai departe, atrihuind partidului dJui Macmillan un avantai de 3.60/o, ,.ceea ce ar urma sX-i asizure in Camera Comunelor intre 70 pi"X Ia 120 de locuri mai mult decit rivalilor s5i" (ibid.em, 8 octombrie 1959). Aceast5 informade orefigura rezultatul scrutinului, si e de crezut cX diferenta, normalS totu$i, lntre avansul in voturi si avansul in locuri al conservatorilor a putur infela pe comenta,torii ziarului. S-ar putea cita exemple mai recenre. In Marea Britanie, unde sondajele preelectorale ating un re11

marcabil grad de precizie' publicarea .lor in aiuera ie cale si fie ittterzis5' Aceasta "J "t"g.t"nor ;-i;;,'i;;r-adevii, recomandarea votat; cu 11

vir,

;.;;i'oo"tt" 6 in mai t967 de cltre Comisia elecc;;;;"i C";unelor, insircinati cu reforma inova-1ie vreo era nu a..att" .;i#.-D.;[f.], -qi emise in ;;-;;;J* cX astfel de sugestii fuseserX St"i.f" U;i;., inci de la Inceputurile sondaielor
inir-un alt context, in Frania, tn timpul eveni1968, o ancheti realizatX la -*i.loi din mai tn il"iir- li publicatX presl -a fost contestati de ;i;;; L"'grup de ,,sociologi" cirora. organismul l.t.t5iii a trebuit sX le rispundX i"rp""i"Uii
publiC.
de opinie.

'

R"rultat.le sondaielor, oricare ar fi ele, nu pot' pri"- a.fi"ilie, si satisfacX in acelaqi timp qe togi iror"gonigtii. o perfectl ilustrare a acestui f-apt ;;i#t a fost oieriti cu ocazia campaniei elecin ioi"i. p"ttttu alegerile prezidenqialt..dit. 1969, partea clln contestalll Ffanta, cind s-au ridicat i"."ttt candidatilor interesali in rezultatul imediat al luptei. Drr."t.i nu crede in sondaie. lntr-adev5r, acestea ii atribuie |olo din voturi - ceea ce va obline pe cind el personal apteciazd pentru de fapt

"i

'

sine un rezultat de 20olo.

La inceputul campaniei, cind. partidul comunist lui Duclos, acesta tocmai .tt,tog"t. -candidatura ii nu se emotloneaza. Sondaiele acordX 16070 din voturi gi in zilele urmitoare aceastd Propo4re nu i*.t" si creasci: nu sondaiele fac alegerile "" considerl el ci alegitorii. Orice responsabil ar subscrie .la aceastd oiganism de sonJai "fiindcX aici nu 'este vorba de ""ui "f a indeJ..lut:"1i.,'act la cunoaqte a de politic, numai ci ofi"i un rr, *orn.ttt dal intentriile alegXtorilor.
r Vezi ,,Le Monde' din 20'mai 1967' 2 Vezi ,,Sondages", nr. 2' 1968.
1)

Anchetele preelectorale inregistreazi, intr-adeintenqiile alegitorilor pe misuri ce se desfigoarl campania gi se precizeazd situagia in care lor. Ele 1in seava trebui si intervini optiunea -fiformulate la. un moma de ipotezele ce pot ment anumit asupra rezultatului scrutinelor ti, datorit5 lor, istoricii dispun de documente autentice pe care vor trebui si le foloseasci. Aceste anticiplri sint insl discutate, iar Pompidou dX publicitigii urmXtoarea declaralie: ,,Pe_ cit de normal mi se pare ca institutele de sondaje sX puni intreblri in funcAie de o situaiie dati (primul scrutin), pe atit gXsesc de anormal, puqin probant 9i supiriior ca ele s6" se bazeze pe o situagie ipotetici (al doilea scrutin)". Efectele campaniei, conjunctura politicl li hotirirea Panidului Comunist de a re,comanda alegXtorilor sXi abginerea, la al doilea srutin, au modificat situagia. Atunci ,,Asociatia pentru suslinerea candidaturii d-lui Alain Poher" a ridicat un protest lmpotriva sondaielor publicate, care au inregistrat o scXdere a voturilor ce urmau si-i fie date acestuia. Ziarul ,,France-Soir", in care ele ap;ruser;, a replicat printr-o punere la puncts. Dupi ce s-a lXsat cortina asupra alegerii dJui Pompidou, cotidianul ,,Le Figaro", care reapXrea dupi cincisprezece zile de grev5, a luat pozilie in favoarea public5rii rezultatelor anchetei inainte de alegeri, deoarece aceasta ,,constituie o garangie esengialX pentru desfXEurarea democraticX a campaniei. Ziarul conchidea: ,,Ca gi televiziunea, sondajele existi. Va trebui sI ne obiEnuim cu ele"4. Dezbaterea nu este inchis5 gi s-a intimplat chiar ca in 1970, un senator evoctnd ultimele alegeri britanice, sI cear5, aqa cum mai f5cuse in 1967,
3 Vezi ,,Le Journal du Dimanche*, 1 iunie 1969. a ,,Le Figaro', 27 mai 1969: articolul Sondaielc lactori MicheI importangi in rnomentwl ludrii botZririi, semnat de -

Bassi.

13

cel putin

o regiementare a

sondaielor

in timpul

perioadelor electoralc5' Nu s-a p.rt.rt ,otogi demonstra deloc cX sonda-

dar ele i.l. "r-*o'difica iocui politic tradilfnal' sttrnesc incit misurd, a;a ln iu. o".t. din el argument. al adver." "ii.. iri'I";; ;" orice alt discuqii vii, care iau adeseort o turnusarilor inclt se aiunge lapunerea rn ri atit de pasionantX,'d. a fi ri a iemeiniciei lor' i"; .;r;'"";";i."ii
3. OPOZITIA FATA DE SONDAJE

cauzi permanent;? $i dacX ar fi vorba cel pugin de o iudecatX calificati, a unor oameni care, in orice problemi, au competenla de a se pronunta; sondajele se adreseazi ins5, dimpotrivi, tuturora, adicX prin definigie unei maioritili de persoane care nu dispun de elementele de apreciere considerate ca necesare.

nu mai provoacl mirare,^susc.iti insd reaclrr.ostile, in cir. s. stfecoari- ingrijo.rarf $r.stceDtlclsm' Renasc mereu ,o, ,oiof d. ciitici, deaitfel ideseori fi fost spulberate' ;;;;;il;i ti .u'" pireau ametoda "-c;';;ilt--atiiudi.te in bloc ai i.tpinge f*o*ettelor t."lit"t." .on-t.iA--1"siii -observate: ri prin ,,natura" ei labili' in;;#;;fil[!i

Informagiile asupra opiniei pgbl^ice. tllT,ilt^;

"i E de aiuns :"1 *f-t- mrc evefhre.tg"bili, versatilS. impresioneze Ei g intotdeauna gata niment ca s-o in starea si distrusX ceea -ti* C. a adorat' Oscilaiiile ao pretinzi sX i*pttvizibile .ei ; il;i;, sen-s' . dar de lipsit numai .ro act un sesiza este publicl ar .iti"i o.ti.tlos' A presupune. ci bpinia o lmporda a oare or.tt.a ii captat;' nu inseamnl Nu ristrecitoare? fluctuafi i;ii ;;.;til; unot miqcare o politice. vietii imprimim si ;#-";;; .o"itut; unei bune conduceri a treburilor? E preobscure' i.t"fii si nu riscolim nigte adtncuri moment' fiece in publicului, plus. punindu-se ln sau care adoPtate deciziile la intrebiri referitoare si fie luate, qi ficindu-l arbitrul lor' nu al auto"i"^iA ;;^-;;t;*ite oare' fundamentul tnsugi tn punere de fel iit;iii J"" al puterii, printr-un
din 21 octombrie 19lO (articolui: cere o reglementare d sondalelor Bonnefous Lo Sriit," d.
5 Vezi .,Le Monde"
electorale).

Practicienii cercet;rii in materie de opinie in terminologia anglo-saxoni - fXuresc ei ingigi armele de care se servesc acer care se opun sondaielor, observind, de exemplu, gradul di informare a publicului. Sintetizind rezultatele unui mare numir de anchete, un istoric american numegte ,,necunosc;tori", wnAware, pe acei care declarX a nu fi auzit niciodati vorbindu-se de problemele importante ale politicii exteme gi a nu ii "itit nimic^ in legiturXt cu ele. Ei reprezinti 39070. Acei care cunosc vag citeva puncte, a'aeare, reprezintX 45070. A5adar numai un sfert au cunogtinge acceptabile despre aceste probleme, cei 'int'ormed,,ii totugi rru^ trebuie scor,,i"foi*"qi" , monit mult pentru a descoperi lipsa de precizie a informXrii lo16. In aceastl chestiune, situagia din Europa se prezintd" la fel in toate privinlele. Numai 2go7o din francezi au cunoscut in 1954 caracterul supranalional al Comwnitdsii europene a Cdrbwnelni si a OSelwlwi, iar in Belgia jumitate din public declarl categoric ci nu_$tie nimic cu privire la ea?. IatI cui i se cere sa se pronunte asupra institugiilor europene sau a politicii externe a Statelor Unite! $i pe rispunsurile lor responsabilii acestor institugii 9i conducitori ai partidelor igi fundamenteazi argumentele! Cu asemenea metode nu exist5 cumvi riscul ca aceast; opinie, atit de precari
pollsters
6

\ew York, 1949.

enne

Lester

Ma

rkel,

Pablic opinion and Foreign Policy,

? Vezi ,,Sondages", nr. 2, 1955: La Commwauti earop6du Charbon et d,e I'Acier, precumqiG.Jacquemyns, Ce que les Belges sa,uent et pensent d.e la CECA, Bruxelles,

INSOC, nr.2, 1957.

15

t4

si care de

lt.*t. in mod artificial 9i sX i

fapt nici nu existS, si fie creati pe de-a-nse confere astIar in nemeritat? rol fel"o'fals5 realitate qi un pr.ln anunlate' sint ctnd atunci scrutin, aiunul unui intenqiile ii"i" -iit"rcele de informare colectivi, oi.t,r-"i. ale corpului electoral, nu se actioneaza i"i. "tuptu rezuliatelor votului tnsuqi' exercitina;-;";;;ii.rn. "r*pt" masei flotante a alelgitorisau a'pensoan'elor care consideri ci lor ".hJtitiqi problema nu-i privegte? '-o;;;t iu itittitui;a sint suspectaii 9i oamenii Cine'sint ei? Acliunea -lor neputind .ur"-o ""itn5. sint aqadar interesele,, comerclacare fi eratuitX. ei lui. 3"" ia.,itogice, care ii conduc? Iar dacXlor nu in spatele credinl5, ;";t." a.p"n.i buni mai altele,. sau financiare g*poti o,"r. r.-"i.ond pfi1iti oculte? intr-un cuvint, indX;i;-;*"i se ascunde ;i;;i ;;;,t.i *odu nti a sondaielor nu de persaq acqiune de insidioasX ; f;tmX ;;;; de care ea gtiinlei suasiune, clandestine? Prestigiul o fac.9i cifrelor, gi m"agia pt..u* r.;p*"lt*"X, fenomenelor al zubCl Prin rn"i lircul "*."t"*X'. libertatea fiec5ruia n-ar fi oare astfel J. ;tiit"ti., .o*ptot"iU printr-un fel de condi{ionare colectlva i La aceste obieclii de principiu se adaugi altele, deduse chiar din metodele care prezideazi sondajele de opinie publici. Ce valoreazX aceastX inextrapolare care pretinde a cuductie tu.t ".."tti pornind de la o parte' sau a trage no"tt. totul tuturor pornind de la gindirea concluzii desir. greu de admis cI t ooo Este cilorvi? declaragiile sau 2 ObO de persoane, qi chiar 3 000 sau 5 000' expriml opinii a 50 sau a 2AO de milioane de locuitori. 5i d. .tt.*e ce eu insumi n-am fost se aude repetindu-se adeseori - culn solicitat pretinde cX vorbili in numele meu? Duteti ' Ri;tuti de indoielile cu privire la noiiunile de probabilitate sau de reprezentativitate., se maniIestX suspiciuni falX de procedeele de tnvestrgafle'
t6

Persoanele interogate, chiar dac5

ni

nu caut; cu buqtiingl si ingile pe anchetator, nu sint intradevlr si.tcere sau dau primul rXspuns care le trece orin minte, fXrX leslturi necesarX cu atirudinea profundX. ln rJst, caracterul simplist in cea ior -mare parte al intrebirilor puse descuraieazd mai exprimarea. Cum si nu tr5dezi, printr-un da sau ut ttu, care nu este provocat prin ins59i redactarea intrebirii, toate nuangele li bogitia de conlinut a unei gindiri care line mai intii sI tngeleagX

inainte de a se pronunla? Poate cX astTel de itudii au un sens in Statele s-au gindit europenii cind primele sonUnite - trecut Atlanticul. Dar cind,- ceva mai tirdaje au ziu, europenii au condus anchete la latino-americani, aceqtia au pus la lndoial5 cX ele ar fi valabile in America- latinX gi argumente analoge se regisesc astizi in gXrile. subdezvoltate' pe mXsuri ce sondalele patruncl alcl. Rezistinga^ fa.gX de sondaiele de .opinie public.X ar merrta ea smguri o lungi analizd,,.legad. de insigi conceplia gi istoria lor. Frapeazd revenrrea gi persistenga aceloragi argumente, ceea ce nu este'

Hr; i"aoiil5, lipsit. de semnificalie. Prin

multe

din aspectele lor, sondaiele gocheaz5 anumite moduri de a gindi, sau at;ng valori pe care par-e s.{ se bazeze respectul faii- de individ. Specialiqtii injeleg adeseoii bine criticile ce le sint adresate qi p.' ."i" adeseori gi le-au flcut ei inqiqi. Datoriti, i.r parte, opoziliei inttmpinate, reugesc ei pulin cite' pu1in, cu sprii.inul. teoriei gi al

,fIrI re, a obiecgiilor, ci printr-o analizd aprofundati a faptelor se poate aprecia validitatea sondaielor de opinie pubiicl gi gradul de incredere ce treEste important in primul rind sI se ingeleagi cI ele au apXrut la un mom,ent dat, moment care corespunde el insugi unei anumite st;ri a societXL7

-experi-engei, sa-gr ratrneze tehnlclle $I sa-gl lmbunataqeasca metodele de investigagie. argumenta.Nu p.rintr-o simplS respingere,

buie

sX

li

se acorde.

nivel de dezvoltare a gtiinlelor qi tehnicilor. Ele stnt profund implantate in istorie, iar miqcarea
Etiinjei nu poate

jii gi a structurilor sociale, precum gi unui anumit

fi opritS. In afarl de aceasta, este necesar si
discernem

liniile mari ale metodelor pe care ele se bazeazS. Hazardul, in sens matem,a;ic, nu esle ceea ce bunul simg lngelege de. obicei prin acest cuvint. Nu se poate spune mai mult despre natura opiniei publice decit despre virtutea dormitivl a somnului. Regeaua probabilitSlilor care cuprinde pe fiecare individ nu impiedici exerciliul libertigii in-

PARTEA

Stadiwl sriinpific al opiniei pwblice

sens strict, gi mai mult, a sondajelor de opinie cu sondajele preelectorale. Aga cum domeniul presei se intinde mult dincolo de activitatea politici, tot astfel opinia publici gi studiul ei depiqesc in toate sensurile cadrul limitat al luptei ideologice sau politice.

ln sfirEit, trebuie evitatl o confuzie care const; in identificarea opiniei publice cu viaga politic5
in

dividuale.

I
OPINIA PUBLICA
1. OPINIA PUBLICA CA FORTA POI,ITICA

Studiul qtiingific al opiniei publice a apXrut gi s-a dezvoltat in societatea contemporanX, fiindcX se afla realizat un ansamblu de conditii care il ficeau posibil gi, s-ar purea spune, aproape neAceasta nu inseamnX ci opinia publicX s-ar fi prezentat deodatl ca un fenomen nou. Dimporriv5, de-a lungul tradijiei noasrre cukurale, ea a fost recunoscut;, implicir sau explicit, de ginditori gi de oamenii politici. Aristotel 9i autorii latini evocX adeseori rolul ei, fie ca sprijin, fie ca ferment de distrugere a puterii. La fel gtndesc autorii epocii moderne, iar in epoca in care, odati cu Renaqterea italiani se constituie o veritabilX ;tiintr5 a Statului, Machiavelli afirml in Principele: ,,lmportant este de a merita afecgiunea poporului, clci el esre cel mai rare gi cel mai puternic". DupX Hobbes, lumea esre condusX de opinie, iar Pascal vede tn ea ,,o reginX a lumii" in timp ce ,,forga este tiranul ei". Villiam Temple schi1eaz5, o teorie a opiniei publice ca sursl a purerii: ,,Opinia scria el in 167 I baza - oricirei guvernXri -. . .formeazi 5i temeiurile De fapr, se poate considera cX orice guvem se lntXreqte sau slSbegte in misura in care favoarea de care se bucurl in ochii opiniei generale cei care guverneacesar.

z;

cre$te sau scade".

21,

rolul de a rezuma gindirea secularl gi de a anunta viitorul, intr-o formuli celebrd a Contractwlni social, care rimine deviza nagiunilor democratice:,,Singuri voinla generalX poate diriia fo4ele Statului potrivit sconului insiitutiei sale". De vreme ce fundamentul puterii rczidl in opinia popularX, ea este aceea iare trebuie cercetat; qi cunoscuti. Regula maioritXdi n-are o altX raliune de a fi. Rousseau continuX: ,,Cind in adunarea poporului se propune o lege, intrebarea ce se pune oamenilor nu este dacX ei aprobX propunerea sau o resping, ci dacX ea esle sau nu conformi vointei generale. care este vointa lor; fiecare dindu-$i sufragiul, iqi dX aviz.ul s5u la aceast; lese, si din calculul voturilor

I-a revenit lui

Rousseau

cu orsanele puterii, factori de care depind viala ri .onfud;t. ie existengi ale fieciruia, au fost, inprofund modificate' ir-adevir. i; ";;iit vechi, distanla sociali intre cetileni ri a.tiri;ttiii puteiii era mult mai rnare decit in

irrr.rrt. Cei bosati si cei puternici erau atunci reiativ cu mult irai bogati- 9i mai puternici' Masa in lntregime rivalitXlitor ce se manit"io"

intre^ei. OpiniJ ei nu conta deloc; ea suporfesiau"oto"pe ta sau accepta evenimentele, {a1, supusX unei enorme Dresrunr a putrll, nu pafticipa li ele decit doar

se deduce declaraqia voinqei qeneraleo.

transformX aceste nogiuni in fapte si le inscriu ?n dreot. Toate constitutiile vor nune la baza autori-

Revoluda american5

si tevolutia francezi

t5tii dublul nrincipiu al esalitXtii si al asentimentului maioritXqii. De aici fnainte, ideea recursului la verdictul ponular nu va mai pirXsi avanscena. Chiar cei mai ?ndrXzneti denigratori ai democratiei fac apel la el" Cit desore acei care din vocatie studiazl cursul evenimentelor, ei carrt5 din ce in ce mai mult sX evalueze rolul c'oiniei in inlXnnrirea acestora. ."?ncepind din orima ium5tate a secolului al XIX-lea. un istoric demn de acest fie cX nume nu mai poate iqnora in opera sa

- o forideea cX exist5 o aprob5 sau o deplinge jX ooliticl al cirei nume este opinia public;'r. AstXzi, importanta acestei opinii si a oric5rei metode suscepdb;l; de a o face cunoscut; mai bine n-ar putea fi inqeleasX, fdrl a aminti schimbXrile de structur; care au carrzat-o, ca $i consecintele psihologice care decurg din ea. Situatia indiviziloi, relaqiile lor reciproce qi raporturile lor
bistoire et en science politique, Bruxelles, ,,INSOC',
1957,

1J. B. Duroselle, De Putilkation

p.
16.

des sondages

nr.

en 3,

revoltindu-se uneori tn mod brutal ca urmare a eractiunilor care o apXsau' Viala cotidianX era reglementatX odati pentru totdeaurra, de la na$ter. pini la moarte. Instituitttt-o lentX evoluqie, 1iile, deqi 'se rXmineau mult mai 'Nu legifereze in orice sX nevoie era itabile. moment, pentru a organiza relafi noi ca urrnare a unor situaqii inedite. Revolulia industrialX gi revoluqia demograficX, inmullirea oamenilor gi clegterea olagelgr, instaurarea'burgheziei, dezvoltarea acceleratX a tehnicii Ei divi-ziunea muncii. toate ace,ste fapte, prea cunoscute penrru ca sX fie n'evoie sX insistXm asupra lor. au modificat vechiul echilibru qi au redus in cele din urmX distanp intre oameni li putere. A revendica egalitatea cu cei mari n-avea cind tolti lumea sau aproape toatX i"r,s, "tnttci era leeati de glie. ln lumea modernX, dimpotrivX, sarcinile diveisificindu-se si complicindu-se, sint necesare cuno$tinte din ce ?n ce mai avansate care presupun competente incercate. Ierarhia s-a insinuat pretutindeni, la birou ca Ei in atelier sau in uzin5, prin tot felul de trepte intermediare. Fiecare lucieazX cot la cot c-tt suoeriorul sXu ime' diat, se simte capabil sX-i ocupe locul si este qata sX revendice aceleaqi avantaie ca gi el. DacX nu le poate obtine, va proceda tn aqa fel incit fiul lui^si le poatl cuceri, pregXtinduJ sX treacX tot felul de probe, ucenicie, eiamen., diplome, care s5-i permitl sX ridice pretentii la o situaqie mai

22

de origine gi cu toat5 distanga care rXmine intre ele, diferitele statute sociale se apropie pe m5surI ce nivelul general de trai se ridic5. ln afar5 de aceasta, miiloacele de informagie colectivl, presa sub toate formele sale, scrisi sau vorbit5 clror dezvoltare insolegie pe aceea -- a a societXgii de masl in aga fel incit constituie unul dintre atributele ei pe tod indivizii, - depun fXrX distincgie de loc sau grup social, in contact cu evenimentele lumii. Oricit de modest ar rXmine nivelul lor de participare socialX, viziunea lor. asupra evenimentelor nu^sufer5 totusi comparafie cu aceea a oamenilor de alt5datS. ln d,efinitiv, fiecare dispune de o parcelS de putere, pe dimensiunile iniliativelor sale, iar puterea nu mai este situatl la o asemenea iniltime incit vederea ei sX nu poat; fi tnduratS. Ea nu se mai noate sustrage ciiticii. Mai apropiat5 de fiecare, ea esre supus5 iudecXqii tuturor, formeazi" obiectul unor opinii, iar deginXtorii ei, desacruliza:.,i, sint, ca $i ea, supuqi criticii fiecXrui individ gi criticii mulqimilor. Ei nu pot obline putetea, sau cel pulin nu o pot pXstra, decit cu aprobarea taciti, dacX nu chiar manifestX, a acestei forge invizibile gi nenum5ralbile a opiniei. Locul pe care il deline publicitatea sau propaganda ideologicX, cu roate miiloacele pe caie i le conferX progresul tehnic, atest; in mod vizibil importanga opiniei. Prosperitatea unei intreprinderi, c'a gi pacea socialX sau posibilitatea de a promova o politici determinatX, depind, intr-adevXr, de decizia unor indivizi tot mai numerosi. Acel care n-are decit o clientelX prea restrinil sau nu este capabil si ralieze la cauza sa decit un numXr insuficient de sufragii nu dispune de 'evolulie realitatea puterii. A avut loC astfel o paralelX in sinul masei indivizilor, congtienti de a avea un rol de iucat, qi in rindul conducltorilor care qtiu in ce mdsur5 trebuie si tini seami de opinia oarnenilor. De relafile care ie smbilesc
24

inalti. Cu toat5 influenta persistenti a

mediului

lntre-unii gi ceilalgi depinde atit mersul unei intreprinderi, clt gi activiratea unui guvern. . O-gini-a .unuia are aceeagr pondere" ca gi a altu_ ia, fiindcX acrele care, in cele din urmX, il-;;_ priml pe fiecare individ, au penrru o importanlS egal5. Un cumplrito, p.,.jui.9t" "o"iuUto; cii un alt curnparator,- tot a$a cum un alegitor fa_ vorabil esre Ia fel de prelios ca gi un alt" alesXtor favorabil. Togi indivizii dispun aL o ii*;i; ;.'i;i_ liativi. Oricit de restrins ai fi bu^getul unora, gos_ qo{lqiite se aflS in frece momenr rn rata uo"i',fiuitiplicitltj de alegere; ce ,produs si cumpere sau ce marci de. produs_, -ce locuinj5 sI alejgX, cum r3-li pjSg1ci timpul. liber, unde sX mear[X-9i ce sa faci.l Ci1.i copii sX aib5, ce instrucgie si'le 'dea, in ce direclie si-i orienteze? ln sfirpit, ce ziar sj cu-mpere, c5rui om sau cXrui partid ,;-i d"" "oruI, ce p.r.ogr.?m sI sprijine p.nir,r ci esie mai contorm.polrticri pe care o crede cea mai bunX, adici in cele din urmX pe aceea care ii asigurl cel mai brne bunistarea gi indeplinirea aspiratiilor? Dis_ culia, schimbul de .opinii cu sine insuqi' qi cu allii pitrund in viaga de toate zilele, iar'opinia despre cutare bun determinX hot5rlrea t; vederea achiziqionirii lui, ara cum opinia asupra oamenilor politici gi a acgiunii lor determini sensul vorului.
flrnoa$terea opiniilor nu este oare unul dintre elementele susceptibile de a favoriza o buni folosire

DacX aceastd analizi este intr-adev5r

exactX.

responsabilitijilor colective? Cercetarea

publicului, varierarea lor, reperitia lor si curiozitatea firI margini fagX de problemele pe care ele le extloteazi..
2. CARACTERUL PSIHOSOCIAL

cuno.agteri legitim_eazX anchetele -

in rindul

acestei

AL

OPINIEI

. Chiar daci forla politi,cX a opiniei esre intr-aiev[1 lsqrtoscut;, mai este totu$i necesar si in_ ;ercim a risipi obscuritatea care'persistl in iurul
25

nogiunii insXgi de opinie publicS. Cu toati imensa literaturX privitoare la acest concept' nu este sigur ci bunul sim1, filosofii sau oamenii politici ie ingeleg intre ei asupra semnifi,cagiei lui. Nogiunea oscileaz5 intre doui concepgii diferite: una e acea a unei unanimitXli, a unei ingelegeri complete intre oameni, pe care ne putem sprijini cu certitudine, cici ea nu e ascunsS, ceea .l i*pli.; sensul adiectivului ,,publicX*; cealalt5 evoci confuzie, fragilitate gi disculie, opliune pentru o tendinqi gi, in consecingX, respingerea celeilalte. Important este insi inainte de toate si risipim confuzia gi indeterminarea acestei noliuni, ingeleas5 intr-un sens vulgar 9i neqtiingific. Unii autori au relevat utiliziri ilegitime ale termenului de opinie publicX, a c5ror prezentare rezumativl a fost

muniratea ins55i s-ar dezasreea.' Pentru Albiga, opinia Iste" ,,exprimarea asupra unur punct c,ontroversat.., ceea ce adaugi o trfsl_ rurI in plus, gi anume cI-opinia .*;iU decit-i., masura in care poate si existe gi o "u altX opinie, adi_ ca rn masura r'n care,.existi un conflict. Tot dupl nrrle lndrvrduale care rezu.ltX dir,.r interacgiunea pii_ vind. o p_robleml anulniti, i" ,i";i ;;;;.grup'd._ terminar". Aceasrl definilie are meritul d;; ;.t;" cI opinia. publicl nu .rtu d;d od;tt-ol.,rru ,or_ deauna, dar cI ea se formeaz5 intr_un cadru social
determinat.

curentul de opinie predominant..B. Aici accenrul este pus pe existenqa, intr_o comunitate, b _o_ ment dat, a unui sistem general de vaiori "" care u_ negte pe togi membrii- lntie ei gi firl de care co_

-llPis,,,opinia.public5 inseamnX

p;.-ii'i;*pfr-"ii:

dati

Acaepliile ilegitime constau anume in personificareaf fie a opiniei publice, fie a publicului, care mai este denumit popor sau mase, ori in reificarea complexelor de emoqii, dorinqe, voinle, considerate a reorezenta spiritul public li deduse din eveni*.ttt. ce s. e*pli.X, dup5 cum se pretinde, tocmai prin aceasti prbsupusX opinie publicS. O altX eroa-

de Childs'z.

t., p.

iuinalisticX", const; tn identificarea opiniei publile cu pozigiile adoptate de editorialiqtii 9i comentatorii'informaqiei lolective, in numele unui public
inaccesibil. Unele analize, propuse de diferigi autori, au meritul de a clarifica citeva din caracteristicile principale ale nogiunii. DupX Dicey, ,,in orice moment

car" F.

H. Allport a numit-o ,,confuzie

O..pinia. e-yternf se expririi in afari, in conrrer_ safile publice, fXrX rencenta, g1 se oDune opiniei ytr:nt,,pe care un ansamblu de indivizi o adoptX :n roruI lor lnterlor sr pe cafe n_o exteriorizeazx d.:ctt cu_precautie, clnd se ,;rriilt.ri li-i"

puri in jurul unui subiect central.. ;ir", -1 E, --)i un, asemenea fenomen cu caracter psihosocial nu trebuie- confundat cu fenomen"l" d*'-uiqi*., ,ri.i chiar de mas5. Dobb adaugX .i*; pi."id.;.

Op.inia_public5, scrie--in aceeasi epocl Doobr, e constrruitd, ,,de atitudinile oamenilor'reunitri in giu_

5lguranfa.

"tun.i

ixistl un corp

de credinle, convingeri, sentimente, princi,pii recunoscute $i pu'ternic inridXicinate, care luate laolalt5 constituie opinia publici a unei epoci determinate, ceea ce ar putea fi desemnat drept
2 H.

O.opinie actaald. se exprimX in circumstante de_ :ennrnate, ea atrage c-gl mai adesea o adeziune =alorrtard, dar poate.,fi in conrradicgie cu opinia :i:entA, mai puternic5. exprimat5 uneori, la un =onrenr dat, de minoritXqi, dar capabild", dacd, i re-..te- minoritXgi sfnt active, sX inlocliascX in viitor .r:nia dominanti actual5. Ea poate fi momenta_
D i .. t, Laro and Opinion in England, Londra, ,orrt' Pablic opinion, 1939; Modern public Opinion, ,_Ultbig, :

L.

C h i 1 d s, Pablic opinion, Princeton, 1965.

Do

b, Public Opinion and propaganda,

194g.

26

27

na, ca ufinare a unor reaclii zubite 9i mai mult sau mai puiin efemere' sau d'wrabild, op.rnra anwz gr;p"';;": di*pot.i"5, propriu-zis publicX' adic5 aceea a uner vaste .oi..linit;9i, com,pusX. dintr-un numir considerabil de grupuri- sau de subgrupun' Opinia publici se spriiini adesea pe stereotzpilrt a- format obiectul unei abunsi "J."rt5'trXsXruri li;;t"ioti, d. cind a fost scoasX in relief de b;;

V;tr";

Lippmano. Aceste stereotipuri,sau cligee, a cXror expresie verbalS este foarte slmpla, tepre,zrnta

fiec5ruia si claseze -"i.t. l,propiate .gar.e. Permit ca 9i evenimentele' lucrurile, cu usurlnta oamentl 9i sa Personahtate' rnte.propria Ia si le adapteze -intr-un sistem general de reprezentart' erindu-le 3;';; rptt. .; gennanii iit't gregari sau chine.zii impenetiabili, gi se va raporta. I.a 1ce^asta lmagrne ;i;'"H ;;;;if;cat;a unui ait politic sivireit de auto-

Opinia publici nu este un lucru, qi nu este nici suma ooiniilor individuale. Prezentarea sub formI de curbe sau de procente a rezultatelor observagiei nu trebuie sX dea loc la echivoc. Un individ nu este un obiect separat care se poate adiuga unui alt obiect. Nici unul nu este nediferengiat, dar fiecare se sirueazl intr-o reqea de relagii sociale, legate de virsta, de sexul lui 9i de diferitele sale grupuri de apartenenqi, rezidengiale, profesionale, religioase sau altele. Opinia pe care el o manifestX ln fala evenimentului nu este formulati tn vid, plecind de la cine stie ce neant, ci rezulti in largX misuri din trlsXturile particulare ale personalitXgii sale sociale, care il determinl sX reactrioneze de o

I
$

'l
]il

ritiiile responsabile ale acestor pPpoare' ^'"S;;t;;;i;trile crulX un efort de reflectie sau de .o-pi.tt.titiune, prin economia d.e energie pe care

li se atribuie adet-iiitii.X gi din "c.asrd cauzdacestea' eJe nu po.g Cu toate r""-u"-t."t peiorativ. ugoarl pradi o qi ofer5 fi-;;t- ;.t'r;d;.i.,"t.

propagandei, care -" se serve$te de ele ca de o tram6;ifu";;;;* pt.r.nta o . interpretare a. f a'p.telor' DacX relagiile interna.lionale' de ;;;';.';;*i.it. exemolu. sint afectate de aceste stereot-lpurl' sonJ"l.tJ oi,t-ii tocmai identificarea lor 9i evaluarea ioii.i iot, studiind, de exemplu, -fac reprezentarea Pe unele despre alpopo"t. 9i-o ."ii'aii.i;*t"tele7. --

lr**..,.u refleclii, oriclt de fine qi de sug-estive si'se ingeleagi c-um se.po.ate forma asu"t-fi'tt'p.*it si misca opinia publici. Ele ne tac sa lnsrstam mecanismele de fortn ;;;'fi;#""Fi',,riitt"titi"
mare a oplnrel.

'a t\i;'i"i"';;.fi"i lri11i Bu ch an an qi H a dle.v "." each other, a studv in pablic C".r't-ii t, tt'ow not;oii see
opinion, Urbana, 1951.
28

6 \f alter Lippma n, Public opinion, New 4-a. l9J4 (ed. l,1922)'

York'

ed'

La originea conduirelor concrete sau a comportamentelor individuale, luate izolat sau in masX, observalia d,escoperl efectiv anumite forme de pregltire pentru acfiune, ,,atitudini" a cXror expresie verbali nu este alrceva decit opinia. fjn ansamblu de valori, o reprezentare generali a lumii qi a lucrurilor, insugite in sinul unui mediu definit 9i acceptate sau respinse, pred,ispune pe fiecare si reactioneze_in faga evenimentelor intr-un mod determinat, si emiti cu privire la ele o opinie conformX atitudinii sale proprii. Poji avea convingeri religioase o.ri sI fii ateu, sau..poJi prefera o economie liberalS ori o economie diriiatl, poli fi de ,,dreapta" sau de,,stinga", pentru a folosi un cliqeu curent. Ca urmare,.reaciia opiniei in faqa o.ric{Ju] evenimenc se resrmte tn urma acestor atltudlnr opuse' intr-un mod cu totul spontan, fXrI nici un apel la rationarnent. O persoani e definitl prin atitudinile sale. Nimic nu este deci mai inridicinat in conqciingi ca ele, ceea ce lasl si se tntrevadX plnX la ce punc't modificarea opiniitror este dificili. Aga cum individul este situat in social, tot astfel evenimentele, ca qi problemele pe care ele le ridici, nu sint izolate. Opinia pe care o poate formula un individ referitor la un eveniment este Iegatl de aceea pe care o afirml sau ar putea-o
2'

m,arrierX sau alta.

afirma cu privire la un altul. Ea esre situatl in interiorul unui ansamblu coerent de atirudini. Caracterul verbal al opiniei nu rrebuie sI ne inqele. Chiar daci acesr caracf,er poarc evoca inconsisteng5 sau fugacitate, este voiba de fapt de exprimaxea unei gindiri ancorate profund ln realirarea psihosocialS gi care se dezviluie cu ocazia unei
intrebXri.

ficul so.ndajelor de opinie esr.e dc a c,bserva opiniile in asemenea condi;ii, incit toate eGmen_ tele situagiilor in care ei se afil si ir,t.rrrinl ca suporr,,cit gi ca explicagie posibil5 a opiniilor "tit tor gr torodata si garanteze consisrenla qi fideliratea
rndrvrzrlor
acestora.

sint gi ele ,,polarizate". Ele sint intotdeauna pentru sau contra, favorabile sau defavorabile obiectului lor. Ele jin de universul valorilor, ca gi de domeniul .afectivit5jii. Polaritarea lor se suprapgne aproxirnativ conceptului de orientare subliniat de Smith, Bruner qi \flhite8, orientare care poate fi pozitiv5, negativ; sau neutrX. Acegti aurori adaugX insl o distinclie foarte imporrantl inrre orienrare 9i 'atitudine, care inseamni ,,exprimarea orient5rii prin acliune sociali concrer5". In politicX, 9i in mod specific cu ocazia unui scrutin, alegitorii se pot afla in faga unor opqiuni care nu corespund neapXrat orientlrii lor. Un caz tipic este roamai acela al unui al doilea tur de scruiin, atunci clnd cadrul instituqional al momentului impune alegerea numai tntre doi candidati. in sfirgit, degi colective, fenomenele de opinie publicX n-ar putea fi sesizate experimenral decit prin intermediul indivizilor. Aceast5 observatrie este fundamentali qi aratl intr-adevlr ci opinia publici, departe de a rprezenta vreo entitite supraindividualX, rezultX din procesele inrerpersonale complexe care se produc in congtiinge, in leg5turX cu srructurile sociale gi cu funcAionarea insritugiilor. Aceste analize nu au nimic subiectiv sau abstract. Ele rezultX din observagii anume efecrr"rare asupra unor indivizi aparqinind unor grupuri specifice, sau egantionagi din ansamblul populaliei. Speci8 M. B. Smith, J.S.Bruner, R. nions and Personality, New York, 1956,
JtJ

Atitudinile relativ durabile qi insusite de indivizi cuprinEi intr-o relea complexl de influenqe,

puDllca. (Jbservarea.experimenrali a opiniilor-per_ "p#" mite ca oricXrei definijii formale, i"toiJ."""" arupra opiniei, sI i se substituie o definigie "U_ ttractg: operalronala:.opinia publicl esre o chestiune be I-apt:_ ea exlste sau nu existi. Forma pe care o ia distribugia opiniilor exprimate de un l.rsamblu de rndrvrzr ne informeazi, asapra acestui fapt gi, in cazul cind tn acesr ansamblu ,. *""ii.rij'o opini" publicS, permite sI i se ."rro"r.;-,.rrJli-,;'i ,.
aprecleze lntensrtateau.

fit?li g"X:"re, exisri

Acea^sti observagie este singurul miiloc de a cu_ noa$re rn mod obiectiv dac5, in faga unei evenrua_ sau

nu un curenr

-d;

_Studiul distribugiei opiniilor scoare la iveall do_ ua tlpurr care se 9pun, ca dou5 srructuri diferite. htr-unul dintre ripuri opiniile sint reparrizare in grup o_arecum la intimplare, fiecare individ reac_ EioLi."d in mod indep.ende_nt; aici nu ..ir* opi*. p.ublic5. In celilalt iip, ai-pori1"8,"p;*;1";;;,. *;;;;d liculare se acordi intie ele i; -;";i;i;li^r". sub ._ fectul unui principiu comun d. Mo_ dul in care se trece de la_o structurl la alm, sau de la absenga organi1i,rii l" org""ir";.,*i. l" ,r"rga oe oprnu,panlculare la srarea de opinie publica, pune in lumini mecanism,ele psihoiociale care prezideazd la formarea opiniei publice. Opinia publicX nu esd niciodati unaniml. Alituri de curenrul cel mai puternic subzisiX irrrotd.a_ una, din nenumIra,te mbtive ugor de irrtrevlzut, cigiva facmri de dezacord, la care unii indivizi sint sensibili. Opinia publici nu grerge ofi*;t. a;_
u La acest subiect v. J. Stoetzel, Th1orie des opinioris, Pres,ses Universitaires-de France, pjrir. iSa32e parde. Distriburion des opinions, p, gt-1.76.
31

\f.

$f

hite,

Opi-

verqente. Cele

doui stiri de opinie publici 9i de ;;Eii-;;tti.ul"t. coexisti, ceea ce^permite in spe-

.i"I

ptip-tgandei s5-si exercite influenga' Aceasta se sprr1rna p;! o^grnrr existente, Utili?:17i,"{qY1:li: care pe untl 11 lmpresioneazi' Arunct rntervlne ctiiva partizani, apoi-altii i.pltiii" p."*"^" .i$tgq ,.rn "tlan'care aclioneazd" de la a crea ii'n.titi" slne. ---A.ti.rn." propagandei 9i a miiloacelor de informatie'colectivi nu este insi atit de slmpla cum s-a ei ale ;;;;;-t;i;i ;;.. studiile lui Lazaisfeld numetn atunci de verificate sXi10, ."irU"t"i"iltor L"perienge, au atdrat cI nu toli indivizii i""t"lfi. -.;;;$i u..i"qi fel mesaielor- difuzarc' Arr'n ;tr" --.o"it"itgumentele, informaliile .t1u qi ;;ilt!t.'i.-."i"ii;t" ating in e]send pe acei care sint deia ;;;;i'"i'i;dti"8 potigiile ei moralul .partizanilor'

pitol

tatea unui lider cregte sau scade, nu inseamni cI cauza lui sau, dimpotrivi, dezamigegte curare grup din public care ii-esre deosebit de favorabil sau diosebii de ostil, ci cI in toate familiile ideologice gi,toate grupurile sociale. acAiunea sa este mar aprobatd, sau mai contestatS. . Indivizii gi grupurile reacEioneaz5 in funcgie de situajia proprie fiecXruia, precum gi de situagia in care sint implicaji togi. Curentele de opinie- care se formeazi gi se desfac consrituie la rindul lor unul din elementele situagiei generale. Se inlelege, in orice caz,-pinl. la ce puncr ar fi ,,zadarnic sI se caute definirea opiniei oublice. Opinia publicl nu este un obiecr, ia .ste un ca-

el cigtigi penrru

de cerce.tare"11. 3. FUNCTTA SONDAJELOR

;i';;;i;;.;-*"i'p,rgitt

asupra .masei' in fiecare pe care sruD'se intilnesc indivizi care, prin sltuatla

6 o.upi sau prin caracterul lor specitrc, exercrta as,tpra celorlalli' Aceste persoane lnfluo ".ti^*" pot fi ele insele supuse. un^or^lnittlente perenre

in inrJt-"rJ"b".*it"tiit" cu bcazia intilnirilor catalizatori niete ca acgioneazX i.iil*i ;;;;;;it; -tt"i;.;t'. de cele mai -m91rc ori sub ri';"aii,iii; i.

;.ti;;;;*t"iutu;. Astfel, procesul de.ansamblu la inceput ;;;;;;"i; ,,'t"i'.o*pl.* deiii s crzuse personale in interacaiunilor ;i;"1;'il i;;.''.t;;;" sint pringi toli indivizii' caie '-no*"1."t.t. t. suprapun, iar grupurile' ca- 9i t.p"i"te uttele. de altele' Are loc ;;'iint iJi;;i, ,rn a"-t -rrirro p.r*"t.nt de schimburi de la unii

l"'"frii- ti ioti'sint stribXtuqi de aceea;i difuzarc ."r..Ji"J-a. ititi ti informaqii' Astfel se explicX in rezultatele ;;;;;^;; ilp; i; observalie curenti apar sroptlte d.e migcS.rile ci gi anume sondaielor,
multan in- ioate grupurile' Atunci cind popularit0 P. Lazarsf e1d, B. Berelsqn, H 93"de\ The 1944; E'^K-atz Ei P' L azars,roelr'i.lritt, N.* York, Glencoe, 1955'

Prin urmare, ce mijloc mai bun de a cunoa.qte opinia tuturor, decit a o afla de la fiecare? Numiritoarea voturilor di expresia cea mai sigur5 a voingei generale. Ea apare, in orice caz, ca un mijloc de a o cunoape. ,,fn grupurile primare s-a observat contactele p.ersJ'nale permit o expri- a opinier rlecarura, care, prrn lntermare directl acgiune, se transformi in opinie publicXf in grupul secundar, care pentru a se cunoagte trebuie fntotdeauna si recurgi la statisticl, trebuie pusl la p{nct o tehnicl de statisticl a opiniei publice. Votul individual este caracterisdc acesror democraqii secundare, intr-atit de caracteristic incit acolo unde nu existl consultare electorali liberX se adrnite in general cX nu sinr tentative de introducere a,democraqiei''r2.
attitudes,

tt J.

de France, Paris, r. IX, sub direclia lui Reuchlin. 'l J".ques Lamberl Snucture sociale et opinion pwbliqwe, 6iude d.e sociologie comparie, in L'opinion pabl;qar,
ses Universitaires

va aplrea in Trait|

toetzel, La

connaissance

des opinions

de psycbologie ippliqute, Prcs-

et

des

M.

'f-i[,1, Prrsonil infln"n",

32

Paris, 1957, p. 85.

33

intr-o soci:tare primari, aceast; observaqie insisd pe bun5 dreptate ?luprl ideii necesitijii de a se r.ec.urg la o tehnicX sratistic; pentru cunoafterea oprnlel intr-o societate de masX. Scrutinele electoral., ." ,si voturile in adunXrile reprezentative stnr o manifestare tangibilS a opiniei, dovedind cX ea nu $e poate sustrage de la mvasuritoare gi ci realitatea ei nu se poate exprima mai bine prin altceva decit prin numere. Intr-un fel, se poite spune cX posibilitatea de a fi m5suratX prin vot .ite ceea ce conferi opiniei publice veriiabiia ei consistenli, fXcind-o sX devini conqtientX de sine. Votul o manifestX in afar5, in circumstanqe determinate gi cu un scoir instituiional foarte predemocratrie

Firi a discuta aici despre formele

posibile

de

ei, este cu totnl diferitS. Finalitatea unui sondaj nu este aceea$i ca a unui scnrtin. Deosebirda este fundamentali si inl5rurX multe netnqelegeri' Funclia votului nu const; in exprimarea opiniilor. in primul rind, aqa cum a amintit Dupr6ei13, are menirea sZ" furnizeze guvernului autorivotul-necesarf pentru aplicarea forlei statului, E,l tliea -este fundamentul autoritiqii. In plus, in regimurile iepie2eiratiVe, el are'Ca scop sX desemneze pe oanTenii inslrcinagi si conduci treburile in numele colectivit5tii. Frin votul 1or, alegXtorii igi manifestd
increderea
sX

Ancheta de opinie este gi ea o rehnicX statistic; care permite de^a sesiza opinia lntr-o societate de masS^ si de a determina sinsul gi intensitatea curentelor ma joritare. Dar operaqia pe care ea o reprezintd", attt prin miiloacele, cit qi prin obiectul

cis.

candidaqiior qi a partidelor, cu situalia aceluiagi alegXtor, interogat de un anchetator in cursul unei anchete de opinie. in primul caz, dacd ar fi sX dea crezare proclamaiiilor sau profesiunilor de credingX, de buletinul lui depinde soarra muncitorilor gi aceea a bXtrinilor, construirea de gcoli gi producgia industrialX, rizboiul pi pacea. Actul lui angajeaz6" destinele jlrii qi el agteapt5 rczultatele acestui act) gata fiind la reacdi de triumf sau Ia reluarea luptei in caz de infrtngere. in al doilea caz, iatd-l destins, deschis, doritor de a formula cit mai bine un rispuns la intreb5rile puse, datoritI informaliilor de iare dispune. Fie cI se recunoa$te sau nu competent, el exprimX, mai mult sau mai pugin fXri a-qi da seama, atitudini profunde in la1a viejii gi a problemelor politice. El nu cautl si acqioneze, nu crede cI ludecata lui va modifica evenimentele, el o exprimi, dacl poate, din strSfundul fiinlei sale, firi teami dJ consecinqele ei
practice.

schirnbe lumea, modificind cursul evenimentelor. Cu totul alta este funcgia unui sondaj. Ne putem convinge de aceasta comparind situaqia unui aleg5tor presat din toare pX4ile de propaganda

qi este efectuat in vederea actiunii. El tinde sI

cu riscul poati vorbi gi acliona in numele lor, ,cu de a-i dezavta ulterior, dacl apreciazd cd agtepo acfiune tlrile lor au fost dezamdgite. Votul este o:
1rr

in

anumitri oameni, pentru ca ace$tia

Euolne Dupr6el,

dements scientifiques d'wne

Le pluralisme sociologique. Fonrtvision des institations, Bruxelles,

Office de Publicit6 SLC,

1945.

ior?-Curentul, mai muit sau mai pugin imporranr, Ia formarea clruia ea contribuie.' supoitl sau impiedicX hot5ririle iiderilor politici. Succesul ori egecul lor depinde, intr-adev5r, de aprobarea pe cere o intilnesc sau de rezisrenta cate- partlizea-d eforturile 1or. DacX publicul nu este un-insrrumenr in miinile degrnitorilor puterii, atunci reactriile iui de fiecare moment conditioneazX continuarea politicii. Opinia publici existi ca forqi nu nr-"i i.t momentele clnd chemarea ia urne o inviri sI se pronun:e. Acjiunea ei nu este discontinuS. Un conduc5tor nu poare, in cele din urm5, sI meargi intr-o direcaie in care publicul nu 'este decis s5-l urmeze. Exemple celebre confirmX aceasra
35

Inseamnl oare aceasta cX iudecata formularX in asemenea ccndigii nu influentreazi mersul lucruri-

S/ilson, dezaprobat de Congres ln Statele Unite, sau Clernenceau q;i Churchill consrinqi si se retragl tocmai atunci ctnd se aflau tn culmea popularitXlii lor au flcut aceast; experiengS. - inseamni ci opinia publicl este inAceasta nu grat5 sau versatilS, dar nu i se diduse nici o ocazie sX se manifeste. Modificirile sale insensibile sau aspiragiile sale noi trecuser; neobservate. Funcgii sondajelor este tocmai de a o face cunoscutl in afara scrut;nelor 9i de a da liderilor politici o ocazie de a line seami de ea. Nu fiindcl de ele ar depinde conduita lor. Ei sint absolut liberi si aclionlze dupi propriul lor sent;ment, privind interesul general. Rezuitatele unui sondai nu conferi nimlnui un mandat. Din acesre finalitlti distincte rezultd. qi alte deosebiri intre sondaie qi scrutinele electorale. Votul popular, prin el insugi, este inapt de a face cunosc,ti5 opinio publici in toati bog5ria sa. Partideie r"u candidalii care soliciti sufragiile sint constrinli si recurgX la vaste simplificXri. Alegltorii se pronunta asupra unet orientlri gcnerale qi pot alege una, pe cire o preferi alteia, din cauza unui anumit-punct de program, fdrl ca prin aceasta si ratifice ansamblul, iar ukerior sI aprecieze in mod diferit deciziile luate. Votul simplificX la extrem qi intr-un alt mod. El tinde sI identifice opinia publici cu un singur aspect al vielii politice, acela care se exprimX prin tendinq. ideologice adverse. Con;tiinqa colectivd se hrXneEte insf, cu altceva decit cu luptele dintre
Dar11oe.

lucru a unui director de inrreprindere sau a unui ministru consrX in treburi mliunte, iar lumea ar putea avea temeri qi ar formula r.ezet.ve fatX de cel care n-ar vrea si indeplineasc5 decit acte-istorice. De.as^em-enea, opinia publici reactioneaz; la pregul m5rfurilor ca gi la Constructria unui stadion-sau I u-nui pod. Ea se face gi se desface in orice clipl, in funcgie de circumstanjele cele mai anodine, c" gi de cele mai vitale. Din rot acesr continut multiform gi .infinit, vorul nu poate da decii o imagine foarte globall qi foarte vis5. Nu prerinsele r.ii.. electorale, sau schimbXrile care ie manifesti in timpul alegerilor, sau deplaslrile voturilor flotante, sint cele care sint resimgite, ci urmirile unei lente gi uneori pugin sensibile evolutii. Ele sint in aparenl; neprevizute penrru cI nu au'fost observate la timp sag pentru ci simptomele n-au fost interpretate cu buni-credinq5. Dificultatea, dar Ei imensul interes al unei analize exacte gi continue, al unui fel de diagnosric permanent al stirii 9i al mipcirii opiniei publice, ^reies de aici cu atir mai
ev1clente.

evenimentelor extraordinarc. Guvernul, pe de aItd. parte, nu este un fel de organ fabulos destinat si ia fn fiecare moment hotiriri spectaculare. Administrarea sau guvernarea, lntocmal ca $1 conoucerea unei afaceri, nu const; in a angaia tn fiece moment viaja il'rtreprinderii si.u a natiunii, ci in- a lua hotiriri de am5nunt de cel mai variat ordin. Ziua de

L,a refiect5 preocupirile imediate ale vietrii cotidiene. E,a este deschisi incidentelor mXrunte, cit gi

bil si insistlm asupra specificirlqii sondaieloi. Contrar operaliilor electorale, ele nu dau nimlnui o deleg.agie d-e putgre qi nici nu impun celor investiEi cu rlspunderi nici un fel de linie de conduitX. Ele au fost concepute gi sint organizate in vederea aducerii de informaqii tuturor. Functia lor esre de cunoagtere pi de observatie. in m5sura in care aplicaEiile lor privesc 9i fgi dezvXluie "ctu"iitat.a Ior insele gi tutu.ror unul din factorii prezengi in jocul forgelor politice, ele pot inrerveni in deiizii, ca un element printre altele, pentru a aduce claritate ln actlune.

tru a cunoalrc cu suficientX precizie opiniile unui illtqg-popor. Era insl indispensabil ca in preala-

Va trebui, desigur, vlzur ln ce fel dezvoltarea gtiingei gi a tehnicii a permis si se recurgi la observarea numai a unui numlr limitat de in"divizi, pen-

37

II
ISTORICLI

L $I DEZVOLT ARE A

SONDAJELOR

magiilor obginute, precum gi dezvoltarea unei reflectii rcoretice as,tora fenomenelor observate. De aceea s-au dezvoltat institugii specifice desoinate sX asume acest rol qi a clror organizare se explicX prin aceasti functie fundamentalX. ^ Odati preci?.at locul sondaielor..in migcarea qtilnlel 91 a vretlr socrale, putem gxsi antecedentele formelor pe care le imbraci ele astXzi.

1. GENEZA SoNDAJELoR DE oPINIE

A.

Rapoarte administrative
qi

voturi de paie

inainte de a descrie geneza, dezvoltarea 9i caracteristicile sondaielor de opinie-publica' se lmpune o observade prealabili. Sondaiele nu constltule nlctdecum utt milloc exclusiv de observare a oplnler
publice. t*i.-*"lrX

ln primul rind, guvernele au ciutat intotdeauna si fie informate aiupra stXrii de spirit a poporului. pe care il

vreme, ziarigti, istorici,. politologi' sociolosi. Iideri politici se striduiesc sa cunoasca oplp""6tiU 9i iX elucideze influenia p care o poate me"i" ayea ea asupra mersului evenimentelor sau a miimipare in .""ir*rt,ii l-Utii a..itiilor. Ei pqn prop-rii care sint 9i i"*. ii f"r"sesc metode care leaccfag5'.Munca de lucrarea in .*put. ;;;";- fi pretenpa deloc lora care orginizeazi sondaie n-are cr se slsi se substiruie muncii unora sau altora' din apirute cercetiri tueazd. intr-un -"t;;Li de ".tt"*bl"-de mbderni societatea am atatat' a$a cum masl, ^^'3""Ji|et ie deosebesc totu$i de orice alti melor specific ei^prin miiloacele tJi;;;-;";;;;'i le iolosesc' circetarea date.u.. il;;;i-;ii. o. nu constituie pentru publice ;t;;t?'opiniei il' sau pentru etlinqa-. politici deiltx"";'.;;* I;;;;i. cit un aspect toarte ii*iiut al aitivit5qii lor, qi de a. .t"a sint practicats au devenit

ffi;'.i"iiiil.

"iif.i't"tfi.t., ;;;il^;;;1.i.'a;" lu.. t* aiimenteazX aceste discipline. -''Di*potti"i,

.funcaia,principali^este cunoa$terea opln:el publice,-ur.mirir.ea er zL de zr

a. sondaielor-,

;^;;;ti;ri-r,'J.r.u
3t

cimpului sXu, difuzarea infor-

consider5 ca supus sau ca suveran' recrutind eventual informatori din afara anturaiului lor imediat. ' E,ste cazul sX evocim amintirea califului Harun al-Ragid pe care il vedem, in O mie Si una de nopfi, iegind uneori deghizat din palatul -s5u spre o ritibui" pieqele din Bagdad gi a se informa de ca un prestarea de spirit a poporului de ios azi. de noqtri cursor al anchetatorilor Saint-Simon rclateazl ci Ludovic al XIV-lea, in ajun de a se decide - impotriva avizului mai multor minigtri gi in pofida tratatelor - sE accepte tronul Spaniei oferit nepotului sXu, ,,s-a distrat intr-o seari cerind pXrerea prinpselor. Ele rispunseri ci ducele de Aniou trebuie trimis urgent in Spania gi ci, d,upi cele ce auziserX ele ie toatX ln*.u spunind, acesta era sentimentul general". ConsultaJia era restrinsd, iat aprobarea f. .ut. Ludovic al XIV-lea a putut-o descoperi i.r u.urt fel nu emana desigur de la totalitatea populajiei, dar ea ne dovedegte griia acestui monarh ibiolut de a cunoaqte cel pulin pXrerea cu4ii. Au fost intreprinse qi eforturi mai sistematice. Din corespondenja lui Daniel Defoe, Etim ci autorul lui Robinson Crwsoe fusese insXrcinat de guvernul englez si organizeze o refea de corespondengi
39

locali care siJ fni la curenr cu starea de spirit a publicului. Memorialwl de la Sfinta Elena dd in vileag faptul ci Napoleon ar fi incredingat o misiune analogl contelui de Lavelette: ,,DouXsprezece persoane distinse, avind opinii diferite: iacobini, regaligti, republicani, palrizani al Imperiului, pl5tigi cu o rnie de franci lunar, ii aduceau in fiecare luni rapoarte asupra stXrii opiniei publice relativ la actele guvernului, la starea de lucruri din Franqa. Lavalerrc primea aceste rapoarte sigilare gi mi Ie aducea. Qypi .. le citeam, le ardeam. Minigtrii mel' prtelenll mel nil ;r1i?tl Ca prlmeam aCeste comunic5ri atit de importante pentnr mine". Firi a mai aminti pe ,,spionii poliliei" care se a,mestecau in mulgime in anumite epoci, in gridinile de la Palais-Royal, att fosr introduse treptat mi jloace institugionale. in Franja, de pildd, guvernul dispune de rapoarte periodice intocmite de prefecli, care se sprijinX in special pe serviciile lor de informaqii generale. Un istoric, Lynn Case, a descris metodele folosite sub cel de-al doilea Imperiu penrru obginerea de date asupra opiniei publice pe clile administrative obiqnuitel. Era vorba de a se gti cum reaclionau diferitele grupXri sociale fag5 de politica lui Napoleon al III-lea. ln momentele de criz5, rapoartele parveneau cel pugin slpdminal. Case di o descriere aminungiti a acestor rapoarre gi arati efecde lor asupra politicii externe, citind minutele gedingelor cabinerului la care acesre rapoarte erau discutate qi serveau participanlilor ca argumente. in 1865, impXratul dorea si intervinl in conflictul ausrro-prusian, cu scopul de a zddirnici viatoria Prusiei. Dar rapoartele privind opinia publici arXtau o doringl de pace atlt de vie qi un risc atlt de mare al izbucnirii unei revoluqii in caz de rizboi, incit adversarii inrervenEiei au

avur cigtig de cauzd. Ceea ce a urmat se cunoafre. Patru ani mai tirziu, prusia s-a simlit -adesrul de pyternicS. pentru a. araca Ea repurrat -Franga. vrctorra, rar regrmul imperial a fost rXsturnat. A_ cest.exemplu este pentru Case o ilustrare a perico_ Iglul pe care-l poate prezenra fundarea unei poli_
rrcr externe onentindu-se numai dupX starea opiniei publice.

FirX a pune in discugie valoarea reprezenrariv; 3 .rapoartelor primite de serviciile lui Napoleon al rlr-lea gr admrgind cj ele erau pe deplin reprezenTatlve, ca gr son.daielc, nimeni nu pretinde ci o culoa$rere cit mai exacl5 cu putingl a opiniei publice trebuie si du,ci la asc.ritar.a ei in ttoate
privinqele. Acqiunea guvernamentalX poare avea ca luncgie deosebitl modificarea unei siiri de opinie care pare contrari intereselor qirii. Dar si in acesr

O a doua sursl a ancherelor de opinie publicd o gisim in pres5. A1.tica, cu ocazia prezidengiale din . ^il {S.rii pennsyivanian., L8.24, ,ziarele ,,FIarrisburg 9i ,,Raleigh Star" au publi,cat, p=entru pri*" oari se pare, rezultatele a- doul ,,votuii de piie.., a ciror istorii a scris-o.Ro_binson2 gi care arr."u ,j inr,egisrreze un succes arir de mare in- Sratele Unite gi in lhe pir1.. intreprinse ln general ln perioada .i""*i"U'd in agteptarea rezultatelor -scrutinului, voturile de paie incearc5 sI confrunte forgele respecrive ale rendingelor polirice aflate in iupri. Voturiie sinr cercc_ tate prin procedeele cele mai variare: buletine rip.irite in.ztar, care se decupeaz5 gi se restituie cu rispunsul, cirji pogtaie rrimise prin pogti la adrese scoase din anuare, cutii pentru scrisori sau chiar birouri de vot instalare in cartierei. arri*ate ule oragelor, reporteri care solicitX rXspunsuri de la
2
19)2.

caz..starea opiniei trebuie cunoscur5 gi regisim ln faga aceleeagi probleme.

iat5 cI

ne

t L y n n M. C a se, French opinion in usar and diplomacy during tbc Sccond Ernpire, Filadelfia, 1954.
40

Claude E. Robins on, Straw zores, New

4l

york,

trec;tori. De

unei perfecqionXri tehnice este evidentX qi moda a dispirut greu. Cu tot eqecul ',rorurilo, de paie ^acestui alege,rii procedeu in risunitor al -cursul
'S.U.A.

la un procedeu la altul,

cdutarea

orlria.niirte din r9i6, o revisti ilustrati din s-a lansat, in 1940, fXrI mult mai. mult noroc, in preziceri bazate tot Pe lln v-ot d.e Pate'.

intotdeauna procedeul de dobindire a cunogtingeior prea pugin bazat pe reflecgie. S-a amintit adeseori oi studiile demografice, sconomice, sociale ale unui Vauban, Moheau, Laplace, erau bazarc prin anricipagie stirigicie - cu pentru unii, cu buni gtiingi 9i in mod delibemt in ce-l privegre pe ultim,ul pe descoperirile calcu-

Pentru cel ce scrie istoria anchetelor de optnre, a. paie sint un simptom .interesant' Ele ""i*ii.i^rri" td tirziea interesului- presei la ideea ,,;tirifor oii";"a opinia public5". Aqa se explici faptul .;lpi;ti" voiurilor^de paie organizate-in t942 in Mexic de cXtre revista ,,Tiempo" 9i la.Heng.Yang iCtii""t in acelasi an, de i5rre cotidianul ,,Ta k"r,g i"o", a fost salutatX la timpul sXu in Statele Unite. Cu toate acestea' trebule recunoscut ca' niciodati prea bine daci ceea ce ei in".g.ii"a treprrnsesera era un concurs' un artificiu -publicio- propagandX destitar pentru cre$terea tiraielor, -cititorilor lor qi si intStX ridice' moralul "uti sus.!in' ziariqtii pe care.o politici tendinia r."rd de opinie publici ,r., o,t,."o .orrdu.. anchetele pragul pini in decii stiintei' Apariqia sondaielor qtiiniifice d9. o.pinie publici ,. oo"t. situa cu exactitate la sfirqitul perioadei .ur. s.p"ri cele doul rizboaie mondiale' Ea a fori d.i.t*inati de trei circumstante aproape simultane gi reciproc independente.

B. Metoda rePrezentativl
Prima din aceste circumstange a fost admiterea definitivi ln rlndul tehnicilor gtiinlifice cltre sfirgitul secolului al XIX-lea, 1 ,,q.-t-od..i reprezen-

tative", gi marea extindere a folosirii ei cu incepere din anul 1920. Desisur, aceast; metodi teprezentativ; este o nootut. foarte veche. In viaga cotidianX, ca gi in gtiing5, induciia, adici generalizarca ,, bur^ unor exemple mai mult sau mai pulin nuil..o"r.. mai mult'sau mai puiin selectate, a fost
42

lului probabilitigilor. Dar abia la sfirgitul secolului al XIX-lea, datoriua indeosebi clarviziunii gi reaacitigii sratisticianului norvegian A. N. Kiaer, metoda reprezentativi qi-a cucerit dreptul de cetate in gtiingi. Uupa lungi dezbateri in cursul mai multor sesiuni. rn IE95, L897, L901, Institutul internalional de StqttstrcA decide in sfirgit, in 1903, si recomandc aceasti metodi, ,rcu condifa ca in expunerea rezultatelor, sa se specrfice completamente in ce condigii s-a ficut alegerea unitigilor observare". Kiaer aritase, 9i lucrul fusese admis, ci observarea unui numir redus de egantioane convenabil alese, poate lnlocui, tn mod legitim gi avantajos, numaratori Ioarte laborioase gr costisitoare, ra0 uneori imposibile. La sfirgitul primului rizboi mondial, cind necesitarea unei rapide publiciri a informaliilor numerice se ficuse simgiii in mai toate domeniile 9i cind finangele sratelor interziceau orice cheltuieli nechibzuire, au apirur aproape premtindeni, dar mai ales in Europa, sumedenie de sttrdii pe care asr;zi le-am numi sondajc. In 1,925, Institwtul internapional d,e Statistica adopd un raporr al dan'ezului A. Jensen, care amintegte rezolulia din 1903 gi ,,avantajul considerabil" ce poate fi obginut prin ,,metoda reprezentativi,", definiti ca o desemnare colectivl pentru cele doui metode: a ,,alegerii la intimplire" (random selection) gi a ,,alegerii semnificative* (pwrposive selection). Vom regisi aceasti distincgie-in capitolul urmitor, evocind cele doui metode de e$antionare ,,la intimplare" (randorn
43

sampling) 9i de egantionare pe cote (quota sam'

'pling)3. Uiierior, metoda a fost generalizati in lumea

intreasi. Cu titlu de exemplu se poate arXta cX, sratie a doui sondaie prealabile, realizate in ciieva siptXmlni, o misiune aliatX a reuqit sX controleze operatiile electorale ale referendumului ce a avut loc iri Grecia la 1 septembrie 1946, -pentru a hotXri regimul politic p- care il vor-adopta ereciia. Aceste iondaii au adus in plus informagii ' ".i demografice a 1irii, zdrunp.recl:e asupra sltuatl cinatl de sase ani de rizboi. Astizi aceast; metodi este folositi curent pentru sftdierea datelor privind populalia, in mai
multe scopuri:
desouieria unei fraciiuni limitate din tomlul buletinelor; in Franga,- de exemplu, a douXzecea

1. Exploatarea rapidi

recensimintelor prin

Teoria gi practica sondajelor profiti astfel de eforturile statisticienilor, iar recurgera constanti ia acest procedeu de investigalie in domuriul statistic conduce la doul reflecgii. in primul rind, fie ci e vorba de numirul de o"me.rii, de parcul de autovehicule sau de geptelul bovin, nici un recensimint exhaustiv nu aduce o cunoagtere 1000/o exac'd. Prin insigi natura lucrurilor, subzistX intotdeauna o- marii- de eroar.e, adeperolmPotfiva, pgfSondajul, d,impotrivS, masuraf,. Joncralur, seori greu oe seorl de misurat. mite in principiu calcularea acestei marie de eror re, sau i acelui ,,interval de lncredere', in interiorul c5ruia se situeazX adeviratele valori pi in plus permite, in multe cazuri, obginerea unor rezultaie mai riguroase decit prin -de recensimint.-Aprocele mai multe ori ximafa obgin"uti satisface
nevolle,

P"Itv.rifi.area

te indfepta spre domenii foarte variate in

in

plus, datoritX sondaielor, observagia .se poacare,

rninele sint piactic imposibile (India, Africa nea-

iul permitind observarea mult mai temeinicl a din arii geografice limitate. bopilafiei ' 3. Anchete prin sondai in liri ln care- recensa-

calititii unui

recensXmint, sonda-

PrectXrile pe garg sondaple le adu,c perm'it o cunoastere a Drtnctpalelor date materiale care sussociall. qi *.."ttismelor economice gi ii"

in lipsa'lor, ir domni ignoranla sau confuzia.

grl

" progresul. "ili" care conditri oneazd" iociale De cele mai multe ori publicul ignori
lucruri, dar nimeni nu
se

etc.).

aceste

gindegte

si

toate
le

Pe lingi aceasta, serviciile statisdce din lXrile dezvoltati procedeazi astizi in mod curent la a studia ieprin sondal, limitate, "n.h.r. privind populaiia, Peltr-u folosirea .fo4ei de nomenele munci, produciia industriali sau agricolX etc'
3 Bulletin de I'Institut international dc Statistiquc, vol' rapoartele lui A' J e nXXII, -ii ed, I, R'oma, 1926, cuprinde precum $i textul rezoluliilor r. n ..t. ale altor speciali$ti, 'sd-zo. arpx discutie, -pp. Ei.355-a51. o biblioale pre"i"prlr. ;r-J;.' o. 4i6-439,' di list" principalelor lucriri !.lr"Jir,ir, ei in rp.ii a lui A.-N. Kiaer, A. Jensen ei a anglezului A. L. BowleY. -;:i;;;;o, stvthe, Kimpthorne qi De-ming, orr oo"ritiiion'so-il, fo7 Grecce, ln ,,Journal of rhe Amc-

conteste valoarea.

C. Misurarea atitudinilor Pentru funqionarii statisticieni, folosirea metodei reprezentative riminea limitatX la domeniul demografic qi economic, cu unele incursiuni in domeniul social. Dar cam in aceeagi epocl dintre cele doui rizboaie, lumea universitari a psihologilor qi a sociologilor se punea in migtare, cu deosebire in Statele Unite. Dincolo de Atlantic, unii se gindesc sX studieze comportamentele individuale, luate izolat sau in masi. Ei descoperl la orisinea unor comportiri concrete anumite forme dJ pregltire pentru acgiune, pe care ei le de45

" riean' Statistical

41

Association', 1947, pp. 157-)81'

numesc ,,atitudini", gi a ciror expresie verbaii nu este altceva decit opinia. Incepind din 1918,

Thomas qi Znaniecki defineau psihologia socialS drept studiul gtiinjific al atitudinilor5. Noliunea d,e aritudine, ca gi cea de opinie, nu este simplX, iar pentru evitarea confuziei mulgi autori moderni au r5mas indiferenEi tn ce privegte definirea ei precisS, gi este preferabil sX insistirn asuDra caracterului ei operator si asupra utilizarii fi in psiholosia social56. Este vorba-aici efectiv de misuiarea aiirudinilor, sau a opiniilor a ciror bazX sint, ca gi de misurarea aptitudinilor. Atunci cind Binet gi Simon au pus la punct, pentru prima oari, o scarX metrici a inteligenqei, gi cind continuatorii 1or concep gi folosesc teste, ei nu pretind sX dea o definilie a inteligengei, nici si spund care este natura ei.'Ei dispun doar de un instruindivizii, pe unii ment care le permite -altii, sX clisifice in consecinlS, ccl sX indice cu in raport si 'si atit pe' cit este posibil, in baza perforrnult *"nt.ior rcafrzar'" la diferitele incerc5ri' activitigile pentru care sint destinagi gi pe acelea care nu li se potrivesc. Toate-tehnicile d,e evaluare a atirudinilor pornesc de la ideea cX atitudinea este o variabili iatent5, aqa cum pentru psiholog inteligenga este o variabili latenti. firi ca-pentrulceasta si fie nevoie a se cXuta o definiqie substinlialS, fie a inteligenlei, fie a atitudinii. Astfel,.,psihologii sociali au. procedat intocmai ca gi psihologii experimentali, punind la nunct tehnici de evaluare a atitudinilor, care se bazeazd pe intreblri privitoare la opinie, adresate unor atts"mbluri de indivizi. Putrin cite putin aceste tehnici s-au perfecfonat qi stau la oricinea sondaielor de opinie, a$a cum le cunoa$' teni ast5zi. TotodatX, esie suficient sX arit5m ca
Peasant

cic lucrarr teoretice 5i experimentale. consacrare acestor probleme, unele marcheazi ialoane. Cu inc:pere din 1927, L. L. Thursrone procedeazX la cercetiri foarte intinse asupra metodelor de misr-rrare a atitudinilor?. Likerr, chemat mai tirziu si conduci un serviciu de sondai de opinii la ministerul amcric;n al agriculturii, imagineazl o mjtod,i sirnplificarSs. Hirdley Cantril,- viitor dire,ctor al Oficiuiui de CercetXrli al Opiniei publice din Princeton, prectzeazd, caracterul^de eeneralitate al atitudin;lore. Daniel Katzl0, ."re spi. sfirqitul ceiui de-al doilea rizboi va participa^la cercetiri guvernamentale asupra moralului populaqiei civlle, Samuel Stoufferll care va diriia inchetele de opinie in arrnata american;, S. A. Ricelz de la Biroui Bugetului, qi o pleiadX de algi cercetltor;, nu mai pugin activi, se strXduiau, cam in aceeagi epocX, in laboratoarele gi la catedrele lor respective, si desgeleneasc5 acesr domeniu dificil al opiniilor. in

nu sinr u! procedeu oarecare pendevansarea rezultateloi scrutinelor electoiale. ci in:iinte de toate un instrument de cercetare sti;lgifici, urilizabil ln cele mai variate domenii. Aceiagi oameni care s-au preocupat de misur.rrea atitudinilor au fosr adeseori si pionieri ln materie de sondaie de opinie qi dinir-un mare numir lr

tiu

aceste sondaje

5\(/. I. Thomas andF.Znaniecki,The Polkb in Europe and. America, Boston, Bodger,.-vo1. I'- 1918' 6 Vezi I. Sfoetzel, La conceptiorz actuelle de la notion d,'attiiude en psychologie sociale, in ,,Sondages', XXV,
nr. 2, 1963, pp. 3-20.
46

ging_buman character,
5' .1,927, -pp. litics. 1928.

L. L. Thurstone gi E. J. Chave, The medsurery:!! 9J__attitudes, Chicago, University of Chicago press, p. 1929, Xil u - 97 A tecbnique lor measurement of attitad.es, l._Likert,^ in of -P,ycholoqy", XXII. nr. 140, 1rb2, p. 55'. ^,,Ar;hives H..Cantril i.u., Gauging Public Apiniorz, pri:c,:ton ' -, University Press, 1944 (XVI - 318 p.). _. 'Y D*,5 a t z gi R. L. S c h an ck', Social psltchology,New Yo;k. Wilsy, 1938 (XIV,7OO p.); D. Katz-si H. Cant ri l, Public Opinion polls, in ' Sociometry, ieV, y pp. 155-t79. (S. A.) E. a., The American Soldier, prin" S-! ,l u f f e r Press, cetol 1949, 2 vol., pp. 599-675. ^lJniversity . " l. A. R-i c e, SrereotyDes, d, souiie ot' error in jud_

267-276; I

in Journal of

d e m, Quantitatiz.,e methods

personal research", nr.

in' po-

47

Ei noi tehnici de analizX au fost inventate: de exemplu, ,,analiza ierarhicS" de c5tre Louis Guttman1i, apoi cea a ,,structurii latente" de cXtre Paul F. Lazarifeldls. Asistlm astfel la o resorbgie progresivi a concepgiilor substangialiste asupra atitudinii 9i la dezvoltarea corelativX a concepgiilor operationaliste. Generalizind, qi qinind seami de tr miscare comun5 diferitelor ramuri ale gtiinqei, nu mai intereseazd" sd gtim ce este o atitudine sau ce este opinia public5; in schimb, devine posibil pentro noi sX leqim prin calcule diversele fenomene de atitudine sau de opinie, observate in condilii determinalte.

1935, Gordon V. Allport, publicind un magistr:rl bilang al cercetlrilor asupra atitudinilor, reugea si facl injeleasi amploarea unor cuceriri gtiinlifice, rcalizate in aproximativ zece ani de muncl indiriiti13. Impulsu,l, odatl dat, s-a propagat mai departe

turi se angaieazd. pe o cale deiltfel deia trasati

de Durkheim. Examinind personal dosarele Minis-

toare gi institute.de cercerare empiricS. Noile efor-

terului Justigiei penrru sr;bilirea datelor pe care se bazeazd, carrea sa Le Suicid,e (Sinuciderea). Durkheim revela griia de a supune ipotez.le teoretice probei faprelor. De arurici, socioloeii resimr din ce in ce mai viu nevoia de a iegi di-n cabinetele lor pentru a observa realitatea asupra cireia se exercit5 reflecfa 1or 9i de a crea ei ingigi instrumentele acestei observagii. In domeniul care le este propriu, crearea organismelor specifice pentru studierea opiniei publice rXspunde acesrei ievoi.

D. Studiul pielei
La sfirgitul perioadei interbelice, atunci cind ibia la inceputul lor, nu plrea rotu_gi ci ele derivi direct din punerile la punct ale
sondajele erau

Dezvoltarea metodei experimentale in sociologie ln psihologia socialX ln Statele Unite s-a extins de la sfirgitul rXzboiului 9i in Europa. FIrX a reqi
nega nimic

din tradigiile lor filosofice, care ii PTdispun la edificarea unei sociologii ,,a evoluqiei", mai curind decit a unei sociologii ,,a aciiunii" -pentru a relua o d,istincgie a lui Lazarsfeldlo -iociologii europeni se indreapti, de preferinlS, spre observarea realitXjii concrete qi infiingeazl laborats G. \fl. Allport, Attitwdes, in C. Murchison, Handbooh oJ Social Psychology, 'Vorcester, Mass. Clark Universitv Press. 1935. cap.

tb Vezi in speciai P. F, Lazarsf el d, Mathematical thinleins in the social sciences, Free Press, I95a, pp. 349187; li R. D a v a I, Traitl de psychologie sociale, Paris, Pres' ses Universitaires de France, 1'963, t. I, pp. 258-342' 16 Paul F. L azar sfeId, Tendaniei actuelles de la des commurzications et co/nportetnent da public sociologie de Ia "radiotil?aision amtricaine in ,,Cahiers d'6tudes de 1a radiot6l6vision", Paris, nr. 23, septembrie 1959, pp. 241256.

r" Expunerea-metodei se aflla in'The American Soldier S. A. Siouf f er, op.cit.

XVil. pp.798-844.

de

tehnicilor de cercerare realizite de statiiticieni p^i de.psihologii sociali. De la un timp, intreprind,eriie industriale qi com'erciale din diferite tiri si-au dat seama c5, in loc de a impune clientelei produselc pe c_are hot5riserX sX i le ofere, ar fi fosr po"r. pr.ferabil si cerrcereze mai intli ce doregte gl o" po"r. cumplra clientela. Aceasti idee, in care un auror intrezdrea o ,,noui psihologie a publicirlqii Ei a v.?nzdrii"17, diduse na$rere unei noi activitiqi: studiul piejei. Aceste studii ale piegei reprezenralr, cll anticip-a1ie_, adevXrate sondaje de opinie asupra obignuinpelor, preferingelor, pirerilor, in materie de consum. Ele procedau deia prin chestionarc, interviuri,-e-ganrionare a subiecgilor interogagi. Singura deosebire.importantX fagi de sonday*ele de Jp;nie este ci el_e plstrau secrere rezultateie lor gi urmireau un efect comercial, iar nu informarea pu_
blicului.
,,,i1"#
o

*.t; ?.,if
49

'

J!:^fX'S;!:t

gv o t'

a d'v er

t h ing

and

qi unele qi altele profiti reciptoc de progresele lor, ci mai ales prin fapml ci. chiar daci obiectul acestor stu'dii e difeeste evid,ent;.

intre studiile pielei qi cele ale opiniei

N;

numai

ci

legXtu-ra

2. DEZVOT:IAREA SONDAJELOR

IN

STATELE UNITE

rit, natura lor este in multe privinge foarte apr-opiad. A sti de ce un individ sau un grup de indivizi preferi un produs alruia, pune -acelain realitate in-

de a gti de ce tr.biri de un ordin analog cu un individ se hot5risre si voteze pentru un candidat mai curind decit pentru altul, sau de c'e este hotirit si spriiine o anume politici 9i nu alta. De asemenea, exisii relagii strinse gi numeroase intre publicitaie 9i propagandi care,.atit una cit qi ce.aialt5, cauti'# convlngi, si acgioneze asupra judec5lilor, d modifice conduitele intr-un sens determinat.-To$ cei care se adreseazi publicului pentru a-i vinde ceva, pentru a-l face si citeasci un ziar sau si vadi un film, precum gi cei care au nevoic de concursul siu, care-nu pot acgiona fdrl adeziunea sa, sau care trebuie si vegheze asupra moralului siu, gefi po,litici Ei militari, au de cigtiglt dlt

.ur,o"si.." aspiradilor publicului qi a modului

in

care se diversiiici ele tn diferitele grupuri, din punerea la incercare a argumentelor prezentate qi din controlul efectelor politicii preconizate. DacI astXzi publicul este sensibilizat la sonda-

iele de lninie- publicS, cirora miilo?fele de infor' mare colectivi le asigurl intreaga difuzare pe care

cunoagtem, poate

ca el nu este con$tlent ca

actiune analogi, 6i mai intens5, condud cu aceleag, metode de anchetl, se desfiqoarX zilnic la cererea celor mai mari firme industriale qi comerciale. DacX acestea n-ar fi convinse de valoarea Ei efica,citatea acestor procedee, putem fi siguri cX ele n-ar cheltui p.nttu asemenei studii sumele pe care le
.o.rr*..X^

tiv minime, dupi punctul de ved,ere din care sint considerate. ln- rest, astd.zi, acolo unde institulia
este bine piegei.
50

in

acest scop,

relativ importante sau rela-

ancorat;, adeseori aceleaqi organisme procedeazd.la sondaie de opinie publici 9i la srudiul

I I

I t

Rolul preponderent pe care anchetele piegei l-au jucat la originea sondajelor de opinie este atestat de primul srudiu preelectoral prin sondai, in aiunul unei al,egeri. 7n 1936, cu ocazia primei realegeri a pregedintelui Roosevelt, observatorii politici impirtXgeau toqi pXrerea ci egecul pregedintelui era foarte probabil. O mare revist5, ,,Literary Digest", a publicat, ca de obicei, rezultatele unui vot de paie, dupl ce despuiase r5spunsurile a 2400 000 de persoane pi a anuntat infringerea sa. In acelagi timp, Archibald Crossley qi Elmo Roper au ficut un sondai de opinie publicl, folosindu-se de serviciul lor de studiu al pielei. La fel a procedat George Gallup, a criru"i leg5turX cu acelagi domeniu comercial, deqi mai puqin vizibili, nu era mai pugin realX. Cei trei oameni au interogat fiecare numai cite 4 000 - 5 00C de persoane qi au prevXzut corect orientarea alegerii. Proporlia de sufragii objinute de Roosevelt s-a incadrat intre valorile apropiate acelora pe care. ei le gXsiserS. Sondajele de opinie publicl au pnns vra9a. Cauzele eqecului lui ,,Literary Digest" nu au nimic obssur. NumXrul de rispunsuri nu aduce ln sine nici o garanfie, dacl egantionul pe care le constituie ele nu este reprezentativ. ln realitate, revista folosise adresele abonatrilor la telefon si ale proprietarilor de automobile gi nu cuprinsese decit partea cea mai instiriti a populagiei, iar aceasti parte era defavorabil5 lui Roosevelt. Incepind din 1936, datorit5 acestui suc,ces, gi datoritl publiclrii repetate a rezultarelor ancheteior lor, Roper gi mai ales Gallup au reugir sI atragi spre pr-oblema opiniei publici interesul specialigiilor din cele mai diverse dornenii. Universit5gile care lucrau de cele mai multe ori inchise in incinta campus-ului lor, s-au aritat receptive la noua metodi. UniversitXtile din Prin51

Denver creeazl foarte curind o organizareritoriul american gi iqi concentreazi eforturile asupra probiemelor metodologice gi psihosociologice. Statisticienii, care la inceput verificaserX reztrltatele anchetelor tntr-un mod critic si intrucitva !_ezervat, cSurind lacunele metodei, au sfirgit iI,rd, a ceda nimic din spiritul lor critic prin- a acorda concursul cel mai loial si mai eficace noii tehnici. Este neindoios d stimularea cercet;rii, qleqti prin practica sondajelor a fost la fel de profitabilS- statilticii insiEi, ca qi procedeelor de cercetare clrora ea le aduce colaborarea sa. IncX ir 1946, Thionet a descris ,,merodele statisrice moderne ale administratiilor federale in Statele Unite". adici utilizarea sondajelor pentru studierea fenomeneior referitoare la populagie, folosirea forgei de munci, producjia agricolX etc. Ziarele care, cu excepgia lui ,,Vashington Post", se arXtaserl inigial reticente, au ingeles limitele voturilor de paie gi au deschis coloanele lor rezultatelor sondajelor, iar uneori iqi constiruie llroprie lor organizafe de sondaj, limitatX, de exemplu, la aria ior de circulaqie. La rindul lor, oamenii politici au prorstar la inceput, iar unul dintre membrii Congresului american, senatorul \Talter M. Pierce, a incercat chiar sX obgini interdicjia, daci nu a sondajelor, cel pugin a publicXrii anticipate a rezultarclor lor, penjotru ci aceasta - pretindea el - ar falsifica cul normal al alegerilor. Aceste tentative au avortat 1ns5, qi Administragia insXgi, fXrX a renunta sX urmireascl curenrc!.e de opinie prin vechea metodi administrativd, a rapoartelor, a inceput sI rezerve foarte curtnd un loc noului procedeu. lnsl la sfirgitul anului 1936, la ministerul american al agriculturii, un sociolog a fost insircinat si caute, pe o bazd. mai qriinlific5, o mai bun5 inlelegere a problemelor agriculturii 9i ale agricultorilor. in 1.939 a fost creat; ln
ceton
qie de sondaje care acoperX
52

ti

ostilitXtilor. Acesta a fost cadrul in care s-au desfXzurar, din partea autorit5lilor militare, intense eforturi pentru studierea atitudinii soldatului, atit in luptl, cit qi in viatra cotidianX. Ele au adus comandamentului indicagii cu privire la ,,ceea ce einde$te soldatul" titlul unui buletin periodic publicat in plin rXzboi - gi la moralul trupelor. Tot ele au permis elaborarea, incX din 1943, a programelor de ieconversitrne a oamenilor, prev5zfndu-se ce cheltuieli trebuie angajate in conformitate cu legea privind spriiinirea demobilizalilor dupl r5zboi. ln' plus. elJ au oferit o ocazie de a dezvolta tehnicile de investigare qi de interpretare; metoda de analid" ierarhici a opiniilor a putut fi astfel pusX la punct de Guttman. LucrXrile publicate sub directria lui Samuel Stouffer atestl bogXqia anchetelor intreprinse in

de succesul metodei, a ciutat sd. :utilizeze cit mai bine indicagiile furnizate de sondaje. -,,Se simtrea mai sigur cind simqea publicul in spatele s5u", a notat Roper, evocind c,ererile urgente pe care i le adresau consilierii presedintelui privind rezultatele anchetelor in curslb. lnrr-adevXr, in I94I, pe lingX biroul pregedintelui fusese creati in acest scop o Divizie speciali, sub direcgia lui Elmo Vilson, fost colaborator al lui Roper. Tn 1942, aceast; Divizie a fost anexati la Oficiul informatiilor de rlzboi, care a iucat un rol considerabil in timpul

acest minister o Divizie a ancbetelor sociale, la conducerea c5reia a fost numit Rensis Likerr. In tot cursul rizboiului, Roosevelt, impresionat

Astfel, ciile dispersate pe care $tiinta opiniei cXun sX se formeze s-au intilnit, in cele din urm5, cu rapiditate. Aportul tehnic al statisticienilor gi al psihosociologilor, comprehensiunea presei gi interesul publicului, nevoile administragiei de stat
18

acest domeniule.

1957.

Elmo Roper, You and your leaders, New York, o.71. N'Studies in social psycbology in \Vorld lVar II, Prin4 vol., 1949-1950.
53

ce1on,

au constituit gi continui si constituie climatul cel mai favorabil pentru dezvoltarea unor cercetXri pe cit de utile in practicX, pe atit de fecunde pentru gtiinqa dezinteresatS. Se va spune, poaite, cX sondajele n-au repurtat numai succese. DacX sucesul din 1936 semneazd intr-un fel actul lor de nagtere ,,egecul" din 1948, in circumstanle analoge, cu ocazia realegerii prr gedintelui Truman, vXdegte fragilitatea lor. Vom vedea ce trebuie sX credem despre acest ,,e$ec", insX rXsunetul lui dovedeqte poate, inainte de toate. o lncredere lipsiti de raliune din partea publicrrlui d o greritX ingelegere a bazelor acestei rnetode. Dar in afarX de aceasta, existi oare o qtiinqX a cXrei istorie sX nu fie ialonatl de egecuri? IJn avion care se pdbuqeEte nu condamn5 aviatia. Mai mult, difi cultXtile gi insuccesele stimrrleazl spiritul de cerce adeseori la perfecdonarea tehnitare si 'si contribuie cilor Ia progresul teoriei. Departe de a sund ceasul din urmX- al sondaielor, experienla din 1948 n-a impiedicat avintul lor tn Statele fJnite, ca gi in intreaga lume. Nu vom o5r5si Statele Unite fXrX a aduce cititorului citeva orccizdri cu privire la caricra lui George Gallup, intrucit numetre sXu a devenit mai mult decit sinonimul sondaiului de opinie. Orientat la inceput spre invitrXmintul ziaristic, Galluo debuteazd, in 1928 printr-o tezd de doctorat in psihologie,

ln timp ce predl cursul de ziaristici 9i continu6 g -rpii..'t" ,riod .ott.t.t metoda sa, se .produc fn Tgli ii"X evenimente. o agenlie de publicitate ii oferX un post de director de cercetiri, iar mama pentru Iowa' sotiei sale^este aleasi secretar de stat -ln studii ale b; ;;;;.,- Gallup se aflS implicat El stapolitice' oiet"i si in'urmiriiea fluctuaqiiior incearci domenii, doul cele dintre [it.rt.'i"pottul
din 1934, constati labili Ei infiinieazX in
1935 organizalia.sa'

pentru alegerile. generalc ;;l;;t. t;;iafe politice ci extindcrea metodel este vaInstitwtul arnerican de opinie pwblicd, supranumh si Galtup Polt (scrutin Gallup, sondaie Gallup)' i;r;' pi.lod;.i" alte studii, .prbcedlazl, cel,,pulin

" i.-J"U'*i'pe

intitulati: O metod.d obiectivd pentrw determinarea intereswlui cititorilor fa;d de textele unwi ziar. Dind Ia o Darte toate metodele indirec te folosite pentru studierea valorii interesului diferirelor rubrici, el enunqX dou5 principii: trebuie sX Dunem intrebiri direct publicului de cititori: este iuficientX studierea unui qruo reprezentativ de cititori. TotodatX el formuleazi id,eea dupi care caracterul reprezentativ al unui grup poate fi obtinut printr-o alegere convenabilS a subiecqilor. dupX apartenenfa lor la diferite categorii profesionale, 9i cI numXrul subiectilor care trebuie aleEi poate fi determinat orintr-un calcul teoretic.

duse de la Princeton, unde acest lnstlturt 1$1 are sJluL. R.tutratele fas obiectul unor colrrunicate de ot t; "itut"te de trei ori pe siptXminX unui anumit ;;;tt de ziare din diferiie stale. Abonamentele la acest serviciu de presi asiguri finaniarea cercetXrilor. -" b"t dac{ numele lui Gallup a depS.sit granilele jirii sale, repetim cX el nu este.singurul care a rno;;t-ti "'lu.iut in acest domeniu' Sondaiele politl .. *i" lui Roper, spriiinite de revista ,.Fortune', i"t, it"ugrrtni. in'aceeagi epocX cu acelea ale "" lui Gallup. Pe plan universitar, a f9s1 tnfiinqat,. in 1940' cercetdri al opiniei publice din PrinceBi;;"|: d,e -ciru,i director, profeso.rul Hadley Cantril, *", i 1944 o lucrare in care slstemattzeain a oublicat t;-."i..tXtile echipei sale, Gauging Public Opini.ott (Mi;;;;;; opiniei publice). ln Lg+t se deschide il;;i;;tioial d. CercetXri al opiniei publice de pc lingX Universitatea din Denver. '-nril* r. in Statele Unite peste o sut; "r-it; care procedeizi la studii diferiteto' a.'"tg"tir"iii DiEle se cifreaz| la 1o7, conform ltti Bradford'scon' m.anagement and agencies research of marleeting rectorl, '';i;;;'-!,
20

lun5 la anchete de opinie public5, con-

bienaid),

l97l-1972.

tie Uniird-iioi,:' i"i

the uorld (a"13-a edilie

aie opiniei publice gi inc5 mai mi.rlte care se consacri exclusiv anchetelor de piatI, cu caracrer comercial.
r_ecurg

III
OBSERVAREA PERMANENTA A OPINIEI PUBLICE

in sfirgit, ln 1937 apare o revistl sdindfici trimestrialX,-,,Public Opinion euarteily.,'(RevistI trimestriall de opinie publici), iare publici regular rezultate ale anchetelor efecruate in America ]i tn strXinitate, alXturi de articole teoretice sau merodologice privind cercetirile de orice namrl referiIg3t. l?. opinia_publici, precum gi o pregioasl biDIlOgralre crrtrca.

diu.

la toate tehnicile adaptate obiectelor de'srr

$i

unele_gi 4:tele procedeazd.la sondaie

yi

1. EXTINDEREA STUDIILOR

susprclunr..cu ocazia surprizelor politice, difuzarea p.rin presl in. p-ofida- unor reticenqe b*rirt-."t., gf.or11l specialiptilo-r..Ei progresul unei tehnici care rtr arrrna posrblhtafile. Observarea gtiingifici a opiniei publice se orga_ . nizeazd, foarte repede in intreaga lume. IatI citela ialoane gi ceva mai multe preii#ri cu privire ia situajia din Franta. Datorit5 comunitiqii-de limbi qi de culturX, pri_ mele liri care au beneficiat d,e lucrXrile "-"ri.rr. 9i in special. de acelea ale lui Gallup, f"ri i;;i" Imperiului britanic. Marea Britanie "dispunea de altfel de o lungX- traditie de cercetlri emiirice, iar ?n -1.912 statisticianul Bowley folosise d"i" o -._ tod{ reprezentativX pentru irudiul J" "o"di1i;lt, viagl ale populalieit.- La sugestia u"ui del"gat "i . 1 Arthur L. Bowley, Livelihood and poverty, Londra,
1915.

a lXrilor. Circumstangele cire lor in Statele Uniie se reintrucitva pesre penrru .I ac"l.aEi cor,. rot, llglu. dltu c.are_ au provocat aparigia qi progresul lor din_ colo de Atlanric,.se gisesc intrunite qi in alte p5rgi. 5e repeti aceeagi istorie: aceleagi experienqe'limi_ tate, la inceput, acelagi interes al publicului, aceeagi opjzilie. a aceloraqi medii, succese ,.p.t"t., uneori dificultSgi, implantare solidl, reapaiifia aceloraEi
au prezidat dezvoltarea

Niscute in America, sondajele de opinie publici s-au rXspindit foarte repede'gi treptat *u .iqrigai
cea mai mare parte

57

lui Gallup, s-a organizat in L936 la Londra Instt;;rt-'E;;;"ic d'ebpinie pwblicd' care cu incepere rezultatele anJii'iii6 iifuie^ra in exilusivitateliberal ,,News Chrocotidianul prin .fr.t.f"t-t"t.

"'atJttdi" c"""d" dispun de institllte analoge "i.f.'. ii incepind din 1941, iar institutul canadtan a avut ;;;;;i;t o'aili.uii"te pe .c?{g celelalte organizaqii aceea a bihngvtsmulul' care lmnu o cunoscuser5, -t;A;;"t"u-'ti*"ltani a inlrebXrilor. in douX ;;; pe^calle ii*h,'." oioti.*.I. de echivalent-5-.ex.acti e intildificultate Aceasti i;;;;;fi.e traducere. sau in Belgia in pXrsi,. alte ;i#;-"i;;i;-si-i; spetrasaturr cu. Elvetia, iar astlzi ea se prezinti din subdezvoltate de ;tfi;J^L;n- "u*Xt dri

Jr"rbit in

1^96a

de,,Daily Ma-il"'

sau din Asia. Africa ^se O""; A"glia, in fruntea migclrii din. Europa Institutul infiingeazi se t"J#-rt"^""r".'t" rgjt, pe cerFrancez tle Opinie Publicd' (IFOP), orientat zt ctJ zr de cetare stiintificS, atit pentru studrerea condianaliza pentm cit ei ;i;;.Jt";'f;-"ir;"i.' Chiar de la .iif"i t".i"t"**'"t. acestui fenomen' mecunoscute faci il;;;t;ittstifrrt.tl a cXutat-sX-gi sale ezuharele r Prin Publica ;i;t^ pu["t.ti" a. informalii privind..opinia august Lfi"e i*i*lat ,,sondageir ln iunie,^iuli'e 9ire4e el pit'; 1e44 Din r;;;' ;;;; tr.i'.,u-.i.1 dou" t"ti. bilunad, iardin.1950' "Son"""Uii"X""-" i."i'u i'"ncezd de opinie publici' apare 4;;;;:{ patru orr Pe an. de --iu-titttul iond'ai a fost astfel adoptat pentru- a d;;;;-;;J.rcl. reprezentative- de-opinie. publi-

ffii; ;;;;Ji

"

ii{ii"

opiniei, a$a flrm engleza ate pollster, provenind de la poII. Noul termen de psephologz, de la grecescul. gigoq, piatri pentru. votare, apoi sufragiu, vot lmportat recent din America, unde revista ,,'fimeo vorbegte despre psephologi, nu pare si aibI o qansX mai buni decit cel de doxometrie. Specialiqtii in studiul opiniei provin din domenii diverse, gi nu existi termen care sX-i desemneze. l,n 1939, un ziarist, pe care ulterior il intilnim in consiiiul de adminisiragie al IFOP,lnfiintase de asemenea un institut de opinie publici, ale cirui rezultate gi le asigurase ln exclusivitate un ziar parlzTan oe seara. Anii de rizboi au fost folosili pentru cercetarea teoretici, iar IFOP iqi reia activitatea printr-un sondal la Paris chiar tn ziua Eliberirii, in august 1944.7n acelaqi timp avuseseri loc cercetiri ale" pietei in cadrul lui CEGOS (Comisia generald d.e organizare Stiinpit'ic7). IFOP, societate cu responsabilitate limitatX, funcqioneazi din 1947, impreunl cu un organism specializat in studiul pie-pentru siwdiul pieSelor in Franpa ielor, Institutul (ET Mr4R), avind aceeaqi condustrdindtate tn si
lndatX dupX rXzboi, apare qn alt organism, creat tn clandestinitate, Serviciul de sond,aie gi statistici, care a publicat ciwa timp un buletin intitulat
Socielatea fraicezd di anchetd prin sondai $OFRES), de cieagie mai recenti, cu un buletin executat la roneo, SEMA-SOFRES,,,Actualitd-Sondage" (nr. I, 1966), se consacrX gi ea studiului opiniei publice qi al pie1elor. ln cursul perioadei recente-, numai IFOP qi SOFRE.S au procedat la anchete preelectorale, gi anume cu ocazia alegerilor prezidingiale qi legislative din 1965, 1967,1968 $i de I'opinion publique". ,,sondagis ''
cere EtiinlificX 9i tehnicX.

il

la grecescul E6[cr' ;. T;";;i-d.,ao*i*-errie,,-de 193f pentru a dedin 1o ,$ona1ges" i"it.U"i"i". Totuqi acest impus' t;;" m5surar.i opiniei, nu s-aunui institu-t belgian denumire ;;;; ;l;st d"t i" numele p.oarta italian institut un iar d* c"tcetiri, -C"t*"tti"' fel a acest de un institut e; i;;;: l; de I"";J;"-ii." d. institut ,,demoscopieo' Limba francezX nu dispune de u1 -termen ac."p;;;";""^ a.t!.""tta' specialistului in studiul
58

lgeg.Vn alt organism,IRES (Institwtal d'e cercetEri economice sl sociale), a fXcut o incursiune in
2

se vedea ,,Le Nouvel Observateur-,

nr. 148,

ll-17

seDt. ryo./,

59

acest domeniu in 1969. Ministerul de Interne n-a omis nici el sI-qi otganizeze pe cont propriu, in perioada electorali, cercetXri inspirate din aceleagi

Dar pe lingi aceste organisme, a cXror funcqie principali este explorarea opiniei publice, procedtnd totodatX la investigagii ln vastul domeniu al studiului piegei, sondaiele au luat in Franga o extindere analogX cu aceea pe care o cunosc in alte pXrji. ln 1970 se pot numlra cel pugin treizeci gi cinci de oficii de studiere a piejei.
Institwtwl nasional d.e statisticd si d.e stwdii economice (INSEE), posedl o divizie de sondaie. Obiectivul s5u principal este de a urmXri datele concrete privind folosirea forgei de muncX, mobilitatea profesionalX, consumul menaier, coniuncnira, adreslndu-se conducltorilor de intreprinderi, gi multe alte domenii economice, agricole sau industriale. De asemenea, la cerere, el procedeaz5 uneori la cercetlri privind audierea emisiunilor radio sau dif.rzarea p risei tip irite. Franla nu dispune, ca Anglia, de un serviciu administrativ de anchete sociale, insX un organism public cum este Institatwl napional de stwdii demogralice ef.ectueazd., in cadrul secfiei sale de psihosociologie, sondaie asupra atitudinilor gi opiniilor francezilor faqX de problemele d,emografice, care sint'de resortul institutului. Se intimplX de asemenea ca organisme publicc cu profil gtiingific, cum sint: $coala pracilc7 de inahe stwd,ii, Institwtwl stiinselor sociale ale mwncii, de exemplu, sI efectueze uneori sondaie. lntr-un asemelea caz, otganizarca anchetelor, daci este posib.ilX, nu .poate atinge rapjditatea de execugie, nici comprimarea cheltuielilor, aga cum le r,ealizeazd. organismele specifice de studiere a opinrel sau a plelel. Aceeaqi dezvoltare a sondaielor care se observi in Statele Unite, in Marea Britanie sau in Franga, se constatX ast5zi in cea mai mare parte a t5rilor. De la inceputul r5zboiului 9i lndatl dupi rXzboi,
60

metode.

TXrile scandinave, Italia, Germania federalS se echipeazi ln mod analog qi, de asemenea, pujin mai tirziu, Spania, Grecia qi Iugoslavia. Tirile din estul Europei, Polonia, IJngaria, RomAnia, se intereseazi din ce in ce mai mult de studiul opiniei, iar reprezentanli ai Uniunii Sovietice sint prezenli la
congresele internagionale.

Cu incepere din anii L950-7955, America Latini i9i inmulqeqte institutele de opinie publicS. India, Coreea, Indonezia, Africa neagri nu se por nici ele sustrage astXzi acestei migciri. Putem mlsura extraordinafele progrese reahzate intr-un r5stimp de douizeci de ini."examinind o hanZ a centrelor de studiu al opiniei publice, elaborat5 in 1948, cu prilejul unei lucrEii anrerioara
asupra aceluiagi subiect. Intreaga lume resimte nevoia de a studia gusturile, aspirajiile, motivaliile, atitudinile oamenilor, atit in comporramentul lor in calitate de cumplrXtori, cit 9i in conduitele lor profunde falX de viaqa colectiv5. Peste tot qi din ce in ce mai mult, opinia publicX caut; sX se cunoasci gi este sondati de specialigri. Un pericol impotriva c5ruia trebuie si ne punem ln gardX este chiar pregul succesului. Ancheta de opinie publicl este la modi. Persoane gi instituqii incomperenre ar fi gata sI lanseze gi chiar lanseazX anchere, ne$tiind cI acestea presupun o lung5 pregitire gi cI este vorba de o metodl specificl pe care ele risci s-c discrediteze. I)e altfel, competnta nu este suficientS, iar pentru a asigura ragionalizarea muncii, suportul unei importante organizd,ri materiale este indisper

rsabil. 2. COOPERAREA INTERNATIONALA

Deqi sondajele de opinie public5 trebuie adaptarc la contextul cultural al fiecirei 15ri, ele au rotufi un caracter de universalitate. Nu existi vreo perfecaionare a metodei, sub orice aspect ar fi, ca61

re si nu se rispindeasci mai lntli in lara in care a apirut gi care si nu treac5 de indati frontierele. Paralel cu gruplri nagionale, care reunesc profesionigtii, cum e in Franga Asociapia pentru Dezvoltarea Tehnicilor de Marketing (ADETEM), care in I97I nurnira 800 de membri, sint constituite asociaqii internalionale, ai ciror aderenli sint persoane fizice, interesate fiecare de un anumit aspect al domeniului explorat. Funcliile lor sint de a asigura legiturile personale intre specialigti, de a veghea la normele etice ale muncii gi de a promova progresele qtiinlifice gi rchnice. In ianuarie 1947 s-a trinut la Paris un Congres ai institutelor europene de opinie publici. In acelagi an s-a infiingat, la Amsterdam, Comisia ewropeand pentrw stwd'iile opiniei publice si ale piepelor (ESOMAR), paraleli cu AsociaSia americand. pentru stwd,iwl opiniei pwblice (AAPOR), niscutX in 1946. Volumul activit5gilor ESOMAR" gi numXml membrilor s5i nu inceteazi si creasci. Duoi anuarul s5u din L969. ea numXra atunci t ZIZ de membri din 2l de tiri. Ea publicX o revistX, ,,The European Marketing Research Review" (Revista europeanX pentru Cercetiri de l\{arketing) (vol. IV, 1969). Cuprinzind intreaga lume, r4sociapia tnondialil pentrw stwd,iwl opiniei pablice (IVAPOR), care are statut consultativ la UNESCO, gine Congrese in fiecare an, un an din doi impreunX cu congresul lui AAPOR, iar anul urmitor cu ESOMAR. Al XXIV-lea Congres anual al lui IVAPOR-ESOMAR s-a qinut la Helsinki, in august t97L, reunind in numir tot mai mare tehnicieni ai studiului opiniei qi ai piegei, statisticieni, sociologi, politologi din lXri din ce in ce mai numeroase. Independent de. corespondengr3 pe care div.ersele organlsme cte stuqll 11 au ln stralnatate, exlsta ql grupXri internagionale de organisme care lntregin intre ele legituri de purX confraternitat, cum sint INRA (International Research Associates), Metra International, sau AsociaSia internasionald, Gallap pen62

tru studiul apiniei publice, grupind institute natrionale in douizeci de tiri ale Europei. Americii de Nord gi de Sud, Africii d,e sud, Asiei qi Oceaniei, precum 9i institute corespunzitoare tn diverse alte qiri ale lumii. Astfel, odati cu o circulatie consrantX de idei gi de informagii, existX si posibilitatea de a conduce anchete simultane asuprJ unor chestiuni care intereseazi opinia publici inrernalional5. Din aceastl scuft; expunere se poare inlelegc natura activitXgii tuturor acestor orginisme de cercetare care ltrcreazi in lumea intreagi. Ele furnizeazd rczultatele anchetelor clientilor care le-au comandat, publicl ele insele sau prin mijlocirea pre" sei inforrnagii despre opinia public5. Numeroase articole sau lucr5ri de sintez5 ori de metodi apar in toate limbile. Anuarul ESOMAR, de exemplu, di in fiecare an o list5 bogat5, insX nu exhaustivX, pe giri. Diverse publicalii constituie deja importanre repertorii. Au fost, in special, adunate gi clasificate metodic, zub conducerea lui H. Cantril, rezultatele anchetelor de opinie publicl realizate din 1935 pind, in 7946 de c5re 23 de organis,me de srudiu al opiniei, d,in 16 gXri, intr-o lucrare de 1 200 pagini la care cercetXto'rii de az\ qi viitori pot deia resurge3. AceastX iniEiadvi a fosr reluati sub forma unei reviste internagionale de opinie publicd, ,,Polls", publicati la Amsterdam din t965 pinl.

ln 7969.

intr-o lari sau alta Belgiaa, Italias sau Germania federalXo, pntru- a nu cita decit pe acestea

Culegeri de date adunate

in decurs de citriva ani

19t8-1964, Allensbach-am-Bodensee, 1956, 1957,

63

to dell'ltalia, d.ieci anni di sondagi, ililano, 1956. u Elisabeth NoEIle qi Erich Peter Neuman. I ahrbucb der |ffentlicben Meinung, 1947-195t, 1gt6-19t7:
1965.

3 Hadley Cantril (edit.), Pablic Opinion (19351946), Princeton. 1951. -a-Cinq annies d,e sondages, questions postes, principawx risaltats, Bruxelles, INSOC, 1950. 5 Pierpaolo Luz zato-Feeiz. II aolto sconosciu-

aduc de asemenea indicagii preqioase chrar prur natura intrebirilor pus'e in legiturX cu faptele stringente ale actualitilii sau cu privire la ,,spiritul vremii" gi la maniera in care societ5gile se gindesc
pe ele lnsele.

Toate aceste publicajii emani de la organisme specializate qi f.urnizeazi o materie priml deia elaborati, cu care htcreazl nu nurnai specialipii, ci gi cercetXtorii qi savangii din alte discipline. ,,Revue internationale des sciences sociales" a publicat, pe lingi diverse articole, citeva numere consacrat cercetarilor de opinie publici din girile in curs de dezvoltare (XV, I, 1.963) 9i din girile dezvoL tate (V, 3, 1953), precum gi informirii sau participirii politice a cetilenilor (XII, 1, 1960), cure folosesc pe larg rezultatele sondajelor. in Franqa, de exemplu, ,,Revue franqaise d,e science politique" gi diferire publicagii ale Fundaliei nalionale a gtiinplor politice, trateazd in mod curent problane asupra cXrora sondaiele de opinie publici aduc clarificiri importante. Inigiind ea lns59i sau finangind anchete, Fundajia demonstreazi dealtfel necesitatea viu r'esimqitd de a se recurg la aceasti tehnicS. Istorici, sociologi, politologi examineazi in numeroase lucr5ri aportul adus de sondaje la disciplinele lor respective 9i discuti despre avantajele folosirii lor in eforturile convergente ale diferigilor specialigti in griingele umaniste. In acest plan, Merton, Lasswell, Likert sau Katona, Lipset, Lazarsfeld, Strayer 9i aljii se lntilnesc in lucriri colective?. Adiugind propriile sale reflecgii la acelea ale autorilor precedenji, gi cu toate rezervele unora, Duroselle aiunge la o concluzie
7 Les sciences tle Ia politique aax Etats Urus, sub red. Lasswell Ei Lerner, prefall de Raymond Aron,
Press, 1957.

deliberat ootimisri orivind colaborarea stabiliti intre speciaiigtii in sondaje, istorici pi poiitologis. Au apirut deja in unele giri numeroase lucrdri de sintezX, care oferX, o privire asupra opiniei publice in cursul unei anu,mite perioade. Nu vom cita decit doui, una deja veche, care cuprinde perioada celui de-al doilea rlzboi mondial in Statele Unite, a lui Jerome S. Brunere, alta recentS, cu privire la atitudinile publicului f.rancez faqX de
generalul de Gaullelo.

in orice alt domeniu, i se pune gtiingei o problemi suplimentar5, in vederea propriului ei progres.

ln

domeniul sondajelor de opinie publicS, ca

qi

gerii unui obiectiv imediat. Dar ln milioanele de cartele perforate, consumate ln fiecare lun5, nu se afli oare cuprinse cuno$tinle care se acumuleazi gi risci d se piardX? Nu s-ar cuveni oare ca acesit material de observaqie sX fie conservat pentru a se putea proceda apoi Ia aralize secundare, pe care astizi datoriti maqinilor electronice qi calculatoarelor le putem lua in consideraqie? Problema intereseazd, pe cercetitori, este la ordinea de zi a Consiliului internaqional de qtiinle sociale, ea ridic5 insX dificult5gi de tot felul, materiaie gi morale, care nu sint toate rezrolvate. Inci din 1952, Roper a infiinlat in Statele IJnite, la Villiamstown, un centru de conservare a datelor; de atunci, mai multe universitiji americane au urmat acest exemplu. In E.uropa, ln 1960, Universitatea din Colonia (R. F. Germania) s-a
8
les.
sondages

Datele culese sint transcrise pe cartele mecanografice, iar exploatarea lor se faie in vederea atin-

fean-Baptiste Duroselle, de I'utilisation des

d'opinion en histoire et en science politique, Bruxeld.es

INSOC, 3, 1957.

Princeton, 1944 (tradus pargial in francezi de D. L azard, Ce qae pense I'Am6rique, Paris, Presses Universitaires de
France, 1945).
10

Jean-Baptiste Duroselle, de I'utilisation

Paris, Colin, 195!; Common Frontiers ot' the Social Scien' ces, edit. Mirra Komarovsky, Glencoe, The Free

mentariu de
65

,,IFOP", Les Frangais et cle Gawlle, prezentare qi

Jean Charlot, Paris, P7on,7971,

co-

64

echipat in acest sens, urmatl apoi de Universitatea din Amsterdam. In Franp s-a infiinqat un Birow d.e analize cantitative internafionale', care prime$te sprijinul Centrulwi NaSionai al C'ercetdrii $tiinsifice, gi se preocup5 de'aceastX problemi. Cenlrul de studii sociolofice a crear in' 1969 urr centru de ,,arhivare a diatelor" gi a organizat un seminar penrru intocmirea unui prim -bilang al efortului cheltuit in lume pentru constiruirea gi folosirea acestor veritabile .b5nci" de date. ln leglturi cu -aceasd problemi a arhivelor gi pentru studierea_ dispozigiilor diferitelor organisme -materialului interesate, a volumului de conservar gi_a costului eventual al operagiei, a avut loc un fel de anchetX asupra ancherelor, care permite sI ne reprezentlm amploarea muncii efectuate li din care extragem urmXtoarele citeva indicatiill. Studiul se referX la anul 1,963 in Statele Unite. in Marea Britanie gi in 17 tlri din Europa continentalL Cel mai complet este cel pentru Marea Britanie, deosebit de bine echipatX qi se referi la I20 de organism,e enumerate. care consacrX tot sau numai o parre din timpul lor acestei activitiqi: 4E au caracter comercial, anchete ale pietei, celelalre cuprind de la administratii pin5 la universitate sair le departamentul special al BBC, care tn cursul acelui an a procedat la 21,5 anchete, unele egantioane ale acisrora mergtnd pin5 la ig OOA de' interviuri. Anchet_ele pot fi nalionale sau regionale, putind studia, in ambele cazuri, toar5 populagia sau numai un grup particular. Talia esantioanelor es-te.foarte variabili,,mergind de la mai pufin cle 50 de persoane pini la peite 2 OOO. Desisur .X interviurile por fi cu atif mai aprofundati, iar caracteristicile distinctive ale subieclilor cu-adt mai numeroase, cu cit egantioanele sint mai mici.

La fel stau lucrurile in Srarcle Unite si in Eurcpa continentglS, unde au fost examinaie 68, respectiv I6tI6t de dE organisme. Nu toate insi au putur furniza rnr9ffnalure ru{nrza informagiile cerute, cerure, aga a9a lnclt incit pentru lntre_ intr.gul ansamblu a fost nevoie iX se prbced6ze la o

. Vezi Inlormation sur les sciences sociales (,,Consiliul interna;ional al grjinlelor socia_le"), IV, 3, septemiiii. tggs; . . t,b.e prod,u,ctton ol raro data lor stora4e a,nd. retrival de p.

11

Abrams, M. Brouwer gi P. K, Hastings, pp. 1566

Jinind seama de aceasri resriclie gi firi a tra intr-o arralizi, dupX -de caracrerul'anchetelor, evaluarea numirului anchete gi a numirului interviuri in 1963. In Marea Briranie, ceva mai mult de 2 000 de anchete gi, in mare, doui milioane de interviuri, adici aproape 3-40/o din populalie. in Europa continentall, de la 4 000 la 5 000 de anchete, rcprezentlnd 4 pinl la 5 milioane de interviuri, adici 1.,5 ia 100 de locuitori. In Statele lJnire, un numXr analog de anchete 9i de interviuri pentru o populajie inferioari cu circa o rreime aceleia din cele 1.7 giri din Europa conrinenral;, adici o pro. po4ie ceva mai marne de interviuri in raport cu populagia total5. Aceste proporfii de interviuri ar fi mai ridicate daci ar fi riporrate, nu la popuIalia totalX, ci Ia populagia adultl sau la persoanele de la 18 ani in sus, de obicei singurele inrcrogare. Pq .dg alti parrc, intr-adevir, 7*o din populagia aduld din Germania federalX deciara h 196l cd. a fost inrerogad o dati sau de mai mulrc ori in legituri cu anchetele. Majoritatea anchetelor c,uprind studii ale piegei, dar in muhe privin1e acesrea se refer5 9i la chestiuni de opinie, chiar dacl nu este vorba de opinie politicS. Oricum ar fi, numdrul global de sondaje n-a mai sc;zut din 1961 pinX in 1963, ci totul ne face sI credem cX mai curind a crescut. Amploarea acestor cifre permite si determin5m locul ocu-par asrlzi de sondije in organizarea eco_ nomicl 9i social5, precum gi in viala ttidiani. Oa_ meni a c5ror meserie este sondaiul, se aflX in acpenrru a ob,serva opl";" puliune pretutindeni :

estimare.

blic5.

67

].

ORGANIZAREA CERCETARII

ln laboratoare dotate cu instrumenlele necesare. ne care insegi progresele qtiingei le perimeazi foaite repede gi le fac din ce in ce mai costisiroare. Consecinla acestui fapt binecunoscut esre, pentru cercetare, necesitatea unei organizii, asem5nitoare in roate privinqele cu organizarea industrial5. Un institut de studiere a opiniei este administrat gi condus ca o intreprindere. Personalul pe cars-l folosegte asuml funcgii definite, inlSuntiul unui ansamblu semnificativ de funcjiuni. Organizarea es i: agadar, in acelagi timp, orizontalS pi, funqionali, dar gi vertical5 qi ierarhizatS. Fiecare, in lo9u,l ne care il o,cupX, gtie unde se situeazl 9i in ce fel se leagi sarcina sa cu acelea ale celorlalti. Organizarea unui laborator de cercetare a opiniei depinde, ca a oricirei alte intreprinderi, 'de natura produsului fabricat qi de tehniiile utilizate pentru a-l produce. Caracterele particulare ale anchetelor prin sondai conferX insritutelor penrru opinia publicX fizionomia lor specificS. Sint de ajuns citeva cuvinte. pentru a exprima operaliile succesive care constiruie un sondai de opinie, privitor la o probleml care intereseazX publicul:
1. Formularea intrebXrilor ropice; 2. Prezentarea lor unui numir determinat de persoane, potrivit e$antionate; 3. Exprimarea r5spunsurilor intr-un care si permid exploatarea lor rapidl;
6E

Complexitatea tehnicilor de studiere a ooinie: ilustreazX dezvoltarea gi caracteristicile actuaie als cercet;rii in domeniul gtiingelor umanisre, ca gi in medicinX sau in fizici,, sau in oricare ald stiintd. Indivizii, chiar cei mai dotagi, nu mai pot produc.: izola1ti. Ei nu g5sesc mijloacele penrm acrivitatea lor decir in cadrul unor echipe puternic integrarc,

derea interpretlrii.rezultarelor, destinate-a face cu_ noscuta oprna publici asupra problemei in cauzX.

4. Executarea tuturor analizelor necesare in

ve_

La cele doui capete ale lanqului se aflX publi_ cul, sau o persoanS,- ft"ic5 sau morall, clientul, care are nevoie de o informatie si o asieaoti. DacI adlugim cX acest ansamblu de operaqii se reproduce la fiecare ancheti, de un nomlr de ori mai.mult sau mai pugin important, in fiecare an qi rn irecare luni, acesr slqplu enung definefre prin_ cipalele grc?ng. ale unui institur de opinie'p"titl.; define.gte politica generali, i"tr.fi* ,;_ , Directria latu cu exteriorul, precizeazi" volumul de lucru in tunc.lie de capacit5qile de absorbqie ale diferirelor servrcu,.repercuteazl directivele qi vegheazi la executarea lor, ..Atunci cind se prezintd un proiect, o primX fa_ zd consti in a preciza in _ce mfsurX gi cum poatc tr explorarl prinrr-o anchetX problema pusX. Se ang,aieazd un dialog cu clientul penrru fi"", qinlnd "'r, posibilit5gile de financiare, liniile -seama mari ale chestionarului ce urmeazl a fi supus populagiei observate,. adicl planul de ancheti, iit;,i egantronului qi metoda de eqantionare. Apoi, in'cursul unei a d,oua f.aze. serviciul de resort are sarcina de a asigura executarea hotXriri_ lol luate, coordonind -or." ".r.h"t"ioriior. D.upX revenirea che-stionarelor complerare, un serviciu mecanografic foloseqte propriu -"t"ri"iui al rnstrtutler, sau recurge eventual la un echipa_ melt exterior mai eficace, dotat cu calculato"r" d. mai mic5 sau mai mare purere. 6uRI ce datele au fosr colectate qi -, !-sfidt, lnrr-un al patrulea pi ultim momenr, xre_ lra.tareJ Dule sa se execute toate- calculele necesare pentru a se- proced? 7a analiza lor, la interpretarea'rezul_ tatelor gi formularea coniluziil", l"tr*n raDorr
scrl s.

supun tolosrrea,
69

DacI. demultip^licarea gi diviziunea muncii

in

fiecare

din

pre_

momentele arXiate,

a unor servlclr specralizate, Etiindfici -a muncii cere o unitate de conducere in cursul diferitelor momente ale unei anchete. Din acest motiv, tendinla generalS const; tn a incredinfq qoqducerea totali-a unei anchete unui ,,responsabil de studii", prezent inci de la convorbirile preliminare cu ,,clientul" gi care va fi cel mai indicat ca, in cursul unui dialog final, si-i prezinte principalele concluzii, sau incertitudinile care persist5. ^
respunde,
AceastX schem,X are un caracter general gi nu cofXrI indoialX, exact cll ceea ce se poate

a unor miiloace adecvate ti, in calitatea

consecinli,

.otirt"t" intr-un institut de opinie

se poate afirma, {XrX -prea

mult risc d.e a greqi, c[ stfuccura orlcarur rnstiiut se inspirX din ea qi i se apropie. Variantele depind de importanta organismelor, de volumul lor de munc5 Ei, in consecinjX, de demultiplicarea funcaiilor intre un numXr mai *are s"o mai mic de persoane. La nivelul personalului conduc5tor gi al cadrelor rchnice se intilnesc in proportrii variabile psihologi 9i sociologi, statisticie;i, ingineri specialiqti in calculatoare.

determinat, dar

oublicul se pot a$tepta. presupun ln cele din urml un inalt g.ad d.'normaie a diferitelor operatii. Independent de studiile specifice, un-institut de opinie urmiregte permanent reacliile p'ublicului faqi d. economicX, sociali gi politicS, "ctualitatea gi internaqionalX. ln Fralfa, de -exemplu, nalionalX /FOP conduce in tot timpul anului sondaie bilunare care se publici in pies5. Cu un plan de anchetl normat, gi care cuprinde circa Zboo de persoane, rezulmtele devin disponibile intr-un termen de aproximativ o lunX dup5 redactarea chestionarufui. Aceste termene pot fi reduse lntrucitva dupi voie Ei, in special, in perioada electorali sondaiele-sint efecruaie intr-un iimp mult mai scurt, de ordinul unei siptimini sau chiar mai putin.
4. FINANTARE $I COST

Buna funcqionare a inreprinderii prezupune satisfacerea simultani a mai multor cerintre: deolina

personalului, executareacomenzilor la term,enele stabilite, afluxul continuu rile noi lucrXri intr-un ritm convenabil. lntrucit divefsele anchete nu au nici aceeasi arnploare, nici aceeaqi duratX, este nevoie de o planificare pennanent; pentru a asigura desfXqurarea fiec5reia din diferitele lor faze: in proiect, in curs de discutie, in fezd de execujie, pe teren, la magini, tn perioada de incheiere. Se stabileqte o coofdona're strictX cu serviciul de anchetatori, ale cXrui r:osibilitid de lucru dicteazl intr-o mare m5surX duratele de execrrtie a unei anchete si fixeazX momertul cind datele pot fi culese pe teren. Eficacitatea Jondaielor de opinie, rapiditatea de executie a acestora d serviciile la care clienfi sau intrebuinqare

Din cele expuse pini aici, cititorul a ingeles deia care pot fi diversele modalitlqi de finanlare a studiilor de opinie. In numeroase tiri, diverse institulii, adrninistrative sau universitare, efecttteazd cercet;ri in acest

domeniu, in scopuri absolut dezinteresate sau in vederea amelioririi randamentului serviciilor publice, aga cum sint, de exemplu, in Statele Unite centrele de pe ling5 universitXli sau, in Anglia, Britkh Govirn*enl Social Surrtey. ln acest caz, finanprea se face din bugetul instituqiilor respective. La fel stau lucrurile ii in Franta, atunci cinrl Institwtwl naSional de Stwdii demografice studiazX atitudinile publicului fad de coniuncturX sau cle problemele demografice. Nu este exclus, de altfel, ca asemenea organrsme sX lucreze, ocazional, la comandX. Finanlirea studiilor privind audienqa unui serviciu special al BBC in Anglia este asigurati in mod analog, cu toate cI e vorba de bugete comerciale.

nici un fel. Ele functrioneazX ca organisme comerciale, triind din roadele muncii lor. Fie c{ sint sau nu asociate .cu centre de srudiere a pietei, ele trliesc exclusiv din produsul activititii lor, din comenzile pe care le primesc qi le satisfac. Adeseori, la originea resuiselor uno,r institute de o,pinie, cel Dufin la lnceputurile lor, este priesa, fie cX e vorL,a de contracte in exclusivitate De timD limitat sau reinnoite cu un ziar, ot o retea de ziare, sau cu o agengie de nres5. O alti resursX o ofer5 abonamentele la publicatiile confnind rezultatele sondajelor. Foarte rilpede, insX, clientela se
l5ree$te.

In ceea ce privegte cercetirile de opinie publicX propriu-zisX, teoretic nu e de neconceput ca organisme de smt s; se ocupe de ele. Totugi, riscul de a influenga publicul, sau de a provoca confuzie ln spiritul lui, din partea surselor autorit5lii qi a pronagandei oficiale, este foarte mare. ln orice caz, in democradile occidentale, centrele de studiere a opiniei publice in domeniul politic sint private, nu sint comanditate qi nu primesc zubvenqii de

organizagii internagionale, cum sint comuni-

t5lile zuropene.

tJn inconvenient al sistemului, atit de justificat in faptul cI rezultatele rXmin proprietatea solicitanqilor. DacI insi li s-ar da o utilizare inexacti sau abuzivS, institutele de opinie pisreazl toate drepturile lor de propriet"t. intelecruali qi pot pune lucrurile la punct. In plus, ele favorizeazi intotdeauna oublicarea rezultatelor -chiar de ancheti, sau le publicX ele cu acordul
de altfel, consti

daj de opinie, sint funcqie de diferite

solicitangilor. PreEul de revenire $i, ca urmare, costul unui son-

variabile.

Comenzile emanX de la organisme foarte diferite, cum sint:

dificultajtea de pregltire; metoda de eqantionare gi complexitatea pla-

nului de anchetX;
localizarea anchetei Ei cheltuielile de deplasare;

lungimea chestionarului;

num;rul de persoane interogate; comolexitatea mai mare sau mai mici a ana. t.
nzer.

intreprinderile particulare sau gruourile de intreprinderi, in special pentru studierea moralului; miiloace de informalie colectivi, presX. radio, televiziune, pentru studii privind difuzarea si audienqa, avind ca obi'ect publicul in totalitatea sa sau zona de influentX a unui anumit zlar ori post de radio, la fel ca gi pentru studii cu caracter politic; fundaqii qtiinqifice nalionale sau internaqionale:

lui de intreblri sau de persoane interogate, dar

Desigur, costul cregte odat5 cu cre$terea numlru-

nici una dintre variabile nu este indeoendentX de celelalte gi, in special, costul nu cre$te in proporgie directi cu numlrul de interviuri. Unitatea de cost este de ordinul a citorva zeci de mii de franci pentru o anched completS, variagiile putind merge de la trei sau patru pin5 la cincisprezece sau douizeci de mii. Folosind anchetele periodice, cliengii pot obline, cu cheltuieli minime, rXspunsurile la una sau la mai multe intreChelruielile se repartizeazi in principal pe trei posturi: remunerarea personalului fix, inclusiv sarcinile sociale, remunerarea anchetatorilor qi cheltuielile de deplasare, restul acoperind cheltuielile
73

adm-inistratii publice; ministere qi organe guvernamentale; oameni politici, candidaji in alegeri, partide

bXri.

politice, de la partidele de guvem5mint pinI la partidele de opozilie;

'7a

specialigtilor tn calculatoare gi a programatorilor. Marja de beneJiciu este de cele mai multe ori reinvestit5 in vederea cregterii capacitS;ii de produqie a institutului. Aceste a sint, schilate pe scurt si firl nimic obscur in ele, cXile 9i mijloacele prin care se efectueazd. astSzi in lumea intreagX studiul opiniei publice prin metoda sondajelor. Gestiunea comercial5, garanlie a independenlei, iqi are servitulile sale. In special, ea nu pernite intotdeauna exploatarea totalX a datelor culese in scopuri pur giinjifice. Institutele de opinie publicX insX, grifulii pentru calitatea qi perfecgionarea metodelor lor de lucru, ar fi dispuse si accepte o utilizare ulterioarl, in vederea unor analize secundare qi a unor sinteze aprofundate pentru dezvoltarea cunoagterii, a materialului extraordinar de bogat pe care il string. Exist5 deia precedente de cer,cer;tori care lucreae5 asupra datelor colectate de institutele de opinie public5. In Franqa, de exemplu, asemenea lucr5ri s-au efectuat deia, pe baza datelor de la IFOP, asupra evolugiei spiritului public, sau sint in curs altele cu privire la comportamentele religioase sau la psihologia politici qi socialX a cultivatorilot. Pentru o exploatare pe scarX largX, insi, organismele de cercetare qtiinlificl slnt acelea c5rora le-ar reveni, dupX cit se pare, sX preia qtafeta dupl formule ce urmeazd a fi g5site.

generale, chirie, echipament, cheltuieli de tipXrire, locagia maginilor, prestiri de servicii din partea

PARTEA A DOUA

Bazele teoretice Si practica sondajelor de opinie publicd

IV
CERTITUDINE SI PROBABILIT ATE

1. TEORIE $r PRACTTCA

Sondajele, dupl cum am mai aritat, contrariazi bunul siml gi totodatX un anumir sentimenr al demnitXjii personale. Poate pirea contrar bunului siml faprul ci un foarte inalt grad de precizie a valorii leale a vreuntri caracter sau a frecweniei unei opinii tntr-o intreagi populagie, de 10, 50 sau 200 de milioane de indivizi, ar putea fi atins pe baza observXrii unui numXr prea mic de indivizi, de ord,inul a doui sau trei mii. Pare qocanti ideea ci s-ar putea infera opinia unei colectivit5gi de indivizi, cind nu toqi au fost solicitagi ca si qi-o exprime. In sfirgit, pare greu de admis cX un ins oarecare, ducindu-se la un altul, sX poatl obfine de la acest necunoscut informatii exacte sau pXreri
sincere.

Totugi, ata stau lucrurile. Rigoarea gi precizia

sondaielor -lor, sint atestate. Practica confirmX rcmeiqi aceasta pentru ci ea nu este rodul nicia vreunei invenqii ingenioase. Ea rezultd dintr-o

teorie perfect fundamentat; si d.emonstra,bilS. Fierl '.r pe care se bazeazd. rezultatul care din operaliile unui sondaj, se sprijinX pe o teorie:

num5rul de persoane interogate: calculul probabilitXgilor qi legea numerelor mari; determinarea persoanelor interogate: teoria
egantionXrii;

semnificagia r5spunsurilor: teoria atitudini-

lor;
7V

validitatea qi fidelitatea rlspunsurilor: rcoria convorbirii; rapiditatea execu.qiei: utilizarca maqinilor dotate cu ,rmemorie" si cu randament din ce A. ln ce mar rlolcat; interpretarea rezultatelor: tehnici de analizi
gi construirea de modele.

Sondajul este gtiingific fiindcX, penrru a fi corect, fiecare gest pe care il implicl se spriiinX pe o teorle. Cu toate acestea, teoria singur5 nu este de aiuns. Sondajele :lu progresar datoriti confruntlrii permanente intre fapte gi rezultatele observajiei. Treptat, practicienii d,escoped gi folosesc procedee empirice, care, d,eparte de a altera teoria, permit o mai mare apropiere de limitele exacte, inlSuntrul cIrora ea se aplicS. Experienga care se acumuleazi zi de zi permite sX se conteze pe progrese ulterioare. Fiecare eroare sau lacunl constatate sint garanfia unei lmbun5tiliri viitoare. Aici nu poate fi vorba de a expune fiecare din teoriile pe care se intemeiazl praatica sondajelor. Vom indica numai principiile de bazd, incercind, in primul rind,_ prin .ilustrlri simple cu caracter empiric, sI arXtXm ciile.pe.care, putin cite pu1in, practlca acesfora s-a perlectlonat.
2. SoNDAJELE PREELECTORALE $I ANCHETELE DE OPINIE
oo

sondajelor dupi decalaiul dintre ele. Aceasta cu riscul de a provoca indignare qi a condamna metoda, dacl din intimplare acest decalaj este prea mare, sau mai ales dacX, oricit de mic ar fi, deplaseaz5 sensul majoritiqii. Si incercim, agadar, a da o idee despre mirimea acestor decalaje, dupi unele exemple luate din citeva g5ri. Mai intli, din Statele Unite, deoarece acolo au avut loc primele sondaje. Iati" rczukauele obginute de Gallup poll (American Institwte ot' Public Opini.on), la alegerile prezidengiale din 1968:
Ullimul

sondaj

Alegcri'
%
43,5

Dileftntd
o/ /o

Candiciali:

%
.

Nixon

Humphrey
Wallace

43 42
15

42,9 13,6
100,0

0,5 0,9

t,4

100
obtidqd 0,4% dia totalul sufragiilor.

I Procentaj bazat pe votwile celor trei

cand.idafi principali, ceilalf

A. Natura

gi precizia rezultatelor

Precum se vede, alegerea era deosebit de dispumt5, gi alte organisme de sondai l-au prevXzut pe Hurnphrey in frunte. Cit despre Gallup poll, prezent la toate alegerile nagionale incepind din 1936, el a obginut un decalaj mediu de 3,7olo pentru noui alegeri, din 1936 pinX in t952, qi de numai 1,40,/e pentru opt alegeri, din 1954 pind" in 1968, datoriti unei perfecgion5ri a metodelor sale. Iati o privire de ansamblu asupra rezultatelor, tncepind din 1954:
Anul

ate ln.perioada electoral5 nu prezintX decit un rnteres loarte relatrv, oc vreme cc consultarea popu-

Sintem tenta{i

si

spunem

ci

sondajele efectu-

se*

fraiordtar

Canilid,at ?arti.d

Ultinsl R.zultatelc Dccdleivl, sorulaj alegcrilor ta laPort cu GalluP cendi.d.atet

victorios

seu pwtitlul o/ to

insSgi di, in ziua fixatS, nu o valoare apropiat5, ci repartigia aldevirat5 a sufragiilor. Totodat5, ins5, proximitatea celor douX evenimente, ultima ancheti preelectoralS Ei scrutinul, incit5 la compararea rezultatelor gi la aprecierea valorii

lari

1954 1956 1958

1.960

. Democrat 51,5 i52,7 . Eisenhower ;59,5 1, '57,8 . Democrat 57,0 j; 56,5 . Kennedy 51,0 50,1
v9

o,/ lo

ol lo

+1,2

-1,7 -0,5 -0,9

vt

Cand'idat

Ultinul
sokdei

Rezultatele Decaloiul

sau Padid
maior

itar

Galt{P

ift raPoll dtreeetilor -

cw

acelea

candidatul seu Pdrtddul aictotios

din 1970. Mai ios sint date rezultatele alegerilor qi d,ecalaiele dintre unele $i celelalte:
% Conservator
o/ /o o/
/o

o/ /o

i
o,/

ls62
1964

1966 r968

. . . .

I
D
I i

o/ /o

%
44,5

Democtat Tohrson itemocrat Nixon

55,5 64,0
52,5 43'O

52,7

61,3 51,9
43,5

-2,8 -2,7 -0,6

+0,5

Sonilaje

I,aburist Liberal . Altele

41,0
47

10,5 1,5 100,0

'O

43,5 45,0 10,5 1,0

100,0
43,5

49,5 47,0

3,0
0,5 100,0

51,0 49,5 47,5 44,0 1,5 6,0 0,5

100,0 100,0

46,5 8,5 0,5 100,0

O sinsurX datd, la la ultimul sonr"[.il3-ig+8, ;"iotitarc; s;sid d9 malorrtatea edai. a fost de sens contrar fala lectorali. din ziua scnrtinului' Iati comparagta:
Utt4nul sonil,aj
GaU{t 0/ /o 44,5 Rewltat
alcgerilot

alegerile prezidenliale din

Alegeri

Conselvator

Laburist
I.iberal Altele

39,4 48,8

qt

tc

Decetei

2,6
100,0

g 46,1 9,1 1,3

48,0 48,8 2,5 0,7

49,7 49,4 2,7 t,2

48,8
44,5 6,1

43,0

44,8

Lt,4
0,8

jj I
,

0,6

100,0 100,0 100,0 100,0

Decalaie

100,0

Cenclidafi: Truman
Dewey Wallace

%
49,8
45,4

+5,3

Conservator

49,5 4,0

Thurmond

90

2,4 2,4
100,0

-4,r 1,6 +0,4

tq

Laburist

l,b

Iriberal
Altele
Meclia

+1,8

-1,3 -!1
1

1,5 - 1,3 0,0 i-+1,8 +1,Ii -1,1 +r,2 -1,4--0,5 +0,3 +0,2 +r,2
0,7
1,0

-0,7 - 1,5 +0,5 -1,7 +0,1 +2,9 +0,1 +0,3

0,4
1,6

100,0

decalajelor

1,5

19.

Mediadecalajelor...

ce Faotul a provocat o mare senzali' dar ceea proimpredlcat n-a. Gallup* a fosi numit ,,eroarea revenl gresul ulterior al sondaielor de oplnle' vom la aceasta. In Marea Britanie' Institutwl Britanic de Opinie

frecvent' la sondaie i;";;;r"":i; oiJ.*''"ti mai partide. politice' Damarilor "irii"J saL, Institutul se bu"""fi*i"i." i;;#^-"il4i--sotd"itlor curl di o largX rePutalie' ultimului sondai i"A. intr-"od"rr;r, rezultatele pubtio"t. inaintea acestuia' la

oiUiiri

ptocedeazi' aproape

il

fiecare.

luni'

iar

"r;;i"i^;il;il;i' ie"""le cane au precedat pe iitil;il;; "l"s;li

t0

.xtt.rn" variind intre Oo/s fi 1,80/o' Cu 'aceasti remarc,abili precizie, ultimul sontoati a depigi limitele obiqnuite ale firi i"i-air-iiil, Jeialaielor observate, nu a prefigurat sensul maloritXtii. Acest fapt, departe de a fi surprinz;rcr, .onior-itate cu ftoria. Este vorba, l,ri" ii- o.tf.cti -dealege'rile in care marja intre voturile i.Aii"ti exprimate de ansamblul corpului electoral, pentru ..L doui mari partide, a foit cea mai redusX, res0,80/0. 'pectiv in aliS iarte, intr-un teritoriu foarte limitat, cum este Sirre, cu o populaqie de circa un milion J. o"*."i, douX sottdlie dinaintea referendumului a;" il ociombrie !955', au ar;tat pozitia locuitodecalaiele
81

Media decalajelor a oscilat intre 0,40/o $i 1'6%,

rilor fati de statutul pe care l-au ales' Decalaiul' la aproximativ o lunX dupX scrutin' este de 40,'o'
8-73
Sotd.ajeL

august

19-24
scpt.
1955

dufr
23

ReIerenoct. 1955

se mar poate oretinde stabilirea unei liste complete a acestora, ihiar firX a line seami de nemimXratele anchete privind consultXrile parliale

lggituri cu consultiri
tazL

nagionale sau regionale. As-

ng

1955

din

aceste qXri.

Pentru un statut euroPean (rispuns - da) C-ontra unui statut europeau (rdspuns - nu)
Total

2l
19

%oiL% 28 32 +4 72 68 -4
100 100

in Frania, unde chiar din ziua Elibiririi, la Paris, in 1944, Institutwl t'rancez. de o\inie pwblicd isi relua activitatea. De atunci n-au'liosit'ocaziile de a se proceda la studii pre.lectoril. in legXturl cu referendumuri Ei alegeri
Situaqia este aceeagi legislative.

Nu rispund

100 24

23

SI examinim rezultate vechi ii rezultate

tlltimul sondai IFOP
Scrutin (Fran o land)

recente:

r Realizat de Institutul aMA/fD (Institutul german pentru studiul pie{etor gi al opiniei Prrblice),

ln Republica Federali Germania, sondaiele de opinie, dit .. in ce mai rXspindite dupl sfirgitul iir6liltri, obiin un grad m-are de. p4cizie' Iati comparaliile stabilite de Institutul de l)emoscoptc Ji" lftt."tUach, ln cazul a trei alegeri legislative:
Sond.ai

nct/ofoli-

Dealaie

%%
REFERENDUM.UL DIN 21 OCTOMBRIE
1945

tntrebarea
Da

nr.

1:

Alegeri Sondaj Alegeri Sondaj Alcg'cri

%
50,3
32,O

Nu

93 7

96 4

+3 -3

% Cregtiu-democrat

(cDU/CSU) Socialist (SPD)

50 oa

46 38

Liberal (FDP)

I,J
6 o

l1

46,0 49,5 36,5 38,s 12,1 8,0

Intrebarea
48,8
40,

nr. 2:

10

Da

Nu

67661 34 33
Media decalajelor

+r
'

Partidul refugiafilor (BIIE)

German (DP) Uniunea germani pentru pace

100

100

4,4 3,5

_
2 3

REFERENDUM.UL DIN 5

MAI

1946

Alrii

oe

1,8

3.6

;
cit., p' l0'

Da Nu

.54 .46 100

ALEGERI LEGISLATIVT: DIN

4/

53
100

+7
.7

100

Media decalajelor
Sursll: Citat
de

100,0 100 100,0 100,0 100,0 0,8 0,7

L.s
sondegs

Media decalajelor

d'opinion' of.

2 IUI:IE
25,5 24,5
10,9

T94A

diverse'giri, Norvegia, Australia' Canada' Suedia, ii"fi". Finlanda, Dl.remarca, Japonia qi altele, in
E2

S-ar putea da incX multe alte exemple din ceie mai

Partide : Comunist Socialist

Radical
E3

26,8 21,8 qq

1,3

_1()

Utrtimul
IFOP

so*lai (F/dda..
MtroPoIL' tenit)

ScrutitL

D.calale

gitorii

%
Migcarea

o/ /o

o/ /o

Partidul republican al libertSfii

(MRP)

republicare PoPdare

20,2
14,9

28,6

+8,4

Altii

(PRr.)

LN
100

7,4
100

5,5

-7,5 +r,5 -0,3

Abtineri

16,0

r5,7
1946

Media
Parldde

clecalajelot

3,2

ALEGERI LEGISLATIVE DIN 10 NOIEMBRIE

Comunist

9A

28

rO

Socialist Uniunea

t8

stingii

republicane

(RGR) Miqcatea republicand poPularb (MRP)

19

10

-4 -2
atO ?-I.'

26

Particlul republican al libertbfii

artii

(PRrr)

12120

6
100

+2

100
Succese

scrutinului, iar analiza a ari:at cX 4,70/0 din aleacesrui partid au votat ry M,R!, ceea ce explici cea mai mare parte a decalaiului. b impreiurare poliiicl neprevlzuti sau evolugia tendinlelor de^ultimi od pot modifica intotdeauna o iituafe. Una din cauzele maiore ale ,,et rorii Gallup' din 1948, comuni acestui institut 9i altor organisme de sondaj care publicaseri rezultate, a iost incontestabil un interval destul de lune. de dcvuXsprezece zile, intre ultima ancheti 9i ziui- scrutinulu-i, - in timp ce anchetele anterioare arXtau cu precizie o cregtere continue a-tendinlei favorabile pregedintelui Truman (Yezi F-ig. L). . Nici un institut de sondai nu e la. adlpo.st d,e o asemenea ,,eroare", care'se poate procluc orrclncl' O mirturie' ln acesi sens o lduc alegerile din 28 r."r.-bti. L969 in Germania Federali. Institutul d."- b.-ou.opie din Allensbach declara la radio t".tt" ziua scrutinului ci la ultima sa anchetS, iarltidul social-democrat, SPD, se afla in frunte cu 45,9olo din voturi, intrecind cu pulin Uniunea irrttii-ai*icrfia. C'D[J. In realitite, rezultatul fosi alwl: CDU a obginut de fapt scrutinului

Media decalajelor

cu primul loc "

pentru SPD.

46,10/o

din voturi, contra

42,70/o

si dificultiti par a fi rodul primelor exoeriente.'La referendumul din mai L946, cat-e

t.t*

Ce s-a putut oare inttmpla? Rezultatele diver' inttititte de sondai in'timpul campaniei elec5crutinul dia

#"qpil

ptimul proiect de Constitu.lie elaborat de Aaoti"tt"^.onstituant;, a tras in balanql influenla generalului de Gaulle care era ostil acestul proi*., i*. alegXtorii nedecigi par a se fi de.cis foarte tirziu: ultimul sondai -lF9f prezenta srtuatra cu i"t" ,it. inaintea scrutinului, dar nu semnala inci

ac!
60
I
I
I

noiatr

t
49.5 50

3. piivegte alegerile.din 2. iunie, .primul loc cistisat de Miscarea- republicanX populari - Pe de ;;?i ..p"ttidul fidelitiqii" faii de generalul cona sondai'.Dar in uldmul nrl apXrea Gaulle al li.*""i"t s5.t d.'d.""pt",- Partidul republican L..iXi;i, ret,risese treizeci din listele sale tn ajunul

proiectului. resninserea --i"

40

op , re

hor

len.c

rul

ouguit

lepl

@t

Fi.g. 1. Cregterea popwl'aritdlii pregedintelwi Tvutnan An cwrsul'

carnpaniei electorale din 1948
E5

brale erau nesigure sau conffadictorii, revelind, firi indoialS, o extremi incertitudine din partea

unui numir . irnp-ortant- de . alegXtori. Pe lingi aceastar se gue ca rezultatele atregerilor au dus la o schimbare de guvern: SPD, aiuns pe locul al doil'ea, a venit la putere datoriti mandatelor obginute de Pa:rtidal liberal, FDP, ale cirui pozilii se pribugiserS, trecind de la 9,50/o din voturi in L965, ia 5,86/o in 1969. Ceea ce nu luased indeaiuns in consideragie institutele de sondai, -au fost transferurile de-voturi posibile, in special de la Partidul liberal citre Partidul socialist. Nu avern noi ciderea, nici si criticim institutele de sondai din R.F.G., care au lucrat, desigur, tn mod corect, nici si procedlm la o analizi polilici; se pare insi cX ditele culese pe bazd de sondaie trebuie si permiti de a se proc,eda a posteriori ia aceasti analizd Er de a ad,uce precizlri oportune asupra cornportamentului alegitorilor germani la aceste alegeri din 1969. La ultimele alegeri britanice din L970, sondaiele laburist gi s-a sgus indicau un progres al partidului -alesese momentul scrutinului atunci d H. Vilson bazindu-se pe rezultatele lor. Or, alegerile au adus victoria paitidului conservator, ceea ce se explici prin fapiul cI alegitorii pot schimba sensul vo'tul.ti loi, chiar ii ultimui minut. AceastX impre9i iurare a fost o invSgituri pentru sondaie gi ca un amintim ci o ultimi anchet5 preelectoLxemplu, ^publicati chiar it zi.ua scrutinului in ziarul rali. ,,Evening Standard" din 18 iunie L970, didea re-

rilor. Persoanele nehotirite sau care nu vor sa lndice in cursul sondajelor orientarea vorului lgr pun deatrtfel cercetXtorului o problerni delicatX, care
reclami o mare atenfe. SI revenim la Franla gi la situagii mai recente, rezumate in ablourile ce urmeazi: prima alegere prezidenliali cu vot universal d,in 1965, care a ldus succesul generalului de Gaulle, alegerea prezidengialX din 1969, it care a invins Georges Pompidou. aleeerile leeislative din marie 1967, iunie'1.968-si iuiie 1969,"acestea din urmX succedind referendumului respins din aprili'e 1969, care a atlas dupi sine demisia generalului de Gaulle. Vom iolosi atit rezultatele obqinute de IFOP, cit qi cele de SOFRE&
ALEGEREA PRE7IDENTIALA DIN
1 Si

5.79 OCTOMBRIE 1965 Alegerilc Decdejc IFOP

2 dea. din 5 dpc.
% %

Primul,

tur:
to 27 20
n

De Gaulle
Mitterancl
IreCarlUet

43,7 32,2 ts,s

5,3 1,7

+0,7 +5,2

Ti-ier-Vignaacour Marcilhacy

Barbu

I I

r,2
..,.

-4,r -1,7 - 0,3

+0,2

100

100

Media clecalajelor

2,0

zultate cbnforme cu rezultatele alegerilor. Marea lecfe ce decurge din roate aceste exemple este aceea a-prudengei gtiiniifice. In plus, trebuie si atragem odati mai mult atengia asupra naturii sondajelor. Ele nu constituie o prezicere a rcztitaului scrutinelor, ci prezinti doar o imagine a situatiei tn momentui anchetelor. Aceasti situafe poate fi complexi si labili, iar efecrul campaniilor ilectorale, pe care ele il pot misuqar este tocmai de a acfona asupra ultinaelor hotXriri ale aleg5to*

IFOP

14-16 dcc, din

Alegaitc
19 d.c.

DecalqJc

%
54,5 45,5 100,0

AI

d,odlea

tur

De Gaulle
Mitterand

55 45

-0,5

+0,s
0,5

Mecliadecalajelor ..'.
87

100

ALEGERIILEGISLATIVE DIN 5-12 MARTIE

1967
D.cal@ie

REFERENDUM DIN 27 APRILIE

1969

IFOP Alegcrile di* 1 ffidrtit 5 wrt4a

%
o/ /o

o/ /o

SOFRES IFOP Sarutift Dualuje Drcdoja 2I -22 ail. 23-24 apr. 27 afu. SOFRES IFOP ol o/ ol o/ 0/ /o /o /o /o /o
Da

Pri,mul tur : A V-a Republic6

38

Federalia stingii Partidul comunist Centrul democrat

2l

t7

t4

Altii

r00

101

100,00

37,75 -0,3 18,79 +1,8 22,46 +1,5 t2,75 -1,2 8,212 - 1,8
.

Nu

4749470 5351530
100

100

100

Media decalajelor
ALEGERILE PREZIDENTIALE DE

Media decalajelor

1,3

I Dhtte re PSU, 9% I Dintre care PSv, 2,26Yo

9 mailic
%
'12

SOFAES 26-27 tsi

lo

29

IFOP mi
o/ /o

LA I $I 16 IUNIE 1969 AlegeriLc Dccaleje Decalaja din 1 iufie SOI'&ES IFOP

% 43,95 23,42 21,52
5,O7

nattic
o/
/o

D ecal.ajc

Prirnul tuy :
Pompidou Poher Duclos Deferre Rocard Ducatel

Al

ilodlea tur In cele 398 circuirxscriPlii rbmase a fi com: .

pletate

Fecleratia stlngii

A V-a Republice

+ PSU Partitlul comurist Centrul democrat * diverse

Media decalajelor
ALEGERI LEGISLATIVE DIN 23-30 IUNIE

42,5 25,2 21,4 10,9

42,6 25,0 21,4 11,0

.

+0,1

-0,2 0
+0,1
0,1

Krivine

40 3l t7 79 35 l1 1l
100

4l
25
18

3,66
1,28 1,06
100

1,9 1,3 +0,7 -3,9 +0,3 +0,3 +0,1 +0,1

2,7

-7,6 +3,5 - 1,6 +4,5

+3,9

+2,s

*,:u.
1,9
Alcgeile Decal,ajc Decq.leie ddn 76 iunde SOFRES IFOP

Media decalajelor

1968

SOF.RES IFOP 'l'l

irnie
o/ /o

72 iuni,e

,iu*ic

SOF- IFOP Alegaile DecalaieDrcalujc SOF IFOP RES 19 din 12-13 iu*ie 2Siunia RES
o/ to

%
57

Al

Primul tur :
Partidul comunist
(PSU)

o/ /o

o/-

o/ /o 1,5

iloilea tur : Pompidou Poher

56 44
100

58 42
100

43
100

+l -l

-l +l

Particlul socialist unit Fedetafia stingii Centrul denocrat (PDM) Uniuneadem. rep. (UDR) gi Republicani indepen-

22 21,5 20,03 3,5 5,5 3,94 17,5 16 16,50 lI,5 11,5 10,34

-2,0 -

Media decalajelor

+0,4 -1,6
+0,5 -1,0 - 1,1 - r,r

Altii

denfi, prezentat tle UDR

100

39,5 41 43,6s +4,2 4,5 5,49 -0,5 6

100,0 99,9s
I,C

+2,7 + 1,0
1,4

DupX cum se vede, decalajul mediu dintre rezultatele anchetelor $i valorile scrutinrelor la aceste diverse consult;ri electorale este cuprins pentru IFOP intre 0,1 F 20lo $i o singuri d,ati atinge 2,70/s pentru .SOFRES. O alti dat5, la referendurnul din 27 apmlie 1,969, SOFRES a obginut rezultate rnai apropiate de scrutin decit 1FOP.
t9

Media decalajelor

. Aceste alternange sint in conformitate cu teorra qi numai printr-o lntimplare pr,ea puqin probabilS'adevlraia valoare poat. fi gXsid'prin observarea egantionului. Ceea ce trebuie # reginX atenlia esre, dimpotrivS, gradul ridicat de concordangX intre rezultatele ambelor organisme, care lucreaz;. in mod independent. Regelele de anchetatori, punctele de impact in garX, persoanele interogate sint diferite. Talia efantioanelor poate varia de la 1 000 la 1 500 de persoane pentru .SOFRES, de la 1 000 la 2 000 pentru IFOP; aplicind insX aceleagi principii, ele ajung la observagii
concordante.

Mtlc

16-21

Sordoie preolectorole

optlll.

@@ l-7

t1-17

6p|lllF

23-21 oprlll.

Sotinul
din

27 owtlia

Atunci cind pentru un partid sau penrru un candidat decalajul este, in plus sau in minus, de 2
Sondqlc prgelectoolc

f t.r.l'

lP,

?9-3r
m@tta

@@

)ondol fielactorole r1l2

21-22,

morlia

oprllie

oslllg

?2 oct. 5 nov.

56N

6-16 nov.

@@o
t7.27 nou

t-2
dec

Scrutinul din

decembric

Fng. 3. Inlenlid de aot pentru referend,umul din 1969, dupd ?atru stud'ii atre I.F.O.P. si patru

27 aprilie studii' ale

s.o.F.R.E.S.

pinl la

30/s, inseamni cX situajia este mobiii 9i iX ln cursul campaniei electorale apar gi se afirmi tendinle diferite. Citeva zile dupi ultimul sond?i, scrutinul accentueaz; in general tendinlele astfel

dezvlluite. Acest lucru este scos in evidengi in figurile 2, 3 gi 4, intocmite cu ocazia citorva alegeri, dupi rezultatele observatc de IFOP tn cursul unor anchete succesive. Fenomenul este acelagi pentru
.sOFRE.S.

h-ig. 2. Intenlii de aot pentru primul tur al alegeril,or ?reziden/ale din 1065, dupd patru studii preelectorale ale I.F.O.P
90

Sondajele succesive inregistreazi perfed efectul campaniilor electorale 9i situaliile noi de opinie, rezultind din diversele candidaruri declarate 9i din luirile de pozigie ale liderilor politici. Rlsturnarea
91

iadole

pteelectorale

Sondlle Prrlectdrdl
2r

o
t6-111

@ @
(14)

04-19)

(22)(23'24) (29)

o@

@ "':lf' I
lunre

frtorlie

zrb

frqtie

dprli'e

l0

l2t5
oprllle

aprllle 23

20

Scrutinul din oPrllie

43.9a G Pompidor

lndlcr do portlqtper

Fig, 5. Intenlii
f,,u /

d,e uot

pentru reJerend'umul d'in:23 a?lilie 1972,

ilubd airci stuilii breelectorale ale I.F.O.P.

u.

uettcrre
Rocord Krlvine

Rocord

12,

3,66M

tO6A

t,28L, Ducotel

Fig. 4. Intenlii
6ite aln
1

i'unie 7969, d.upd

de uot pentru primwl twr aI aleger-ilor prczddengaie stud.ii preelectorale ale I'F'O'P'

Irrr.rrfiit" de vot, exprimate in cursul a cinc,i sondafe preelectorale al TfOp la referendumul din aprilia !972, comparate cu rezultatele scrutinului, confirml an liza precedend, aga cum arat; tabelul urm5tor ilustiat de fig. 5, ambele publicate de ziarul ,,France-Soir" (din 23-24 aprilie 1972).
,1 )4-aO ilartia mertie
ePlilie

l0

epilia eptilk
o/ lo
ol
63 72
2A

12-15

20

Scrutir
i23

$brilic o/

nuntatX cu citeva zile inainte de sCrutin de citre reDublicanii independenti de a nu aproba proiectul de lege privind regionalizarea $i reforma Senatului.
12

tardivi a maioritlgii la referendumul din.27. aptilie t969 se explici in mod evident prin decizia a-

fndice de participare

o/ /o

o/ /o

o/ /o

lo

Da

Nu
93

57 89 ll

65 80 20

6t 76 24

63 75 25

60,4 67,7 32,3

mai gtie in plus cX, la acest referendum, proportia de buletine albe sau nule a fost neobiEn'uit de iidicati, atirrgind 7,!o/o din numXrul celor inscrigi.
Se

B. Legea numerelor mari

Ancheele prin sondaj inregistrtazi aqadar perfect migcXrile ce se pot produce ln opinia publicX, in momentele de extrem5 tensiune pe care le reprezintX uneori lupta politici in timpul unei campanii electorale. Eiectuate cit mai aproape cu puiinfi inaintea scrutinului, ele permit obiinerea unei imagini foarte apropiate a repartiliei sufragiilor pe care o di despuierea urnelor. Constanla gi repetarea acestui fenomen nu au . nrmlc surprrnzaror. El rezultX din aplicarea in practicX J unei legi matematice form,l.rlate in secolul al XVIII-lea de Bernoulli tn lucrarea sa Ars coniectand,i, care stabile$te metoda de estimagie pe baza unui eEantion de populaqie, gi pe care se intemeiazi orice teorie gi practici a sondaielor' La un secol dupX Bernoulli, schema inigialX asimilabilX tragerii la sorli dintr-o urnX a fost dezvoltatX de Poisson, care a aplicat-o ia mai multe urne. Astizi incX cercetirile matematice perfeqioneazd" in acest sens teoria sondaielor. Legea numerelor mari stabilegte urmXtorul dublu fapt. -DacX examin5m, din punctul de vedere a douX caractere care se exclud reciproc, un anumit numir de e$antioane dintr-o populalie, se poate aringe o probabilitate atlt de mare pe cit vrem, pentnr ca decalajul dintre proporfia gIsiti pentru unul din caractere gi proporgia adevlratl si fie cel mult egal cu o valoare dinainte fixati; va fi suficient si luim un numir potrivit de eqantioane, dat de un calcul prealabil. In al doilea rind, pentru o probabilitarc dat;, decalaiul este proporgional cu ridicina pitratd a numlrului de esantioane. Ceea ce echivaleazd cs
94

a spune, de exemplu, ci pentru a dubla precizia, num5rul de egantioane trebuie inmulgit cu parm. Citeva date numerice vor preciza acesre idei. Dac5, de exemplu, proporlia realX a doui caractere dihotomice este de 500/0, cazu,l cel mai defavorabil, gi daci am luat 2OOO de e$antioane, avem mai pulin decit o gansi la sut; ca decalaiul pozitiv sau negativ sX fie mai mare decit 30/0. DacI am luat 3 000 de egantioane, acelagi decalaj va fi atins sau dep5git aproximativ odatX la fiecare mie de experienp. Daci proporgiile reale ar fi de 95o/o fr 50/o in aceleaqi condigii, decalaiele ar fi respectiv de circa t,250/a $i 1,500/0. Aceste decalaie, ln plus sau in minus, constituie limitele de tncredere, sau intervalul de incredere, sau dupX o imagine familiar5 statisticienilor qi care a fost popularizati de ciliva ani incoace in seara fiecXrei alegeri, ,,1a fourchette", tn interiorul cireia se situeazi valoarea reali. DupX cum sLe va vedea lntr-un paragraf ulterior, aceistl ,,fourchette" se stringe pe misurl ce cregte numirul de egantioane luate in consideragie. Aceasti teorie ne apare sirnpll n,u,mai in hr,mina ipotezelor matematice de la care s-a pornit. Una din ele este c5 trebuie si presupunem ca riguros exact faptul ci populagia din care prelevXm egantioanele este infinitX. Dar ,corecgiile care, in baza acestei ipoteze, ar putea fi aduse datelor de mai sus, sint atit.de slabe de indatX ce..populagia - ce este ceva mai mare (ceea se intimplS aproape intotdeauna) inclt ele sint practic neglijabile.

C. Numirul persoanelor interogate

Ar fi deci o eroare sX se creadS, cX este necesar si investigim egantioane foarte mari. In realirate,
sond,aj,

precizia nu depinde de fracgiunea, sau de rata d,e adici de numirul rz de egantioane in raport cu num5rul total N al populajiei, ci de efecri.

vul egantionului. Prin urmare, pentru un cigtig in precizie din ce in ce mai redus, ar trebui ca
95

nu este nevoie de o estimatie mai fini decit 2-3olo, 9i dacX am vrea. si o afinim mai rnult, s-ar pierde ceea ce constltule valoarea unui sondai, economia ldrd a mai d,e cost gi rapiditatea de executie - clrora vorn vorbi de alte cwze de eroare asupra reveni dac5 s-ar dori sX se observe egantioane mult mai mare de ind,ivizi. cu un nurnlr O experienlX simplS, prin faptul ci arati limitele intrne care se misd libertitea noast'ri, ilusteazd ce,ea ce se petrece efectiv gi ,arati &t de zadarnic ar fi sX s orim fIrX nevoie talia eqantioanelor. Despuind dspunsurile la o intnebare intr-un esantion reprezentativ al unei populafi, separat sut; cu sutX, fiecare sut; fiind extrasi la intimplare din tomlul rXspunzurilor, 9i cumulind suciesiv valorile observate aflim, mult inainte de sfirgitul experiengei, o valoare apropiatX de rezultatul final. ln acest fel s-a procedat cu ocazia unei anchete franceze, care a ctrprins circa 1 600 de pefsgane' ale c5rei rezultate 1e-am raportat. intreprinsi ln aiunul referendumului din 2l octombrie t945, ea .orrttut" ci la a doua intrebare pusi, 57010 din rispunsuri efau ,,da". Au fost, de fapt, 66,5s/0. Tabelul alXturat, ilustrat grafic prin figura 6, dX rezultatele pe fiecare suti de r5spunsuri. Cu tncepere de la ZOO la 800 de rXspunsuri, valorile *.dii tt r se abat de la valoarea linalX, mai mult decit cu o zecime de punct aproximativ (vezi fig. 6). ?e iinsX aceasta se mai constat; ci, daci proportia realilste efectiv 66,5010, proporliile oblinute in diferitele e;antion;ri ale unei sute au atins sau depigit de patru ori decalaiul-corespunzitor probabilit5gii de 0,20, pe care rrebuiau deci s-o atingX sau iX o deplqeisci de trei pini la patru ori, !i au atios de gase ori decalaiul corespunzitor probabilititii de 0,50, pe care trebuia deci s-o atinsi ti sX o depiqeasc5 de opt ori. S-ar putea i6

numirul egantioanelor si creascl considerabil. In practicS, $ in special in sadiile de opinie publicl,

t il

I I 1 l6 IA l: I t I I I
I I

Fig.

6. s.e

Bernoulli, deqj nu- se aplic5 riguros,'ne dX totugi o. imagine a faprelor cire nu J chiar atit de gresit51.

tul global gi capital al acordului, irecveat in anchetele prin sondai, dintre agteptiri Ei realitate, lntr-un caz precis care a putut fi supus analizei o teorie a egantionaiului bazad pe schema lui

trage,

pare, concluzia

cd.

ind,ependent de fap-

In sondajele de opinie, proporgia reali nu esre cunoscuti decit in mod excepgional. Aceeagi ex_ perienq5 a fost repetati Ei a duj la aaeleasi consratiri. DacX ar fi repetati la infinit. ar du,ce rot la aceleagi rezultate.- De exemplu, patru ancheue, asupra unor teme foarre diferirc,- au ficur obiecrul unor atalize aseminltoare: doui anchete ale INED, doui ale IFOP, conduse in Franqa d,in 1951 pin5 in .1955. Cele patru anchere au ouprins intre 2 000 gi 2 500 de persoane gi in d,iversele anchete s-au reqinut patru intrebiri, unele comi":, pp. 52-59.
97

ji,.ili:lif

'r.kit!"{,1i,:o;:,"'l:*^,!;:;/,,ruft:

\\ DA
O-ot

\Fi

r.q
i;"^4 -v

{ .:

t3

c'i d o'd ddd -f s- -irt +ttllltttt++++++

r')Oo|)tr ro@No)roclr\@o)o)cO@ dd d c.t c.t od

d0 oi 6u
a-2
@.

r-o -oy tq

ig, 9o
oo dd Bs*

qFN trN

/F 9rl

Aro
ra,
\F

Ss

d's

g.F fl i.e' :9' 6b

6t9i,
at

?E

\e
Fr\ t\
::e)

TE8- * N F\.o.+ caNa= tEaRt

:B

coci

io ., o o.' o@co
FHiOQOOQ

tsN ol FHl

x eil6;

E uQ

cl

h1Q

qS

be !o
QS

'Sq cr r,, o F\.o ca cr o o .o F- F. @ @ ro s d -ir c.i o.t c.i c.i c.i c'i c{ i -.i .-i i .-i -i i $ Q\s
's.3 :S di i s

,. XF XF o!? Sg3

:.9

rk tlb
.\5

x-! 3 F.! Ei itg nF n*

.E1 I H,

olFof

lel dFq
.-,

F<KY

v tr

cO * -fcoco O ro (o @O r..ci:tOcON cO HF C.{(qN.+ h @(t ts\ I\F\t'\FC\ @co (o @(' cr @(o <o@ c0 c9@(o@ (o

oi llo oPQ ?e 3o ho oi 9o iE

9b\
,-.

Io-,D. ,i)- ,o- ,r)" ,o-to- Io- ro- rn^ 6^

ro^

3di.1 ftie

!s c:E qt' IS
'.i id\ '- =

s I

F -$o

+r l r I t++++++++t+
-' -'.'i
c.r

cltoc,\00clolc)

tq to- lj:Hct oo H
lo-

s; ;at o AoY, d6 <u:

Frr lt

9,1

3F r{
:h

l:

'.1P bv

*s 8f .-s
\=6

E ".8

:9 @ 9{. do

fi iatX ansamblul rezuhatelor obfinute, iumulin_ du-se de fiecare dati rczultatele' parliale prece!tx gtr dente:
Nundrut dc pcfsoen' intercsate

mai- departe, al0e anchere au pus aceeagi intre6are unui egantion j-ar9 ajungea la 12 494 de persoane,

ponind. rrei .rXspunsuri posibile, altele parru sau cnlar crncl, rnclusiv .absen-ga de opinie declarad. Proporgiile rlspunsurilor d,L aceeaqi naturl dife;t ioarre mult ln funcgie de tntrebiri si variazX intre r0lo li 700/0. In toare cazurile, incepind d,e la 600700 .de rXspunsuri, valorile cumulative gXsite nu se abat de la valoarea finali cu mai mult- de circa 2o/s-, iar inceplnd de la aproximativ 1 O0O, cu mai mult de circa 1ol02. Alte experiente au fost efectuate de mai mult timp de cdtre Institutul American de Ooinie pwbli_ ci. Sint suficiente douX exemple, alese'dinme alte clteva sute. La o ancheri din- 1944, s-a pus o in_ trebare relativ la prohibijie. Eganrionul de t 327 persoa^ne. a fost impi4it la intimplare in trei gru_ pe avind ap'roximativ aceeagi talie. Iati ,""i\t tele objinute prin adlugarea'rezultatelor de la al doilea grup Ia cele de la primul, apoi acelea ale gnrpului al reilea la ale primelor dou5. Mergind

e'-

()N

cr ct 6l ; \'J ..:

cl cr cl c{ cr-&-e. cl 6l ot 6l sl
,-i

aa Fi: F

\\ :\ :{ {\
trlF
EtD

a\d
ss a'.:

8s

-'.i d c.i 6i co c,.t c.t c.i o.t

dFE Sn ,4e'E 'oE

e.{ =

*oe

3'E

fi:f:-!#:i

2i,!]!inu,ou,r[f"*1i*u'"t"

.6. I .'F FEI !9

IE
Primul egantion de 442 Primul gi al doilea, res-

ooooooooooooooaa dd.dddddddddcddcdd S'GR E S -a $.t

le
C
rrl

to

d
d

6R e.:4

tEr oo F H;
E'P

,3os os A> P c"; Pqo

pectiv:

884
a1

n( Fl OP<

3-

ao \oa !oxaa

h.E ,* a ol

Fi ra

*\
.l F( 5\ F<q vld

2-os

t i. E3$E36NREEF3EbE3
S
v)

as EE3

j-e sj !6" ai &k 'i6 -db .gE

'F
R'd ar = Er
E

| 327 2 585 5 255 8 253 12 494

E

Primul, al doilea gi lea, respectiv:

trei-

31 29

%%%% 62
63
63
61

7 B

100 100

d& Ftr

Crl

C{ cO< rrf (g aO.+ rO (g F\ @ o) C) i iiiiFH

hx
,r:'6

32
^ ,,Sondages-,

30 31 33 32 32

59 60
61

7 8 8 8 7

1,00

100 100 100 100

;t

.t -

g-

EE .EF OF gbi

2 Datelg numerice, reprezenrare prin grafice se gasesc 4, 1955, pp-. 33-62 (Numd"ral de p-ersod,ne terogate tntr-o anchetd de opinie),
99

Astfel, cea mai mare diferenl5 intre rezultatele la egantionul total de 12 494 de persoane qi la diferitele egantioane mai restrlnse, este de 20ls pentru acei care sint ostili prohibiqiei, iar diferenja maxim5 lnue dou5 sub-eqantioane de orice taiie este de 4ol03. Un studiu asemXnltor a fost efectuat asupra a 30 000 de persoane, cirora in 7936 li s-a cerut sI rlspundX la intrebarea: ,,Dorigi repunerea in vigoare a N.R,A.?" (adici National Recovery Ad,ministration, sistem inaugurat de Roosevelt qi care se lovise de opozilia Congresului). R5spunsurile primelor 500 de persoane dXdeau o propor[ie de ,,nu" de 54,9010, iar egantionul complet de 30 000 de r5spunsuri Intr-un cuvint, adlugi- 55,50/e. rca a 29 500 voturi la primul grup de 500, a provocat o diferenqi mai mici de 10/o faql de rezulobginute

tatul aflata.
Numdr d.e rdsp{nsu/i

ldstunsili ,,nu"
54,9 53,9 55,4 55,4 55,5

Propo4ie

o/o de

Primele Primele Primele Frimele

500
1 000

5 000 de
10 000 30 000

Totalul

Avem aici o ilusrare a tehnicii esantioanelor suprapwse (interpenetrating samples) formate din dou5 sau mai multe e$antioane analoge, de dimensiuni mai reduse, care p,ermit ca ,prin studierea unuia singur sX se obginX mai repede o estimare a rezulmtului ciutat. AEa cum bine a observat Yates,

loarea metodei, datoriti acordului constarat in cu,rsul diverselor experienle. Este clar torodaii c5, pentru ca' acest acord sI tre sa fie realizar, realizat. elanrioanele esantioanele irebuie trebuie sX fie reprezen_ ".r.,'o"o'tatrve penrru populagiatative populalia. studiatl scudiati gi in consecinql consecinqi pe sa sI rreprelevate ln fie..prelevate tn mod corect. corecr. de alti altX parte, semnificaqia rispunzurilor. nu poare fi izolird di termenii intrebirii puse gi aceire puncte esentiale vor Il examrnate mal departe. Trebuie sX insistXm is,tpra unei restricgii. Teoria nu se aplicl decit la estimarea unui caracrer definit la nivelul ansamblului populaliei, ceea ce e valabil, de exemplu, pentru'rcpartiqia- sufragiilor politice sau -a opiniilor la nivel natrional. bacX insl populagia se compune din subgrupe al cXror comportament nu este acela$i si asupra cXruia se 'precisX. doreqte o informare desrul de este cazul ca subgrupele sX fie considerate i" tot atitea populagii sau universuri diferite, cXrora ar trebui'si li se aplice separar aceleagi principii. Astfel, penrru regionalizarea relultatelor unui icrutin nagional ar fi necesar sX se observe egantioane mai maii. TotodatX, la sfirqirul unui sondai national, dacX in decursul analizei apar diferenge intre diversele categorii. de indivizi, de virstS, de sex sau de regedint5, probele statistice semnificative permit 'si se fac5 discriminXri intre diferentele daiorite hazardului fluctuatriilor de e$antionare si acelea care se datoresc, cu suficientX probabilitate, unor cauze
oDlectrve.

comparafia ulterioar5 a rezultatelor observate pe diferitele etantioane prezintl pentru nespecialiqti avantajul de a-i face sX aprecieze mai bine va3

D.

Stratificarea

a George Gallup qi Saul Forbes Rae, Tbe puke ot' democracy. The pablic opinion poII and how it 'roor&s, New York, 1940.
100

ton, 1944, p. 13-15.

George Gallup, .4 guide to public polls, Prince-

O altl ipotezi., implicatX de lesea numerelo, mari, pune in oracticX probleme mai delicate. O condigie esengial5 a teoriei prezentate mai sus estc ci universul trebuie sX fie omogen din punctul Ce vedere al caracrerului consideiat: dacX'examinXm un element oarecare al universului. el trebuie sX prezinte exacr aceea$i probabilitate de a ooseda 'oricare
caracterul considerat, ca
101

alt

element. Este

ceast; list5 ca urmare a schimbirilor intervenite de la ultimul recensimfnt, INSEE recurge la aceste liste pentru a proceda la trageri la so4i. Unitatea d.e sond.aj poate fi chiar familia, adicX ansamblul persoanelor ocupind aceeaqi locuinfi 9i in acest caz ttu se pun probleme, sau unitatea este un individ din cadrul fieclrei familii. pe care o metodl sau alta permite sX-l desemnXm-la intimplare. Metoda lui Kish5, spre exemplu, consti in a atribui un num;r tutulor persoanelor care compun o familie, clasate in piealabil intr-o ordine riguroasX gi a determina, prin numSd sXu de ordine, persoana de investigat. Sondajul se poate limita la adulgi majori, dacX acegtia sint cei supuqi observagiei, sau se qine seama de minorii de la o virstl oarecare ln sus, dacX ace$tia figureazi gi ei in universul observat. ln multe cazuri poate sX parX oporfirn a se recurge la.listele electorale, 4ar atunci sint necesare mari precautii. Aceste liste nu corespund totalitSlii persoanelor domiciliate, din mai multe cauze; inscrierea nu este obligatorie, alegXtorii s-au mutat fXri a fi sterqi de pe liste, str5inii nu figureaz"5, ln ele, femeile mXritate sint in,scrise sub numele lor patronimic, ceea ce atraqe o d'ublX enumerare atunci c?nd se caut; a se defini familii etc. Aceste liste par a se impune in anchetele preelectorale, deoarece ele cuprind intr-adevXr pe toti alegXtorii gi nu numai p'e aleq5torii care pot vota in secgiile care le corespund qi de care depinde rezultatul aleeerilor. AceastX baz& de sond,ai nu este totu$i perfectX in mXsura in care listele pot congine erori qi omisiuni. Un asernenea inconvenient ar fi insX minor, daci nu s-ar ridica ulterior dificultXfi a c;ror rezolvare nu este ugoarX. Orice sondai probabilist presupune cX sint intefogate persoane desemnate
5 Leslie Kish, A procedure for objectiae respondent selection within the bouiehold, in ,,Journal of the-American Statistical Association'. sept. 1949.
104

nominal, care trebuie prin urmare gXsite prin deplasare la domiciliul lor, clci orice iubstituire este interzid 9i nici o inlocuire nu esre posibilS. Pe lingi aoeasta, chiar daci se prezupune cX toare por fi gXsite, unele dinre ele lefuz5 sX indice sensul votului lor, cu attt mai mult cu cit anonimatul. care e o regulS tn orice anchet5 de opinie, poate apdrea ca o ingel5ciune. Cu alte cuvintle, directorii de anchete sint confruntati nu nurnai cu probleme de eganrionare, ci qi cu probleme pracrice: gXsirea persoanelor cXutate, care pot fi mai mult sJu mai pufin greu de intflnit, din-cauza virstei lor, a activitlgii lor, sau din alte cauze, precum qi cu probleme psihologice, pentru obtrinerea unor rXsfunsuri cuprinz5toare gi exacre totodatX. Au_ fost quse la punat divefse metode pentru remedierea absenlei sau insuficienlei unor baze de sondai corecte sau suficiente. O variant5 a sondajului probabilist o prezintX sond.aiul areolar (area sgryrllinS). El constX in tragerea la sorli prin indife_rent ce miiloace, a unor-arii geoqrafice gi apoi explorarea, in mod sistematic, a unit5tilor de sondai care figareazi, in aceste arii. Prin metode empirice se incearcd a se obdne, cu cheltuieli mai reduse Ei tn condigii satisfXcXtoare, rezutrtatele pe care sint-em indreptXligi sX le aqteptXm de la metodele probabilisre. Metoda itinerar'iilor (random rowte\ fixeazi la int?mplare puncte de plecare pe o hartX sau un plan ri pornind de la'ele impune itinerarii rigide care permit desemnarea fXrX echivoc a unor anumite loc.uinge unde urmeazX si se pro-Aceas;ti cedeze la investigatii. metodX. denumitX qi metoda lui Polirz, dupX numele inventatofului ei, reduce iniqiativa ISsati anchetatorilor penrru alegerea persoanelor de interogat in esantionarea pe cote, despre care vom vorbi mai ios, ;i permite un control mai strict al muncii lor ne teren. O metodX de uz curent in studiile privind opinia public5 este cea a cotelor sau a isantiondrii proporpionale. Ca gi celelalte, ea esre descrisi in manuale sau in lucrlri de popularizare, iar princi105

Alegerea persoanelor supuse observaliei este lXsatl

piul ei consti ln constituirea unui etantion-mnlaiur5. structurat in functie de citeva criterii semnificative, exact in acela$i mod ca gi populagia sondati. Aceste criterii sociologice, legate de opinii, sint cel mai adesea regiunea geograficX, importanp localit5gilor de regedinlX, sexul, tatea, profesia capului familiei sau a persoanei interogate.

lor sint multiple

oesemnate

$i diverse: univers definit in mod incorect, imposibilitatea, de a ajunge la persoanele uqor de

Dispersarea-geograficX a anchetatorilor, smdiatX in functie de noime statistice, diversitatea lor personali Ei numlrul mic de observalii care ii revine de realizat fieciruia, conduc de fap't la interogarea unor persoane puse, ca sa spunem a$?, in situagia unii trageri la sor1i. Se obgin-e tn.orice caz' oaplac, un'e$antion ale cirui principale ruc,t* dupl -sini conforme acelora ale universului caractere

la iniliativa anche,tatorilot, care primesc consemne care trebuie s[ foarte stricte in ce privegte cotele pe -sau de profesie. de iex, de virstX le observe

sint evident printre cele mai grave. Avantajele diferitelor metode de epantionare se m5soarl in primul rind dupX posibilitatea de a le depiii cit mai bine. Este de-la sine in;eles ci un organism de studiu al opiniei sau al pieqei este in misuri sI utilizeze una sau alta dintre aceste metode si chiar sX le combine intre ele, in funcgie de natura investigatriilor sau a obiectivelor urmXrite, precum qi a miiloacelor de timp, de personal qi de bani disponibile.

prln sor[l, alegerea unor persoane mal intilnit decit altele, refuzul de a rlspunde

gi

in,convenientele

F. Solulii practice
perioadei recente, ameliorXri in precizia sondaielor, tn special in anchetele preelectorale. Degi condui-

In orice

caz, iati. cum s-au obginut,

in

cursul

O condif e necesarX pentru aplicarea metodei cotelor este de a dispune de date destul de precise asupra populatiei studiate. RecensXmintele oferX tn i.neri o bazi corect;, care se alterea# torugi intr"ucitva, pe m5sur5 ce data recerlsXmtntului se indeplrteazi -supusi in trecut, atunci cind lara studiatl unei mobilitXgi demografice mai mult este sau mal pu!1n lnrense. Faptul ci-sufragiile comuniste sau-cX voturile acordate lui Jacques Duclos la alegerile din t969, au fost ugor subestimate in sondale ca gi in estimagiile din seara scrutinelor, se ex'plici poate astfel: votul comunist este mai frecvent ln oragele mari, iar exodul r'ural s-a desfX$urat in continuare din L962, data ultimului recensimint folosit. Se observX din acest exemplu unul din riscurile d,e eroate, printre multe altele, cXrora trebuie sX se falcX fatX. Fie cX ,e vorba de sondaie probabiliste ori de sonda je proporlionale, problema fundamentalX este de a se proceda in aga fel incit egantionul observat si nu fie sistematic deformat. Cauzele deformXrirvo

sondat.

unele dintre varianie. MXiestria qi experienqa pollster-ilor, a responsabililor de anchete, sint implicate

tele specialigtilor au fost in diferite gXri sensibil aceleaqi, situafa particulari proprie fiecXruia, din punct de vedere politic sau psihologic, explicX

in aceste perfeclion5ri, la fel ca gi cunoqtin;e-

le lor.

daiului, sint trase la sorji circumscriptiile electorale; la alegerea pregedintelui Johnson in 1964, de exemplu. ele au fost in numXr de 27A. In fiecare circumscriplie se dau anchetatorilor consemne imperative pentru a determina familiile tn care trebuie sX interogheze o persoanS, precum gi persoana respectivX din fiecare menaj astfel desemnat. Prin urmare, anchetatorilor nu ie este lXsat5 nici o iniqiativi in alegerea acestor persoane.
I

ln Statele lJnite, Institutwl Gallwp (American Institwte ot' Pwblic Opinion), stimulat de ,,eroarea" din 1948, 9i-a perfecjionat metodele. In timpul alegerilor nagionale, el recurge la o eqantionare probabilistX. lntr-o priml fazd., prima treapt; a son-

a',

slnt invitate sX se pronunte prrn vot s.itet, depunind intr-o urnX buletinul pe care au indicat preferinga lor. In ace'st fel au fost sondate, in t964, circa 7 0C0 de persoane, iar despuierea s-a fXcut dupi eliminarea Apoi
pers.oanele respective
sa voteze.

f.! - pentru compararea

Pugine probleme de aceastX naturi se pun in &Iarea Briranie, unde au avut loc diverse eiperien-

acelora care nu sint aleg5tori sau care n-au intenlia

cauzi maiori d,e incertitudine rezidS, in Stain proporqia, prin tradigie foarte ridicatX, a abginerilor. Or, analiza anterioarX a scrutinelor a ardtat ci raportul de voturi intre cele douX nartide mari variazX indeosebi cu num5rul abqinerilor. Variaqia nu are, dealtfel, intotdeauna acelaqi sens, iar ln 1948 in special, ea a func'gionat tn mod anormal in favoarea partidului democrat reprezentat de Truman. Se intreprinde, aqadar, un efort special nentru a determina cit mai ptecis cu putinlX intenqiile alegXtorilor privind particioarea lor. A fost pusX la punct o baterie de tapte sau opt intrebXri, de genul urmXtor: ,,$ti1i unde este secqia de votare?o ,,Ilnde veqi fi in ziua scrutinului?' etc., intreb5ri care permit, printr-o verificare, de a determina dacX oersoanele interogate slnt intr-adev5r inscrise pe liste si sX se aprecie,ze indeaproape orobabilitatea ca ele sX meargX au ori nu sX voftze. ln ziua urmXto,are scrutinelor -de perloc noi an,chete oe lingX zub-esantioanele soane interogate inaintea alegerilor, pentru a verifica validitatea calculelor astfel operate qi a perfectiona tteptat metodele. Astfel. la aleserile din 1969 care ru dus la succesul d-lui Nixnn. cu o foarte micX diferentX fatX de concurentul sXu. DarticiDarea electoralX a atios un record de73 de milioane de votanti. dar careincE nu reprezentau decit 630/o din totalul persoane1or aflate la virsta de a vota. Or, datoritX procedeelor mai sus indicate. Institutul Gallup estimase participarea \a 630,/r:, elimintnd cistfel 17010 din egantionul constituit pentru aprecierea intenliilor de vot.

tele Unite, tocmai

rezultarelor obginure prin diferitele metode de egantionare. IJna ditrtru eie u fost efectuat5 in trei ora$e din Anslia sub conducerea Divizei de srudii rehnice del{London School of Economics, la care au participat patru organisme de cercerare diferire6, iar din aceste expeiienge a reieqit, in mai multe privinge, avantaiul metodei

tuate, pinl in 1.959, dupl metoda eqantion5rii proporlionale. 7n 1964, BIPO a proc,edat simulmn la anchete de acest tip gi la anchete conduse dupX metoda eqantionlrii probabiliste, trigind la soiji persoanele interogare, dupX listele electorale. Rezultatele ultimelor doul anchere efecr,uare inaintea scrutinului, publicate chiar in ziua scrutinului, cuprinzind respectiv 1 904 9i 1925 de persoane, au fost urmitoarele:
Archetd, Mroda cotclu Archetd,

cotelor. Cit despre metodele preelecromle ale lui Britisb Institwte ot' Pablic Opiiion, ele au fosr to,ate efec-

brobabilistd Arczefi %
44,5
o/ /o

% Conservator
,

flaburist
I.iberal Altele

42,5 46,0
11,0

0,5
100,0

16,0 9,0 0,5

100,0

43,0 44,8
1

1,4

0,8 100,0

Pentru a beneficia de un egantion mai larg, compus din 3 829 de persoane, rezuhatele celor doui anchete au fost ,cumulare. In plus, partidul liberal neprezentind candidafi ln roate circumscripqiile, s-a cerut persoanelor care se pronunlau pentru acest
Royal _S,tatistical Society", iiria A, vot. C"XVI, -experienqei 'se partea .IV, l9ll. U" rezumat al gXseqte in D e s a b ie, Th6orie .e.t prut;que d.es iondag'es, op."cit.', care orscuta despre aceastd problemi Ia pp. a5_62 qi 1gS.
th_e 109

nal of

6 Pentru aminuntele acestei experiente,

se vedea ,,Jour-

108

Dartid sI spunX daci in absenla candidatului iibeili ;i. t-"i hotiri pentru partidul lab-urist sau cel conservator. Ca urmare, lrnind seama de aceasta ;a;" op1iu.t. 9i excluzind din cele doui anchete cumulate pe cei 3,50/o care nu se pronuntau' s-au constatat urmXtoarele rezultate:
Inainl.u
doua

oPliuni
%

celei dc

Da|d"a
oPlitne

doue

%
44,5

Conservator

Laburist
Liberal Altele

43,5 46,0
10,0

46,5 8,5

0,5
100,0

0,s r00,0

DupI cum s-avizut in capitolul precedent, acest i"rrltat este cel i"r" a iost publicat 9i a;"

comparat - "-t* cu rezultatele scrudnului. D'aci ancheta condusl pe baza metodei de eqantionare proportionalX a dat rezultate mar aproplaall scrutinului, se pare cI faptul trei. a" ".l-t.i irnperfecaiunilor b#ei de sondaie furt"i.1iti6"lt nizari de listele^electorale incheiate cu douisprezecare ..-i""i i""inte: persoanele neinscrise, acelea tl"o -"n"t qi rr-u pot fi abordate, pr.erum qi bolnanuvii sau acei care-refuzi si rispundd, sporescacest ;it;i si proportiile persoaneloi care slnt in

stingii neco,muniste. Avem aici un fenomen de blocaj psihologic gi social, legat, indiferent de moriv, de situaiia polirici francezA. Perfecgionind egantionarea, -efortul s-a tndreptat agadar asupra miiloacelor de naturl psihologlcX. Din punctul de vedere al planului de anchetS, se trage la sorgi, dupi stratificare, un anumit num5r d,e circumscriplii electoralel. cam 120 din cele circa 480 circumscripjii pe care le are Franta metropolitani. Numirul acesrora din urrni poate varia de la o consuhare elecroralS la alta, in functie de c-regterea populajiei gi de implanrarea ei diferiti. In fiecare circumscripgie desemnati mai sint trase apoi la sorji puncte de ancheti, corespunzind unor comune rurale sau unor cartiere ale unui ora$. Aceste puncle de ancheti constituie un ,,egantion d,e b.azi" susceptibil de a fi folosit pentru orice alte lnvestrgatll. I4d, cu_tidu de exemplificare, numirul puncte, lor de anchetS, al ancheiatorilor gi al persbanelor interogate ln timpul sondaielor preelectorale conduse de IFOP, cu ocazia alegerii prezidenliale din 1965. Unul din aceste sondaje a folosit o eqanrionare probabilistl pe baza lisrelor electorale qi a dat rezultate foarte apropiate de celelalte.
Nurtdrrl
Sondaje d.

:
rfittlogata

fel - excluse din cimpul anchetei?. i" Ft*t" , Instiiwtul t'rancez de opinie publicd pro.J"t de ciliv.a atti i.rcouc" in modul urmi" N,r-.roase anchete anterioare revelau la unele noi. persoane interogate reticenqX de a declara o - precot;i"tt sau o iitenlie de vot pentm partidul munist, intr-atit incit rezultatele brute inreglstrat ;ilg;" la o proporqie ridicatl de.non-rXspunsuri, iar printre rXspunsurile exprimate, Ia o subestlmare ;;"ir"iJt. anirenind deaitfel o supraestimare a
7

:
5

Puncte de anchetd

Afrchctatord Pssoafrt

De la 20 octombrie la
noiembrie 1965

De.Ia 17 la 27 noiembrie De la I la 2 decembrie De la 8 la 11 decembrie

De

De la 6 la 16 noiembrie

la

14

la

16 clecembrie

311 190 234 205 317 284

184 r7r 189 197 208 161

2043

992 243

2211

2 168

2253

(Gailup Poll) Ltd., nr. 6, noiembrie 7954'

110

se vedea ,,Gallup News", Londra, Social

Surveys

Iniuntrul acestor limite foarrc stricte intervine jocui cotelor fixate anchetarorilor. Acegria nu primesc decit un numir foarte mic de anchete, de ordinul a vreo zece, dar ei trebuie si se asigure fXri
11r

vreun echivoc c; persoanele interogate aparlin- intr-adevir circumscripliei electorale pe care trebuie s-o ancnetze. Au intervenit 9i alte perfeciioniri de metodS' Prima consti in a nu pune intreb5ri numai cu privire ia intentiile de vot la scrutinul ce urmeazd' i5 loc, ci qi la voturile reale date la consulta";U; precedent5, sau la citeva consultiri dacX au rea avut- loc la date apropiate una de alta. Mai mult, camuflajele politice, ichimbirile de etiched sint frecventb in Franga gi un alegitor poate foarte bine sX nu cunoasci apartenenla exact5 a unui candidat. De aceea, el este invitat si indice opqii'rnea lui precedentl sau cea viitoare nu in termeni de formagie poliricS, ci precizind numele candidatului. In aceit scop i se prezinti, sub o formi care amintegte mult buletin-ele de vot, nurnele candidalilor din circumscripgia sa, insogite de denumirea formatiei politicJ iocale Ei uneori de un titlu, ca de pildX, primar al cutirei localitili, sau consilier general. care poate stimula amintirea, rnai ale's in localititile iurale. in sfirgit, persoana interogatl este rugat; si depuni intr-o urnl prezentat; de anchemtor buletinele indicind optiunile sale din lrecut, apoi pe cele. viitoare. Chestionarul este foar!e ssuft gr nu conllne decit citeva tntreblri, dintre sX aprecieze voin;a de a parcare unele alr ca scop -intensitatea deciziei luate priricipa la scrutin qi vind sensul votului. Toate aceste precautii fiind respectate, ancheta poate ave.a loc li domiciliu, sau chiar in altX parte, isigurindu-i-se in acelaqi timp garanfie Ei rapidita-te.-Anonimatul este p5strat, iar marele avantai oonst; in reconstituirel cit mai exactl cu putint; la ultima consultare. a universului polidc -vot de de la o alegere la alta pot fi Schimbirile d,e mlsurate. in vederea d,espuierii, sint controlate cu griiX criteriile socio-demografice ale egantionului, iar deosebirile sint d,e c.ele mai rnulte ori foarte mic'i. in ce privegte strb-reprezentarea comunistS, flri
tll' ' 't'l't.tr..r,,

15010. Cunoscindu-se sufragiile reale exprimate la consultirile precedente, egantionul poate fi redresat pe baza aLegerllor legislative, care oferi un tablou politic mai fin decir o aiegere prezidengiali, ln care simpatizangii mai multor formagii pot vota pentru acelagi candidat. Rezultatul publicat fine seami de eventuala redresare a esantionului. Redresarea egantionului supus observaliei nu trebuie d surprindS. Ea face parle dealtfel din practica curentd, in ancheteie bazate pe o e$antionare probabitristS, to,cmai pentru a corecta deformarea care rezulti din absenla unui anumit numir de

si fi dispirut complet, ea este mult mai pugin importanti, in loc de 2O-350/s, de ordinul a 0-

abordarc sau care au ref.uzat si rispund5. Principiul const; ln a extrage dintre persoanele care rlspund la anched. pe acei care,. prin .unele caractere,, se. apropie cel mai mult. de acei care nu raspunct fl a unputa acstora clln urma acelea$r observagii in numlr c'onvenabil. Nimic nu doved,egte, totrlgi, cI rlspunsurile celor absengi ar fi fost exact aceleagi. Pnecurn se vede, in faptul ci sondajele ating un inalt grad de pr,ecizie nu este nici un misler, aceasd precizie fiind rezultatul unei cunoagteri acumulate, confruntati neincetat cu experienga, in care teoria inspirl practica gi practica, la rind.ul ei, informeazi teoria. Firi indoiali, fiecare organism de sondaj are proced,eele sale proprii, tot aia cum un anume produs are procedeele sale speciale de fabr'i,ca1ie. Ar fi insi o iluzie si se creadl c5, in materie de gtiingX, un secrer propriu-z,is s-ar purea pas-t-!a multi vreme. DimpotrivX, ln sinul organizagiilor profesionale, sau la intilnirile nagionJle qi internagionale, sint expuse deschis gi discutate ultimele metode, spre marele avantaj al tuturor, precum gi al publicului. - _.Vigilenga cea mai mare rimine totufi o regulS. Mijloacele ie investigaqie de asrizi vor'p5rea poare miine desuere gi important esre si^ dorim sI

tut fi

e$antioane, corespunzind persoanelor care n-au pu-

f,ltrr',r't
-!r

';.,
lrt'r!i -

l.t L.

mai ales' orosresim. Teoreticianul Ei practicianul un tnstrude dispun cI oricine ;ti;;;i bine decit Jnt perfeit cunoscute' VaX;;;i.";;i-ti';it; lorile aflate pentru ,*-ttt"ittt sau.altul'adevatata P:!::: unoi egantion' nu reprezinta "U*t";ii valoare a acelui caracter in ansamblul^ nonul-11i Ele sint cupilnlil;;;.-;.-pi.l.'o*t egantionul' valoare' intr-un adevXrati a.""'ti se, in raport .u pro 'd. incredere 9i existi. inrctdeauna o i;;;;f ele-sE ca de slabi' ti"riri*t-ri.'." .tl.t;- Este deci intotdeauna ^pentru posti;t-ai; ;..st interval. sondai preelectoral exprime.corect sensul scrutlnud. .*.*plt, si nu"ri"t care desparte candid;;i ir'i t."i."#i "p maria

simint, infiuenga lor asupra reztltatelor fiind cu atit mai mare cu ctt observagiile sint mal putm
numeroase"e. Orice estimatie care tezultd dinu-un

ffii";?;i*i'il";
^

l;-';

lt r" t *"iiil. tttt"'tt t 1t- f-":t:: al'tii" -totuqi -.Tiltt:l eI un'asemenea -rczultat,ar survenl' OiU ci ar fi ca,rrrirtician profesionist'

m'todei' ;-;:";;;'"i.i " e;;;inlire ce l-au determicauzele neze exami se si doar zul tt., specialist in proble-

sondaj este afectati cel-pugin de o..dublX sursd de erori, provenind, pe de o..parte, drn e$antlonare, iar,-pi d. alti- parte, din. obsewagie. Aceste a,iU ilftil de erori, care constrtule eroarea totali,' nu se compenseazi Ei trebuie si fie evitate simultan. Pentru a inielege cum pot fi despirgite- erorile de observa;ie, esti indicat sI nu ne mai referim la rcoria matematic;, ci Ia rcoria psihologicl' in definiriv, progresele ln ancheele de opinie s-au realizat adeseori prin punerea la punct a unor procedee emipirice bazate pe experienlS, adricind ir.pt"t solugii problemelor practice 9i psihologice pe care le pun atit sondaiele, cit 9i perfecaionarea tehnicilor de esantionare.
3. ESTIMARiLE SUFRAGIILOR LA SFIR9ITUL UNUi SCRUTIN

fictori maiori care mi. a enumerat ""i'p"ttttdato r itq"d.? ffi; -"nU : erori ll factori' i'J; ;lrr"ti. "1"" " "r" "t. "" aiit te efantronarrt .o"'iiiuit "::lti

al unsprezecelea pe lisiX' Acest autoi.scrie: "Auzim de eeantionai. din cauza ero-

;d#;i-;il..iiii*r; Asemenea obieclii nu' pot' fi rilor de egantionare' "i..ti- i"g, -il-p8- to"sideraiea altor inil"i";; de egantronare apare ..liiii;ti, eliminarea erorilor Erorile de. eqantion'a."1-l"t.j*1ie rezonabili ' " tti,'" mici'. ;;. ;#;-i;'-caznl unor egantioane etectrve "'"'d:: .,tl erortle seori cele mai mici dintre

e;u"dt"Xt"t "ii'**tir.r"" ,,Atunci cind o. anchetX stati de aselrlenea: t. i*r*PrX mult- mai frecvent din #;, ;;; de decir a a. "ulJt""qie, -J; ;;;;;tl"t ^erorilor adevxr' intrsint' ou"'" ai' i;;il" ;;;";;;;:' grave intr-un sondai decit intr-un recen,rlott *"i 8 \(/. E. Q . F i \ c,ro"1;;;:"r;7 'i"'L'piiions' sociological Review", S t o e iz el, La connailtlto"u'
114

maestru-in materie' con-

Risoarea metodei sondaielor este de asemenea de o altX manierS, prin faptul anungirii "tertiti, la radio a rezultatelor aproximative ale unei consultXri electorale, lndarX- dupi inchiderea secaiilor de votare. Uitimele buletini depuse de alegitori sint abia scoase din urne gi nu sint inci despuiate, cind deia se cunoa$te sensul opliunilor luate. plate fi vorba, desigur, de a se anunta rezulNu 'e*acte, pe cuie numai punctaiul exhaustiv tatele al buletinelor d. 't ot le poate face cunoscute 9! ca; re vor face obiecnrl unei informiri oficiale dupi un anumir numir de ore. Putem avea insi foarte reoede esdmXri care incadreazS' rezultatele, sau valoiile reale, in plus sau in minus, intr-un interval strins care se ingusteazi mereu, a cirui mXrime
e

l{,i3iio]"oi#'ffi cit" p' 112'

op'

p.

J.

D.
115

sa

bi

e, Tb|orie et pratique d'es sondages' op' cit',

4,

estlq

Aceasti ,,operafie de estimare" avea deja prein Sratele Unite qi s-a reperat cu-deplin succes la fiecare consulrare electorali in Franla, de la alegerea prezidenjialS din decembrie t965,' iind pentru prima oarX preqedinrele Republicii era ales prin vot,univcrsal. Postul de radio Europa nr. 1, Institutwl francez d,e opinie pwblicd qi Compania inginerilor de cercetare pe calculator elecironic (CIRICE), se asociaz5 in vederea acestei operafii, ale c5rei principii qi faze diferire au fost connrater0. in mod analog procedeaz5 .SOFRES, avind acelagi succes pe anrenele. postului Radio-Luxemburg, aga ci este vorba de procedee cunoscute 9i puse la punct. Bulednele d,e vot exp.rim5, desigur, opinii, dar numirul sufragiilor obginute de diverse formatii politice sau de candidali stnt fapte. Estimarea acestor sufragii se referi, agadar, ia fapte gi nu la opinii. Ea aduce, cu toate acesta, o ilustrare a preciziei cu care observarea unui egantion reprezentativ foarte limitat, permire sX se tragi concluzii privitoare Ia caracteristicile unei lntregi popula$i. Ea pune in valoare in ochii publicului meroda de estimare pornind de la un e$anrion, metod5 care sd la baza tuturor ancherclor prin sondai, mai bine decit ar purea s-o facX motivirile reoretice rezervate unui mic num5r de specialigti. Ea a popular:aat, sub denumirea de ,,fourchette", expresie familiari statisticienilor, notiunea probabilistl de interval de incredere.
cedente

fi depXqit.

cunoscutl gi care are foartc puline ganse

de

perlenta.

Iati _cum s-au petrccut lucrurile la prima

ex-

La 5
o.rele 20

decembrie 1965, scrutinul este inchis la in secliile de votare ale Franlei metropo-

lltane.

La .orele 20 gi I7', postul de radio Europa nr. 1 anunt;: .,Generalul de Gaulle va avea infre 350/o fi 550/0 din sufragiile exprimate*. La orele 2I Ei 30': ,,Generalul de Gaulle va avea mai pugin de 48olo din sufragiile exprimate": balotaiul este sigur. La orele 22 qi 5a': ,,Generalul de Gaulle va avea intre 43010 si 450/o din sufragiile exprimare": a doua zi dimineaqa, rezultatele oficiale ii dau
43,97o/0.

La 19 decembrie, la orele 19 si 45', o primX estimare a rezultarului final afirmi cX seneralul de "orele Gaulle are asigurati maioritatea. La 20, in a$teptarea ultimei bitXi de ceas penrru orele 20 qi a inchiderii scrutinului in ultim,ele secAii de vorare, Eurona nr. 1 anungX alegerea generalului de
Gaulle. 2"4' .,intervalul de incredere* al limitat de 530/o din 570/a din sufraeiile exorimare. La orele 22-, estlmarea finalX ii acordX de la 54oln \a 560/,\, iar concurentului sXu, F. Mitterand, de la 440/n la 45oln. De fapt, ei vor oreqedintelui este

La orele 20 si

obtine

in comun de IFOP, EuI $ CIRCE, apoi de CICRO Ei SINCRO, au fost expuse in trei articole din revista ,,Sondages': Lucien Boucharenc, L'op6ration-estimation, Europa nr. 1 IFOP, 4, 1965, pp. 5l-70; Ernest Coppermann -qi Rogcr Goldbcrger, L'estimation rapidi des votes le soir d,u 5 mars 1967,3, 1967, pp.79-88; Elie Oiknine, L'estimation rapide des r4suhais le soir des 23 et 30 jain 1968, 2, 1968, pp. I05-It2.
10

ropa nr.

Metoda 9i mijloacele folosite

Tabelul 1, ilustrat prin figura Z, dX ,,intervalele" succesive, anuntate pentnl primii trei candidali aflaqi ?n frunte la primul tur al alegerii prezidentiale din 1965. Tabelul 2 dI ,,intervalele" succesive anuntate ln procentaie de voturi, pentru primul tur al alegerilor legislative din iunie 1968, si in numXr d,e-locuri in Adunarea nagionalS, pentru al doilea tur al

54 ^490

t^ si respectiv 45.5loto.

in decurs de douX ore, ,,intervalul de incredere" se ingusteazX progresi", utt;117

aceloragi alegeri. Se vede astfel cum,

116

\ \ :..
Fr

-o

*\t?=9oo -i ','

.JJ,i;-9
CO

C. de Gollle (m6di ndtionol6)

E: \s.
\i eat

:s
F,d

:<lrrl
35.
ts.

6l ^gSS$l -"i+"ld;,$l
SrNClN

ris aas
-5

,04

o,\6
t+q O* AA >()
()!

30-

-3fl\S9\ ;<llttt: rocpo:Ncoii

cococo+t+

J, Lc.r,{et (neCie notionol6) -l

G> ii\
,l o -q Eal ^{ I.{ ktF Hcl .lQ

* {*
** IF EI

<Dbooo co lrf N o)

o)

6l

?0h10 ?0h30
d(,r recliilo' .i' votore exploorore

FTH

Fig. 7. Estimarea tn lilor

cu doud ilecalaje

ziilenliale ilin 5 d,ecembrie 1965 (l,imita de_tncredeye_.a

Pentru cei trei aand,i.dali aflali tn frunte l.a primutr tur al alegerii, pte-

procente

a sufragiilor eftPritnate

L*
:q{

XE

oooro coca{ dd*ioi el c-t ct cit N

ti,p).

.eslipna8,.
t,

E:

mul apropiindu-se foarte mult de rezultatul real. Aceasti duratl de douX ore corespunde sosirii informagiilor referitoare la un mai mare num;r de seclii. de votare etantionate, aga cum vom vedea
mar cleparte.

\
Fr

r-t

De altX parte ,,intervalele", indiferent de decaincadreazd" rczultatele oficiale. Totugi, in legdturd cu sufragiile obginute de Mitterand 9i Lecanuet in_1965 (tabelul 1), apare o ugoar; distorsiune, a cd,rei cauzA o vom vedea mai ios.

l'!
;!

laj,

.d
F.

i*'

C.l m

.S

roC

.so

118

Tabelul 2 ESTIM.IRI IN PROCENTE ALE VOTURILOR LA PRIMUL TTIR

SI ALE MANDATELOR LA AL DOILEA TUR AL ALEGERILOR LEGISLAT:IVE DIN 23 SI 30 IUNIE 1968

Primul intcntn,l ora 20

%

Ultimul intntal
o/
/o

R.Zultdlt oficialc

ora 2f,55

o/

/o

Primztl tur (23iunie 1968) :

Abtined

(Patticlul -PSU unlficat)

-

Patticlul comunlst

socialist

' Feclerafla stlngii (CPDM) Centrul democr. rUD-aY-a RepublicE 9i Re-' publlcani intlependenli .

'Altii

18-21 19,5-20,5 19,99 t6-21 19 -20,5 20,03 3- 5 3,94 3-7 1s-19 -15,5-17,5 -' 16,50 1.3_ e,5- 10,s 10,34 !_ 40-48 44 -46 - 43,65 s,54' 3-6 3 -5
Ultimul Rcreltale Prinul intsoal oficialc dntnal ora 21,4O Ma*datc ora 20 Mandatc Mandelc

Al

doi,lea-twr (30 iuni.e=1968) : Patticlul comunlst PSU st exttema stlngi

Federafia stingii*.

Centrul democr. (CPDM)

'

Republicani indep.

attii-

UD

V-a Republici

29- 45 30- 35 1-31-2 48- 62 56- 61 28- 35 29- 32 60- 68 62- 65 280-300 289-297 2-6 2-6

34
1

AJ

30
64

295 6

Meroda de a obqine asemenea rezultate este simplX in principiu; in practicX insX ea ridicX destule rrrobleme de'rezolvat. Fiecare operatie noui beneficiazi de experientra celor precedente. Problema const; in tragerea la sorqi a unit5lilor de sondai, in spetl a secliilor de votare si tn extrapolarea la ansamblu a rezultatelor observate pe mXsurX ce sosesc de la aceste sectii rezultatele cunoscute. Totul ar fi simplu dacX toate secfiile de votare ar fi echivalente, ca niste bile intr-o urnX. Intuitiv insX ne dim seama cX: 1) sectiile de vot2a

tare reprezinti numere variabile de alegXtori, incit se impune ca fiecXreia dintre cele trase la sorgi sX i se atribuie o importangl relativX, corespunz;roare ponderii lor reale in populalie; 2) tendingele alegitorilor nu sint acelea$i in diferitele regiuni, fiindci la TarZ nu se voteaz). la fel ca la oraq, in nord nu se voteaz; ca in sud gi nici in toate comunele la fel. Teoria matematic;, care trebuie riguros urmat;, nu poate fi deci aplicati in mod direct sau mai bine zis f5ri interventia unor cuno$tinle pe care le poate aduce numai o analizi statisticl qi politicl a consultlrilor electorale anterioare. La prima operagie d,e estimare din 1965, obiectivul a constat in objinerea unui egantion al secgiilor de votare, reprezentativ pentru totalitatea secjiilor.de votare din Franja metropolitani, care si permitl o estimare a rezultatelor globale, cu o exa.cdtate in jurul a l0/o pentru candidagii care au intre 400/o $i 600/o din sufragiile exprimate. Un prim calcul bazat pe rezultatele leferendumurilor din 1958 $i 1962, provenind de la vreo cincizeci de seclii gi confirmat de calcule ulterioare a permis fixarea unui numir de 300 de secgii de votare, necesare pntru atingerea acestui obiectiv. S-a procedat la studiul unui egantion de 1 2OO de secgii gi la o tragere la so4i a unui zub-egantion controlat de 301 din cele 1 200, criteriile de control fiind rezultatele de la referendumurile din 1958 gi 1962, pe care anchetatorii aveau sarcina sI le reconstituie. Egantionul de 1200 secfii a fost obginut prin impirjirea Frangei in regiuni gi a regiunilor in straturi in funcqie de importan[a comunelor, apoi in fiecare strat prin tragerea la so4i a comu,nlorr gi in fiecare comuni, eventual, a secliilor reprezentind fiecare un num;r fix de alegXtori qi in aga fel incit, in interiorul aceiuiagi strat sX existe, pentru.fiecare secgie, aceeaqi probabilitate de a iegi

Ia sortl.
121

Pentru a ajunge la sub-egantionul controlat de in 30L sectii de votare, numirul foarte limitat - treal secqiilor care afarX de anumite excepgii - strat, ugura alegerea buiau trase la sorgi in fiecare celor mai reprezentative seclii de votare, adic5 a acelora ale c5ror rczultate erau, la referendumurile precedente, cele mai apropiate de rezultatul global al stratului. Ne putem ugot imagina volumul de calcule necesare pentru artnger.i acestui r,ezultat,- calculind pentru Tiecare secqie diferengele la cele doui refenafionale, m,edia qi decalaiul tip al diverselor variabile. Toate aceste calcule au fost efectuate dup[ programaie pe calculatoare electronice.

iendumuri, decalaiul fiecXruia fagl de rezultatele

Pentru furnizarea rapidi a estimafilor, adic5 inainte ca rczaltatele din toate sectriile sX fie cunoscute, trebuie rezolvatl o a doua problemX. Primele rezultate sosite, aparqinind de iele mai multe ori unor comune mici, risci inr-adevXr sX fie foarte mult deformate. Metoda adoptatX pentru operarea corecfiilor necesare a fost aceea a estimxrii secven6iale: cunoscind la un sub-eEantion tratat, tntr-un moment dat, variaqia tntre rezultatele observate la scrutinul actual qi la cele precedenft, aceastX variagie se a,plicX la procentaiul nalional. Binetngeles cX dupX cum se vede din tabelul 1 9i din grafic - estimaqiile sau ,,intervaleleo. se rede rezultatul final, pe m5surX ce duc qi se apropie se cunosc rezultatele unui numXr mai mare din secgiile de votare care figureaz5 in eqantion. Limitele de incredere au fost calculate cu dou5 sau trei decalaie tip. finindu-se sau nu seamX de stratificare. Estimafile au fost calculate in mai multe feluri: direct, prin diferenqa in raport cu 1958, prin diferenga in raport cu 1962, gi a posteriori in taport cu 1962, in ipoteza cX aleg5torii lui Lecanuet votaserl in majoritate ,,dao. Or, estimagiile prin diferenqX tn raport cu precedentele referendumuri nu aduc corecgiile agteptate gi tind, dimpotrivl, sX ac122

unor straturi vecine. ..Explicaqia faptului cX pentru Mitterand estima{ule au fost intrucitva prea mici. iar Dentru Lecanuet lntmcitva mai ridicate, trebuie'cXutat5 in {q95rile de popglaqie ce s-au produs lntre 1962 g 1965, care au adus mai m,ulti locuitori sDre orase. unde se recruteazi mai ales partizanii 'partidelor de. stinga, in special ai partidului comunist. Or, calculele- pentru stabilireJ num5rului de alegXtori sau de locuitori pe fiecare strat, erau bazar,e pe recensXmintul din 1962. - Operagiile de estimare f5cute la alegerile legislative sau prezidengiale ulterioare si caie au avur un succes deplin, au fost cXlsuzite de aceleasi principii. De fiecare dat5 trebuie insX qinut r""-" d. schimbXrile survenite in repartifa nopulaliei, precum qi in delimitarea circumscriptiilor electorale. Pe lingX aceasta, nici ohiectul consultirilor nu esre acelasi, iar in Franta intervin necontenit schimb5ri in rtndul formaliilor politice. Pentru desfXqurarea programului la ordinator este necesal ca pe lingl rezultatele anterioare De care el se spriiinl partial, sX se introdu,c5 un dat suplimeatar, distinct de rezultatele anterioare reale, Ei anume sensul vorului acrual in functie de votul sau de voturile precedente. ln acest caz. sondaiele preelectorale de tip clasic sint acelea care furnizeazX ,,matricele de transfer" sau de ,,trecereo de la un scrutin la celXlalt. Iati, de exemplu, matricea de trecere de la primul tur al aleg_grilor legislative din 1967 qi primul tur al aicelora din 1968.
123

penrru viitoarele experienle cu pot antrena migciri politice destul de serioase. In plus, a reiegit' cX precizia poate fi amelioratX, ponderind pe fiecare stiat subegantioanele prime_lor rezultate- sosite de la seqii, straturile inc5 vide fiind asimilate in acesr scoo
u-nor _nor scrutlne, care

centueze deformirile. Estimarea directi s-a dovedit gi ea sigurX, ceea ce a constituit o lecde im'ocazia portanti

s
\o ao (l) N6I

,is
>{
.{

ss

Nol

1.:co@@

BB
n<

\o*

6!Cl

.+6(o

q
U)

\oicl

N@

(o

;9o

co 1r: cr) @ tr)

cl

cO

cO

s s &
bi
!o

U)

\oicOtOCtCl$@$ o\ih

;eR

@ 'o N co cr

+ $

:.*::Ess:: Eb .i
:H::Eg5:
:E::$JT '3*Ei':sx
5-'9h
H.r

secAie de votare egantionatS, rezultatele la sfirgirul despuierii. Standardiqtii de la Earopa nr. 1 le transmit prin telefon sau radio la centrul de calcul. Se perforeazi" apoi, pentru fiecare seclie, carcele mecanografice qi se transmit la calculator, care scoate tabelele de calcul. Statisticienii le examineazX qi comunicl estimagiile ziaristului care le difuzeazi,
11

tere prin telefon gi radio qi a calculelor programate pe calculator, o fac posibili. FIri a intra in aminunte, un corespondent al lui IFOP sau al Europei nr. 1 transmite prin telefon, de la fiecare

numai rapiditatea miiloacelor moderne de iransmi-

plinit in aceste op'eraqii de estimare. E uEor de intreles cX ele nu por fi realizate decit prin _ pu_nerea la punct, cit mai bine srudiat5 gi standardizari, a unei operatii materiale, pe care

Agadar, in fiecare circumscripgie se utilizeazA o submatrice extras; din cea pricedentX. Avem aici o dovadi in plus care arat; ctt de mare esre complexitatea saicinilor de tot felul ce sint de inde-

din zece schimb5 aqadar sensul votului 1or. Revenind la estimaqiile din seara unui scrutin, se constat; ci aplicarea matricei de trecere diferi de la o circumsciiplie la alta, in funcgie de etichetele politice ale candidagilor in 1967 i in 1968.

comportamentului electoral al francezilor, cunoscud deja din sondaiele anlerioare, gi anume ci diferengele intre rezuhatele obfnute de fiecare formagie de la un scrutin la altul, reprezinti in realitate deplasiri de voturi, ceea ce se produce in toate formaliile politice, degi in mod inegal qi variabilll. In speg5, 630/o dintre alegitori, inclusiv absrengioniptii, declarl cd" voteazd, ln 1968 la fel ca tn 1967. Cifra corespunz;toare in 1962 in raporr cu 1958 este de 61,50i0. Aproximativ parru p,ersoane

Examinarea acestei marrice confirmi o tr5situri

(o

HA

gI sBe;

colnportement des |lecteurs lrancah de- 1958 d igeZ in Le referendwm d'octobre et les |lecilons de novembre 1962, Paris, Colin, 1965, pp. t73-t9L (Vezi ,,Cahiers de la Fondation nationale des Sciences politiques', 142).
725

A se

vedea

in

special

Georges Dupeux, le

pe anten;, datgriti unui duplex cu Ettropa rtr' 1. frecare operalre este rlguros controlata 9l pentru eventualele verificiri pot fi rechemagi corespondenqii locali. ' La alegerile prezidengiale din 1969, estimagiile au fost f-icute pornind de la un e$antion de 600 de secaii de vot-are, degi jumirate ar fi fost suficiente. Nu a fost insX vorba de un lux ori de o precaugie suplimentari, ci de grija de a aduce, clt mai- repede posibil, dupi sflrgitul scrutinelor, .informalii regionalizate, Ia nivelul celor doudzecr 9t una de regiuni franceze programate. "metodelor de estimare in oric6 caz, validitaiea prin aga cum a fost expus5 mai sus, este sondaj, -perfect asiguratS. Referendumul francez privitor la Europa din aprilie t972 a oferit ocazia unei noi Intr-adevir, in seara zilei de 23 apilie trei organizatii au difuzat rezultatele estimagiilor la trei postr'tri de radio, Europa nr. 7, France-Inter si 4aVio Luxernbwrg. C-eea ce s-a anunfar nu au fost ,,intervalele", ci ,,punctle medii" sau valorile centrale. Volumul ablinerilor a fost corect apreciat inceplnd de la ore'le 18,30, lnainte de inchiderea tuturor secgiilor de votare. Cit despre proporliile de d,a si de na, de buletine albe sau nule, precum qi de abgineri, ele au fost date de cele trei olc?nizatii chiar in momentul inchiderii scrutinului, la orele 20, adici inainte de ,sfirqirul despuierii in oragele cele mai mari, cu aproxima;ii concordante, toate mai mici de 1o7o in raport cu tezukartul defini'tiv.
4. DE LA INTENTII DE VOT LA REPARTITIA MANDATELOR

confirrn5ri.

tualie trecurS. in nici un caz ele nu constituie o previziune. Tocmai de aceea ele nu rispund unei intrebiri pe care F-o pun observatorii Ei oamenii politici, .ca gi publicul: care va fi reparrigia mandatelor in viitoalea adunare, cine va-avea majoritatea, in cazul cind aceasta nu se calcule'azi, pe o bazi srricr proporgionalX cu num5rul voturlior? Inr-adev5r, se gtie ci in cazul unui scrutin uninominal ajunge o .mic5 deplasare de voturi pentru a determina mari migcXri-in repartigia manditelor. Ar fi, agadar, de o mare importangi elucidarea unor modele care sI permitS, cu aiutorul anumitor ipoteze, de a determina numlrul'de mandate al fiecirei formagii, p,e baza vot'r.rrilor obtrinute. Institutele franceze de sondaj, in grija de a-gi perfecgiona miiloacele de cunoagterJ qi totodatf de a rdspunde .agteptirii publ:fului, au organizat- o plrmd experienli cu prilejul alegerilor legislative din martie 1967 qi au publicat rezultatele in presi, inaintea scrutinelorl2.- Criticile n-au lipsit, intrucit s*a ajuns la o supraestimare a locurilor pe care le-ar putea obgine Uniunea penrru a V-a RepublicS, in raport cu ce a fosr rezultarul final. Irebuie sX reaminrim situagia qi anume ci acest parlid, majoritar ln camera precedentX, a obfinut de fapt, la o limiti foarte sirinsX, maioritatea in Adunarea nalionali din 1967 cs 244 locuri din
486.

Metodele prin care se procedeazX la trecerea de Ia voturi la mandate au iost denumite metode de ,,simulare", pentru cX ele se inspirl de la modelele de simulare, din ce in ce mai rispindite. lntr-adevIr, sintem nevoigi sX lucrim asupra unui mare numXr de ipoteze, lega^re de coniunc.rura politicd gi ln termene adeseort toarte scurte. Inalntea prrmu12

moment, intenfile d,e vot ale corpului electoral considerat in totalitatea sa. S-ar putea spune cX, ln momentul publicXrii lor. ele se referX la o sit26

Sondaiele preelectorale exprimX,

la un

anumit

te, precum gi a rezultatelor oblinute de IFOp, sint date in doui articole din ,,Sondages", 3, 1967: Lucieo Bouchare nc, La simulation dis 1leciions lisislatil)es d.e rnars
mulation entre les deux toars d.u scratin, pp. g9-99.
r27

Toate preciziriie asupra mijloacelor gi metodelor folosi-

1967,.p.65-78 gi.Philippe Mothe,

Sondages

et

si-

atita timp cit candidaturile nu slnt oficial cunoscute, Ei ll o estimare a voturilor, fie prin -sondai in fiecare circumscriptie. operatie f oarte dificilS, fie pornind de la relulf"rci. u.tt.tioare qi ginind seama eventual de depla#rile voturilor esdmate la nivel national sau iegional. Atlta timp cit le-

lui tur,

ipotezele se referX

la formaliile , existente,

fi-5at-i, rebuie .introduse ipo.gea electoral{ n3 ^e gr, rn sfirgit, intre cele doui tururi, teze asupra er asupra sirategiei adoptate de formaliile politice in materie de desistiri. Estimagiile privind locurile nu se pot face deci cu toati rigoirea d,ecit in limitele unor ipoteze foarte stricte, care fiu corespund in mod necesar realitigii cuturor situagiilor locatre, unde mai inter-

1!ne

tilor. S-au fX.cut investigii importante,

9i_

un factor legat de..pgrsonalitatea,candida-

implicate

de elaborarea pe calculatorul elemronic a unui propermitl de a rlspunde rapid la fiegram. care

si

o Inare stabiiitate a opiniei in tot cursul campaniei electorale. La primul tur au iegit relativ pugine mandate, ca urmare a nurneroaslor candidaturi din fiecare circumscriplie. Estimaqiile privind mandatele au aritat la s-fir$itul perioadei o tendingi spre scidere a mandatelor partidului majoritar, tendingX care s-a mentinut pini in ziua celui de-al doilea tur. Ingustaiea majoritlqii se explicX flri indoialX printi-o lmprejurare politicl foarte clarl. In dmp ce opinia publlci era stabilX, partidul la putere a riscat d piardi majoritatea in Adunarea nagiona15, ca urmare a unei modificXri introduse in legea electorali: obligalia impusi candidagiior care la primul tur nu obginuse 16070 din voturi, de a se putut sX produci o ietrage la al doilea frr, - aNeputind sI-d menindirjire la anumigi alegitori. ginX pneferinga ei gi-au manifestat dezacordurile cu maioritatea trecind in rindurile opozigiei, lucru pe care desisur cI nu l-ar fi ficut daci n-ar fi fost iilili. tendiilele opiniei publice nu se schimbaserX,
12t

care lpoteza. Sondajele propriu-zise au ar5tat

adunXri parlamentare, pornind de la estiin voturi a diverselor tendinqe, nu este pierdutl p,entru viitor. Utilizarea ei sistematicX, departe de a fi contrarX democragiei, ar pura sI favotjzeze exercitarea ei. Operind cu un numir de
maqiile
ipotqTe. car-e datoritX calculatoarelor electronice

oprnler DuDtrce. ^ In tot cazul, nimic nu poare sI impiedice inaintarea gtiinqei 9i nici si impuni oamenilor de a nu se servi de instrurnentele pe care $i le-au fiurit. Aceasti priml experiengX in Franga,' de ,,simulare"

se_ pu-tqau insi exprima in acelaqi cadru. Cadrul schimbindu-se, opinia p5rea a se'fi modificat. La acestea putem adXuga ci in numeroase circumscripgii rezultatul scrut-inului depindea de circa 10/0, de cireva sure sau chiar citeia zeci de voturi. In scrutine atir de srrinse, decalaiele sint situate intre limitele intervalului de incredere si nimic nu poate fi prevdzut atita timp cit ultimele buletine n-au fost numirate. Independen't de aceastl irnpreiufare, ln faga cXreia poate fi intotdeauna pus un sondai, cele avansate de noi mai sus sint,-firi indoiali, o ip,otezX care n-a putut fi tesrati qi care n-a fost inclusX, printre altele, in prograrnele f.urnizatn. maqinilor. lnmullind ipotezele qi variind situagiile in ^faga. {. rora sint pugi oamenii, se vor putea, fXrI indoiali, in viitor, cunoa$re mai bine mecanismele. daci nu chiar legile,care guverneazl, f.ormarea gi- migcirile

1le -nu-

a unei

fi

m5rire

r
I

public, ar putea fi mai bine informati asupra consecinpelor unui comportamenr electoral dai sau ale unei modificXri in legea electoralS. Strategia pariidelor va_putea fi, dJasemenea, mai bine iXmuriri asupra electelor deciziilor luate, in funcgie de obiectivele urmXrite.

aceste

in mod clar ipoteze, liderii politici, precum si marele

doringS, 9i explicitlnd

dupl

pot

V
EXP RI M ARE SI COMUN IC ARE

1. RELATIILE INTERPERSONALE

$I COMUNICAREA

Spriiinit pe o rcorie matmaticX riguroasS, studiuf opiniilor prin metoda sondaielor se bazeaz6" In acelagi timp pe o teorie psihologicX. Ar fi in zadar si pietindim a aplica fugea numerelor mari qi -a despica firul in patru cu privire la tehnicile de egaitionare, daci, de altX parte, informagiile coiectate ar fi lipsite de consistenll qi de semnificaca' ptnde cle operatrie cad,e o opratre Calitatea unui sondal depinde ite persoane sint interoa] ori ci re se lepeta_oe I de atitea sate. fiindd, prin insisi natura lucrurilor, inforir"tiil. trebuie c;utate 'numai la acela care este singurul lor deginitor, qi anume publicul sau un eqantion al publicului. Oricit de limitat ar fi acest e$antion, el- este distribuit pe intregul rcritoriu 9i este mut prea. important pentru- ca o singqrl pqt: -preia sarcina intregii munci. Dealtfel s9a95 sI ntcl nu esrc slgur ci acesta ar fi procedeul cel mai bun, ba chiar dimpotrivi, cXci ,personalitatea acestui unic cercetitor ar rrsca sa oenarureze observatiile. Se cere, agadar, anchetatorilor si ancheteze persoane prealabil eqantionate. Se angaieaz-i astfel un dialog, de atitea.ori cit este necesar, intre anchetatori si anchetati. 'deAvem noi oare siguranqa cX cei sarcina lor in modul cel mai dintii ie achitX bun qi cI ceilalli rXspund corect? Faptele ne permit sX afirmXm'cX, fntr-adev5r, aga se petrec lucrurile, dar trebuie sX Ingelegem gi de ce' I
130
I

tle.

Convorbirea salr conversatia intre doi interlocutofi este o situalie destul de banali .9i universalS pentru ca orice og f; aibl in.acast;.privinfi o oarecare experiengi 9i ca nimeni, fie cel. ce tntreabX sau cel ie este intrebat, sI nu se g[seascl nepregltit in fata ei. Dar fiecare gtie de asem,enea cd b c-on.rorbire poate sX nu duci la nimic, sI nu aducl decit plXcere sau neplScere gi s5-gi raleze scodaci a avut vreunul. 'pul. Or, .orroorbirea, sau folosind termenul englez, interviul, ca tehnicX de cercetare, ese folosit pe- o scarX din ce in ce mai intinsX in $iintele sociale. El igi propune un obiectiv, iar folosirea unor metodc adecvate permite cercet;torului si atingi acest obiectiv qi sX bbginX o misurX a fenom'enelor observate. in acest domeniu existX o literaturi bogatX care expune principiile gi metodele. $tiinqa este inci departe de a fi definitiv inchegatS, dar stad'iillpreqtiingific a fost depiqit. O teorie indeajuns de clar5 susjine exp'erienla qi explici succesul.

- politice, reaqiile opiniei sau motivaliile camente re comand5 conduitele. Fenomenele colective nu sint insl lucruri in sine care si poad fi surprinse ca atare. Ele rezulti din interacgiunea care se stabileqte intre persoane gi constituie un curnt care
le
depXgeqte. Ele sint percepute de-congtiinge individuale gi numai prin intermediul acestor conqtiinle pot fi tngelesi. La o anchet5 prin sondai, individul este un intermediar prin care trebuie sX se treaci pentm a sesiza o realitate colectivX. Ceea ce gindegte sau simte el nu conteazi decit ln misura in care gindurile qi sentimentele sale se apropie mai muli ori mai pulin sau se depirteazi de gindurile qi sentimentele altora. El nu este nicidefo.r, ot scop, cazul lui personal nu intereseazX.
131

CercetXtorul se intereseazd d; fenomene colective comportamenrc de consum sau comporta-

El esrc doar un furnizor de informagii, referitoarc la fapte sau pXreri, pe care le comunicX altcuiva

pentru o utilizare perfect definit5 qi care il depisegte. Problema_consti in a-l pune intr-o.situaqie in care si poati transmite mesajul al c5rui purtdtor est. AceastX transmitere se opereaz5 in cadrul convorbirii pe care o are cu persoana care i-o cere, datoriti relagiei ce se stabilegte intre ei. Relajiile interpersonale sint sociologic specifice gi au loc intr-un contexr social instilugionalizat. Acesta este punctul de plecare al oricXrei teorii a convorbirii. Cei doi interlocutori au fiecare un statut social specific, din care decurg roluri nu mai pugin specifice. CunoaEterea reciproci a acestui statut qi a acestor roluri permite comunicarea, pentru cd" dicteazi, fiecXruia conduirele sale. Exemplul relajiilor personale intre bolnav gi medic a fost analizat in mod foarte Dertinenr de un sociolog americanl, care definegte rolul gi statutul medicului, dar 9i pe acelea ale bolnavului, cici situafa de bolnav este $i ea perfect institugionalizat5, recunoscut5 de societate ca atate, invSgatl de togi lnci din copilSrie gi comporttnd sentimente, obligagii gi sancgiuni d,efinite, tntr-atit lncit constituie o condigie. Relagiile dintre unul gi cel5lalt sint guvernate d,e reguli sociale, care ocrotesc interesele persoanelor prezente fi sint complementare. Relagia dintre aceste doui persoane, daci ele se conf.ormeazd, acestor reguli, produce efectele aqteptate, adici in spef; comunicarea gi cooperarea bolnavului, singurul care il poate informa pe medic despr,e
suferinga
sa.

al convorbirii de investigagie: coopefafe.a subiectului este necesar5, iar cercet;torul trebuie si facX totul spre a o obline.
esential 2. STTUATIA DE CONVORBIRE practica medicali, $i care a fost doar evocati, Poaie fi transpusl 9i in alte planuri. Dagi situalia de convorbire ,,o interacliune verbali intre douX persoane ce "st" se afli fati in fad in vederea'atingerii Lnui obiectiv determinat". ea poate fi intilniti in

Analiza precedenti a lui Parsons referitoare la

Bolnavul are, desigur, toate motivele $i este decis si coopereze, fiindci vrea si se vindece, ceea ce constituie, dealtfel, una din obligaqiile sale sociale. Aceasti reflecaie conduce la un principiu
Vezi Talcott Parsor.s, El|ments Doar ane soc;oIogie de I'action, Paris, Plon, 1955 (ca,p. -la V: ,.Strucrure .ociale et processus dynamique: le cas de pratique m6dicale
modeme?').

multe profesii gi face paite integranti din activitatea profesional5. Esrc cazul comerciantului falX de clienrul sXu, ori al ziaristului care ia un interviu unei personalit5qi. Profesorul care flne un examen oral, judecitorul sau avocatut, preotul care spovedegLe,'asis,tenqa soci'al5 care primigte o vizit5 siu se deplaseazi la domiciliu, consilierul de sp9cialitate sau psihotehnicianul recurg permanent' in exercigiul funcgiunii lor, la convorbire. Pentru ci, ca gi pentru cercet5tor sau anchetator, convorbirea este u-nul din miiloacele care le permit sX-gi aducX sarcina la indeplinire. Toate aceste situagii sint institulionalizate 9i se inscriu intr-un cadru social cuno'scut celor doi interlocutori gi care permite rcalizarea comunicir'ii. ln leeirurX cu anchercle de opinie sau cele de piaiS rJronn. uneori ci hirtia oe care anchetatorul trebuie sX noteze r5spunsurile introduce o ieni gi provoacl rezistenla sau refuzul persoanelor solicitate' Lucrurile stau'insi cu totul altfel. AceastX hirtie indeplinegte diverse funcqii, ca aceea de a preveni lmpotriva confuziei sau a eclipselor de memorie. Dar funcAia prim-ordiali, a 9X1ei importanlX trebuie apreciati, este ci ea constituie un semn qi o dovidl ci anchetatorul se afli I'a fata locului in virtutea profesiei pe care o exercitX gi care definegte staiutul gi rolul sXu, tot aga cum, intr-un tren, uniforma controlorului atest5 cX acest om
133

t32

qi obiecrului convorbirii pentru care e solicitatS. Anchetatorul nu este un oarecare, ci o persoan5 care indeplinegte o funcgie qi are prin aceasra, o atitudine profesional5. Anchetarul poare rXspunde linigtit, el qtie despre ce .este vorba- qi - se poare spune igi cunoagte rolul. - situagiile enumerate aici, unul din cele ln toate doui personaje are o ,,putere" asupra celuilalt, si ingriieasci sau si vindece, sX incheie o afacere, ceea ce evocX adagiul latin ca,uea,t emptor (csmpXrltorul sX ia seama), sX judece, sX absolve, sX apgaieze in serviciu. O singuri Lituaqie face excepgie, tocmai aceea a convorbirii de ancheti. Fie cX acceptX dialogul sau il refuzX, fie cX rispund,e bine sau rXu, anchetatul este disponibil, nu i se va intlmpla nimic, nici bun nici riu, interesul lui nu este in cauzi. Acest fapt important introduce o nuanf; care faciliteazd gi mai mult exprimarea Ei explici dezamlgirea ce se manifestl uneori la c,el anchetat la sfirqitul unei convorbiri, cind e gata sI semneze declaragiile, sX le prezinte ca fiind intr-adevXr ale sale qi sX fie dispus sX mai dea 9i altele. In fa;a anchetatorului, fiecare adopt5 o atitudine care reflectX temperamentul sIu, rezervat sau expansiv, neincrezXtor sau hodrtt, in cele din urmi ins5, cel care se simte indatorat faql de celilalt, este cel anchetat, el este cel care mulgume$te. Convorbirea de andretX mai are, intr-adevXr, qi o funcAie de eliberare sau de catharsis, Fiecare, pe ltng5 faptul ci ii place sX vorbeascX despre sine gi despre ceea ce il privepte, simte o mindrie secretX de a fi fost el cel desemnat de sorqi pentru a fi martorul altora, sau purt;torul lor de cuvint. Care anchetator n-a prins la un momenr dat pe faga unor persoane anchetate semnul unei
134

afl; acolo spre a controla biletele. Ca urmare, fiecare ii intinde biletul 9i pulin importl dacX o face cu bunlvoie sau fXrX. Situatia eJrc cunoscutS. lini gti to are, institupion al izati. F,a' impune cooperarea. Se cgvine $$adar ca, ln orice caz, o persoani interogatX sX fie informat; exact asupra naturii
se

bucurii interioare la evocarea unei amintiri, la afirmarea unei opinii arzdtoare, la dezv5luirea unei reacgii ivite din adincurile sufletului s5u? Penaceasti reaclie, este suficient sX tru a provoca\ -sI ptim 9i ascultim sau sX gtim siJ facem pe altul sI vorbeasci, ceea ce e tot una. Cel anchetat igi manifestl gratitudinea gi s-ar putea spune c; dificultatea mijori nu se intilnegte intotdeauna la inceputul, ci la sfirgitul unei convo'rbiri, nu atunci cind convorbirea uebuie deschisS, ci atunci cind ea urmeazd sl fie lncheiatS, oprind un val de confidenge care nu cer decit si fie exprimate. Avind de cornenta't rezultatele unei anchete referitoare la regimurile matrimoniale, un iurist se intreabi dacX este nevoie ca, ,,terminind, s5-i linigteascl pe jurigti cu privire la credibilitatea interviuriloi". Cind in reitigatia atinge ,,fiinqa inti-

mX a personalitSgii qi toto"dati tabu-ul patrimoniului", atunci rXspunsurile ,;respirX a spontaneitate". In concluzie, el spune: ,,E un postulat metodologic al sociologiei dreptului ci omul este mai sin-

cei

tn

faga sociologului decit

rului"2.

in faia iudeclto-

Prin aceste indicaqii s-a rispuns anticipat la o obiecfe tradigionalS..adresarX anchetelor de opinie, gi anume ci_iubiecqii-interogagi nu dau rispunsuri slncere sau ca rmprovizeazl rlspunsuri la intimplare in leg5turi cu o intrebare la care nu au reflectat. Aceaitl obiecgie se bazeazd pe o gravX neinge,lesere. Se iudecX astfel ca qi cum congtiinla ar fi inlotdeauna actualizatS,, clarI, raqionall, univoci qi, in cele din urm5, transparent; sieqi. Toate descoperirile psihologiei introspective, ale psihanalizei qi ale psihologiei comportamentului converg spre a ardta ci, nimic din toate acestea nu este adevlrat. Se crede ci a fi sincer inseamnX a exprima exact ceea ce ai glsit distinct qi explicit in dne. Viaga psihologicl insX nu se prezinti nici
2

rlorme des r|gimes matrimoniaax, Postface,

135

Jean Carbonnier, in

,,Sondages",

p,

L,

1967: La

92.

ca un muzeu u1rrm, nici daci preferim o meta- un fori mai dinamici - ca cinematograf liuntric. In realitate, ceea ce gtndim, ceea ce simgim,

dvw
2IAIN

tDrl)cocn$ so
coF$b m$ cttncocoN mv @cOts-tOF\ NS F.OJC,ro .+ cl

atitudinile, opiniile noastre, nu ne sint cunoscute decit cu ocazia unor situagii concrete cind ne descoperim, sau mai bine zis, cind ne cre5m pe noi ingine. Interviul in cursul unei anchete de opinie constituie un tip al acestor ocazii. Desigur, daci reflectim la r5spunsurile noastre, ele ne pot pirea simpliste sau nepotrivite, dar oare altfel se intlmplX, de exemplu, cu oazia unei votXri? In ziua urmXtoare unei alegeri, o parte d,eloc negliiabilS dintre alegitori declari cX au votat pentfu un partid care nu corespunde intocmai ideilor lor politice, iar unii pentru un partid care nu le corespunde deloc. Buletinul lor de vot pisueazX insi toad importanga lui gi opliunea lor nu a fost nemotivad. In plus, anabza individuali qi colectivX a rispunzurilor la mai multe intrebXri in cursul unei aceleiaqi anchete, dezv5luie un grad foarte ridicat de coerengi intern5. Lati, de exemplu, cum se rcpartizeazd, rispunsurile incrucigate la doui intrebiri care pun in cauzd. resorturile cele mai indme ale personalidgii, in leg5ruri cu atitu'dini politice gi atirudini religioase. Tabelul de mai jos a fost extras dintr-o anchetl din noiembie 1966 gi se repetS, cu oarecare fluctualii de eganrionare, in mai multe alte ancherc. Nivelul practicii religioase este definit p,e baza mai multor intrebiri
ceea ce vrem, preferingele,

rtar!d
!lu?pu?4?puI 8uto1sg,p

\o

$.

?tfzs?g
?lu2pu.4?puI

?tutpeE

q
(

tttt loNto S ) OI.{S

\o

F\F\+ 6m

n'

at

:f

oi

E cd

concrete.

Aceleagi date prezentate tn cel5lalt sens, adic5 preferin;ele politice ale membrilor diferitelor grupiri religioase, dau o imagine la fel de clar ierarhizati, a structurilor politico-religioase din Franga contemporani. Pe de alt5 parc, aprecierile asupra probl.emelor religioase gi politice se ierarhizeazd de asemenea in functie de pracrica religioasX sau de preferingele ideologice deilarate.
136

.9 90 lY.trtr
'nF: 'ri F X.=.Yqin .J!!Fo ,:.:.9.9!Y d.E6'd,d

.A

6 A.i.*
iNn

lHi'n; !!

.!
.E
F

.$634o".

SEE"H:$f, 'noi
d5 +a

;
Fi

iEtt,Hr (5t)r)()fu

Firi a rnai vorbi aici de faptul ci datoriti unor astfel de anchete se dispune de un remarcabil instrument de analizd, esta oarc de crezut cX tor aqa va fi dacX rispunsurile subieciilor interogagi ar fi date la intimplare sau tn mod nesincer?
3. TIPURILE DE CONVORBiRE

oric.e-

puri

E un
d.e

iogii variate,

procedeu clasic de a distinge diferite riconvorbire gi divergi autori au propus tipo-

(B-ingham gi Mo_ore)3 sag . de p^ersoana asupra carela este centrata convorb,irea (Nahoum)a, de ana-

in

funcgie de obiectivele urmlrire

liza problemei de citre acel care o conduce (cer..t"ti) sau a subiectului (orientare) sau chiar a unui personai absent, patronul, in cazul unei convorbiii urivind ans,aiirea in serviciu. Oricare ar fi tipul de connorbire, Nahoum definegte strategia ca insamblul demersurilor care permit atingrea obiectivului , iar tactica., ca op.raJii referitoare la

s.aa semi-d,ir-ec-Fionate: interviul,,centrat.( (focased, intentiew al lui Merron)d, care lasX subie&ului o oar.ecare marid" de libertate in exprimarea rXspunsurilor.sale, sau, convorbirea prelingitd carc procedeazi, la o explorare sisremaiic5, tti aparerrqi fIrX gir, dar pe baza unui ghid de convorbire care cuprl+de.toare temele reJinute gi cere norarea unor indicagii precise 9i totodati restituirea discursului subieqilor. In sfirgit, conaorbirea de grup permite aceluia care conduce iocul, ca pe baia orr.i t m" puse sX facX sI jigneasci diversile implicagii psinologrce. pe care le comporti, lisind citeva per_ soane adecvat alese sX vorbeaici intre ele. Toate acesre definigii sau tehnici, precum qi folosirea de teste proiective, mai muli iau mai pulin

p-robleme intr-un mod constructiv, cu condigia sX fie conqtient de ele. Intre aceste doui atitudini'extreme esre loc pentru o intreagl gam5 intermediarX de tehnici mixte

individ este apt

si

inleleagX propriile sale

conducerea convorbirii. ln legiruri cu forma - pe c-are^ convorbtrea o

i-Li".;l d. cele mai multe ori sint puse fagi in

i"t5 J"U atitudini opuse: direcSionatd 9i non-d'i,iii;oiota- adici convorbirea sau chestionarul cel

mai risid'sau inchis, 9i cel mai d,eschis 9i suplu, in care] la limiti, vorbegte numai pe-rsoana supqs.i oLs"t""qi.i, in timp ce acel care conduce convorbirea se afli acolo-numai pentru a furniza o temI si a da posibilitat.a subiectului si se exploreze o" ,i.r. i.tsuii. Atitudinea non-direcaionat;' sau ini.trriui .ti"i. de inspiralie non-direcqion-al;,.. de..
3

ii"; a;" conceppia lui Rogerss, care considerX ci

L94r. 4 Charles
1958.

Bingham

qi

Moore,

Horo to hzteruieu?, New York, L'entretien psychologiquc,Paris,

C"rl R. Rogers, Counseling and Psychothetapy, New York, Ig42i idem, The non directhte metbod' as a iichn;q*" ior social ,rseaicb, in ,,American Journal of Sociology', 50, L945, pp. 279-283.
13E

'1

Nahoum,

minate. Convorbirea de- giup, in special, serve$re uneori la definirea temelor car. voi conititui obiectul. unei investigagii de amploare mai mare. Convorbrrrle. semr-direcgionate sau non-direcgionate, in prolanzime, cuprinzind un numXr limiiar de'su_ blecll, insogesc -adeseori un studiu extensiv pentru procizarea conjinutului psihologic al tendingelor ci_ trate, observare la nivelul populaliei totale. Oricare ar fi tipul sau foima de convorbire adoptate, principiile generale privind conduita ce trebuie pXstrati, rimin valabile. Mai ales explo. rarea domeniului studiat rebuie sI fie dusi^ cit maj {eparte posibil in diversele sale dimensiuni 9i trebuie elaborat un sistem adecvat de notare penrru consemnarea rispunsurilor. lntr-un capitol in ro_
!zea).

elaborate, sint cunoscute organismelor de studiere a opiniei, care rrecurg la elJ atunci clnd consideri convenabil s-o faci in scopul unei cercetlri deter-

Kendall, .u Mjrron,,Fiske.gi A
manual

ol

problems and procedures, Glencoe, 1956.

The focused inter_

139

ductiv al e6rtii sale cu privire la Comportd'rea se' deosebire a-illa i Uir:biwlui, Kinsey insisti.cu pe o ancheti Bazard ;;;; ;.;;;"r do,'3 p"n.i.. prc9l?toate dd lucrare prin .ottrrotbiri, aceasti calitavedere d-e punct din iif.'al'*..fu, -."niilutiu. "tit Ea aie ln plus meritul de a ii". .ti ii .X'o.rr,ro studiile efectuate asupra unui -eEan"t;t" ii"r-a!-p"pulaiie nu exist5,, intr-ad-evXr, un domeniu rezervat in care cercetdtorul sa nu poata pag fie inarmat cu o leorie in;;;;;";"i;ii" dicteze precauliile ;;;i;;: a" ".tiii."t5, care s5-i sub titlul publicatX ;;-i;;b"i" luate. o'ancheti vorbind drept la digi dragostea, it;;i; fiancezd si o face cum sexual, comportlamentul nboid""zi ,ro .*""tf lui Kins&, exploreazX destul de adinc aspecte all- psihologiei..{eminine' Acelaqi ""'r,r"tir. i;; ;; initmpli cu toat studiile care abordeazi aiitudinile faqi de contracepgie' asupra cXreia vom r."*i. in realitate, trebuie s-o spunem dinainte, reticenlele in abordarea anumitor subiecte nu provin atit de la subieclii in9igi, cit de la anchetarcr sau de la cercetitor, el fiind acela care nu indrXzn.gr", d.o"tu"" proiecteaz5 asupra altuia propriile
sale tabu-uri. 4. CHESTIONARUL

, Pentru a fi gdingifici sau cel pulin obiectivl, co_ rectarea datelor intr_o ancheti de opinie trebuie si inde.plineasci doui. condigii p. ."rJ ln chestio_ nar uniform rinde si le complereze.
surat, adici insrrumen'rul folosit si misoare bine ceea ce igi propune si misoare. 2. Fidelitate.. misuritorile repetate ale aceluiagi fapt trebuie si dea aceleagi rizuLtate sau si nu varieze decit in limite srinie gi previzibile.
1,. Validitate.' misuritoarea rrebuie si fie le_ gati lntr-un fei semnificativ de obiecrul de mi_

La inrocmirea unui chestionar valid si fidel se inttmpini mari dificuldgi. Nu existi 'o reguli absoluri gi cu adt mai pugin o regeti. Miie#ia, sprijiniti pe. gtiingi 9i pi o pracdii indelungati,
Ne vom mirgini aici si aminrirn puncrele cele mai importanre, trimiglnd pe citiror si caute exemple 9i ilusmiri in lucriri tundamentale. Esre indic.11, i111-.adevir, si fim prevenigi impotriva unor dificultigi sau impotrina inumiror riscuri de deformare rezuhind din textul insugi ai lntrebirilor. Acestea trebuie si fie precise, clare, directe, si evi_ te orice abstraclie, si.fie firi echivoc, inieligibile rmedrar de oricine, obiective inainte de roateli si nu incite, prin prezentarea lor, la rispunsuri intr_ un anume sens mai curlnd decir in altul. A ac_ cepta este adeseori mai uqor decir a refuza, Iucru ce poare fi dovedir dupi cum acelagi rispuns la o intrebare se exprim5 printr-o acceptare sau un refuz. Politologii griu bine aceasta, arunci cind re_ dacteazi, texrul unei intrebiri supusi la referen_ dum. Este dealrfel o condigie fundamentali ca o intrebare si fie intr-adev5,r unici gi si nu com_ porte doul elemente distincte putea fi con_ "i ""r.ln.Xr.at fundate. Includerea unui cuvlnt de forgl evocatoare sau de conqinut afectiv poate influenia asupra sensului rXspuniurilor.
l4r rdmine un ghid indispensabil.

Chestionarul rigid sau stand'ard'izat rimine inmai"curent in sondalele de opinie' EI atit ancheratorului, cit "tt*."i"i.el aiutor un d. """.tt.*tlui, in eficace "rr. rolurile lor respective' Funclia ri in primul rtnd, el pune dubll. i"i "."rt"U este in aceeaqi situa-qie psiinterogate iout. p.tio"nele -ceea ce constituie un, fapt capital' In al ir"i"gifu, J"if.? ti"a, printr-un sistem de notagii simple' el i*.ilii""d despuierea 9i asigurX comparabilitatea gr""tt".it"r. 'L" intoc*irea- 9i manipularea chestionarelor inchise, strategia 9i tactica converg pentru asigurarea acestei duble funcgii'
140

nu sintem siguli c.a actioneazi intr-un sehs s"o altul nu pot fi elimiDacX termenii despre care

nali. tehnica adeseori lntrebuingatX pentru a mXsura'opinia, independent de efectul lor, consti tn aplica^rea a douX chestionare de formi 'ditti".ti t.p"t"t5 privire la aceeaqi problemX, la douX cu sub-esantioane asemXnito are (S plit ballot) 9i a afecta'rezultatele globale cu un-coeficient potrivit' In acest fel poate fi necesar si s-e procedeze atunci cind existi motive serioase de a presupune ci ordinea cuvintelor in frazd" sau' mai ales, ordinea intrebirilor in chestionar' pot exercita o intri"flu."d. Numeroase experienge au aritat, pot intrebare, la aceeaqi adevir,- ci rispunsurile -vati" pni.*ic in funcgie de acelea care a-tr fost date i"- d i"tt"bare analoag5. Avem aici, dealtfel, un semn suplimenrar. ci iubie.caii nu -rX^spund indiferent cum, cr ca srtuagia psihologicX in care se. g4sesc, de asti dati datoriti chestionarului, conslrture Nimic n-ar putea fi datul pozitiv al experiengei. ^este indepen-dent de aexact nu nimic *roti^t, in;;;;A-til;tie. Aceasta reprezintX o limitate asiinsX care opinie, de .."r*t"Uii;'a anchetelor sud caracterul lor gtiinlific. intr-adevir, care exfizice ca^.qi in cele umaniste' irii""i;, in ptiingele semnificaqie in afara. limiorice l" .ri" iip*ti de telor foarte stricte in care ea a avut loc $r care *i-L"i" g fie perfect cunoscute de observator? Ainterpretarea .."ii; t *"rci este esenlialX pentru nsca neinqelegen Multe anchete. unei rezultatelor incearg t. pt"a"c5 fiindcX eventualii beneficiari Jj g i"g din cadrul ipotezelor prealabile 9i cauti c,ai rezultatele si exprime cu toata rlgoarea mal mult decit ceea ce semnificX eie'
5. INTREBARILE

depinde adesea de o analizd internX a darelor strinse la o anchetS. Frecventra comportamentelor si a opiniilor in diferite grupuri sociologice ale populaliei dezvlluie cu putere dercrmiuangii lor exreriori. Compararea lor cu alte comportamente sau cu alte
7 _, Paul H. L azarsf eld, Tbe art of asking vthy, in K,atz-_gi alg|., Public opinion'ond propagando, I.ie* fork, ed. a II-a. 1960.
143

chiar dacl adeseori n-ar exisra altl opgiune posibilX, dacX ar fi vorba de a le traduce' prinir-u., vot. R;spunsurile prevlzute dinainte (intiebiri inchise) pot fi multiple sau por fi llsate in intregime la inigiativa subiecgilor (intreblri deschise). In asemenea caz, sint colectate propriile lor cuvinte gi abia in momentul despuierii intervine o analizd destinatl sX le grupezn dapd conEimrrul lor. Cu toate cX se obser"vi ^foarte repede ci r5spunsurile libere date asrfel nu sint infinite 9i ci s-e refer5 toate la citeva teme precise, avem 'de-a {59 ,aicj _cu o operagie delicatS, .*t. ,r-". prrrr" tr iolosrrd pe o scarX prea largX firl riscul ca instrumentul s5-9.i piardi valoarEa de comparabi_ litate. Tor asrfel, cercetltorul incepltor, in doringa sa de a ingelege motivele opiniiior. esre renrar si insoleascX intrebXrile cu numerosi- .,de ce?... El nu-gi di seama cI in felul u..rt" ii lncurcl pe. subiecgi, din ca.re cea .mai mare_parte nu sint obignuigi sI se analizcze $l nu grru sa exprime clar motivele care ii determinS. Mai mult chiar. esre oarecum naiv a crede ci noi cunoagtem bine.'motivele care ne fac sX acAionlm sau sa avem oprnri. Gustu_ rile noastre cele mai elementare, ca - gi opliunile noastre fundamentale depind de atitudini iiofunde, constitutive ale pers-onalitSgii noastre pe care noi nu le-am putea defini, afa cum n-am purea sDune de ce sintem ceea ce sintem. Exist5 deci, in modyl .de a pune intrebarea ,,de ce?", o artl asupra carera a insistat unul dintre cercetitorii cei mai subtili ai epocii noasrre?. - Analiza cauzelor, cu condijia si aib5 un sens,

lntrebirile nu se mirginesc a suscita, prin -alegere dichotomici, rXspu"nsuri globale, susceptibile -da ta exprima printr-un ,,dn" sau un ,'nu '

"

142

opinii permite dezviluirea prezenlei unor ,,structuri latente" care compun mentalit5jile, atit ale grupurilor, cit gi ale indivizilor gi asupra c5rora acelagi Lazarsfeid a pus tocmai accentul. In sfir-

cepgia unei acgiuni repetitive, de

fit, descoperirile psihologiei moderne, observind com,portamentele normale sau patologice, conving in suficienti misuri ci nu totul este logic in conduitele sau in preferinlele noastre qi c5, dacX ele se supun unor cauze decelabile, acestea nu rispund unei logici simple, conform cXreia o anumiti

cauzi produce direct un anumit efect. Mai grave incX decit toate aceste dificultiji sint riscurile de deformare care decurg din ceea ce se cheamX, in mod obignuit, un et'ect de prestiglz. Ne putem teme, intr-adevir, ci in prezenqa unui anchetator persoanele interogate cauti sI dea despre ele insele o imagine flatanrX, exagertnd, de exemplu, durata gcolarit5qii lor, ascunzind, congtient sau nu, unele lipsuri sau afigind dispozigii nuantate de conformism ori de bune intengii, pe care imprejur5rile se vor gr5bi sX le gteargi la prima ocazie. S-a reprogat destul sondajelor cX dau despre public o imagine infrumusegati, sau liniptitoare, care nu lasX sI se presimti zguduirile brugte care pot cuprinde conqtiinga colectivX in anumite momente. Riscul este cert si nu este cazul sI fie disimulat. Se confundi insi cu prea multX ugurin!; ceea c'e e imputabil nurnai unor erori de observaqie, adici unor deficienge in modul de a pune intrreb5riie, cu rezultatele eventuale ale unui efect de prestigiu. Anumite cheltuieli nu sint cunosfllte de gospodin5, memoria este slibitX qi inqelXtoare, subiectii interogaji nu sint in stare sX aprecieze unele
IaDte.

duratl cunoscuti, cum ar fi durata parcursului de la domiciliu la locul de mungi, ii este cu nepurinfX cuiva, blrbat sau femeie, s5. precizeze exaci timpul consumat cu diversele ocupafii care ii incumbi. Estimatria este mult mai just5, atunci cind subiectul consimte si noteze in decursul unei zile, pe o foaie dc hirtie cronometrat5, inceputul fiec5,rei ocupagii noi, ceea -a ce permite ulterioi calcularea duratei 'reale diversel.or ocrpajiis. Observaliile, conven,abil repartizate pe diferitele zile ale siptiminii, dau o imagine de ansamblu corecti. scrise furnizate de subieclii inEigi nu este insl intotdeauna posibili. Pe lingX aceasra, dificultSgile de observare cresc in mod evident in q5rile ,,lumii a treia" lipsite inc5 de oficii de stare civilX puse la punct gi- unde masa este inc5 analfabetX. Aqa cum s-a spus, sondaiul este instrumentul cel mai bine

Combinalia d,e intrebiri orale gi de rlspunsuri

este necesar sX se

srudiazX bugetele de familie qtiu cI oblini rXspunsuri precise, inregistrate pe moment, qi sI nu se increadl in decla-

hcei care

adaptat pentru a remedia absenga sau deficiengele recens5mintelor Ei ale oficiilor de stare civilS, dar cercetarea. unor fapte atlt de simple ca naqterile sau deiesele gi a momentelor cind ele survin, se lovegte_ de grave obstacole culturale, chiar penrru egantioane limitate. O tehnic5 adecvati. recenr pusX la punct gi deia experimentati in mai multe rinduri, dX foarte bune iezultate; ancheta cw pizite repetate. Anchetatorii fac o prim5 vizitX unidgilor care figtreazd in eqantion,-apoi revin la perioad9 fixq, de gase luni ori de un an, gi la fiecare vizitl inregisfieazl evenimentele ce au putut surveni. Absenlele, plecirile, sosirile sint qi ile norarc, ceea ce permite o mai buni cunoagtere a fenomenelor migratorii 9i in acelaqi timp o evaluare riguroasl a fecunditXgii gi a moraliritiie.
o J. S t o e t z e.l, U,ne 6tude du boadget-temps de la femme dans les agglom|rations urbaines, ln pop'alatior, ig+g,

ragii fXcute din memorie sau ln estimagii, prin forja imprejuririlor imperfecte. Studiile privind bugetul de timp sint de asemenea ilustrative. Cu ex144

car. Mttbodologie, Paris, ORSTOM, INED, INSEE,

t45

I, pp. 17-62. o.Y.ti Les. enq,u|tes dtmographiques d, . Ap plication

.d,lAlrique

passages #p6L6s, d'express'ion- frangais'e et 2 Modago,

Ir7l.

Dincolo de f apte gi de comportamente qi in leglturi cu ele, aspiragiile sau afiept;rile nu sint ugor de interpretat in termeni de conduite viitoare. O intenlie de cump5rare nu este decit o
strinsX

ficXrilor legate de imprejurXri, o intengie de vot este exprimati la un moment precis intr-o situaqie politici ce se poate schimba de la o clipX la alta, proiectul unui cuplu in ce privegte constituirea descendengei sale nu este decii un proiect. Dealtfel nu este niciodatX sigur cX un individ dat va executa in viitor un act la care se gindegte, clci ln existenga individualX intervin perrnalrent imponderabile pi circumstantre noi. Poate cX libertatea individuali se situeazX in lntregime in spagiul ?n-

intengie, ea este deci supusi posibilitXgilor 9i modi-

sub efectul dercrminXrilor exterioare care ii cuprind pe indivizi ca membri ai unui grup. ln orice caz, pentru a obline din partea celor anchetagi rispunJuri precise, precau[iile nu vor fi niciodati pria multe. DacI ar fi sI ne incredem in declaraiiile vagi ale celor interesali, bisericile

a domina anumite pulsiuni gi de a decide arunci cind e momentul. La nivelul colectiv insi, singurul de care s intereseaz; observagia prin sondai, infinita variabilitate a conduirclor individuale se resoarbe intr-un fel in tendinge rnedii gi se anulea-

gust care separl intengia de acgiune,

nermite de

zi

luate cu asalt; ii revine deci cercetltorului de a formula intrebiri precise gi de a gisi procedee de observare care si-i permiti a evalua frecvenga unei conduite sau probabilitatea unei cumpXr5ri, ori a unui vot determinat. Manualele abundi in exemple de intrebXri bine sau rXu puse, noi nu vom da nici unul, invocind doar succesul anchetelor de piajX sau acel al studiilor preelectorale, aqa cum au fost descrise mai sus, pentnr a atesta ci mijloacele nu lipsesc. In toate acestea' partea ce se atribuie efectului de prestigiu se restringe in faia erorilor de observagie posibile.
146

ar

fi

supraaglomeiate, stocurile magazinelor

ar fi

Avem aici o lndoiri problerni, iar soluliile intervin intr-o dubi5 direcfie. Este indicat ca,"in m5sura posibilului, condigia ancheratorului sI fie ap.ropiatX-de a celui ancherar, fdia a ascunde fap!y-l qi o distang5 sociali fi separi in moo necesar, fiindc5 anchetaronul nu poati apa4ine in acelagi timp tuturor mediilor. Aqidar, aiii e'pusX in cuzA mai curind calitatea muncii sale, ci exercirare a unei . activirlgi de specialitate. Pe de altl parte, este imporrant ca din intreb5rile puse sX r. .li*ine multiplii facmri de confuzie c. s-ar purea srrecura._ S-a- fXcut propunerea de a se denumi ,,activare" principiul care consti in a pune -bine subiecgii interogagi intr-o situafe mult mai definiii $ecit ;;11 pXrea la prima vedere, datorid preciziei intrebirilor puse, chiar a unei barerii de intreblri. S-a constatar, de pildX, in cursul unui studiu asupra efectelor publicitlgii, cI multe .persoane cXrora lr s-a prezentat reproclucerea unur anung, erau inclinate sX-l recunoasii, degi el nu aplruse-niciodatX. CercetXri efectuate cu r5bdare- au relevat cX textul intrebXrii nu fusese adecvat rXsounsului urmXrit. Cind subiecgii au fost intrebaqi: .nti ";zut acst .anung?", ei presupuneau ln mod incongtrent cd intrebarea era: ,,Agi v5zut un anung de acest fel?" Faptul de a complera intrebarea cu explicagia: ,,Dorim sX grim dicX ati vizur acesr a.1u1g qi nu alf,ul", scade considerabil gi aproape cX elimini compler factorul de confuzielo. Alte cauze de deformXri se g5sesc, nu ia persoanele. intero-gate, ci la acelea care interogheazl, in legXturi dealtfel cu anumite aspecre flrmale ale chesdonarului. E. Noelle-N.u*-"n., a purur constata, de exemplu, ci la lntrebXrile de informare, precodificarea rlspunsurilor afrage mai multe rdspunsuri core$e decit abseng" pr.codifi.Xrii. De asemenea, ea constat; mai multe r;spunsuri co_
t,ttqll,p:rr:"esurer_l'effet-produit sur Ia
?ttctte,

, tl G.orge Gallup,
in

,,Activation". Une noaaelle

,,Esomar Journal", nr.

l_2,

j957,

ztente

par ld

m6_

pu_

147

recte atunci cind rXspunsui la intrebarea de informare este dat intr-o intrebare ulterioari gi sugereazi modificarea in consecintrS a formei chestionaruluill. Mai mul1i practicieni recomandl ca, atunci cind este posibil, unor intreb5ri care soliciti rispunsuri verbale, si li se substituie manipularea de cartele desemnind acgiuni, .cum ar fi lectura unui ziar sau a unor anumite articolelz. Plecind de la aceeagi observajie qi c5utind de asemenea sX evite efectul posibil al prezengei anchetatorului, Milgram a imaginat tehnica ingenioasX a scrisorii pierdutels. Plicuri timbrate sint depuse in diferite locuri publice, strlzi, prXvXlii, cabine telefonice, automobile (sub gtergltorul parbrizului, mengionind cu creionul: ,,g5sit ltngX magina dvs."). Un lot de plicuri, avind rol de martori, sint redactate in numele unui part;cular. Celelalte poart; adresa, cu un numir de cutie pogtali, a unuia sau a altuia din cele doui comitete fictive de sprilin a unor partide sau a unor candidaqi rivali. Rezultarcle se bazeazi" De compararea numXrului de plicuri trimise. Valiiitatea'unei asemenea tehnici a fost pusi la lndoialX, dar s-a dovedit cX ea permite cel puqin sX se determine sensul preferingelor globale. Este clar insl cI ea ar fi greu
de generalizat.

Anumite teme de cercetare implici tabu-uri si nu pot fi abordate fIrX precaulii-speciale. Kinsey gi colaboratorii sXi au expus dealiat modul in care au procedat in cursul anchetei lor asupra comportamentului sexual, atit pentru constituirea unui
11 1.970,

stractwred qaestionnaires,

E. Noelle-Neumann, lVanted: rales for

pp. 191-201.

in ,,Public Opinion Quarterly",

zoording
34,

elantion valabil, cit gi pentru obginerea rispunsurilor. Chiar acei care n-au de eind sX studieze un atare domeniu, vor glsi in acelstl expunere indicajii utile. Mai mult decit tabu-urile, caracterul ilicit al unor acte atrage dupX sine o ignorangl foarte diunitoare, Ei din acest motiv o tehnici susceptibil; si aduci o oarecare lumini asupra chestiunilor controversate meriti o mentiune specialX: esre vorba de ,,rXspunsul la intimplareo.- Aceastl tehnicX a fost pusX la punct pentru estimarea frecvengei avorturilor provocate gi a fost experimentati pe un egantion de 3 000 de femei, intre 18 qi 44 de ani, in Statele ljnite, in Carolina de Nordla. Marele ei avantai este c; asiguri subiecAilor interogali secretul r5spunsului lor. Li se prezintX o cut;e micl pe care figureaz5 textul compus din doul afirmaiii: A) ,,Am fost gravidX ln cursul ultimelot 12 luni gi am intrerupisarcina printrun avort", gi B) ,,Sint nXscutX in aprilie". ln cutie se aflS bile de doui culori in proporqie cunoscutX. Femeia interogati scuturd, cutia 9i apare o bilX a c5rei culoare li indici la care din cele doul afirmaqii trebuie sX rlspundi prin ,,da" sau prin ,,nu". Anchetatorul, stind de o parte, inregistreazl rXspunsul, fXri a gti la care din intreblri se referS. Cunosc?nd probabilitatea ca femeile sX rispundl la prima intrebare gi proporgia celor n5scute in lntt" aprilie, se poate deduce cI rXspun- in ipoteza surile lor sint exacte numXrul acelora care $i-au provocat avort. In experienga la care ne referim, numai 2,70/o din femeile egantionate au refuzat sX r5spundS, incX inainte de a qti prin ce procedeu

12 E.-Cataldo, R. M. Johnson, L. A. Kellstedt, L. .!/. M i lb r a t h, Card sorting as a technique lor survey interaieroing, in ,,Pub1ic Opinion Quarterly", 34, 1970, pp.

vor fi interogate. Un astfel de exemplu ilustreazX inventivitatea si ingeniozitatea de care dau dovadi cercer;rorii. d,l
of

aA)

a1c

13

ter technique: a tool ol social

Quarterly', 29,1965, p.
14E

S.

Milgram, L. Mann,
437,

S.

Hartes,
in

The lost-let-

researcb,

,,Public Opinion

tn 4be-rnathy, Greenberg, FIo rvitz, Estimates indaced abortions in wrban Norib Carolina, rev. ,,Demo, graphy", 7, febr. 1,970 pp. 19--30 (in ,,Popu1ation" 5, 197a, pp. 1088-1089).
149

a cerceta mereu relagiile -intre unile gi celelalte, sau de a aprecia gra-dul de implicali",' d; ;i;:hr.tolvrnent, al subiecgilor in rapoft 'c,, lntreblrile
puse.

reamintegte, de asemenea, gi niciodati nu va fi exa_ sI o repet;m, cX .anchetele prin sondai stu_ d1a,?a.foTportamentele in. aceeapi mXsurX ca qi ati_ f,udrnrle. In cele din urmX, acestea n_au importan95 decit in mXsura ln care sinr susceptibile de a se traduce in conduite. La fel de importarrt este de
g,erau

mea acela;i interes si, pe lingH aceasta,

niment sau_ a unei probleme .st" ,rtr lucru, a le ignora total esre un-altlI. Opinia nu esre frln.tri" numai de nivelul cuno$tinteloi. Nu .rt. incompaiib-!!, de exemplu, de a ignora mecanismele inrtirutriilor europene existente asrXzi g, de a emite o n{r.erg -as_uela unificXrii Europei. PXrerile asupra r5zboiului din Vietnam nu depind numai de infor_ matriile de care putem dispune despre stadiul conflictului; ar fi insX imposibil sX avem o opinie, neptiind cX.in acea partl a lumii se desfXqoarl un rlzboi. O intrebare cu privire Ia Vietnam sau la instituliile europ_ene presupune cX problema existl, cI ea este actualS 9i. in consecinqX, publici. FXri acest caracter actual gi public, lncercarea de a observa opiniile ar fi zadarnicX. Tocmai in virtutea acestui fapt, inigiatorii anchetelor sint subordonali actualitXgii gi acest lucru li s-a reprofar
adesea.

tlncte. A dispune de elemente de apreciere a unui eve-

seori o_variabilX fundamentilX in opiniile oameni_ lor. Tehnica intreb5rilor ,,in pilnie"'r* ini..b5_ rilor ,,filrru" permire izolarej loturilor de " indivizi posedind un anumit grad de informare sau avind anumite caractere nJcesare. Rlspunsurile pot fi a.tunci analizate pentru fiecare dinire g.upuril. dir_

intorrnarc sau gradul de inrplicare reprezinti

O probleml dati nu prezintX pentru toati lun;".tol j.

ade_

. Ei nu se aflX totugi intr-o siruatrie de inferioritate in raport

cu ziaristul sau cu omul'politic. constrtnsi
150

m.ult timp inainte, sub fo_rma de ,,intrebiri privlnd curentel-e", temele in legSrur5 cu care _ du_ pa o penoadd mai mult. sau mai pugin lungi 9i care poare dura chiar..ani cunoarterea sdl;tor oe -oplnle va permite si se traseze o curbi de evo_ lu1re. pentru uzul publicigtilor, al polimlogilor, al rstorrclro-r gr al sociologilor. Dealtfel aceasra esti raliunea, adeseori riu ingeleasS, a unor intrebXri care pot plrea nesemnificat;ve, sau care capXtX interes- doar prin reperarea lor in cursul vremii, de felul acesta:^ ,,SinteEi feri_ cit?", ,,Anul acesta a fost pentru dv. mai bun sau mai pufin bun decit anul orecedent?o, ,,prequttl-e..v9I- urca, vor cobort sau vor rimine stalionare?". Nici o intrebare nu e inuril5, dacl pregXtegte un capitol de anrropologie culturalX sau daci'se inscne lntr-un ioc constructiv de ipotcze. In definitiv, textul intrebXrilor. precizia limbaiului, adaptarea intrebirilor la jcopurile urm5rite, ordinea cuvintelor, ordinea intreblrilor, lungimea chestionarului, pregXtirea cadrului material al rlspunsurilor formeizX obiectul unei atengii constanrc din partea organismelor de sondaie. Un chestionar nu este niciodati incheiat definitiv, flri a fi fost obiectul unor experienfe prealabile. Elaborat de anchetatori speciilizaqi, e[ este supus lntr-o primX redactare unui nrr-m5r mic de persoane gi nu sint rare cazurile cind ulterior rnlervrn schimb5ri mai mult sau mai pugin importanre, ba chiar transformiri radicale tn economia lui genr ral5. N_u existS, firX indoialX, chestion"t p.ti..t, iar- analiza rezultatelor, la sfirsitul unei anch.t.. scoate adesea la ivealX o imperfectiune sau alta gi sugereazi perfecjion5ri posibile. Totodati o an-

gi ei prin natura lucrurilor sX se inrcreseze de problemele prezente in faptele si in spiritel" oamenilor. Desigur, lj unii qi ceilalgi, au interes sI aprecreze conxcingele ev_enimentelor gi sI preglteasci viitorul. Chesrionarele de opinie sint intiadevir chestionare de actualitat., d"t p. li"g8 ,"."s0", institutele de opinie se striduiesc si deiermine cu

mai vaste cunoaqteri este de a tinde spre simplitate, prin economia de mijloace. In deiinitiv, orice arhitecturl a unui sondaj se spriiinX pe dialogul de.mii.d-q qfi reperat dinire anchitatori Ei anciietafi. SX ISsIm deci efortul si apese pe acei care IucreazX la centru, insX in cursul'dialo^zului trebuie si domneasci o atmosferl degajatS: cu acesr pre! " se obgine calitatea intregului.
6. ANCXJETATORII

chetl nu oferl decit un insranraneu gi nu exploreazl decit un cimp foarte limitat in domeniul fIrX .margini al studiului opiniilor. Pentru o anchetX constituie un succes sl suscite noi intreblri 9i sX deschidX calea unor noi cercer;ri. Evocarea tuturor dificultSgilor lntilnite 9i a miiloacelor {olosite penrru a le depXgi clt mai bine, nu trebuie si dea loc unui echivoc. Orictt de imperfecte rXmin -i!ct instrumentele, practica se perfecgioneazi in fiecare zi qi mai il.s ne duce la convingerea cX ameliorarea nu rezidd, intr-o complexitate crescindS. Practica ne invaqX sX ne aplr5m contra unei false tehnicitigi. Rezultarul celei

torie, impotriva cirora trebuie sX ne punem tn gardi, esie cazul sI ne tntrebXm dacl anumite deform5ri sistematice ale rlspunsurilor nu se datoreazX, cel puqin in unele iazuri, intervenqiei anchetatorului, fie ea chiar involuntarl. Din observaqiile prezentate inc5 in perioada discutlrii critice a_ sondajelor, in iurul anilor '40, pin5 la experienqele cele mai reiente. rezultX c5'lucrurile 'nu sint simple. Nu este suficient, cum s-a crezut multX vreme, de a apropia statutul social al anchetatorului de al celui anchetat, altfel spus, de a reduce distanqa socialS care

Independent de orice incorectitudine sau

1n9el5-

sI fie inclinati a da rXspunsuri ,,convenabile" ori sI creadl cX trebuie sX se orienteze in sensul normei sociale reDrezentat; de anpersoana anchetatX

ii

separX, pentru a evita ca

Rolul anchetatorilor a suscirat qi el o vasr: literatur5 gi cercetXri exoerimentale. Recrutarea. formarea, controlul muncii anchetatorilor sint obiectul unei atengii perrnanelte din partea organismelor d-e sondai. Criteriile de selectii dopX caie s. face alegerea lor variaz5 _in funcqie'de instiruqii, t_oate insl au ca obiect de a deteimina d".X .r"l
didagii posedi calitXdle cerure.
acestor calitSgi qi este clar ci inainte de toate conteazd" probitarea, stabilitatea psihologicX, bunul

S-au intocmit de cXtre diferiti autori liste ale

gonllc-t cu oamenii gi ceea ce s-ar putea defini ca bunX inteligengX socialX, adici apiitudinea de a perge,ge situaqia altu_ia Ei .a identifica pozigia- lui social5, completat5 de currozrtate penrru om si de un gust cert pentru acest gen de muncX. r)z

lor la intrebXrile deschise, sau in termenii folosiqi pentru a le nota, care pot da impresia unei mari uniformitXqitr. Efectele deformante nosibile nu se compenseaz; toate neap;rat qi trebuie desfXgurate eforturi constante nu numai pentnr recrutarea, ci Ei pentru formarea anchetatorilor qi controlul muncii lor. Cum anchetatorii lucreazl de obicei cu orar oar9ial, s-au propus liste de profesiuni potrivite sau contraindicate pentru aceastS acdvitate. Dar tn actuala stare de lucruri ar fi riscant de a pretinde ci dispunem de miiloace de selecgie foarte rafinate

chetator. Noqiunea insXgi de cont-act bun trebuie sX fie reconsideratl gi este cazul si distingem citeva variabile care se combinX: distanta socialX obiectivX, dar gi atitudinea anchetatorului, care accept; subiectul sau ii este ostil, precum gi comportamentul siu, prea deta$at sau exagerat de insistent. Influenga temperamentului personal al anchetatorului se manifestX de asemenea in frecvenga rispunsuri-

15 O punere la punct in aceastX privinlX se afli la J. Stoetzel, La connaissance des opinions et des attitades, in Traitt de psychologie appliqule, t. IX, sub direclia lui M. Reuchlin.

ts3

anchetator. Mai mult, cel mai bun anchetator poate deveni de la un anumit timp cel mai puqin bun. . Departe de a fi ugoari, sarcina lui atrage- dupX sine o mare uzuri psihologic5. Anchetatorul ia sau primegte mai mult decit dX. Dezamigirea riscX s5-l cuprindi pe cel mai con$tiincios. E bine ca el sI fie interesat in munca sa comunicindu-i-se, de exemplu, rezulmd anchetelor. Dar orice retrea'de anchitatori, fie implantati fix pe teritoriu, sau mai mobil5, este atinsX de o puternicX ,,mortalitate* sau pur Ei simplu de o puternicl coti de rotatie. Cei mai mulli anchetatori lucreazl cu orar par gial gi sint la dispozigia organismelor care ii folosesc. Maioritatea sint in general femei, nu insl in mod necesar, fiind votba adesea de gospodine care dispun de timp liber16. Munca este remunerat; dupl importanga sarcinii. Acorduri intervenire in Franqa intre profesionigti au dus la adoptarea regimului salariat. Recrutarea ntr se face in acelasi mod la trarX, unde exercitarea unor asemenea funcgii cere un anumit prestigiu, 9i in marile oraqe, unde piaga muncii are caractere foarte diferite. DeocamdatX nu este vorba propriu-zis de o profesie, dar nimic nu o impiedicX sI devinX. Institutele de sondaj au propria lor relea de anchetatori, geea ce reprezintX pentru ele o garanlie a muncii indeplinite. S-au creat totugi orfanizalii care angaiead persoane capabile sX efeciueze anchete prin interviuri. La nivelul profesiei se pun probleme juridice, .ilstitugionale, practice, care igi gXsesc treptat solufile. A$a cum a reiegit din expunerea precedentX, indeplinirea muncii de ancheti Dresupune un control -locali continuu de c5re inspectori sau itineranli,
16 Cu titlu indicativ, in 1963 lucrau 31, 50, 85 si 970lo femei in prtru organisme, unui german qi trei americane, care foloseau la acea dati circa 800, 1 200, 1 200 si 300 de an-

gi tntotdeauna sigure. Nirnic nu permite a prezic:e cu certitudine ci o anumiti oersoanl va fi un bun

anchetatori, prin control poqtal sau prin control direct, pentru a se asigura de materialitatea gi de calitatea interviurilor. Orice eroare detectatX este corectatX, orice gregeali profesionalX este sanclionat; prin eliminarea anchetatorului deficient. ln plus, institutele de opinie publici au pus la punct un sistem de lntreblri ,,de autenticitate" sau intrebiri capcane, care le permit, atunci cind recurg la ele, sX descopere incorectitudinile.

la centru ca gi pe lingX

Z. ANCHETE PRIN CORESPONDENTA

chetatori. Repartijia 1or dupi

vedea E. N

virsti esre larg etalatX. A se oell e, Les sondages d'opinion, op. cit., p. 215.

anchetele prin corespondenqX gi chiar prin rclefon. Ele implicX existentra unei baze de sondai corecte qi necesitatea de a se proceda la o eqantionare probabilistX. Principalul lor avantaj este costul mult mai mic. Dar inconvenientul maior este cX ne expunem riscului unui de$eu prea important, ca urmare la non-rXspunsuri, cXci nimic nu dovede$te ci persoanele care nu rXspund au ac.eleasi comportamente sau opinii ca acelea carc rlspund. Esie inconvenientul- oricirui sondai probabilist, insX considerabil agravat. Totuqi, daci tema cercetXrii se preteaz5 gi dacX o anchet5-pilot dovedegte cX in acest fel se oblin cifre apreciabile de r5spunsuri exploatabile, atunci este legitim sI se recurgi la ancheta poqtalX, c5ci avem posibilitatea sX mlsur5m efectul deformirii carc rezultd" din non-r5spunsuri. O primX metodl constX in despuierea separatl a r;spunsurilor obfnute la prima cerere, apoi a fiecXreia din scrisorile de revenire succesive. DacI rezultatele cu orivire la intrebXrile puse diferX, se poate determina
IJJ

Expunerile anterioare se referX la anchete realizate prin interogarea directl a subiecjilor prin intermediul anchetatorilor. acesta fiind cazul cel mai frecvent tn anchetele de'opinie. Acest tip de anchet5 nu este totugi singurul, slnt 9i altele perfect valabile, in anumite conditrii, cum

ar fi

t54

aproximativ ce ar fi putut fi r5spunsurile acelora care n-au rlspuns. Aceasti prelungire a tendingei rXmine insl riscanti gi o alti metodX, preconizatX de FlansenlT, este mult mai preferabilX. Ea constl in interogarea cu orice preg, gi de data aceasta cu aiutorul anchetatorilor, a unui sub-egantion aleator de persoane care n-au rispuns qi ponderarea acestor rezultate cu acelea oblinute prin rispunsurile postale. O apiicaqie a acestei metode o intilnim intr-o anchetX din 1952 privitor la conditiile de iocuit ale tinerilor clsitoriti in departamentul Seneils. Dintr-un egantion de circa + bOo. de perechi, objinut prin extragere sistematic5 din totalul cXsXtoriilor celebrate in cursul anului, 4Oo/o au rXspuns prin poqt5. Un prim sub-eqantion de 150 de perechi dintre celelalte, vizitate de anchetatori, a rdtat cX acei care erau mai prost cazagi rispunseserX in numlr mai mare prin pogt5. Un al doilea subesantion identic cnr primul dd rezultate asemXnitoale acelora ale primului eqantion Ei constiruie o verificare a metodei. Datele colectate slnt or.ezentate separat gi in funcqie de cele doul experienqe cumulate; prima ar fi fost.insl ea singurX. suficient{ pentrg a se trage concluzii fn condigii de precrzle analoase. 8.,,PANELE", ANCHETE LONGITTIDINALE

zarsfeld cu putin inainte..de stirgitu.l rizboiului, apoi sistematizat5 qi expusi detaliat de acelaEi autor qi colaboratorii s5i ln studiile privind evolugia atitudinilor alegltorilor in timpul alegerilor. Descompunind in mod aleatoriu un efantion in c? tea a swb -e Santi o an e asemdndtoare, primul, p anelwl, este supus unor interviuri repetate gi el este acela pe care se bazeazi rezultatele. intructt comparati; cu sub-egantioanele, interogate fiecare o singurX datX la momente diferite, s-a dovedit satisfXc5toare. Lazarsfeld a oreluat denumirea. care a devenit curent;, tehnici de la sensul ju" "..rt.i ridic de ,,panel", adicl lista membrilor unui iuriu afiEatX la u$a unui tribunalle. Echivalentul termenului de ,,p?nel" sau de anchetX prin ,,panel" ar putea fi anchetd continwd de scwrtd dwratd, sav anAceasti tehnici a cipXtat utilizlri din ce in ce mai frecvente in diverie domenii, panele ale gospodinelor pentru studiul consumului, ale cititorilor presei, ale ascultitorilor radio-ului sau ale telespectatorilor etc. Ca orice tehnici, ea comportl avantaje gi limit5ri care trebuie apreciate tnainte de a recurge la ea. Acordul membrilor ,,panelului" este indispensabil gi ne-am putea teme de o deformare a obiqnuinjelor sau a comportamentelor lor, fiindcI ei se gtiu supugi observagiei. Dificultatea principalX este de a urmXri sau pur gi simplu de a regisi aceleagi persoane ln cursul timpului, ln cazul in care observaqia dweazd ani. De aici poate rezulta un cost foarte ridicat. Citeva exemple ne vot arXta cum este posibil sX se inlXture in prac1e

chetd longitwdinald.

de scurte, a fost elaborati o tehnici speciali, tehnica panelwlwi, care const; in interogarea aceluiagi persoane in mai multe reprize. Ea a esantion de -qi fost descrisX folosit5 pentru prima oari de Lat7

Pentru studierea variaqiilor de opinie sau de comportament ce pot surveni in cursul unei perioa-

Vezi Pau1F.

American statistical Association', 41, 1946, pp. 517-529. 18 A. Girard qi H. Bastide, Enqu|te iur Ie logement des jeunes mtnagei dans le d|partemint de la Seine, in ,.Population", 7, 4, 1952, pp. 617-636.
156

Yezi Flansen gi

Hurwitz, in

,,Journal

of

the

II, 1938, pp. 506-612; P. F. Lazarsf eld, ,"Panel" St*dies, ib;d., IV, 1910, pp. 122-128; P. F. Lazarsf eld, B. Bcrelson qi H. Gaudet, Tbe People's Choice. Hora the ztoter mabes np his minil in a presidential campaign, New York, 1944; B. Berelson, P. F. Lazarsf eld Ei \[. N. Mec Phe e, Voting, Chicago,
nion Quarterly",
1954.

The ,,panel as a tool

Lazar sf eid
for

qi

Marjoric Fiske,

measuring opinion,

in ,,Public Opi-

r57

latiei. Primele ancheti fosr realizate in Staiele "o Unite, care au dezvoltat mai mult decit orice altX garX studiul fenomenelor de fecundirate diferenfal5, atit pe baza datelor furnizate de recensSminte, cit gi pe baza sondaielor concepute anume ln acest scop. DupX ancheta din oragul Indianapolis, inrreprinsi in 1938, asupra factorilor psihologici gi sociali ai fecundidlii, anchetX care a ficui obiecul a numeroase publicagii2o, s-au efecruat in 1955, fiind reluate ln 1960, 1965 qi 1920, studii cunoscute sub titlul de GAF stad,ies (The Grovtth of American, Family*), asupra unor elantioane nagionale analoage, dar reinnoite, de femei c5sitorite, in virstX de a procrea2l. pentru elaborarea unei perspective a nagterilor gi a populagiei, inrrebXrile se referi de fiecare dad" la numXrul de sarcini qi de nagteri din trecut, la numXrul de copii dorili ;i de copii agteptali, la pracricile contriceptive, roere aceste date fiind analizate in functie de diferite variabile, economice, culturale, religioase etc. In legitur5 cu astfel de anchetel puncrate sau ,,transversale", se poate pune intrebarea dacl subiecgii sint in mXsurI si dea rXspunsuri valabile.
qi C. V. Kiser, ed.. Social and psychological factois alt'ecting fettility, New York, Mill20

astfel de obstacole qi vor scoate in evidenlS avantajele rr:etodei. Natura lnsXgi a cercet;rilor demografice ii invitX pe demografi sX recurgl la anchete longirudinale pentru studierea atitudinilor gi comportamentelor privind p_rocreatia,.sX circumscrie variabilele care acqioneazi asupra ei gi sX formuleze ipoteze cit mai bine fundate isupra persp,ectivelor migcXrii popu-

tici

al doilea copil 9i a clror biografie matrimoniali ti. seneticX e.lipsid de-compliiagii (o singurX cXs5torie

Acestea se bazeazi" intr-adevXr pe o lungi succesiune de circumstanje din trecut pe care memoria nu le poate reconsrirui cu fidelitate, tinzind si ra;ionalizeze aritudinile din trecur tn funcgie de f,antele. ditl prezent..,O,contaminare se.produce cu deosebire intre n,um5rul de copii dorigi sau agreptagi la un moment anterior oarecare'Si numXrui actual de copii niscugi. Aceasta e obieciia pe care o pot ridica anchetele longitudinale. Prima anchet5, denumiti din Princeton, a cuprins, din motive bugerare evidente, un e$antion limit_at gi definit prin criterii foarre stricce: perechi de albi, nXscugi in Starele Unite. locuind in cele rnai mari arii urbane, care au avut de curind un

pentru a dne seaml de momenrul in care familia ln funcgie de virsta femeilor rnterogate in 1957. Rezultatul final al colectei a fost cel de mai ios, arlttnd o ameliorare a randamenrului la al treilea inrerviu3z. . ,-$q" cum se inrimplX mereu in sondajele probab-iliste, non-rispunsurile nu sinr egal repaitizate gi au cuprins mai mult persoanele & nivel econoeste pracdc. complerS,

1960, $i

Au avut loc trei serii de interviuri,-in

fXri

despS4ire,

fIrI

ivortouri

etc.).

la intervale variabile inrre 1963 qi L967,

1957,

ifltemiu inleruiu

7957 7960 Primal Al doilea

Al trcilcq iileniw

1963-1967

P. K.

!flhelpton

chetei 2. Efectiv intetogate 3. Raport 2ll Ln, o/o

l.

Satisf6clncl condifiile an-

914

1 f65
Bg,7

129 905 80,2

870
814

93,6

bank Memorial Fund, 5 vol., 1946, L950, 1952, 1954, 1958. * CreSterea lanziliei americane (n. red.). 21 A se vedea in special P.'K. \f helpton, A. A. Q"*pbell, J. E.. Parrerson, Fertilitlt atil family planning in the United .lrares, Princeton, 1966; N. B, R v d e i q. F. \V e s t o f f, Tbe trend of expected paritg in the United States: 1955, 1960, 1965, \n .,Population Index",

C,!. \Vestof f, R. G. Porter Jr., P. C. Sagi, _ '1 E. q. lli s h I e r, Family growth in Metropalitan -P. C.Atnerica Sagi, 9.. F.-W.es_t-o_f f, R. G.-Porter Jr., Tbe third child. A stadry in prediction 6f fcrtiliry; L.-L'. "oi 9urypass, C. F, Veitof f, The Latei years chitdbearing, Princeton, Princeton University Preis, 196i, 1961,
1

12,2,1967, pp. 153158

168.

q7a

159

mic ai culrural slab, mai pulin pe evrer lr mal mult'pe catolici, aceqtia din unnX fiind 9i de cele mai multe ori mai pulin favorizagi pe plan social, li in fine, ceva mai mulgi dintre acei care reu$esc mai greu sX planifice naguerile. In cele din urmX insX pierderile au fost foarte limitate gi nu introduc, dupX arralizi,, vreo distorsiune imponantS. O alti anchet5 longitudinali asupra fecundit5fi in Statele lJnite, limitati la oragul Detroit, merit5 'a retine atnfia din motive m,etodologice. Pentru a se a^sigur.a impotriva. pierderilor, anchetatorii au cerut femeilor luarc sub observagie sX le indice numele, adfesa gi telefonul a cel pugin lrei persoane care le-ar putea oricind gisi, dacX ele s-ar muta. In plus, din motive de econornie, ei au decis sI proiedeze, pe cit mai mult posibil, la reinterviuri prin telet'oi. Acest procedeu le-a dat deplinX satisfacgie, deqi intrebirile puse s-au referit la aspecte foarte intime ale viegii private2s. Interviurile s-au desfiqurat in patru f.aze, la domiciliu la inceputul anului 1962, apoi in principal prin telefon in toamna 1962, in toarnna 1>ol 9i Tn 1966. Dintr-un esantion inilial de 1 304 femei albe, locuind in zona metropolitanl a oraqului Detroit, alese tn diferite etape ale con'stituirii descendengei 1or, 1 104 au rispuns la patru interviuri, degeul diminuind in decursul timpului, gi provenind mai ales de la acelea cu nivel economic inferior. Repartijia dupi modalitatea interviului a fost urmXtoarea2{: intervicws in a 28, 1961, pp. Il2-117, Quanerly", -% Diverse precizlri asupra accsJei - anchete.. qi refleclii senerale esupra anchetelor- longitudinale se gXsesc intr-un longitndinal study,
I

0/o de

interaiuri complete oblinule prin:

Vizdtd. ls

Fazale

archctei Ddfoi,
.

,ofri

Telefor, tfr interiorul urbafre dift Tclefon

i.nttutbqn

d.omiciliu

Polt*

- ri,i I-a a II-a a III-a

a IV-a

89,0 88,6 88,6

. 2,3 4,2 7,6

100,0

8,:i 6,5 3,4

0,4 0,6 0,4

ExistX, printre toate celelalte, un domeniu de aplicare a anchetei longitudinale, in care acest procedeu poate aduce informatrii importante, intr-o epoc5 in care dezvoltarea lnvi;Smintului rridicX in
faga societ5gii contemporane probleme grave: orien-

tarea copiilor in sistemul de invSlXmint, mecanismul, determinangii qi rezultatele sale. Dificult5gile proprii acestui gen de anchete ex-

plic5 relativa lor raritate. IJna din ele a fost condusi, de pi1d5, in Olanda25, o alti ancheti la Geneva de c5tre R. Girod26, iar alta este inc5 in curs in Franga, la Institutul nalional de studii demografice. In acest ultim caz, s-a constituit in 1962 un e$antion national reprezentativ al unei promogii de elevi, promotie care, la acea dat5, a terminat ciclul de studii elementare. Ea a fost continuati an cu an prin corespondenfi, prin intermediul instituiiilor aqoi 4.familiilor, atunci clnd -$colare, qcoala. Din cei L7 46I de elevi copiii au pirlsit care constituiau egantionul initial, 92,40/o se aflau
incX sub observagie

incX

23L. Coombs, R. Freedman, Use of

in

telepbone

,,Public Opinion

intre diversele variabile sint cepgia uneia regedinEa: fluctualiile

25

in 1970-7977. In acest rezultat -

in L966-I967

qi 9Ao/smai erau diferengele foarte pufine, cu exse

intind inNederland,

irticol de L: C. Coombs qi R.Freedman, Enqu?tes r6ptttes sur Ia ftcondit|, problimes et possibilit1s' in ,,Pofamille", Bruxelles, Centre d'Etude de 1a Pooulation 'oulation et nr. 20, mars 1970, p' 1-19' et de la Famiile. -studiu al lui J' M o r s a relativ hcelasi numir contine un la o'ancheti nalionall privitoarc la. fe,cunditate in Belgia,
care este, de asemenea,

Haga, 1966, citati gi comentat5 in L'enseignement seconflaire, 6,v,olution et tendances, Paris, OCDE, 1969, pp.

De Ontuikleeling van het Onderzoijs in

6l-57. 26Roger Girod qi J. F. R.ouiller, Milieu social et orientation de la carriire des adolescents, lJniversitatea din Geneva, Centrul de cercetiri al Facult51ii de qtiinle economice qi sociale, Seclia de sociologie, 4 vo1.,
L96L, L963, 1968.
161.

o anchetl longitudinal-.

150

890/o in zona urbanX parizianl qi 950in in comunele rurale. DificuitXiile de urmXrire a unui e$antion in cursul timpului cresc odatX cu impor tanla localit5qilor de regedinlX, in funqie de o mai mare mobilitate si o mai rnare diversificare

tre

Astfel pot fi intocmite adevXrate ,,tabele de gcolaritate" pentru totalitatea copiilor, ca Ei pentru diferite grupe, dupX sex, virsti, origine farnilialS, reuqitX in qcoali etc. Limitele unei anchete de acest tip constau in faptul cI se referS, prin definilie, la o singurX promotie, gi cX promoqiile intre care e incadrat5 n-au ayut exact aceeasi istorie. ele fiind plasate lntr-un context qi ln institugii care variazd, cu timpul. Ele cumule az\ insd, referitor la aceiagi indiviii un numXr de informagii anterioare care n-ar putea fi obginute printr-o anchetl transversali. Alegerea metodei se face in funqie de
oDlectlve.

social527.

Ancheta longitudinali permite in definitiv evitarea erorilor de fapt sau de interpfetare legate de imperfecqiunile memoriei. Ea poate servi in orice moment ca bazl" de observagie a sub-egantioanelor asupra cXrora se efectueazl o observalie specificX. Repetarea aceloragi intreb5ri in cursul timpului oferi un miiloc de a verifica exactitatea r5spunsurilor si a mXs,lra stabilitatea sau schimbareJ atitudinilor, mai bine decit am putea-o face bazindu-ne pe r5spunsuri retrospective. Analiza motivafilor gi cercetarea prospectiv; sint in acest fel facilitate. Schimblrile pot fi mXsurate, fie considerate global, fie caz cv caz. Ancheta pe tema ,,fecundit5jii" din Detroit, de exemplu, ,,atate ci numXrul mediu de copii scontat n-a variat decit foarte puqin intre primul qi al patrulea interviu (3,8 fagX de 3,7 copii in medie). Aceast5 stabilitate nu este totugi decit rezultatul
2?

unor schimb;ri intervenite la scarX individuali si care se compenseazi reciproc: numai 310/o din subiecf prev5d a avea acelagi num5r de copii in cursul celor douX anchete". Aceste fenomene de compensare 1a nivel colectiv ar merita dealtfel sX flc5 obiectul unor investigajii aprofundate. In sfirgit, prin confruntarea ipotezelor formulate inijial cu rezultateie posterioare, facmrii de cauzalitate, care sint lntotdeauna greu de identificat, po! fi mai bine precizali, dacl nu chiar determinagi ln mod cert. Tocmai prin aceasta anchetele longitudinale pot aduce o contribude valoroasi nu numai in planul cunoagterii, ci qi in acela al acqiunii. Acest tip de ancheti are constringeri specifice. Este necesar de a dispune la inceput de o bazl de sondaj pe care sI se sprijine un egantion probabilist. Ele presupun o relea de anchetatori foarte calificaqi, o tenacitate gi o vigilenlS lncercate din partea cercet;torilor, care se pot lovi adeseori de o impresie de ceva ,,deia v5zut'. Din acest gen de anchete se pot scoate invSlSminte succesive, dar rezultatele finale nu Dot fi cunoscute decit duoX un anumit timp care tiebuie si fie mXsurat la pornire28.

Intr-un cuvint, este indicat sX se rejini cX nici o metod5 de investigagie nu poate r5spunde in acelagi timp tuturor obiectivelor. Le revine responsabililor de studii ca, ginind seama de mijloacele care le stau la dispozigie gi in funclie de obiectivele clar precizate, sX aleagd dintre tehnici pe aceea care pare cea mai oponuni. Aceastl alegere intre exigenle ce pot fi contradictorii, prefigareazl. deia importanqa gi natura rezultatelor a$teptate. Aceasta este, dealtfel, o regulX fundamentalX a oricirei cercet;ri.

in revista,,Population'din 1963 pinl in 1969, reluate intr-o lucrare Population et enseignement, Pa,ris, Presses
Universitaires de France, qi INED, 1970.
162

Aceasti ancheti a fost obiectul a opt articole apirute

tt , Cq privire la avantajele respecdve ale panelului qi ale anchetei rransversale, a se vedea in speciil L e s I i e K-i;h, Sant4t sampling, New York, 1. Viley and Sons,
1965, pp. 469-477.
163

9. CONTEXTUI,

INED %
31

in

todelor. ln afarX de efectul produs de anchetator sau de efectul prestigiului, imposibilitatea de_a lua contact cu uJlele. persoane sau de a oDtlne raspunsuri, nu mai existi oare gi un alt element general in situalia de convorbire, care introduce o deformare speciali? Ansamblul temelor abordate, adici contextul global in care o intrebare este pusi, precum qi specificul organismului care lntreprinde ancheta, nu sint oare de naturl sX modifice rispunsurile? Pentru studierea acestui efect eventual, douX institute distincte, Institwtul naSional de stwdii d.emograt'ice (INED) qi Institwtwl t'rancez d,e opinie pwblicd (IFOP)zq, au organizat o Cele doul institute au pus, ln acelagi timp, in cursul a douX anchete distincte, doul intrebXri identice: 1) ,,Dupi pXrerea dv. este de dorit ca populatria Franqei si creascX, si rXminX stagionari iau si scadS?";'2) ,,in linii generale, sintegi de pirere ci numlrul nasterilor in Franga este prea ridicat, este atit cit trebuie sau nu este destul de ridicat?". Prima intrebare a fost pusi de IFOP intre 22 noiembrie gi 3 decembrie 1967 qi a doua intre 5 9i 11 decembrie L967, in cursul a dou5 anchete distincte, efectuate pe doui e$antioane reprezentative diferite de cite 2 000 de persoane, in timp ce INED le-a pus simultan, in noiembrie qi decimbrie L967 unui- eqantion de 2 692 de persoane. La IFOP, ele au fost puse printre alte intrebXri referitoare la politica generali, internX qi inchestionar conternagionali,la INED - intr-un demografice. sacrat exclusiv problemelor Rezultatele au fost urmitoarele:
2e A. Girard $ E. Zucker, La conionctare d6mographiquc: rtgulation des naissances, famille et natalit|, we inq'a|ti auprd" du public, in ,,Popu1ation", XXIII, 2, 1968, p. 225-261 9i ,,Sondagcs", 1, 1968, pp. 57-62.

este necesar

orice imprejurare, un efort de experimentare pentru a ne asigura de validitatea me-

Nutndvul nagterilor fn Franla este :

Prea ridicat Atit cit trebuie Nu e destul de ridicat Nu se pronunf6

54
II t

32 33 56 47 12 10 1n
100
100

37
52
11

100

100

Este rle dorit ca fopulalia SE creasci

tranlei:

Si rbmind stafionari Si scad5.

ca nrnnrrnfi

\7'.

28 59 710 66
100

26 58

100

experienlX comunS.

La prima tntrebare se observl un decalaj de 7 la tendinla dominant5, ,,atit. cit irebuie", la IFOP ceva mai multe persoane abgintndu-se de a rlsounde. poate fiindci contextul
puncte cu privire era mai putin ,,demografic;', decalai care se reduce dealtfel la 4 ouncte daci eliminXm non-rispun-opisurile. Dar seniul Ei intensitatea crrrentului de

nie sint perfect aceleasi in ambele anchet. Pentru rest, decalaiele variazX intre 1 gi 3 puncte. ln afarl de aceasta, varialiile observarc la r5spunsurile de ansamblu in diversele grupuri sociologice ale populaliei, gi anume sex, virsti, profesie, sint toate de acelagi sens qi de intensitate compara-

bili in anchetele INED Ei IFOP.

la tehniciie de egantionare,

care in ambele cazuri erau ale egantionXrii proporlionale, fie reiativ la semnificatia rXspunsurilor asupra cXreia vom reveni, apropierea rezultatelor dovedeqte validitatea metodelor qi constanja opiniilor. Organisme diferite, unul public gi specializat, altul particular, adresindu-se unor e$antioane de persoane cu totul diferite, prin intermediul unor anchetatori diferili, intr-un context diferir, inregistreazi aceleagi curente de opinie ca r5spuns la aceleagi intrebiri.
I Of,

Astfel, independent de orice discuqie, fie relativ

164

condigiile psihologice in care se desf5goar5 convorbirea de anchetS: ,,Relagiile ideale intre anchetator gi subiect par a fi acelea tn care anchetatorul aiunge si creeze un curent de simpatie sincerX si de totalX ingelegere,_ pXstrind totugi' acea at;rudine relagiile profesionale"s0. DacX acest demers ideal este valabil penrru convorbirea liberi sau non-direqionatX, el este tot atit de necesar in convorbirea diregionatl sau in interviul scurt, intr-o anchetX de opinlg. Pe ling5 qtiinl5, mXiestria gi exde detagare sau-de obrectrvrtate. care caracterizeazd,

Vom incheia aceste observalii cu privire la rolgl anchetatorilor gi la aspectul psihosocial al sondajelor de opinie, cu dou5 coniideragii de ordin general preluate de la speciali*i. Una se referl Ia

VI
ANALIZA DATELOR

1. DESPUIEREA

trebuie indeplinire penrru a rezolva pe reren attt problem.ele de egantionare, cit gi probiemele psihologice ale convorbirii.
_.30 Charles F. Canne_l1 S! Robert L. Kahn, L'interuieo cornme m1thode d,e coilecte, in F e ,, i "!. , li Katz, Les mAtbodes de recbercbe dans les sciences"sociiles, op. cit,, cap. VIII. 31 R o b e r t- B l"a n-c, M^anuel de recberche dlmographique en pdys sous-diveloppl, op, cit., p, 69.
166

uqm5 in concluzi,e un specialist - arat; - cX dacX existX un caz in care su.c.s.tl unei anchete reprezintX inainte de toate o victorie a anchetatoriIor asupra dificuhililor mediului, acesra esre cazul unei anchete demografice*31. Aceast5 concluzie este, fXrX indoial5, valabilX pentru orice anchetX, fie cI e vorba de fapte sau dL opinii, si Ia fel a. Uine intr-o gar5 puternic indusfrializatX si evoluatX. Ea- rezumS, intr-o fericitX formul5, eforturile ce

cet5ri conduse tocmai prin metoda sondaielor, care pare a fi instrumentul- anume inventat pbnrru st,rdierea fenomenelor umane in tXrile lipsit. de statistici,_ unde recensXmintele se lovesc de dificultXji incX de nettecut. ,,Aqadar, s-ar pXrea tn cele din

A doua consideratie derivl din practica cercetirilor demografice 'in firile sub-dlzvoltare, cer-

perienga asigurX reuqita.

Planul de ancheti odati indeplinit, operaqiile pe teren terminate gi ultimul chestionar completat sosit la centru, incep.e a treia gi ultima fazX a unei anrhete de opinie publici. fazd" la fel de
lmportanta ca qr cele precedente. Pentru a cunoa$te observaliile ce se desprind din datele colectate, este necesarX tndeiplinirea unei serii de operat;i, in aparenjX materiale.'

Contralal calitaili d,ocamentelor. Lizibilitatea perfectX, prczenta tuturor informatriilor c;urare, compatibilitatea rlspunsurilor cu intreb5rile Ei subintrebXrile sfnt indispensabile pentru operagiile ce vrmeazi". In plus, aieastl ,,toaletX" J documentelor primare permite a se controla, in anumite puncte, calitatea muncii anchetatorilor. Atentria poate fi atrasi asupra unui lu,cru sau altuia, citeva chestionare pot fi eliminate.
sau chiar datele faptice simple, se afli deja notate de cXtre anchetatori cu semne dinainte prevXzute gi aceas;tX ,,precodificare* nu susciti vreo obieclie.

Codit'icarea. Rispunsurile

la inrebirile

inchise,

Cu totul altfel stau lucrurile cu clasificarea subieclilor observali in interrorul unor categorii definite, profesionale de exemplu, sau mai ales cu rispunsurile la intrebXrile deschise. Se elaboreazd" un cod specific, chiar pe baza r5spun,surilor, in aqa fel ca toate, sau aproape roate, sX se poad incadra
167

in categorii omogene qi distincte. Este vorba de un caz particular ,al analizei conginutului gi specialiEtii lncI de la originea lucr5rilor lor'- au con- ca o problemi central5 fiabilitatea unei cosiderat orllcan. Problema codificlrii nu esre specific5 sondaielor, ea- se inttlneqte pe scari largl lj despuierea anch.telor exhaustive sau a recensXmi.rt.iot. Numeroase experienqe au arXrat cX douX sau mai multe coduri nu obqin exacr aceleagi rezultatel. $i aici cauzele .erorilor pot proveni de la anchetaiori, dar si din Iipsa de 3tenqie sau in urma divergenlelor de interpretarc din partca codatorilor. O formul5 pentru a resra fia_bilitatea unei codi_ fici.ri,.op^eratX_ de mai mulgi codatori. a fost pro_ pusX de Scortz, iar Funkhouser si paiked au tr.zen'tat un coeficient qi un tabel destinate sX deose_ beasc5,- in caz de dezacorduri, intre erorile aleatoare_ qi erorile sistematice. In acest caz este indi_ cat, fie a revizui codul, iie a da noi instruclirr.,i codatorilor vinovali, sau chiar a-i inlocui.
Transcrierea pe ,cartele perf orate, Despuierea manuall a unei anchete efectuaie cu un numXr mic de intreblri, puse la o mie sau doul mii de oersoane,, nu este de neconceput si acei care, indife_ rent din ce motiv, au trebuit sX procedeze'vreodatX ln acest fel, au tras de aici invXtlminte foari. utile.^Un asemenea-procedeu insi. pe IinqI faptul ci e incet, nu permite sX se meargX-foarte departe cu -analiza, atunci cind vrem si"trinem seama de mai multe variabile qi sX combinim intre ele r5spunsurile obtrinute la doui sau mai muke intreb5ri.
1 llustrlri ale acestui fapt qi precauliile de luat sint indicate de Cheury,.Praiique des enqutes statistiqies, op.- rL, .W, partea a 3-a: ,.Tratarea chestionarelor completate". : -A. S c o r t, lnternational icleology and inierorrsonal^id.eology, in ,,Public Opinion Quarteiiy., 24, 1960, pp. 419-435.

ln realitate, sondajele de opinie s-au dezvoltat chiar in momentul in care r" pot *"r, la dispozigia practicienilor mijloace tehnice adecvate, sub forma unui echipament mecanografic, in special maqini electrice de triere d calcul. Nu este cazul sX le descriem aici, dar udlizarea lor presupune transcrierea fidelX a documentelor de bazd, pe cartele perforate, de tip standardizat. Perforarea gi verificarea perforlrii se opereaz; cu alutorul unor ma9ini simple. O carreli perforatl corespunde ln principiu unui chestionar sau unei
persoane lnterogate.

2. EXPLOATAREA

Trieri. Maginile de triere Ei calcul, asa cum o indic5 denumirea 1or, triazi carrelele si numXri loturile corespunz;toare criteriului dorit: caracteristici social-demografice ale persoanelor interogate, diverse rispunsuii la o intrebare. combinarea iitrebirilor intre ele, fie pentru tnfregul egantion, fie pentru cutare grup sau sub-grup.
Calcwle. Transcrise de cele mai multe ori in procente, prezentate, dacX este cazul, sub formX de

3 G, R. Funkhouser si E. B. Parlqe t. Analtzittv cadins reliability, the random-slstematic-error' coefticieni. in ,,Public Opinion Quarterly-, 32, 196R, pp. 122-t28.
1

aprecia, de exemplu, daci o diferenqi observatX intre douX grupuri este ,,semnificativX", sau rezultX numai dintr-o fluctuatie de e$anrionare. Toate operaliile precedente prin care trece un sondai, de la egantionare la interviuri luate subiecgilor qi la transcrierea r;spunsurilor, rlmin necesare qi astd.zi, ca gi la inceputurile sondajelor. DacX in Iumina experienqei 9i a practicii metodele s-au perfecqionat treptat, progresele cele mai vizibile s-au inregistrat in ultimii ani la nivelul exploat5rii gi al analizei. Aceste progrese sint dato769

const;tuie datele de bazi, pot face obiectul oricXrei tratlri statistice adecvate, mXsurarea dispersiei. abaterea tip, calculul erorii, sau teste destinate a

distribujii si de medii, rezultatele trierilor.

care

f,8

rate dezvoltirii electronicii. Calculatorul electronic aduce intr-adev5r mijloace noi, pe care institutele de sondai le-au adoptat de indati pentru studiile lor de piaq5 sau de opinie. Nu s-a schimbat nimic pini la transformarea documentelor de baz6" in cartele perforate: aresrca tnsX, transcrise la rindul lor sub formX de benzi
magnetice, asigurX calculatorului lntreaga sa capacitate: absorblia de date mult mai numeroase, lectura detaliati a acestor darc, calcule complexe, im-

Calcul.?torul permirc deplgirea acesnri obstacol qrn, realizarea unor contopiri de anchete, proce_ dind in modul urmirora. SL efe,ctueazi, d" plu, sondaje organizate cu rezularitate la"*emscari gaq!o1.al{ relative Ia miiloacelJ de informare co_ iectivX, Iecrura presei, audierea posturilor de radio
gi de releviziune. Contopind acesie informagii cu un

Programe elaborate in vederea unor obiective precise permit efe.fuare_a unor analize practic de
neconceput

primarea rezultatelor.

mijloace de informare diferitele^g*pori de consumatori, reali sau potenqiali, ai aiestui produs.

te aprecia modalitatea de a cuprinde prin

studiu al pielei.qentru un produs oarecare, se poaacesre

prin orice alt procedeu. EvaluXrile rezultarclor unui scrutin in seara alegerilor ofer5 un exemplu, printre altele, de utilizare a marilor calculatoare electronice.
3. ANALIZA

Ancheta A

Ancheta B

Piafa produsului

Ameliorarea eSantioanelor. Pentru garantarea analizei poate deveni necesari ameliorarea structurii unui e$antion dupi imaginea populaqiei sondate, atribuind un coeficient potrivit totalitilii cartelelor care corespund unui anume grup particular, de exemplu, de sex sau de vlrstX. Dar ameliorarea unei repartifii dupX un singur caracter poate modifica pe aceea a unui alt cafacter, aqa incit la aceast; operaqie trebuie procedat cu precaugie.
Contopiri de anchete. Cu toate cX pragul de toleranlX pentru oblinerea de rXspunsuri la un chestionar de o anumiti amploare nu poate fi determinat in mod riguro's, gi deqi el vatiazi dup5 natura anchetelor gi gradul de interes sau de implicalie a persoanelor interogate, nu se poate depigi pen-

Anchetd contopitd

Piala proclusului

Aceastl schemi poare fi u$or rranspusX in do_ meniul studiilor de opinie. Penrru a studia, de exemplu, srruclura electorarului diferitelor paitide politice,_atenuind efectul fluctuafilor de eganrio_ nar.e $i dispunind de o cantitate de informaqii mult ma.i importanti _asupra comportamentelor' gi aii_ tudinilor diferitelor elecrorari, se pot contopi citeva sondaie succesive.
Segmentarea. La nivelul cerceririi cauzale, calculatorul poate aduce cele mai mari servicii.'AcoIo unde inainte o simplX descriere era considerat5
des programmes utilis6s par IFOp-ETMAR.
177

nu un interviu o anumiti limitl de timp. Ar fi

deci imposibil de a supune anumite chestionare sau de a aborda doui teme de cercetare simultan.
170

a Exemplu imprumutar de

la B.

Roch

e,

pr1sentation

proceda la analize mai profunde, care presupun calcule lungi qi repetarea acestor calcule la dife rite nivele. Segmentarea caut; s; explice o variabil5 sau un grup de variabile, constind fntr-un rispuns sau mai multe rXspunsuri la unele intreblri. Ea procedeazl prin dichotomii succesive, divizlnd fiecare grup in douX, dupX variabila care permite cea mai bunX separare. Unele variabile sint ,,ordonate", cum ar fi vlrsta sau nivelul venitului, ale cXror eventualitXgi prezintd" o ordine care le confer5 o valoare de scalX. Altele nu sint ordonate, ca de exemplu, profesia subiecqilor. Procedind prin iterajii succ,esive, segmentarea ajunge si distingl grupuri pe cit posibil mai omogene, ale cXror caracteristici sint clar precizate qi care definesc atitudini mai mult sau mai putrin pozitive cu privire la un serviciu ori la un produs de consum, precum gi cu privire la un comDortament politic. In capitolul urm5tor vom gXsi un exemplu al acestei metode, aplicate 1a alegerile prezidenliale din 1965.

de cele mai multe ori satisfXcltoare, pentru a deosebi intre ele rezultatele obsefvate in diferitele grupuri socio-demografice, devine cu putin!; de a se

rnilii care pistreazi cantitatea de informajie consideratX cJ indispensabil5, adicl o putere explicativX suficientS.
tamente este

Constituirea de tipuri de opinie sau de comportot atit de oportunX pentru cunoa$tere ca gi pentru o eventual5 acAiune. Se poate considera cI dezvoltarea analizei tipologice va permite, daci nu de a descoperi legi, cel pgqin de a elabora modele apte de a exolica mai bine fenomenele de opinie publicX. Folosirea unor astfel de procedee de analizd presupune ci in organismele de studiere a opiniei, unde organizarea rafionall a muncii este desrul de avansati, sint adunate miiloacele necesare pentru punerea lor in funcgiune. Srrucrura gi funcgionarea acestor organisme, aga cum au fost descrise,

Tipologie. Analiza tipologici s-a dezvoltat paralel in biologie, in anchetele prin sondai ca qi in psiholosie. Principiul consti in constituirea de fai";t;; a. indivizi inliuntrul cX,rora reaciiile la anumite situaqii sau comportamentele qi opiniile sint, dacX nu identice. cel putin foarte asemXnitoare. Este vorba de reperarea indivizilor care au cele mai multe caracteristici comune sau sfnt despXrdti prin cea mai mici distanqX; apoi, aceqti doi indivizi fiind consideraqi ca unul singur, operafia
este reluatX pinX

IJlterior, se pot constitui familii pe cit oosibil mai omogene. Deoarece insX fiecare reducqie atrage dupX sine o pierdere de informaqie, cel care o utilizealX oprepe operagiile la numirul de fa17',)

la

epuizarca efectivului.

se explicS, fntr-adevlr, prin multiplicitatea operajiilor de naturX diferitX care intervin in cursul unui sondaj. Nici una nu poate fi improvizatl qi toate trebuie sI fie controlate in fiecare momenr. Dispunind astfel de metode 9i de miiloace de investigalie pi de analiz5 destul de suple Ei de puternice, cercetarea in domeniul opiniei publice, incepind de la primele experienqe de acum treizeci de ani, se extinde neincetat. Ast5zi, intr-un numir tot mai mare de g5ri funcqioreazl. organisme care recurg la sondaje. Oficii nagionale de statistic5, institute particulare, centre de cercetare economicX gi socialS, universitigi, toate exploreazX, in direcfile care le sint proprii, comportamentele colective, atitudinile 9i opiniile. Sub presiunea actualitigii politice sau a problemelor care asalteazX lumea cdntemporan5, iniqiatorii studiilor glsesc adesea incitalii in comenzile ce li se fac sau in cererile ce le sint adresate. Cercetarea fundamentalX qi cercetarea aplicativX sint indisociabile gi progreseazX concomitent. Observarea rlbd5toare gi continul a faptelor astfel colectate, chiar dacX ele nu pot fi integrate de la inceput tntr-un sistem de ansamblu, este o condigie necesarX pentru elaborarea unei teo-

rii ce se afli in

curs de constituire.

PARTEA A TREIA

Cunoasterea

opiniei pablice

VII
STRT]CTURI SOCIALE $I STRUCTURI ALE OPINIEI
1. SoNDAJELE, INSTRUMENT DE ANALIZA

Sondaiele constituie un remarcabil instrument de analizX. In nurneroase ,cazuri, ele substituie unei cunoaqteri intuitive sau subiective, care poate fi iust5, dar se poate ingela, o cunoa$rere obiectivi, bazati pe fapte ce nu pot fi puse ln discuqie. $i intotdeauna, atunci cind alte date pozitive de observafie aduc o cunoagtere globali a unui fenomen oarecare, ele permit descompunerea lui in elementele sale constitutive. Astfel, venitul nalional global sau pe locuitor este cunoscut, dar sondajele permit tapatazarea lui pe diverse grupuri sociale pi evaluarea pXrpii de corrsum ce revine fiecXruia.

Scnrtinele electorale dau rezultate nationale sau regionale, sondaiele determinl compozifia diferitelor electorate sau transferurile de - sufragii de la un scrutin la altul. Opinia public5 nu este nici omogenX 9i nici unaniml. Opiniile nu slnt distribuite in mod identic in diferitele grupuri. S-ar putea spune ci existX tot atitea opinii publice cite grupuri sint. Opinia publici este-diveriificati 9i strl.tificati ca pi societatea intreagX, iar aceasti stratificare este restituitI de tehnicile de eqantionare. Cauzele eterogenitijii opiniei sint in primul rind individuale, legite de r.irp.ramentele^particulare ale indivizilor qi de caraoerisricile personale, care se reg5sesc la to1i, curn ar fi sexui ti virsta. Ele stnt insX gi colective. Regedinga, profesia, religia, sau orice alt mod de grupare deteimini variafi in
177

opinii. Ca urmare a diferitelor apartenenfe, indivizii au obiceiuri, o viziune a lumii, o ideologie, interese comune $i deosebite totodatl, din care
ma sa materialS care poate fi descrisi gi misuratS, lns5 fiecare este animat dinluntru de sentimerlte gi de idei, de un sistem de valori care dicteazl fiecXruia dintre membrii s5i conduite determinate. Individul nu creeazi 9i nici nu inventeazd aceste valori sau conduite. El le gisegte la naqterea sa gata instituite. Ele sint acelea care compun ceea ce s-ar putea numi ,,memoria colectivS", sau, pentru a folosi o altX terminologie, ,,personalitatea de bazd" care il modeleazX gi il irnpregneazi pentru

ritabill

psihologie politici a faneilor, nu radical opusi, dar diferiti de aceea a birbalilor.

cauzi se poate vorbi de muncitori sau de lXrani, de catolici sau de protestanfi, de meridionali sau de parizieni. Fiecare din aceste grupuri iqi are for-

r5spindite printre femei decit printre bXrbali. Astfel, qi fIrX ca maioritatea favorabili si-9i schimbe sensul dupX sex, femeile preferX, cel mai adesea,

tii, qi acest lucru nu trebuie sX surprindX, atitudinile care pot fi consid,erate ca ,,feministe" slnt mai in
exterior d,ecit

I)

Atitwdini fenriniste gi antit'eminisre. Mai in-

si

munceasc5

sI

se consacre ex-

clusi,v ciminului.

toati

viaga.

Toate aceste cauze de eterogenitate, individuale ori rezultind din insergia fieciruia ln grupuri distincte, nu pot fi in intregime izolate. Ele se incrucigeazS: femei tinere gi femei virstnice apargin unui mediu muncitoresc sau unuia burghez, qXranii sint in acelagi timp catolici sau protestanfi, qi unii gi algii sint membri ai unor comunidqi naEionale mai largi. Nu ne putem aflepra, prin urmare, si gisim intre grupuri opozigii tomle. Diferenlele de grad in opinii sint insl suficiente pentru definirea unor temperamente colecdve distincte.
2. PSIHOLOGIA POLITICA A FEMEILOR1

Ior gi ale femeilor,

te in toate 15ri1e, acest paragraf se sprijinX in special pe rrei publicalii: La psycbologie politiqae des femmes, in ,,Sondages", nr. 2 qi 3, 1954; M. Dogan gi J. Narbonne, Les Frangaises face d la politique, Paris, 1955, 9i M. Duverger, La participation des femtnes d la aie politiqae, Paris, UNESCO, 1955. Aceasti din urml publicalie se rcferX in special la o ancheti internalionalX condusX

Astfel, comparind reac;iile de opinie ale blrbaqieste posibil de a descrie o ver Pe lingi datele oferite de nenumXrate anchete efectua-

Tot astfel ide,ea, astXzi aproape in general admia egalitijii salariilor pentru birbali gi femei, este gi mai rispinditi prinore femei. In plus, ele apreciazi, de cele mai multe ori, ci pot si imbrlEigeze cariere la care au acces foarte rar, sau nu au chiar deloc acces. Dealtfel, atit prinue femei cit gi printre birbagi, rctdeauna cu un mic decalaj, accesul pentru femei la diferite profesiuni sau anumite posturi inalte, in domeniul viegii sociale gi in politici, este diferit apreciat: pentru aproximativ doui treimi din public este vorba de funcfi de judecitor, pentru o treime sau abia o cincime este vorba de funcgii de prefect sau de pregedinte al republicii. Cind in 1,944 in Franja, sau in 1946 in Belgia, s-a pus problema dreprului de vot pentru femei, majoritatea favorabili acestei inovajii era mai puternici printre femei. Dar dacl femeile spriiinl mai frecvent anumirc revendiciri cu caracrer ,,feminist", ele rlmin in urma birbagilor in privinga altor atitudini, fiind prin aceasta mai ,,antifeministe" decit bIrbalii. De exemplu, mai multe femei decit bXrbali aprxiazd, ci anumite actividli cu caracter politic nu se potrivesc unei persoane de sexul lor, ca de exemplu aceea de a face pane dintr-un partid sau de a se prezerLta la alegeri. lntr-o manieri gi mai generali,
s5, femeile care consider5
179

in citeva 15ri.
178

ci

obligaqiile familiale con-

strtuie un obstacol pentru activitatea sint mai numeroase decit birbagii.

lor politici

politice, femeile au una foarte marcatS pentru ziarele zise de informagie.

2\ Inforrnatie si particiqare. Fie cI aceste conradictii refleitX s"n tu, statutul lor social qi rolul lor in'familie, se observX perrnanent' in legXturX

cu nenumXrate intrebiri, c5- femeile sint mai pulin problemele de bine informate atit in ce pdve$te 'sociali, politici interni, economicl- sau cit 9i de iroliticX .*t.rnX. Proporgional, numirul femeilor i"t" t.-",t auzit vorbindu-se de un anulne evenimenr, sau care nu pot indica natura cut;rei sau cut5rei institulii, esti intotdeauna mai mare decit al birbalilor, aproximativ de la simplu la dublu. LegatZ sau nu de o informare mai puqin buni, o altX trXsiruri se reglsegte in mod constant 9i caracterizeazd, atirudinile feminine: o inaptitudine mai mare de a se pronunla, care se traduce, in anchete, printr-un num5r mai mare de non-rlspunsuri. Iar atunci cind ele exprimX o opinie, aceasta este, dupX propria lor mXrturisire, mai pugin fermX decft opinia b5rbagilor. Exceptind acele probleme care-le privesc in mod special, schema de mai jos exprimi acst fenomen, indicind cu aproximajie proporgia de femei care nu se pronunlS asupra unei chestiuni date, faii de fiecare proporgie de bIrbagi, care se afli, ln acest caz, la niveluri diferite de nehotXrire:
Bdrbali
Fenei

nehotXrire, apetengi mai mici pentru certurile politice, exprimS, dupi propria lor pXrere, interesul redus al femeilor pentru politici. Constatarea este valabilS pentm toite girili dezvoltate, latine, nordice, sau anglo-saxone ii se repet; in timp, - sondajelor. astlzi ca gi la inceputurile Acest interes redus se traduce in conduitele lor.

lntr-un cuvint, informare mai pugin bunX sau

Intr-adevir, femeile se abjin mai frecvent decit birbaqii de a participa la alegeri. Acest lucru este

\
Jt/

0/^

aA

20-

LW-JW-

- 20 1n 30-50L0

o/o

confirmat de toate anchetele, precum qi de punctaiele pe listele electorale, atunci cind sint practicate. In Franja, de exemplu, ,,in medie, douX treimi din abstengioniqti sint femei, astfel inclt, printre votanti, raportul intre ambele sexe se intoarce in favoarea birbaflor"z, in timp ce pe listele electorale, ca gi pe ansamblul populagiei, femeile sint mai numeroase decit bXrbaqii. Acest f,ap,t, dealtfel, nu este independent de repartilia pe virste a populaqiei. lntrucit femeile au o longevitate mai mare, ele sint mult-mai numeroase pe masura ce virsta lor cregte. Viduvia, boala, singurXtatea le indepXrteazd" de la dezbaterile de actualitate, ca qi de la asiduitate'a la urne. in clsnicii, dimpotriv5, indiferent de virstX, comportamentul politic este de cele mai multe ori acelagi, in nouX cazuri din zece, ceea ce exprim5 co* munitatea de mediu gi de interese a sogilor. Atunci insl cind existX dezacord, femeia adoptl, de cele nai multe ori, o atitudine mai moderatS.

Femeile citesc mai rar decit birbalii presa cotid,ianX gi atunci cind o citesc, interesul .lor nu se indreapti spre aceleagi rubrici ca al bXrbaqilor' Birbatii au o oarecare preferingi pentru ziatele
1t0

3) Senswl op'iniilor. intr-adevir, sensul opiniilor, atunci cind slnt exprimate, nu este acelagi la birbagi gi la femei. Intr-un mod foarte general gi contrar ideilor rispindite inainre ca sondajele si fi ve-

'rM. Dogan si J.Narbonne, L'abstentiotutismt lectoral en France in ,,Revue franeaise de science politique", 1 9i 2, 1954.
1r1

nit si le infirme, opiniile manifestate de femei exprimi o tendingi mai pugin favorabilX schimbirilor, declt opiniile exprimate d,e bXrbagi. Sufragiile feminine nu se indreapti de preferinli spre extreme, ci mai curind spre optiuni moderate sau
conservatoare.

practicii religioase, observat ln toate studiile de sociologia religiei, precum gi in ancherele prin sondaie, este intotdeauna mai ridicat printre femei decit printre bIrbagi, confirmind o impresie datX
de bunul simq.

votului feminin manifestX clar aceasti tendingl in multe 15ri: in Statele lJnite penrru partidul republican mai curind decit pentru cel democrat, in Marea Britanie mai curind penrru con,servatori decit pentru laburigti, in altJ pX4i
Sensul

pntru partidele de dreapta mai curind decit peniru cele de stinga. In Franga, in timpul alegeiilor prezidengiale, femeile au fost, aga cum vom vedea, mai numeroase tn rindurile electoratului lui de Gaulle, dectt in acel al lui Mitterand, dup,i cum au rimas mai numeroase sustintndu-l pe Pompidou contra lui Poher sau mai ales conrra lui Duclos. Astfel, degi gindit 9i dorit in primul rind de migcirile ayansate, se pare cI de votul femeilor au profitat mai mult formaliile de dreapta. Nu esre totugi nicidecum dovedit cI el ar fi mo'dificat in vreun fel peisajul politic, c5ci a intervenir in diferitele firi ln momente determinate ale istoriei lor gi ar fi desml de greu de evaluat efectul numai al acestui factor. Oricum ar fi, deosebirile constante observate intre opiniile gi comportamentul politic al birbagilor gi al femeilor n-ar putea fi atribuite inainte de toate unor cauze de naturi biologicS. Ele sint tot atit qi chiar mai mult legate de imprejuriri istorice gi au un caracter social gi cultural. DacX astizi femeile tind si obgini acelagi acces in institujiile de inv5gimint ca gi birbalii, nu tot a$a era in trecut, iar deosebirile de instrucgiune ale generagiilor anterioare se repercuteazd, flrd, lndoiall asupra nivelului de informare gi a interesului fagX de problemeie politice. Ele pXsreazi qi astXzi o atirudine mai radilionalisti, care se manifesd in special in comportamentul lor religios: nivelul
182

Evolugia generali a societXgii va modifica oare aceast; stare de lucruri? Dezvoltarea generall a invXfimintului sau schimbirile in moravuri vor apropia oare atitudinile 9i opiniile bXrbagilor pi ale femeilor? Pentru momeni cel pugin, la virsti egald, la nivel egal de culturX qi in mediu social echivalent, informarea, gradul de participare sociali qi politic5 al femeilor r5min sub acelea ale bXrbaEilor. Acest lucru este atestar de figura 8, care reia datele unei anchete din 1953 c-u privire la abginerea in alegeri 9i la interesul declarat pentru politici (fig. S). In plus, figura mai arati cX parniciparea elec, torali este mult mai puternici decit interesul declarat pentru polirici, precum 9i faptul cX nivelul de culturi d'iscrimineazX mai bine atitudinile decit mediul profesional, factor mai pugin pur. Parti,ciparea socialX qi politicX creqte odatl cu nivelul srudiilor. Oricare ar fi gradul de generalizare sau de democratizare pe care invilSmlntul il va atinge in viitor, partic'iparea risci sX se loveascX de obstacolul variagiilor de instrucqie care vor subzista ca urmare a deosebirilor sociale sau individuale. Pentru moment cel pulin, gi indiferent din ce cauzX, psihologia politicX a femeilor rXmtne pugin in urmX faji de migcarea de idei. Egalimrea juridici sau institugionalX care tinde si le fie recunoscud din ce in ce rnai mult, nu este inci integratX personaiitigii lor, ceea ce in tot cazul e un semn al estremei incetineli cu ,care se mi5c5 mentali,tXdle. Iar daci opiniile exprimX intradevXr ceea ce este mai profund ln congtiinge, aceasta e permanenla lor care, mai mult decit versatilitatea. iste inscr iX in structurile mentale.

in viitor

1tl

M.dis Drolajiciol

%,u,,^,

ffil,",",
(o)

In linii foarte generale, se poate spune c; pe misura inaint5rii in virstX, atitudinile se apropie de atitudini feminine: gradul de informare scade, nehotXdrea creqte, interesul politic se firimiqeazX. Exprimindu-ne mai nuantat, aceste tendinqe coincid cu acelea ale celor mai tineri alegXtori. ln re'aIitate, epoca maturitXqii corespunde marilor atagamenti politice. Jinerii sint..m-ai. pugin integragi ^in qi sint socretate. asuma responsabilititi - mai mici mai preocupali de probleme personale, iar cei virstnici se retrag de pe scenX (vezi fig. 8). FirI a insista asupia luXriLor de pozilie in cele mai diverse d,omenii, in care atitudinile persoanelor virstnice coincid cu acelea ale femeilor, sensul votului este suficient pentru a ardta clar la persoanele in virstl tendinle mai conservatoare, despre care ar fi greu de spus daci sint legate mai mult de statutul social la care au aiuns sau de reacafective. Masele electorale, care reflectX preferiniele ideologice ale diferitelor grupuri, nu sint structurate in

jii

-sEEIi
E$9;-o

acElagi

::::i :!!:; i;;;de politicA.

F*e *. i i !sE{i 3irE. Ii!i3 fi-j"*

; !

Fig, 8. Proporlia de bdrbali 9i de femei dupd alrstd, medi'u profesionatr gi nivel ile instrualiune: a) catc s-au ablinut tn alegerile d,io 1953i b) cate !u se intcreseaz4
(Sur.A: rvista ,,Soadages",

ff. 2 ii

ditr

195{)

3. INFLUENTA VIRSTEI

bru$te este furnizat de efecrul virstei asupra atiru-

Un alt indice al

acestei rezistenfe

la

oscilagii

dinilor, efect care se face simgit intr-o manier; analoag; aceleia a sexului, ceea ce ne dispenseazi de o lungi analizl.
1t4

Franla, cu numeroasele ei partide. Anumite partide, Partidul comunist in primul rlnd, apoi Partidul socialist, au o predominang5 masculin5 gi in acelaqi timp o predomin antl a tinerilor. Partidul radical ii mitcirile care i se asociazX, se caracterizeazI printr-o puternici predominangX masculinX 9i a persoanelor virstnice. in formagiile de dreapta se constatX, dimpotri vi, structuri diferite, gi anume cu predominanlX net feminin5 printre alegitorii Migclrii republicane qopulare pi de as.menea printre_ alegXtorii gaulliqti, deipre care se stie dealtfel cX se caracter\zeazd, intotdeauna printr-o maioritate feminini. Printre alegXtorii dreptei clasice, oricum s-ar denumi ea, glsim un echilibru intre sexe sau chiar o predominant; masculini. in realitate, bXrbalii qi nu femeile sint acei care manifestX opinii tranlante sau
ex!reme.
1t5

fel, atit din punct de vedere al virstei, 9it si al sexului. Este indeosebi instructivX situalia din

printr-o . modificare a vorului anumit'or alegitori care, imbltrfnind, ar trece de la o ideologie" mai avansat; la una mai moderatl. Influenga" virstei pare si rimini permanenti in cursul timpului, iar ceea ce ar determina schimbXrile de structuri dupX vi,rsti ale diferitelor elecorare, ar fi proporgiile diverselor generagii. Aceasti constanti mai irebuie totugi verificatX qi va fi foarte impoita.,t de a ob_ serva situagia in. cursul urmltorilor ani, in timpul cdrora se prevede o intinerire a bazei corpului electoral, prin adngerea virsrei adulte a geneiajii_ lor mar numeroase niscute dupd. L945. l. {. alti .par.te, -o analizi pe generagie sau pe cohorti, inspiratX din metodele ?emografiei, ar permite o mai bunl apreciere a efecruhii eventual
3 Datele din primul grafic provin din latc a opt anchete efecruate

Figurile 9 9i 10 inrocmite la un inrerval de douizeci de a-ni, sint demonstradvd. ln ce privegte sexul, tendingele plstreazX acelagi sens 'gi, practic; aceeagr lntensltate. In ce prive$te stnrcturile dupX virsti, se.observX aproap.e- in toate formagiile politice o alunecare spre virstele inaintate. deoarece in acelagi tirnp corpul electoral in intregime a imbitrinit. Aceastl schimbare nu s-ar explica agadar

al virstei. Dispu-nind de observagii repetate in de_ curs de. douazeci gi cinci de ani, ar fi vorba de a ::-:-?dt-t,,!9,,8rup ,de virsti, sau chiar pe an de
douazecr de ani mai tirziu. Intr_un cuvint, la analiza transversal5 sau de ,r"*L"r,-"s" cum o anche.tele, s-ar adluga o *nutirX il"giiua;_ !1?3i1a nala. Lercetarr tn acest sens slnt intreprinse ictual_ mente de IFOP. Ce efect p.oare- exercira asupra viegii politice structura dupl virsti a populagieil Ale"sta . o drscutatd, ca gi aceea a influengei votu_ fr.oD"tem1, lur temerlor, iar sondajele aduc dezbateiilor ele_ p" informafie. IitX .rezultatele p.-,"* 9; T:i-r," !; vlrsta oblrnute din sondaje,in trei iituagii 'caie s-au prezelrar ln Franga de la sfirgitul r5ztoiului, projegyj_ de. constitugie supus ,.f..."au*ulrli ia 5 mar ry16 p respins .g .?lolo din sufragiile expri_ F?r.a llgt.tea la al_ doilea scrutin, l" ii d...-_ i9,61., .a generalului de Gaulle ca preqedinte ?,tt._ arr republrcrl cy 5i% din voruri, contra 456/o ale adv.ersarului sau, Mitterand; referendvmul dtn 27 aprilie 1969 respins cu 530/o din sufragii.
R.fqcndafr prc;idenliqtd 1916\ i965,
EI qs"..: aEdSA*
Al,eperc

lroDlrems, sau

."1"ro'"ti grupuri asuprt. aceleasi Illll?:jl'lll? lnreglstrate Ia c.inci, zece, cinclsprezece

rispuns la intrebarea: ,,Daci alegerile ar avea'loc astizi. pentru care partid af vota?' In mod analos. datele diJ cel de-.al doilea grafic (fig. 10) provin din inchete efectilate. drn lebruarie pinl in mai 1965 pe un egantion to_ td d-e .12 000 de persoane care eu riqpuns la intrebarea: ,,DacI la ora actual5 ar av.ea loc alegeii legislative pentru alegerea de depurali,. care dintre candidalii "diferiteloi

gi fcbruarie 1948, cind aproximativ

de IFOp intre martie 19,12 16 0OO dc Dersoane au

rezultatele cumu-

Refrlendufr
1gbg,

tlde ar avea cca mai mare

Strucrura noscutd in sens strict, recens5mintele electorale efectuindu-se manual. Piramida ,,inrreaga FranqI. corespunde populalrer rorale estrmata ia f . iunie 1949 9i 1 ianuarie 1965,

si fie votat de dv.?dupX virstl a corpului electoral n., .rr. .ugansX

par-

Total

Bdrbali
Femei

rd dupl v_irsti, dintre cele. doui populaqii, sint minime

se vedea
ce, Paris,

care cuprinde deci pe strXini qi pc cei naturalizali care nu voteazd, p.recum ri circa 60/o din francezi neinscrigi in trsteie elecrorale. Se poate aprecia ci deosebirile de structu_ Colin, 1968).

35-49 ani 50-64 ani

65 I

21-34 ani ad gi peste

Axcheta ln

Lancelot,

L'abstentioinisme eiectoral en Frai-

(a

45 50 3B 51 44 43 31

%%%%%%
55 50 62 49 56 57 69 5s 49 61 49 55 55 65

45 51 39 51 45 45 35

48 43 53 43 44 48 60

52 57 47 57 56 52 40

I Iatentii

zlm umtrtoare sctutiuului : ,,Cum aJi votat ?,, de vot declrate la ultimut sondaj care a precedat scmtinul,

186
1&7

A:

47.,1

F: 539i
10
13

Ba.bolt I Fenel

8:

431'.

F:

579',

48

F:

52't
11

B6rboll

Femel

B'

40'/" F

600/,

10

l[-l'r
,;'FH:, rrFf-lrr
N0 rp.im6 nlcl o prelerlnld

de lr 50 i lo 6,1 .lo lo 35 I !o 49 da lo 2l I lo 34

onl ont cnt

13

14 13

t0
15 lntreogo Front6

t8
1l

13

i5
Nu exprim6 nicl o prsforlnld
!ntreogo Fronlo

I4

& 61%

F:

3591,

B:

59%

F:

11o,1

8:

5811,

F:

42".1

: 5!:;

Fr 39%

B:63%
12 18 17

Fr

37%

8:

641i, F 36''

I
10 12 12 10

I
l1

fl20

13

tp
15

lt
lstldvl
C6mnist

20
Portidul Soclollst

1!
Potidul

'16

il
Portidul Soclollst

Unluneo Stingll
Republlcone

Conunisl

Poilidul Rodicol

*!

F 53%

B:

48%

F:52%

8:

49Y"

F.

519i,

81

59"," F' 419.

6:17%

fr 537"
t0

8;48%

Ft

52%
10

8:

50%
I I

F: 50%

ofT-ls
tIrE las

fl

$
r0

t5

tl
It
ljoiunm PoPorulut
Frmcez

rrt tsI
ial

I I
I

lll

Jffi*,ffi*ffiffi
tfFlcreo
Popslor6

(filmeo oenru
Nouo

fupt6lcon0

Mtrcqer Rmiillcq6
Poeuloto

R"'oubti.O '

Perridul Republlcon sl Llbertdlii

Republlconl IndoPandentl (rendinto Vol6ry

Contrul Notionol

ol Independolllo
(tendinto

Pinovl

Giscord d'Estoing)

Fig. 9. Structura electoratului diferitelor partide duPd si a*std (martie 1 947 - februarie 1 948 ) .

Fig.
sex

gi otrstd (februafie

10, Structura electoratului*diferitelor partide d'upd' sex

- mai 1965).

tentali si spunem cd' fdr5" votul femeilor orientarea maioritiiii ar fi putut, fi schimbatd, -sau cel pufin decaiaiul de voturi ar fi fost 9i mai slab. In plos, daci s-ar imagina, ipotetic, ci populalia Frantei'ar fi avut in 1946,1965 sau 1969, o structuri dupi virstl identici aceleia din 1850, cea

Am

fi

mai micX propo4ie a persoanelor in virstl de 60 sau 65 de ani 9i peste, ar fi fost de aiuns ca sX rlstoarne majoritatea, celelalte elemente riminind
egale.

Astfel de calcule, oricit de sugestive ar fi ele, sint in realitate contestabile, cXci situaliile se
tE9

ltt

de alti parte, dac5 vorul feminin qi vorul persoanelor ln virstl au asigurat respingerea referendumului din t946 pe care il preconiza generalul de Gaulle 9i apoi alegerea generalului in 1965, ele n-au impiedicat egecul siu in 1969. Lnaliza este totuqi interesanti gi s-a spus uneori ci revoluqiile slnt specifice populagiilor ,,tinere". S-ar putea g5si, fXri indoiali, exemple contrarii, dar este neindoielnic ci imbltrinirea in curs a populagiilor avansate, independent de toate celelalie transformlri ale civilizagiei de care ea este legatX, are consecinje specifice, atit asupra moravurilor, cit pi asupra viefi politice. Generaliile care se succed nu gi-au triit copiliria qi adolescenga in acelagi context social, nici in aceleagi imprejuriri istorice. Structurile mentale colective, care suporti structurile sociale, se formeazX in esengX la nivelul indivizilor in cursul tineretii lor. Ele riscX sX exercite o influenql mai indelun gatd pe mizurX ce cregte longevitatea medie. Pentru societatea contemporani aceasta reprezintl un element de rezisopuse prea categoric. Societatea se miqci simultan

schimbl 9i nimic nu permite de a afirma cd" fd"rd votul femeilor sau cu o popula$e mai pufn imbitrinitS, supusi unor imprejurXri istorice gi culturale diferite, ltrcrurile s-ar fi petrecut altfel. Pe

Opozilii mai accenruate se intilnesc in legituri cu alte caractere. intr-adev5r, fiecare persoanX este inserati in colectivitigi gi intr-o regeJ de relagii so-

ciale, care acgioneazZ, mai.muft sau- mai -pulin firi c:. ea sX gtie, asupra atitudinilor sale si l! dicteazl intr-o mare mXsurI. Fie cI e vorba de'regedinla urbanX sau ruralS, de nivelul de cufturX iau de ve-

nituri care vaiazl cu repartigia profesional5, in-

la ridXcina diferenlierilor de opinie.

tnt; la schimbXri brugte. Ar fi lnsi o iluzie a crede

se

ci

generafile pot

fi

in toate pX4ile sale qi dac5 adtudinile

formI, ele

transformi ln slnul tuturor categoriilor populagiei, la bltrini ca gi la tineri, printre femei ca gi printre birbagi. Opinia publicX depS$egte toate grupurile, iar aceastl concluzie o lrom regXsi in paragrafele ce urmeazS.
4. FACTORII SOCIALI

se ttans-

:roblemele generale, griia de a menpine pozigiile ;::cerite sau de a cuoeri a,ltele mai solide, acelaqi .:rEl de aspiragii, iatX elementele care cimenteazl .:giturile ce unesc intre ei pe membrii unui grup -:ierminat. Sentimentul apartenenfei la un grup r*trins, sentiment care rezultX din aceste leg5turi, este resimlit diferit in diferitele grupuri, dar de alSrut el apare la toate. Astfel, propunind publicului si hotlrasci dacl condiliile economice ale fiec5rui individ depind mai mult de bog5jia Frangei printre celelalte nagiuni, sau mai curtnd de soarta rezervati clasei sale sociale in interiorul nagiunii, trei sferturi din el au reaclionat fXri echivoca. Ideologia cea mai frecventX este aceea a comunitiqii de clasi; ideologia najionali reprezint5 atitudinea unei treimi a publicului francez. Dealtfel, cele douX inter'

rotdeauna strucrura socialt esti aieea care se'aflX Comunitatea c: lnterese fl volnta de a apata aceste lnterese, d:schiderea mai mult sau mai pujin largl spre

pretiri nu se exclud in mod logic, gi cineva poate fi mai sensibil la una decir la cealalt5. Opliunea insi i;i schimbi sensul in funclie de grupul

Oricit de reale qi importante ar fi deosebirile de opinii in raport cu sexul sau virsta, ele constau mai curind in nuange decit in divergenge radicale.
190

socio-profesional. Muncitorii mai ales (540/s contra 240/s), apoi funclionatii (460/0 contra 32010) cred cX condigia lor economic5 depinde mai curind de clasa lor socialX; la fel gi agricultorii (350/o contra 3A0/o), celelalte grupuri insi, mai favorizate, apreciazi ci, dimpotrivi,, condigia lor econo-

"

,,Sondages",

t,

1951,

pp. 14-15.

t9r

mult de bogXgia relativi a lirii (32o/s contra 460/i. Sentimentul unei comunitiji de condilie economicX sau, altfel spus, congtiinla de clas5, va fi mai puternici la grupurile aele mai pulin insrlrite, in mdsura in care conceptul de clasi a devenit un instrument de luptX Ei de revendic5ri. Dar daci diferitele grupuri opteazi intr-un sens determinat 9i opus, se constat; in mod surprinzltor cI cele dou5 opinii se lntilnesc la toare.
micX depinde mai

tr coNSIDERATI DE DREAPTA, DE CENTRU sAU DE sT'.\T-,1

(dutie l96J)

S i* dd,"t*qJ
Total Bdrbati
Femei
%
12 10
1A

6. Q

oB

I $

*i

sl q!

s
%
100 100 100 100 100

Iaactivi
3.gricultori CJmercianli, *"r".irEi . uadre superioare, indus.

ta' gi de ,,stinga",
stinga gi

fesional.

afll intr-o largX dependeird-de grupul iocio-proln g.eneral,-gi foloiind cl'ige.le de ,,dreapla
la
dreap-

Preferintrele ideolosice $i aparrenenta polidcX

tl
tc

se

l6
t6

Mai jos se vede cL- s" identifici ele insele diferitele grupuri gi in ce mXsur5 nimlnui nu-i place si se recunoascX de dreapm sau micar conservator. In loc sI se simt5 de stinsa, adicl sI se afirme ln sensul progresului, prefeil sX se situeze ,,la centru*5. Femeile se refugiazi adesea in abtrinere, dar se recunosc foarte rar de stinga. DupX cum se vede, apartenenla politici poate fi coniideratX ca unul din factorii daci tt,r - opiniei "hia. ca factorul preponderent pu- srratificlrii blice. Toate anchetele asupra problemeior celor mai diverse atest; acest lucru, dar existi aici un fel de tautologie. Partidele polirice existX efectiv qi joaci un rol de prim plan in formarea opiniilor. Una din funcqiile lor, poate chiar princip-I5, este tocmai de a acgiona asupra opiniilor, a le cristalllza in jurul polilor ideologici pe care ii reprezind, dar fiecare din ele iEi recruteazX aderenEii 9i simparizanlii lntr-un mod diferengiat in diferitele mecll1.

conducere, industriagi, _libJr-profesioniEti ta gr la exrrema dreapti.

glsim mai muitri muncitori ia extrema stlngX. mai multe cadre de

tria;i,

]Iuncitori

Fuaclionari qi cadre medii

;

liber-prof esioniqti

l4
10

Preferinfd ideologicb Conuniqti

SFIO (Socialigti)
Radicali

]IRP

23

Independenfi
Fdrd preferinld exprimatd

4l
20
3

28 27 33 31 36 23 26 1B 42 29 26 34 32 19 36 34 15 35 33 24 27 29 30 27 24 35 31 r972100 17 73 I 42 42 10 56 7 14 41 3 15 56 4 20 t5 l0 72

%%%

r00
100 100 100

100 100 100 100 100 100

Dar in acelagi timp se poate vedea cI nu existl identitate intre apartennta sociali d atitudinile
5 ,,Sondages", 2, 1963, pp. 109-110.
192

politice. Daci muncitorii votea zi, cel mai adesea cu qi -se -simr mai muh de srfnga, nu tcti.comuniqrii voteaz; insi la fel, dupl cum grupurile iociale ceie mai favorizare nu ioteazd ixciusiv penrru IndependenSl sau pentru UNR 9i ,rr', to"t. se simt de .dreapta t3] .d.. cenrru. Analiza srrucrurii pro_ tesronale a dileritelor mase electorale. pe care scn_ daiele o fac posibilX , o aratd. in mi,ci este sulicient sI trimitem pe cititor la publicagiiie ""id.ni li de specialitate. Cu tiqlu -de exemplu, n" iigrr"'f i este dati strucrura diferitelor el.ctorate, ii fu"cgie de grupul socio.-profesional al capului i"*iG, in doui momenre diferite, in 1,965, dupi o serie de anchereG, i in.19671, dupl_ inteng;ite de vot expri_ mate in ajunul alegerilor legislafive din martie.

i';t{::;. r,:"ti, 7
,,Sondagesa,' 193

a' tltectorat' io''lloe;a"" 3, 1967, pp. 5l-5g.

in "sonda-

0in 108 perrcans care, tn

!

.|965,

ar vota

In alsgtrl ponku prrtldelo:

ri
E n6 EU

Li;

3i

6c

.a

o s

NS N\\'r
68 7375 63 Po.tidul

tl L;

Cs,silt

Portidd Socialiii

Po*ilul

Radicel

M. R-

P.

U. N. R.

Rep!blicdni lndependenl; Centrul Nc;imol

ol lndeper,dentilor

Nu.d$pund

Intentii da ys! srprlmats pefitru pllfu din celo mai aarl form.lll p0litlso prsftnte la alegarile din martle 19$7:
Portidul Coronirt

Fed&olio Stingii

Centrul Demcrct

Lhlsro pentru o V-o Republicd

Populollo frqncez6 odult6

in interiorul fiecirui grup profesional intervin, inrr-adevir, numerogi factori de diferengiere. Clasa muncitoare, de exemplu, ca fi celelalte clase sociale, nu formeazi un bloc omogen: natura meseriilor, calificarea, dimensiunea intreprinderilor gi h.ainte de toate nivelul veniturilor care se desfi;oard pe un evantai destul de larg, diversificX struc;ura sa, tot a$a cum diversifici gi opiniile. Unii sint =rai sensibili decit algii la influenla prosperir;lii 3conomice a lirii asupra propriului lor nivel de ;rai, nu toti au in aceeagi m5suri sentimentul unei redrepr5li sociale, unii agteapt5 o ameliorare a slrartei lor mai ales de la schimbXri lente, allii mai curind de la o imutaqie bruralX; altfel spus, unii ramin atraqi d,e o ideologie revolulionar5, allii sinr reformiqtj. Daci se. procedeazd la o comparaTai gie sistematici, pe acelagi plan, intre atitudinile gi cele ale funcgionarilor gi cadrelor, =uncitorilor c-a. c izbegte e mai puqin o opozitie radical5 cir o gradalie continu; a pozigiilor muncirorilor care, cie la un anumit nivel al venirurilor, se intllnesc cu acelea ale funcgionarilor qi cadrelors. Probabil ci in condiliile unor disponibilidli eco,nomice ana-rage, vom conslata aceleagi rend,inge dominante in =edii profesionale diferite. -Lceste deosebiri de opinii, ienrhizate de-a lungul unei sc5ri de venituri, oferi o imagine a struc:urii verticale a societiqii. Nu exist5 opozigie radi;aii intre douX grupuri extreme, ci o succesiune de intermediare, o progresie continuX de la 'ituagii pozigie mai pugin buni la alta mai bun5. Ace.. i:.;i fenomen apare in domeniul faptelor, in leg5r.rrd, de exemplu, cu orienrarea qi seleclia gcolar5, :: Franfa ca qi in alte qiri, in democraliile occi'succesele c:ntale, ca gi in democraliile populare. 1-olare, ca gi viitonrl profesionil care depinde de sint inscrise tn originile familiale, crescind =le, :iri discontinuirate de la mediile cele m,ai modesre -a acelea ale fun,caionarilor qi cadrelor medii, pinX

Fig.
d,e

ll. Struotura electotatului iliferitelor portiila, grupul soaio-aultural al capului familiei,

ln funclic

-;,,!f"i,\,;t:n*:;i'
195

2'

7e56: conditions, attitudes

et

la grupuriie sociale cele mai favorizate. in structurile so'ciale ca qi in atitudinile care le expriml exist5 o int,repitrundere a grupurilor la nivelul granigelor lor inferioarl qi superioarl, realizind'u-se astfel o tramX continu5.

le

plus, un principiu superior de conformitate tntre ele. Fiecare persoanX are leg5turi cu alte grupuri, intr-o incrucigare strtns5 de apartenenle diverse. Dincolo de apartenenqa la grupuri determinate, fiecare este legat de colectivitigi mai vaste, de comunitatea nagionalX, situatX ea insXgi in centrul relaqiilor diversificate cu alte comunitigi nafionale. Toate grupurile participi laolaltl la moduri de viaqX gi la interese comune care interfereazX cu obiqnuin;e sau cu interese particulare. DacI in societate sau in cursul evenimentelor se
unegte

ln

vidqile, ca 9i indivizii, nu se v5d schimbindu-se. De aici rezultX, in cursul timpului, modific5ri de atitudini, care se produc insX mai lent decit schimbXrile de structurS. Ceea ce ieri era revolutionar, astizi se inscrie in cotidian gi pdtrunde pe nesimgite in toate grupurile. in ce mXsur5 cregterea generall a nivelului de instrucqie qi de trai a redus deia gi va mai reduce distanga intre grupuri gi, in consecinf5, intre opinii? Neputtndu-se rlspunde la aceasti tntrebare, esre necesar sa reperim in societatea actuali diferigii factori de diferenfere a clror influenqX este
percepribil;.
5. SEPARAREA FACTORILOR

produce o schimbare, repercusiunea ei se simte sirnultan in toate grupurile; clci societatea se schimbI, iar structurile se modificX, chiar dacX colecti-

Diverse metode au ca obiect izolarea factorilor, cu scopul de a mXsura influenia lor specific5. Metoda lui Belson, zisi de segmentare, const; in a separa intr.-o^ populalie. grupuri dijr ce in ce mai
omogene
196

runcjie de un caracter dat, un coeficient a carui saloare este cu atit mai ridicati cu cit puterea lui explicativi e mai mare. O iolicare a acestei metode a avut loc in dorgniul'politic. cu ocazia celui de-al doilea tur al aiegerilor prezidenqiale din decembrie 1965e. Datele ceior doui anchete au fost cumulate deoarece :rau foarte apropiate in timp, iar opiniile.expli:r.1ie nu varlasera practic di la uni la alta. In :cest.fel egantioanele au fost mai numerolge q! au :ermis a se regine noul criterii susceptibile de a ::ercita o influenti asupra orientXrii votului: serul. virsta, profesia persoanelor interogate qi a ca:ului de fimilie, importanga 9i localizaiea comunei ie retedintS, venitul, nivelul de instrucgie gi pre-nqa televiziunii in locuin95. Influenla acestui din urmX factor a reieqit din acest studiu ca fiind practic nuli. Algi trei fac:ori au, dimpotrivi, o putere explicativi ridicatX, ioi dintre aceqtia fiind fbarte legaii intre ei. Oprind :rcratiile atunci cind coeficientul aflat pentru un Erup este foarte slab,. se obgin zece gfiPuri -al ciror comportament electoral e foarte diferenliat :! lerarhlzat. \Iotul in favoarea generalului de Gaulle fiind ie 550/o din totalul sufragiilor exprimate in ziua scrutinului, ca Ei in e$antion, variazd" dupX grupuri lntre 75,30/o $i 25,40/0. ln primul caz, tn care trei sferturi din sufragii sint gaulliste, este vorba de femei care locuiesc in nordul Franqei sau in regiunea pariziani, al cXror cap de familie nu este nici muncitor, nici funcaionar. Din contrl, un sfert din sufragiile gaulliste apartin b5rbagilor care locuiesc in sudul Frangei sau in regiunea parizian5, cu un nivel de instrucqie elementarX, capul tamiliei fiind fie muncitor, fie funcjionar.
e Philippe Mothe, Le aote des Frangais lors du ;:uxiitne tou| des 6lections prsidentielles de dtcembre :96t. Un extmple d'application de Ia m|thode de seg*::'t:.ztion de Belson, in ,,Sondages*, I, 1966, pp. 15-20.
197

tl rn a calcula pentru fiecare grup, in

Oricare ar fi rezultatele constatate in aceste cazuri precise, determinarea lor intr-o populagie de grupuri cit mai concrete din punct de vedere sociologic, permite o analizl foarte finX a reacliilor de opinii sau de comportamente, in sinul fiec5ruia dintre ele. Se ofer5 astfel perspective atit pentru o cunoaqtere a piegei, cit qi pentru o cercetare a criteriilor explicative ale unor conduite sau atitudlnr.
6. APARTENENTA RELIGIOASA

s*s r'n :

+N@tr)cr* <co

d8

ix
$1

@roco* *co
I

u) C'l Cr c\

6l

pildX, stau lucrurile cu factorul religios, cXci valorile spirituale inscrise in adincul conqtiintrelor determin5 in multe domenii atitudini care variazZ dupi gradul de ataEament fali de ele. Tot in legXtur5 cu alegerile prezidenqiale din 1965 din Franta, s-a efectuat, la o anchetX posterioar5 scrutinului, o analizi fn care s-a linut seama de apartenen1a religioasXlo.

O acaiune importantX pot exercita gi alte criter.ii. absente din analizX s'au neobservate. Ata, de

s$$
+
:$E :; E$F$ o s 6L
6h

F\

o)

@cic.i:
6 e

** 8*-

Or

lO

<*l
E

sR$$

ln tabelul aliturat

sufragiile intre mul tur, dup5 nivelul de practic5 religioas5ll. Votul pentru generalul de Gaulle, ca ;i nentru Lecanuet, reprezentant al MiqcXrii republicane
populare, de inspiralie cre;tinX, precum si cel pentru Tixier-Vignancour, candidat al dreptei, nu inceteazd. sX descreascX de Ia catolici practicanqi Ia nepracticanfi qi la acei care declarX ci nu aparqin nici unei religii. Invers stau lucrurile ln ceea ce privegte pe candidatul stingii, Mitterrand.
10 Michel Bril{ L'appartenance religieuse et le a-ote da s dtcembre 196J, in ,.Sondages', 2, 1966, pp. 15-20. " 1\lvelul detlnlt our)a rasDunsurrle la ooua lntreDarr: ,,Cirei religii apargineqi?'iar la catolici:,,Cit de frecvent mergeli la bisericS, o datl pe sdptiminS. rnai des, nicioda-

se arat5 cum se rcpartizeazd" diferitii candidati prezenqi la pri-

(o@Onl

sErs
o. g
6. q k.

.9
9'

'ui; ri'i i! 3 y F E E *
5.:5
=>=
o5l ido^ra'i

de

t5?'
198

EFE ** ;: s X s ?,.4 " J 1.1 6-a.q(-AH

J z

a n Jto .g = !,
l

: .e

i
.o
E

sint mai mari decit cele consrarate altor criterii.- sex,.virsr; sau profesiune. O analizi srarisric; riguroasi alcrti cd, roare acesre criterii se afli intr-adevXr in leg5turl semnificaii_ vi-cu votul exprimat, dar-legir;ra cea-*ai put.i_ nrca este in cazul criteriului riligios. ,,ln aceste con_ di1.ii, scrie Michel Br0li, .fajX Je importanqa poli_ tic5.a acestui factor religios, ,. pu.r.'intr.b"r.i"-J. a il.1 g.e rlmine din influenla celorlalte criterii de analizl sex,,virst5, profesie ,"u ,.eiu". de - ponderea indata ce - anu_ criteriului religioi esre latl.". inrilni -qi alte exemple in care atitudinile . YoT fata de rgjigie.ioaci un rol determinant in forma_ rea oprnirlor,qi ln conduite, qi nu este penrru pri_ ma oara clnd lmportanqa ei este scoas; in eviden_ ga. Aceste concluzii sint asemenea acelora din unele lucrlri ale lui Andrd Siegfried gi ale continu"toril
Decalajele
baz-4
p_e

istorice, regionale sau locale, cul_ turale gi sociale- care modiTicl intensitatea acgiu_ nii lui, dac5 nu-chiar 9i sensul in care ea se exer_ cit5. DacX in toate l5rile occidentale catolicii au avut multX vreme mai mulqi copii decit protes_ tanjii sau adepgii altor religii, in^ Franga, garl cu o mare maioritate catolicX, natalitatea a fost ti vreme foarte sc5zutS, poate chiar cea maimul_ scX_ zutd. Efectul de antrenare exercitat asupra tuturor grupurilor_ dintr-un conrext general mai^larg se fa_ ce simgit din plin.
7. SOCIETATEA TOTALA apa.rtenenjele lor sociale ai fi opiniile fieclruia, ele se tormeazd sau se transforml in interiorul fiec5_

lor sii in marerie de. sociolo-gi. it."tor"i; qi ;"fld_ c5, ca qi din acelea de sociol"ogi. ,.ligio"i5. f"fti, factorul. religios nu este nici Jl un f"actor care ac_ troneazi in stare pur5. El este asociat cu tot felul
de impreiurir!

lnr-adevir, oricit de puternic inrldXcinate in

rui grup, in virturea unui principiu care d.plc.ii

li!e. -\stfel, schimbarea globall nu se explicX in nici :: fel prin rXsrurnarea poziqiei, oricare ar fi ea, : treunui srup particular. Un grup nu inceteazd 'cu-atit :.::lr-o datl de a fi favorabil, 9i mai putrin ::': devine brusc ostil. Opinia public5 nu e capabil5 -': assmenea palinodii, Ja nu este nicidecum versa:l!. Dar, cind sub efectul unei cauze care in ma:rritatea cazurilor ar putea fi ptecizatd, se produce i: ansamblul opiniei o miscare, atunci aceasta afec::azd toate gruourile. Cele mai favorabile, chiar Ci: orrnct de vedere ideolosic. sint mai putin afeciar in cele mai putin favorabile'ostilitatea =te. :Teste, sau invers. Deosebirile intre grupuri rXmin acelea5i, dar toate sint atinse ?n acelagi timp de i:eleasi tmpreiurXri. Pe acelaEi tabel figureazi, qi repartitia sociolo:.ci a elecbratului Ia cele douX alegeri preziden:::le din 1965 qi 1969. Omul ales ca presedinte se 1.?.te-schimba, diversitatea grupuriloi se menqine iesX. iar cele care i-au fost mai favorabile conru::azi tendinlele fundamentale ale politicii sale.
::
f ^ |

aieleasi deosebiri, demografice, sociale sau ideolo:ice. dupX grupuri. Tabelul care urmeazi ilustrea:a acest fapt in ce prive$te popularitatea genera-:1u! de Gaulle. Au fost alese trei momenre. de :.rs si de jos, in care variatriile au fost foarre sen-

:rare grupurile. Situagia generali sau Eocul eve:-i:nentului au risuner in fiecare individ. le aceastX privinqX nimic nu e mai ilustrativ ::cir varialiile de popularitate ale unui om de stat, ;ariagii care por fi mai mult sau mai puqin impnante, dupX cum e mai mult sau mai-putrin ra::d cursul evenimentelor. ln iurul unei linii care :-rezint5 tendinla medie pe' o perioadi l;;t, i!-3astX popularitate trece prin miscXri de cresrere :: scidere in momentele ln'care se produc anumite ::rcumstante, economice sau politice, privind viaja :-ternX sau internalionalX. Dar oricare ar fi nit:lul pooularit5qii, intotdeauna se tnregistreazi

.s\ st
SE*
q

ro 6il

<!+
ro

*l**
r.Clct{
co@00@ (t)
ro ro ro

co$
iO

r$lOf

IIII

cooF*ibto) co@rnclHrro CIOCOO)rO ic.I$l'\@

.* h.:

.s o\ lO

(t

(9ro

F\OC

u)mc

tlt

.si s.: s.:

!<

:o tf)

iCD

ro

irOrOlo

iCaF\rOrD:

co

:-5:e.I@

co

O)F\tO I
Cl

r(i

{EE
\E =

sq

\ \
L]

B'()

\o ta) o-tt)

qD*

s(0
Cl
O)

O) lra to rn .+i rO tO (g

O)F\s)rOtoa (o(0(oro<:

--i@N

rrC(9.$rO

n6l5
;e
@

F*s d H s'i -s .s s, kR
sr

@ct

o).+arco co
co co

ci

<o.)F\F-(gr ci c] cQ co co : tOO)Orr:bi rOrO(0lOtOt +6ls:h1 co ci.+.+ $: @O@O(oc <ua$$CQc\o)o)$coa clctclc{ct. 6o)orrfit (ohrocp(oi

r--@o)o) c=19rDui
c i cd o6 6

@roroct F\$O).Of-a i$cOF\Or\

6l
o

ts

&
,l

\Sts xs **e s s'F *: tsi]i3 B q *o =.* FTF . E:.

ro dl o\b

r.o (0

cOo)O)@ ro to ut cl)

@d .+
roN

co

lttl lttt lltl tttl

ttttttt lrttrtl
OHOHHcICO D\COCQi Cl:

rJ

d d

@F\ co$ @(o 6{F o@

:ic*roh --stO{C?) c-CF\< :i-arC\e\ --F-O)ol

F-t

>!F
NX

e
t-r

k o
F+

i :s

Ss. s :.s

6rn-to@coh HbhOO)(gh

d..: -Ea Ets;

q

be:,q H

.s
.E

@m.:d :.UdE,

.F

.a s' f-1 v)

a:*

roo

.- so)+.r - co$(o F itttN.ll

-\ o60ro

.i .: .i s* cd cd <d'El s
.S

iis or

j i_c!4+5EFr i' : E 'Y

'ra .a*F 'r a, F .O 6'; U

Xl

.'9 'S E'

..

ii

E#; i-" r_q E .9.e._

':
E

bE ".9

fit .r E&
'

! :

-t. 5 '=

! n

6 :g58Eflff{ +i

Qrr SEE

ij*= :2263

i il,6/,EbEZ

;EZZEflEgE

Un principiu superior, care ar -putea. fi foarte bine ce'ea .. i-" .oin.nit a se numi opinie publicS,
deo5seste ca

VIII
IN I A $ I COM PO RT AM ENT ELE COLECTIVE
OP

influenti ata$amentul pe care membrii ma"ifestl faq5 de normele 9i ideologia -grupului restrins. Aceit principiu superior este legat 'de a insamblului de care lin grusituatia x seneralX v. p.urile .restrinse, clci acest ansamblu se miqcl in tlmp sr are o lstorle. Conqtiinqa individuall, constiiirta de partid si con$tiinla nagionalX sint ancoi"t" in aceeaqi istorie. Oricit de puterni,ce ar fi determinlrile exterioare care cuprind pe fiecare individ din toate pXrlile, opinia publici se migci 9i se schimbi. pentru cI situatiile cu care ea este confruntati sL reinnoiesc neincetat qi se schimbX qi ele. Mereu la fel cu sine insl$i, ea este ca o api lini9titX. Daci nimic n-o tulburX, dacX nici o influengX exterioari nu aciioneazX asupra ei, ea rXrntne atit de egali qi mobili incit existenqa. ei. trece apr.gape neobiervatX. Ea se formeazd. insi in legXrurI cu evenimentul, care este pentru ea o naqtere mereu
s5i

li

Analiza la care se poate proceda datoritd sondaielor de opinie nu se refer5 numai la diferitele car compun populaiia,.ci la miparea in{lpuri sigi a viegii economice, sociale gi politice, a$a cum reiese ea din caracterele generale ale societlqii con-i!nporane.

noui.

Citeva exemple intengionat limitate, din cimpu ::r:ns al aplicaliilor celor mai curente, vor arlta gi de sonda=rportanta valoarea serviciilor aduse i: si directiile in care se contureazX o cunoagtere i necanismelor opiniei publice. Observarea rXbiitoare qi continuX a faptelor de opinie, chiar dac: ele nu pot fi integrate de la inceput tntr-un ,istem de ansamblu, este calea cXtre elaborarea ::rei teorii ce se constituie treptat.
1. PSIHOLOGIA ECONOMICA

Societatea actualX, a$a cum ne place sX repetXm, este gi tinde si devini tot mai mult o societate de .-onsum. Un numXr crescind de consumatori dispun

j: un nivel de trai suficient pentru a putea apre:ia 9i alege ,,la discregie" bunurile gi serviciile, proilor
-rsa colectivi a opgiunilor

exercitl asupra economiei o acliune tot mai r{unoscutd. Practica curent; gi generalizatl a stu205

:usele sau mXrcile care le convin cel mai bine. Oriensau cererea consumato-

diilor oietei exprinri nevoia imperioasl pentru producXtori d. a se folosi de aceast; acliune'

!* fi zadarnic sX desprindem vreo,imagine-.oa..."i. di., *"t" prodigioasX de date colectate zilnic in lu*e de studiile lrivind piaia, 9i e suficient si admitem ci gefii de intreprinderi sau oamenll d" ;l;;;;i; cu sriiX de rentabilill-te qi de profit' n-ar consacra sume deloc negliiabile.pentru cerceinformilii folositoare' Pes;;i ;;i.-", "du.. opin-iei depun ;;;*i,ist,;tl"nit*.t. de sondal. ale migcdrile cona sesiza pentru ,rn efort p.rttitrr"rrt pucltre de ele percepute sint .u* i;;;;i,'"s" fi ar tli;.';.;; .ti. obi..rui unoi intrebiri care dar datS' -t"ttit. a".\ ar fi puse doar o singuri lor :;;;--;;pi;i intregul sens prin repeta.reagomalu.in sursul timpului, cu privire la propo-rfrle de irai de la un an la ili; ;;;p*;;." nivelului de a. emigra sau numai de a u piiJisp.ozigia -dot"i.iti"t, "]ill meserla orr regrunea' Nu tn;;i#b; .# ita"i"t5 cI hotirtrile luate de consumatori' p"oi..t*t. sau realizate, precum 9i ;;;#rt;il. mlsuri de pire.depind o"tiiic, 'qi-o'fac intr-o largi ""ii p.'care despre migcarea coniuncturii' t."
pe care le incearci.

de sentimentele de securitate sau de rnsecurltate La abordarea pur economicX sau contabild" a fe,ro*en.lo, se adaugX o abordare psihologicX' Cos-

i"t "i.fii in special este mXsurat pe baza variaqiilot obt.trr"te'la -pregurile. unui numXr determinat

j: cirre public are un caracrer de obiectivitatel. ---ieori insl cele doui curbe obtinute se indepir::azd, dind la iveald in constiinia colectivX feno:::re de anticipare sau de riminere in urmX, care j: p.ot repercuta asupra conduitelor. In plus, o '-:.,altzi. sociologici dupl locul de reEedintX iau du:; nediile socio-profesionale ne poate limuri asu--;: distangei, atit obiective cit gi subiective, intre :-;-.rsele grupuri, care poate genera tensiuni mai ::.r sau mai pugin puternice. Abaterile relative in:i. esrimaliile date de diferite grupuri, rlmin cons:;-r: in cursul timpului, ceea ce-verificl din nou :i:rul ci toli participi simultan la fenomene glo::.-i. car-e se repercuteazi, in rnod analog asupra :-:-.uor. ln sfirpii, prin cregterea indicilorJ mai 'reE-:-,rti declt cea a pregurilor gi lipsit5 de paliere, -* ';erificl faptul cX publicul este-sensibil la creqdar nu sesizeazi deloc lncetinirile sau scXde=::. ::;. fiind oarecum obignuit cu inflatia. R.egularitatea constatatl la estimatiile succesive ;-: ccstului vieqii a permis in plus sesizarea unui :::-:nen generalizabil tra toate opiniile care se ex::--:li cantitativ, fenomen care - constituie o lege ::.:=maticX. ,,Estimatriile se distribuie pe o curSX .:::ritmicX obignuitl, adi,cX oricare ar fi cadrul so:::-d.emografic in care sinr observate gi analizate :::inagiile individuale, logaritmii sumelor estimare :a necesare unei familii de patru persoane se repar:-::u1. dupi legea lui Gauss"z.
::= ar putea sX imprigtie unele neinlelegeri
Eraminarc de aproape, darele anchetelor de opisau

de produse sau de servicii, ceea ce permite liderilor'politici si aiusteze eventual nivelul salariilor' Tot'astfel, un indice psihologic al costului vielii compari in timp rispunsurile la -o intrebare slmpli:^,,Care .tt", d"p; pirere,a dv., suma lunarl uaiului unei familii de patru persoane, ln "...t"d localitatea dv.?" Concordanla generalX intre indicele psihologic stabilit in Franga -de IFOP qi inJi..l. u.onom"ic al INSEE, dovedeqte in primul rind cX perceperea migclrii generale a pregurilor
204

: \-ezi J.StoetzeT, Un nouvel indice du. cofrt d.e Ia : ' . l')ndice psychologique de l'lnstitut frangais d'opinion -. ii+e, in ,,Revue 6conomique", 3, 1951, pp. 326-342; -cohi 3 o g uel, L'indice psycholosique du de la vie': r.'e, iignificarion, rtsultirs, iri .Sondages", 3, 1963, pp.
r

-:4. : J.,.S t o.e t z e J,

, :::i:J,
;,:,::ear

Opinion. p.ubli.que ,et sondages, Encyuntaersalis, gi La distribution des reuenus en Fratt;z:':ques donntes et qwclqaes analyses, in M|langes en de Raymond. Aron, Paris, 1971, t. lI, pp, 97-

''

I I
:

Dresupuneri eronate. Astfel, una

rXzboi' iiri.ri.f'.tit.i a. to."i"ge in-Franqa, dupi accepta n-ar francezri ci a Dutut fi ideea greqitX lo-r'

din cauzele per.-

r;'pU*"*;-sum; suficiente.PenJrg locuinqa manifestind o puternici opozltle taqa de orlce marire a chiriiloi oficiale. Citeva anchete au aratat sX pl5teasci ;t, did;;ti"i, francezii ar accepta ,."ilp, bineinleles cu.condilii de. a,gisi locu"tii nevoilor lor'.mar,ales cel mar -fut.uu, inte corespunzitoarc dealrfel, adeseori chirii Hii ;;;;:fi-'.tt"
lo"tt.
scumpe.

pe lingX glaa;;;;t;;;; s'i't ud.s.oti prea discrete, miiloace de aucare ;il;;;iilic., ,,iri*biiate", a se face auzite3.

Dai opiniile

anonime date,la iveall

ii;*ti"rtt

ni". iti- lac. dru*, incetul cu inceiul' Astfel,

Cu toate acestea utilitatea investigafilor psiholoCocerceseneral al Planului a d.ispus.si se

teze cum s-ar repartiza cheltuielile -salarialilor. in ip-*"""'"".i cregieri cu 2Aolo a veniturilor,- obiec-

momentul investigagiei, limiasemenea anchetatX """la salariagii urbani. ,,Evident, c.ertitudini' Ar aduclnd fi interpretate'ca i. comporviitor tn afirm'e ci ""i s5'se """.tt.t"gi ii ot"ir*ii"i inexact va corespunde. ;;#.;;il;iot a schimbare indicat'-o le-au ei ."t. ;;;tii;;-p. urmeurma la poat-e' ..ttitiUtotui economic al 15rii ei dorinlelor il;;;u--otiri.xti'ale parte,nevoilor manifestate intenqiile alti de Pe inii"'iritot". ar,.h.tut. pot fi influenlate de un il;;;;;;;;I" -sau de o ausieritate pe care solicitXri"""io-t*ita unor . simple ten-taqii sint in sau i. ;;bii;i;t1ii staie sX le zdruncine. Rezultatele otera totu$t conla de.i*ii ..t* cu privire la nwoile salarialilor, la sectoaactuale, resursele de .J"ii. a.terminate iele'in care nu ameninqi nici o supraproductrie' la i;;;.itf;;tlile 9i fr'ustriiil. ."tt ar putea fi corectat.. A..rt. rczvltate trebuie ,,si permiti' adminisii"ri.i fublice gi intreprinderilor sI se angaieze

;il-ffi;:t;

pj"ii r"

F,xemplele ar purea fi inmulgite, dar dincolo de proliferarea sau dispersia cerceririlor intreprinse irtr-un scop dercrminat, acgiunea qi teoria econo:rici au profitat deia de pe urma efortului depus. I::. .branga, de exemplu, INSEE procedeazi regulat ^a sonlaje penrru cunoafrerea intengiilor de achi::gie ale publicului gi a migcirii conjuncturiis. Sta:iul pur empiric este insi depXgir, -iar comporra:s.entul economic se llmureste in lumina c'onceote.or- 9i a principiilor psihologiei. inu-adevlr, in iaulte cazuri migcarea economiei, crizele $i avintunile ei, oscilaflile de durat5 scurtl sau mijlocie nu ar putea fi inlelese fd"ri" a gine seami de- conduiele adoptate de public qi de motivaqiile lor. Ecolomia, clasici recurgea spontan la un lirnbai psiholcgic ficind apel la nogiuni ca acelea de credit sau ie incredere, dar nu mergea deloc mai departe 9i ::te vorba acum ,,d,e a reintroduce spiritul uman in analiza economic5 din care, tn mod foarte curios, a fost atit de des izgonir in trecut"6. Or, pentru a proceda la investigagii asupra evenimentelor psiho-economice ale epocii noastie, anchetele prin sondaj ,,pot fi considerate ca instrumenrul metodoiogic fundamental". Efortul cel mai sistematic in acesr sens. atit Deniru colectarea de date cit qi pentru elaborarea'teorericS, ,este desfXqurat de 20 de ani la Swrvey Research Center al Universitijii din Michigan, in Statele Unite, condus de George Karona 9i1a care colaboreazi cigiva dintre cei mai buni specialisti in sondaje, Rensis Lickert, Angus Campbe-ll, Leslie
a H i r s c h, prefal5 la Enqute swr les tendances de la :onsommatiott des salari|s arbains, op. cit., 1955. 5 A se vedea cu titlu indicativ: Les attitudes et inten:ions d,'acbat des particuliers en jain 1955 et en juin 1967, in ,,Etudes et conjoncture", suplimente nr. 8, 1955, qi nr. 8,
1967.

;u mai multi indr5zneali pe calea expansiunii", arari in incheiere Comisarul general al'Planuluil.

3 V. A. S a u v y, L'opinion publique, Paris, Presses Universitaires de France, 1956.

208

lconomique e.t ses t6ches,

.ogte economtqtre, op. 209

.6G,-Katona 9i A. Lauterbach, La
cit., p. !44,

in P. L.

psgchologie

y n a u d,

Li

ptyr6o-

Kish si Charles F. Cannel' Programul Centrului

cuprinde diverse caPitole:

L) O anchet5 anual5 referitor la. bugetul conoe suniatorilor, eicctuati asuprr unul efantton qt cubugetare unitiqi de 2 000 pini la 3 000 cepi cigtigurilor, a averilor' a da-

:: :lasi sociall 9i de virsti ar trebui si <iiversifice opiniile :: ::actiile. Absenta unor conducXtori qi lipsa de informalie :.i:ra ceea ce gindesc ai fac alli consumatori, face impror:.- ca uniformitatea de vederi qi de comportamente sX ::- contagiune. Sondajeie au arEtat totugi ci modurile de a . :::a perspectivele financiare per:onale, tendinlele econon:i:-::nerale, inflalia, finanlele publice qi repercusiunile eco- -::::e a1e rizboiului rece, au fost simiiare qi au evoluat

:1':a interese comune, Deosebirile de regiune, de venituri,

:::,-:e fie din

apartenenla

la un grup, fie din imitalie

sau

"ri""fiJ'aisitibnti" ioriilor $i a tranzacqiilor irnportante; '")i"ttLrt.t.

de cumpirare' ri.i'"tl*Jinii"i ii * ptedispoziliilor de L l00 .fd;;; ;til.tttinl "s,tpt" unui egantion fiind inso1ul.9i..sogia ittdivizi, f"-l"sijii d.

p"t;o[i.., cu-scopul studierii

evolu-

"f"Y ierogati alternativ, li vizind opinrrle $l

vele"

perspectr-

de cumpXrare ale consumatortlor, precum $l de actuali;;tiil. i"t i" pi".ipalele evenimente un se stabtlegte anchete, pa acestor baza t"t.: "1nopinie"; dicede -'3) A".'h;i. ocat-iottoie pe teme de interes teoretic qi practic. Asa curn se proce de a Vd- de reguli in Statele Uniie, finangarea cercetirilor este aslgurata prln dotatii si contracte incheiate cu firme particulare ;";;;. *ie admi"istragiei, dar toate rezultatelc ' 'meazi obiectui unol rapoartc' slnr publrcxte fl 1.9.r ertlcole, monograrll 5i cirii 9i aiimenteazi in special o,pera lui George l(atou:r1. factorii car.e b;; ,..unor. ci"ignoranga privind consumatorrale, determini atitudinile cconomice 5i colaboratorii sii il;-;;;;"tine mare, Katona. descoperiri importan;;t ;i;;'anumit numir de de consum' ln societXli unei ;. ;;,;" itnclionarea ^o' complegeneralS'vine obt.t"tr;e ;tifi;i';"d" "iii.,"i"r;" lu sfireitul sX glpitolului la siinilirudinea schimbXrilor "a.-""i*.'i" to,-rt. gt,tp"rile' Katona scrie:

din sondajele de opinie in -..::::de j.

eeonnmii

::-:r ia

foarte numerosi americani. AceeaSi concluzie

se

materie de cheltuieii Nrr existi uniformitate in sensul strict

:'-r-ntului, fiindci existl vederi minoritare gi deosebiri ..:::.iduale, Dar existenla unui grup modal foarte nume:.

r-

i :-:-a permis si vorbim despre opinia conswmatorulai ame- .:-.. :lunci cind, de exemplu, am constatat cX inflalia e;.r ::-,:j:rat5 ca un r5u sau cind se credea cI o crizX gravX
-:r
pctp nncihilX"8

il;';;;i;ii" ;;J;;;;-p"i,rii.

consumatorii americani ,,Spre deosebire de producEtori, grup conqtient de a un ,int' n.o.gunitali 5i nu constituie

? A se vedea in special: Geo rge- K-a-t ona' La sociitt di' ii'", t'*du'" de M' Perineau' Paris' d, ,;;t;*;;;i"'
L{ommes er Techniclues, 1966' 210

:iatona apreciazi"..cX, in contradiclie cu .ideile *::nte, COnSUmatOrit nU Slnt palate SaU marlonete ,,:3 s3.lasI manipulate. Ei sint din ce tn ce mai :-.-:.ua1i, sau instruiji, iar publicitatea va trebui in ,.:rr si tinX seama de acest lucru. Ei sint oamcni : - : oipnuinge, dar gi cu iudecat5 gi intre a acfiona :,-" obi;nuingX gi uneori prin alegere deliberati nu , ..,:a nici o contradicqie. Visurile qi doringele lor : ::--arqinesc la ce'ea ce este realizabil. -:: cLncept de naturi, gtiingific5, deoarece varia' -: sale pot fi mXsurate gi asociate cu varialiile . -:lt-uielilor, este acela de ,,dispozilie de cumplra:,'. jistinct qi independent de ,,capacitate de cum- "::r:": in anumite momente, corespunz;toare "---rr a5tept;ri de diverse ordine, consrimatorii iqi - :::ficd chehuielile in plus sau in minus inrr-o --.;,:ri care nu poate fi explicarl prin schimbXri -- ;.:ituriie lor qi care.qoltg .ch1ar .s5 -meargl in .:'::i conrrar
-

acestor schimbXri. Evolugia dispozi-

r.t a2rl.

D. tf u.

o perioa#.lt*:l-lii":i..*iiei de cumpirare .pe qdu-ca: iii"a. a" ca^racterul progresiv qi de, durata qisa-9t si.lnvege iinicapabile ii.ii.i"t.. .IVt"t.le alta"e' clipS.la o la $iitir#'"ii"i","tt"t;u delor constituie incitalii p.to.pt'-tu, iilil"t;i. 9i pot 9i comportamentele. tioaiiitu care economice

2. COMPORTAMENTE DEMOGRAFICE
SI SOCIALE

A.

Natalitatea, fenomen de oPinie

6"". i""ir; 1" +eltuialX' increde;;;iil":'V.;iit. j"itot de succes in politic5, tot a$a-cum' ;i;';;'"t ea este tttt f"ctot. de. natalitate a"*."it, i;;t:;; "ii in familii' ;,i. ;ii*.-"aet'ri U; nivelul de r.rdif.-r..tt Toti consumatorlr, ",t"tJYlilo' Ior, sesizeazi evenimentele 9i gtirile in ace.Iaqr-ttm^p' acelea$I to91 Ia atunci si aceleasi cauze produc a conneorganlzata masain in sfirqit, Lhi*U5ti.

DacX teoria economic5 se strXduieqte si integre:e factorii umani gi psihologici, in domeniul teo-

:i:i

;iffi;

ryii:

demografice aceaitX ten-dingX este qi mai ac;:ntuatl. bmenirea a intrat intr-o fazX a istoriei ;:le cind, prin limitarea nagterilor, migcar.ea populatiei depinde din ce in ce mai mult de voinga .riilor. Dincolo de toate varialiile individuale, na:alitatea a devenit un fenomen de opinie publici.

ffi;;;;iilioutitb',,o

^de staDlllzarntluenqa de Prudenga ( economiei )' ''' toare asupra -care cu se opun exceselor 9i exercitd

diversitate

tendinqe.,care

consumat6rii fac dovadi po-ate .it comPa-rata., proclucatorrlor' acea care caracterizeazi conduitele lor"10' investiliile si in special t^ relativ il ":iitti;,-K;;;;; crede in elaborarea economice 9i conduitelor a teorii "4"; se. pot intot"orooi"A'l'unei .o,',"*"totilor i.".riit. ;J;;iL, a continua srudieil;; *i,,ilb;-;f este necesar a nu rlsca "a se pentru rea lor firi intrerupere' unor reactu ana viitor in proiectarea la mirgini terioare*. o ptotp.iiiai. tttstindi .creeaz5 nevoi ei mai mult ;;i;;; ,"tirfi..t. ti"J" ti mlreascX tehnodescoperirile vedere in *ita ;t;il;;;;, qi le nu consumatorul pt.r.nt i,;;i.1.,.;;".;tJ tt poate lmaglna. .ar lnA ne pronunta asupra acestor -concepttl esle expunerr; acestei s.mr," ,i depigim cadrul s-1.de^sopinie' de ,i"r'"ti,5-i"ndaielor ..i, t"g .X, o explorare tecunoa.' rn chis un cimp larg pentru -de amprenta oplnrel sesiza a r.J.t"u incirciri-i pentru a econ-omlce fluctuagiilor publice asupra .$r unei aiutorul cu [;i;; *"i uin. ;;;-ii;;'aqii lor' componentelor tuturor i""iffi;ilt"t.g.ti a
10

l:: consecinjX, gtiinga Ei acAiunea au aceeagi nevoie ri cunoascX reacjiile opiniei publice in aceastX pri-.-:n[i. Peste tot in lume gi din ce in ce mai mult, la sondaie cu scopul de a le obser': procedeazi ta'ctt mai indeaproape posibil, intr-atit probleme-

i:

c5pltat astdzi o importanlX, danu chiar o urgenji extremX. O schimbare in ag::pt5rile anumitor specialisti privind viitorul nu ='sie striinl de rezultatelc observate. In 1954, la primul Congres Mondial al Popuatiei, Stoetzel atrd.gea atenqia asupra importan::i atitudinilor cu privire la dimensiunea idealX a ianiliei. Analizind i5spunsurile la intrebarea: ,,Ca!3 este, dupX pirerea'dv., numlrul ideal de copii irtr-o familie?", pusX in mai multe rinduri in di:erite qXri, de mai multe insritute de op.inie, -el rrXta corespondenga strinsi intre rispunsul mediu i rata de natalitatell. Dispersia rXspunsurilor este ::rult mai strinsi decit distribulia realS a numXru-

:i

de populagie au

rr 1. Stoetzel, Les attitwtles et Ia tonioncture c!6mo--:=bique: Ia dimension id4ale de la f amille, Congresul :'::dial al populaliei, 1954, Naliunile Unite, 1955' t. VII, ::. 1019-1036. A se vedea qi V. Parker Mauldin, !:,:il-it! studies: Knoroledge, attitude and practice, in ,.Stu:::s in Family Planning', nr. 7. iunie 1965, p. 12; Vezi qi !::dages", 3, 1960, pp. 1f4-1a6; Dqtid V. G-lass,

e lbidem, p. 265.

::eiiy-Iimitation in Europe: d sarl)ey of recent stadies, in a.,}. O i s e r, ed. Researcb in Famillt Planning, Princeton,
213

lbidem, P. 267.

2t2

unui lui de copii in f amilii, relevind prezenga veritabil model colectiv. Rlspunsu-l modal este une;;t-;|m;i +resiv decit rispunsul m;di-t1, Toru].se af tln-

petrece ca 9i cum comportamentel.e etecttve de sX se apropie de acest model; Iara a rene.ga irJ";i" io. i..tion"li, numeroase perechi ar fi dorit, cumplnind bine. lucrurile, si aibl mai mulqi sau mal putrnl coprr decit 'au, dup5 cum se situa;".on.. t"n'dincolo de normX. AceastX nor""* ii-"iiiia dupX diferitele grup-uri. de virst5, ^dup5

real al copiilor siu dupi mediu, tntot""rnXiul J."""" insX in limitele -strinse, care definesc, in

la ce punct observarea atitudinilor prin netoda sondaielor poate explica fluctuaqiile coniuncturii demograf ice. Aceasti observare s-a desfSgurat fdrd intrerurere intr-un num5r mereu mai mare de 1iri, in diiecgii diverse,.ciutind in special sX dezviluie obicelurl sau asplralrr rn materie de contraceptrie, atit Ce importanie pentru viitorul populaliilor. In Sta::1e Unite, de exemplu, anchetele efectuarc la Princeton asupra unor e$antioane reprezentative, .-crrparX in decursul timpului numirul de copii dovede pin5 r:1i. agteptagi gi efectiv adugi pe lume. Pe baza unor
asemenea date qi qinind seamX de nagterile aqteptate pentru calculul ratei de fecunditate, au fost :laborate in Statele Unite perspective privitor la :ooulaqie. constatindu-se totodatX un aspect deosebit de interesantls. lntr-adevXr. repetarea studiilor gi confruntarea permanentX intre comporta:rente si atitudini permit formularea unor ipoteze ::rai bine fundate pentru determinarea perspecti-

raoort cu nivelul de fecunditate, colectivitatea nationalX in care sint ancorate. ' bi"ioio de o normX proprie fiecXrui grup, existX o normX mai largi cire ie repercuteazX in toate grunurile. Observarea fluctuatiilor psihologic-e in d"*tsul timpului aduce aceeaqi concluzie c-a qi -ob.;;;i"i;t di'.ct5. Aqa, de exemplu' dacX ';;;il a. .iti"" ani se tnregistreazi o nouX sc5dere a
fecunditXqii

specifici cutXrui grup particular, ci .tuturor grunurilor si se face simtiti in toate mediile' la toate

in tlrile

occidentale, aceasta

nu

este

trelor.

nu

["i"ta.'a.

lalizat, gtim insX cX ele ecqioneazd 9i se repercuteazi asupra tuturor elementelor constitutive ale societXlii totale. In exttemis, s-ar putea spune, fi.ri, a cXdea in paradox, cX daci astizi, femeile care au dep5sit ciclul vieqii lor fe'cunde ar fi sX aduce pe lume mai putini copii nrocreeze. "le in "r realitate' Se verificX astfel o dati decit au avut mai mult acel fenomen general dupX care opinia oublic5, zdruncinatX dintr-un motiv oarecare' pune in miqiare opiniile particulare sau de g!fp,.D^ealtfel,'prir, *ceast" ea qi este opinie public5. ln orice ciz, fdrd a inainta mai mult cu analiza, se
12

cunoastem exact cauzele acestui recul gene-

cXsXtorie qi

itt to"t.

generatriilelz' DacX

ln sfirgit, tot referitor la contraceptie, s-au efec:':at in mod sistematic, intr-un num5r cresclnd de :iri ale lwmii a treia, anchete tot mai numeroase, j:numite adeseori anchete KAP. de la iniqialele ;:rvintelor engleze Knowled,ge, Attitwde, Practice. Toate rezultatele stnt concordante ti par sX indice ci o schimbare de mentalitate este posibilX Ei loate este deia in curs in foarte multe regiuni pro1ifice din lume. Pooulafiile par con$tiente de efectele

fas--Sderii mortalitXqii asupra dimensiunii finale adesea ele doresc copii mai pulini decft au. =lliilor; ,:!icitX o cunoagtere a procedeelor contraceptive gi :ar hotXrite sX le foloseascX, dacX nu au si flcut-o

C:ia. AceastX constatare repetat;, al5turi de alte :i=ctome importante, n-a p,utut si nu exercite o :::fluenqi schimbXrii de opdc5 care s-a pro"snprn
-

puis quatre ans, in,,Economie et statistique-, I, 1' 1969' pp. 13-44.

214

G. Calot qi S. Hemery, La f\conditt diminue

d'e'

::'

: : . r n, Fertility dnd Family

Pinceton.
1956.

:: P. I(. \?he1pton, A. A. Campbe ll, f. E. PePlanning

in tbe t.lnited

Sra-

dus la numeroqi specialigti incepind cam din 1965. PinX atunci, perspectivele de cre$tere ale populagiei mondiale, elaborate in mai multe rinduri de Nagiunile lJnite, provocau un fel de descuraiare: nu se vedea cum ar Dutea fec'unditatea sX scadi destul de repede pentru a frina explozia demosrafic5. Acestui pesimism i-a urmat o oarecare des, tindere. Printie alte semne, cum ar fi descoperirea unor procedee contraceptive noi sau atitudinea mai multor guverne gi a celor mai inalte instantre relisioase, schimbarea posibilX a mentalitXlii apare ast5zi mai evidentX. Se intrevede mai clar cum s-ar putea accelera procesul de reglare demograficS. astfel incit trecerea de la o fecunditate naturalX la o fecunditate pe deplin voluntari sX se indeplineasci in ,,lumea a treia" intr-o duratX minimalX. ln materie de procrealie, ca gi in materie de consum, care reprezint5 dou5 aspecte inseparabile ale.dezvoltXrii,.scurt5rile. de duratX. par poate astd,zi mai puqin improbabile declt ieri, pentru ca t;rile rlmase in urmX sX strXbat5 aceleagi etape mai repede decit t5rile avansatel4. lntre cercet;rile de acest fel ;i sondaiele preelectorale e o mare distanqi. Cu toate acestea, tocmai orin aolicarea acelorasi metode ca in studiul ! l. opiniei publice se aiunge la refleclii de o semnificatie atit de largX. Viitorul rXmine deschis, fireqte, gi in situagia globalX pot interveni in orice moment schimb5ri care pun in cauzd o evolude in curs de desfirurare qi fac sX retnvie mentalit5d vechi, modificate doar in aparent;. Tocmai de aceea este cu atit mai important de a urm5ri permanent, prin studii repetate gi aprofundate, diversele aspecte ale opiniei, in toate domeniile in ca-re, constient sau inconqtient, oamenii devin agentii direcqi ai
miqcXrii sociale.
14 A se vedea in special Goran Ohlin, R|galation dlmograpbique et dheloppement \conomique, Paris, OCDE,

Situajia demografici nu este aceea$i, iar proble=ele se pun adeseori de manierl antiterici, in di::ritele culturi. Reacgiile francezilor ln acest doatestX persistenla unor curente de opinie =:niu *.--ninante gi totodatl ele aratl cum se pot pro-uce, in anumite momente speciale, schimbiri de ::inie destul de rapide. Mai multe anchete efec.::te tn rindul publicului de douizeci qi cinci de :,::i incoace de citre Institwtul nagional de stud,ii i:nografice, ar permite o analizl foarte aprofun::td, din care prezentXm aici citeva elementels. Dintre toate gXrile, Franqa a fost prima care a : : rnit pe calea limitXrii nagterilor, intr-atit incit :':pi o fazi, de depopulare virtualX, in aiunul :ltinului rdzboi a intrat intr-o depopulare realI. OdatX cu revenirea pXcii, publicul, devenind con':::rt de pericol, doregte o cregtere a populagiei. l: indati ce cregterea s-a produs, el e din nou cu:rins de teamX, Ei tendinga se r;stoarnI" (vezi igura 12): nu trebuie avut prea mulgi copii, pentru :. evita o creflere a populagiei, periculoasi in toa:: privinjele, fiindc5 economia n-ar putea-o urma i: oferi num5rul necesar de noi locuri de muncI. l" recenta coniuncturi, frica de qomai s-a trans::r:nat intr-o veritabilX obsesie, gi se pare cX aici ::zidi nodul problemei. Oricit de real ar fi avintul natalitXlii de la sfirrrul rlzboiului incoace, psihologia francezl, pen:- a folosi un termen simplu, a rimas ,,malthu.:::r5o. Asociind laolalt5 poziqiile adoptate ln 1967 ::ti de trei probleme, cregterea populaliei, nivelul

;ralitijii, j:riliilor,

-lism" nu mai pufin

t: la

favoarea mergind ,,natalismul" cel mai hotXrit, la un ,,antina-

mXsurile adoptate de guvern

se obline

o serie de atitudini

in

conv;ns, trecind prin pozilii

1957: Donald J. Bogre, Principles of Demography, New York, T.ondon, Sydney, Toronto, 1969.
216

Diversele tendinle por fi intilnite la roare caregoriile populaqiei, dai curentul dominant esre categoric malthusian.
Persistenga acesrui curenr se afl5, flri . la originea. unei schimblri

tndoiali,

Fig. 12. Proporlii,

mod,erate

de parsoane care doresc ca

cezd sd. creascd, sd scad,d sau sd, rdrnind,

stalionard ( 1 947

pofulalia fran-

967 )

erenfa lor se manifest5 la nivelul luXrilor de poziqie fa15 de toate celelalte probleme evocate in acelagi

gi intermediare, aga cum arat; tabelul alXturat, ilustrat de figura 13. Aceste atitudini sint foarte consistente. iar co-

pozifii clare ierarhizate. Ele

tur5.

timp. Grupurile n-au nimic artificial. Ele definesc

reprezintd,

srruc-

Populotionrsm

hdr.e

Aoripopulolonrs::

Fig. 13. Atitud.ini fald de problemele demografi,ce. Repartilia .pe 100 de persoane i.nterogate. ( In : ,,Popwlation", nr. 2,
7e68,

p.

23e).

o practi!5 prin.m-ijloace narurale de aproape douX Or, inci de acum zece ani. opinia era impirgitX in.dorri tendinle de egalS-importanqX. Fie cI era vorba de educagia s.ruilX in gioli, de organisme.-penrru sfaturi matrimoniale,'de dispenslre sp--eciali"ate in consultagii pentru prevenirea sarcinilor, de libertare,a acordaii medicilor tn acest do. meniu, sau de abrogarea legii din L920, care interzicea orice publicitate gi -orice propagandX conffa,ceptiv;, toaTe aceste nout;ti erau acceptate sau respinse de tot atftea persoane. (Jn principiu de conformitate, deja intilnit ln domeniul'politic prop-ny-zil,- unea intre ele persoane din grupuri sociale diferite strins legati intre ele, in''funclie de preferingele politice sau chiar de apartenenla ieligioasX. Intr-un cuvinr, opinia .atoii.ilor, foarre 1propiatX de opinia dreptei politice, rXmine inci ata$atX sub acest aspect exprisiei sale tradijionale. , Cu toate acestea, cele dou5 curente opuse nu se delimitau prin frontiere rigide. ln fiecare tabXrX. ca sX spunem a5a, apXrea diia o minoritate de seni contrar, preludiu la o posibilX rlsturnare. Discugia publicl a continuat si intrucir biserica in special, special, in instantele tangele sale cele mai inalte. ?nalte s-a s-2 'opozili sesizat de problem5, itia manifestX s-a poto'_-_.r i l. lit in p-reztnt, degi _modalitSlile de aplicare rimin inci obiectul unor dezbateri.'Mutaqia'poate sI parX foarte rapidS, dar conduitele preelrilerl de multX vreme calea penrru o schimbarE de opinie. ln acest caz precis, calea fusese deschisX de o miscare seculari de scldere a natalirXgii. Schimbirili de
secole.
219

inte de toate procdeelg- n-oi, *..".r*i.. .gi chimice, lnventate..recent, gi_nu limitarea nagterilor pe care

contraceptie, care s-a produs Si a fost m;surat; in cadrul a douX anchete din 1956 si din 1965. Prin ,,c,onrracepfie" francezii ingeleg dealdel ina-

r-apide de opinie fagd de

218

td_ k
U,

oco
-Y

O(Ox

(O+ F\ lO 6r lo

lI

&,h

:e d
b

rdF AE

F\ ro

tri0 ct ct

srrD

O t'\ NO .nH

F\ N F\

C-l

r-sb Z * Sr: tlr \ Ss q , i'i I EE'

F+

d d ! u

cd tup{

99 h
9o

d.; k I'd

in.o or $.zo

9.gS
ooo
iia

9"4 oo

??'= 5

t-i

\ A"^
do

QR
NQ

d^r s* e.s

>oi
\t q:
L.A

,h.i F sb

,.

t k'ex

-d9, a i E+
,+

v#

ir 3'6

-rr! '6'6'6
++
#+# )d )d rd q H (d k d d .Y.Y.Y '.E.'F"'.F\ ++P

+5

!29P jl {5

!!

.9.9

cdid

Sg H
!

I fl
H

'j

:=

z<

E3

g$
5d ai9
X
trJ

3 ds&

s'

)cd

)cd O O ul u)

qq

'63 H,r

U o rcdld

K H

HtrH

d::

H'H
.Y A -a

:=

aa

aaa

+)O aa

<; lt<

fi ele in aparen15, in speveritabila r;sturnare a pozifiei unei iumitili din public, n-au nimic intimplitor in ele. Conqtiinta^de a se afla in faqa unei situajii noi a actlonat ca un revelaTor. DacI atitudinile persistente de teamX in materie de creqtere demografici se manifest; mai mult la grupur;le sociale cele mai putin instruite qi mai pujin informate asupra situaliei generale, ele se manifestX qi.in rindul acelora al ciror nivel de trai este mai pugin satisficltor. Schematizind la Iimiti, mediile favorizate sint pentru o populagie mai numeroasS, cele m?.i pStlr]. favorizate optelz; pentru o stare stationar;, ele fiind gi acelea in rlndul cirora practica limitlrii sarcinilor a p5truns cel mai pudn. DupX datele acestor anchete, confirmate qi de altele efectuate in alte 15ri, in societilile occidentale tendingele natalitXlii sint strins legate de tendinjele coniuncturii economice. FIIX a ne pronunla asupra fondului problemei, situalia p.trttu Franta s-ai prezenta astfel: dacX nivelul de trai al acelora cire sint mai strimtorafi s-ar ridica, temerile fagX de cregterea populaliei se vor putea estompa. DacX, dimpotrivi, situaiia folosirii io4elor de munci ar fi compromisl, temerile fagi de natalitate ar reaplrea cu tntreaga lor intensitate. Politica demoglafici este parte integranti a unei politici economice de ansamblu, singura capabil; ;; ridice nivelul seneral de trai ti sX reducX tntrucitva distanla dintre diferitele medii.

gi

opinie, oricit de bruqte ar

,d

a
t*

:cn 'i x = :ldG

-.

i b g.o :u

'.c ?'; H

"ff
hi

B. Prelungirea duratei medii de viali

Schimbirile in condiliile demografice 9i sociale ale viegii, ca urmare a'progresului qtiingei $i t+nicii, ii pun pe oameni in faga unor situagii inedite. Aiusiarea- mentalitilii lor la aceste situaqii nu este lucru uqor, deoarece in caz de nepotrivire intre fapte gi opinii existX riscul si se produci tensiuni. Pe lingX aceasta, distanla esrc adeseori mare
22r

e
H L
Fr

F . ., .'n
6

n ! ,* * S.* .E 'r .e E:+E u.H E F -E s3:6 i'rE i.Ee3 2 dE d zz4 E. e

-U'F

intre vocile opiniei, ,,trimbigate", care are miiloace de a se |are auzitd., ri opinia senerali. Tot in domeniul relatriilor "strinse intre evolugia demograficS. gi problemeie economice ti ,o.iul",- ii" exemplu izbitor, luat din viagi in Franta. a."ri in ce misurl eforturile de a misura opinia arunci asupra comporramentelor viitoare JH"i$. blicului, independent dq orice dorinjl de pronostic "G ;;_ din partea observatorilor. Strucrura dup5 virstl a populajiilor arinse de revolugia d.*oe*ficX est; profund modificatS: numirul gi propor"jiu persoanelor virstnice au crescut .o.rsidirabil. 'Imb5rrinirea mai accentuat; a populagiei franceze impunea Eirii, _indat5 dup_X termin area rd"zboiului, o grea sarcini, economicX 9i financiarX. Prelungirea viegii active poate fi un mijloc de a u5ura acJastl sariin5. Dar o asemenea m5sur5 contrariazl opinia. care vede, dimpotrivl, sensul progresului tn tendin;a inversl, adici in coborlrea virstei de pensionare. O dovadX manifest5 ln acest sens, daCI acest lgcry rya-i necesar, a adus-o o gt.rri de citeva sXptimini, in august !953, care a-paralizat viaga
economicX.
.-

pronunfat in -sens contrar, sugerind existenta unor nevoi nesatisflcute. Succesul eventualelor m5suri. ard,ta ln incheiere raportul, ar depinde ,,in mare parte de_._suplelea cu care ele ar -fi coniepute gi

fruntind opinia, piovocase un blocai iomplet.-Curentul de largi maioritate invinsese minoritatea, ale clrei aspiragii favorabile conlinutului decretelor n-au fost satisflcure la sfirgitul grevei. Nu este vorba aici de a scrie istoria din nou, dar nu putem fi oprili si credem cI dacX rezultatele privind acest aspect special al aprecierii opiniei ar fi fost l3".t. i" consideragie..la rimp, ar fi putut permite 95rii si evite o grevl costisitoare, prin elaborarea eventualX a unor dispozilii mai simple, negociate
cu cei interesagi, satisflcindu-se totodat5 mai multe aspirajii individuale in sensul obiectivului urmXrit. Aceste afirmalii n-ar purea fi riguros demonstrate, dar exemplul prezentat sugereazi douX ob-

Firi a pune in discugie legitimitatea decretelor din 1953, nici alegerea momentului, guvernul, in-

aplicate"l6. -

viari 9i de mineri, 9i foartJ curind de'un numlr

Mo-tivul inigial al migc5rii de protest fusese unul giuvern, tinzind si dea inapoi virsta de pinsionare*a personalului din adminisuagia de srar qi din serviciilc publice 9i si procedeze la concedieri in rindul personalului'auxiliar de la pogti pi cXile ferate.^Sindicatele din PTT au declanEat imediat greva, urmati de fero-

din decretele-legi adoptat de

un sondaj de opinie, ale cirui rezultati fuseserj comunicate guvernului gi publicate cu cinci ani inailte, ar5-ta ostilitatea mijorit5gii publicului, in

crescind de inrrepninderi particulare, migcarea intinzindu-se cu repeziciune. Guvernul a fost nevoit sX cedeze gi .sX abandoneze m5surile adoptate. Or,

atunci cind au de navigat conrra curentului, cind il pot ei aprecia, le impune s5 recurgX la hotiriri nepopulare? In afari de c-azul cind se acgioneazi prin Constringere, sondajele de opinie le' pot permite si eval"uezi mai bine forla rezistengei de care se lovesc. Lor le revine, agadar, sX descopere miiloacele .de a acliona asupra opiniei, dacX so,cot acest lucru necesar, gi inainte de toate de a o informa, pentru a deplgi obstacolul, clci ei n-ar purea, flri sI faci demagogie,- si--urmeze in mod imperativ impulsurile
interesul general, a;a cum
majoritXgii.
G i r a r d, Rtsultats d-'une ettqu\te par sondage sur 4. de .Ia retraite et Ia prolongatioi de la vie actioe, in J. Dari c, Vieillissement de la-population et prolongition

servagii. In primul rind, daci este intotdeauna util pentru responsabilii unei acqiuni sX cunoasci starea opiniei, nu este oare Ei mai util acest lucru

a funcgionarilor, faiS de'orice prelungire a viegii active, chiar daci ea ar fi .o*birr*td"cu o m5rire consecutiv; a cuantumului r:ensiei ulterioare. Torugi, o minorirare deloc n.ilil"bil; s-"
spec.ial.
222

l'65!
cle

,..tu

la vie active, Paris, 1948, pp. iZ7-ZOg,

223

mite

ciului adus. ManifestXrile exterioare sint deosebit de spectaculare gi sintem tentati, din pXcate, sX le acordX,m numai lor o valoare de exprimare a opiniei gi o realitate necontestatI. AceastX remarcl se conjugi dealrfel cu problema generall a verificirii in domeniul Etiingelor sociale, problemi asupra cXreia vom reveni.

sI se invingX unele dificultXli, nu va mai r5mine in faptele aparente nici o urm5 a servi-

In

ipoteza lns5,

in

care cunoagterea opiniei per-

C. Viap urbani

Ciqiva ani

1953, guvernul, cXutind sX defineasc5 o politic5 de ocrotire a bXtrinilor, a instituit o comisie insXrcinat5 sI prezinte recomandlri. In lucrlrile sale, a-

dupi acele

evenimente

din

august

ceastl comisie a acordat un loc larg anchetelor de opinie. intr-adevXr, asupra multiplelor aspecte ale problemelor puse, ,,ancheta de opinie aduce, gi e aproape singura in misuri de a aduce, elemente de informagie pe deplin valabile. Ea permite desprinderea nevoilor coniliente ale celor interesagi, la fel sau poate chiar mai importante, decit nevoile evaluarc in funcgie de criterii obiective; ea permite de a determina ln ce mlsurX populatria are cuno$tint; de datele demografice, economice, financiare gi sociale ale problemelor b5trlnetii; de a aprecia atirudinea diferitelor sectoare ale opiniei fa15 de opgiunile esenliale gi solugiile propuss"17. Rezultatele sondaielor Drovocate de Comisie au confirmat pe deplin oporigi" radicalS a unei pu. ternice maiorit5ji fali de ideea unei prelungiri a viegii active. M5surile propuse guvernului nu puteau ignora acest element major. Se gtie dealtfe,l in ce grad coborirea virstei de pensionare a devenit astlzi o aspiragie profundi qi o revendicare presantX.
L7

In lumea modernl, cre$rerea populajiei are drept corolar dezvoltarea aglomeraliiloi urb"n. care se extind firl fncetare. -.Unei populagii repartizatd, nlaj .mu.lt sau mai.putin egal'pi suprafala teritorrulur, I s-a substltult o concentrare de oameni cvasiv_erticalX. Pe-isaiul _u1ban insuqi se schimbi 9i supIr5 prin violenta lui. La teama de aceasr; concentrare numericl excesivX se adaueX teama de o societate inumanl. Mirul virstei de Jur. situatX intotdeauna in trecur, recapirX o nou5 vigoare. Daci s-ar asculta glasurile ce se fac tot *"i tar" auzite gi care denungl calamitXgile viegii urbane. n-ar trebui oare grlbitX distrugerea oragelor? Totugi, nu aceasta este concluzia care se desprinde din sondajele in acesr domeniu. Desigur, dacl popularea ar urma exclusiv doringelor manifesrare de indivizi, ea n-ar fi ceea ce este. Oragele de mirime miilocie ar cresre in detrimentul marilor centre, dar satul ar fi in orice caz qi mai puqin populat. ,,Viaga srupidX" de la gari, pe care Marx gi Engels o denungaserl incl ln Manifestul comwnist, nu est arigltoare, cu roate dezavantajele viejii cimdine. SJ doregte scXderea populagiei pariziene, se rremur; la ideea oralelor cu milioane de locuitori. ln realitate. atitudinile privind-acest aspect se inscriu impotriva comport-?menrclor t'ururor gi a conduitelor adoptate de fiecare individ. , C;oncentrarea se face simliti la toate nivelurile: depopularea cXtunelorr ln favoarea oriselelor. a satelor in favoarea oragelor regedinge de canton, creglerea centrelor urbane chiar tn deoartamentele a clror populagie e in scldere. Fenominul este destul
de universal gi poate fi intilnit preturindeni, chiar dacd, miqcarea nu are exact aceleagi forme in toate gXrile. Concentrarea se produce in valuri succesive, unele care str;bat o oarecare distangi intermediar5,.alrcle grecjnd direct de la lari i" o.ag.

1962. L se vedea 9i La politique de Ia oieillesse, Paris, Documentation frangaise, 1962.

224

siudii asupra problemelor bXtrinelii,

P. Laroque

(pregedintele Comisiei), prefagi la trei in ,,Sondages", 3 9i 4,

mai mari, sau la Paris, Londra ori New yorL,

225

firi etape intermediare. Pringi i.ry.g Til..ge colectivX pe care nu ei o comandX, indivizii se indreaptl in mod natural acolo unde gisesc de lucru. Iar dacX ei procedeazX astfel sub presiunea imprejurXrilor, nu trebuie sX ne ingelXm asupra
le scapi, ei nu regret5 nimic qi in cele din urml
considir5
sentimentelor lor. DacX idealul pe care

il

urmlresc

intimpini, avantaiele vieiii urbane^sint cu mult supenoare lnconvenlentelor ei. Ei fac cuno$tint; cu etapele grele ale adaptXrii, dar bilanqul este pozitiv gi, in caz de nevoie, ei ar relua lucrurile de la inceput. Declaraliile ce se pot auzi adeseori, mai mult sentimentale decit obiective, dup5 care aceste deplasiri ar provoca o dezintegrare a familiilor, sint dezmingiie de fapte. Migcarea odati inceput;, deplasirile, departe de a disloca familiile, prbvoacX mai curind o regrupare in oraqe a familiilor deia dezintegrate ca urmare a lipsei de resurse de trai suficientels.
proteste . vehemcnte ;i pasionate, bazate uneori pe c5utiri parcelare. Dar gi aici, dacX observim gospod5riile cazate ln ele, recurgind la anchete reprezentative, ceea ce f.tapeazd nu este sufocarea intr-un univers concentralionar, ci gradul inalt de satisfacere a locatarilor care beneficiazd de confort gi de aer, uitind atit pretinsul farmec al locuinjelor rustice, cit gi ingrXmidirea din vechile cartiere centrale. Binetnqeles ci nici imperfecgiunile, nici inconvenientele nu lipsesc aici, dar bilantrul este de departe pozitivle. Oraqul, ca gi habitatul intr-un mare ansamblu nu satisfac din plin toate dorinlele, dar sint triite d,e oameni ca o promovare socialS. Acomodarea la viaga urbani nu este consumat; in intregime. Ea

ci, indiferent

de dificultSgile pe oare le

zonele de satisfacgie 9i punctele de fricliune. El pune la locul cuvenit vocile discordante, favoriLeazi, ef.orturile de amenaiare a teritoriului sau de ameliorare a condiliilor de trai, ficind cunoscur; una din datele fundamentale. Satisfacerea nevoilor elementare nu mai este suficient5: acum intrX in
consideragie aspiragiile oamenilor.

este acceptat5, fiindcl e singura care oleri omului sau copiilor di un nivel de trai mai bun si posibilitSgi ce nu por fi intllnire in alti parte. Mobilitatea geografici este inseparabili de mobilitatea socialS. Aspiragia la o conditrie mai buni animi conduitele gi provoaci o nemuljumire latentX, generatoare de tensiune. Studiul opiniei localizeazd

3. INFORMATIA COLECTIVA
PROPAGANDA

Construirea unor mari ansamble de locuinqe, formX brutalX gi aproape agresivX a cregterii urbane,

susciti

Pourcher, Le peuplement de Paris,Paris, 1961. tg P. Clerc, Grands ensembles, banlieues nouvelles, Parts. Iyo,/.
226

18G.

s5, radio, televiziune, prin multiple mijloace de informare colectivi. De aici ptni la ideea cI omul de astdzi esre conditrionat in comporramenrul siu de publicitate, care imbracl toare-formele, insidioase sau brutale, iar in atitudinile gi opiniile sale, de masa informaliilor gi imaginilor care il asalteazi nu este decit un pas, adeseori trecut. Dar nimic din toate acestea nu este totupi dovedit, iar experienja acumulati in cursul nenumXratelor studii, fundate de cele mai multe ori pe sondaje de opin'ie, tinde la concluzii mult mai nuan{are. Marile cotidiane sau periodice, posturile de radio qi de televiziune sint intreprinderi industriale gi comerciale care au o funclie productivi ca 9i celelalte intreprinderi, chiar dacl diferi de acestea prin natura bunurilor sau serviciilor pe care le
227

colective, profesionist al unei munci ,,f5rimigare", acest consumator, care este omul zilelor noastre, mai este supus qi altor presiuni exterioare. Cee'a ce aflX despre even,imenG qi ceea ce grie despre lume ajunge la el in cea mai mare parre prin pre-

OrXqeanul, acest locuitor

al marilor ansambluri

produc. In aceastX calitate, ele au nevoie sa-$r cunoasc5 clientela, actuali sau potentialS, in toatl extinderea ei numericX gi in principalele ei caracteristici. Sondaiele, constante $i repetate, intreprinse ln toa'te jirile la cererea marilor ziare sau a posturilor de radio-televiziune, le aduc cunoagtefea necesarS. Stabilirea curbelor de ascultare a diferitelor emisiuni, sau a numirului de cititori ai diferirclor rubrici, rXspunde acestei cerinqe. Presa, care tr5iegte in mare parte din publicitare, poate asrfel face cunoscut acelora care dau anunluri, ce public cuprinde; de acest lucru depinde in mare misurX

prelul anungurilor. Cu titlu de exemplu, semnalSm un sondaj nalional privind lectura presei cotidiene 9i a periodicelor nagionale, intreprini in 1958 de cdtre'Centrwl de stud,ii al suportwrilor publicitdsii 9i realizat de INSEE. Grupul celor zece mari cotidiane regionale gi al revistelor ilustrate nafionale a procedat in t963 Ia un studiu analog tn aria lor de diftzare. Problemele de duplicar a cititorilor fac obiectul a numeroase cercet;ri Si s-ar putea cita lucrXri analoage din mai multe g5ri. Pe baza acesrei surse 9i a ruturor celorlalte, se pot construi adevXrate ,,piramide ale vlrstelor" corespunzind cititorilor diverselor ziare, aqa cum am arltat-o relativ la diversele familii electorale. Daci de la un ziar la altul cititorii variazl" dupi sex gi virstl, ei sint adeseori foane diferigi in privinga aparrenen{ei lor sociale. Cu cit ins5 tiraiul unui ziar este mai ridicat, cu cit mai mult dispune un ziar de un fel de monopol de fapt intr-o regiune, cu atit mai muit reflecti clientela lui imaginea populagiei totale. Sint aici aspecte de o mare importangl psihologicl gi politicS. De fapt ziTrele sint mai putin reprezentative pentru o tendinqX de opinie clt pentru un grup sau o clasi socialX. Cu cit publicul cirora se adreseazi e mai larg, cu atit mai mult trebuie sI adopte ele un ton moderat 9i si ia pozigii temperate,. dacX nu chiar neutre_,. pEntru a nu contraria anumite categorii ale cititorilor lor. Recu-

a forma ppinia cititorilor, gu sint in primul rind o emanafie a ceea ce sint cititorii lor. i ceea ce ei cred gi doresc inaintea producerii oiicirui eveniment Selecqia gi prezentarea gtirilor rlspund publicului specific c5ruia ele se adreseazi. in definitiv, s--ar .purga spune cX publicul face ziarul, in aceeagi misuri in care ziarul formeazi opinia. Variemtea rubricilor dintr-un ziar, ci qi conlinutul programelor unei retele de radio. sint forma materiali pe care o imbracX mijloacele de informagie. Ele ne informeaz5 dinainte despre funcgiile lor diversificate. In func;ie de imporianla numericX sau car,acreristicile cititorilor lor, ierarhia rubricilor,- care poare fi stabiliti prin sondaje, merge gi mai departe. Faptul ci rubriia qtirilor locale digine.primul loc20, esre o dovadX totodarX cI presa scrisi nu are a se teme de concurenfa mijloacelor audio-vizuale gi cX reacgiile opiniei' se formeazi la nivelul grupurilor restiinse. toat. erupurile sau asociagiile,- culturale, religioase, politlce,' sportive, profesionale, au presa lor proprle, bulltinele loi care intlresc sentimentul de- apirrenenli gi cimenteazi congtiinga grupului. E un lucru pe care propag.andigtii nu-l ignorX, ei cautX s5-l iurprindl pe rnclrvrd in grupul sdu resrrins qi inmulgesc metode_ le diversificare penrnr a ajunge la indivizi ln biroul lor, in cimp sau la atelier,-gi nu se adrese azd, ti,. ;'rJ:rt
229

nomie gi un caracrer speciale. Mergind mai departe, se poate pune_ intrebJrea dacX luirea de pozigie a zia,relor, tonul in care sint redactate, departi de

lul presei de opinie se explici, in mare mXsur5, prin creqterea numSrului de cititori in straturi din ce in ce mai largi ale populatriei. . Specificitatea publicului fieclrui ziar lt funclie de apartenengele sale sociale gi aceeasi remarii - de se poate face relativ la emisiunile radio sau de telev.iziune impriml gi -unora gi altora o fizio-

La

presse,

le public et l,opinion, in

,,sondages',

nerilor sau bXtrinilor, femeilor sau birbagilor, folosind acelagi limbai. Oricare ar fi puterea mijloacelor de informalie, marea dificultate este de a ajunge la individ. Numeroase studii asupra unor e$antioane reprezentative de populagie, recurgind la metoda inainte-dupX, adici inainte 9i dupi expunerea lor unei campanii de informagie oarecare, gi observind eqantioanele-martori sustrase expunerii. aiune toate ia concluzii analoagezl. Calititea iniormal"iei n'u este deloc amelioratS, in pofida eforturilor masive de difuzare, fie ci a.."itu trece neobservat;, fie ci memoria nu inregistreazd decit put;ne date. Pe de altd" parte, atitudinile nu suferi deloc modificlri, ca qi cum informarea sau propaganda n-ar avea nici o influenEl asupra pozigiilor prestabilite ale publicului. Opinia publici nu este uqor maleabili. Procesele schimb5rilor de opinie nu sinr attt de

clrora Lazarsfeld a pus la punct tehnica ,,panelului" sint bogate in invlgiminte. Se punea chestiunea de a studia influenfa compantd" a presei gi a radio-ului in campania electoralS qi modul in care alegitorii se hotXr5sc ln ce privegte orientarea votului lor. Or, in momentul culminant al campaniei, qi in mod schematic,. o gaJ:t: important5 a publicului, de ordinul unei jumitili, nu citise articolele despre alegeri tipirite pe prima paginl a ziarubi lor obginuit. Aproape tot atilia nu ascultaser5 nici emisiunile radiofonice, cele doul grupuri suprapunindu-se
:1

simple cum s-ar putea crede. Anchetele clasice tn cursul

la slrie de lilnts ,,Pourqaoi noas cornbattons"; ir Cincinnati, en 1,947-1948, par l'Association am6ricaine pour les Nations Unies, ou i. Cambridge (Angleterre), Upsala (Norvlge) et Grenoble (France) ir propos de la ddclaration universeile des Droirs de l'Homme, in ,,Bul1etin international des sciences sociales", UNESCO,
propos de
cxp6riences conduites

V/orld lVar 1/, sub conducerea 1ui Samuel Stouffer, Princeton, 1g4g-t950, 4 vol. Vezi siz Etwdes conduites i

se vedea

in

special Studies

in Social Psychology in

citiserl airicolele din iiar pi ascultaserl emisiunile privitoare la alegeri aleeeri erar cele mai informare, cele' care r. intrt.it*ri mai mult de politicd gi totodati cele carq de". L inceput, erau rnceput, erau hotirite cu privire orivire la le ori.ntrr., orientarea rro -^ tului lor. Cu alt_e cuvinte, campania electorall, al cXre scop evident este de a influenqa voturile, n-a cu prins decit jumXtate din alegiiori, iar cei p. ."i r-a -ctlprins erau cei mai pujin susceptibili de a_5 schimba opinia. O anchetl efecruati in Franga cu ocazia consul tXrilor electorale din septembrie Ei noiembrie 1951 a dus la constat5ri analbagezz. fltind d;stincjie ln tre alegitorii ,,constan1i", acei care in 1958 au vo t?t lp acelaqi sens ca gi in alegerile precedente, q alegitorii ,,nestatornici", se ob'serv5 ^cX cei dinti s-au decis mult mai repede decir ultimii. Propa ganda elertorali nu poate avea agadar lo, "rupr" declt pujin efect, deoarece decizia lor, dinaint, fixatX, este imuabilS. Meniti in parte sX zdrun cine pozigiile unora, propaganda i|r'tng. mai ale la acei care sint cel mai pugin snsc.pribili de a-$ schimba pirerea. Aceasta nu inseamn5 insX observX Lazarsfelc ci propaganda n-are nici o influenti. Daci art pugine ganse de a provoca numeroase-conversiuni in schimb ea furnizeazX partizanilor parridelor po. litice -argumente, le intiregte convingerea qi asi gurl fidelitatea lor. ln sfirgit, independent de oricr acliune masivS, in formarea opiniilor sau in hotirirea alegltorilor mai pugin convinqi clnr5re$e mulr interacgiunea individualX. Intr-adevir, cei mai pu1in fermi se decid invocind de cele mai multe or:
Fundagiei nalionale
231

tanta, tant;, persoanele care

rrrult, adeseori aceleagi pefsoane n-au urrn5rit cam pania nici la radio, nici in ziare. 11 plus, 9i aici rezidd, observagia. ce.a. maj. impor

3,1953.

22 A. Girard 9i J. St oetzel, Le comportement 6lectoral et les micanismes de la dtcision, in ,iaietul 109 a

a qtiinielor politice", op. cit,

230

motive individuale. Contactele interpersonale acti';i oneazd" ca relee intre mijloacele de^ informalie indivizii care nu sint prea sau deloc atenti la ele. ln toate grupurile'se tntiln.rc persoane influenre, ,,lideri de opinie", care prin prestigiul sau prin purcrea lor de convingere actioneazl asupra anturajului lor imediat. Aceste persoane nu numai cI stnt mai sensibile la mesaiele mijloacelor de informa9ie, dar mai sint gi in contact cu alte persoane influente, situate la niveluri diferite aie acgiunii politice. ,,Procesul de ansamblu, care se intinde de la dif,uzarea de masX la individ, in lo,c de a fi un proces simplu gi direct, a'pare acum ca un proces etaiat, ca o tnaintare in doul erape . . . Oricum ar fi, sintem foarte departe de o imagine in care o multitudine de indivizi independeni"i ar fi expugi direct qi fdri, apdrare unui tir in sens unic de informalii gi de idei"zr. D,ezvoltarea televiziunii a dar nafrere pretucindeni la numeroase studii tn care sondajele igi au rezervatd" partea lor gi asupra c;rora nu putem insista aici. In orice caz, televiziunea, presa scrisi sau vorbitl nu sint manifestlri izolate. ci se situeazd, intr-un ansamblu complex. Ne vom mulgumi si prezent;m concluziile a doi specialigti: ,,Sociologii care s-au consacrat studiului comunicagiilor de masX au ajuns in repetate rinduri la o descoperire d,e ordin general care eclipseazd" pe toate celelalte. Ei au aritat, intr-adevdt, cd nici sperangele, nici temerile noastre privind potengialul de influengl gi de persuasiune ale tnass-nzed.ia nu erau fundate. Refrenul aproape constant al cercetirii cu privire la efecrcle specifice ale comunicafiilpr de- masi esre urmitoiul: acesre efecte sint limitate qi chiar negliiabile"2a.
23

lui Klapperzs, care a intocmit un bilang ai lucririlor t...nti in'acesr domeniu, eire mai nuanqar, qi se intilnegte cu acela al lui lanowitz qi Schulze.- Diversel-g miiloace de informagie tind mai curind sI confirme'opiniile a"altoi;tii lor, decir si le schimbe, iar in cazul ,-.i ,.ti*_ biri, aceasta este minorX. Acesr fenomen line Je acdunea..-unor- factori exteriori, cum ar ii prrdispozigiile audiroriului, pt..usui de selectrie in ,e_ ceptara informagiilor, modul lor de percepere pi amintirea pe care ele o las5, grupul Hruii ti apargine auditori'r.rl gi valorile lui, cu alte cuvinre intreg contextul psihologic ai social in care ei se fnscriu._ In concluzie, considerX Klapper, efecrul mijloacelor de informagie de mare anvergurX este *ii 'mai Iimitat gi torodati pozitiv decii se crede in
. ..Raqionamentul
general.

4e valorile prea rigide care circlli lor mediu.

bertarea de gindire, dezvoltind sentimenrul ci exisacest fel indivizii invagl sI se elibereze, lntr-o anumit5 m5surI, de normele sau

g{del adverse vehiculeazi implicit in corful iocial divergenga de opinii. EIe -pres5ter. urrf.l li_

miiloacele de informaqie nu iint subordonate unui singur partid sau nu rransmir in tot cursul zilelor aceeaqi ideologie unic5. In cazul conrrar, propa-

Astfel de concluzii presupun fir5 indoiali ci

ta idei diferite gi in

in

propriul

, %Morris Ianowitz 9i Robert Schulze, Tend.ances de Ia recberche dans ie domaine de communi'cations de masse, ir Communications, Paris, Ed. du Seuil, I, 1951,
pp. 16-37.
232

269.

J. Stoetz el, La

psychologie sociale, Paris, 1963, p,

Aceste concluzii ar l5sa din nou sX se creadi ci opiniile sint foarre g .t. -greu de migcat * o exrraordinari rezisreng5 "pr" ia schimbare, in ac.iagi fel in care un individ rimine acelagi je-a lungul vremii. gi torugi opiniile se schimb5.'Variagiile ior sint sigure, rezulrarele sondajelor cu privire la . problemele de politicd interni sau externi o vor arata cu clarrtate, dupa cum vor releva gi principiul in virtutea ciruia opiniile pot varia.
muntcdtrons, ulencoe, 1960.

". Jgr.pL K. Klapp er, The Elfects ol

u3

Mass Com_

4. IDEOLOGIE SI POLITICA INTERNA

Lupta pentru cucerirea puterii, sau pentru p5strarea puterii cucerite, este rezultatul conflictului ideologiilor gi constituie viaga politicl propriu-zisX. ln cele din urm5, nici o puterJno se poatJ menqine dacl nu se sprijini pe asentimentul popular, sau cel pugin pe asentimentul majoritSgii, in regimurile care admit pluralitarea partidelor. Rolul consultlrilor electorale esre de a face cunoscuf, rururor paftidul gi persoanele care dispun de acesr asentiment, adici, in fond, de de a guverna. "utotit"t." Lstd"zi ca gi in toare timpurile, problema permanenti gi subiacenrl oricXrei decizii esre deci pentru guvernangi de a evalua gradul de adeziune de care se bucurl actele lor, dacX nu vor si lase ca intre ei gi public sX se sape o pripastie care ar submina autoritatea lor. ln societatea contemporanl de masX funcgia bine ingeleas5 a sondajelor constX ln a aduce tuturor, guvernangi gi guvernagi, indiferent de locul in care se afl5, indicalii precise asupra st5rii de spirit a totalitiqii populaliei, in intervalul alegerilor gi independent de orice altX manifestare publici. Acesta este motivul pentru care organismele specializate urmiresc actualitatea politici in toate meandrele ei gi asiguri publicarea rezultatului anchetelor lor. Ele interogheazi perseverenr publicul asupra tuturor problemelor in suspensie aga cu,m s-a vizut deja din exemplele citate in cursul capitolelor precedente. intr-o manierX mai specific5, ele cautX sX cunoascX eventualele fluctuatii ale repartiliei sufragiilor in diferite momente, in ipoteza in care alegerile ar avea loc, sX determine niveiul de popularitate al oamenilor sau al echipelor la putere, sau sI desprindl imaginea pe care o are ln rindul publicului, fie cI e vorba de par234

tizani sau de adversari, un partidzo sau altul. o politicS- sau alta. Rezultatele ^informeazl d. p. o zi pe alta gi dispar de indatl in rrecut. devenind
surs5. de reflecgie

lstorrc.

penrru omul de stat, politolog ori

,. lva a darclor

Aici nu

pop^u-larit5gii generalului

oarecare. Citeva sinteze au fost deja prezentate qi ar- fi de dorit ca numerogi cercet5tori si ii. atragi spre explor5ri sisremarice. Cu titlu de exemplificare, gr qtiind ci exisrl in multe alte gari curbe analoage, prezentim curba

poare -fi vorba de a intreprinde o ana_ culese in cursul vremii in vreo lari

periodici: _,,Sinregi mulgumir sau nemultrumit de generalul de Gaulle ca pregedinte al Republicii?., Au^ fost qrupa.rg__ rXspunsurile ,,foarre.,' qi ,,rrrai curtnd mulgumrgr"._.de. o .parte, ,,foarte.. 9i ,,mai curlnd nemultumltl", de alti parte. Trei momenre clar aici: 1) palier inalt gi -apa.r lla?rl, .utqe satrsiacgra este cea mai ridicatX, inrre 600/q gi 70016 contra aproximativ un sfert de ne_ mulgumiqi. Acesr moment a urmar revenirii la pr.r_ tgt: {u,p{ mai .1958. pi dureazX pinl la sftrgftul rdzboiului din Algeria; 2) dup5 o scldere brurald in 1963, an social dificil, o urcare lenri pin5 in 1966-L967 aduce popularitatea generalului la un d"oar. cu pulin inferior 11v11 -prestigiului inilial; rl .rl s_rr.Tglt, o mrtcare lenra de coborire pinl in 1.969. Sdderea brutal5 a presrigiului in mai tgOg nu figureazi pe curb5, deoarece"condigiile din acel
.26 A se vedea de exemplu: M. qi R. Ficheler, G. Mic_h9.lat $i Iq.Simon, .Les Fiansais,-to jiti;Q", "t t in ,,Cahiers du Communisme.., nr. 12, \!lr' ,r2^ryy!::re,. decembrre L967 Si, nr. .1, .ianrrarie- 196g; qi L'image du

If uI'..5r -care acoperi perioada de zece ani in timpul careip Cel:I+l -a ocupar funcgiile de prege_ dinte al Republicii, din plnX in aprilie- t9'69 1959 -intr-un (fig. _ 1a). Ea esre consrruitl mod foane sim-plu, dup5 rlspunsurile la urmitoar." irrmebai.

de Guuil. realizatd de

Pa,rtt comrnuniste lrangais d'a_pris les sondages ln Le communisrne en France, paris, Colin, 1969.
235

de lriFOp,

J l \Jt"I

f'!f

':t'-.-,

\
@

{
a

':-.

\t

r s{rt i
"t-,

,r'

)-{
o

e--{

Qt 'J

F J
3E

->-i (t
\.j.,

T*.1
^{.:}n

tsoi ()E
\N
I

=;

.YH

SX SX
dbx

:9 *:# i6 iO
*o
.o

az,

&.8

.f
'I.g

ancheti la Paris atesti ln mod clar acesr lucruz?. Remarcabil este faprul ci, in pofida modifici_ rilor in rimp, aprobarea inrrece iniotdeauna nernulgumirea, cel pugin in proporgie de doi la unu, gi depa$gte maiontatea absoiuti. Consrderind ln cursul aceleiagi perioade popula_ ritatea a doi oameni care s-au iuicedat in'funcjie de prim-minisrru, domnii Debr6 gi pompidou,-'ie irynunl.o.nrimi colstatare. Niciodati, riici unul, nici celilah, nu au obginut acelagi grad de adeziune ca pregedinrele Republicii. Degi sinr momenrc ln care numS,rul nemulgumigilor depigegte cu pugin pe al ceior mulgumigi, publicul- aie' rcndinla'sd aprobe acaiunea celor.doi gefi succesivi ai guver_ nulur cu circa 400/o din voturi conrra 3go7o. Din 1962 pini in L969 cota d-lui pompidou s_a ridi."t, :o. {es1ul5 -regulariate, depigind ner pe aceea a ct-Iur lJebre, tari insi a adnge vreodati pe aceea a generalului de Gaulle. I)e de alti parre, a$a cum anti, figura L5, reali_ zata. penrru anii 1965-1968, propoigia celor care se declarX mullumiji de primul ^minisru, .ores_ punoe. toarre exac_r proporgiei de alegitori gaulligri proprlu-zr$r, adrca acei care declard cd, voteazd, penru formagia politicd a UDR, co e*cluder." iu_ turor celorlalte tendinge, independengi sau centrigti (vezi fig. 15). Cq alte cuvinte, chiar in mo,menrele nefavorabile pl1lsiul generalului de Gaulle depigegte cadrul UDR, care susjine singuri acjiunJa'guvernului. Acesta apare ca r_eprezenrantul unui partid, in ump- ce geful statului esre susginut de o fracjiune mai largi a publifului, deplgind ner pe aceea care votase. pentru el la primul tur al alegerilor pri:ezi-_ dengiale din 19.65, cind fusese pus in balotai.Nu este vorba aici de qn finomen excepgional. ^ ln Statele Unite, de exemplu,;; il;";;; *"gi27

momenr nu au permis o invesdgagie nagionali, dar o

"i

Yezi ,,Sondages",
237

2,

196g:

La

crise

de mai

196g.

Mullumitl de Generolul de Goullo

Multumiti de M. Georges Pompidou

Fig.

Pompiitou, prim-mi'nistru, ;i proporlid aoturil,or gaulliste (Priporlia persoanelor ca,re declard cd aotetzd' pentru U'D.R.).
(SursE: rev.,,Sondages",

Alegdtori goullistl -------- Popularitatea genera'lului de Gaul.le 9i' 15.

a lui

Georges

xxx,

ar. 2,

1968,

p.

15).

unea prepdintelui sX fie aprobad de un num;r mult mai important decit acela al alegXtorilor care l-au adus lJ putere. Intr-un fel oarecare luptele dintre partide se atenueaz; pentru a pennite executivului si-$i exercite funcqia. Oricare ar fi importanta spriiinului de care pregedintele Republicii sau primul ministru se bucurX din partea opiniei, o altX constatare se impune. MaioiitXgi mii mult sau mai pulin puternice dezaprobi in 1967 Ei 1968 aciiunea guvernului privind cea mai mare parte a aspectelor de politicX internl salariile, folosirea forgei de munci, lo- prejurile, problemele economice Ei sociale in genecuintele, 'Cauzele ral. nemultumirii sint numeroase gi vii, ceea ce nu impiedici insi ca in acelapi timp acaiunea globalS J aceluiagi guvern. sX obgini un grad de adeziune care, de$i relativ slab, rimine pozitiv. Curentul ideologic care susfine echipa ministeriali depXgegte in intensitate aprobarea sla'bi 'a aspectelor diferite gi parciculare ale acgiunii sale. Opinia gi tendingele'sa-le contrare ioacX in realitate un ro1 de frtni, asigurind puterii de stat miiloacele de
23s

opinia pu,blici a celei de a V-a Reoublici se manifesti o tendingi corsranr5 care se afirmi pentru .o resrringere a puteriior pregedinrelui RipuDlrcrr. $t -o creftere a puterilor Parlamenrului. Mo_ dul de tuncjionare a justifei esre criricao de rna_ joritate. Cu alte cuvinre. echilibrul purerilor nu pare.mai asigurat-decir eri inainte de ievenirea generalului de Gaulle in 1958. Revenind la trecut, existi oare ln acesre observafii, $i in multe altele care ar purea fi cirate la o analizd mai dezvoltar;, o prefigurare a respingerii referendumului din aprilie I9Z9 $i a demisiei generalului de Gaulle care a rczultat de aici? Nu ne revine noui sarcina si judeclm situagia, dar fie ci rlspunsul. ar fi pozlrrv orl negarlv, ei r5mirr. o che,srrunr de apreciere, clci o dovadi ar fi greu de adus. In decursul timpului, intervin in fiecare mom,enr elemente noi caie mod,ifici situagiile, ca de exemplu hotirirea de a supun. urrui i"f.i.r,_ dum o reformi a Senarului gi regionalizarea. in fie_ care clipi, _evenimenrul pune o-p;nia in faga unei situagii inedite, in functie de ca-re ea se deicoperd pe sine. Ea. nu poate insi deveni decit cee-a ce, lntr-o _anumit5 misurS, era deja. De..la alegerea d-lui Pompidou ca gef al starului a apdrut 11r f?pl -nou.. Distanga inire aprecierea data pregedintelui Republicii gi-cea dati primuiui ministru a incerar si se manifeste in opinia pu_ blic5. Aga cum arar; figura 16, cele Jou; .uiU. sint pracric aceleagi, distinp care la incepur ii separa pe nemulgumiji rezultind dinrr-un numXr mai mare de abgineri, fiindc5 Chaban-Delmas era pe atunci mai pugin cunoscut. AceastX schimbare se explicl oare exclusiv prin calitatea celor doi oa_ meni, ori poate intre cele douX funclii se produce
239

in

a-gi mengine conrinuitara gi posibiliratea evenruall de a redresa situatiain sfirgit, in condigiile- din Franga, instirugiile ^ sint mereu puse in diicugie prin modificXrile mai mult sau mai pulin frecvente ale Constitugiei. Or,

In faja rezultatelor sondajelor de opinie sau a curbelor trasate in baza acestora, se poate pune lntrebarea daci stim si le descifrim: care este efectul real al oscilaqiilor ce pot pXrea slabe? Ce semnificX, intr-un curent pozitiv de aprobare, de exemplu, varialiile interne de intensi'tate in raportul variabil dintre acei care sint ,,foarte" sau ,,destul" de mulgumigi, ori dimpotrivl mai mult sau mai pulin nemullumigi? Ce indici trebuie pugi in relagie? Care factor e susceptibil si devin5 preponderent? Ce modele ar fi indicat si fie construite pentru explicarea faptelor constatate? IatX atitea intrebXri care cer studii aprofundate gi un efort de formalizare, pornind de la experinte comparative ln situatiile istorice cele mai diverse gi in cadre culturale profund deosebite. Cercetarea in domeniul opiniei-publice are inaintea ei per'specti-

un fel de confuzie, fapt care ar putea implica consecinle politice cu rlsunet mai larg. (Vezi fig. 16).

cetitori. $tiinla opiniei continu; sI se dezvolte gi progreseazi prin acumularea de fapte corect observale.

l.e vaste, in care s-ar putea angaja echipe de cer-

Intr-o micX gi sugestivx luc.{are, biolo.gul Penrose compari comportamentul psihologic al publicului cu mecanismul epidemiilor microbiene2s. El distinge cinci faze succesive: du,pi o perioadl latent5, ideea se propagi rapid, ca izbucnirea unei maladii dupX o perioadl de incubalie. Apoi propagarea ei scade, pentru cX spiritele sint saturate sau pentru ci au intervenit evenimente noi. Se manifestl o rezistengS, ce poate fi comparatl cu fenomenul de imunitate. in sfirgit, ideea, sau epidemia, trece. In realitate ea nu dispare, ci redevine larenta.

Mullmiti de M. Pompidou Multumltt de t'l- Chobon0elmr ---Newllmtlj de M, Pohpldou fJemqltwiti de M. Chobo-Delmor ---comparatd a lwi G. Pompid'ou Fig. 16. Popula.rdtalea J, Chaban-Deltnas XXXIII, ar. 1 2, 1971' p 22],. (Surs6: rev. ,,Sondages", Si
.

- Aceasti comparalie s-ar puta aplica rot arir de bine inflXciririi'penrnr o modi vesrimentar;, pentnr un joc sau pentru aiegerea prenumelor, cit qi pentru marile curenre ideologice. Ceea ce trebuie reginut ca o lnvXgirurX, esre noqiunea de perioadi latentS, care precede o migcare de opinie gi care ii urmeazi. Manifestirile opiniei publice sint ca gi manifestirile unei epidemii.. lttru este nevoie de nici un microscop pentru a observa importanga sau direcfa lor. MXsurarea o.piniei publice imbract cea mal mare semnificagie tocmai in absenga oricSrui semn exterior. Ea dezvSluie curenrcle pe care calmul aparent le disimuleazi, aspiraliile care se vor satisficute sau refuzurile care s-ar putea d,eclara in caz de crizX. O cunoagtere mai profundi ar putea duce la o mai bun5 prevenire a crizelor intr-o societate dornici in aceeaEi mXsurX de stabilitate cit 9i de progres. Dificultatea pgnyu .a avansa tn. piinqa ^maiori, opiniei, ca gi in ansamblu^l qtiinjelor sociale,_ este intervenjia permanenr; a factorilor, care modificl in fiecare clipi situaqia observatX.
behavior, London, 1952.
241

;i

_ -tt

L. S.

Pen

r o s e,

On the objectiae stwdlt ot'

crowd,

24Q

5. POLITICA EXTERNA

vernamental sau la nivelul unor comisii parlamen-

grup restrins de persoane influente, la nivel gu-

In ochii multora, politica externi apare ca un domeniu rczervat. Ea pare sX fie elaboratX de un

le _p.un"..co3Tiinga nalional5. fagi in {a95.. cu ea lnsa$r, trlnoca este ln loc exrstenta natlunlr $r nu
este necesar ca aceste obiective

tare ori de inalgi funcgionari specializali, diplomagi gi militari. Tehnicitatea problemelor respective, gra.dul .de informagii ne.cesare,.ar exclude dinainte gi prin natura lucrurilor orice influeng5 a
cele mai multe ori publicul se abline de. a se pronunta asupra unor cnestlunl su caracter lnterna9lonal. Informagia lui cu privire la ceea ce se petrece in str5inXtate este s5racX gi uneori erori grosolane insolesc ignoranqa lui. Intresul pentru aceste probleme este redus gi srudiile asupra presei confirrnX acest diagnostic. Atenlia este captati de cele ce privesc mediul imediat. Publicul nu pitrunde in incintele unde se iau deciziile 9i incredingeazi de bun5voie expertilor grija de a prevedea gi de a stabili mijloacele de pus in acgiune in vederea atingerii unui qel determinal Aceste date incontestabile nu inseamn5 nicidecum cI politica externl nu privegte opinia publicX 9i c5, in acest domeniu conducXtorii dispun de toati latitudinea. AfirmaEia contrarX este firX indoialX mult mai aproape de realitate. Culoarea unui buletin de vot 9i preferingele ideologice pe care ea le reprezinti implicX luiri de pozi;ie foarte clare cu privire la politica internagiona15. Votind, fiecare gtie, de exemplu, unde ar putea cluta spriiinul necesar gi daci trebuie sX-gi indrepte privirile mai curind spre Est sau spre Vest. Guvernangii nu pot si nu qini seama de opinia acelora ai ,cX,nor mandatari sint gi dealtfel nici de aceea a adversarilor 1or. Ei nu sint liberi sI defineasci cu de la sine putere scopurile, sau sX aleagX drrpX bunul lor plac sisternele..de..aliange in care si angajeze gara. Obiectivele politicii exter242

opiniei publice. Este adevXrat, aga cum am mai amintit, cX de

Ajunge insi si se producX, un eveniment sub forma unei ameningXri mai mulr sau mai pugin vagi. sau precise impotriva integridlii grupului, eveniment care pune in cauzi starutul siu in raport cu altele, gi ia:d cd apare sentimentul profund al unei apartnente comune. Opinia se trezegte. In faga unor opgiuni necesare, ea apare uniti sau divizati, dar in orice caz atentd. Se anungi o schimbare. Problema esre de a gisi calea cea mai buni. Ca 9i liderii politici, opinia eziri, se inflXc5reazl, se transforml, se schimbi la rindul ei. Nimic insl nr1. polle.. fi decis firi asentimenrul majoritlqii, adici fIrI ca o siruagie nou5 si fie definiti 9i icgeptati. Daci intervine o solugie, opinia accepti faprul implinit, reintri din nou in ticerea su.r- irt imobilitatea sa obignuid, un fel de somn aparenr care nu trebuie si tnpel'e. Dar nici o altX pblitici care s-o inlocuiascX nu poate fi adoptati -fXrI ca opinia sI o fi recunoscui qi acceptat in prealabil. Nimic nu poare fi hotirit de liderii poiiti.i i.tuinte ca in sinul opiniei si se fi incheiir schimbarea in lumina evenimentelor gi cu ajuto,rul timpului. Departe de a fi ugor maleabil5'sau ,r.rr"til;. opinia se emo{ioneazl incet. In anumite cazuri ins5, ea realizre,az\, acest gen de revolutrie interioari mai repede chiar decit liderii si atunci'devine necesari o schimbare a echipei aflate la purere sau a unui ministrur penrru a trage concluiiile practice. Oricum, conducltorii poliricl au nevoie di spriiinul opiniei penrru a acgiona firX riscul de^a'fi dezavuagi. Prim.trl serviciu pe care sondajele il pot aduce gstg de ri informi asupra stirii 9i tendingelor opiniei, fie pentru- a se spriiini pe ea, fie pentru a aprecia rezistengele pe care le por intimplna.
3

fiece moment.

si fie exprimate in

Asemenea fenomene apar in modul cel mai clar in momentele de criz5-, pentru cI trezesc senti213

:.\

rnentul de apartenenli in stnul grupului najional. Ne vom mirgini sX evocim citeva situalii concrere in care s-au inregistrat miqciri de opinie gi relagia reciprocl intre migcXrile ei 9i acliunea politic5. Un exemplu demonstrativ a fost analizat de mai mulgi iutori, specialigti in srudii de opinie publicS, apoi qi de istorici2e. Este vorba de maniera in care opinia americanX a repudiat treprat izolalionismul in timpul ultimului conflict mondial qi a intrat cu hotirire in rXzboi. Acest iucru nu s-a produs de la sine, aga cX se inlelege mai bine de ce, de exemplu, Roosevelt nu putea, chiar daci ar fi vrut, sI rXspundX in iunie 1940 la apelul preged,intelui de consiliu francez. DupX un prim elan, opinia americanX accepta in acel moment faptul lmplinit al infringerii franceze qi nu se sim.gea incl vizatX. de evenimente. Aga cum am mai amintit, atenlia pe care Roosevelt o aco,rda informagiilor despre opinia publicl este aresratX. Chiar in Franta, dup5 cum reiese din cele c{teva -tncepind elemente culese din 1938 prin metoda sondajelor, opinia a reaclionat destui de lent in faga cregterii pericolelor, ca gi la adoptarea unei atitudini de rezisrengl hotiriti in faga ambigiilor hitleriste. [Jn curent majoritar acceptase intr-adevir acordurile de la Mtnchen qi abia in cursul anului 1939 a aplrut cvasicertitudinea ci' anul nu se va termina firl rXzboi 9i, dupl invazia in Cehoslovacia, a crescut vointa de a rezista prin fortl la orice nou5 incXlcare din parrea Germanieiso.' In prezent, Departamenrul de stat din Vashington are permanent griiS de.a dispune de informalii asupra opiniei internaqionale, ca un element printre altele, pentru determinarea poliricii sale. Din 195L, prin intermediul lui US Int'ormation Agency se procedeazi la anchete in numeroase 15ri. Amba-

H. Cantrill, Gaaging Public Opinion, Princeton, e r, Ce que pense I'Amriqae, Paris, 1945; Langer si Gleason, Cballenge to Isolation { The [tn2s

1944; J. S. B r u n

declared. a'ar, L952 5i 1953. 30 ,,Sondages", 1939, mai, iunie qi iulie. 244

tate gi, ca urmare, au permis atacarea administraiiei partidului republican aflat la putere. Ca urmare a unor indiscrejii care s-au produs atunci, a intervenit o lege care autorizi comunicarea anchetelor comandate de guvern numai dupi doi ani. Astfel, vedem o datX mai mult cI sondaiele sinr implicate, prin natura lucrurilor, in lupta'politici, 9i mai ales cit de suscepribile sint ele de a informa pe factorii politici cu'rXspundere. Un alt exemplu ar aduce o dovad5 a contrario cu privire la importanla informagiilor pe care le aduc sondajele in materie de politicX internagionall. Datoriti imprejurlrilor, unul dintre autorii rindurilor de faqi se afla in biroul reprezentantului Frangei la Sarrebriick chiar in dimineaga zilei in care un ziar, ,,Neueste Nachrichten, die deutsche Fleimat Zeitungo, publica rezultatele primului sondai relativ la referendumul din 1955, despre catre am vorbit mai sus. Proiectul de statut european al regiunii Sarre fusese elaborat de guvernele din Paris gi Bonn, de acord cu cel din Sarrebrilck. Era in 31 august 1955, iar rezultatele confirmate de o a doua anchetl cu o luni mai tirziu prefigurau deja rlspunsul negativ dat de populagie-la 1l octombrie. Nimic lnsX nu zdruncina optimismul ofi245

aceast; cale in campania electoralX care a condus la alegerea pregedintelui Kennedy. Ele au revelat o scXdere a prestigiului Statelor Unite in str5inS-

tele in g5rile lor. Se obqine astfel in fiecare an, formulat prin unul plnX la rrei puncte. un fel de barometru al opiniei- fagl de Statele Unire, din cel puliL gase giri, gi in lotal, raporrare prin alternare, din cincisprezece giri. Intreb5rile ce se pun cu privire la ideea pe care gi-o face publicul in str5inltate despre Statele Unite pot iplrea simpliste, dar in_ aceast5 qrivingX, ca ilr muite altele, 'repe: tarea lor dI indicagii imporranre aflrpra rendingelor. Presa democratd" a folosit rezultatele aflate pe

sadele americane din strXinltate intri in conracr cu institute de sondaj locale care rcalizeazi" anche-

cial, informagiile generale se arXtau pline de incredere qi se contesta obiectivitatea sondaiului realizat de un institut gennan qi publicat intr-un ziar anume lnfiingat cu o lun5 inainte, cu scopul de a invita pe locuitorii din Sarre sX refuze statutul european. Nici un argument n-a puflrt clinti o incredere bine statornicitX. Intr-atit incit Qaai d'Orsay nu pregltea, pentru cazul cind pieviziunile sale ar fi fost deiucate de eveniment, nici o alt5 politic5. Referendumul din Sarre a rimas o surprizi pe care publicul francez a primit-o, din fericire, fXrX emogii. Nu poate fi vorba aici de a reconstitui istoria. este ins5 permis sX ne intrebXm dacX, in diverse impreiuriii, nu s-ar putea evita prejudicii, acordindu-se o mai mare atentie informatriilor privind opinia publicS. Observarea permanent; a opiniei in momentele de crizd, ilustr^eazd dificultatea cu care se miqcX constiinfa colectiv5. Pentru ea, ca qi pentru liderii politici, este intr-adevXr necesari o veritabil5 conversiune pentru a trece de la o situaqie la alta. R5zboiul gi diversele lui avataruri sint uneori necesare pentru ca o asemenea conversiune si se poati olrera. Miscarea opiniei franceze in leeXtur5 cu rdzbbiul din Indochina, apoi cu cel din Algeria, ca fi firi lndoial{, aceea a opiniei americane fati de r5zboiul din Vietnam. reJctriile franceze d britanice in afacerea Suezului, oferX tot aritea exemple demonstrativesl. Ceea ce s-a petrecut in leglturX cu Indochina, s-a reprodus ln cazul Algeriei. Evenimentele impun opiniei, ca qi liderilor politici, si ia poziqie. Dorin1ei de a menqine Algeria sub suveranitatea francezd., i-a urmat acceptarea, dacX nu chiar voinqa, de a o vedea aiunsX Ia independentX. lntre cei doi termeni ai alternativei pusl incX din 1954 prin
ut Y. A. G i r a r d, Sondages d'opinion et politique 6trangdre, in L'6laborution de li politiEte ltrangEre,'publicatl sub direclia lui L 6 o FI a m o n, Palis. Pre"ses Universitaires de France, 1969, pp.
246

ostilitl$lor, gi anume: menlinerea staflifranceze sau recunoa$tetea de departamente tului unor legituii mai pufn strinse; primul defne preferingele publicului pini in 1956, ca o maioritate carc'acuzi" o scidere. I,;nrl t957 marcheazX cotitura, al doilea termen aiungind la egalitate, apoi ciptigtnd o ugoari preponderentrX.
inceperea
VIITORUL STATUT AL ALGERIEI
Octon-

Selttffi' I'ebtuaAPrilic Martia bAe btic rie 1955 1956 1956 7957 1957 o/ /o ol
/o

%
40 33 27

o/ /o

o/

/o

Preferinla publicului : Departamente ftanceze T,egbturi mai putin

strlnse Nu se pronunfd

47
oc

49
o<

27
100

26

34 35 31
100

36 40 24
100

100 100

cu ocazia incheierii'acorduiilor de la Evian in 1962, lary preponderenti. Diversele soluiii propuse succeiiv de generalul de Gaulle, ,,francizare", autonomie in cadrul ComunitXqii, Algeria algeriand" legati de Franga, apar ca expresii ale schimblrii

a seneralului de Gaulle in 1958 p puqin cite pulin id&a de independent5 ctstigX teren pinX devine,

In

aceastX situaqie se produce revenirea

la putere

21

16.

care s-a produs treptat in sinul opiniei. In cele din urml, sub presiunea unor evenimente pe care nu le-a putut impiedica, opinia s-a tnclinat in faEa faprului implinit. Cigiva ani mai tirz\tt, o miqcare analoagi a putut fi observati in Statele Unite in legXturi cu rXzboiul din Vietnam. Opinia americanX, la inceput favorabilX intervenqiei militare, incepe sI-qi punl intrebiri pe mXsuri ce timpul trece fXrX a'aduce o solugie. Pugin cite pu;in, hotlrirea ei scade, curind tendinjele opuse incep si se infrunte qi tn cele din urmI, in I97t, ea crede, dimpotrivX, cX aceastd
247

Fig.

tn_Vietnatn a fost o eroare (DA) sau cd n-a fost o (NV),7965-7971.

(Surs5.

77. Americanii. care cred, cd. 'interuenlia Statelor l|nite

eroare publice,
131):

Gallup Poll, reprod$e

Rezultatele anchetei fmtitutului

ln

,,Sondages,',

de Opinie XXxfII, nr. gl4, i971, !.

Amsi6

intervengie a fost o eroare. Figura 12 atestX aceastX migcare a opiniei, care urm5rege eyenimentele, c_a $i oamenii politici, fr"rd, a le domina, ci adaptini du-se la ele. Revenind la fapte anterioare. care ilustreazd" fenomene analoage, intervenqia militarX franco-britanicX in Suez, din 1956, esre larg aprobatX de publicul frarcez, care vede ln ea o nzd, de sperantrX pentru ocolirea obstacolului algerian. ln Marea Britanie, istoria reacdilor publice este istoria unui reviriment, a trecerii de la tondamnarea la aprobarea interyengiei militare. ln lipsa sondaielor, acest reviriment ar fi r5mas necunoscut, ca $i recistigarea popularitXgii guvernului Eden la sfirgirul ciizei. Conflictul rXminind localizat si in pofida naqionalizdrii canalului Suez care n-a fost impiedicat;, au apreciat oare britanicii mai sigur avantajele operagiei? Sau est.: vorba numai de un efe.--t conform unei ,,legi" a opiniei publice, formulari astfel de un observator: ,,Entuziasmul publicului aiunge intotdeauna la culme inainte ca pioblemele sI fie manqate. Odat5 decizia luat5. opinia publici
248

Algerra, curente dominante de sens opus

cit., p,

pitiunde in intrei+l corp. f,z;_ t5rile sau contradictriile de moment'se intilir.r. in sinul maselor electorale opuse, care ln acest fel nu s.tnt in acord--complet-cu'gLatele maiore p*rr; -nagionalX delor. Conqtiin;a "1. intrece' l"rj coniliinlei de partid. Politica extemX ,i..."idi"l. p.rr. opozigiile dintre partide qi face ca in momenrele de qizd, sX apari u.n se-ntimenr comun de aparre_ nenqd la grupul nagional, care in succesiunea'obig* nuitl a zilelor pare si dormiteze. .,In Franga, de -exemplu, in cursul rizboiului din
sch.imbarea ins5
se

rinde la totalitatea pdrdlor sale. _ In materie. de politicX externX, clivaiul nu se tace numai in func9ie de nreferinfele ideologice,

turnase p qreu de lXmurit aa.X A d.rr"rr_ -ar fi sat-o sau dac5, dimnotrivX, au urmat_o. "o O_ ultimX remarcS, gi care se adaugX la conside_ raqiile preccdente, merirX sI rejinX Opi"ir "i..,fi". DuDlrca nu esre un bloc o-mogell gi nici suma opiniilor individuale. Tendintrele globale ;b;;;r. expri_ mi o medie. Ceea ce s. peir.ce ln sinul ei se'ei_

sprijin in, ad:ziu{r.ea popularl. i" .rr,rl Alg*i;i oe exemptu, .hdgrri nu erau mai liberi de a preco_ o^Algerie francezl dupX 1 957, decit indepen_ 1121 oenfa lnarnte de 1957. Tntre timp. opinia se'rXs_

mentelor, dar le considerl cu realism. Ea nu are. ca omul .politic, .posibilitatea de a_gi a" J.rr;ri., dar,_ ca gi- el. .se inclinl in_ faqa faptului tmplinit. n{."ri" de libertate fag5 de opinia'publicX il. l"_ re dispun responsabilii politicii ..i.r?,., a;rp"i.-in caz de crizd" in faga nccesitXqii de a' cluta

pentm o noud_actiune. Opinia nu comandl-eveni_

cit ar fi fost ele de crude. Decizia"rr.rio"o., ieaiitate.unei. situagii noi, integrind-o datelor "orrf.rX situaliei istorice gi devine astfel punctul de plecare poribil

p.are a se dizolva"32. ln realitate, decizia eliberea25, pen-rru- cd" anuleazd, deliberirile oii_

intilnesc
op.

.32

J|r6me
76. 249

S. Brune

t,

Ce qwe ptnse l,Am6ri.lue,

in rlndul maselor

politice, dar se observi intotdeauna o minoritate mai mult sau mai pulin constant; de alegXtori

electorale ale diverselor forrnatii

ATITADINI BRITANICE FATA DE INTERVENTIA MILITARI DIN sUEz IN 195 1-2 noicmbie l9i6
Afl atut
d,febtatc

22-25 noiembria I9i6

Affi aout dleptate o/ /o An
grcAit

mrnorrtatl fl matont;(i se deplaseazd it acelaEi sens in interiorul tuturor partidelor. La fel in Marea Britanie, revirimentui observat in noiembrie 1961 in legiturX cu afacerea Suezului este general. Depi mai pujin sensibil la laburiqti, el poate fi inttlnit peste tot. ExistX o slXbire a atitudinilor osrile, dir existS, in douX momente, qi e infruntare in sinul fiecXrui partid a doui atitudini contraress. Acelaqi lucru e valabil ;i in legiturX cu problema atit de importantd" astdzi a unificXrii Europei, oredicatX de unii. Toate sondaiele efectuate ln cele qase lXri ale Piejei comune, gi in altele, arat; cX existl in sinul natiunilor europene un curent favo ' rabil ideii unei Europe unite. Dar nicXieri pinl acum opinia nu este preg5titi si accepte ca lara sX fie rldusX la rolul de provincie, absorbitX in sinul unui fel de natiune a Europei de vest. Instituqiile comune, d,estul de puqin cunoscute, se bu". curi de o apreciere aprioricX favorabilX; in cele din urmX insX ele vor fi iudocate dupX pacea pe care vor $ti s-o asigure qi dup5 cretterea bunXstirii care va putea rezulta din acqiunea 1or. Nici un obiectiv natrional nu trebuie si cedeze pasul fatX de ceea ce pare un ideal sigur, dar incX indep5rtat. Edificarea Europei nu sttrnegte entuziasm sau elan afectiv; ea apare ca o operi a raliunii. De aceea, orice politici carc n-ar line seamX de aceste sentimente complexe qi uneori contrare, ar risca, la un moment sau altul, si piardi spriiinul opiniei si sX nu mai poati progresa, cum a fost cazul in Franqa in momentul discugiei asupra Comu33

care opteazi pentru iolugia inversi, comunigti sau socialiqti in favoarea unei Algerii franceze, republicani populari sau moderaji, in favoarea inde pe.nder-r1ei, $i pe mXsurX ce se produce.schimbarea,

Affi gtcri,
o/
/o

Total
A

37
. .

o/ /o

o/

44
17 01

49 81 22 30 43

/0

36

lpoX+nri

I,iberali

Conservatori Laburiqti.

Nedecigi

68 lo 24 23

l0
62

52
44

49 34

Vezi ,,Sondages', 4, 1956: L'affaire de Suez, pp. 1-38.

250

europene de apXrare. lJn curent latent s-a manifestat atunci cu forgX gi a provocat un adevXrat blocai. Cu toate acestea, prestigiul ideii europene apare, in Franga cel pufin, destul de puternic pentru ca o politicX inversi, bazatd numai pe mindria nalionall, sX riqte a se lovi de reticenle nu mai pugin vii. Francezii sint divizagi in ce privepe opoffunitatea unei forqe de Eoc atomice, iar maioritatea apreciazd. ci gara nu poate face falX cheltuielilor impuse de un asemenea armament. Preocupirile zilnice gi cele legate de expansiunea economicl au prioritate. DacI securitatea trebuie asigurati gi dacI edificarea Europei connibuie la aceasta, precum gi daci favorizeazd" expansiunea, atunci ea este binevenitX, in timp ce o politici ductnd la izolare s-ar putea lovi, in caz de crizd,, de rezistenge grave. Intrarea Marii Britanii in Piata comunX europeanI a suscitat senrimenre analoage in constiinta britanicilor. Fluctuagiile opiniei au fost deosebit de demonstrative qi arati cI o hotlrire atit de important; nu ar putea fi dictat5 numai de rezultatele sondaielor la momentul respectiv. lntr-adevXr, pinX in anii 1962-1965 adeziunea la ideea europeani a fost la fel de puternicl in Anglia ca gi in celelalte gIri, dupi cum arar5 cite251

nitSlii

va sondaie internagionalesa. Atita timp cit nu era vorba decit de un scop vag, fdrd" termen apropiat gi care nu implica nici un angaiament, perspectiva unei uniuni favorabile picii se bucura de sprijin. Cind insi problema intrXrii lirii in Piaga comunl s-a pu_s in mod concret, s-au m'anife'stat tensiuni, au aparut conseclnre -neprevazute, a aparut necesiratea anumitor opjiuni, iar contactul cu realitatea s-a flcut anevoios. Acordul de principiu s-a transformat in refuz. DouX studii similare din 1'96t 9i 1969 permit a determina degradarea produsX ln sinul opiniei in legXturX cu participarea la Piaga comun5: tendinta dominantX vedea in aceastX participare la incepur avantaje qi posibilitSli de expansiune industrialX ti comerciali pentru farS; mai tirziu ea se aqtepta de aici la o cre$tere a costului viegii, consideratl ca cert;. In cele din urmi pozigiile s-au rXsturnat gi, an cu an, in loc de a prilni favorabil tentativele guvernului de a intra in Piaqa comunS, publicul englez a preferat sX le respingX. O asemenea rXsturnare de atitudine nu inseamnX o renegare, ci dezvXluie distanqa intre aspectele seducitoare ale unui viitor posibil qi constringerile unei schimbXri imediate. In legXrurX cu indiferent ce intrebare, intre
buie inmtdeauna sX finX seama. Ijrmarea evenimentelor este cunoscut5.

_in lipsa unei analize detaiiare pe care masa datelor culese o permite, un singur. tabel rezuml situafia.
Tntrebare.' Sinteli pentru sau contra in Piafa comund ?

intrdrii Nlarii Britanii

lftcclltt 1971
% 10-74
$oiemb/ic
1971

scpteftbrie octofrbria - noicmbic

o/ /o

Mijloc 7971

6-11 1971
%

Rdspunsu,ri :

Pentru.
Contra Nu se pronunfd

.31323844 .52514541 17 17 100 100

d,e The

17 100

15

100

Iantlra,

Sursr.:

Anchete efectuate

politicat polt. Unit, Ttc Galltp pou,

un ,,de ce nu?' gi un ,,dao hotdrft, poate apXrea o prXpastie de care interpretarea sondajelor tre-

In

ciuda

unor puternice opozigii, guvernul conservator al dJui Heath a adus tara sa in Piaqa comun5, iar

Camera Comunelor a raificat aceastX opliune la 28 octombrie t971. El insX a dus lupta impotriva majoritSgii opiniei, aga cum ea s-a exprimat in sondaie gi trebuie aqteptat deznodimintul pentru ca aceasta si se decidi s5-l urmeze pe primul ministru gi sX aprobe acgiunea sa.

-Opinia se resemneazl sau se tnclini in fatra faptelor. Nu ea gi nici rezultatele sondaielor sint acilea care au dictat in acest caz guvernului conduita sa. DacI acesta plrea sX meargt contra curentului tendingei maioritire, libertatea-lui de manevri deriva din contradictiile intre care se zbltea opinia. P.rinsi intre- o aspiraqie vagl 9i constringeri precise, opinia britanici a cunoscut o ezitare,-daci nu chiar o anumit5 sfiEiere, care se explici indeaiuns pri! reflexe vechi pi reacgii afective. In fatra unei opjiuni imediate, izvoritd din coniuncturX, ea nu v_rea, dar virtutea a ceea ce am fi tentagi - in sd recunoagtem ca o ,,lege a opiniei" .- ea admite ln cele din urmX o situitie cu care va trebui neapXrat sX se obiqnuiascX gi asupra cireia continui s-i apese incertitudini penrru viitor, in caz de dificultXgi.
6. PRAGUI, DE REZISTENTA

In

Y Yezi ,,Sondages", XXXI, 4,

l'Earope. 252

1969: La construction

de

rare gi ele sint gi mai rare in rindul opiniei publice 'sau care,'in ciuda tocmai datoritX iezintJresului 25'

materie de politici externi rXsturnirile sint

sau aparent, este mar ancorata ln clteva marl opgiuni fundamentale, din care con;tiinta nagionali soarbe sentimentul unitSlii sale. Ceea ce este mai profund in ea nu are intotdeauna nevoie de a fi manifestat pentru a exista. Opinia publicX nu face ea politica extern;, a$a cum nu o face pe cea internX, dar nici o politici nu se poate face, pare-se, nici impotriva ei, nici flri ea. Opinia activ5, exprimati de unii indivizi sau de unele grupuri, nu poate fi disociati de opinia totalitigii. Opinia publici a fost comparati cu un aisberg: ,rPartea emergent5 -este aceea a acestei minoritigi active, partea cufundatX nu este adeseori b5nuitl, dar ea poate apirea in mod brutal la suprafagi gi si distrug5 o anumiti politici extern5"35. Inert, aisbergul rimine stabil atita timp cit pafiea vizibilX gisegte un sprijin zuficient in masa cufundatX. DacX ins5 sub efectul unei cauze oare.. care aceasta se dezagregi, se poate produce o r5srurnare a tntregului. Tot aga, atunci cind un eveniment provoaci miqclri in masa de obicei imobilX a opiniei, echilibrul ansamblului se poate rupe. Pentru guvernangi problema nu este nou5. Ast6,zi, ca gi ieri, ea constX in a nu atinge un anumit prag de rezistenqi, dincolo de care pozigiile se rXstoarnX gi publicul abandoneazi o politicX pe care pdrea gata si o susginS, sau se opune unei politici pe care plrea si o lase si continue. Opinia publicX nu ac1ioneazl, direct asupra evenimenrelor, ea n-are putere de decizie, dar o posedl, pare-se, pe aceea de a face posibilX sau nu politica reprezentangilor s5i. Efectele de surprizS, pretinsele seisme electorale, nu sint, firi indoialX, decit cristalizarea la un moment dat, sub go,cul evenimentului, a curentelor care nu fuseseri observate la timp. M5surarea opiniei permite scoaterea la luminl a curentelor inter35 H. G. Nichoias, in La politiclue rrangdre fondements, Paris, Ed. Duroselle, 1954, p. 388.

rn absenga oricirei manifestiri exrerioare. Liderii.politici au ciuhr intotdeauna, prin mii_ , loace mai mult sau mai pugin _grosiere gi incre_ zindu-se intr-o intuiqie mai muli sau mai puqin pro{und5, $. gtie unde se sirueazX d. ".rt p."g rezistengS. Ei nu pot neglija un insrrumeni c#e ii rnformeazi cu mai multi precizie gi oferi garanjii de obiectivitate. Ultimul iuvint ii' rimine"omului politic,. cXruia ii incumbi responsabilit"t." opjiu_ nilor. Ancheta de opinre nu este un rnstrument de actlune, dar ea. spore;te cunoafterea gi poate aduce ciarrtate rn actlune.

ne care o strlbar gi aprecierea amploarei lor, chiar

et

se,

254

IX
AREA $I t MPORT ANT tI SONDAIELOR DE OPINIE
V ALo

1. FAPTELE $1 OPINIILE: SITUATIA

Srudiul qtiintific al opiniei publice.depXqeqte. in politice' ."t.-lti"i'tt.i!-i"dtul'limitat al vielii anchetele cu opinie de Cin. iottfundi sondaiele oreelectorale comite o gravi eroare' I]aca am rnIi.;;;;;;;;; t*,'ii; fi&rt-o din cauza caracterului riindci publicul,. ca ei oamcnii i;;-;;;;r"' politici, iqi bazeazi pe ele, dealttel prea aoeseorr neincrederea lor in it";; ;;;;;; t".t.i.,'" sau ofereau, un 1ii\og ele ln p19.1' ;;r;;dtil" iigrriour.. ale metooel generale principiile evoca a de simplu si placticii sondaielor. '' 6t*;;f opiniilor este in realitate imens 9i prac-vieeii .i"-;;i'il;;;t;i ;' existl vreun domeniu aloarnepredispoziliilor cunoatterea ."f."ii". in ctr. nilor s5, nu aducX elemente prelroase de apreclere' de exem3;;.;t;"$te astizi cI productivitatea' 'de produclie' de tehnicile t" a"irinde numai "i". 'a" *.aitt'de munc5 9i chiar de nivel.ul remuneinterpersonale, condiliile de viaii n"f i"tii'f "liile "t.de muncl, atitudinile profunde ffi';f;-i"i"iti

economiffi A^i";pti"a.t. sau de organrzatea qi ale indivizilor .i"i i"riii.;in 1"n.t"1, aspiraiiile din important' rol un ;;titil"t lou.X"d" asemenea elemenaceste Toate pugin contestat' :; il.; t";i

i. .o*pt.*.

i;:;;;;iil"onui

un"ori abia conqtiente, care constitugrup ori al unei societigi' pot fi puresizate prin intermediul anchetelor de oplnle blici.
gi
256

bifitatea profesionai5, repartilia,sd.ptiminala sau Srelor de muncI, sau mobilitatea geografi" ""r"tl teritoriului, ^nevoile 9i aspiragirle ca gi amenaiarea piofesionale, cum sint muncitorii, cadre*iulutitot il ;il agriiultorii, sau.' ale . g.rupurilor demograf icc, cum sint dnerii sau virstnictr, relalttle admlnlstrainterni' iiii"t p"uiii. su 5ol:icitatorii, .organizarea i- *"tiot intreprinderi, problemt - privind orieniarea copiilor, folosirea- tirnpului liber sau sinitatea, toat; nesfirgita varietate a chestrunrlor care se pon fi.;*ia in'diferitele momente ale vieqii, pentru a se rnsera tn cadrele sociale 9i institulionale, pun in cauzX atitudinile profunde ale tuturor 9i judeciiile pe care Ie fac asupra realit5lii. Compo.iiameniele ilectorale, intocmai ca 9i opiniile politici propriu-zise, sint in strlnsi legituri cu totali,"t." t"iitf"caiil6r, -a .sperangelor sau .a decepgiilor pe care Ia c,tnosc'indivizii gi grupurile in fiecare ilipl a viegii lor. bpiniile'personale nu sint independente de si,u"ti" d" fabt in care se afli implicat fiecare. Ele tro itttt lipsiie de conqinut, ci se bazeazi pe un subrt."t *"terial, psihologic qi social d pq o experierrtl proprie, c:are le fundamenteazi, 9i Ie explicS. Marile^opfiuni politice rezumi intr-un fel de orientare pr.Ter.nliili, totalitatea opiniilor emise cu priviri la impreiuririle cele mai variate, de la cele mai mXrunte-la-cele mai importante ale viegii personale. Tot a$a opinia public5, intotdeauna specifici gi legatl de o problemi anumiti, nu este u1l obieci de esenli misterioasl 9i fugace, cum s-ar putea crede. Ei se formeazX tn contact cu evenimentul, se materializeazi sr se exprimi in func-1ie de situada de moment. Ea se sclrimbX nu fiindcX . ,r"rsatili, ci fiindcX situagiile se schimbi. Or, sondajele surprind situagii, observind odati .u opinii. fapte, $i acest dublu aspect nu trebuie pierdut din vedere pentru a descifra valoarea lor. bitrd ,tn institut de bpinie studiazX dispozigiile alegXtorilor in ajunul unui scrutin, el colecteazd, in2s7

Probleme ca folosirea forgei de muncl. sau mo-

tenlii de vot, bazate pe declaraqii care expriml c opinie sau o preferinli ideologici. Cind insi acelagi institut de opinie anun4X, in colaborare cu un post de radio, rezultatele scrutinului la citeva clipe dupi inchiderea secqiilor de vorare, uneori chiir iniinte de inchiderea ulrimelor secqii, Ei in orice caz inainte de despuierea exhaustivi a urnelor, institutul aduce la cunoqtinfa publicului un fapt. Repartifia voturilor exprimate de milioane de alegltori este efectiv un fapt gi numai un sondai poate sX-l fac5 cunoscut cu attta raoiditate. Tot astfel, num5rul de oie de muncX efectivl in diversele inrreprinderi dintr-o gar5, sau virsh la care lucritorii din diferite sectoare re retrag total sau parfial din activirare, sinr chestiun,i de Tapt. Partea din venituri pe care familiile o consaCri locuingei, sau frecwenla _cu care merg la biserici sau la rcmplu, se implrtXgesc sau se spovedesc dacX sint catolici, sint de asemenea ches'tiuni de fapt sau.de.comportament, asupra cirora sondaiele dau lndlCafll ngUro?;S. Unele dintre faptele astfel observate. cum sinr rezultateie unui sirutin inainte de despuierea lui exhaustivS, por fi verificate imediat, ciea ce co.,firmi temeinicia meto'dei gi o vaiideaz5 in ochii ne-specialigtilor, uimigi de caracterul spectacular al operagiei. Alte fapte pot fi verificate datoritl statisticilor cunoscure. Altele, in sfirgit, nu por fi verificate, cel pugin imediat, deoarece sondajui are ca obiect tocmai de a aduce informatii lntr-un do.
meniu

riagiile opiniilor se disribuie cu reguiaritate la nivelul grupurilor in funclie de diversitatea situaliilor in care se afl5. Astfel, la fiecare sondai este verificat gi misurat gradul de consistengX al opiniilor.
)_

i.:

2. OPINIILE $I CONDUITELE: PREVIZIUNEA

cauza fundamentali care explici dezvoltarea si suc.

Fundats asJfel pe 9 g!.tuagi.e concret5, adici pe o experiengi triitl, opiniile aduc o indicagie asupra conduitelor ulterioare. Aceasta esre, fXrI indoialS,

cesul sondajelor:

todice a faprelor, opiniile fiecXrui individ gi acelea ale tuturor, sint puse in lumini p,rin cunoagrcrea situagiei tn care ei se gXsesc. De exemplu numirui dorit de ore de -.tnci este analizat in functie de numXrul efectiv de ore lucrate, in functrie de sectorul de activitate, de virsd, de situagia profesionalX, de nivelul veniturilor sau de orice altl caracteristicl. Confruntarea sistematicX a datelor rle fapt gi a datelor de opinie arar; in ce mXsr.rri va258

In toate cazurile, ini5, datorit5 exploririi

in care acestea

lipsesc.

me-

Studiile pielelor ne oferi o ilustragie in acesr Ele colecteazi date faptice, exploreazl comportamentul actual al consumatorilor, iar aprecierea ficuti asupra caiitigii unui produs sau i unei mirci de produs, este rodul experiengei. O intengie de chelruialS exprim5 o opinie.{agI de un bun san de un serviciu si ea esre sesizat5 in toate dimensiunile ei. Este vorba oare de o intengie vagi sal fermX, cunoa$tem deja un obiect analog, se ;tie prepl obiecdui dorit, sintem oare limurigi exacr asupra calitXqilor lui, se gtie care sint limitele opgiunii, au fost deja luate misuri qi care anume, tn vederea achizigionirii lui? Probabilitatea ca o asemenea intengie sX se realizeze depinde de toate aceste elemente informagionale qi in baza lor poare fi valabil formulatX o previziune a conduitelor. Cunoagterea piegei potenliale determini, intr-adevir, intr-o largX mXsurX nivelul investiliilor necesare gi mersul unei intreprinderi. La nivelul planificlrii generale nu este mai pufn importanf de a prevedea cltre ce fel de chelruieli se va fndrept.r c-onsurnul, linind seama de obiectivele generale definite prin plan.. Prin.transpune-rea rezu-ltatelor lor in termeni previzionali, anchetele aduc invXtiminsens.
259

ele. permit de a f.unda, fjnite, La, o pt.evrzrune penlru vrltor.

in limitele unor iporeze clar de-

pe o baz\. nTiona-

te dintre cele mai profitabile unei societi ji a cd"rei organizare a devenir din ce in ce mai comolexi. Tot astfel, cerlqenii se hodrisc in ,nateiie de politici in funcgie de informatriile de care dispun asupra situaqiei. Daci arta de a guvcrna este inrradevlr arta.de a prevedea, gi dic5 liderii politici nu se pot dispensa de asentimentul populir. cunoa$terea reacfiilor opiniei le aduce u., .i.-..rr su_ plimentar de aprecieie. Iar dacl ei por trage din reactule actuale o ipotezi fundamentali asupra comporramenrului viitor al cetlgenilor, acesr ile_ ment previzional intervine in decizia lor. . Totugi, cunoafterea intenqiilor consumatorilor, ca qi a acelora ale alegitoriloi, nu este decit u,, .1.ment.prinrre multe ahele pe care se spriiini ;cftrl unei.intreprinderi sau lidirul poliric.' Capacitili tehnice, volumul vinzirilor, mtrimea sroiuriioi. mina de lucru. disponibild, precum gi forgele cxistente $r obrectrvele indepartate, toate acestea cons_ ti uie pentru ei elemente de decizie, al5turi de orienrarea gi de intensitatea curentelor de opinie. 411 .t* s-a vizur, specialigtii ln anchete ,,nu pretind, ci ar putea pre-ice viitorul dup5 rlspunsuri.. le. obgipute, clci opinia publici nu Jste decit un,_rl drn numerogii factori care dererminl decizia fina_ 1i"1. Specialigrii descriu o siruade la un.momenr dat, gi oamenii politici sau managerii afacerilor sint acei care caur; de cele mai multe ori si le inter_ preteze in rermeni previzionali. Cele doui funcgii ale observagiei gi acqiunii nu trebuie confundate. {umg1o3.se..nein1e1egeri se explicl prin ignorarea deosebtrtr dlntre ele. Dealtfel, justelea unei previziuni e greu de do_ vedit. Odat5 cunoscure qi divulgate ,- rezultatele unei anchete introduc un element"nou tn situalia politicX sau economicS. Experienga nu a demonsrrar
lLoptnton pilbhqae- et- Ia pr?ukion des comportetnents, in ,,Dulleun rnrernarronal des sciences sociales", UNESCO, 3,
1953, p. 507.
260

Este ceea ce Merton nume$te ,,prediclia creatoare", oamenii tinzind sX-9i fixeze iomportamentul nu numai in functrie de caracterele obiective ale unei situalii, dar ;i, iar uneori mai ales, du,pX semnifiins-5 ,,distrugXtoare", iar acest fenomen ,,face, in 5tiinla socialX, extrem de dificilS verificarea pre-

nicidecum cX indivizii tind sX treaci in tabXra invingltorului prezumat sau sX se ralieze curentelor majoritare, dar opinia public5 astfel manifestatl este totugi susceptibilX d,e a exercita o acliune.

gafj."

p_q

care i-o dau. Aceasti prediclie poate fi

viziunilor. Intr-adevir,. de vreme ce acestea pot fi ll-'ate in consideragie de persoanele la care acest fenomen se referX, existi riscul ca previziunile sociologului sX intervini neincetat ca un nou factor dinamic, modificind conditriile tn care previziunea era adev5ratX la origine"2. nu sint totugi traduse in termeni de pronostic, decit ca urmare a urgenqei situaliei Ei a tensiunii luptelor politice. Intr-adevXr, ele nu'slnr previziona!e decit in aparenli. Ele refle,ctX starei opiniei in momentul anchetelor, iar scurtul interval de timn care separX ultima anchetX de scrutin asizurX cel mai adesea o identitare a situaliei din cele doul momente succesive $i permite interpretarea lor ln
termeni previzionali. Rezultatele anchetelor preelectorale, de exemplu,

3. PUBLICAREA REZULTATELOR

RezultX oare din cele spuse mai sus, cX publicarea sondaielor in cursul perioadei electorale riscX sI denatureze rezultatele gi cI, in consecinfX. ea ar trebui si fie interzisX, sau cel puqin strict

sur

t,l..B, Shea,tsley 5i H._H. Hyman,

Les enqutes

limitatX? Din doul morive principale, aceasra nu pare a fi asa. Primul este de ordin pragmatic si moral totodatX. Unele partide r"u onil..-persona-

_ '. R. 5. M e r t o n, Paris, 1953, p.

204. 261

Elements

de mithorle

sociologique,

lit59i, carc ar dispune de miiloacele necesare, n-ar putea-fi impiedicate sX organizeze sondaje pe conr propriu. Ca urmare, ele ai fi singurele care ar rrurea beneficia de informagii care,-prin insiEi natura lor, trebuie sX fie un bun al tuiutor. CelSlah motiv este de ordin stiintific. ln pofida tuturor aserqiunilor nedovedite, nu s-a putir d:monstra niciodatX cX publicarea sondaielor ar fi moditicat jocul normal al alegerilor qi nici hotXririlc aleg5torilor. S-a invocat adeseori efectul contagios al ma!-oritIlii. Un.psiholog social, ins5, care a fost unul dintre pfimrl care a atras atenfia asupra acestei ,,atitudini de conformitate... a dat di nainte un rXspuns acestei critici. ,,Nu existX campanie electoral.X scrie Tloyd- H. Allport - cara sI nu se termine- prin afirmagia solemn5 cX nia publici" este in proporfie zdrobitoare de"opipartea orarorului 9i ci victoria lui este dinainte asiguratl de o puternicX maioritate. Singura deosehire este c5, pe cind inainte sensul unii'ersalitigii nu era decit o "impresieo care pr.rrea fi deformai5 dupI plac, acum, datoritX sondaielor, el poate fi bazat pe realitatea faptelor". S-ar putea, dealtfel, la fel de bine pretinde, in cazul unor competitii srrinse. cI tablri aflati in. tr-o ugoarl minoritate va fi int5riti prin zelul alegltorilor nehotXrlqi, nu de a siri in aiutorul victoriei sigur,e, ci de a obgine o victorie care se reveleazd. posibilS. Pot interveni qi efecte conrrare. E suficient sX ne referim la citeva din cifrele qi graficele date intr-un capitol precedenr penrnr r observa variadile de seni opui in orocentaiele diferitelor partide, cu ocazia unor sondaie succesive. TncX tnainte de rXzboi, Gallup a publicat serii de documenre atestind independenqa evolutriei opin-iilor fagX de publicarea inchetelor. Acesra este, de exemplu, cazul unui candidat care la inceout distanteazX net pe concurenrul sXu. gi care vede rcdu.:indu-se, pujin cite ouqin, decalaiul care il separi de acesta. In sfirgit, ceea ce in mod gre$ir se nume$te ,,eroarea* unui sondaj, atunci cind sensui
262

aflad la o iimiti de un punct sau nu este' prefigurat in mod corect, atestX libertatea alegitoriloi faqX de publicarea anchetelor. Daci n-ar f1 aqa, atunci in 1948, de exemplu, nu Truman ci Dewey ar fi devenit preqedintele Sta-unei majoritigi,
douX,

telor Unite. Rezultatul unui sondai nu este ,,adevXrat" decit in limitele unui interval de incredere. Acest lucru. este suficient pntru a,desfiinga argumentul acelora care au aluns sa creadi ci sondaiele s-ar putea substitui alegerilor, evitindu-se ln acest fel o campanie intensi de propagandi3. Cu aceast; ocazie vom repeta in incheiere ceea ce spuneam la inceput: alchetele de opinie au o funcgie, care nu este funclia alegerilor. In anumite momente este important ca toti cet;tenii, doar cu exceptia, void sau intimplltoare, a abstenqioniqtilor, sX fie numlraqi, deoarece au de indeplinit un act care ii angaieazi pe toji, prin delegarea puterii mandatarilor 1or, delegare pe care se intemeiazX autoritatea. In nici un fel sondaiele nu constituie vreo forml oarecarcr a democraliei directe. ln primul rind, ele sint pentru omul care intenTioneazd" sX fac5 o carier5 politic5 un miiloc de a-5i misura $ansele. In Statele unite, intre 1952 ln 1962, Louis Flarris a realizat la comandl 5I4 sondaje politice gi estima ci proporgia candidatilor care recurg la sondaje era de o zecime pentru reprezentanfii in Congres, de dou5 treimi pentru senatori gi de trei sferturi chiar, pentru guvernaiorii statelor, estimaqii confirmate printr-o anchetd in rindul candidalilor, dupX alegerile din 1.9o6a. Aceastl Dractic; s-a dezvoltat mai incet in alte 15ri, dar ea este de acum implantatX tn ele. Oamenii politici sint foarte atenli la rezultatel: sondajelor. Conform unui studiu al lui Childs, incX
Id propdgande politiqtue, edilia noui augmentatS, Paris, 1952. a R. Kine si M. schnitze r, aonkmporary ase ol priaate politiial polling, in ,,Public Opinion Quarterly", XXXII, 1968, pp. 431-436.
263

3 Vezi

Serse Tchakhotine, Le ttiol des loules par

zentant ales, atunci ctnd emite. un aviz. are intordeauna prezentX in minte ideea pe carl gi-o face despre opinia aleeitorilor sXi. Aportul sondaielor este cX aceasr; idee se ooate spriiini pe date oozitive. Pentru omul politic problema'este. astXzi ca gi ieri, de a gti dacX trebuie si flateze consliin.l popularX qi sX urmeze fXri discernXmint indicatiile pe care le inregistreazd", sau dacX nu trebuie, uneori, sX acfioneze asupra ei, sX o lsmureascX. sX o aiute sX se formeze. Cit despre cetXtenii insiEi, duoX propria lor mXrturisire, nu s-ar plrea cX oublicarea sondaielor in perioada electoralX modificX masiv decizia lor intr-un sens mai mult decit in altul. Din zece alegX_ tori francezi, patru au avur cuno$dnt; de evalu;rile..privind num5rul de locuri in Adunarea natrio_ nal5, fXcute de orqanismele de sondai in alegerile din 1967:30/o au declarat atunci c5 aceste evaluXri i-au determinat sX voteze de preferinlX pentru un candida.t al maioritXrii, iar lofo mai curlnd pent;; un candidat a.l opoziliei. Doui treimi i"s5 i.eZon ) au declarat cX aceste evaluXri nu au modific"t .r'i nimic intenqia lot'. ?n aceeagi epocX, 5Ool, f"tX d. n!/o $ plrere contrarX, considerau-publicarea r:zuitatelor anchetelor preelectorale ca un lucru bun6..ln.timoul.campaniei electorale a;., tgeg aou; trermr drn alegdtori au avut cuno$tintI de aseme_ nea _rezultaie; o treime faEi de jumliate .r"d alegatorrr ,tln seama de aceste rezultate inainte "I de a..se- decide, dar numai L7o/s faqd de g3ryo declar5 -" cI ei personal au fnut.."*i a"

din 7940, in Statele l}nite 760/o dintre oamenii politici in funcgie la Vashington credeau cX prooriile Ior decizii sau acelea ale coleeilor lor erau infl'.re-lfate de anchetele de opinie. Dar se aflau ei oare. din aceastX cauzd, inrr-o siruade nouS? IJn reore-

de conduiti bine smbilitX. ln'asemen." t-Jr.i"rir;, a acorda sondajelor o influengi decisivX ar insem_ na pe- deasupra si ignor5m caracterisricile funda_ p.t1!31.. ale opiniei publice. Opinia esre ancorari rn drterlre.grupgrj. Structurilor sociale le corespund strucrur.i de o.pinie. Cit despre individul pufil ho_ tdrit, el asculti, in forul -iXu interior, muit rnai mult de rnfluenqe personale susceptibile de a ac_ trona asupr-a lui, decit de o propagand5 intensi sau de un rezultat al unui sondai, clrora nu le acordX decit o atenfie vag;. ?ac5 sondajele qi publicarea rezultatelor lor sinr un lucru bun sau unul r5u, inseamnl a pune gre_ fit chestiunea. Ele existX qi constiruie .tn .I.*.rit al situajiilor sociale, economice, politice, d"; ;;: mai un elemenr printre multe alteli

, In definitiv, discugia in jurul oportunitilii sonin pe"rioada electoraii .a r.rr, .l...nt "pari fi dXun5toare al luptei politice. Publicarea loin-ar 9ecit pentru cI risci sX avantajeze pe adversari. Este clar ins5 cX nimic nu poate schimba o linie
d_aielor

4. SONDAJELE DE
$I DEMOCRATIA

OPTNIE

"t.t.

7 Ancheti'SOFRE"',
264

5 Ve.zi ,,sondages', 3, 1967, 5 lbidem. o. 39.

p.

60.
1959.

in

,,Le Figaro. din 13 iunie

,S.ondajele de opinie publici au devenit o veritabile^rnsritulie, a_cirei existengi nu mai poate fi pusi in discutie. Progresele lor- se inscriu'ln srnslrl unei mai bune oryanizdri a mecanismelor atit de complexe ale societligii moderne. DatoritX-sondaielor,- oamenii de stat dispun de un mijloc de informaqie mai suplu si torodatl mri conlinuu decit consultXrile elecioraie, cXrora sondajele nu ar putea, in nici un caz, sI li se subiri_ tuie. S-a constarar cX ,,din sondaje, fIrI indoiall, nu se obqine inci tot profitul posibil, dar torui permite a se preved.a cX, intr-un viitor destul de apropiat poare, nici o acqiune impoftanti nu va fi lntreprinsi de un ministru fIrX ca el sX stie dinainte cum va fi ea primiti. Desigur, aceasra nu in26s

formare publicX. Un tiran guverneazX in primul rind prin inrimidare. In condigiile vieqii modeme un democrat nu poate trXi conform idealului s5u, al unui consimqimint liber gi inteligent, fIrX a studia opinia publicS. Este vorba aici de una din funcliile inteligente ale unei democrajii raqionaJ
organizateolz. Aceast5 convingere, exprimatX de un om care a consacrat multe efonuri studierii propagandei, a.a-

tI cI unul din cele mai bune mijloace de lupt5 impotriva efectelor ei corozive este, firl indoiall,

tici? $i ei aclioneazl qi reacgioneazl" in prezenta ol',stacoiulu', atunci cinei nu-l mai pot evita. Agadar, dacX opinia publici rrebuie studiati neincetat, nu este mai pulin necesar sX fim in gardi impotriva pericolelor. Chiar interesul penrru son. iij. r,rscit"t. o modX imporriva cXreii trebuie sd luam"masurl de precautle; acesta e prelul succesului. Or, un sondai este un instrument specific, cu mecanisme complexe. Fiecare din operagiile pe care le comporta presupune aphcarea unel teorrl rrguroase. Pentru a asigura rcprezentativitatea efantioanelor, precum qi validitatea

studiul opiniei publice, recunoscindu-i-se acesteia rolul pe care ll ioac5 in viaqa democraticX. Aceastl opinie, spun unii, nu ar fi in stare si formuleze iudecdti valabile asupra evenimentelor, fiindci e lipsitX de elemente de apreciere, fiindcl este incompetent; qi ar risca sX ingele grav pe acei licieri care s-ar increde in ea. Este cazul de a insista asupra imensei importange a informaliei in viatra democratic5. Nu este insi deloc dovedit cX opinia anonimS, oricit de nesigurl de sine poate fi ea in unele momente, ar fi mai pufin apt; de a sesizr interesele profunde ale colectivitXgii decit opinia activi sau declt grupurile restrinse, care $tiu s; se fac6" auzire. Pacea socialS depinde de satisfacqia fiecXrui individ si de adeziunea pe care maioritatea o manifestX falX de o politicX.

;i fidelitatea r;sprinsurilor, trebuie luate toate precauliile. Erorile de observagie pot fi mai grave decit erorile de eganrionare. Este preferabil sI nu se faci nici o ancheti dectt sX se efectueze anchete riu concepute sau r;u
Pe lingi aceasta, nu este bine ca acestui instrument de cunoa$tere qi de analizi sX i se cearl mai mult decit poate da. Nici o anchetl, oricit de perfect ar fi condusS, nu poate explora toate aspectele unei probleme, fie cX e vorba de fecunditate, de securitate social5 sau de orientarea poliricii externe.

conduse.

Opinia, care nu e niciodatX destul de lXmuritI, incapabilX de a st5pini evenimentele, s-ar multrumi sX le urmeze. Partea ei slab5 ar fi cX ea nu se formeazi, $i nu se manifest5, dupX cum am mai repetat, decit in faqa evenimentului care o face si se descopere pe sine, atunci cind, intr-un fel, se impiedicX de el. Dar este ea oare in aceast; privintX tntr-o situalie mai defavorabilX decir liderii poli12

cu variantele necesare, poate fi qi o garangie a progresului. Aceasta nu e risipi, ci o necesitate intern;. Un sondai nu rezolvX problemele. In cel mai bun caz, el ccntribuie ca ele si fie mai bine formulate,

Cea mai buni anchet5 deschide adeseori caiea pentru alte cercetiri. Repetarea aceloraqi stuciii,

Iitiqae aax Etats-fJnis, in La science politique

Har

1d D. L

assw

e11, Psychologie et science pocolttempo-

raine, contribution i Ia recherche, la mitbode, I'enseiqnetnent Pe.ris, UNESCO, 1951, pp. 551-552.
268

nu este pufln lucru. este, agadar, larg deschis cercet;rilor. Instrumentul este pus la punct, iar la ora actualX se pot a$tepta progrese mai ales in exploatarea gi analiza datelor prin folosirea calculatoarelor electronice. Datoriti unor programe standardizate se poate asigura rapiditatea despuierii, acumularea de date, aprofundarea a tot felul de analize. Cu condilia de a urmlri neincetat perfec;ionarea nptodelor, se poate .deci conta,.concomitent cu ameliorarea cunoatterll, pe servlcll d1n ce 1n ce mal numeceea ce

Viitorul

269

roase. O condijie a progreseior viitoare este, flri indoialS, ca un numir destul de mare de oameni sX fie scutigi de urgenga investigagiilor imediate pi sI dispunl de timp suficient pentru a se consacra unui efort de acumularc a tezultarelor observate gi de largX sintezX. Instrumentul de cercerare nu mai este pus in cauzd; a sosit timpul reflecqiei. N-am dori sI incheiem aceast; lucrare asuDra sondajelor de opinie publicX fd"rZ a ne intreba daci ln spatele rigorii gi obiectivitXlii pe care am vrut sX i-o conferim, nu se disimuleazi simple supozigii, 9i o filosofie care o include intr-o anurnitX ideologie. . RXspunsul
91-O

la aceasti intrebare., .pe care cititorul poate pune, este desrgur pozltlv.

Motivul principal a fost indicat de la primele

voltat intr-un context istoric gi culrural determinat, in societigi in care autoritatea se bazeazi pe institugia sufragiului universal qi in care deciziile sint luate cu majoritate in adunXri politice. Sondajele procedeazi prin asimilare la adunarea gi numirarea voturildr individuale, iar rczultatele lor sint valabile tocmai tirr".virtptea acestei asimilSri. Cu alte cuvinte, gi pentru a evita orice nelngelegere, cercetarea in materie de opinie publicX gi aplicafile ce se pot obgine din ea, ata cum le-am descris, se referX numai la acest gen de fenomene in democragiile de tip occidental. $tiingele umaniste parcurg un drum presXrat cu capcane. Omul nu este un obiect ugor de ingeles. Revelindu-se observatorului prin conduitele gi as-

pagini. Sondajele de opinie s-au n5scut gi s-au dez-

cite pu1in, existi oameni, cu fizionomii bine rnarc_ate, care trliesc un destin propriu. Practica sondaielor de opinie presupune ialvgardarea intimitXgii pi a libeiului irbitru al fiecXruia. Ea impune si le intrebXm pin5 unde avem dreptul si mergenr cu investigaqia. Credem cX nu existl limite penrru aceasta; rrebuie insl procedat in a$a fel incit ce15lalt sau ceilalgi, care sint solicitali, sX qtie cX fonrl lor _interior este protejat, mai ales dacI, asa cum cred-em, ei exprimX adevlnrl contriintei ior, crt condigia ca sI i-l cerem in mod corecr. Nu pe individ il are in vedere autorul unui sondaj, dar el trebuie. si, treacX prin indivizi gi e dator si r.specte lndlvldul. In sfirgit, pracica sondajelor ne invali cI alXturi-de o opinie, chiar daci este implrtiqitl de uir foarte mare numXr de indivizi, exislX fntotdeauna_ 9i o altl opinie qi ci minoritatea de ast5zi poate deveni maioriatea de miine. CXci exisd schimbXri in opinia publicS, fiindcl existX schaS!2iri1

sociale.

.,

,,.

n4frfr1ii;n .i lllp_
\-,1 rrl \\It-*' .--'
\

tt"rl'

F'-*'

ci n-a fost luati in consideralie lntre:ga varietate a determinagiilor in care e prins. [.ibertatea este un fel de loc geometric in care se
ze, pentru

piragiile sale, el

ii

rezeryd,

in orice

moment surpri-

lnfruntX determinajii sau constrlngeri in num;r nelimitat. Cercetarea trebuie, agadar, intotdeauna reluati de la inceput. In spatele acestui om mijiociu care pentru a relua expresia lui Qudtelet - se descoperi pugin
270

.:=:-.r:n-_-

BIBLIOGRAFIE

la sondaje este considin norele capitolelor acestei cirti trimit la lucriri sau la arricole in limba englezl. Numeroase lucriri sau arricole citate mai jos conjin bibiiografii foarte abundente, in care literatura anglo-saxoni
derabil5 qi muite
este preponderenti.

Literatura anglo-saxonX referitoare

Faptul este confirmat, de exemplu, de cartea Elisaberhei Noelle, dar din ea se poate lua cunoqtingi gi despre litera_ tura in limba germani asupra acestui subiect. Bibliografia publicati in ,,Sondages", in 1953, di o listl a lucririlor apXrute in Europa la aceastl datl, cu excepria literaturii in limba englez5. Un- sistem asemSnitor a fost adoptat gi in prezenta biblio_ grafie. Ea nu cuprinde decit referinge la lucriri publicate in limba francezi, originale sau traduse. Au fost excluse titlurile apirute inaintea celui de-al dorlea rizboi mondial 9i, firi a avea prerenlia de a fi exhaustivi, et nu reline decit lucrlri in care accentul se pune pe as_
pectele metodologice.

Nu

i:;esc exclusiv sau parlial rezultatele sondajelor de opinie

publici.

figureazX aqadar foarte numeroasele publicalii care fo_

-Lgostini, Jean-MicheI, pour de

noweaux critires

de chssilication d.es personnes interrog\es dans les 6twd.es de marcbt et les 6tud.es d,aadience, prix Marcel_Dassault
pour la recherche sur les supports de publicit6, paris, 196g,

pp. 7-64.
273

Albou, Paul, lcs Antoine, Jacques,

quesLionnaires psycbologiques, Pans,

Presses Universitaires de France,

1968,206 p.

in

,,Revue franeaise de socioiogie",

VII,

1966, pp. 684

L'opinion, tecbniques d'enqutes par sonclage, Paris, Dunod, L969, XXIV - 274 p. Yezi Si R|flexion sar les sondages atutoar d'wn livre, in ,,Journal de la Soci6t6 de Statistique de Paris", CX, nr. 10, 11, 1"2, L969, pp. 213,-224.

699.

Chazel, FranEois; Boudon, Raymond; Lazarsfeld, Paul F., 6dtt., L'analyse des processas sociaux,
Paris Haye, Mouton, 1968. - La Chevry, Gabriel, Essai dc contr6le d'un recensement

Bergonier, Henri; Boucharenc Lucicn; Irrmann, Philippe, Fusion d'enqu6tes. Application d l'6aaluation de projets de plans media, in ,,Cahiers de Bergonier, Henri; Boucharenc, Lucien,
I'ADETEM", 22, pp. t3-29.
L'rre

de la Soci6td de Statistique de Paris", XCIII, 1952, pp. 56-62. Vezi 9i Pratique des enquttes statisti.lucs,

complet par une m6thode d',,Area Sampling', in,,Journal

Coombs, Lolagene C.; Freedman, Ronal4

Enqa?tes r6p6t6es sur

Paris, Presses Universitaires de France, 1962, 311

p.

.fularcel-Dassawlt pour la rechercbe sur les supparts de publicit|, Paris, 1966, 1,20 p. Bianc, I{obert, Manuel de recherche dtmographique en pays soasdtvelopp|, Paris, INSEE, Service de Coopdration, L962,227 p. Bodin, Jean-L otis, Une comparaison expirimentak de la prtcision obtenue par divers tirages syst|matiqil.es iie grappe, in ,,Annales de I'INSEE', 2, oct, 1969, pp. 47-72, Boudon, Raymond; Lazarsf eid, Paul F., 6dit., Le aocabulaire des sciences sociales gi L'analyse empiriqae de la causalit?, Paris La Haye, Mouton, L965 et L966.

mtthode de segmeittation baste sur la th|orie de I'information; M a r c h a 1, J., Segmentdtion de la popalation i partir d,e l'inttr?t de lectare des rubriques d'un magazine; D u r a n d, J., Vers ane segmentation optrationnelle, in

in ,,Population et famille", mars 2e 1970, pp. 3_L9. Dautriat, Huguett e, Le qnestionnaire, Bordeatx, I*
stitut des
Sciences humaines appliqudeg

la f6condit6. Problimes et possibilitts, juillet 1959,

Prix

Davai, Roger et autres, Traitt d.e psychologre sociale, Paris, Presses Universitaires de France, 2 vol., 1963 qi
1.964,

127 p.

Desabie, Jacques, Le r|tirendum (de 1958). Essai d'6tude statistique, in ,,Journal de la Soci6t6 de Statistique de Paris", C, rt. 7,8,9, L959, pp. 166-180, Vezi $i Une 6tud,e sur la lecturc d,c h pressc, in rev. cit., CI, nr. 7,8,9, 1960, pp. 164-194; Th6oric et pratique des sondages, Paris, Dunod, 1955, XVII, 481 p. Dubost, Jean; Moscovici, Serge; Gluge, M.,
enqwtes

XX-531 p. Ei 499 p.

Boudon, Raymond,
1972,320 p.

Presses Universitaires de France,

Carbonnier, Jean,
Cazeneuve, Jean,
Presses Universiteires

Les mtthodes en sociologie,P.vis, L969,128 p. Sociologie jwridiqae, Paris, Gr1in,

Le problirne de l'interpritation des sans-rtponses dans les 4'attitude, in ,,Recherches sociologiques', I, 4,

1957, pp.

67-69.
Bruxelles,

Dufrasre, A., La mttbode reprisentative,

INSOC, 3, 7947. Vezi 9i Les 46ments de
petits 6chantillozs, Bruxelles, INSOC, 2, 1.948.

la th|orie d,es

Sociologie de

de France,

la radiottl|'oision, Paris, t962, 128 p. Vezi qi Zes

p.

pouaoirs d,e

la ttl|oision, Paris, Gallimard, 7970, 384

Duran d, 1., Audience utile et segmentale, in Prix Marcel-Dassauh pour la rccherche sar les supports de publicit6, Pais, 1967,

Chartier, Fernand,

Les sondages i plasieurs degrts, Paris, INSEE, 1955, Vezi qi Erreurs d'echantillonnage pour divers plans de sondage de logements, in ,,Annalcs de I'INSEE", 2, oct. L969, pp. 3-46. Chazel, Frangois, La mtthocle du panel et ses possibilit|s d'application i Ia structare politiqae frang,zise,
274

pp.77-84.

Durandin, Guy; Gluge, M., L'int'laence de Ia lorme de la question sur h lid1litt dcs r6ponses, in ,,Bulletin Duroselie, Jean-Baprisre, De l'utilisation
dages d'ophtion en histoire les, INSOC, 1957, 65 p.

du CERP", YI,1957,461 p.

des son-

et en science politiqae, Bruxel-

275

Duverger, Maurice,
1960,

trl1thode

des

sciences sociales,

Paris, Presses Universitaires de France,

1959; 2-e 6d-,

Application

des Goldsen, Joseph; Dubost, Jear.' Bibliogdphie in - -ti""."* 'rilot;ls (1945-1953)' publique I'opinion

- 503 P. dtmographiqucs d tri'i,tq*iri ---a|'i\r;q* E;r\t;; -"irr,

29r 9.

VIII

d'rxiressioi I'ongiit' -aobgir,'tui,

;- ModoSot'ot' Mitho' 'i INED' 1971' Iv INSEE, bnsrotra,

passages r.a7616s'

Huguette' L'itt' Cotdr.rr, - -tr*;r- 'dRose K. et Dautriat' Institut de Sciences humaines

rtponses

international des Sciences sociales" pp. 541-553.

,,u"ii.ti"

V'

1953'

lilres,

deotr;,t*ars et Pratiques, manual redactat-de. divizia PoThd York' New C-ouncil, Popolation din "t"Lr"flci pulation Council, L971, Vll - 34o P' sondages' L'6twilc d'e I'opinion pfilique et Ia mtth-ode-dcs cu exin Etropa' apirute articole lucrlri culegere de 9i

de ftconditt ct de planni.ne lanilial"Conwissan'

..pfi" fir.r"rorii de limba e"glez; in

25-4L 1953, PP' 'cles

"sondages*'

3' XV'
29

marcbts ewroptens (Conf6rence de Paris' t'h'ud', europ6enne l-er juillet 1959), Paris' bCpe' Age'rce de Productivit6' L960' I44 P'

il; Rcscarch Metf *tl"g"r, Lion; Katz, Daniel' 6'dit' 19$ (l'cs York' hods ii tie Behaviotal Science, New sociale' tadts
*6thodr, de
de H. lL959, 2 vol)'
techerche dans
esag

Louis, Le probldme. de cboix des communes H.Tti, -de la erbontiltor, d lltmcnts tous d'istincts, in "Journal pp' 302-' 1951' xcII' Paris", de Statistique de !".ig.! 308. T,, La validitt de I'interaieu par rapport i l'6go' Uu-r.n, ,t A l'rrtroi,'ment des interviewcrs' in "Le Tra,r*, ou gi: Institut vail humain", XVII, 1954 pp' 60-67' Vezi Bi' |conomiques: Etudes dcs ct Statistique national de lta et ses applications' statistique mtihode la sur bliograpbie Listi ie, principaux oaar4ges en langre frcngaise' Paris' Paris 1952, 49 p.; ior*d dcs inq'Ateurs par sondagcs' l""o*iiz, Morri s; Schulze, -Robet\ Tendances de d.e Ia recbtrchc dans Ie d'omainc d'es cornrnunications I!-37' masse, in ,,Communications", 1, 1961,- pp' Guillaume, L'information sociale ec acque-frrr, J '6;;";*iq"" ' io, Ia mttbode des sond'ages' Bruxelles' INsoc, t, L946. Manuci J;;.;u, ir" tde, L'enqu?t' p!!.questi,onnahe' Bruxelde libre Universit6 Bruxelles, praticien, i I'usage du p' VIll l97L' Sociologie, de I'Institur de Ed. les, - 264dqs l'6taile techniques--ile Kapferer, Clodwig, Les
s

appliqu6es,

iulie 1958, 95 P'

ron6o'

d., 85 P. ron6o.

e' Pariq

les sciences Fresses Universitaires

de

France'

gouiih6, Pie tre, ' 'ft"neaise

Ettalwation subiectiac des

prix'
Univer-

,,R;; A;i ti Lo i,y,holog;e

de sociologie"

comierciale' Paris'

J'

1990'

"n pp' L63-172'

Presscs

sitaires de Ftance, 1966, L64 P'

GalluP' Geo tges, Mes '*iA'i'n"t

de sondages d'e 1935

statistiques dans l'ana-

; D4e, in ,,PsYche", IV,34, 1949' re,F., L'apPort dis m'1thodes Gend ' W;;;; Gf;"td, Ala in, sotndages *

,eiouoi'd"une enquite d'opinion' it "Le liu-airr", XXXII, nr' 12, 1959' pp' 149-154'.
iimographie'

Travail

in

a*menea: Llani' on', I, 2, 1964, pp. ZSi-ZgZ' Vezi, de Bruxelles' p*bliqae' topinion lcstation et mes"rc de et la L'opinion-publiqae p'; INsOc, nr. 2-1, iss8, ss 2-c et 1958-1959 Droit' de Cours prassa, Paris, Les '6d., 1964-1965, 2 fasc', 262 P' intcrnatiotule G;;;1, Cla ude, Re,/"ch' **pa'ath" XXI' conioncture" et sur les budgets temps' in 'Btudes

'Bopulati-

iarchts en Europe, Paris, OECE, 1956' 207 p' Klineberg, O tto, Psychologie sociale'- tradus de R' a"igaoi. co,ittt, Paris, Presses Universitaires d: p' , Frarrci, 2 vol., 1957-1958, XII - 656 Th6orics et Pro6dk, ieid, Crutchf David; Krech,
.

blimes
615 p.

de

psychologie sociale,

vadts de H' L e s a g e'

Paris,PressesUniver"sitairesdeFrance'1952'2vol''VIII 6dit" Tbc Lassiell, Harold H'; Lerner' Daniel' fr': Les scienccs
Policy Scicnccs

9, sePtembrie 1966, PP' 103-188'

276

de la - to7 P')
zt7

in tbe Uniteil States (trad' politiquc aux Etats-[Jnis' Paris' Colin' 1951' XVI

Lavo3gi

in', XXIV, nr. l-2, 1961, pp. 65-142. Lazars f e1d, P aul, Pbilosophie des sciences socialcs, vadus de P. Birnbaum, F. Chazel, G. Lagneau, J. Lautmafln gi B. L6cuyer, Introducere de R. B o u d o n, Paris, Gallimard L970, 5og p. Vezi $i en, est-ce que la sociologie?, Paris, Gallimard, L97O, 253 p.3 Tendances actuelles de la sociologie des comrnunications et
cornportements d,u public de Ia

e, M. 5., La techniqac de liinterztiezo poar b stlection du posonnel commercial, in ,,Le Travail huma-

1950, XII, 8, 162 p. Noe11e, Elisabeth, Les sondages d'opinion, traduit de I'allemand par Hildegard Urf er, paris, Ed. de

Nilson, Sten Spatre, Histoite ct sciences politiques, Essai sur la mtthode qaantitdt;ve, Bergen, Beretninger

Minuit, 1966, 395

p.

L'opinion pabliqae (2-e session du Centre de Sciences politiques de l'Institut d'Etudes juridiques de Nice), paris,
Presses Universitaires de France, 1957, 448 p. L'opinion publique (Semaines sociaies de France, 53-e sesion, Nice, 1966), Lyon, Chronique sociale de France, 1966,

radiottlivision amlricaine,in

,,Cahiers d'eludes de radiot6l6visiono,

1959, pp. 243-256.

nr. 23, septembrie

Cinq

415 p.

Lef ebvre, Simone, Expos| de la mtthode, b

Page, Roger du; Lengel16, Maurice, L,ttude du

rnarcb6, facteur d'expansion, Tendances actaelles de l'ttude de marcb| aux Etats-(Jnis, Faris, Comit6 d,Action et d'Expansion 6conomique, 1955,72 p. Picard, Claude,Th|orie des questionnajres, paris, Gau-

cnqu?tes sociales, Paris, Presses Universitaires de France, 1950, pp. 17-38. Vezi 9i Validit1 des sondages ct th6orie cle l'ichantillonage, Paris, C6.gos, 1944, fasc. {, pp.

33-50.

L6vy-Bruh l, Raymord, Les sondages topinion

et

pp. 108-125. L 6 v y, A.,, Psycbologie sociale, texte fundamentale

I'6chec d,es pr?z.tision 1lectorales de Gallup cn 1948, in ,,Journai de Ia Soci6t6 de Statistique de paris., XCII, lrr, l, 2, 3, L951, pp. 63-70, Yezi 9i Enqu|tes r6centes par sondage sur I'emploi, in rev. cit., XCII, nr. 4,5,6, l9SI,
engleze

Pitrou, AgnIs, Du bon usage

in ,,Revue 2tt-217.

thier-Villars, 1955.

d,es enquttes d'opinion,

frangaise de sociologie-,

XII, nr. 2, 1971, pp,

science politique,

Pouillon,
R
e

J ean, Les

sondages

,,Revue frangaise

de

et la

science politique-,

pp. 83-106.
ynau

I, l-2,

in IgsL,

VIII, 1958. pp. 95-109. Maisonneuve, Jean,

ses Universitaires

gi americane alese, prezentate gi traduse de A. L, ,., paris, Dunod, 1965,565 p, McRae Jr, Duncan, Une analyse t'actorielle des prifrences politiquas, in ,,Revue franEaise de science politique.,
Psychologie sociak, paris, pres. de France, 1951, 128 p.; de asemenea, vezi gi Zes techniques d'ennetien, in ,,Bulletin de psycho_ Iogie-, 1 martie 1959, XII, II-163, pp. 621-627.

d, P.-L., La

psycbologie 6conomiquc, Paris, Ri-

Merton, Robert King, El|ments de mtbode sociologique, tradus de H. M e n d r a s, Paris, Flon, L9S3.,
1!{ucchie11i, Roger, Le
questionnaire dqns l,enguAte
psycho-sociale, Paris, Enrreprise moderne d'6dition, 1962, 130 p.

vidre, 1954, 261 p. Sauvy, Alfre d, Le pouaoir et I'opinion, Essai d,c psychologie politique et sociale, Paris, Payot, lg4g, lgl p. Vezi gi: L'opinion pubiique, Faris, Presses Universitaires de France, L956, t28 p.; La nature sociale, Intodilction A la psycbologie politique, Paris, Colin, L957, 3e2 p. Sorokin, Pitirim, Tendances et diboires de la sociologie arn6ricaine, tradus de G. A r n a v o n, Paris, Aubier
1959,401 p.

Sprota, W. J.H'
L
a

Nahoum, Charle s, L'entretien psycbologique,

Presses Universitaires

pariq

de France, 1958, 179 p.

Psychologie sociah, rraducere de Jean r o c h e, Paris, Payot, 1954, 283 p. Stoetzel, Je an, La psychologie sociale et la th1orie des 4ttitudes, in ,,Annales sociologiques*, Paris, 1941, s6rie A, fasc, 4. Yez.i, de asemenea; Theorie des opinions, Paris, Presses universitaires de France, 1943, 455 p.; L'6tade cxp6rimcntale des opinions, Paris, Presses Universitaires de
279

27t

==-d

LXXXVII, L964, pp. 52-60; L'opinion ptblique ct la presse, Paris, Les Cours de Droit, L947, 2 fasc.; Les sondages d'opinion publiqne, Paris, Ed. du Scarabde, 1948, 61 p.; Un nouztel indice du cofrt d.e la oie l'indicc psycbologique de I'IFOP, in ,,Revue 6conomique-, 3, 1951, pp. 126-342; La connaissance des opinions, in Traitt de psycbologie appliqu6e, de H. Pi6ron, Paris, Presses Universitaires de France, 1952, vol. II, p. 303-339; La Psycbologie sociale, Patis, Flammarion, 1963, 317 p.3

France, 1943, 151 p.i La statistique et I'etade des opinions, in ,,Journal de la Soci6t6 de Statistique de Paris'.

de I'estimation sans biai in rev, cir., CX, nr. 4-5-6, 196l pp. 144-151; Analyse des d.istribations par sondage, : rev. cit,, CXI, nr. 7, 8, 9, 1970, pp. l7O-I77. V a n g r e v e 1 i n g h e, G a b r i e I, Etude statistique comp( rte des r|saltats de r6l6rendums de 1958 ct 1961, i ,Journai de la Soci6t6 de Statistique de paris., C I
extension Th6orie des sondages,

pp. 9-30; Sur une

Yates, Frank,

La

in ,,Bulletin de psychologie', 1963, XVI, p. 1003-1009; Etudes d'opinion et de tnarcb6 et psychologie

gie sociale,

concepdon actuelle de Ia notion d'atthude en psycho-

nr, 10, 11, 12, 1961, pp.279-295. Mtthodes de sondage porrl recenseruni et enqa?tes, trad. sub conducerea lui Georges Dar m o i s, Paris, Dunod, 1951, XVI 335 p. Zempl6ni, Andras, Problimes mithod,ologique de i'et tretien, Bibliographie commentte par A, Z. . ., in .,Sor
dages',

|conomique, in ,,Journal de la Soci6t6 de Statistique de Paris", CV, u. 4-5-6, L964, pp. 106-114; Les sondages et I'6lection pr|sidentielle de 1965, in ,,Rcvue frangaise de sociologie", VlI, 1966, pp. 147-157; La d.istribution des reaenus en France, quelques donn6es, quelques analyses, in Mtlanges en l'bonneur de Raymond. Aron, Paris, Calmann-L6vy, t. ll, 1971, pp. 97-12a. La connaissancc des opinions et des axtitudes, in Truit| de psychologie appl;qu.e, Faris, Presses lJniver.itaires de France, t. 9 La psychologie sociale,1972. Tchakhotine, Serge, Le viol des foales par Ia propagande politique, Paris, L939; ed,

XXIII , nr.2,7961.

PERIODICE Cahiers de I'ADETEM, Association pour

Journal de
ann6e.

le D6velopperner des Techniques d'6tudes des march6s, 1956, caiet nr. 1.

la Soci\tt de

Statistique de paris, 1971,

ll2-

noui, revlzutl $i

augmen-

METRA, revisti publ. de grupul Metra, Association de Conseillers sciendfiques de gestion, 1962, vol. I. Population, revue de l'Institut national d'Etudes d6mographi ques, 1945, vol. I. Publicafile periodice a1e ,,l'Instirut narional de 1a Sati:
tique et des Etudes 6conomiques".
Reu-ue lranErrise de science

Thionet, Pierre,

tati, Paris, 1952, 607 p.

Thinet, Pierre, Lvy-Bruhl, Raymond, Th6orie ct pratique des sondagas, Paris, INSEE, L947, I98 p. De asemenea: Thinet, Pierre, Aplication d'es tntt'
de sondage aux enquArcs statistiques, Paris, INSEE, 1947, 168 p. Vezi gi: La th|orie des sondages, Faris, INSEE, 1953, 325 p.i Dbailoppement rtcent de la th6orie dcs sond.ages, in ,,Journal de la Soci6t6 de Statistique de Paris', C, nr. 10, ll, 12, 1959, pp. 279-296i Quelques aspects d,e la tbLorie des sondages, in rev. cit., CI, nr. 4,
bod,es

Mtthodes statistiques rnoderncs des administrations l6d6rales anx Etats-Unis, Paris, Hermann, 1946, ll7 p. Vezi 9i:

plitique,

1951, vo1. L

Reute franqaise de sociologie, I96a, vol, I.

SE\1A-SOFRES, Actualit4-sondage, 1966, nr.

l.
vol.

Sondages, revue frangaise de I'opinion publique, 1919,

5, 6, 1960, pp. 99-112; Thiorie des sondages quclques probldrnes ricents, in rev. cit., CVIII, nr, l, 2, 3, 1967,
210

cuPRltrs

Cuatnt tnainte

Introclucere
2.

c
:

7 7

1. Informafiile privind opinia publicd Sondajele qi lupta politich 3. Opozifia fafd cle sonclaje

I
t4

PABLICE
I

Partua Anfi,i STUDTUL $TIINTIFIC

AL OPINIEI
9l

l. l.

OPINIA PUBLICA Opinia publici ca for!6 politic6

Caracterul psihosocial al opiniei

2l
25 33

3. Funclia sondajelor

II
TSTORICUL JELOR
l.

5I DEZVOLTAREA SONDA_
38

Geneza sonclajelor

de opinie
paie

A. Rapoarte administrative gi voturi de

B. ]Ietoda reprezeutativE C. Mdsurarea atitudinilor

3B

39 42
45

D. Studiul pielei
2. Dezvoltarea sondajelor ln Statele Unite

49

III
OBSERVAREA PERMANENTA NIEI PUBLICE
1. Extinderea studiilor
283

5l

OPI.
57 cl

!.

Coopctarea internalionalE

6l
68

3. Organizarea cercetdrii 4. Finanlare gi cost

7l

Partea a tteia CUNOA;TEREA OPINIEI PUBLICE

VII
STRUCTURI socrALE

Partea a d,oua BAZELE TEORETICE $I PRACTICA SONDAJELOR DE OPINIE PUBLICA

ALE OPINIEI

$r

STRUCTURT
177

Sondajele, instrument de analiz6" 2. Psihologia politici a femeilor

l'

t77 I78
184 190 196 198

IV

3. fnfluenfa vlrstei
.

l.

CERTITUDIN,E SI PROBABILITATE Teorie gi practici

77 78 78 94 95
101

4. Factorll sociali 5. Separarea factorilor

6. Apartenenfa feligioasd 7. Societatea totald

2. Sonclajele preelectorale

qi

anchetele

de

opinie

200

A. Natuta gi precizia rezultatelot

B. legea numerelor mari C. Numdrul persoanelor interogate

VIII
oPINTA $r co MPORTAMENTELE
COLECTIVE
205 205
.

D. Stratificarea E. Egantionatea F. Soluiii practice

3. Estirndrile sufragiilor la sftrgitul unui scrutin 4. De la intenlii de vot la repartifia mandatelor

I03
107

l.

Psihol.ogia economicd

2. Comportamente demografice gi sociale

r15
126

A. Natalitatea, fenomen de opinie B. Prelu:rgirea duratei medii de viat6

C. Viafa urband
3. Informafia colectivS 9i propaganda 4. fdeologie gi politic6 interni 5. Politic6 extern[ 6. Praguf de rezistenfl

zts 2t3
22t
225
227

v EXPRIMARE'I COMUNICARE

130

l.

Relafiile interpetsonale gi comunicarea

d.e convorbite

, -. .

131

234 242 253

2. Situafia

I33
138 140

3. Tipurile cle convorbite

IX
VALAAREA gr IMPORTANTA SONDAIELOR DE OPTNTE
1. Faptele gi opiniile: situafia.
256 256
259 261 265

4. Chestionarul 5. lntrebdrile
6. Anchetatorii 7. Anchetele prirr coresPondenlh,

142

152
155 156

8.,,Panele", anchete longitudinale 9. Contextul

164

2. Opiniile gi conduitele: previziunea 3. Publicarea rezultatelor 4. Sontlajele de opinle qi democrafia

Bibliografh

YI ANALIZA DATELOR
1. Despuierea 2. Exploatarea

273

r67
167

169

3'

Analiza
284

l7o

,rsinteze sociologico" apar -olrof"*ffl p probleme, rnonografii de autori, introd,ucer ln dlferite discipline sociologice ssu interfe rente cu sociologia, comentarii sociologice eseuri sociologice, elaborate tntr-o forn^E acse. sibili nu numai specialigtilorn ci qi unui publi( larg. Tomele abordate slnt structurato pepatru serii: gtiinfe sociologiceo nrotodologie gl tohnic de' cercetare sociologici, discipline interferent, cu sociologia (antropologie sociali gi culturatt culturologie, sociop'riUot"gie etc.), interpretarer .lin punct de vedere sociologt" . problemelor conternporaneitigii romAnegti gi internagionale
Lof

ln

t$l