Está en la página 1de 3

Alexandru Lapusneanul

De Costache Negruzzi Geneza: Nuvela a aparut in anul 1840 in primul numar al revistei Dacia literara. In aceasta revista Mihail Kogalniceanu scrie articolul - program intitulat Intro uctie in care preci!ea!a trasaturile si sursele e inspiratie ale unei literaturi si in special ale literaturii romane. Mihail Kogalniceanu con amna scriitorii care pana in acel moment tra usesera si imitasera literaturile altor tari" a#irman ca $ traductiile nu fac o literatura %. Din acest motiv in eamna scriitorii romani sa ea opere originale avan ca surse e inspiratie urmatoarele teme: natura patriei" viata sociala" istoria si #olclorul. Mihail Kogalniceanu a numele revistei Dacia literara avan o u&la intentie: politica ' e uni#icare a celor ( )rincipate* si literara 'in emnan la uni#icarea lim&ii*. Negru!!i se inscrie in irectia impusa e Kogalniceanu si scrie nuvela e inspiratie istorica +le,an ru -apusneanu. )rincipala sursa e inspiratie este -etopisetul .arii Mol ovei e /rigore 0reche" in mo special capitolul intitulat De-a oua omnie a lui +le,an ru-vo a -apusneanul. 1criitorul respecta a evarul istoric in ceea ce-l priveste pe omnitor" ar schim&a #aptele petrecute in realitate in ceea ce priveste persona2ele Motoc" 1pancioc si 1troici. Gen si Specie +partine genului epic si este o nuvela istorica. Tema 3 constituie lupta pentru hegemonia politica intre omnitor si &oieri. Ideea -#un amentala este e,primata chiar e persona2ul principal : Prosti, dar multi pornin e la #aptul ca masele repre!inta un tot unitar pe care omnitorul tre&uie sa se &a!e!e in con ucerea tarii sale. Compozitie Nuvela este alcatuita in 4 capitole" #iecare avan un motto repre!entativ ce e,prima i eea centrala a acelui capitol: 1* Daca voi nu ma vreti, eu va vreu ! 4* Ai sa dai sama, doamna (* Capul lui Motoc vrem 4* De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu Tipul compozitional este scalar. Mijloacele compozitionale sunt antite!a 'speci#ic romantica*" paralela si gra atia ascen enta. Tehnica compozitionala este cea a contrapunctului. Modurile de expunere - sunt : naratiunea care se es#asoara la timpul per#ect simplu" autorul incercan sa actuali!e!e #apte istorice pentru a creea ilu!ia realitatii5 descrierea care este utili!ata 1

pentru reconstituirea atmos#erei epocii prin escrierile e vestimentatie si escrierea macelului5 dialogul ce contri&uie la caracteri!area persona2elor. Formula narati a ! este cea a emiurgului omniscient si omnipre!ent" naratiunea es#asuran u-se la persoana a III-a singular" autorul #iin so&ru si o&iectiv" atitu inea sa #ata e persona2e #iin una neutra" etasata. Su"iectul. +ctiunea se es#asoara cronologic in Mol ova" in sec al 67I-lea in timpul celei e-a oua omnii a lui +le,an ru-vo a -apusneanul. 8on#lictul este e natura politica si se es#asoara intre omnitor" ce este aparator al centrali!arii tarii si &oierii insetati e averi ce sunt aparatori ai escentrali!arii tarii. In conturarea acestui con#lict Negru!!i este alaturi e omnitor si urmareste i#eritele #a!e ale con#lictului" scotan in evi enta purtarea acestuia" Negru!!i 2usti#ican -o prin politica e reprimare pe care o uce impotriva &oierilor. Din acest con#lict eriva alte 4 con#licte: 1* intre omnitor si sotia sa - opo!itia e principii intre acestia oi nu apare e la inceput" iar in con#lictul nuvelei isi 2usti#ica tragismul. 4* intre omnitor ce e,ercita o vointa espotica si ceilalti 4 &oieri '1pancioc si 1troici* ce sunt iu&itori e tara si e or ine. #ersonajele - sunt construite in maniera romantica #iin personalitati contra ictorii si comple,e. )ortretele lor se e!valuie mai ales prin caracteri!area in irecta" autorul punan accentul pe gesturi" #apte" vor&e" vestimentatie scotan in relie# trasaturile caracteristice ale persona2elor. Alexandru Lapusneanul 1criitorul porneste in conturarea portretului persona2ului principal e la cronica lui /rigore 0reche intitulata -etopisetul .arii Mol ovei si in mo special e la cel eal 4-lea capitol numit De-a oua omnie a lui +le,an ru-vo a -apusneanul. +cesta repre!inta tipul omnitorului #eu al care-si e,ercita vointa espotic Daca voi nu ma vreti, eu va vreu. Negru!!i reali!ea!a un persona2 romantic in!estrat cu calitati e,ceptionale ce se mani#esta in impre2urari e,ceptionale. .rasatura sa ominanta" care le su&or onea!a pe toate celelalte" este orinta e putere. 3 nota ominanta a caracterului sau este arta isimularii pe care o pune in slu2&a politicii sale. Din aceasta trasatura eriva altele oua: a&ilitatea e a lucra cu oamenii si manipularea celor in 2ur. Din acest punct e ve ere poate #i comparat cu 8e!ar va!ut e 1ha9espeare. :ste in!estrat cu o inteligenta sclipitoare" chiar ia&olica si cru a" ova a sunt cuvintele pe care le a resea!a &oierilor in &iserica si care prevestesc viitoarea ra!&unare. 8u multa viclenie el isi isimulea!a regretul pentru purtarile lui nemiloase si anunta impacarea cu &oierii: Boieri dumneavoastra! Sa traim de acum in pace, iubindune ca niste frati!. -apusneanul a ova a e #oarte multa perspicacitate politica" manipulan masele si #iin neincre!ator in &oierimea oportunista" insetata e averi. 8ru!imea lui #ata e &oieri este irect proportionala cu lacomia acestora. 1a ismul atitu inii sale reiese in

scena uci erii celor 4; e &oeri si alcatuirea pirami ei in capetele acestora. De-a lungul nuvelei" autorul este alaturi e omnitor sustinan u-l pe acesta in irect" pastran u-si insa o&iectivitatea. Motoc ! este tipul &oierului oportunist" slugarnic" #atarnic" insetat e avere" lacom ce este gata sa-si slu2easca omnitorul pentru a-l tra a mai apoi. +le,an ru -apusneanu il caracteri!ea!a #oarte &ine pe Motoc: Tu, Motoace, invechit in zile rele, deprins a te ciocoi la toti domnii, ai vandut pre Despot, m-ai vandut si pre mine, vei vinde si pre Tomsa. Motoc repre!inta tipul marii &oierimi ce-si urmareste propriile interese. Doamna $uxandra ! este tot un persona2 romantic" ea este pre!entata in antite!a cu omnitorul. :ste &lan a" supusa si cre incioasa. <iin tot un persona2 romantic" ea nu ramane consecventa atelor sale initiale" in #inal avan puterea sa-si omoare sotul. Spancioc si Stroici ! repre!inta tipul &oierilor patrioti ce sunt gata sa se sacri#ice pentru principiile in care cre : or ine" pace si liniste in tara. :i sunt cei care il pe epsesc pe -apusneanul in #inal pentru atrocitatile comise. #ersonajul colecti = poporul nu in eplineste un rol activ in succesiunea momentelor actiunii" ar este remarca&ila #inetea o&servatiei psihologice a reactiei multimii e!orientate in momentul in care omnitorul intrea&a ce oreste" autorul relevan initiativa e vointa a acesteia: Toate lasurile se facura un sin ur las si acest las stri a! Motoc sa moara!""" Capul lui Motoc vrem. )re!enta persona2ului colectiv se #ace simtita in toate initiativele omnitorului. )entru nuvela" semni#icativ este si #aptul ca omnitorul a inteles complicitatea intre &oieri si cler" complicitate ce este enuntata in ultimul capitol al nuvelei. Nuvela istorica+le,an ru -apusneanul are un triplu caracter: romantic" realist si classic: 1* Romantic- reali!area unor portrete e persona2e romantice ce nu raman consecvente atelor initiale5 prin sursa e inspiratie5 prin reali!area e cupluri antitetice5 scena uci erii celor 4; e &oieri5 scena mortii prin otravire5 e,altarea maselor5 scena pirami ei celor 4; e capete si reali!area atmos#erei locale. 4* Realist- se reali!ea!a prin escrieri e vestimentatie" escrierea ospatului si prin o&servatia sociala si psihologica. (* Clasic- este at e echili&rul compo!itional si prin stilul so&ru" o&iectiv si concis.

También podría gustarte