ION de Liviu Rebreanu

Ilustreaz conceptul operaional roman, prin referire la o oper literar studiat, alegnd un tip de roman din lista urmtoare: tradiional, modern, obiectiv, subiectiv. Romanul este specia genului epic, n proz, de mare ntindere, cu aciune complex ce se poate desfura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a cror personalitate este bine individualizat i al cror destin este determinat de trsturile de caracter i de ntmplrile ce constituie subiectul operei. E. Lovinescu l fixeaz pe Liviu Rebreanu drept creatorul obiectiv prin excelen al romanului romantic. Romanul Ion a aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz romanul obiectiv i realist. Este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea. Conflictului este generat de lupta aprig pentru pmnt. ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n funcie de pmntul pe care-l posed, este firesc faptul ca mndria lui Ion al Glanetaului s-l duc spre patima devoratoare pentru pmnt. Soluia lui Rebreanu este aceea c Ion se va cstori cu o fat bogat, Ana, dei nu o iubete, Florica se va cstori cu George pentru c are pmnt, iar Laura, fiica nvtorului Herdelea l va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru c nu are zestre. Personajul central al crii, Ion al Glanetaului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei rneti i a vremurilor creia i aparin. Sfritul lui Ion este nprasnic, este omort de George Bulbuc, care-l surprinde iubindu-se cu nevasta lui. Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaz prin cteva trsturi: precizia termenilor, acurateea i concizia exprimrii, sobrietatea stilului, stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice i respectul pentru adevr de unde reiese obiectivitatea i realismul romanului. Ilustreaz conceptele operaionale incipit i final, folosind ca suport un text narativ studiat. Romanul Ion a aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz romanul social modern, obiectiv i realist. Incipitul romanului descriind drumul, semnific o metafor a vieii cu bucurii i necazuri. Numele locurilor: Cimeaua Mortului, Rpele Dracului, sugereaz faptele malefice petrecute acolo, numele satului Pripas, o comunitate oarecare a crei via poate fi regsit oriunde. Crucea de lemn strmb, Hristosul de tabl ruginit, coronia de floare veted sunt indiciile unei comuniti care a abandonat credina cretin, fcndu-i ali idoli: pmntul i averea. Finalul romanului reia metafora drumului, viaa merge nainte, comunitatea n-a nvat nimic din faptele petrecute n Pripas; singurele care se ndreapt spre viitor sunt credina i ndejdea reprezentat de turnul bisericii noi i de raza care poleiete Hristosul de tinichea. Generaiile se succed, tnrul nvtor Zgreanu va continua truda socrului su, ducnd crucea unei existene mediocre nsufleite ns de sentimentul datoriei. Comunitatea a rmas aceiai, o vltoare de patimi omeneti fr nceput i fr finalitate. Ilustreaz trsturile prozei realiste prin referire la o oper literar studiat. Realismul este curentul literar prin care concepia artistic, literar, are ca preocupare reprezentarea obiectiv, veridic a realitii. Romanul Ion a aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz romanul realist modern. Subiectul are o intrig simpl: Ion Pop al Glanetaului dorelte pmntul cu o patim mistuitoare cci tatl su srac iasc i lenevitor de n-avea pereche a mncat repede zestrea Zenobiei. Iubea pmntul de mic copil. A crescut rvnind i pizmuind pe cie bogai, dorind cu orice pre s aib pmnt ct mai mult. De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam. n acest scop o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, bocotanul satului, dei era urt i n-o iubea. Btut, alergnd mereu ntre un brbat care abia o mai cunotea i un tat care o trata ca pe o dumanc, Ana, care rmsese nsrcinat, vedea n nunta ei captul necazurilor. Urmrindu-i scopul cu tenacitate, Ion intr n posesia pmnturilor pe care jindui-se cu lcomie. Odat nunta fcut, Ion se ndeprteaz de Ana De-abia acum nelesese Ion c odat cu pmnturile trebuie s primeasc i pe Ana i c fr ea n-ar fi dobndit niciodat averea. I se prea o strin i nu-i venea a crede c n pntecele ei se plmdete o fiin din sngele lui. Iubirea ascuns pentru Florica, cae frumoas i srac, mritat mai trziu cu George Bulbuc, nu-i d pace. Tratat inuman i de ctre Ion i de ctre tatl ei, Ana i curm viaa. Copilul rmas se mbolnvete i moare spre disperarea lui Ion care vedea n el grania pstrrii pmnturilor lui Vasile Baciu. Ion este ucis de ctre George Bulbuc, brbatul Florici, fiind astfel pedepsit pentru faptele sale nelegiuite. Ilustreaz modalitile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman de tip obiectiv studiat. Personajul Ion este unul de referin n literatura romn, concentrnd tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. nc de la nceputul romanului, la hora satului se evideniaz feciorul lui Alexandru Pop Glanetau, Ion, urmrind-o pe Ana cu o privire stranie, apoi o vede pe Florica, care i era drag, ns e contient c Ana are pmnt. Conflictul interior care marca destinul flcului este vizibil nc de la nceput. Ion era iute i harnic ca m-sa chipe i voinic, dar srac, el

simind dureros prpastia dintre el i bocotani. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul pmntului i glasul iubirii. Fiind dominat de dorina de a fi respectat n sat, stpnit de o violen nvalnic, un temperament controlat de instincte primare, hotrt i perseverent n atingerea scopului, dar i viclean, Ion o seduce pe Ana. Cnd s-a nsurat cu Ana, Ion s-a nsurat de fapt cu pmnturile ei, soia devenind o povar jalnic i incomod. Odat satisfcut patima pentru pmnt, cellalt glas ce mistuie sufletul lui Ion, iubirea ptma pentru Florica, nevasta lui George Bulbuc, duce la destinul tragic al eroului, fiind omort de George dup ce i surprinde pe amnoi n flagrant. Astfel, Ion este drastic pedepsit de Rebreanu, ntruct el se face vinovat de dezintegrare morl, rspunztor de viaa Anei i a copilului lor, tulburnd liniltea unui cmin, linitea unei ntregi colectiviti. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narrative (autor, narator, personaje, cititor) intr-un roman modern studiat Ex. Ion-L. Rebreanu -Rebreanu este adeptul romanului de creatie obiectiv modern, impune un narrator obiectiv, omniscient si omnipresent; acesta respinge romanul subiectiv considerand ca introziunea eului diminueaza veridicitatea -este interesat de aspectul veridic al operei, de aceea refuza confesiunea si scrierea la pers. II -relatia narator-personaje-> narator obiectiv (prez. venimentele detasat fara a se implica) -> narator omniscient (naratorul stie mai multe decat personajele sale) -> narator omniprezent (adevarat demiurg al universului pe care in creaza; are rolul unui regizor personajele fiind marionette; stie dinainte destinele personajelor sale dovada fiind tehnicile anticipaive ex. Hrisovul de tinichea anticipeaza destinul lui Ion) ->naratiune la pers. III ->focalizare zero (viziune dindarat) -rel. narrator-cititor->efectul pe care naratorul il urmareste sa-l creeze asupra cititorului este impresia de veridic, verosimil -pers. rep. destine umane individuale: Ion, Ana, George, Titu -Rebreanu isi lasa pers. sa actioneze liber, sa izbucneasca in tensiuni dramatic Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata apartinand prozei realiste Ex. Ion-L. Rebreanu ION- tipul parvenitului, taran intelligent, sarac ANA- tipul femeii supuse, bogata, dar urata GEROGE- tipul taranului bogat, mandru, violent FLORICA- tipul femeii frumoase, sarace BACIU- tipul taranului avar HERDELEA- tipul carturarului de la tara, ipostaza a burgheziei rurale TITU- tanarul carturar patriot BELCIUG- preotul avar GLANETAU- taran lenes, risipitor Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata. Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i aprut n anul 1920. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romn . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana, determinata nu numai de factori sociali, ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc n mprejurari, uneori patimase. Obiectiv, n desfasurarea lui epica, de fresca sociala, romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea, ilustrnd conflictul generat de lupta aprig pentru pmnt, ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n funcie de averea pe care-o posed, fapt ce justific aciunile personajelor. Soluia lui Rebreanu este aceea c Ion se va cstori cu o fat bogat, Ana, dei nu o iubete, Florica se va cstori cu George pentru c are pmnt, iar Laura, fiica nvtorului Herdelea l va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru c nu cere zestre. Personajul central al crii, Ion al Glanetaului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei rneti careia ii apartine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion, iar pe de alta parte, viata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii, capitolele au titluri sinteza ( Inceputul, Hora, Nunta, Nasterea). Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal, naratiunea la persoana a IIIa), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor. Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor) intr-un roman modern studiat. Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. Autorul Este persoana care scrie o carte, redacteaza o piesa de teatru, un eseu etc. 4se afla in afara textului 5are o viziune de ansamblu asupra continutului 6concepe mesajul 7alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 8creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele, carola le atribuie roluri 9se adreseaza cititorilor 10autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator, personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele, de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient

11povesteste la persoana a III-a 12cracteristic prozei obiective 13independent de autor si de personaj 14autorul ii confera independenta narativa totala 15este tipul clasic, cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia, inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 16este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 17perspectiva sa este unica Personajul Cel ce joaca rolul imaginat de autor, participand la evenimente .In text emite si recepteaza mesaje Cititorul este introdus intr-un univers care ii este sau ii devine familiar si despre care va fi informat si documentat Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv, impersonal, narand la persoana a III-a. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). Un observator omniscient, desigur, dar lipsit de voce proprie.(N. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului, dar si din perspectiva relatiei narator personaj. Ca in toata proza realist-obiectiva, naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat) naratorul este obiectiv, detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient, stiind mai mult decat personajele, si omniprezent, dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor, destinul prestabilit al acestora, finalul. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Si in Ion, destinele personajelor, ca si evenimentele sunt previzibile, finalul nu surprinde, creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate) Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu Ion Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp sferoid, se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde, alearga, urca, inainteaza), drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea, cu aspecte topografice, etnografice (hora), sociale. Descrierea caselor ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea, Glanetau) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului , cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata.