TITUS LIVIUS

(59 a.Chr.-14 p.Chr.)

S-a nascut in 59 a Chr.la Patavium (Padova) , int-o familie de cavaleri - La 28 de ani se muta la Roma , se remarca in cercurile literatilor si este apreciat de Augustus insusi cu care va lega o frumoasa prietenie si care ii incredinteaza educarea nepotului sau , viitorul imparat Claudius - nu a ocupat functii politice in stat , si-a consacrat toata viata scrierii istoriei Romei

Opera: Ab URBE CONDITA LIBRI De la intemeierea Romei este o istorie a Romei de la origini (venirea lui Aeneas in Italia ) , pana in anul 9pChr. ( moartea lui Drusus ,fiul vitreg al lui Augustus ) ,care cuprinde 142 de carti din care s-au pastrat 35. Conceptia istorica - Titus Livius abordeaza scrierea istoriei in maniera analistica , prezinta evenimentele in ordinea lor cronologica; - Mandru de istoria poporului sau si de vremurile bune pe care le traieste , Titus Livius isi propune ca opera sa sa fie un indreptar de virtute pentru societatea romana si o culegere de exempla pentru tanara generatie historiae magistra vitae istoria este indrumatoarea vietii - concepe istoria ca pe o opera oratorica prin excelenta

Valoarea operei : - valoare documentara: prezinta numeroase si importante date din istoria Romei pe o perioada indelungata sapte secole - valoare literara stilul este ales , cu fraze ample ,dense si mai putin simetrice decat ale lui Cicero ,metafore ,comparatii ,multiple tipuri de caracterizari :directe ( portrete , descrieri ), dar si indirecte ( discursuri ,naratiuni)

- Opera incepe cu legenda intemeierii Romei , legenda lui Aeneas si legenda lui

Romulus si Remus , prezentand portretul lui Romulus care isi ucide fratele si ramane astfel singurul stapan pe putere , - prezentand astfel ideea de sacrificiu necesar creatiei , intemeierii unei cetatii. Tema predestinarii cetatii eterne se resimte in orice episod al istoriei liviene , cum este si cel al Romei salvate de gastele sacre ale zeitei Iunona. - Intreaga opera reflecta dorinta istoricului de a inalta un imn de slava Romei si eroilor sai care au contribuit cu fapte si virtuti la crearea celui mai mare imperiu cunoscut de lumea antica. - In intreaga opera Titus Livius realizeaza numeroase portrete de eroi care au luptat si s-au jertit pentru patrie , acestea reprezentand exemple vii de virtute si curaj avand menirea de a reactiva vechile valori morale si de a oferi modele tinerei generatii .

Un portret celebru este cel realizat de Titus Livius vestitului general cartaginez Hannibal .Dupa ce descrie cum , maniat de pierdera Siciliei si Sardiniei in primul razboi punic , Hamilcar Barcas isi obliga fiul pe Hannibal sa jure ca va fi inamicul poporului roman , si dupa ce trece in revista imaginea ginerelui sau Hasdrubal , la comanda suprema a statului cartaginez , istoricul dedica pagini intregi figurii marete a lui Hannibal .

Hannibal

Portretul lui Hannibal

Hannibal , trimis in Spania , indata ce a ajuns acolo a atras de partea sa intreaga armata ; vechii ostasi credeau ca s-a intors printer ei tanarul Hamilcar ; ii impresiona aceeasi vapaie si forta din priviri , aceleasi trasaturi ale fetei si aceeasi infatisare . Apoi , el a facut ca in scurt timp amintirea tatalui sau sa paleasca in fata calitatilor sale .Niciodata n-a existat fiinta mai apta atat pentru a asculta , cat si pentru a porunci . Cand infrunta primejdiile el era cel mai cutezator dintre toti , iar in toiul lor dovedea cea mai mare chibzuinta. Suporta la fel de bine frigul wsi arsita ; era cumpatat la mancare si bautura , multuminduse cu atat cat ii cerea nevoile firesti , nefiind robul placerilor ; in ceea ce priveste veghea si somnul , Hannibal nu tinea seama de zi sau de noapte ; dupa ce-si termina toate treburile el acorda odihnei numai timpul ce-i mai ramanea , si nu se odihnea neaparat in asternut moale sau in tacere desavarsita ; multi l-au vazut deseori pe Hannibal odihnindu-se pe pamant gol , acoperit doar cu o manta osteseasca ,in mijlocul strajerilor , la posturile de veghe . In ce priveste vesmintele ,Hannibal nu se deosebea prin nimic de cei egali cu el in rang : numai armele si caii il deosebeau .Era de departe cel mai bun dintre calareti si printre pedestrasi ; la batalie pornea totdeauna cel dintai si se retragea cel din urma .Aceste insusiri atat de alese ale lui Hannibal erau concurate de vicii la fel de mari , era fara seaman de crud , de o viclenie mai mult decat punica ; pentru el nu exista nici adevar nici vreun lucru sfant , n-avea teama de zei , nu respecta niciun juramant , nu tinea seama de nicio credinta. Inzestrat cu aceste insusiri pozitive si negative , Hannibal a slujit timp de trei ani sub comanda lui Hasdrubal ,nedispretuind nimic din ceea ce trebuia sa vada sau sa faca un viitor mare comandant. (Ab urbe condita , XXI ,4 )

Grupa I :Cum este structurat portretul lui Hannibal ? Evidentiati calitatile si virtutile personajului :tantae virtutes ingentia vitia. Grupa aII-a :Care erau calitatile lui Hannibal , prin care starnea fascinatie , respect , devotament in randul soldatilor sai ? Grupa a III-a : Este impartial Titus Livius in prezentarea lui Hannibal?Explicati. Grupa a IV-a : Cum se realizeaza in acest fragment , dezideratul lui Titus Livius , privind exemplaritatea istoriei si a modelului de personaj demn de urmat. Grupa a V-a : Motivati faptul ca autorul vorbeste cu respect si simpatie fata de un adversar al Romei ,facandu-l comparabil cu marile figuri defiguri de eroi romani legendari . Grupa a VI-a :Comparati stilul de caracterizare a lui Titus Livius cu cel a lui Marquez.

Portretul lui Aureliano Buendia de Garcia MARQUEZ Colonelul Aureliano Buendia a organizat treizeci si doua de rascoale armate si a fost tot de atatea ori invins . De la saptesprezece femei diferite a avut saptesprezece baieti care au fost exterminati ,unul dupa altul ,intr-o singura noapte , atunci cel mai mare nu impliniseinca treizeci si cinci de ani . Scapa din paisprezece atentate , din saizeci si trei de ambuscade si din fata unui pluton de executie . Supravetiu unei doze de stricnina turnata in cafea si care ar fi fost prea de ajuns ca sa ucida un cal .Refuza Ordinul Meritului pe care i-l decernase presedintele Republicii . Fusese promovat la rangul de comandant general al fortelor revolutionare , autoritatea lui extinzandu-se in toata tara , de la o frontiera la calalta , si devenise omul cel mai de temut de guvern , dar niciodata na ingaduit sa fie fotografiat.Respinse oferta unei pensii viagere , care i se propuse dupa razboi si trai pana la batranete din vanzarea pestisorilor de aur pe care-i producea in atelierul sau din Macondo .Cu toate ca lupta mereu in fruntea trupelor sale , singura rana pe care o primi si-a facut-o el insusi dupa capitularea de la Nierlandia ,care puse capat uni razboi civil de douazeci de ani.Isi trase un glont de pistol in piept , iar proiectilul ii iesi prin umar fara sa fi atins un centru vital. Tot ceea ce a ramas din aceasta succesiune de evenimente a fost o strada cu numele lui in Macondo. Si totusi , asa cum declara cu cativa ani inainte de a muri de batranete , nici macar asta nu astepta in ziua cand porni impreuna cu cei douazeci si unu de oameni ai sai , in zorii zilei , sa intalneasca fortele generalului Victorio Medina. Garcia Marquez , Un veac de singuratate.