Agricultura ecologica (numita si organica sau biologica) a aparut in Europa ca urmare a unor probleme de sanatate si a unor experiente negative

determinate de utilizarea produselor chimice de sinteza, generate de tehnologiile de tip intensiv, industriale, bazate pe fortarea productiei prin suprafertilizarea terenului agricol, precum si prin folosirea de biostimulatori (antibiotice, hormoni etc.) in alimentatia animalelor.
La nivel mondial s-a conturat o cerinta noua, destul de puternica, care s-a transformat intr-o adevarata miscare la nivel european pentru obtinerea de produse agroalimentare

prin tehnologii curate, nepoluante, fara substante chimice. Calitatea produselor este apreciata luand in considerare mai multe caracteristici, cele mai importante fiind cele fizice, chimice si tehnologice. Agricultura ecologica pune un deosebit accent pe calitatea igienica, ecologica si biologica a produselor obtinute. Printre principiile care stau la baza sistemului de agricultura ecologica ar putea fi amintite urmatoarele: 1. Protectia mediului inconjurator; 2. Mentinerea si cresterea fertilitatii solului; 3. Respectul pentru sanatoatea consumatorilor; 4. Mentinerea biodiversitatii ecosistemului agricol; 5. Reciclarea materiilor si resurselor pe cat mai mult posibil in interiorul exploatatiilor agricole; 6. Exploatatia agricola trebuie sa fie o unitate in echilibru; 7. Mentinerea integritatii produselor agricole ecologice, de la producerea acestora si pana la vanzare; 8. Cultivarea plantelor si cresterea animalelor in armonie cu legile naturale; 9. Productie optima, nu maxima; 10. Tehnologii noi si potrivite sistemului de agricultura ecological; 11. Cresterea animalelor corespunzator cerintelor fiecarei specii. Agricultura ecologic se dezvolt activ n lume i ncepe s se dezvolte i n Republica Moldova. Volumul pieei mondiale a produselor ecologice este evaluat astzi, la 25mlrd $ pe an. Pn n 2020 ar putea atinge cifra de afaceri de 200-250 miliarde $ pe an. n ultimul timp consumatorii din ce n ce mai mult atrag atenia asupra calitii produselor, la coninutul de substane nocive n produse. Producerea produselor de nalt calitate n ceea ce privete fiziologia nutri iei, este principala sarcin a agriculturii ecologice. Ponderea coninutului de substane valoroase depinde de mai muli parametri: caracteristicile soiurilor de plante, sol, amplasare, condiiile meteorologice, timpul de nsmnare, termenul de recoltare etc. Produsele ecologice au un coninut sczut de nitrai i un coninut ridicat de vitamine i minerale folositoare pentru organism. Astfel, agricultura ecologic nu polueaz apa, solul i aerul. Iat 5 motive n favoarea agriculturii ecologice:

1. Utilitate este dovedit c produsele ecologice conin cu 50% mai multe vitamine, minerale i ali nutrieni; 2. Curenie n agricultura ecologic este interzis utilizarea substanelor chimice, a ngrmintelor, aromatizatoare, este interzis modificarea genetic; 3. Gust produsele alimentare cultivate conform principiilor agriculturii ecologice au un gust natural, structura intern nu este distrus de aditivi chimici i metodele de prelucrare; 4. Economie utiliznd produse ecologice cheltuim mai pu ini bani pe medicamente; 5. Protecia mediului agricultura ecologic pstreaz armonia naturii i a omului.

Este esential ca lucrarile de baza ale solului sa se realizeze toamna, pentru ca umezeala si ingheturile de iarna sa refaca structura naturala a solului. O buna lucrare a solului este un element fundamental in reusita agriculturii ecologice. Pentru interventiile asupra solului, trebuie evitate momentele cu exces de umiditate sau cu seceta excesiva. Este necesar sa se respecte urmatoarele principii: 1. Materia organica proaspata (compost, ingrasamant verde sau reziduri de cultura) nu se incorporeaza in sol. Aceasta ramane la suprafata sau se incorporeaza superficial realizandu-se o compostare de suprafata care favorizeaza descompunerea aeroba si care, in functie de perioada si de natura produselor in cauza, poate dura 3-4 saptamani; 2. Aratura, mai cu seama cea adanca si cu rasturnarea brazdei, este defavorabila vietii microbiene din sol, ducand in profunzime stratul superficial al solului care este, de fapt, mediul cel mai activ pentru microorganismele aerobe; 3. Lucrarea de baza a solului se efectueaza toamna, dupa compostarea la suprafata a resturilor vegetale si a ingrasamintelor organice. Afanarea solului se realizeaza cu rotosapa la 18-20 cm, fara rasturnarea completa a brazdei sau cu un plug fara cormana, care permite o buna aerisire a stratului arabil de sol, fara a modifica stratificatia naturala; 4. La intervale de 5-7 ani este bine sa se faca si un subsolaj, mai ales in terenurile agricole argiloase, care au fost supuse unor excese de umiditate sau tasarii; 5. Lucrarile solului permit si o eficienta combatere a buruienilor din culturi. Lucrarile de afanare (prasile) din timpul perioadei de vegetatie, executate manual sau mecanic (cu cultivatoare sau freze), duc la distrugerea buruienilor atunci cand momentele de executie au fost bine alese; 6. Nu trebuie exagerat cu lucrarile mecanice deoarece trecerile repetate cu utilaje grele aduc tasari nedorite. Cele mai bune unelte pentru mobilizarea solului sunt radacinile plantelor, ramele si microorganismele, acestea actionand fara intrerupere, zi si noapte, pentru mentinerea solului intr-o stare convenabila vietii; 7. Pentru intretinerea solului, nu trebuie neglijat prasitul manual, lucrare mai putin brutala, care se asociaza aproape normal factorilor naturali; 8. Pe suprafete mici, acolo unde este eficient, se pot utiliza pentru lucrari de intretinere a