Está en la página 1de 5

1 PATOLOGIE INDUSA DE SARCINA DISGRAVIDIILE Def.

Sunt sindroame aparute in cursul sarcinii, legate de starea de

graviditate.Afectiunile respective nu exista inafara sarcinii si dispar dupa sarcina , vindecarea fiind completa. Clasificare DISGRAVIDIA PRECOCE Greata , varsaturi Ptialismul = sialoreea DISGRAVIDIA TARDIVA Preeclampsia Eclampsia Apoplexia uteroplacentara DISGRAVIDIILE PRECOCE
Se intalnesc mai frecvent la primigeste , in primele 4-8 saptamani de sarcina si dispar spontan in luna a 4-a, de regula. Varsaturile disgravidice Etiopatogenie Factori psihogeni, carente vitaminice (lipsa vit.B6) Modificari endocrine Tablou clinic Greata matinala Varsatura matinala ,la mobilizarea din pat , cu continut de suc gastric Varsaturi alimentare postprandiale Sunt exacerbate de mirosuri diverse, stari conflictuale Gravida deshidratata, scade in greutate Tratament Este indicate internarea , se suprima alimentatia per os Reechilibrare hidro-electrolitica + vitamine B, C, lichide reci Progesteron,aminoacizi, emetiral , clorpromazin Reluarea alimentatiei se face la 48 ore de la disparitia simptomelor Ptialismul (sialoreea)- este o forma rara de disgravidie precoce ; poate fi insotita de varsaturi; gravida prezinta salivatie abundenta pana la 2l/zi; apare la inceputul lunii a 3-a si dispare la 12 saptamani de sarcina ; se administreaza atropina si sedative . DISGRAVIDIILE TARDIVE Etiologie factori favorizanti Varsta < 20 ani si > 35 ani Paritatea , este mai frecventa la primipare Sarcina multipla , polihidramnios

2 Alimentatia hiperproteica, cu sare in exces sau hipoproteica hiperglucidica Crestere ponderala in exces , DZ, obezitate Factor familial (determinism genetic ) I.HTA in sarcina (gestationala )= simptom unic in sarcina sau in primele 24 ore postpartum la o normotensiva ; limita superioara a normalului se considera 140/90 mm col Hg. II.Preeclampsia este un sindrom hipertensiv care apare in trim.III de sarcina , izolat sau asociat cu preteinurie si edeme. Clasificare D.p.d.v.clinic: Moderata - HTA de cel mult 150/90 mm Hg si proteinurie pana la 2g/l Severa HTA > 150/90 mmHg si proteinurie >2g/l D.p.d.v.etiologic Pura sdr.apare pe un teren anterior sanatos Supraadaugata se grefeaza pe o afectiune preexistenta cu modificari patogenice (nefropatie cronica. HTA preexistenta sarcinii, DZ, afectiuni endocrinologice ) Dg. HTA cel mai important semn Proteinuria apare dupa cresterea TA Edemele trebuie sa prezinte cel putin unul din aspectele :persistente dupa 12 ore de repaus la pat , sa fie generalizate , crestere in greutate > 2 kg /saptamana Subiectiv cefaleein casca ,acufene, scotoame, diplopie, amauroza ,stare de rau general Obiectiv- sdr.HELP (Hemolysis, Elevated enzymes, Low Platelet ):trombocitopenia este cel mai consistent semn +cresterea TGO, BR + dureri epigastrice sau/si in hipocondrul drept , greata, varsaturi Conduita Profilactica Consultatie prenatala perioadica si riguroasa (se masoara TA si proteinuria ) Repaus la pat, dieta Curativa Spitalizare ; MgSO4 in edemul cerebral +albumina Profilaxia convulsilor :diazepam p.o.sau i.m. Hipotensoare cu prudenta pt.ca scaderea brutala a tensiunii risca sa diminueze brutal fluxul utero-placentar Cezariana cand in conditiile tratamentului adecvat , TA se mentine ridicata , cand se instaleaza insufic.renala ,cand apar tulburari de hemostaza sau semne de suferinta fetala cronica sau acuta Dupa nastere se face un nou bilant reno-vascular

3 III.Eclampsia este un sindrom convulsiv care apare la sfarsitul sarcinii , in timpul nasterii sau , mai rar in lehuzie.Accesele apar brusc si sunt urmate de coma. Factori favorizanti Primiparitatea, vartsa >35 ani Liposa monitorizarii medicale Frigul, oboseala Dieta neadecvata (hipoproteica, hiperlipidica) Tablou clinic Semne premonitorii- HTA cu valori mari, proteinurie crescuta , edeme generalizate , reflexe exagerate, tulburari oculare, cefalee occipitala cu intensitate progresiva care nu cedeaza la analgezice Criza eclamptica are mai multe faze : Faza de invazie dureaza 8-10 sec. cu contractii ritmice involuntare ale muschilor fetei, mainii si nistagmus Faza tonica (20-40 sec )-se instaleaza brusc cu contractura generalizata , apnee, cianoza , fata imobila, privire fixa , frecvent are loc muscarea limbii ; daca dureaza peste 40 sec.poate muri prin asfixie Faza tonico-clonica -1 min.inspir profund urmat de un expir zgomotos ; miscari dezordonate ce antreneaza toate segmentele corpului Faza rezolutiva coma dureaza de la cateva minute pana la cateva ore Trezirea din coma gravida nu-si aminteste despre accesul convulsiv Prognostic imediat Criza poate fi unica daca are loc moartea fatului , evacuarea sarcinii sau daca se instituie tratament medical adecvat Criza se poate repeta Poate declansa contractiile uterine si moartea fatului Prognosticul tardiv Accidente vasculare cauzate de HTA :hemoragie cerebral a, tulburari grave de vedere Anuria ,tulburari psihice Conduita Spitalizare ,echipa formata din obstetrician , reanimator, neonatolog, protejarea limbii cu o pipa Guedel Se adm.Diazepam i.m.sau i.v.1f. de 3 ori /zi , MgSO4 i.m. sau i.v., hipotensoare Monitorizare functii vitale , diureza , contractii uterine , ritmul cardiac fetal Conduita obstetricala :in functie de starea fatului , de declansarea spontana a nasterii, de caracteristicile travaliului ; cezariana se practica atunci cand simptomatologia persista , sub anestezie generala , ceea ce determina disparitia convulsiilor

4 IV.Apoplexia utero-placentara (abruption placentae, decolare prematura de placenta normal inserata , hematom retro-placentar)in conditii fiziologice , placenta se decoleaza de pe patul placentar in cursul perioadei a 3-a a nasterii , dupa expulzia fatului ; patologic, placenta se decoleaza prematur , cand fatul se afla inca in uter . Clasificare In fc.de momentul declansarii In timpul sarcinii :decolare prematura In timpul nasterii :decolare precoce In fc.de intinderea decolarii- partiala si totala In fc.de etiologie Cauza locala :traumatica , dupa amniocenteza , accident rutier Cauza generala :HTA , carente metabolice , vitaminice Clasificarea clinica Gradul I:sangerare externa , 30-40 ml , fatul viu , suprafata decolarii de 1-2 cm 2 Gradul II :sangerare externa 300-500 ml , stare generala influentata , suprafata decolarii circa 1/3 din placenta Gradul III :sangerare externa variabila , fatul mort , hematom retroplacentar >1000ml, suprafata decolata >1/3 din placenta , tulburari de coagulare Etiologie se intalneste mai des la multipare Disgravidia tardiva se poate complica cu apoplexie utero=placentara Nefropatii complicate cu HTA , hipotensiune de decubit Cardiopatii decompensate , malnutritia , tulburari metabolice (DZ) Activitate intensa , fumat Traumatism abdominal In cursul nasterii :cordon scurt sau scurtat prin circulara,manevre brutale de compresie a uterului Tablou clinic Forma tipica Durere intensa lombo-abdominala Uter tetanizat (de lemn) BCF nu se percep ,sangerare vaginala redusa sau moderata Agitatie , HTA, stare de soc Forma atipica Durere permanenta lombo-sacrata Tonus uterin crescut Semne de suferinta fetala sau fat mort Hemoragie vaginala Complicatii

5 Deces CID- apare prin consumul excesiv al fibrinogenului ce determina incoagularea sangelui IRA necesita hemodializa Conduita Profilactica consultatie prenatala corecta si tratarea gravidelor cu disgravidie tardiva ; Aspirina 60-80 mg/zi (previne ischemia uteroplacentara ); monitorizarea uricemiei si trombocitemiei la gravidele cu risc Curativa-reechilibrare hidro-electrolitica ; corectarea tulburarilor de coagulare , sange proaspat ; se practica cezariana indiferent de starea fatului ; in fc.de starea uterului acesta se pastreaza sau se face histerectomie de hemostaza la cabinetul MF , pana la sosirea salvarii: decubit lateral stg.pt.imbunatatirea perfuziei utero-placentare ; antispatice i.m.; se prinde o cale venoasa pt.SF sau sol.Ringer ; vaginul nu se meseaza deoarece prezenta corpului strain intravaginal poate accentua hipertonia uterina

También podría gustarte