Ferma de capre

Aflate printre primele animale domesticite de om, caprele s-au instalat confortabil si in istoria zootehniei din spatiul geografic european. In Romania, caprele au reprezentat o rubrica aparte in cresterea animalelor, dezvoltandu-se aici un continuu interes justificat pentru aceste rumegatoare, indeosebi datorita cererii mari de lapte.
Subprodusele, realizate prin procesarea laptelui-materie prima, au consolidat numeroase noi pagini, in registrul produselor lactate. Din punct de vedere economic, tot mai multi dintre specialisti considera caprele un model de eficienta financiar-tehnologica, prin productia unor cantitati considerabile de lapte, cu un consum minim de hrana. In tara noastra, cresterea si exploatarea caprelor a inregistrat o importanta economica deosebita, ulterior aderarii la spatiul comunitar, datorita neperceperii de catre UE a unor cote limitative de productie, dupa modelul laptelui de vaca. Pe teritoriul Romaniei, exista conform evaluarilor Ministerului Agriculturii peste un milion de caprine, iar statul sustine financiar toti crescatorii, cu un ajutor situat in jurul sumei de 50 lei/cap animal/an. Carte de vizita, intre coarne si coada Sunt exploatate, la nivel mondial, peste 300 de rase distincte, iar speranta de viata pentru caprinele crescute in Europa este de 15-20 de ani. Chiar daca, la noi in tara, majoritatea fermierilor implicati in aceasta activitate cresc capre din rasele locale (Alba de Banat, Carpatina), s-a dovedit ca pot fi adaptate aici si alte rase performante, precum Alpina Franceza, Saanen, Nobila Germana sau Toggenburg. Unul dintre motivele adaptabilitatii usoare este clima din tarile originare acestor rase, asemanatoare sau foarte putin diferita de cea a Romaniei. In regiunile cu clima temperata, activitatea de reproductie se imparte in doua sezoane, strans legate de durata zilei lumina, spre deosebire de zonele (sub)tropicale unde estrul caprelor se manifesta pe tot parcursul anului, datorita vegetatiei abundente. La noi, sezonul principal este considerat cel de toamna, cand lumina descreste pana la raportul de 1:1 intre zi si noapte, cel secundar declansandu-se primavara, cand durata luminii ajunge la acelasi raport. Caprele sunt dotate cu doua coarne din os, diferite in functie de sex si rasa, cu rol de aparare, dominatie si pastrare a teritoriului. Caracterizate printr-o capacitate de a explora fizic tot ce se gaseste in jurul sau, capra este unica printre animalele domestice, suprafetele abrupte si pamanturile nelucrate reprezentand adevarate spatii de joaca, in continua lor nevoie de miscare.

Caracterul puternic si inteligent le face curioase; caprele apasa si decupleaza aparatele tehnice, rup hainele, inghit mici obiecte necomestibile. Unele dintre ele urca in copaci, fiind cunoscute ca foarte bune cataratoare. Majoritatea speciilor de capre, au insa o capacitate redusa de a se dezvolta in turma, motiv pentru care sunt incluse in turmele de oi. Vorbim totusi despre specia ce ocupa primul loc in topul animalelor producatoare de lapte, raportat la greutate si dimensiuni. Multe generatii de oameni au crescut cu lapte de capra, recunoscuta fiindu-i importanta in alimentatie, din cele mai vechi timpuri. Spre deosebire de laptele obtinut de la vaca, laptele de capra nu raspandeste bacilul TBC, inaintea tratamentului termic. Carnea caprinelor este foarte gustoasa, in timp ce parul si pielea pot deveni materii prime pentru diverse ramuri ale industriei usoare. Avem de-a face cu un ierbivor adaptabil mediului oferit, acomodandu-se uneori la conditii ostile de crestere. Vaca omului sarac accepta furajele, in lipsa accesului la pascut; mananca 2-3 kilograme de hrana uscata pe zi. Nu oricat sau oricum contrar zvonisticii populare, capra este un animal pretentios, in ce priveste varietatea hranei, sa turandu-se repede de un singur fel de furaj. Sisteme de intretinere scurt rezumat In tara noastra, sistemele de crestere si exploatare a caprelor sunt personalizate prin numarul animalelor existente intr-o exploatatie si prin modul de intretinere (extensiv, semi intensiv sau intensiv). Sistemele ordonate in functie de numarul animalelor sunt: 1. cu cate 4-10 capete, pe langa casa; 2. 20-50 de capete, crescute in turme de ovine si (mai rar) in fermele de specialitate; 3. 50-200 de capete, crescute in ferme. Intretinerea extensiva (pe pasune) este o metoda a carei bune functionari este legata de planificarea si organizarea riguroasa a pasunatului. Ulterior primei sarje de pasunat, careia i se adauga cositul si insilozatul, parcelele intra in repaus, pe rand, urmarindu-se o buna refacere a ierbii. Se poate opta pentru pasunatul continuu (70 de zile pe aceeasi pasune) sau pentru pasunatul rotativ, facut pe parcele, dar evitand mai mult de trei treceri pe aceeasi parcela. Caprele sunt lasate, de regula, mai multe saptamani pe aceeasi pasune (30-45 de zile), de unde mananca iarba scurta, parcelele micsorandu-se pe masura ce iarba creste: 100 de capre au nevoie de 3 hectare, in aprilie, dupa ce, in martie, le-au fost necesare 10 hectare. E mai mult decat dificila o evaluare concreta, numar de capre/hectar/perioada de timp, elemente importante fiind dependenta fata de clima, sol si fertilizare. Pe pasune, incarcatura variaza intre 20 si 40 capete/ha, in perioada de crestere maxima a ierbii. Rezultatul estimarii este oferit de masurarea ierbii, odata cu evaluarea aspectului covorului vegetal. Trecerea de la stabulatie la pasune implica psihosenzorial caprele, datorita schimbarii regimului alimentar si a habitatului. Inlocuirea regimului hibernal, bazat pe furaje la iarba foarte apoasa, bogata in azot solubil, determina si o schimbare a florei ruminale. Pentru adaptare, este necesara integrarea progresiva a noii ratii. O buna tranzitie ruminala dureaza, la capre, aproximativ trei saptamani.

Sistemele semiintensiv si intensiv sunt mult mai complexe, dar directe si ultraeficiente. O intretinere realizata in adaposturi prevazute cu utilaje automate de distribuire a furajelor, aparate care hranesc caprele de patru ori pe zi: la orele 9, 11, 14 si 19. Le sunt oferite furaje grosiere (fanuri), furaje suculente (iarba, frunze, lucerna, trifoi) sau concentrate (porumb, grau, orz, mazare furajera, secara), prezentate sub forma de brichete furajere sau amestecuri graminate. In sistem (semi)intensiv, apa trebuie sa fie la discretie, mulsul facandu-se mecanizat, la conducta, spre tancul de racire a laptelui. Ce fel de capre? In decizia pe care urmeaza sa o ia, privind rasa de capre spre care se orienteaza, fermierii debutanti trebuie sa vizeze indeosebi rasele indigene (Alba de Banat, Carpatina) si metisii acestora, puternic influentate de zona in care vor fi crescute. Este, de asemenea, de dorit ca afacerea sa inceapa prin achizitia unor capre cu potential productiv ridicat. In prezent, evaluarea se face in functie de informatiile oferite de vanzator, prin intermediul registrului crescatoriei sau (cu acceptul vanzatorului) la mulsul de dimineata si la cel de seara. Se estimeaza astfel productia de lapte, luand in calcul luna de lactatie. Este una dintre conditiile esentiale pentru negocierea si stabilirea pretului corect al caprelor, dar in acelasi timp cumparatorul trebuie sa aprecieze atent varsta animalelor, prin verificarea dentitiei, viata productiva a caprelor de reproductie fiind direct influentata de acest element. Nasterile ritmice anuale si prolificitatea (numarul iezilor la fatare) sunt la fel de importante. Aceste caracteristici sunt confirmate, de obicei, prin achizitionarea ultimului ied, la pachet cu capra-mama. Trebuie insa acordata atentie si aspectului fizic exterior, nefiind admise animalele cu pulpe slabe, uger prea dezvoltat sau coborat, crupa tesita, pozitie defectuoasa a picioarelor, pielea aspra, mameloane inegale sau mici, coate de vaca, par prea mult. Starea de intretinere exterioara si vioiciunea caprelor vizate pentru achizitie sunt, de obicei, semne ale unei sanatati pozitive. Neputandu-se limita la aceste caracteristici exterioare, cumparatorul va alege animalele posesoare ale certificatului sanitar-veterinar, emis de medicul veterinar de circumscriptie. In document, trebuie inscrise, pe langa starea de sanatate a caprei, vaccinurile administrate, pana in momentul vanzarii. De retinut ca, inaintea introducerii in efectivul existent, caprele recent cumparate vor efectua o carantina de 40 de zile, necesara evitarii unor posibile contaminari a turmei bastinase.