Está en la página 1de 43

Campia Romana

Denumiri: Campia Dunarii, Campia Dunarii de Jos, Campia Romana Asezare: Situata in S tarii, se desfasoara de-a lungul Dunarii, pe o lungime de 840 km intre Batoti (V) si Gura Prutului (E). Suprafata: 49.594 km² (21% din supr. Romaniei). 52.600 km² (22% impreuna cu Lunca Dunarii). Are o lungime pe o linie mediana curbata, pana la Trotus, de 500 km, iar in linie dreapta, de 400 km. Latimea minima este de 20 km (Campia Olteniei-Plenita), iar cea maxima de 140 km (Zimnicea –Pitesti). Geologie: Se suprapune pe urmatoarele unitati structurale: -promotoriul Orogenului Nord-Dobrogean, intre faliile Trotusului (nord) si Pecenega-Camena (sud). -prelungirea Dobrogei Centrale intre faliile Pecenega-Camena si Capidava – Ovidiu. -compartimentul estic al Platformei Moesice, intre faliile Capidava-Ovidiu si Intramoesica (orientata nord-vest-sud –est pe aliniamentul Valea MostisteiFierbinti Targ-Targoviste). -compartimentul vestic al Platformei Moesice intre falia Intramoesica (est) si orogenul Carpatilor Meridionali (vest). La nord de linia est-vest a localitatilor Chitila-Slatina-Craiova, Platforma Moesica are o flexurare, iar la nord de localitatile Tinosu (Ph) si Bibesti (Gj), in fundamrnt se dezvola flancul intern al avanfsei carpatice Relieful: Relieful Major: Grgore Posea (1987) identifica 12 tipuri genetice de campii si campuri: 1 Campiile piemontane vechi,,getice” reprezinta o prelungire lina, in campie a Piemontului Getic (in prezent in stadiul de podis). Aici se incadreaza urmatoarele campii: Campia Salcutei (la vest de Jiu), Campia Leu-Rotunda (intre Jiu si Olt), Campia Boianu si Campia Burdea. 2 Campiile piemontane prebalcanice (cu strate de Fratesti) sunt reprezentate de Campia Burnasului si partea de sud a Baraganului. 3 Campiile piemontane subcarpatice (de tip conuri-terase) sunt tipice ,,golfului Targoviste-Ploiesti”. S–au format pe un fundament carpatic . La acestea se adauga si Campia joasa a Ramnicului, in care sunt incluse si terasele 1-3 ale Siretui, (intre Trotus si Susita).

1

4 Campiile piemontane subsidente cuprind sudul Campiei Pitestilor-Campia Dumbovnicului si cea a Calnistei, care formeaza Campia Gavanu. 5 Campiile piemontane terminale -la est de Arges (Campia Vlasiei, C.Mostistei, C.Lehliu, C.Padina, C.Ianca). 6 Campiile de glacis subcarpatic sunt specifice contactului cu Subcarpatii de la est de Teleajen, cu intreruperi la raurule Buzau si Putna. Se incadreaza Glacisul Istritei, si Campia Inalta a Ramnicului 7 Campiile de glacis premoldav (cu fundament apartinand Orogenului NordDobrogean) este situata in continuare spre sudul Podisul Covurliului. 8 Campiile de glacis piemontan predobrogean (de platforma)-Campul Hagienilor. 9 Campiile de terase: Campia Olteniei (minus campurile piemontane), Campia Pitestiului, Campia Tecuciului. 10 Campiile de terse cu nisipuri sunt o varianta a celor anterioare. 11 Campiile de subsidenta sunt acelea care sufera miscari de lasare: Campia Titu, C.Puchenilor, C.Saratei, C.Buzau- Calmatui, Campia Siretului Inferior. 12 Campiile fluvio-lacustre vechi (tabulare) provin din foste balti dunarene si cuprind: Campia Marculesti (Baraganul de sud), Campia Strachinei si Campul Viziru (sau terasa Brailei.). Exixta si campii de tip balta actuala (Baltile Dunarii), dar nu se incadreaza strict la Campia Romana. Terasele: Sistemele de terase sunt in numar de 4 grupate astfel: 1 Sistemul dunarean de terase cuprind 7-8 terase.. -terasa 8 a fost identificata intr-un areal restrans, in preajma localitatilor DarvariCastrele-Traiane –Plenita. -terasa 7 are o extindere mai mare intre Dunare si Desnatui. -terasa 6 se caracterizeaza prin cresterea depozitelor leosoide de la vest spre est, de la 10 m la 27-37 m. -terasa 5 este cea care arata ca Dunarea a ajuns in Campia Romana pana la Arges. -terasa 4 avanseaza pana la Mostistea. -terasa 3 la est de Arges si se continua pana la Mostistea. -terasa 2 avanseaza pana la limanul Galatui, cu unele indici slabi pana la estul Campiei Brailei (terasa Brailei), de unde dispare. -terasa 1 trece prin sudul Campiei Hagienilor, inecandu-se la gura Ialomitei. 2 Sistemul de terase getic patrunde in campie tot cu 5 terase, racordabile cu cele ale Dunarii, desi in amunte raurile au 2-3 terase( Jiu, Olt, Arges, Dambovita). 3 Sistemul de terase subcarpatic patrunde in campie cu ultimele 3 terase (3-1) care se pierd in campia de subsidenta. 4 Sistemul de terase al Argesului include terasele exixtente in fostul si actualul areal subsident (incepe de la V de Titu pana la Dunare si cuprinde campiile Gavanu, Vlasia si in parte Mostistea).

2

Luncile Sunt bine dezvoltate, cu latimi medii de 2-5 km (Jiu, Olt, Arges, Dambovita, Ialomita, Buzau, Siret, Prut) si 8-10 km la Dunare. La iesirea din Subcarpati luncile se largesc sub forma unor vaste conuri. Panta este in medie de 0,7-0,8l‰, cu reducere de 0,2-0,4 ‰in zonele de subsidenta sau la Dunare. Apar mai multe tipuri de lunci: -Tip Lunca Dunarii -Tip Lunca Argesului, largi de 3-6 km (Olt, Jiu, Arges, Dambovita). -Tip Prahova, ce aduc aluviuni multe, cu tendinte de divagari, despletiri partiale in campiile de subsidenta (Prahova, Teleajen, Ramnic, Putna). -Tip Siret-Prut se caracterizeaza printr-o puternica largire tip palnie spre Dunare -Tipul intermediat lunca Ialomitei. Relieful minor Este de doua tipuri:de lunci si de camp. Relieful minor de lunci se caracterizeaza prin grinduri, microdepresiuni (cu exces de umiditate, pana la balti si lacuri), cursuri si meandre parasite, popine, conuri de dejectie ale raurilor afluente, dune de nisip pe grinduri, prabusiri de maluri, alunecari pe versant (in C. Burnas). Releful minor de camp este legat de loess si nisiuri .Pe loess si depozite loessoide se dezvolta crovuri, gavane (C.Gavanu –Burdea) sau padine (in C.Burnas). La formrea crovurilor participa sufoziunea si tasarea. Pe nisipuri se dezvolta relieful de dune raspandit in Oltenia, in Baragan. Majoritatea nisipurilor sunt fixate prin vegetatie. Relieful antropic se caracterizeaza prin valurile de pamant, diguri, baraje pentru lacuri, canale pentru irigat. Clima: Campia Romana se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu influente submediteraneene (la V de Olt si in S-V Campiei Olteniei) si de ariditate (la E de Arges si in E Baraganului), in care se interpune o regiune de tranzitie, in care se interfereaza circulatiile din V cu cele din E. Specificul Campiei Romane este determinat de 3 factori: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si structura suprafetei active. Radiatia solara este de 122,5-127,5 kcal/cm². Circulatia generala a atmosferei este influentata de: -anticiclonul azoric care transporta mase de aer maritim umed cu maxim pluviometric in mai-iunie (55-90 mm). -ciclonii mediteraneeni aduc mase de aer uscat tropical care vara determina seceta, uscaciune, iar iarna precipitatii sub forma de lapovita, ploaie si viscol. - anticiclonul est-european este confundat cu anticiclonul siberian. Transporta aer rece continental, polar, producand geruri puternice, iar impreuna cu ciclonul mediteranean au loc ninsori abundente, viscole in E C.Romane.

3

-anticiclonul Scandinav nu se formeaza in fiecare an. Determina ingheturi timpurii si tarzii, iarna produce geruri, viscole. Structura suprafetei active. Altitudinea scazuta, inclinarea N-S si V-E, favorizeaza patrunderea maselor de aer tropical, rece si polar. Barajul orografic al Carpatilor determina cresterea continentalismului de la V-E, scaderea precipitatiilor, feonizarea aerului in regiunea curburii. De asemenea solurile de culoare inchisa duc la scaderea albedoului, incalzirea suprafetei active si a aerului, fenomene de uscaciune si seceta. Caracteristicile principalelor elemente climatice: Temperatura medie anuala este de 11°C. Mai scazuta cu 1°C spre limita nordica si mai ridicata in partea sudica 13°C. Temperatura lunii ianuarie: -1- -2°C. Sub influenta maselor de aer rece continental poate ajunge si la -3°C. Temperaturile minime absolute: 24-25.I.1942 cu valori minime absolute sub -30°C, in mai multe localitati din sectorul central al Campiei Romane dintre Jiu si Olt, Campia piemontana de la Curbura, si in capitala, (Alexandria- -34,8°C, Rosiori de Vede- -34,6°C). Temperatura lunii iulie: scade din S si SV (23°c) spre NE si N (21°C). Cele mai calde luni iunie:1936, 1946 cu media de 26°C in SV C.Olteniei. Temperaturile maxime absolute: 10. august 1951 cu 44,5°C la Ion Sion (Braila) iar la sol a fost de 74,7°C. Numarul de zile cu inghet :90-110 zile. Precipitatiile atmosferice : in semestrul cald sunt de 250-300 mm. Vantul : Directia vantului: - jumatatea V a C.Olteniei cu vanturi predominante din V si NV. - sectorul Jiu-Arges-Sarata-Buzau cu vanturi predominante din V-E si N-E. - sectorul dintre S de Arges-Sarata-Buzau meridianul localitatii Grivita cu vanturi cu predominanta NE si SE. - sectorul dintre meridianul localitatii Grivita, Baltile Dunarii si Cursul inferior al Prutului cu vanturi predominante din N si uneori NE. - culoarul Dunarii cu vanturi orientate pe vale . - sectorul campiilor piemontane din N C.Romane cu vanturi orientate pe vai din directii diferite. Apele: Campia Romana este o unitate de relief alcatuita din depozite permeabile dispuse in strare orizontale sau slab inclinate, cu energie de relief mica, pante reduse determinate de predominarea depozitelor leossoide, nisipuri cu permeabilitate ridicata. Apele subterane: Inmagazinarea acestora este favorizata de structura geologica si de permeabilitatea acestora care determina formarea de acvifere bine dezvoltate cu resurse importante. Ape freatice. Continuitatea acestor ape este intrerupta de vaile care o fragmenteaza (Dricea, Desnatui, Olt, Calmatui, Vedea, Teleorman, Arges,

4

Ialomita, Buzau, Siret) de terasele si luncile acestora. In distributia apelor freatice zonale se deosebesc 2 unitati: campia la V de Arges si la E de acest rau. Apele freatice situate la V de Arges sunt cantonate in depozitele de pietrisuri ale teraselor Dunarii din Campia Olteniei la 8-20 m in N si 0,5-5m in S. In arealul campiilor piemontane alcatuite din nisipuri fluvio-lacustre acestea se gasesca la 10-30m. In partea S, alcatuita din depozite lossoide apele freatica se afla la 20- 30 m, iar in Campia Burnasului la 30-40 m. In C.Romana de la E de Arges, in zona campiilor de subsidenta si in V Baraganului Central, aceasta este cuprinsa intre 0-5m. In Campiile Bucurestilor si Mostistei adancimile variaza intre 10 si 30 m, iar in podisul Hagienilor poate varia in unele areale intre 10-60 m. In Lunca Dunarii adancimea apelor freatice ajunge la 2-5 m, crescand la peste 5 m in arealul grindurilor. Apele de adancime sunt cantonate in depozite fluvio lacustre si fluvio maritime cu nisipuri si pietrisuri aduse din Carpati (Stratele de Candesti) sau din Podisul Prebalcanic (Stratele de Fratesti). Alimentarea se face din Carpati si partial din Dunare si pot ajunge pana la adancimi de 2000 m. Apele de suprafata sunt reprezentate de catre raurile care o traverseaza si de cele autohtone. Raurile alohtone :Jiu, Olt, Argesul cu Dambovita, Ialomita cu Prahova, Teleajenul cu Cricovul, Siretul cu Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna, Trotusul, Barladul si Prutul sunt raurile principale Raurile autohtone: Blahnita, Dricea, Desnatui, Vedea, Neajlovul, Dambovnicul, Sabarul, Colentina, Mostistea, Calmatui. Densitatea retelei hidrografice: 0,1-0,3 km/km². Scurgerea apei. Este influentata de factorii fizico geografici, astfel intrarile sub forma de precipitatii (400-600mm) sunt mai mici decat iesirile sub forma de evapotranspiratie (700-800mm). Scurgerea de suprafata pe arealul campiei are caracter periodic, mai mare la sfarsitul iernii si inceputul primaverii si in timpul ploilor torentiale. Se remarca diferente intre raurile alohtone care au debite importante, iar afluenti primiti in cadrul campiei nu le pot modifica acest regim, si cele autohtone, care au debite miici datorita conditiilor locale devenind cursuri semipermanente. Lacurile: Lacurile naturale:sunt numeroase si pot fi gupate dupa geneza cuvetei lacustre astfel: -lacuri de crov apar in urma proceselor de sufoziune mecanica (Ianca, Plopu, Movila Miresii, Esna, Lutul Alb, Tataru, Coltea). Lacuri temporare de acest tip apar in C.Burnasului si Gavanu-Burdea. -lacuri intre dune (temporare) se intalnesc pe dreapta raurilor Buzau, Calmatui, Ialomita, si in S Olteniei.

5

-lacuri fluviatile. In partea E a C.Romane pe cursul inferior al Dunarii (Burnas, Mostistea, Galatui), pe cursul inferior al Ialomitei (Snagov, Fundata, Strachina), al Buzaului (Costeiu, Balta alba, Amara) si al Siretului (Malina, Rozova). -lacuri de meandru in lunci, cu adancimi mari, Bentul Latenilor (11m) in lunca Dunarii si Batogu in lunca Calmatuiului. -lacuri de meandru pe terase (L Sarat-Braila, Amara-Ialomita). -lacuri de lunca sunt in mare parte desecate, ca cele din lunca Dunarii. Se gasesc in luncile Siretului, Dambovitei, Argesului. Lacuri antropice: -Iazurile au rol in retinerea apei la viituri si folosite in perioadele deficitare(Colentina, Pasarea, Mostistea, Herastrau) -Canale pentru mori: Iazul Morilor -Retele de canale de drenaj realizate dupa 1970 pentru combaterea excesului de umiditate Vegetatia. Zona de stepa ocupa partea de E si NE a C.Romane, care in trecut se caracteriza prin pajisti de negara si colilie. Prin extinderea culturilor agricole au disparut o serie de specii, iar vegetatia naturala se mai pastreaza doar in islazuri. Specii: firuta cu bulbi, barbosa, pirul, specii de Stipa , laptele cucului de stepa, coada soarecelui de stepa, pelinita. Apar specii rezistente la seceta ca obsiga, pirul gros, trifoiul marunt. Zona de silvostepa cuprinde cea mai mare parte a C.Covurliulul si partea de V a Baraganului, partea centrala si de V a C.Burnasului, S C.Boianului si a C.Olteniei. Extinderea culturilor agricole a determinat pastrarea a unor palcuri de paduri de silvostepa degradate si nu se mai deosebeste peisajul de cel de stepa. Specii: stejar brumariu, artar tataresc, ulm, paducel, par paduret, carpen, carpinita, frasin pufos, frasin de lunca, salcam pitic. Patura ierbacee: pecetea lui Solomon, usturoita, umbra iepurelui, bujorul romanesc, ghimpele, barbosa. Zona de padure intrazonala in partea NV si centrala a C.Romane Specii: Cerul, stejar brumariu, frasinul pufos, stejar pufos, stejar pedunculat, carpen, jugastru , artarul, gorun. Flora vermala: viorele, floarea pastelui galbena, untisorul, brebeneii, toporasii, leurda. Vegetatia intrazonala: In luncile raurilor se dezvolta paduri de stejar pedunculat cu frasin, plop, salcie. In zonele umede: stuf, papura, pipirigul, stanjenelul de balta In lacuri si balti: nufarul alb si galben. Vegetatia de saratura si vegetatie psamofila:

6

Fauna: Este mai slab reprezentata in raport cu cea colinara si montana. Sunt bine reprezentate speciile rozatoare reprezentate prin soareci de camp, harciog, sobolanul de camp, orbetele. Pasari: ciocarlia de camp, presura, prepelita, potarnichea, maracinarul, lacustarul. Vertebrate: soparla de camp, soparla de stepa, sarpele rau. Nevertebrate: lacuste, cosasi, greierele de camp, viespea de pai si de iarba. Solurile: Geneza si evolutia solurilor este legata de evolutia paleogeografica (retragerea Lacului Pleistocen), de cresterea uscatului continental, de natura materialului parental, oscilatiile climei, influenta apei freatice, a vegetatiei si faunei. Clase de soluri: Clasa Molisoluri predomina cernoziomurile , cernoziomurile cambice (levigate), cernoziomurile argiloiluviale si solurile cenusii. Apar si soluri balane si cernoziomurile carbonatice cu un puternic caracter vermic. Clasa Argiluvisoluri reprezentata prin soluri brun-roscate si brun-roscate luvice (podzolite), soluri brune luvice (podzolite), luvisoluri albice, planosoluri, soluri podzolitice argiloiluviale. Clasa Cambisolurilor: soluri brune eu-mezobazice. Apar in luncile raurilor Prahova, Dambovita, Ialomita, Sabar si sunt fertile. Rezervatii naturale: 25 rezervatii naturale de tip botanic, forestiere, zoologice, paleontologice, complexe pentru protejarea unor specii de plante, pasari si animale. Rezervatii botanice si forestiere: Popoveni, Plenita, Valea Rea-Bradesti, Bratovesti, Padurea Ciurumela de la Poiana Mare, Padurea Calugareasca, Padurea Resca, Padurea Comana, Padurea Snagov, Padurea Frasinu. Rezervatii paleontologice: Punctul fosilifer de la Bucovat in C.Olteniei Punctul fosilifer de la Barbosi-Tirighina din C.BuzauSiret Rezervatii mixte: Hanu Conachii din C.Buzau-Siret Populatia: -circa 7 mil. loc., concentrati in 2 300 sate , organizate in 650 comune si 56 orase, cu o medie de localitati rurale de 20-25/km2 si un oras la mai putin de 950 km², cu o densitate de medie de 155 loc/km². Economie: Agricultura: In cadrul C.Romane suprafata terenurilor agricole ocupa peste 80% din suprafata campiei, datorita predominantei solurilor fertile, a climei favorabile. Structura culturilor agricole se caracterizeaza prin predominata cerealelor (grau, porumb), a plantelor tehnice (floarea soarelui, ricin, soia, sfecla de zahar, tutun) si a legumelor (tomate, varza, ceapa, ardei, pepeni, castraveti). Terenurile viticole completeaza structura functionala a gospodariei.

7

Cresterea animalelor datorita prezentei pasunilor naturale, de stepa desi sau redus ca suprafata, prezenta culturilor furajere a determinat cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor, cabalinelor desi au scazut ca numar de capete. Industria:................................................................. Resursele de subsol: C.Romana se caracterizeaza prin prezenta de hidrocarburi, sare si ape minerale. Petrolul si gazele de sonda sunt dispersate in zacaminte mici situate la diferite adancimi (cu precadere in Campia Brailei si la V de meridianul Urziceni pana la Jiu, dar numai pe o fasie la N de linia Bucuresti-Videle). Sarea se gaseste intr-o serie de anticlinale in Campia Targoviste-Ploiesti. Nu se exploateaza Apele minerale in jud.Braila, Ialomita, Ilfov, sunt neexpluatate, dar s-au facut unele incercari in Bucuresti. Transporturi: Reteaua de transport este preponderent terestra, organizata radiar in jurul capitalei. Ea corespunde liniilor magistrale, retelelor nationale. Reteaua feroviara: Principalele trasee feroviare: -Bucuresti-Rosiorii de Vede-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timisoara -Bucuresti-Ploiesti cu ramificatii spre Brasov, Buzau si Galati. -Bucuresti-Giurgiu-Sofia -Bucuresti-Cernavoda-Constanta -Bucuresti-Urziceni-Faurei-Galati-Braila Transporturile rutiere asigura legatura intre localitati, cele mai circulate directii sunt: -Bucuresti- Ploiesti-Buzau-Valea Siretului-Galati -Bucuresti-Ploiesti-Brasov -Bucuresti-Craiova Transportul fluviatil se realizeaza pe Dunare asigurand legatura cu Marea Neagra Transportul aerian: Aeroportul international H.Coanda si cel pentru curse interne Otopeni in Bucuresti.

Subunitati geografice
G.Valsan (1915) deosebeste 11 regiuni naturale. Ulterior acestea au fost grupate in unitati mai mari de catre V.Mihailescu, Gr.Posea, V.Tufescu. Au fost separate 6 subregiuni: C.Olteniei, C.Teleormanilui, C.Ialomitei, C.Baraganului, C. Buzau-Siret, si Lunca Dunarii

8

1)Campia Olteniei
Asezare: Este situata intre Dunare, Olt si dealurile piemontane getice, detinand 17% din C.Romana. Evolutie geologica: Are in fundament Platforma Moesica acoperita de o stiva groasa de formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, cuvertura sedimentara fiind alcatuita din depozite fluvio-lacustre, depozite fluviatile de terasa si lunci (pietrisuri, nisipuri), depozie loessoide si nisipuri eoliene. Relief: Sub raport genetic relieful se caracterizeaza prin aparitia a 2 tipuri de campii: -campii de terase -campii piemontane: Campurile Salcuta si Leu Rotunda. Luncile:- cele mai dezvoltate lunci sunt ale Oltului (6-7 km) si Jiului (3-6 km). De asemenea lunci dezvoltate prezinta si Oltetul,Desnatuiul, Tesluiul. Raurile din partea V a C.Olteniei au luncile slab dezvoltate (Drincea, Blahnita, Baboia). Relieful de dune este reprezentat de dune fixate, sub forma unor valuri largi, cu spinari netede, si dune mobile cu aspect de creste. Sunt separate de depresiuni inguste, frecvent mlastinoase sau acoperite cu lacuri sau balti. Clima este temperat continentala cu influente oceanice si submediteraneene, caracterizat prin precipitatii ridicate, temperaturi mai ridicate. Temperatura aerului de 11°C. Cu minimul iarna de -2°C in ianuarie si maximul de 23°C in iulie. Precipitatiile :scad de la V spre E cu maximul in mai –iunie (60-70mm) si minimul de 25-30 mm in februarie. Vanturile: predominante vestive si estice. Apele: Apele subterane cantonate in depozitele cuaternare din luncile raurilor, intre 0,5 m in lunca Dunarii si 35 m la contactul cu Pod.Getic. Raurile principale sunt Jiu, Olt, Blahnita, Desnatui. Lacurile: -naturale sunt Vartopu, Balta Neagra, Lacul Mare, Lacul cu Trestie. -antropice Vladita, Studina. Vegetati si fauna: Este reprezntata de: -zona silvostepei cu stejar pufos, tei, carpen, garnita, jugastru, rogoz, firuta, pelinita, pir gros, obsiga. -zona padurilor de foioase alcatuite din cer, garnita, iarba calului Fauna puternic antropizata reprezentata de rozatoare (popandau, soarecele de camp, dihorul de stepa), fazan, caprior in paduri.

9

Solurile:Cernoziomuri, Argiluvisoluri Soluri hidromorfe reprezentate prin lacovisti Soluri halomorfe-soloneturi Soluri neevoluate-protisoluri aluviale Rezervatii naturale: Poiana Plenita, Valea Rea-Radovan Populatia:-75 loc/km² -9orase si 400 sate-107 comune Orase: Calafat, Bailesti, Segarcea.,Caraccal, Bals, Piatra Olt, Craiova. Industria: -Industria constructiilor de masini: Craiova, Caracal (vagoane) -Industria chimica: Craiova (ambalaje, vopsele), Caracal (anvrlope), Corabia (fibre sintetice). -Industria lemnului:Craiova, Caracal, Calafat, Corabia unde se produc cherestea, use, ferestre. -Industria materialelor de constructii -Industria textila - Industria alimentara Subunitati geografice: Campia Blahnitei cuprinsa intre Dunare si Valea Drincei (E) este formata in intregime din terasele Dunarii Campia Desnatuiului intre Drincea si Jiu prezinta relief complex alcatuit din terasele Dunarii si campul piemontan al Salcutei. Campia Roamanatilor intre Jiu si oOlt include terasele raurilor si Campul Piemontan Leu-Rotunda.

2)Campia Teleormanului
Detine 27% din suprafata C.Romana, avand mai multe denumiri:C.Romana Centrala, C.Munteniei de Vest, C.Argesului, recent fiind denumita C.Teleormanului dupa valea si raul ce o traverseaza. Limite:- In V de la malul stang al Oltului pana in E la cel stang al Argesului pana la Gaesti si apoi cel drept, la E si de Valea Dunarii la S./ Spre N tranzitia spre Piemontul Getic este gradata pe aliniamentul localitatilor Slatina-Valea Mare-Potcoava. In continuare urmeaza contactul cu piemontul Cotmeana si terasa 5 a Argesului pana la N de Pitesti. Sub raport geologic, are in fundament Platforma Moesica, cu exceptia C. Pitestiului ce se suprapune peste avanfosa carpatica. Peste fundament cuvertura sedimentara de varsta paleozoica, mezozoica, neozoica de 3000m . La suprafata

10

formatiuni cuaternare formate din Strate de Candesti, de Fratesti peste care s-au depus depozite loessoide. Cele mai mari inaltimi in C.Pitestiului (350m) si minim in campurile din bazinul Calmatuiului (75m). Ate aspect de campie tabulara cu inclinare N-S. Relieful:-MAJOR Campurile (interfluviile) reprezinta relieful major, fiind diverse prin panta, inclinare, latime, grosimea depozitelor loessoide. Pot fi marginite de terase sau nu. Versanti abrupti apar in lungul vaii Oltului intre Daneasa si Sloboziz – Mandra. Pot fi campuri de origine fluvio-lacustra si campuri compuse din terase (C.Pitestiului-o campie de terase) Terasele sunt numeroase pe Arges in C.Pitestiului si pe Olt unde apar 5 nivle, urmate de cele de pe Dunare si Vedea unde sunt 4 terase , pe Calmatui si Teleormani-3terasem pe Neajlov, Dambovnic-2 terase. Luncile: cea mai extinsa este lunca Vedei (1-3 km). Acumularile de tip proluviocoluvial apar in toate luncile. Specific luncii Vedei sunt grindurile, cursurile paralele, depresiuni lacustre. -MINOR Microrelieful de crovuri si padine este specific campiilor cu leoss. Au o densitate mare in V C.Boianuluisi pe trasele Dunarii. Multe dintre ele ca si gavanele, padinile sunt ocupate de mlastini. Relieful de dune apare la gura Calmatuiului si Vedei, unde nisipurile fluviatile sunt dunificate. Cele mai importante areale sunt la NV de Zimnicea si Bragadiru. Clima: o clima de tranzitie de la influente V si SV (din C.Olteniei), la cele continentale din E cu caracter de ariditate (din Baragan). Temperaturile minime in Inanuarie:-2,5 °C Temperaturile maxime in Iulie: 23°C Precipitatii: 500-600 mm Vantul dominant este cel din E si V Apele: Apele subterane sunt cantonate in formatiuni poroase (pietrisuri si nisipuri).Campia Boianu- 5-20 m; C.Burnasului- 4-35 m; C.Gavanu-Burdea- 1525 m; C.Pitestiului-1-15 m. Apele curgatoare: 3 artere hidrografice: Calmatui cu Urliul; Vedea cu Cotmeana, Burdea, Paraul Cainelui ; Teleorman si Neajlov cu Dambovnicul si Calnistea cu Glavacioc afluentul Argesului. Vegetatia : -zona de silvostepa in partea S cu graminee perene, paius alb, barbosa, colilia puternic antropizate pajistile. -zona cereto-garnitelor Padurile sunt alcatuite din stejar pufos, stejar brumariu, artar tataresc, firuta, garnita, tei, carpen.

11

Fauna caracterizata prin rozatoare(popandau, harciog, soarece de camp, orbete). Pasari: prepelita, ciocarlia de camp, sorecarul mare. Nevertebrate: lacuste, greieri, cosasi. In paduri vulpea, viezure, mistret, caprioara, mierla, pupaza, fazan, guster. In ape: platica, bibanm, stiuca, caras. Solurile: Molisoluri in C Boianului si Burnasului cu cernoziomuri carbonatice. Argiluvisoluri in C. Gavanu-Burdea si C.Pitestiului caracterizate prin soluri brun roscate luvice (podzolite) si brun roscate, planosoluri. Soluri hidromorfe reprezentate prin lacovisti si soluri gleice in luncile inundabile Soluri halomorfe in S C. Teleormanului in luncle Calmatuiului si Calnistei. Rezervatii naturale: Poiana cu narcise de la Negresti, Padurea Manafu, Padurea Calugareasca. Populatia:-densitatea 91,0 loc/km² -spor natural-10 ‰ -natalitatea 9 ‰ -mortalitatea 12-13 ‰ Asezarile:-13 orase( Pitesti, Slatina, Rosiorii de Vede, Giurgiu, Turnu Magurele, Mihailesti, Zimnicea, Costesti, Topoloveni, Draganesti-Olt.. -621 sate cu o densitate a asezatilor de 4,6 la 100 km² Economia: Agricultuara:-principalele culturi agricole: cereale pentru boabe 87% (grau47%, parumb-41%, orzoaica, cartof-0,4 %, legume, sfecla de zahar, pasuni si fanete ocupa 3 %. Terenuri viticole-2,5% si pomicole-1% Industria: -Industria constructoare de masini: electrotehnica (Pitesti), masini si utilaje tehnologice (ptr industria usoara- Slatina, Alexandria, ptr utilaje agricoleRosiorii de Vede, autoturisme-Mioveni si Slatina, constructii navele-Giurgiu) -Industria metalurgica cu intreprinderea de aluminiu de la Slatina si Zimnicea cu tevi sudate. -Industria chimica: Pitesti-petrochimie, Turnu Magurele-acid sulfuric, azaot si ingrasaminte -Indstria textila la Slatina, Rosiorii de Vede, Zimnicea -Industria extractiva: Videle, Blejesti, Talpa, Trival, Mosteni, Silistea, Poseni, Tufeni, Petresti, Visina. Unitati electirce:Olt (Slatina,Ipotesti, Izbiceni), termocentrale la Pitesti si Slatina. Transport: Rutier: Drumul dunarean: Oltenita-Giurgiu-Zimnicea-Turnu Magurele E70, E85.

12

Subunitati geografce: 1)Campia Pitestiului: -V-Piemontul Cotmeana -N si NE culoarul si Gruiurile Argesului, Piemontul Candesti si Campia Picior de Munte -S si SE cu Campia Gavanu-Burdea si Campia Titu. Este o campie de terase sapate de Arges (5 terase) intr-o campie piemontana veche. Relief: Cele mai intinse terase sunt cele mai vechi cu orientare N-V-S-E. Lunca Argesului are o latime de 3 km la Pitesti si 8 km la Gaesti. Clima:9-10°C si 600-680 mm Ape:Arges, Teleorman, Dambovnic, Neajlov Asezari:110 localitati cu 300 000 loc. Orase: Pitesti, Mioveni, Gaesti, Topoloveni, Costesti. 2)Campia Gavanu-Burdea: -V lunca Vedei -E-Arges -N-C.Pitestiului -S-C.Burnasului cu altitudini de 100-200m Relief:Indica prezenta unui important con-delta datorat Argesului ce se extinede pana la V de Vedea. Are 2 subdiviziuni: C.Gavanu si C.Burdea Clima: 10°C si 500mm Ape: Olt, Calmatui, Vedea, Arges Soluri: argiluvisoluri, vertisoluri, soluri hidromorfe, halomorfe, neevoluate. Popualtia:65 loc/km² Industria: Produsele locale slab valorificate datorita lipsei industriei alimentare in zonele turale.Se expluateza petrol la Videle-Poieni

3) Campia Ialomitei
Reprezinta subregiunea centrala a C.Romane, avand forma de triunghi cu baza spre subcarpati si varful spre Dunare. Denumirea dupa raul pe care il strabate. -V-malul drept al Argesului -N-subcarpatii

13

-E-sectorul Vaii Sarata si in avale de confluenta Vaii Pasarea (malul stang al Dambovitei, continuat cu cel al Argesului) pe distanta E de Urziceni-FunduleaBranesti. Formatiunile de suprafata de varsata cuaternara: formatiunea de Fratesti, nisipuri de Mostistea, pietrisuri de Colentina, loessuri in S, aluviuni de tip terasa, materiale proluvio-coluviale si depozite leossoide in N. Altitudini: 300-400 m in N si 30 m la confluenta Arges-Dambovita. Relief:-MAJOR Campia piemontan-terasata Targoviste-Ploiesti are 2 trepte principale: -Campia de glacis formata din acumulari proluvio-coluviale -Campia subsidenta reprezentata de C.Vlasiei Vaile au mare densitate si converg spre Budesti (Arges-Dambovita), Urziceni(Ialomita-Sarata)si Fundulea (se aduna izvoarele Mostistei). Sunt vai alohtone- carpatice, alohtone –subcarpatice si autohtone. Terasele sunt localizarte numai in campiile piemontane.Arges si Dambovita au 3 terase. Luncile sunt largi, in functie de unitatea strabatuta.Danbovita-3 km, Ialomita-2-6 km. In campiile de subsidenta luncile se confunda cu campul, evidente ramanand numai albiile propriu-zise. In Campia Vlasiei se disting luncile Argesului care este cea mai larga, Dambovita-mai ingusta, in general inundabila, Ialomita-mai ingusta ca a Dambovitei si Colentina. Crovurile forma principala de microrelief dezvoltate pe loess. Magurile neotectonice in C.Targoviste-Ploiesti fiind brahianticlinale cu samburi de sare. Relieful antropic.ramblee, deblee, diguri, canale, nivelari de crovuri, excavatii. Clima:- climat temperat continental de tranzitie cu influente oceanice atenuate si submediteraneene Temperatura medie in ianuarie -2°C si maxima in iulie 21°C Precipitatii:-500-600mm Ape: Apele subterane sunt cantonate in orizonturi acvifere ce pot ajunge la peste 30 m. Apele de suprafata:Arges, Dambovita, Ialomita, Prahova, Teleajen, Cricovul Sarat, Sarata Vegetatia :-puternic antropizta. Zona de silvostepa in partea E si NE alcatuita din stejar brumariu, cer, garnita, artar tataresc, paius, barbosa, fasca. Zona padurilor de foioase ocupa cea mai mare parte a C.Ialomitei, respectiv C.Vlasiei, C.Titu si Campia piemontana a Prahovei. Stejar, tei, carpen, cer, ulm de camp, paltin, frasin, cires. Arbusti:-corn, sanger, soc, paducel, lemn cainesc. Plante vermale:- ghiocei, toprasi, viorele

14

Vegetatia azonala localizata in luncile raurilor constituita din paduri de stejar, zavoaie, pajisti de lunca. Fauna:-caprior, mistret, arici, iepure, vulpe, pitigoi, cinteza, mierla, cuc, gaita, corb, fazan, soparla, scobar, mreana, stiuca, biban. Soluri: -Molisolurile reprezentate prin cernoziomuri, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, cernoziomuri cambice vertice, cernoziomuri cambice rendzinice. -Argiluvisoluri: -soluri brun-roscate, soluri brun-roscate luvice, planosoluri si luvisoluri albice. Cambice :-soluri brune eu-mezobazce Soluri neevoluate:-slori aluviale si protosoluri aluviale Rezervatii naturale:Rezervatia mixta Snagov, Rezervatia forestiera Caldarusani, Padurea Raioasa Populatia:-600 sate si 13 orase -3,2 mil loc -75-100 loc/km² Orase:-Bucuresti, Targoviste, Titu, Buftea, Ploiesti, Bolintin Vale, Otopeni Industria -Extractiva a petrolului si gazelor naturale: Moreni-Targoviste, Titu-PotlogiPoiana, Bucsani-Finta-Cojasca; Boldesti-Scaieni-Blejoi-Urlati; Bolintin ValeBragadiru-Jilava, si Filipesti de Padure. Se mai expluateaza balast, argile, gresii calcaroase. -Constructii de masini si prelucrarea metalelor: Otopeni, Voluntari -Chimica: Bucuresti, Ploiesti, Jilava Alimentara:-Buftea, Mizil, Metalurgia feroasa:Targoviste, Bucuresti. Textila:-Snagov, Bucuresti, Pantelimon Transporturi. Prezenta Bucurestiului, Targoviste, Ploiesti –noduri feroviare si rutiere. -Capitala este nod feroviar, rutier si aerian. Subunitati geografice: 1 Campia Targoviste-Ploiesti este partea cea mai N intre vaile Argesuli in V si a Teleajenului in E. -N- confluenta Prahovei cu Doftana. Relief:-inclina pe directia N-S de la 300-350m la 100-150 m.. Este formata din aluviuni pleistocene superioare ce acopera o structura cutata legata de procesul incipient de migrare al sarii spre suprafata, Subdiviziuni:C.Targovistei, C Cricovului, C.Ploiestiului. Clima:-Climat temperat continental de adapost cu 10°C si 600mm

15

Ape: Arges, Dambovita, Ialomita, Prahova, Ilfov Teleajen, Cricovul Sarat, Orase:Ploiesti, Targoviste, 2 Campia Istritei:Intre Teleajen si Buzau. Limita N are 180-200 m iar cea S 130m. Clima este influentata de Curbura Carpatilor cu influente de foehn. Temperatura medi eanuala este de 10,5 °C si 500-600mm Industrie: -centre de vinificatie la Pietroasele, Vernesti, Gura Vadului. 3 Campia Titu-Sarata este situata in partea central E a C.Romane. Altitudinea scade de la 145 m in N la 50m in SV. Relieful este alcatuit din interfluvii largi, lunci extinse albii minore Clima este influentat de uniformitatea reliefului, si desfasurarea longitudinala mare. Temperaturi medii anuale: 10°C si 450-500mm Ape: Arges, Dambovita, Ialomita, Prahova, Teleajen, Cricovul Sarat, Sabar, Colentina Lacuri: iazuri, balti si mlastini Populatie:220 000 -130 loc/km² Orase:Titu, Bolintin Vale Subunitatile:C.Titu ,C.Puchenilor (pe localitatile Finta si Bilciuresti), C.Saratei dincolo de Cricovul Sarat. 4 Campia Vlasiei. Cuprinde partea S a C.Ialomitei si are o pozitie centrala in C.Romana. -V si S malul drept al Argesului , - N se interfereaza cu campia de subsidenta, Altitudinea:-120-123M Relieful Relieful Major –apare ca o campie piemontana terminala compusa din 2 conuri ale Argesului si Dambovitei si al Cricovului Sarat cu Ialomita. Luncile:-Dambovita (1-2 km), Arges (3-6 km) Relieful minor:-cuprinde forme de camp si de lunca.In lunci se remarca popinele Pe camp sunt crovuri, in marginile de vai se resimt procese de sufoziune, Excavatii antropice Clima:-11°C, 550-600 mm Ape:-Arges, Dambovita, Ialomita, Prahova, Sabar si Colentina Lacuri: de baraj antropic: Colentina - limanuri si lacuri de lunca secate, lacuri de crov disparute prin drenare

16

Subnitati:Campia Bucurestiului, Campia Calnaului, Campia Movilitei, Campia Snagovului, Campia Maia, Lunca Arges-Sabar. Populatia:-250 loc/km² Orase: Bucuresti, Buftea, Otopeni

4 Campia Baraganului
Este situata in partea de E a Campiei Romane. Limitele: de S si de E sunt date de lunca Dunarii, cea de N de lunca Siretului si Buzaului. Limita de V corespunde cu lunca Argesului de la confluenta cu Dambovita, pana la varsare, apoi Dambovita, Pasarea, Mostistea, Sarata. Din punct de vedre geologic, Baraganul se suprapune paste Platforma Moesica, peste care s-au acumulat depozite sedimentare, de la cele cretacice pana la cele cuaternare. Litologia de suprafata este constituita predominant din depozite fluvio-lacustre peste care se suprapun loessuri si depozite loessoide dar si nisipuri eoliene. In formatiunile sedimentare pliocene au fost identificate zacaminte de petrol. Relieful se impune printr-o campie tabulara, cu campuri interfluviale de 30-40 km latime, fragmentare redusa cu crovuri frecvente. Altitudinile absolute au o medie de 40-60 m, prezentand inclinari spre E si SE. Campurile reprezinta relieful major si sunt de origine fluvio-lacustra, acoperite cu loess gros (8-40 m). Terasele se extind numai pe stanga vailor limitrofe: Dunare si Dambovita, continuandu-se cu Argesul. Terase mai putin tipice apar si pe Ialomita si Mostistea. Avand extensiunea mare si altitudinea lor, terasele se ataseaza morfografic campurilor si mai putin vailor. Vaile, vaiugile si cursurile vechi au un aspect specific in Baragan. In prezent ele sunt plasate lateral (Vaile Dunarii, Buzaului, Arges-Dambovita, in parte Calmatuiului, mai putin Ialomita) Luncile specifice numai pentru Ialomita (4-5 km) si Calmatui (2-7 km), se impun ca doua culoare ce impart Baraganul in 3 sectoare. Crovurile reprezinta microrelieful specific campurilor de loess si apar sub urmatoarele forme: padine, crovuri, depresiuni lacustre, vaiugi de crovuri. Relieful nisipurilor se dezvolta sub forma de fasii pe dreapta vailor Buzau, Calmatui, Ialomita. Relieful antropic: movile/gorgane.

17

Procese geomorfologice actuale: tasari si sufoziune, accelerate de irigatii. Deflatia pe areale cu nisipuri, colmatari de canale de desecare si irigatii. Clima:-climat temperat continental cu influente de excesivitate, datorita gradului mare de continentalism. Temoperatura aerului:-11°C Precipitatii:-450-500 mm Vantul:-vanturile din NE, SV si din N si NE Apele Apele freatice:-0-5m in luncile raurilor; 2-5 in depresiunile de crov; 5-15m in cadrul interfluviilor si 30 m in N unde apar nisipuri eoliene. Raurile:autohtone-Mostistea, Barza, Jegalia, Cotorca, Lata, Ianca alohtone:Ialomita, Calmatui, Buzau Lacurile-:lacuri de crov si intre dunele de nisip. Lacuri de lunca apar in lunca Ialomitei (Bentu, Piersica, Gura Vaii) si Calmatui (Luciu si Jugureanu). Limanuri fluviatile la contactul dintre lunci si campuri(Fundata, Strachina, Sf.Gfheorghe, Galatui). Lacurile de crov:Tataru, Ianca, Movila Miresii, Lutu Alb. Vegetatia: Initial de stepa in care predominau asocoiatiile de paius, negara si colilie, iar in prezent vegetatia naturala ocupa suprafete reduse, deoarece pajistile au fost destelenite iar padurile defrisate. In zona stepei:Barbosa, paius stepic, pir crestat, firuta cu bulb, pelinita. In zona silvostepei :paius stepic, firuta cu bulb, pir pelinita In crovuri: porumbar, migdal pitic, visin pitic, mur de miriste Palcuri de paduri: stejar brumariu, par salbatic, ulm Fauna:- lacuste de pasune, lacusta marocana, lacusta italiana, greierele de camp, orbetele, iepurele de camp, graurul, sorecarul mare, heretele alb, soparla de stepa, Solurile:Solutile Zonale: -Molisolurile ocupa cele mai mari suprafete, fiind reprezentate prin cernoziomuri tipice (carbonatice si vermice) dezvoltate pe depozite loessoide in partea de E.In V predomina cernoziomuri cambice (levigate), ce pot fi freatic umede. Solurile intrazonale si azonale:-solurile halomorfe cu lacovisti in lucile neinundabile ale Calmatuiului si raurilor din V Baraganului. Soluri halomorfe reprezentate prin soloneturi si solonceacuri . -Soluri neevoluate constituite din soluri aluviale, afectate de procese de salinizare si alcalinizare. Rezervatii naturale:-Rezervatia mixta (forestiera si cinegetia) Ciornuleasa, Rezervatia forestiera Valeanca, Rezervatia forestiera Viisoara, Populatia:-densitate:-91 loc/km²

18

-327 sate reunite in 127 comune si 134 orase din care 5 municipii (Braila, Slobozia, Calarasi, Fetesti, Urziceni) si Budesti, Fundulea, Insuratei, Pogoanele Ianaca si Lehliu-Gara care au functii predominat agricole. Agricultura:predomina cereale plante tehnice, vii si livezi si se cresc animale Industria: -extractiva:-in Campia Brailei se exploateaza petrol si gaze naturale la Bordei Verde, Oprisenesti, Liscoteanca, Urziceni, Garbovi, Ileana. -Argila folosita in industria ceramicii la Urziceni, Tandarei, Slobozia. Pietrisuri si nisipuri, utilizate in industria materialelor de constructii la Tandarei, Slobozia, Calarasi. -Industria prelucratoare cu centre complexe la Braiala (metalurgie-laminate, materiale de constructii, industria lemnului-chibrituri, industria confectiilor si alimentara); Calarasi cu (industrie metalurgica, industria celulozei si hartiei, constructie, alimentara); Urziceni cu (industria electrotehnica, alimentara) si Slobozia –chimica, textila, alimemtara -Centre specializate in doua ramuri industriale: Oltenita (textila si constructii navale); Fetesti (tricotaje si alimentara); Tandarei (materiale de constructii si alimentara) Transporturi:-densitati scazute ale arterelelor de transport. Aceasta unitate este inconjurata de magistrale de circulatie reprezentate de Dunare la S si E iar in N si V de axe rutiere si feroviare nationale. Autostrada care va lega capitala de marea Neagra Subunitati: 1-Baraganul de nord (Campia Brailei) delimitata la S de Calmatui , la V de lenia Ulmu-Faurei, la NV si N de lunca Buzaului si a Siretului iar la E de Dunare Relieful prezinta campuri netede (20-50m) provenite din conuri fluviolacustre, acoperite de loess de 10-20 m. Apar crovuri vai si vaiugi fara scurgere premanenta Subunitati:Campul Viziru si Campia Iancai dase adauga si Lunca Calmatuiului 2-Baraganul central sau Baraganul Ialomitei ocupa partea de mijloc a C.Baraganului delimitat de Ialomita si Calmatui. E Dunarea iar in V –Valea Sarata. Relieful .Altitudini de 100m in V si 20 m in E ceea ce indica originea fluviolacustra. 3 Baraganul de Sud: Situat intre Ialomita, Mostistea, Dunare si aliniamentul vailor Argova-Vanata Relieful il formeaza campurile de origine diferita: Campii piemontane terminale in V si campuri tabulare in partea centrala, campii de glacis piemontan

19

de platforma si terase fluviatile in S si E. Inclina de la V la E .Acestea sunt acoperite de loessuri si pe suprafata lor s-au format crovuri. Subunitati:Campul Lehliu, Campia Marculesti, Campul Hagieni Campul Facaeni 4 Campia Mostistei in partea de V intre Arges-Dambovita-Pasarea, Valea Dunarii si vaile Argova-Vanata. Relieful se prezinta sub forma unui camp larg acoperit cu loess.

5 Campia Buzau-Siret
Aceasta subunitate se desfasoara in extremitatea NE a C.Romane, fiind incadrata in V de Subcarpatii de la Curbura (pe aliniamentul Sapoca-LivadaFaraoanele-vest de Panciu-Adjud), la N si NE de Podisul Moldovei (NicorestiDragalina-Corod-ValeaLjdileni-Frumusica); in E granita de stat cu Ucraina (pe Prut), in S de fruntile Baraganului Central si de Nord, iar in SE pe o mica portiune cu fluviul Dunarea. Este drenata de raurile principale Siret si Prut de unde vine si denumirea. Este situata pe fundamentul apartinand flancului extern al avanfosei carpatice si prelungirilor NV al Dobrogei Centrale, Orogenul Nord-Dobrogean si al Platformei Scitice. Fundamentul triasic este acoperit de o stiva de sedimente cu o grosime variabila de 500-9000 m purtatoare de panze acvifere si hidrocarburi. Pe mari areale are un caracter subsudent. Aici exixta o arie seismica extrem de activa. Mai multe linii de fracturi profunde , intre care falia Siretului (continuare a faliei Pecenega-Camena), falie pericarpatica care se prelungeste din N Dobrogei spre Trotus, fragmenteaza unitatile de fundament. Apar urmatoarele tipuri genetice de campii: -campiile de glacis-ocupa 2 fasii:-una in V intre Buzau si Trotus si alta in E intre Prut si Geru avand inaltimi de 300-350 m la contactul cu Subcarpatii si coboara pana la 30-100 m catre Siret. -campia de subsidenta si de divagare se desfasoaara in partea joasa a regiunii. Dupa caracteristicile morfologice se separa 2 sectoare. Primul la N de confluenta Siretului cu Ramnicul Sarat, apartinand campiilor de divagare si al doilea apare la confluenta Buzaului cu Siret, apartinand campiilor de subsidenta. -campia de terase se extind de o parte si de alta a Barladului. Clima .Specificul acestei campii este dat de pozitia regiunii intre carpatii de Curbura si masivul N Dobrogean, dispozitia in trepte a reliefilui de ambele parti ale Siretului, astfel principalii centri barici actioneaza peste partea de SE a Europei. Aceasta regiune constituie o ,,poarta” prin care patrund masele de aer rece, ploar sau arctic in C.Romana alaturi de de anticiclonul E-European din

20

directiile E, NE si N care determina in anotimpurile de tranzitie, fenomene meteorologicede iarna (inghet, bruma), iar in corelatie cu ciclonii Mediteraneeni au loc fenomene de viscol iarna si seceta vara. Influenta Carpatilor Curburii se caracterizeaza prin efecte ale foehnului. Temperatura medie anuala -10,5°C iar in ianuarie -3°C , in iulie 22°C. Precipitatiile au medii intre 450-500 mm Apele. Reteaua hidrografica dintre Buzau si Siret este tributara aproape in totalitate Siretului care se varsa in Dunare. Buzau, Ramnicul Sarat, Putna , Susita (izvorasc din Carpatii Curburii)si Barladul cu Geru si Suhu. Vegetatia : Zona de silvostepa :ulm, jugastru, paducel, parul ciutei, ciresul pitic, frasin stejar. Zona de stepa cu pelinita, firuta, barbosa, firuta cu bulbi, pirul gros, pirul crestat, ceapa ciorii. Vegetatia de lunca :paduri de plop (plop negru, tremurator) si salcii, catina rosie, Plante ierboase: coada vulpii, pirul gros, spinul. Vegetatia halofila:-apare pe ternurile salinizate cu saratica, balanica. Fauna: Rozatoare (popandaau, harciog, orbetele mic, cartita, soarecele de camp, sobolanul de camp,) dihor, nevastiuica, vulpe, iepure, graur prepelita, pitpalac, potarniche, ciocarlia de camp, cinteza, mistret, fazan. Solurile; -Solurile zonale reprezentate prin clasa molisolurilor care ocupa interfluvuiile dintre raurile principale. Caracteristice zonei de stepa in E campiei sunt cernoziomurile carbonatice (tipice, vermice) si cernoziomuri argiloiluviale. Molisolurile se dezvolta pe loess, luturi si argile. In partea V cernoziomuri cambice si argiloiluviale asociate cu psamosolurile. Solurile intrazonale:-solurile halomorfe au ca sursa de formare apele mineralizare ale raurilor ce dreneaza subcarpatii saliferi si ale unor lacuri sarate care vara duc la aparitia crustelor de sate. Soloneturile apar in campia Ramanicului si lunca Calamtuiului, Siretului si pe valea Barladului. Apar si solonceacurile. Soluri Hidromorfe datorita prezentei panzei freatice la suprafata. Apar lacovisti (panza freatica la 1 m) Soluri neeoluate ca psamosolurile si regosolurile Soluri aluviale Rezervatii naturale:Padurea Comanita (frasin), Rezervatia ornitologica lacul Jirlau-Visani. Lacul Balta Alba, Rezervatia ornitologica Balta Amara, Rezervatia paleontologica Rates-Tecuci si Tirighina –Barbosi; Rezervatia forestiera Garboavele, Rezervatia mixta Hanu Conachi Populatia:-160,5 loc/km² -110 cmune si 344 sate si 9 orase (Tecuci, Focsani, Ramnicu Sarat, Marasesti, Panciu, Odobesti, Buzau, Faurei)

21

Agricultura predomina culturile de cereale (grau porumb, orz, orzoaica ovaz, orez), leguminoasele pentru boabe (fasole mazare), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahar, soia, tutun , in, canepa).Plantele de nutret. Industria -energetica reprezentata prin exploatarea petrolului si a gazelor naturale la Schela, Independenta in C.Covurliului, Racovita C.Buzaului ;Rosioru si Ghergheasa in C Ramnicului. -energeie electrice la Galati si Buzau -metalurgia feroasa la Galati si Buzau (uzina de sarma) -constructii de masini si prelucrarea metalelor la Buzau (vagoane platforna),Tecuci (ambalaje maetalurgice), Galati si Ramnicu Sarat. -chimica la Galati (cocs metalurgic, lacuri si vopsele), Buzau, Marasesti si Ramnicu Sarat -materiale de constructii valorifica nisipuri, pietrisuri expluatate din albiile raurilor, ergila pentru caramizi la Buzau Galati Faurei -industria lemnului la Focsani, Buzau, Galati -industria textila ;la Buzau, Galati Transporturi:-feroviar reprezentat de legaturile oraselor-porturi Braila si Galati cu capitala, Subunitati geografice: 1Campia Ramnicului sau Campia Inalta a Ramnicului : urmeaza malul stang al Buzaului de la Sapoca-Slanic-Racovita. Spre C.Siretului trece printr-o denivelare Muchia Mihalceni. La N de Valea Susitei pana la Trotus in spatiul campiei intre terasele Siretului. Catre Subcarpati limita este tranzitorie cu altitudini de 280-320m Relieful se dezvolta peste avanfosa carpatica iar in partea extrema are un fundament de platforma. Altitudini intre 40-350 m Relieful Major este format din 2 tipuri de campii: -campia de glacis (Glacisul Ramnicului) alcatuita din campuri delimitate de vai alohtone -campia piemontana joasa (Piemontul Ramnicului) care este aproape nefragmentata. Clima influente continentale E si NE Ape cu rauri ce vin din Carpati (Ramnicul Sarat, Putna) si subcarpati (Calnau, Susita, Milcov, Zabraut) Vegetatia de silvostepa si stepa in SE Solurile molisoluri iar cele intrazonale halomorfe si soluri neevoluate Populatia:-75-100 loc/km2 -Focsani, Ramnicu Sarat, Odobesti, Panciu, Marasesti

22

2Campia Siretului Inferior este treapta cea mai joasa a acestei subunitatiice corespunde la suprafata cu lunca, terasa de lunca si o bordura de conuri de dejectie spre limita V, iar in fundament cu aria maxima afundare (campie de subsidenta) a Avanfosei Pericarpatice. Limita S trece pe la RomanuGemenele-Ramnicelu, cea V pe la E de localitatile Racovita-Valcele-Cioranesti Tatarani-Milcovu-Focsani-Vanatori-Marasesti. Limita NE este data de contactul cu Campia Galatiului (Cosmesti0-Movileni-Ivesti-Liesti-Tudor VladimirescuIndependenta-Branistea-Sendreni-Galati). Este alcatuita din depozite aluviale fine din Carpati, subcarpati si Pod. Moldovei. Relieful Apar 3 sectoare longitudinala paralele cu raul: -1 albia minora cu latimi de 2-5 m. Apar innaltari de viiturile rapide (grinduri) alcatuite din maluri si nisipuri fine 2-albia majora cu denivelari, rate parasite, lacuri de lunca si lunci in care predomina soluri aluviale, iar local soluri hidromorfe 3- portiunea cea mai inalta a luncii unde apar depozite loessoide pe care s-au format molisoluri soloneturi Clima.-in aceasta regiune apar secete severe datorita precipitatiilor reduse (sub 450-500mm) Ape.Formate de Siret cu afluentii: Susita, Milcov, Ramnicul Sarat, Buzau Barlad Lacuri de lunca: Lacul Negru, Lacul Vulturul 3 Campia Buzaului se afla in partea SV a Campiei Buzau Siret. Incepe de la N de localitatea Vernesti. La V contactul cu Glacisul Istritei. Materialele ce alcatuiesca campia sunt acumulari ale Buzaului. La suprafata exixta un depozite loessoide nisipose sub care se succed pe 6-10 m grosime nisipuri fine argiloase, pietrisuri, argile. Relieful se desfasoara intre 30- 125 m .Por fi separate : -Lunca Buzaului -Campul Buzau Faurei Reteaua Hidrografica este alcatuita din doua artere hidrografice importante Buzau si Calmatui Vegetatia de silvostepa Solurile:Molisoluri (cernoziomuri tipice, vermice cambice-vermice) 4 Campia Galatiului. Sunt cuprise de fapt 2 unitati de campie:Campia Tecuciului si Campia Covurliului Fundamentul C.Galatiului este dat de platforma de tip alpin a Covurliului care este de fapt extremitatea NV a Orogenului N Dobrogean delimitat de falia Adjud-Oancea. Fundamentul apartine panzei de Macin, alcatuit din sisturi cristaline, depozite sedimentare paleozoice.

23

Relieful .Altitudinile maxime sunt de 200 m la limita cu Colinele Covurliului si sub 12 m la nivelul luncilor. C.Covurliului se caracterizeaza printr-o fragmentare mai mare si prezenta interfluviilor-platou. C.Tecuciului este slab fragmentata alcatuita dintr-un complex de terase Clima are caracter temperat-continental Ape : Barlad, Balaneasa, Corozel Vegetatia are caracter silvostepic in partea de NE a C.Covurliului, in rest este de stepa

24

DUNAREA, LUNCA, DELTA SI COMPLEXUL LACUSTRU RAZIM-SINOE Izvoraste din M-tii Padurea Neagra, de sub Vf.Kandel, la 1 241 m altitudine si are o lungime de 2 857 km, cu un debit de 6 473 m³/s. Numele sau vine de la radacina tracica,,dun” (care colecteaza ape). Cursul inferior incepe de la intrarea in Romania si are unele caractere specifice, astfel in functie de caracterele geomorfologice ale vaii, ale luncii si albiei se divide in 4 sectoare: -sectorul Defileul Portilor de Fier -sectorul Gura Vaii-Calarasi -sectorul Calarasi –Patlageanca -Delta Dunarii Structura si alcatuirea geologica: Intre Bazias si Sulina , Dunare strabate o regiune alcatuita din 5 unitati structurale: 1)OROGENUL CARPATIC-este taversat de Dunare intre Moldova Noua si Izvoarele (MH). Aici se individualizeaza un prim sector al unitatilor cu tectomica alpina (intre Moldova Noua si Gura Vaii) si un altul in care unitatile carpatice sunt afundate, constituind flancul intern al Avanfosei (intre Gura Vaii si Izvoarele) 2 PLATFORMA MOESICA este unitatea cea mai dezvoltata in valea Dunarii de Jos, extinzandu-se aproximativ intre confluenta cu Timocul de Vest si falia Pecenega-Camena in Est. In lungul Faliei Timocului, Unitatea Danubiana inferioara a incalecat Platforma Moesica. Platforma Moesica este separata in doua compartimente de catre Falia Intramoesica (valah in V si dobrogean in E) 3 OROGENUL NORD –DOBROGEAN are in alcatuire 3 diviziuni: Macin, Niculitel, Tulcea, sariate dinspre V-S-V catre E-N-E. Intre Pecenega si Patlageanca, Dunarea curge pe portiuni mai afundate ale Orogenului NDobrogean, afundare care a inceput in Badenian si a continuat pana in Cuaternar. 4 PLATFORMA SCITICA. Este despartita de Orogenul N-Dobrogean prin Falia Sf Gheorghe, avand o dezvoltare mare in Delta Dunarii. In cadrul acestei platforme apar 4 cicluri de sedimentare, ultimul Sarmatian-Romanian mediu este acoperit de argile rosii si aluviunile Dunarii. Geneza defileului Dunarii: -1-Ipoteza deversarii Lacului Panonic catre Lacul Dacic a fost formulata de Toula si s-a sprijinit pe baza molustelor fosile din formatiunile pliocene exixtente in Banatul sarbesc si in Oltenia.

25

2 Ipoteza dezvoltarii defileului pe un sistem de falii (Peterson) se bazaeaza pe exixtenta din Badenian a 3 bazine intramontane in lungul Dunarii (Liubicova, Dolnji Milanovac si Orsova) legate prin falii. 3 Ipoteza captarii emisa de Peters si sustinuta de Murgoci si Emm de Martonne. In functie de modul captarii si locul unde s-a produs captarea, ipoteza are cateva variante: a)Captarea efectuata pe cumpana apelor de pe culmea principala a M.Alamaj in dteptul localitatii Svinita. Raurile din bazinul Dolnji Milanovac curgeau spre Campia Olteniei, iar cele din bazinul Lubicova sore Bazinul Panonic. b)Captari intre bazinele locale din defileu si coltul SE al Bazinul Panonic(sectorul Moldova Noua), captari succesive dinspre Bazinul Dacic spre cel Panonic c)Captarea produsa in sectorul Portile de Fier(Posea 1963) datorita exixtentei unui rau cu izvoarele pe Cerna si Bahna, ce a curs prin bazinele Orsova si Dolnji Milanovac, spre V, catre Depresiunea Panonica. 4 Ipoteza antecedentei (Penk, ulterior Cvijik) conform caruia Valea Dunarii a avut inca din Miocenul superior a avut aspectul unei stramtori marine ce se dezvolta de la Dolnji Milanovac la Orsova. Cvijic sustine ca panta stramtorii marine inca din Sarmatian a inclinat de la Orsova catre E. Relieful: Forma vaii: Dispozitia spatiala a vaii Dunarii este conditionata de structura substratului si de compozitia petrografica a rocilor. In cele 3 bazine posttectonice (Liubicova, Dolnji Milanovac si Orsova), fluviul si-a largit valea in rocile miocene mai lesne de erodat. In schimb, in clisurile Cozla-Gospodin , Cazane si Sip, Dunarea a taiat in calcare jurasice –cretacice, rezistente, astfel incat versantii sunt abrupti. Avale de portile de Fier, intre Gura Vaii si Batoti, valea se largeste progresiv avand caracter asimetric in profil transversal, deoarece pe partea stanga, domina roci mai putin rezistente (pontian –romaniene), iar pe partea dreapta rocile din Panza Getica si de Severin sunt mai rezistente. Relieful are altitudini intre 50m -350-500m pe dreapta si 50-157 m pe stanga . Diferentele de altitudine se atenueaza avale de confluenta cu Timocul astfel incat versantul drept are 150-200m (romanesc), iar cel stang 20-140m. Evolutia Dunarii in C.Romana a avut loc in cel putin 8 stadii paleohidrologice derulate inca din Pleistocen pana in actual. In primele 2 stadii acesta a inaintat pana la Desnatui, prin 2 generatii de aluviuni (t1 si t2). In urmatoarele 2 etape de aluvionare Dunarea a inaintat pana la Arges (T5 si T6). Disparitia teraselor in sectorul Fratesti-Greaca se datoreaza unei inaltari neotectonice. Avale de Arges pe Mostistea, pe stanga fluviului, se pastreaza 3 nivele de terasa, iar intre Mostistea si Balta Galatui doar ultimele 2.

26

Terasele. In defileu este mai lesnicioasa descifrarea teraselor si se admit 8 nivele de terase cu altitudin relative de 260-30m, 200-220m, 150, 100, 60-80m 30-50m, 15-20 m si 5-7m. Terasa a 8 a a fost identificata in arealul Darvari-Castrele Traiane-Plenita si se situeaza intre 158-170m, iar prin raportare la relieful din lunca Dunatrii deopzitul acestei terase are o altitudine relativa de 112-120m Terasa 7 se extinde intre Dunare la V si Desnatui la E cu o altitudine a aluviunilor ce scad din amonte de la 135 m spre avale la 100m Terasa a 6 a identificata prin foraje in interfluviul Dunare-Vedea are depozitul aluvial de 75-90 m in interfluviul Dunare-Drincea si 23-24 m intre Olt isiVedea Terasa a 5 a pana la varsarea Argesului are depozitul aluvial de la 55-85 m intre Drincea Dunare si 28-31 m amonte de gura Argesului Terasa a 4 a se prelungeste pana la gura Mostistei cu altitudini de 35-50m (intre Dunare si Drincea 35-50m) si Arges –Mostistea de 7-10m Terasa 3 a are aceeasi dezvoltare larga intre Dunare la V si Mostistea la E cu altitudini pana la Olt de 18-30 m respectiv de 8-25 m Terasa 1 este prezenta in intreg arealul Bazias si Braila fiind modelata de aluviuni pana la Cosulugeni-Calarasi si in depozite loessooide pana la Braila Lunca sub numele de Lunca Dunarii s-a inteles intreaga regiune inundabila si contine locuri si zone neinunhdabile. apare si sub denumirea de Balta. De la intrarea in tara pana la Tiganesti ea a fost modificata de lucrari de amenajare hidrotehnice a fluviului. Ea se largeste brusc pana la Calarasi pe malul romanesc. Ca geneza in avale de Calafat este o suprafata de acumulare. Lunca se afla la altititudinea max 69-75m intre Nera si Bazias avand o latime de 2 km, coboara pana la 2-3 m in amunte de Delta. Latimea luncii se diferentiaza pe subsectoare: -subsectorul Tiganesti-Calafat are latimea de 1-4 km -subsectorul Calafat-Olt merge pana la o a doua ingustare importanta la Corabia si Izalaz cu 0,5-1 km si o mica largire intre cele doua localitati de 2-3 km. Dupa Calafat, Dunatea se orienteaza spre E si ea are largimea maixma de 10-14 km la Dabuleni, apai apar inguatari la Rast Lom si Bechet -subsectorul Olt-Arges. Cu ingustaerea Chirnogi-Oltenita este formata dintr-o serie de ingustari la Zimnicea-2 km, Slobozia-Giurgiu-2 km, In prima parte latimea maxima este de 19 km pe linia Calmatui –Belene iar in avale de Zimnicea la Giurgiu atinge 7-9 km. Aici a fost Balta Greaca si una dintre cele mai lungi albii paralele pe malul Burnasului, numita Pasareaa care primea apa si din Vedea. -subectorul Arges-Calarasi prezinta 2 inguatari la Spantov si Calarasi (3-7 km), iar intre ele lunca se largeste mai intai la Ulmeni -7km si la V de Calarasi -7-11 km. -subsectorul Baltilor. Au latimea maxima de 30 km la gura Calmatuiului

27

-subsectorul Maritim pana la Patlageanca este similar baltilor avand 2 ingustari la Galati-Bugeac-6 km si Isaccea –Orlacova-5 km (dar numai in Basarabia). De o parte si de alta a ingustarii de la Galati, lunca este comuna cu cea a Siretului si Prut. Dupa ingustare Isaccea, latimea max. este de 20 km intre localiatile Mineri si Largeanca. Structura luncii se remarca prin 2 complexe unul:- bazal alcatuit din pietrisuri, chiar bolovanisuri si nisipuri grosire, a caror granulometrie scade in avale, pana la nisipuri fine si prafuri si argile prafoase. Microrelieful Luncii este variat si se constata o dispunere in fasii longitudinale:-grindul de langa albia minora se ridica cu 5-6 m in amunte si scade la 4 m avale de Jiu, 3-2 m avale de Arges si 1 m in Delta. Grindul cel mai inalt in delta este de 3-5 m. -lunca mediana coboara lin dinspre grind si se compune din depresiuni mici acoperite de vegeratie. -fasia joasa a depresiunilor .Cuprinde depresiuni lacustre multe asanate: Rast, Bistret ,Greca, Calarasi Apar si grinduri secundare, conuri, dune (la V de Olt), ostroave, microdepresiuni, canale active si parasite, belciuge Procese geomorfologice sunt dominant fluviatile asociate cu cele eoliene, gravitationale, lacustre. Eroziunea lineara activ in defileu favorizata de panta mare si albia ingista, lipsa luncii. Eroziunea laterala si transportul dominante intre baraj si Tiganesti dar la ape mari si in sectoarele inguste cu panta mare Acumularea este marcra de despletiri ostroave si meandre in avale de Tiganesti inde se produce o descarcare de aluviuni.La Procesele eoliene evidente in Oltenia pana la Jiu. Pe malurile deasupra luncii au loc prabusiri, in deflileu, alunecari, sufoziuni pe loess, pietris, siroiri. Clima . Dunarea este linia de hotar dar si o bariera climatica datorita intinderii mare de ape cu volun apreciabil. Cea mai importanta caracteristica consta in valorile radiatiei solate. Ca urmare a pozitiei sudice periferice intre 44-45°, a suprafetei mari a luciului de apa, valorile radiatiei solare globale au valori de 127,5 kcl/cm² si creste spre delta la 135. Durata de stralucire a Soarelui 2 250-2500 ore si scade spre amonte la 2 100 ore. Contrastele termice dintre vara si iarna sunt mai atenuate cu 2-3° dat influentelor mediteraneene in V si cresc cu 2-3° in sectorul E datorita influentelor continentale de ariditate, atenuate cu 2 ° in delta datorita influentelor pontice, care determina fenomenul de inghetla 26 octombrie la Balri si 6 noiembrie la Drobeta Tgurnu Severin, sau primaveri mai timpurii la 1 aprilie in sectorul oltean; numai in defileu persista inghet sub influenta mntelui. Temperatura medie anuala este de peste 11° pe tot parcursul ei cu diferente locale ; In deflieu scade la 11,6° dat influentelor muntelui. In semestrul rece temperatura in defileu este de – 0,4- -0,8° iar la Galati -2,8° dat influentelor continentale

28

In semestrul cald in iunie in defielu la Bezeasca temperatura este de 21,3° iar la Sulina 23° ca urmare a influentei aerului cald tropiacal Temperaturil extreme: minima absoluta de -30° la Turnu magurele la 24 I 1942 Temperatura maxima de 40,2l° a Moldova Veche in 1985, 1988 Precipitatii. In defileu -650-700mm; iar in sectorul Baltilor de475 mm si in delta de 400mm iar in zona litoarale sub 350mm. Vantul .In defileu miscarile aerului au caracter turbulent si rectilinuu cand orientarea coerespunde cu directia vantului.La periferia E pana la Calarasi curentii sunt canalizati pe culoar . Particularitati climatice si topoclimatice ale Vaii Dunarii permit divizarea in sectare: -de defileu(montan)cu influente oceanice si submediteraneene -sectorul Gura Vaii-Calarasi cu 3 subsectoare: vestic cu cu influente oceanice si submediteraneene, E cu influente de aridiitate si central cu influente de tranzitie intre Giurgiu-Oltenita -de Balti(Calarasi-Patlageanca)cu influente de ariditate -de delta avele de Patlageanca cu influente de ariditate si pontice Apele. Dunarea este denumita si ,,marea diagonala a Europei “cu afluenti de pe teritoriul Romaniei ce insumeaza 27,5% din suprafata bazinului. Dunarea se impatre in 3 sectoare: -superior intre izvoare si poarta Devin cu lungimea de 1058 km -mijlociu intre Poarta Devin si Bazias-724 km -inferior intre Bazias si Sulina-1 057 km Sectoarele Dunarii: -Sectorul Bazias- Gura Vaii C -Sectorul –Gura Vaii -Calarasi -Secorul Calarasi-Patlageanca care cuprinde Balta Ialomitei/Balta Borcei si Balta Brailei Regimul Hidrologic-:nivelul minim de -120cm in iarna 1953-1954 inregistrat la Oltenita -nivelul maxim de 922 cm la Tulcea in 1962 -debitul mediu in defileu la Orsova este de 2 940 m³/s, iar la Patlageanca de 6470 m³/s -debitul maxim de 15 900 m³/s la Oltenita in mai 1942 -debitul minim de 1250 m³/s la Oltenita in 1954 Lacurile raspandite in sectorul de lunca dintre Drobeta -Turnu Severin si Patlageanca. Dupa geneza sunt: -lacuri de lunca propriu-zise sunt mai restranse astazi datorita transformarilor hidroameliorative. Lacuri de lunca modificate sunt Rast, Bistret Suhaioa Calarasi, Jijila iar cele care au ramas in forma lor naturala sunt Balta Verde Garla Mare, Fantana Banului ,Telincea, Rotund

29

-lacuri cantonate in meandre si brate parasite le intalnil in Baltile Ialomitei si Brailei si sunt Bentu, Lateni, Dunarea Veche -lacuri cantonate intre dunele de nisip sunt situate la cotul dunarii intre Calafat si raul Balasan unde sunt intinse intre de dune nisipoase cu aspect longitudinl, (Ciuperceni, Tinoasa, Cocor) -limanurile fluviatile pe abele maluri. Pe malul stang intre Giurgiu-Clarasi se afla limanurile Cataloiu-Cascioarele , Mostistea, Galatui, Jegalia iar pe cel dret in Dobrogea, Bugeac, Oltina, Marleanu, Vederoasa,Baciului,Saun. -lacuri de sufoziune –s-au format prin tasarea depozitelor de terasa lacul Vartopu-Salcia si Lacul Turbatu-Ciurgiu Vegetatia Defilul Dunarii intre Bazias si Gura Vaii este integrat in domeniul biogeografic la padurilor de gorun unde apar specii termofile precum gorunul, carpinita, cer garnita, fag, stejar pufos .Rar este pinul negru de Banat. In valea Dunari dintre Drobeta Turnu Severin si Tulcea vegetatia se incadreaza domeniului zavoaielor, a pjistilor de lunca si vegetatiei acvatice cu caracter de vegetatie intrazonala complexa. In fasia de lunca dintre dig si apa fluviului domina padurile incadrate in unitatea zavoaielor de tip S-european alcatuite din salcii si plopi. Se intalnesc zavoaie amestecate de plop alb, plop negru si in amestec cu ulm sau frasin. Apar si amestecuri de salcie alba si salcie plesnitoare. Intre Braiala si Calarasi apar plantati de plop euroamerican ce ofera o cantitate mare de masa lemnoasa. Dintre palntele ioerboase: dentita, rachitan, arior de balta, iarba campului, rogoz, galbenele, stanjenel galben. Al doilea sector caracteristic lincii Dunarii este cel dintre dig si terasa 1 are latime pana la cativa km, fiind scos de sub influenta innundatiilor in urma lucrarilor antropice, este parcelat si cultivat. S-au mai pastrat lacuri cu suprafata redusa, speciile de plop insotesc drumurile si malurile de canale. Pe portiunile inclinate ale diguriloe se dezvolta firicea, pir gros, pelinita. Pe pajisti apar pir, iarba capului, rogoz,pir gros, pipirig Pe marginea lacurilor pastrate si a canalelor vegetatia higrofile si acvatica formata din stuf, papura, broasca apei, rogoz, sageata apelor Fauna este influentata de relief. Pasarile apar in padurile de pe grinduri sunt sedentare si migratoare. Cele migratoare poposesc in baltile Dunarii si sunt sitarul, pupaza, cucul, porumbelul gulerat si de scorbura. Pe malurile lacurilor gainusa de balta, barza alba si neagra . Mamifere sunt rare mistret, caprior, vulpe ,dihor, iepure Fauna acvatica din Dunare si lacurile ramase: cega, nisetrul, morunul ,platica bibanul, carasul, zvarlug,a crap, somon, stiuca. Solurile se caracterizeaza prin predominarea solurilor intrazonale care sunt tinere . Predomina solurile aluviale evoluate slab emerse peste 80% din suprafata. In unele locuri apar slouri aluviale evoluate moderat formate pe depozite aluviale si prezinta un orizont de acumulare a humusului pe care se

30

cultiva cereale. Suprafete relativ restranse detin protisolurile aluviale, respectiv aluviunile incipient solificate care apar pe grindurile ce marginesc garlele Pasarea, Vedea Cama. O parte din ele sunt gleizte sau semimlastinoase, ca urmare a panzei de apa freatica la mica adancime. Solurile gleice emerse provin prin drenarea lacurilor sau a mlastinilor cum sunt Nedeia Suhaia, Balta Alba Greaca ,Boian, Calarasi si a celor din cuprinsul Baltii Ialomitei si a Brailei si sunt folosite ca pasuni iar in urma drenarii cu cereale plante tehnice si legume Lacovistile apar intre Turnu Magjurele si Lacul Suhaia , intre Macin si Galati si s-au format in depresiunile dintre grinduri si la marginea fostelor malstini fiind acoperite cu pajisti higrofile. Soloneturile apar datorita evaporarii intense in Lunca Bistretului la E de Turnu Magurel (Lunca Suhaiei) si la N de Balta Brailei. Sunt acoprite de pajisti halofile slab productive. Solurile zonale din calsa molisoluri se caracterizezaa prin cernoziomuri cambice sicarbonatice la SE de Turnu Magurele si Zimnicele pe suprafetele valurite ale grindurilor inalte. Pe suprafete nisuipoase in partea V a Luncii Dunarii apara psamosolurile si cernoziomurile cambice nisipoase intre Ostrovul Mare si Corabia. Rezervatiile Naturale: Pearcul Natural Portile de Fier se afalA in lungul Dunarii (jud Caras Severin si Mehedinti )intre varsarea Nerei a V si Drobeta Turnu Severin in E. Contine specii de brad, tisa, mesteacan, stejar pufos, garnita, liliac, cer iar animale vipera cu corn, salamnadre, pastravul Padurea Starmina –rezervatie naturala cu caracter mixt (floristia si faunistica) in jud Mehedinti, comuna Hinova. Detine specii balcanice de fag balcanic si gorun balcanic alaturi de tei alb, jugastru, cires pasaresc, iederam vita de vie salbatica. Animale:salamandra si broasca tesoasa de uscat Rezervatia Ciuperceni –Desa (com. Ciupercenii Noi , jud Dolj) este rezervatie faunistica si aornitologica. Caracteristica peisajului este data de prezenta dunelor de nisip acoperite cu plantatii de salcam . Sunt protejate 150 specii care cuibaresca aici precum:starcul cenusiu, starcul galben, egreta mare, rata flueratoare, rata caraitoare, rata rosie, rata pestrita, piciorongul, codobatura galbena, presura de stuf Parcul Natural Balta Mica aBrailei se afla in lungul Dunarii in partea E a jud Braila. Padurile sunt repartizate uniform (plop euroameican) iar arboretul cuprinde salcie alba, salcia frageda .Pasari privighetoarea de zavoi, rata mare, auselul, lacarul, chira de balta, starcul cenusiu ,starcul rosu ,egreta mica lopatarul, lisita, rata rosie, rata caraietoare Rezervatia Ostrovul- Prut situata pe teritoriul municipiului Galati la varsarea Prutului in Dunare. Importanta acvifaunistica (popas pentru pasarile migratoare)

31

Populatia :Densitate a cea mai mare se inregistreaza in cadrul centrelor urbane iar cea mai redusa in Delta Dunarii Asezarile rurale variaza de la sub 100 loc pana la 14 000 loc.(Dabuleni-Dolj) cele mai multe localitati (63% )au sub 2000 loc. Asezarile urbane:Galati, Braila, Giurgiu, Calarasi, Drobeta Turnu Severin, Tulcea, Orsova, Oltenita, Cernavoda, Sulina, Moldova Noua, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Harsova, Fetesti, Macin, Isaccea Economia Agricultura. Realizarearea lucrarilor de imbunatatiri funciare a dus la cresterea suprafetei agricole de la 60 000 ha in 1960 la 860 000 ha astazi Se cultiva cereale (in special porumb), urmat de sfecla de zahar, floarea soarelui, pasuni si fanete Industria: -constructiilor de masini-ramura traditionala:Galati –santierul naval specializat in constructia de nave maritime, patforme de foraj marin; Braila-se produc nave fluviale; Oltenita-motoare de nave remorchere; Giurgiu-nave de mic tonaj -alimentara: de morarit si panifiatie la Braila, Giurgiu, Oltenita; zahar la Zimnicea,Corabia, Calafat, Drobeta Turnu Severin, conserve de legume la Vladeni-Giurgiu, Valea Rosie-Calarasi; conserve de peste la Tulcea, Sulina -Industria siderurgica; Galati-combiatul siderurgic pt prepararea minereurilor cocsului varului; Braila cu Laminoarul ce produce laminate din otel -Industria Chimica de ingrasaminte chimice la Turnu Magurele; produse clorosodice si sodice-Giurgiu; celuloza si hartie-Braila, Calarasi, Dr -Turnu Severin. -Industria energiei Electice prin nodul hidroenergetic Portile de Fier I si II si energia nucleara la Cernavaoda Transporturi.Traficul Fluviatil de marfuri a cunoscut o crestere in 198937 mil t, 1992 -6,2 mil t iar in 1995-14,3 mil t. Se transporta in principal produse minerale brute (de balastiera de cariera sulfuri), minereu de fier si fier vechi; carbuni si cocs metalurgic. Reteaua rutiera este formata din sosele de importanta locala care permit accesul in cadrul asezrilor. De interes international;Bucuresti-Constanta; Bucuresti-Giurgiu;Craiova- Dr-Turnu Severin-Orsova Pentru circulatia peste Dunare padurile: Podul Giurgiu-Ruse;Podul rutier Giurgeni-Vadu Oii; Ansamblul Fetestei-Constanta

32

1 SECTORUL BAZIZS-GURA VAII (DEFILEUL PORTILOR DE FIER)
Se extinde intre Bazias si barajul de la Gura Vaii pe 132 km. Este cel mai lung defileu din Carpati si din Europa. Aici navigatia era stanjenita de prezenta unor stanci de sisturi cristaline (ex. stanca Perigarda). Adaposteste un lac antropic cu un complex hidroenergetic si de navigatie . In acest culoar care leaga Depr.Panonica de Depr. Getica se intalnesc pereti verticali sau coline domoale si terase. Pe peretii valuriti ai defileului apar elemente biogeografice carpatice , mediteraneene Relieful; Defileul s-a axat pe un culoar tectono-structural format la inceputul Badenianului si modelat de abraziune si apoi de eroziunea fluviatila. Este o unitate de tranzitie intre Carpati (M.Banatului) si Stara Planina(Carpatii Transdunareni). Dunarea desparte M.Locvei, M.Almajului si Pod.Mehedinti (pe stanga)de muntii de pe malul drept,prelungire a M. Locvei Defileul este format dintr-o alternanta de sectoare inguste si altele largi, datorita prezentet rocilor dure (calcare, sisturi cristsline, roci vulcanicegranite,granodiorte) si roci sedimentare moi si roci sedimentare intermediare (conglomerate, gresii) Ingustarile fac legatura intre depresiuni si apar in locul unde fluviul a intalnit roci dure. In depresiuni versantii sunt mai domoli apar si alunecari de tern. Treptele de relief(terase, nivele,suprafete de eroziune)sunt relativ bine marcate pe alocuri. Relieful petrografic si structural se impune in mod variat. In primul rand impresioneaza abrupturile calcaroase si microrelieful carstic. Rocile vulcanice se detaseaza prin martori de tip neck. Apar alunecari de teren in rocile badeniene. Reliefl structural se gaseste in arealul celor 2 sinclinorii; cel care vine de la Resita si formaza ingustarea in avale de Pescari si sinclinoriul Svinita in V M. Alamajului. Ingustarea Bazias(Bazias-Valea Rilei) reteaza cristalinul Locvei pe cca 3 km Depresiunea Moldova Veche (Valea Rilei-Pescari)se intindE pe 29 km sub M.Locvei Ingustarea Pescari-Alibeg de 6 km cu albia Dunarii de 450-470m strabate calcarele sinclinoriului Anina. Depresiunea Lubicova de la magura Talva-Berzeasca pe o lungime de 18 km. Ingustarea Berzasca-Greben se afla pe sinclinoriul Svinita. Versanti sunt abrupti pe mabele maluri

33

Depresiunea Dolnji Milancovac(Greben-Plavisevita,cca 25 km)se afla exclusiv in partea sarbeasca. Cazanele reprezinta partea cea mai ingusta a defileului, latimea fluviului scazand la 150-200m. Se compune din 2 chei despartite de largirea de la Dubova. In avale de Cazanele Vechi pe cca 5 km sunt situate masivele calcaroase Cioaca Cocosului-303m si Ciucaru Mic-310m despartite de Valea Mraconia.In cazane apa curge repede numai in Depresiunea Dubova are aspect de lac. Depresiunea Orsovei.este dezvoltata pe partea romaneasca versavtul sarbesc fiind abrupt Varciorova-Gura Vaii ultimul sector carpatic ingust ,situat pe bara de sisturi cristaline si calcare ce trece din Pod Mehedinti in Pod Miroc. Aici se ridicau ce le mai pericluloase stanci pentru navigatie Clima.Se impune prin particularitati topoclimatice proprii dezvoltat pe fondul unui climat temperat continental de munte. Regiunea se afla sub influenta circulatiei vestice caracterizate prin advectii ale aerului maritim umed si a influentelor submediteraneene. Se remarca astfel o frecventa atimpului umed cu cer acoperit, precipitatii bogate Influnenta orografiei (altitudinea, forma de defileu, slternanta ingustarilor cu depresiunile) nuanteaza conditiile climatice Temperaturile medii anuale sunt de 11,6°la Drobeta Turnu Severin In ianuarie -0,4 - -0,8 gr, iar in iulie 22 -23 gr Inghetul apare la sfarsitul lui noiembrie si tine pana in matie Precipitatii de 600-700mm Vantul se orienteaza conform defileului batand alternativ din V sau din E Apele. In acest sector de defileu Dunarea primeste debitele arterelor hidrografice din M.Locvei, Almajului ,Cernei si Mehedinti. Raurile au lungimi de 7 km Parva pana la 82 km –Cerna Vegetatia si fauna se remarca printr-o originalitate biogeografiva si o mare diversitate floristica si faunistica. Solurile au o mare varietate cu toate ca solurile de pe terasa inferioarasi lunca au fost acoperite de ape dat amenajarii hidrografice In V amunte de Moldova Veche terasele inferioare sunt acoperite de cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri tipice semicarbinatice. Pe terasele superioare apar soluri brune eu-mezobzzice si soluri brune luvice, iar pe versanti regosoluri si litosoluri In partea de E terasele inferioare si versantii slab inclinati sunt ocupate si de soluri brune, soluri brune argiloiluviale si soluri brune luvice. Pe rocile cristline apar litosoluri, iar pe calcare rendzine. Rezervatiile naturale: Parcul Natural Portile de Fier Rezervatia complexa a Cazanelor Dunarii cuprinde stancariile calcaroase ale Ciucarul Mare si Ciucarul Mic in care predomina vegetatie cu caracter

34

submediteranean precum lalaeaua banateana, stanjenelul de stanca, calopoteii cazanelor. Rezervatia paleontologica Bahna- Orsova dispune de fosile de corali, gasteropode Punctul fosilifer Svinita Rezervatia Balta Nera-Dunare –egreta mica Rapa cu lastuni Divici ocroteste cuiburile de lastuni Populatia Asezarile rurale ocupa poduri de terse, conuri de dejectie, pante mai domoale Orase:Moldova Noua (baza economica-expluatari de minereu de cupru),Orsova Traficul portuar specializat in produse de balastiera, minereuri, carbune cu intensitate redusa Agricultura e practica pe suprafere reduse

2

SECTORUL GURA VAII-CALARASI

Se intinde de la contactul dintre iferite unitati de relief: -Pod Miroc si Pod Prebalcanic pe partea dreapta si Depresiunea Severin, Podisul Getic si Campia Romana pe partea stanga. Odata iesita din defileu , valea isi mai reduce panta si cursul, depune aluviuni mai grosiere pentru inceput, apoi meandreaza si se despleteste formand ostroave. Lunca se lateste 50-200m in dreptul Pod.Getic si 4-10-19 km in campie. Ingustarile si largirile sunt legate de usoare boltiri anticlinale. Altitudinea nivelului luncii scade de la 943 m sub barajul Portile de Fier la 6 m la Calarasi. In dreptul C.Romane valea este asimetrica cu malul drept mai abrupt iar lunca si terasele raman pe malul stang.In portiunea olteana exixta dune de 0-12 m inaltime..In aceste sector se continua din defileu toate cele 8 terasa Relieful . Din amunte in avale relieful major se compune din Podisul Miroc, Pod Prebalcanic, Depr Severin. Intre Pod Mehedinti si Piemontul Motrului, Piemontul Balacitei pana la Bartoti si C.Romana.in cadrul acestora sau modelat 8 tersae. Acestea raman complecte numai pana la Desnatui. Pana la Arges raman 6 terase. La E de Arges pana la Mostistea raman 4 terase. Pana la Galatui raman 2terase, iar pana la Galati o singura terasa. Intinderea este variabila si inaltimea scade din amonte spre aval. Lunca.prezinta caracteristici pe urmatoarele sectoare: -Gura Vaii(baraj)-Tiganasi -Tiganasi- Calafat’ -Calafat-Olt
35

-Olt -Arges -Arges -Calarasi. Modificari ample au aparut intre Gura Vaii(baraj)-Tiganasi prin crearea barajului de la Ostrovu. In restul luncii s-au relizat imbunatatiri funciare, indiguiri, canale pentru drenaj, irigatii Clima.Particularitatile climatice se inscriu pe fondul climatului temperat continental cu influente submediteraneene. Temperatura medie anuala este de 11,6°.In ianuarie in V olteniei sunt -1,8° iar in iunie peste 23°. Inghetul apare in noiembrie si tine pana in aprilie. Precipitatii de 400-500mm Apele. Albia minora prezinta o accentuata meandrare si are latimi cuprinse intre 500-1 500m Viteza apei este mica, albia se ramifica, din bratul principal se desprind brate secundare care cuprind intre ele bancuri de nisip si ostroave acoperite cu vegetatie lemnoasa (oastrovul Mare, Papdia, Pasarile) apele au adancimi de 410m in profilul longitudinl al talveului In spatiul luncii se aflau lacuri, balti daR au fost desecate. Lacuri: -Lacuri de lunca propriu-zise:Bistretu,Suhaia,Ciocanesti -Lacuri de meandre si brate parasite (Balta Verde, Balta Vrata, Balta Mare -Lacuri cantonate intre dunele de nisip(complexul de lacuri ManginitaCiuperceni-Tinoasa) Lacuri fluviatile(Catalin-Cascioarele, Mostistea, Galatui)si lacul antropic Ostrovul Mare Primeste o serie de afluent din Bulgaria(Timok,Lom,Vit) iar din Romania Drincea, Desnatui ,Jiu , Olt, Vedea ,Arges Vegetatia si fauna.Modificarile antropice au dus la inlocuirea ecosistemelor naturale (plop, salcie, frasin, stejar) cu culturi uniclonale si plopi euroamericani. Fauna: triton dobrgean cu creasta, buhaiul, broasca raioasa verde, broasca mica de lac. Fauna piscicola:mreana, clean, sturioni, scobar, somnul, Pasari :lisita, gaiunusa de balta, cucul, lacarul mare, pitigoiul mare, rata mare. Mamifere;rozatoare, nutria, chitcan, mistret ,pisica salbatica, dihor Solurile.In sectorul oltean predomina cernoziomurile , cernoziomurile cambice nisipoase ,psamosolurile lacovistile Intre Turnu Magurele si Calarasi se remarca soluri aluviale slab si mediu evoluate, soluri gleice emerse .Mai apar lacovistile . Rezervatii naturale: Padurea Starmina cu caracter faunistic si floristic:fagul balcanic, ghimpele, curpenul de padure, salamandra si brosaca testoasa de uscat Rezervatia faunistica Ciupercnii Noi sunt ocrotite 150 specii de pasari clocitoare Ostrovul Gasca si Ostreovul Ciocanesti pentru acvifauna

36

Balta Suhaia cuprinde mlastini cu vegetatie naturala si stufaris. Pasari:specii de rate, gaste. Starci, lisite. Iezerul Calarasi ocroteste acvifaun si specii de pasari salbatice Populatia. In acest sector sunt 108 asezari dintre care 8 orase Orase;Drobeta Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Maguree, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calatasi Economie.In present importanta fluviului o depaseste pe cea a granitei datorita avantajelor economice - Centre cu functii navale:Oltenita si Giurgiu -Industria siderurgica:Calarasi si Zimnicea -Industria chimica:Oltenita Turnu Maguteel -Asezari cu functii agricole

3 SECTORUL CALARASI-PATLAGEANCA

Se intinde pe 328 km. Altitudinea luncii este foarte josasa, de 9m in Balta Borcei (Ialomitei), 9-5m in Balta Brailei si 4-3 m in Balta Isaccei. Este un sector de balti cu 2 aspecte care il imparte in 2 sectoare: Balta Ialomitei si Brailei pe e o parte si Balta Isaccei si Dunarea maritima pe de alta parte. Valea Dunarii in acest sector are extinderea cea mai mare. Directia de curgere are un specific aparte:- mai intai cursul orientat S-N , atras de subsidenta de la gura Siretului inferior si apoi N-V-S-E urmand Falia Sf.Gheorghe. Valea este asimetrica cu malul drtept abrupt, fara terase cu altitudini de 100-200m. Fluviul s-a deplasat continuu spre dreapta modeland marginea podisului in arcuri, cu aspect de golf, despartite de promotorii, unde se ivesc roci mai dure acoperite de loess.. Malul stang apartine Campiei Romane si S Pod.Basarabiei (Bugeac). Este mai jos, prezinta 1-2 terase putin semnificative, pana la Braila (si Prut) Altitudinile campului sunt de 15-30m , langa Fetesti-70m Lunca atinge in medie 15-20 km dar ajunge si la 25-30 km(la Gura Calmatuiului) Grosimea aluviunilor intre 30-60m pana la Braila si 60-70m in avale Relieful: Campia aluvionala a Dunarii are un relief ordonat in fasii longitudinale in care partile inalte sunt grindurile (3-5 m peste fluviu), iar lunca sa u fasia joasa au

37

aspect depresionar. Ostroavele sunt numeroase , apar popine formate din roci dure, depresiuni lacustre, canale naturale, conuri ale Ialomitei si Calmatuiului. Balta Ialomitei se alungeste pe 30 km intre Calarasi si ingustarea Vadu Oii. Are o forma arcuita cu convexitatea patrunasa in Pod.Dobrogei. Spre V este incadrata de Baraganul S (Campia Marculesti, Campul Hagieini si Terasa Facaeni) si Baraganul Central (Campul Rosiori). Bifurcarea bratelor se produce la Calatrasi, bratul principal curgand pe sub malul dobrogean, iar cel secundar (Bratul Borcea) pe sub marginea Dunarii. Malul dobrogean este abrupt 70-100 m, se compune din strate cretacice acoperite cu loess. In malul stang apar loessuri, iar pe terasa Facaeni nisipuri eoliene Balta Braileise intinde pe 70 km intre Bratul Macin si (Dunarea Veche)si se unesc la Braila unde balta se inchide. Reprezinta cel mai larg sector de lunca de 30 km in dreptul Calmatuiului cu o latime medie de 24 km. Bratul Dunarea Veche este mai putin lipit de malul dobrogean fata de situatia din Balta Brailei, lasand multe fasii de lunca si prezinta o tendinta de meandrare. Pe de alta parte bratul dinspre Baragan este situat mai departe de mal lasand o lunca extinsa (Balta Stancutei) si se despleteste in segmente mai largi si usor meandrate , inchizand intre ele ostroave foarte alungite printre care Balta Mica a Brailei intre bratele Cremenea si Valciu (declarata parc natural). Balta Isaccei (intre Braila si Pecenega)se intinde pe 128 km si se subdivide in: Balta Jijilei(19 km) si Balta Isacecei (109 km) despartite de promotoriul Bugeacului. Se intinde intre Podisul Dobrogei, C.Romana si la E de Prut, S Baraganului. In dreptul promotoriului Bugeac (Galati) Dunarea face un cot scahimbandu-si cursul spre E. In acelasi loc se produce confluenta cu Siret si Prut. De la Braila –Macin pana la Bugeac-Galati se afla Balta Jijilei. Ingustarea de la Isaccea imparte Balta Isacei in 2: Balta Capinei si Balta Samovei Lunca Baltii Carpina se reamarca prin complexul lacustu dominat de lacul Carpina si Ghiolul Pietrei. Pe malul stang la E de Galati lunca are 10 km In dreptul luncii Prutului, Dunarea realIzeaza o bucla-Cotul Pisicii . Lunca Baltii Somova atinge latimea maxima de 20 km din care numai 5 pe teritoiul Romaniei se desfasoara intre ingustrea dinstre capul Isaccea pana la Tulcea si Izmail. Lunca in cadrul Baltii Jijilase ridica la 4 m altitudine si grindurile la 5 m Lunca Dunarii are 10-11 km dar se reduce la 8 intre Galati si Capul Bugeac Clima. Se caracterizeaza prin precipitatii reduse, evapotranspiratia ridicata Precipitatiile de 400-470mm, evapotranspiratia poteniala poate atinge 700mm deficitul de apa este completat de panza freatica Temperatura medie 11° cu minim in ianuarie-2° si maxim in iulie 23° Inghetul apare in noiembrie-martie

38

Vegetatia.paduri alcatuite din plop alb, salcie alba, stejar pedunculat stejar brumariu, salcam. Fauna cu triton cu creasta dobroagean, broasca raioasa verse, brotacelul, broasa mica de lac, tritonul comun, .Reptile:sarpele de apa. Ihtiofauna :nisetru, pastruga, morun, platica, scobar, stiuca, salaul. Pasari::cuc, barza alba, gaita, mierla, porumbelul de scorbura, starcul pitic, gasca de vara, rata rosie, lisita, chira de balta. Mamaifere:chitcanul de apa, chitcanul de mlastina, sobolanul de apa, bursucul vulpea, dihorul, sacalul, cainele enot. Solurile .In cadrul celor 2 balti se intalnesc soluri hidromorfe (soluri gleice) si soluri neevoluate (cele aluviale ). Acest sector este utilizat in intregime in agricultura. Rezervatii naturale:Parcul Natural Balta Mica a Brailei ,Ostrovul Prut si Lacul

4 DFELTA DUNARII SI COMPLEXUL LACUSTRU RAZIM –SINOE

Cele douna unitati geografice care se disting in spatiul de la gurile Dunarii prin geneza si configuratia peisagistica, fac parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD) impreuna cu apele costiere marine si lunca Dunarii dintre Isaccea si Tulcea. Delta Dunarii este situata in partea de E a Romaniei si in NE Pod. Dobrogei. Delta Dunarii are forma unui triunghi cu baza la Marea Neagra si varful la Patlageanca, unde Dunarea se desparte in 2 brate. Se invecineaza la S cu Pod Dobrrogei si la N cu Campia Bugeaculu (Ucraina). Acesteia i se asociaza Complexul lacustru Razim Sinoe. Suprafata deltei pe teritoriul Romaniei esre de 3 510 km 2, iar suprafata Complexului Razim Sinoe este de 863 km2. Ca forma si structura este o delta tipica. Incepe la localitatea Patlageanca (sau primul ,,ceatal”-Ceatalul Chiliei), unde Dunarea se desparete in 2 brate-Chilia (120 km si Tulcea (17 k m). Cel din urma se bifurca avale de Tulcea (Ceatalul Sf.Gheorghe-108 km si Sulina63,7km). Altitudinea deltei este de 3,6 m la Patlageanca si 0,46m la Sulina, iar altitudinea medie este de +0,52 m. Cea mai mare inaltime apare pe grindul Letea -12,4 m iar cele mai joase sunt pe bratele Dunarii in,,anafore”(puncte adanci de -39 m pe Chilia.-34 m pe bratul Tulcea,-26 m pe Sf.Ghreorghe si – 18 m pe Sulina Complexul lacustru Razim –Sinoe prezinta o altitudine medie de cca 1 m. Martorii de eroziune (popinele sunt cele mai ridicare forme de relief, unde Popina situata in N lacului Razim, in suprafata de 0,96 km este constituita din

39

calcare triasice ca si Gradistea si Popinetul. Insula Bisericuta constituita din calcare cretacice apartinand Pod.Babadag. Martorul de eroziune Istria acatuit din sisturi verzi de varsta paleozoica Grindurile maritime (Chituc-60 km2, Lupilor-14 km2.Periboina) Lacurile ocupa 83% in cadrul Cmplexului in comparatie cu delta unde ocupa doar 8%. Sunt de tip lagunar :Razim, Sinoe , Zmeica , Istria si de tip limanic Babadag, Taug si cele dintre grinduri (Complexul Leahova-Cosna-Periteasca) Formarea si evolutia Deltei Dunarii si a Complexului lacustru Razim Sinoe. Sub aspect structural delta se suprapune peste asa numita Depresiune Predobrogeana sau Platforma Scitica. In S o fasie redusa se suprapune pe un fundament de tip Dobrogea de Nord . Limita intre cele 2 unitati structurale este data de o falie pe care s-a axat cursul Dunarii de la Galati , continuat cu Sfantu Gheorghe. Fundamentul are formatiuni jurasice peste care s-au depus cele pliocene si apoi cuaternare. Delta actuala a luat nastere numai in Holocen dupa terminarea glaciatiunii wuniene si ridicarea nivelului Marii Negre la nivelul celui actual cand s-au creat conditii de acumulare deltaica, Relieful: Major:.Delta Dunarii face parte din campiile litorale deltaice cu 3 subtipuri: -Delta fluviatila maritima si submersa (apartine platformei continentale) -Delta Fluviatila este situata in V grindurilor maritime. Se compune din grinduri fluviatile vechi si noi care s-au alipit intre ele realizand campuri ondulate si din spatii joase (situate intre deopresiuni cu lacuri si malastini). -Delta maritima cuprinde grindurile maritime si se extinde in E pana la tarm. Partea formata din grinduri vechi in V este mai inalta cu dune eoliene si se ridica pana la 12 m. Relieful mediun si minor este format din: -grinduri fluviatile se intind de o parte si de alta abratelor dunarene sau a fostelor brate (Rusca, Papadia Sontea). Ating latimi de peste 2,5 km si inaltimi de 4 m -grindurile maritime sunt cele mai vechi au format impreuna un cordon litoral ce inchidea golful deltaic. Principalele grinduri maritime sunt: Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol. In fata Complexului Lacustru Razin se extins cordoabele Perisor, Chituc. Inaltimea grindurilor este de 4 m dar dunele urca pana la 7-12 m Campiile (depresiunile)mlastinoase se extind intre grinduri , au local forme si pozitii complexe si schimbabile in raport cu nivelele Dunarii si Marii. La nivele mici ale Dunarii apele pe campuri se restrang in lacuri balti Deltele secundare se realizeaza in drepturior gurilor dunarene si impreuna cu alte forme (bara de la Sulina sau insula Sacalin) Plaja deltei apare ca o fasie ingusta cu nisip fin modelata de valurile marii

40

Procese geomorfologice principale sunt cele fluviatile atat in delta cat si in cea maritima cu precadere acumularile din campurile joase. In lacuri si mlastini se produc acumulari lacustre inclsv biogene Nisipurile sunt afectate de procese eoliene iar pe loess au loc tasari Regionarea Deltei: In delta fluviatila se contureaza urmatoarele subunitati: -Campia Sireasa intre Bratelee Chilia si Tulce; -Campia Sontea-Furtuna intre sulina si grindul Stipoc; -Depresiunea Matita Merheisituata pana la grindul Letea -Depresiunea Padina intre bratul Chilia si grindurile Stipoc si Chilia -Campia Rusca Intre Sulina si Sf. Gheorghe -Depresiunea Gorgova-Isac pana la Grindul Caraorman; -Campia Dranovului la S de Sf Gheorghe pana la grindul Crasnicol In delta maritima se deosebesc campuri formate din grinduri simple dar late (Campul Letea, Campul Caraorman, Campul Ivanhncea-Saraturile) si campuri mlastinoase mari alugite denumite ,,japse”, ,,melele” (Campul Sulinei, Campul Zatoanele, Campul Popina) Apele: Bratele si garelele au evoluat de- alungul timpului in functie de intensitatea de colmatare. Procesul de autoreglare a sistemului hidrografic in conditii naturale a fost incepand cu primele lucrari de amenajare a bratului Sulina , dirijat in scopuri economuice Au suferit mosidicari importante si celelealte brate Garlele si canalele Lacurile: Furtuna, Gorgova, Matita, Merhei, Rosu, Lumina, Puiu Mlastinile situate in depresiunile dintre grinduri fluviatile si maritime (inclusiv cordoanele litoarle) sunt acoperite permanent sau tempor cu ape si reprezinmta domeniul vegetatiei acvatice palustre (stuf papura rogoz)formand cunoscutele stufarii. Modificarile antropice din Delta Dunarii. -amenajarile sub forma indiguirilor: -amenajari stuficole -amenajari agricole sunt contoversate -ajari piscicole amenajarea Sireasa -Amenajari silvice caonstau in palantatii de plop canadian reprezentate prin incintele Papadia,Rusca, Murighiol Clima Caracteristicile climei sunt determinate de principalii factori genetici: Radiatia solara globala are valori de 135 kcal/cm2 Durata de stralucire a a soarelui pana la 2 502 ore la Sf.Gheorghe Circulatia generala a atmosferei este cea zonala de V :-ciclonii mediteraneeni Anticiconul azoric., Anticiclonul este –european, Anticiclonul scandinav Temperatura aerului are valori medii de 11 gr In iunie 22 gr iar in ianuarie pana la – 8 gr

41

Precipitatiile intre 300-400mm Vantul este aproape permanent.Vantul dominnt este cel NV.In zona litorala predomina vantul deN.Viteza anuala este de 5-6 m/s Brizele reprezinta o caracteristica importanta a zonei litorale din dreptul Deltei Dunarii si Complexul Razim-Sinoe ca urmare a contrastului dintre uscat si apa Caraceristici topoclimatice: -Topoclimatul delteui fluviatile -Topoclimatul deltei fluvio-mariteime -Topoclimatul Complexul Lagunar Razim Sinoe Caractristici hidrologice: -scurgerea lichida .Debitul multianual de 6 339 m3/s -scurgerea solida( aluviuni).in interiorul deltei patrund 46 kg/s adica 1,45 mil t /an Vegetatia si fauna Motivul pentru care Delta Dunarii a devenit rezervatie a biosferei se datoreaza prezentei unei diversitati de specii de palante si animale, mult mai numeroase in comparatie cu alte delte din Europa incepand de la plante unicelulare pana la cele superioare (cormofite), de la amnimale unicelulare (protozoare) pana la cele evoluate (mamifere) In ecosistemele dulcicole stagnante apar de la speciile inferioare ale lantului trofic (viermi rotiferi, moluste, insecte, pesti fitofagi, amfibieni in stare de larvare) pasari ierbivore (lebede, specii de rate, lisite,gaste) In ecosistemele terestre apar specii fitofage de insete (cosasi, lacuste, omizi, fluturi, gargarite, croitori).pasari ierbivore;fazani, gaste, iar dintre mamifere soareci, sobolani, iepuri, caprio,r si porc mistretret, vulpe, cainele enot sacalul auriu, dihor, nevastuica. Reptile:Satpele de casa ,sarpele rau vipera de stepa. Vegetatia ;peste 1 900 specii Plante acvatice:penita apei, bradisul, sarmulita,otratelul de balta. Plantele situate in apropierea tarmului cu radacinile fixate in mal:nufaru alb, nufarul galben, iarba broastelor, rizacul, sageata apei. Vegetatia de saratura pe grindurile din Delta Dunarii si Complexul lagunar Razim Sinoe in depresiunile cu sol salinizat se intalnesc specii halofile: Branca, patlagina, albastrica, ghirin, saracica. Vegetatia de nisipuri:Vinetele de nisip, volbura de nisip, siminoc .. Pe nisipurile litorale se intalnesc si tufarisuri de catina alba, si de salcie taraietoare, salcioara. Pe dunele inalte cu nisip nefiaxat si nesolificat: perisorul , vinetele de nisip, pelin de nisip, siminoc Vegetatia lemnoasa: Specifica pentru Delta Dunarii este lipsa aproape totala a padurilor foarmate din arbori cu lemn tare si a zavoaielor de ania, ramanand dominante zavoaie de plopi si salcii, la care se adauga rachita

42

Solurile : -Gleisolurile -Psamosolurile si nisipurile sunt asociate cu dunele de nisip si grindurile -Solonceacurile apar in zonele cu apa freatica aflata in primii 100cm. S-au format pe depozite nisipoase de origine marina dar ocupa si grindurile nisipoase joase si ariile depresionare -Soloneturile apar in cadrul solurilor cu solonceacuri si se dezvolta pe depozite de loless, apar pe locuri cu mai bine drenate cu panza freatica salinizata situata la 2-2,5 m. -Solurile Balane sunt caracteristie stepelor cu climat comtinental uscat si sunt singurele soluri zonala din Delta. -Cernoziomurile sunt raspandite pe depozite loessoide groase -Histosolurile sunt cele mai raspandite avand un orizont organic de peste 50 cm grosime. Sau format ca rezultat al conditiilor de umiditare si din descompunerea resturilor organice:stuf rogosz - Antroposolurile sunt rezultatul activiatailor umane reprezentate de gramexi de pamant,saparea e canale -Non-solurile sunt reprezentate prin suprasfetele excavate pentru fermele iscicole. Procese de degradare a solurilor: -Dehumificarea-mineralizarea rapida a humusului in incintele agricole -Deturbificarea cand turbele si plaurul se epuizeaza,prin incendieie repetate -Salinizare datorita evapotranspiratiei -Aridizarea ca efect al desecarii si al coborarii panzei freatice.

43