Está en la página 1de 24

24 pagini

an XIII nr. 166

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

ianuarie 2013

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP 7 - IA{I

Pia]a Libert\]ii Num\r ilustrat cu fotografii inedite de Bernd Markowsky, Timi[oara, 1990

R\d\cinile uitate
Ovidiu Pecican

S`ntem comple]i `n `mbr\]i[are


Interviu cu Nicolae Coande, realizat de Cornel Mihai Ungureanu

Shunkin
Junichiro Tanizaki

Iconografia Revolu]iei
William Totok
www.timpul.ro

TIMPUL

Agora

Note inutile
BOGDAN C|LINESCU
inte de a [ti c`t i-a raportat contul respectiv. De asemenea, multe inegalit\]i (create de sociali[ti) au fost remarcate de Curtea Constitu]ional\, mai ales `ntre indivizi [i cupluri ce declar\ acela[i venit. Oricum, motivele de a torpila noile impozite erau numeroase. ~ns\ marea satisfac]ie vine de la faptul c\ la originea dosarului cu argumentele fiscale `mpotriva Legii socialiste se afla Institutul (IREF Institut de Recherches Economiques et fiscales) pe care `l dirijez [i care a declan[at cu ocazia acestei victorii un val de simpatii [i de dona]ii. Cazul Grard Depardieu este legat de aceste noi impozite [i taxe. Sigur c\ Depardieu a declarat ruptura cu Fran]a `n stilul lui, agresiv [i provocator. A spus c\ Rusia e o mare democra]ie [i s-a pupat cu Putin (a[a cum a f\cut-o [i cu Fidel Castro). P\cat de aceste excese. Depardieu, un simbol al Fran]ei, ar fi putut fi purt\torul de cuv`nt al unui protest ini]iat de personalit\]i din lumea culturii. Chiar dac\ majoritate dintre ei s`nt de st`nga, atunci c`nd e vorba de buzunar, preferin]ele politice dispar ca prin farmec

Din Paris
Libr\riile `nchid una dup\ alta. Chiar `nainte de s\rb\tori, celebra libr\rie Del Duca, situat\ Boulevard des Italiens, nu a rezistat crizei (formula este folosit\ la fiecare faliment economic). La c`]iva kilometri de Paris, `ntr-un or\[el din regiunea Picardie, o filial\ a libr\riei Gibert a `nchis definitiv u[ile. P`n\ [i re]eaua Virgin Megastore a dat faliment. Creat\ de italianul Cino del Duca, `n 1952, libr\ria a devenit una dintre cele mai importante din Paris. Cu timpul `ns\ nu a supravie]uit dec`t gra]ie Funda]iei create de regizorul italian [i preluat\ de v\duva lui. Libr\ria e victima crizei dar [i a faptului c\ se cite[te din ce `n ce mai pu]in. Unii speciali[ti contest\ acest lucru, `ns\ cred c\ fenomenul este c`t se poate de exact. Se cite[te mai pu]in din lips\ de timp [i deoarece c\r]ile s`nt scumpe. Mai este [i Internetul care d\ senza]ia c\ dup\ ce ai surfat o or\ devii mult mai cultivat. De asemenea, c\r]ile se cump\r\ pe site-uri. Este mai comod, mai rapid, se c`[tig\ timp. La fel, cu

DVD-urile [i CD-urile. Internetul a `nlocuit magazinul. Meniuri fran]uze[ti de Cr\ciun [i de Anul Nou: Pav de saumon rti en crumble daman, des/ Goujonnettes de Saint Pierre creme de salicornes/ Turban de sole faon saltimbocca/ Cocotte de St Jacques en mini pot au feu/ Cannel de tourteaux copeaux de lgumes marins/ Persillade de cuisses de grenouille en estouffade/ Fondue de ris de veau brais saveur des bois/ Cardinal de faisan aux effluves de raisins et noisettes/ G`teau doie gourmand en , habit/ Caille dsosse a la limousine. Traducere pl\cut\!

Taxe [i impozite: Liberalii francezi c`[tig\ o b\t\lie


Pe data de 29 decembrie, Curtea Constitu]ional\ francez\ a declarat contrar Constitu]iei noul sistem de impozite. Baremul era fixat de nou\ lege fiscal\ la 75%, `ns\ se puteau ad\uga [i alte taxe obligatorii [i era riscul s\ se ajung\ p`n\ la 85%, poate chiar mai mult. ~n legea votat\ de sociali[ti se ad\ugau [i taxe pe venituri (`nc\) nec`[tigate. Astfel, o persoan\ ce dispune de un cont cu o anumit\ dob`nda, ar fi fost obligat\ s\ pl\teasc\ un impozit `naCAPRICORN

Din Italia
La mijlocul lunii decembrie am fost invitat la un seminar de c\tre Universitatea de Economie din Torino. Seminarul s-a ]inut la Corso Unione Sovietic\. (Paris, ianuarie 2013)

R\d\cinile uitate
OVIDIU PECICAN
~n trecutul ocultat al filosofiei rom=ne[ti se g\sesc autori [i opere ignorate. Manuscrisele de]inute de Academia Rom=n\ [i al c\ror catalog a fost publicat cu vreo dou\ decenii `n urm\, de Gabriel {trempel, ad\postesc dup\ c`te indic\ descrierea lor numeroase texte de dezbatere [i polemic\ nu doar religioas\, ci [i etic\, inspirat\ de fragmente din patristic\, dar [i din al]i autori [i alte scrieri asupra c\rora cercet\torii viitorului se vor putea pronun]a cu acurate]e abia dup\ ce le vor fi studiat [i comparat meticulos. Cu toate c\ stadiul cunoa[terii lor este `nc\ departe de a fi satisf\c\tor, chiar [i numai o privire frugal\ permite identificarea unor linii de transmitere, a unor preocup\ri [i a unor teme [i motive, care arat\ c\ filosofia [i preocup\rile pentru ea nu au lipsit la noi `n epoca medieval\ [i `n cea timpuriu modern\ (inclusiv secolul al XVIII-lea). Numele unor persoane men]ionate `n documente (boierul Plotun adic\ Platon sau Plotin `n Moldova `nceputului de secol al XV-lea), dezbaterea cu importan]\ etic\ din ~nv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Theodosie (din prima jum\tate a secolului al XVI-lea), chipurile lui Platon, Aristotel [i Esop pictate `n sec. al XVII-lea `n bisericile rom=ne[ti din Moldova [i }ara Rom=neasc\, poezia filosofic\ Via]a lumii (circa 1671-1673), de Miron Costin [i temele multora dintre psalmii versifica]i de Dosoftei aproape `n acela[i timp, includerea tratatului stoic De singur ]iitoriul g`nd (Despre ra]iunea dominant\) `n Biblia lui {erban Cantacuzino (1688), ca [i Divanul sau G`lceava ~n]eleptului cu Lumea, de Dimitrie Cantemir s`nt c`teva dintre cele mai bine cunoscute jaloane ale unui tip de preocup\ri filosofice autohtone. R\m`n`nd legate de universul preocup\rilor [i al izvoarelor conexe ortodoxiei dar nu `ntotdeauna, a[a cum se constat\ `n cazul tratatului stoic din Biblia de la Bucure[ti, `mprumutat dup\ textul sacru din edi]ia protestant\ de la Frankfurt, ori a[a cum se petrece `n cazul lui Cantemir, sedus `n alte opere de g`nditorul [i medicul flamand Van Helmont , interesele filosofice din societatea elitar\ a veacurilor mai `ndep\rtate poart\ amprenta unui mod de a interpreta lumea cre[tin r\s\ritean\, mul]umindu-se adeseori cu `n]elegeri simplificatoare ale marilor teme conforme, `n linii mari, modelului dominant , f\c`nd o virtute din fidelitatea fa]\ de perspectiva consacrat\. La fel s-a petrecut, nu doar o dat\, `n g`ndirea medieval\ occidental\, `ntr-o epoc\ dinaintea seculariz\rii `n care Biserica de]inea controlul interpret\rilor legitime, autoriz`nd demersurile potrivite cu viziunea ei [i socotind eretice expresiile unei originalit\]i prea marcate. Acest reflex s-a dezvoltat cu at`t mai mult cu c`t `n }\rile Rom=ne, c\zute `nc\ din prima parte a secolului al XVI-lea sub domina]ia islamic\ a Por]ii Otomane, sprijinirea [i afirmarea militant\ a propriei religii cre[tine de factur\ oriental\ s-a f\cut, `n repetate r`nduri, prin mijloace politice [i militare, `n regim de urgen]\. P`n\ `n secolul al XVII-lea, rom=nii se recomand\ pe ei `n[i[i, `n documente, ca fiind cre[tini sau pravoslavnici cre[tini [i nu moldoveni, munteni sau rom=ni (rum=n era un termen cu acoperire social\, desemn`ndu-i pe locuitorii cu o condi]ie aservit\ din }ara Rom=neasc\). A te conforma bisericii tale `nsemna, `n acele momente de asalt p\g`n dar [i catolic [i reformat, din direc]ia Apusului s\ fii coerent `n raport cu propria identitate personal\, colectiv\ [i cu cea a lumii c\reia `i apar]ineai. ~n paralel cu acest circuit nu trebuie uitat c\ `n lumea oralit\]ii majoritare [i cov`r[itoare, originalitatea era neluat\ `n seam\, constituind un factor inerent al alter\rii ideilor [i al crea]iilor datorit\ fluctua]iilor memoriei. Nu exista, deci, nici un merit `n infidelitatea fa]\ de versiunea primit\. Se c\uta, dimpotriv\, minimizarea neconformit\]ii, a abaterii. Faptul acesta, ca [i cele dinainte, nu mic[oreaz\ importan]a existen]ei unui circuit al ideilor filosofice printre rom=ni, `n form\ scris\ [i `n form\ vorbit\, original sau conformist, indiferent cum1. Totodat\, este de amintit c\ originalitatea maxim\, `n acele timpuri, putea `nsemna o selec]ie diferit\ a autorit\]ilor copiate `ntr-un miscelaneu, o asortare [i o `nsumare deosebit\ de la un compilator la altul. C`nd B. P. Hasdeu pornea de la Vico [i ajungea la evolu]ionismul lui Spencer, c`nd Vasile Conta `[i rima concep]ia cu ondula]ionismul evolu]ionist contemporan [i c`nd Titu Maiorescu rezuma [i desc`lcea filosofii importante f\r\ vreo umbr\ de c\utare a originalit\]ii, faptul merit\ s\ fie `nregistrat ca o mare victorie, fiindc\ semnaleaz\, `n cea de a doua jum\tate a secolului al XIX-lea, formarea unei atmosfere culturale favorabile recept\rii filosofiei occidentale moderne, crearea unui mediu de receptare a ideilor filosofice prielnic [i r\zbaterea idea]iei filosofice la suprafa]a vie]ii culturale rom=ne[ti, interesate p`n\ atunci, mai ales, de literatur\ [i de istorie. F\r\ existen]a acestui moment fast care coincide cu perioada numit\ a marilor clasici din literatura noastr\ nu s-ar fi ajuns cur`nd, `n genera]ia imediat urm\toare, la formularea primei concep]ii articulate `n materie de filosofia istoriei la noi. Este meritul lui A. D. Xenopol c\ a formulat-o pe aceasta, nu f\r\ leg\tur\ cu rela]iile lui personale cu Titu Maiorescu [i cu cercul Junimii [i nu `nt`mpl\tor venind dintr-un domeniu [tiin]ific, care era cel al istoriografiei, unde marile deschideri, cele mai ample de p`n\ atunci, le f\cuse [i le mai f\cea `nc\ B. P. Hasdeu.
1 H.-R. Patapievici, Despre idei & blocaje, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2007, p. 175, crede c\: P`n\ la apari]ia universit\]ilor, tot ce se scria fie r\m`nea `n manuscris [i nu intra, din acest motiv, `n circula]ie; fie era publicat, dar, din anumite motive, nu conta ca fiind intrat `n circula]ie. Expresia r\m`nea (subl. O.P.) `n manuscris arat\ `n ce m\sur\ confund\ autorul depozitarea actual\ a c\r]ii manuscrise `n mari biblioteci [i colec]ii, unde `ndeplinesc, mai cu seam\, un rol de conservare ori/ [i muzeal, cu circuitul c\r]ii manuscrise din Evul Mediu [i din modernitatea timpurie, c`nd diver[i copi[ti multiplicau c\r]ile cu mijloace manuale, fiind retribui]i pentru munca lor ajuns\, cu timpul, la un grad avansat de profesionalizare. Un exemplu binecunoscut istoricilor culturii, care contrazice v\dit o astfel de viziune asupra trecutului nostru cultural, este cel al circula]iei manuscrise intense, `n secolul al XVIII-lea, `n }\rile Rom=ne, a comentariilor aristotelice ale lui Theophil Corydaleu [i ale discipolilor s\i. La fel, afirma]ia c\ p`n\ [i produc]ia de carte tip\rit\, de relevan]\ pentru filosofie, din anumite motive, nu conta ca fiind intrat[\] `n circula]ie ]ine, mai cur`nd, de o anume posibil\ lips\ de curiozitate a autorului pentru studiile istorice viz`nd circula]ia c\r]ii `n spa]iul rom=nesc dinaintea epocii marilor clasici (care a fost [i epoca lui Titu Maiorescu). Fire[te, o asemenea `n]elegere nu `l angajeaz\ dec`t pe H.-R. Patapievici.

Paz\ militar\ `n fa]a fostului sediu PCR

ianuarie 2013

www.timpul.ro

Agora
POLEMICI CORDIALE

TIMPUL

Monarhia salveaz\ Rom=nia


ADRIAN NI}|
Ca un fel de bilan] al anului 2012, din punct de vedere politic, faptul cel mai semnificativ mi se pare a fi nu at`t revenirea st`ngii `n for]\ `n Parlament [i la guvernare, ci, mai ales, cre[terea `ncrederii cet\]enilor `n Regele Mihai. At`t la `nceputul anului 2012, `n contextul unor noi gafe preziden]iale [i al loviturilor de for]\ administrate de USL democra]iei noastre tot mai originale, dar [i pe parcursul anului [i `n apropierea alegerilor parlamentare, Regele a crescut constant `n sondaje, ajung`nd la cota 25-35 la sut\. Faptul c\ `ncrederea `n Rege este mai mare dec`t `n politicienii zilei face s\ se vad\ cu claritate c\ au apus vremurile `n care lumea se temea de monarhie. La sf`r[itul anului, c`nd pe 30 decembrie se reiau anual discu]iile despre monarhie [i republic\, Alian]a Na]ional\ pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) a dat un apel intitulat ,,Monarhia serve[te Rom=nia, `n care a prezentat o parte dintre avantajele revenirii monarhiei `n Rom=nia. Din p\cate, apelul face referire la politica curent\ din Rom=nia, la conduc\torii ei vremelnici, ca [i c`nd regele ar fi un conduc\tor obi[nuit, precum Constantinescu, B\sescu sau ceilal]i doi. Am ar\tat, `n alt\ parte, c\ at`t republica, c`t [i monarhia, ca forme de organizare politic\, au at`t avantaje, c`t [i dezavantaje, c\ derapajele antidemocratice pot ap\rea at`t `ntr-o ]ar\ republican\, c`t [i `ntr-un regat. ~n plus, dezavantajele republicii nu s`nt groz\viile petrecute `n Rom=nia de dup\ 30 decembrie 1947. Crimele regimului comunist, mineriadele, terori[tii lui Iliescu, demol\rile de biserici ori derapajele de la regulile statului de drept ale ultimilor trei pre[edin]i nu pot fi socotite printre dezavantajele sistemului republican, c\ci s`nt urm\ri fire[ti ale unui sistem nedemocratic. Ele ar trebui considerate nedemocratice indiferent de `ntocmirea politic\ `n care s-ar fi petrecut asemenea groz\vii. Este, deci, evident c\ al\turarea discu]iei despre revenirea la monarhie de faptele nedemocratice ale conduc\torilor Republicii noastre este cel pu]in contraproductiv\, ca s\ nu spun c\ este aberant\. De asemenea, am ar\tat c\ instaurarea monarhiei nu va conduce automat la eliminarea disfunc]ionalit\]ilor din societatea noastr\, cum cred autorii apelului, ci va fi nevoie de o profund\ reform\ politic\ pentru asta. Ar mai fi [i alte aspecte de discutat pe marginea apelului ,,Monarhia serve[te Rom=nia, dar m\ rezum, `n textul de fa]\, la dou\ probleme cu care m-am confruntat recent. Am fost `ntrebat, de c\tre studen]ii mei, de ce am sus]inut `ntr-unul din textele mele anterioare c\ Rom=nia nu este o democra]ie. A[adar, care este explica]ia c\ democra]ia nu admite, dup\ mine, grade? A doua `ntrebare este c\, `n aceste condi]ii politice ale Rom=niei postcomuniste, ce va putea face Regele de unul singur `mpotriva tuturor mogulilor, rinocerilor, cripto-comuni[tilor, securi[tilor etc.? Ce argumente avem pentru a crede c\ suveranul nu va fi `nvins la fel ca [i pre[edintele Constantinescu (care a declarat c\ l-a `nvins sistemul tic\lo[it)? La o privire superficial\ am fi tenta]i s\ credem, a[a cum se `nt`mpl\ de obicei, c\ o ]ar\, la fel ca [i o fapt\ sau o idee, este mai mult sau mai pu]in democratic\ dec`t alta. Folosim deseori expresii de felul urm\tor: `n Rusia este mai pu]in\ democra]ie dec`t `n SUA; atitudinea lui B\sescu fa]\ de guvernul s\u pare mai pu]in democratic\ dec`t cea a lui Sarkozy; opinia lui Constantinescu este aproape democratic\ etc. Cu alte cuvinte, consider\m c\ a fi democratic este o chestiune de grad, de intensitate. Or, dup\ cum am sus]inut de mult\ vreme, democra]ia este fie prezent\, fie absent\ `ntr-o ]ar\, c\ o fapt\ sau o idee este fie democratic\, fie nedemocratic\. Nu exist\ o trecere continu\ `ntre cele dou\ situa]ii, ca [i cum ar exista culori `ntre alb (democra]ia) [i negru (nedemocra]ie). Argumentul principal pentru aceast\ sus]inere, destul de tare, trebuie s\ recunosc, este c\ o societate democratic\ este o `ntocmire elaborat\, ordonat\, armonioas\. S\ ne g`ndim la o ma[in\. Atunci c`nd func]ioneaz\ bine (de exemplu, c`nd e nou\), motorul toarce frumos, circul\ lin pe strad\, merge drept dac\ se iau m`inile de pe volan etc. ~n schimb, atunci c`nd ]ara are un sistem stricat de organizare politic\, tot `ntregul va avea de suferit. Chiar [i un singur subsistem al s\u va fi suficient ca, `n timp, s\ afecteze armonia `ntregului. Tot la fel, ma[ina noastr\ dac\ are stricat, de exemplu, alternatorul, poate merge bine o perioad\, dar apoi nu se va mai `nc\rca bateria, apoi nu se vor mai aprinde farurile, pentru ca, `n cele din urm\, motorul s\ se opreasc\ la semafor. Trec`nd de la general [i analog la particular [i concret, Rom=nia este o ma[in\rie politic\ stricat\. ~n primul r`nd, a fost prost conceput\ `nc\ din anii 90, o dat\ cu legile, cu institu]iile, cu Constitu]iile sale. S\ nu uit\m c\ s-au f\cut reglement\ri pentru anumite persoane; nicidecum pentru binele general, ci `n sprijinul unor apropia]i ai puterii. ~n al doilea r`nd, diferitele subsisteme ale mecanismului politic [i social au fost introduse treptat, dar `n majoritatea cazurilor str`mb. Atunci c`nd, ulterior, s-au ajustat (reparat) de teama Europei [i a organismelor interna]ionale, oamenii politici au avut grij\ s\ lase porti]e de sc\pare pentru tot felul de f\r\delegi. Din aceast\ perspectiv\, a spune c\ Rom=nia este la ora actual\ o democra]ie este la fel de fals precum a fost `n 1990, `n 1991 etc. Apropierea de organizarea democratic\ a fost nu numai asimptotic\ (l\s`nd mereu o anumit\ distan]\ de ]inta spre care voiam s\ mergem), dar a fost f\cut\ pocit, echivoc, cu jum\tate de m\sur\. Atunci c`nd s-au dorit cu adev\rat schimb\ri democratice, ele nu au fost aplicate fie din necunoa[tere, fie din reacredin]\. Ajung acum la a doua `ntrebare [i la leg\tura dintre democra]ie [i monarhie: cum ar putea un monarh (fie Regele Mihai, dac\ va mai fi `n via]\ la instaurarea monarhiei; fie principesa Margareta, mo[tenitoarea tronului etc.; a se re]ine deci c\ principele Radu va fi prin] consort `n acest din urm\ caz) s\ schimbe societatea rom=neasc\ at`t de profund `nc`t s\ o fac\ democratic\? R\spunsul meu este simplu: prin restaurarea monarhiei se va reveni la adev\rata tabl\ de valori a unei societ\]i democratice. Atunci c`nd spun c\ Rom=nia nu este un stat de drept, c\ nu este o democra]ie, vreau de fapt s\ spun c\ este o ]ar\ bolnav\, adic\ o ]ar\ care sufer\ de: ho]ie, minciun\, incorectitudine, crim\ etc. Monarhia va restaura definitiv [i pentru totdeauna moralitatea la noi, c\ci nu va mai fi cazul ca `ntreaga clas\ conduc\toare s\ mint\, s\ fure, s\ ucid\ etc. Statutul moral al monarhului va reu[i s\ influen]eze, s\ se transfere la supu[i. Se va spune, desigur, c\ aceast\ clas\ politic\ nu va fi aneantizat\ o dat\ cu revenirea monarhiei, c\ at`t cei 588 (!?) de parlamentari, c`t [i miile de corbi din preajma lor vor continua s\ fure [i s\ mint\. Desigur c\ a[a va fi, dar cet\]enii vor `n]elege c\ este moral s\ se comporte ca cel din fruntea ]\rii, ca suveranul, [i nu ca cei care guverneaz\, ca cei care se afl\ `n linia a doua sau a treia a organiz\rii politice. Studen]ii mei nu vor mai fi influen]a]i s\ copieze sau s\ plagieze referatele de pe Internet pentru c\ a[a `l v\d pe Ponta; infractorii nu vor avea scuza lovirii, jefuirii sau jignirii pentru c\ a[a v\d pe pre[edin]ii ]\rii f\c`nd. Puterea exemplului monarhului va fi at`t de mare, `nc`t `n timp (poate, `n al]i 20 de ani brucanieni) lumea va `n]elege ce e bine [i ce e r\u [i va accepta s\ fac\ binele. Munca, ca valoare suprem\ pentru bun\starea personal\, [i nu ho]ia, va fi fiind acceptat\. Al doilea argument este c\ restaurarea monarhiei va fi `nso]it\, `n mod obligatoriu, de clare prevederi legale cu privire la prerogativele monarhului, la rela]iile pe care el are cu Parlamentul, cu guvernul, cu primul ministru etc. Cu alte cuvinte, nu simpla revenire la monarhie va fi cea care va elimina disfunc]ionalit\]ile din societatea noastr\, ci o profund\ reform\ politic\ `nso]it\ de `ns\n\to[irea moral\ a societ\]ii. A[a se face c\ viitorul monarh al Rom=niei va fi garantul respect\rii drepturilor [i al libert\]ilor democratice. Chiar dac\ va fi nevoie de mult timp pentru asta, exist\ speran]a c\ lucrurile se vor `mbun\t\]i `n Rom=nia. ~n felul `n care este acum societatea rom=neasc\, este lipsit\ complet de vreo speran]\ cu privire la schimbarea lucrurilor. Tocmai din aceast\ cauz\ mii [i mii de persoane p\r\sesc anual o corabie ce st\ s\ se scufunde de vreo 20 de ani.

Concurs. Concurs de `mprejur\ri. Scandal personal. Scandal institu]ional.


avem de-a face cu o subordine efectiv\. Pre[edintele Icsulescu se poate mul]umi s\ practice doar o autoritate simbolic\, dar alt Pre[edinte, {i-Mai-Icsulescu, poate decide c\ vrea s\ exercite mai mult dec`t o autoritate simbolic\. Unul dintre rolurile legilor este s\ lase c`t mai pu]ine [anse chefului personal de a face legea.

DORIN TUDORAN
C`nd s-a hot\r`t trecerea ICR din subordinea Pre[edintelui Rom=niei `n subordinea Parlamentului, am considerat c\ era o decizie ra]ional\. Cred c\ un control exercitat de o structur\ (Senat, comisie, comitet etc.) din care pot face parte reprezentan]i ai mai multor forma]iuni politice parlamentare este preferabil unuia exercitat de o singur\ persoan\. Adev\rat, conteaz\ [i calitatea oamenilor ce fac parte din structura respectiv\, dar riscul omului nepotrivit la locul nepotrivit exist\ [i `n cazul unui control exercitat de un singur om. Nu mi s-a p\rut deloc serios argumentul c\, atunci c`nd este vorba de Pre[edintele Rom=niei, avem de-a face cu o autoritate simbolic\, iar atunci c`nd este vorba de Parlament,
www.timpul.ro

***
~n leg\tur\ cu noul profil al ICR, a[a cum ap\rea definit `n preambulul Ordonan]ei de Urgen]\, credeam c\ este nelini[titor [i afirmam c\ avem de-a face cu un document ce pare redactat, pe alocuri, `n birourile Rom=niei Mari sau pe laptopul dlui Dan Voiculescu. Am a[teptat numirea noii conduceri a ICR [i dup\ ce dl Andrei Marga a devenit [eful institutului am sperat c\ va g\si p`rghiile cele mai potrivite pentru a determina recalibrarea sensibil\ a mandatului institutului. Primele ac]iuni ale dlui Marga au fost deconcertante, dar nu mi-am pierdut r\bdarea. Explicarea obiectivelor tactice [i strategice ale institutului mi s-a p\rut m\cinat\ de confuzie, dar am crezut c\ s`nt rateuri de pornire, nu tocmai neobi[nuite motoarelor institu]ionale ro-

m=ne[ti. Au urmat hot\r`ri prin care dl Marga a descump\nit mult\ lume, indiferent de simpatii politice. Au venit [i altele. Dac\ scandalul (real sau `nscenat, r\m`ne de v\zut) unei colabor\ri cu Securitatea este un scandal personal [i dl Marga `l poate stinge prin demontarea credibil\ a acuza]iilor ce i se aduc, mai noul scandal produs de anun]area rezultatelor unui concurs `nainte de terminarea lui, semnalarea unor acte de clientelism [i a unor vicii de procedur\ etc. poate deveni un scandal institu]ional. Asta ar deveni o piatr\ de moar\ prea grea at`rnat\ de g`tul pre[edintelui ICR.

***
~ntr-o discu]ie serioas\ legat\ de ce se `nt`mpl\ la ICR trebuie ar\tat\ mult\ circumspec]ie fa]\ de un anumit tip de discurs. {i anume, cel venit dinspre sus]in\torii sau du[manii (egal de necondi]iona]i) USL [i/ ori ai dlui Marga. {i discursul unora, [i discursul celorlal]i (fie c\ este vorba de judec\]ile emise de o persoan\, fie c\ este vorba de judec\]ile lansate de un grup de lucru ori a unuia de criz\ sau, mai ales, a unuia de gheril\) este deformat de patimi [i interese [i se poate

dovedi la fel de deformant ca orice discurs extrem de partizan. P`n\ `n acest moment, nu-mi este limpede nici strategia institu]ional\ a ICR, nici criteriile care guverneaz\ angajarea diploma]ilor culturali, nici balan]a `ntre rolul centrelor regionale/ domestice, pe de-o parte, [i a centrelor din str\in\tate, pe de alt\ parte, nici cum vor fi continuate at`tea proiecte a c\ror valoare nu au putut-o nega nici critici ai fostei conduceri a ICR, f\r\ a-[i asuma riscul de a se face de r`s. ~n schimb, ce pare a deveni limpede este c\ noua conducere a ICR a `nceput cu st`ngul. Dac\ [i acuza]iile ce i se aduc `n leg\tur\ cu felul `n care a organizat concursul pentru ocuparea celor 17 posturi `n str\in\tate, practicarea cumetriilor, vicii de procedur\ etc. se dovedesc `ntemeiate, va fi greu de risipit temerea c\ oamenii ajun[i la c`rma ICR azi s`nt doar beneficiarii unui simplu concurs de `mprejur\ri politice. Ar fi p\cat. Nu este nevoie de o s\m`n]\ `n plus pentru `ntre]inerea p\ruielii politice pe spezele culturii. Lumea s-a plictisit s\ afle c\ la ICR se `nt`mpl\ tot timpul ceva care nu are nimic de-a face cu parametrii `ntre care trebuie s\ opereze conducerea unei institu]ii publice.

ianuarie 2013

4
BURSA C|R}ILOR

TIMPUL

Agora

Alfred Bertholet, Dic]ionarul religiilor, Edi]ia a II-a rev\zut\ [i ad\ugit\ `n limba rom=n\ de Gabriel H. Decuble dup\ a patra edi]ie rev\zut\ [i ad\ugit\ de Kurt Goldammer `n colaborare cu Johannes Laube [i Udo Tworuschka, Colec]ia D.E.U. (Dic]ionarele Editurii Universit\]ii), Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 436 p.

Antisemitism sau alienare?


Pornind de la o scrisoare de sprijin a Israelului
lociu, inclusiv din Palestina, `n momentul `n care s-au transmis primele film\ri de la 11 septembrie 2001, cu turnurile gemene pr\bu[indu-se, `mpreun\ cu miile de trupuri care le locuiau. Greu de uitat starea de exaltare a oamenilor surprin[i de camere de televiziune indiscrete: copiii care s\reau `n sus de bucurie, beatitudinea din ochii v`rstnicilor, frenezia tinerilor care jurau c\ vor continua demonstra]ia f\cut\ atunci de Al Queda. Cunoa[tem, desigur, c\ nu chiar to]i oamenii jubilau, c\ nu exist\ numai musulmani salafi[ti, radicali, ci [i musulmani aderen]i ai tolerantului alevism, [tim c\ pierderile umane cele mai numeroase ale terorismului s`nt musulmani ei `n[i[i. Dar aceste nuan]e nu schimb\ datele practice ale situa]iei actuale din Orientul Mijlociu. s`nt ucise `n Europa `n fiecare or\, pentru a fi consumate de oameni. Cei trei lideri ai comunit\]ii evreie[ti au calificat afi[ele drept ofensatoare pentru ei [i aduc`nd atingere dreptului la imagine al persoanelor decedate. La 18 martie 2004, Curtea Regional\ din Berlin a emis ordinul de suspendare solicitat de reclaman]i. Instan]ele superioare au men]inut decizia. PETA Deutschland s-a adresat Cur]ii de la Strasbourg. Prin hot\r`rea din 8 noiembrie 2012, CEDO a statuat dreptul statului german de a opri difuzarea afi[elor. Toate instan]ele au recunoscut c\ afi[ele nu urm\reau s\ `njoseasc\ prizonierii lag\relor de concentrare. Chiar Curtea Constitu]ional\ Federal\ [i-a exprimat dubiile cu privire la violarea demnit\]ii umane a persoanelor din fotografii sau a reclaman]ilor. Holocaustul oamenilor era asociat cu Holocaustul animalelor, dar paralela nu dorea dec`t s\ pun\ `n valoare, deci s\ `nt\reasc\ pentru opinia public\, semnifica]ia ororii genocidului din timpul celui de-Al Doilea R\zboi Mondial. Totu[i, au concluzionat cur]ile, av`nd `n vedere trecutul criminal al Germaniei naziste, statul german are dreptul de a restric]iona drepturi [i libert\]i atunci c`nd lideri evrei sus]in c\ s`nt afecta]i. ~n special, uime[te pozi]ia Cur]ii de la Strasbourg. Ea a subliniat c\ subiectul afi[elor era de interes public [i c\ nu se poate vorbi de un caz de `nc\lcare a demnit\]ii. ~n ciuda considera]iilor, a refuzat s\ apere libertatea de exprimare. Practic, ea a acordat Germaniei o marj\ complet\ de apreciere `n chestiunile evreie[ti. Este de b\nuit frustrarea militan]ilor pentru drepturile animalelor din Germania. Au fost obliga]i s\ tac\ tocmai ei, a c\ror sensibilitate natural\ la cruzime, fie ea actual\, fie istoric\, `i f\cea alia]ii naturali ai minoritarilor.

GABRIEL ANDREESCU

Scrisoarea
La `nceputul lunii decembrie, pe mai multe re]ele sociale a circulat o Scrisoare de solidarizare cu Statul Israel. Ea urma votului din Adunarea general\ a ONU care acordase Palestinei, la 29 noiembrie 2012, statutul de observator non-membru `n cadrul Na]iunilor Unite. Un num\r de 138 de ]\ri au votat pentru acest statut, alte 41 s-au ab]inut printre care [i Rom=nia, dar [i Germania, at`t de precaut\ `n chestiunile ce privesc Israelul , doar nou\ au votat `mpotriv\. Printre ]\rile europene care au semnat-o se num\r\ Fran]a, Danemarca, Italia, Spania, Elve]ia, Suedia. Israelul se afl\ `n fa]a unei uria[e presiuni interna]ionale, iar astfel de semne de solidarizare s`nt g`ndite a repara catastrofa diplomatic\1. Textul aminte[te c\ Israelul are dreptul indiscutabil de a tr\i `n pace [i siguran]\, pentru a-[i exprima apoi indignarea fa]\ de felul cum Israelul este `nf\]i[at ca agresor, este pus pe acela[i plan cu o organiza]ie terorist\ criminal\ sau presat s\ fac\ concesii interminabile unor grupuri care declar\ deschis c\ scopul lor este exterminarea evreilor. Orice om cu judecat\ dreapt\, argumenteaz\ `n continuare autorii, poate s\ compare situa]ia minorit\]ii musulmane din Israel, care se bucur\ de acelea[i drepturi ca to]i cet\]enii israelieni, cu grosolanele `nc\lc\ri ale drepturilor omului din Gaza, administrat\ de organiza]ia terorist\ Hamas. Orice evreu care ar intra `n acest teritoriu ar fi ucis imediat, cu cruzime, a[a cum s-a `nt`mplat deja. Organiza]ia terorist\ Hamas a atacat `n mod deliberat zone c`t mai populate din Israel pentru a m\ri num\rul de victime civile. Culmea s\lb\ticiei a fost atins\ prin utilizarea popula]iei arabe din Gaza ca scuturi umane pentru instala]iile teroriste, mai spune scrisoarea. Victimele colaterale au fost apoi exploatate `n r\zboiul propagandistic `mpotriva Israelului. Asum`nd apartenen]a la Lumea Liber\, autorii declar\ c\ nu pot r\m`ne indiferen]i fa]\ de agresiunile barbariei `mpotriva cet\]enilor singurei democra]ii din Orientul Mijlociu. Du[manii Israelului s`nt du[manii `ntregii Civiliza]ii Occidentale, iar ap\rarea Statului Israel `nseamn\ ap\rarea tuturor.

Alienare sau antisemitism?


De ce europenii nu asum\ `n mas\ consecin]ele acestei diferen]e, pare greu de `n]eles. Iat\, drept un adev\rat indicator, sintetic, r\spunsul la `ntrebarea: cine este cel mai mare pericol pentru pacea lumii? Mai mult de jum\tate dintre cet\]enii UE sus]in c\ cel mai marte pericol la nivel planetar este prezentat de Israel. Sondajele solicitate de Comisia European\ au relevat ani la r`nd acest rezultat. ~n 2009, 60% dintre europeni considerau mai periculos Israelul dec`t Coreea de Nord, Iran, Irak, Afghanistan. R\spunsul este o absurditate. Cum poate Israelul reprezenta un astfel de pericol c`nd nu are [i nu poate avea inten]ii expansioniste? Cel mult, la Tel Aviv se imagineaz\ p\strarea teritoriilor ocupate `n acest moment. Dac\ a[a stau lucrurile, ce semnifica]ie poate avea consecventul r\spuns al europenilor? Israelul [i mul]i evrei au r\spuns deja: de vin\ este antisemitismul. Explica]ie cli[eu. De ce ar exista `n Lumea liber\ at`]ia antisemi]i? Variabila religioas\ nu mai conteaz\ ca energie antisemit\ `n ]\rile cu numeroas\ popula]ie catolic\ ori protestant\, comunit\]ile evreie[ti s`nt mici, nu ridic\ problemele mai marilor comunit\]i musulmane. Diversitatea este constant celebrat\, fapt ce conteaz\ chiar atunci c`nd este sus]inut cu jum\tate de gur\. Un amplu sistem de norme protejeaz\ pe evrei mai mult dec`t pe oricine altcineva (vezi legisla]ia anti-nega]ionist\). Ipoteza pe care o propun este c\ explica]ia nu st\ `n antisemitism, ci `n alienarea pe care o produc `n Lumea liber\, cea veche sau cea nou\, unele atitudini antiproductive ale Israelului [i ale unor organiza]ii sau evrei militan]i. S\ ne oprim la cazul unei democra]ii vestice, Germania. Recent a fost finalizat un proces ini]iat `n luna martie 2004 de pre[edintele [i vice-pre[edin]ii Consiliului Central Evreiesc din Germania. Cei trei au solicitat Cur]ii Regionale din Berlin s\ interzic\ campania activi[tilor de la PETA Deutschland, ramura german\ a unei organiza]ii interna]ionale dedicate promov\rii comportamentului etic fa]\ de animale, prevenirii suferin]ei acestora, `ncuraj\rii oamenilor s\ evite produse ob]inute prin sacrificarea animalelor. PETA Deutschland difuzase afi[e cu fotografii care puneau `n paralel prizonieri din lag\rele de concentrare [i imagini cu animale `nghesuite din ferme de exploatare, `mpreun\ cu texte explicative. Un poster prezenta fotografia unui prizonier gol, `nfometat, iar al\turi o alta, a unei cirezi `nfometate, totul sub titlul Holocaustul `n farfuria dumneavoastr\. Iat\ [i textul `nso]itor: ~ntre 1938 [i 1945, 12 milioane de fiin]e umane au fost ucise `n Holocaust. La fel de multe animale

Dic]ionarul religiilor a fost ini]iat de Alfred Bertholet `n colaborare cu Hans von Campenhausen, fiind traducerea lucr\rii Wrterbuch der Religionen, din renumita colec]ie de buzunar a editurii germane Krner, carte conceput\ [i realizat\ la prima edi]ie de Alfred Bertholet, revizuit\ [i ad\ugit\ `n edi]ii succesive, p`n\ la cea mai recent\ (1985), semnat\ de un colectiv prestigios, condus de bine cunoscutul fenomenolog al religiilor Kurt Goldammer. Importan]a acestui dic]ionar rezid\ `n caracterul s\u general (trat`nd toate religiile universale, riturile, cultele, sectele, grup\rile [i orient\rile diferite, mitologia popoarelor lumii), enciclopedic (consacr`nd articole celor mai cunoscute personalit\]i din teologie, christologie, filosofia religiei, istoria religiilor etc.) [i fenomenologic (prezent`nd importan]a, semnifica]ia [i simbolica anumitor obiecte concrete `n istoria religiilor). Dic]ionarul religiilor este, dincolo de inventarul lexicografic propriu-zis, o lucrare sistematic\, axat\ pe metodele fenomenologic\ [i hermeneutic\. Astfel, selec]ia materialului documentar urm\re[te constantele fenomenului religios din perspectiv\ diacronic\ [i diatopic\, iar sistemul de trimiteri contribuie, prin analogii [i generaliz\ri, la conturarea unui tablou comprehensiv al religiilor lumii. Prestigiosul colectiv de speciali[ti, care a elaborat acest dic]ionar, a reu[it s\ p\streze echidistan]a fa]\ de diversele orient\ri religioase, trat`nd con]inuturile dogmatice ca expresie particular\ [i specific\ a unor experien]e umane generice. Alfred Bertholet (n. 1868, Basel d. 1951, Mnsterlingen), teolog protestant elve]ian, specializat `n criticismul biblic, ulterior preocupat de domeniul religiei comparate. La `nceputul anilor 30, `n perioada profesoratului la Universitatea din Berlin, `ncepe alc\tuirea Dic]ionarului religiilor, a c\rui publicare va `nt`rzia din cauza r\zboiului p`n\ `n 1952, lucrarea ap\r`nd dup\ moartea ini]iatorului s\u.

O procedur\ de mare risc


O alt\ cauz\ a pus fa]\ `n fa]\ comunitatea evreilor din Germania cu ap\r\torii drepturilor copilului. Contenciosul a fost deschis de un tribunal din Kln, care, la 24 iunie 2012, a stabilit c\ circumcizia unui b\iat reprezint\ o interven]ie ireversibil\ asupra integrit\]ii corpului omenesc. De aceast\ dat\ miza era mult mai mare. Tradi]ia circumciziei face parte din cele mai vechi norme evreie[ti, dintr-o serie care i-au distins pe evrei de societ\]ile unde s-au a[ezat, permi]`ndu-le s\ supravie]uiasc\ mileniilor. Pe de alt\ parte, comunit\]ile profesionale din Germania s-au exprimat unitar `n privin]a circumciziei: este o procedur\ de mare risc, dureroas\ p`n\ la a deveni traumatic\. Interven]ia chirurgical\, ireversibil\, afecteaz\ un organ foarte sensibil, iar partea t\iat\ este util\ organismului. ~n plus, `n Germania, copiii s`nt proteja]i de interven]iile care au consecin]e fizice prin `ns\[i legea fundamental\, ceea ce explic\ hot\r`rea Cur]ii din Kln. ~n final, Bundestag-ul a intervenit adopt`nd o lege de legalizare a circumciziei. Op]iunea clasei politice germane a fost consecin]a unei imense presiuni f\cute de organiza]iile evreie[ti din Germania, din afara grani]elor [i, `n particular, din Israel. Dac\ mobilizarea liderilor comunit\]ii putea fi de `n]eles, mai pu]in acceptabile ar\tau mijloacele acestei presiuni. Din Jerusalem, rabinul Shimshon Nadel a anun]at c\ este vorba despre un act care demonstreaz\ c\ anti-semitismul [i-a ridicat din nou capul s\u h`d `n Germania. ~ntr-o peti]ie, semnatarii sus]ineau c\ Germania nu are nici un drept moral ori etic s\ adopte norme privind circumcizia ori alte practici evrewww.timpul.ro

Adev\rurile scrisorii
Este Hamas o organiza]ie terorist\ criminal\? Ce etichet\ merit\ utilizarea popula]iei din Gaza drept scuturi umane? Putem numi o alt\ ]ar\ democratic\ `n Orientul Mijlociu, `n afara Israelului? Este sau nu important Israelul `n contenciosul de valori care confrunt\ Lumea democra]iilor cu statele ce declar\ drepturile [i libert\]ile asumate de ONU drept imperialism occidental? R\spunsurile pare evidente. Cu toate repro[urile care se pot aduce unei politici sau alta, inclusiv cu privire la strategia de pace `n Orientul Mijlociu, Israelul r\m`ne singurul stat al regiunii pentru care valorile libert\]ii [i umanismului au o greutate politic\. Poate unii dintre cei care citesc aceste r`nduri `[i amintesc imaginile din Orientul Mij-

ianuarie 2013

Agora
ie[ti. P\tat\ pentru totdeauna cu s`ngele a [ase milioane de evrei, Germania, nu a `nv\]at lec]iile de istorie [i interdic]ia recent\ a instan]ei germane privind circumcizia este un act deschis [i explicit de anti-semitism. Reprezint\ o ru[ine pentru poporul german. Acestea erau etichete puse unor oameni devota]i protec]iei copiilor. Erau anun]a]i c\ `mpart responsabilitatea Holocaustului cu f\pta[ii care tr\iser\ cu o jum\tate de veac `nainte, `ntruc`t sensibilitatea lor pentru problemele copiilor evrei sau musulmani era mai mare dec`t a p\rin]ilor. Ce leg\tur\ au ace[ti oameni cu nazismul? Non[alan]a atribuirii termenului de antisemit, caracterul at`t de arbitrar al acuzei, `n context, au toate datele s\ nasc\ o frustrare colectiv\. Excese similare afecteaz\ periodic opinia public\ german\. Chiar `n aceste s\pt\m`ni, un scandal a fost generat de Centrul Simon Wiesenthal, care l-a a[ezat pe locul nou\, `ntr-un Top mondial al antisemi]ilor, pe publicistul german, Jakob Augstein, colaborator al edi]iei electronice a revistei Der Spiegel [i editor al s\pt\m`nalului Der Freitag. Dup\ descrierea lui William Totok, ziaristul a nimerit pe o asemenea list\ `ntruc`t a publicat articole critice la adresa politicii de colonizare practicat\ de Israel, a politicii sale nucleare [i la fundamentalismul evreilor ortodoc[i2. ~n luna aprilie 2012, marele scriitor Gnter Grass, laureat al premiului Nobel, a fost declarat de ministrul de Interne de la Tel Aviv persona non grata `n Israel. Actul urma public\rii unui poem critic la adresa politicilor Israelului. Ministrul a legitimat m\sura prin referire la faptul c\ Gnter Grass a purtat, pe vremuri, uniforma SS. Or, Grass o purtase c`nd avea 15 ani, `ntr-o vreme c`nd nu avea nici un cuv`nt de spus. ~n schimb, a contribuit la crearea unei con[tiin]e democratice germane, aceasta implicat\ `n asumarea responsabilit\]ilor pentru trecutul nazist al Germaniei. Excesul acuza]iilor, radicalitatea m\surii autorit\]ilor israeliene s`nt cu at`t mai disonante cu c`t Israelul [i-a deschis por]ile la mul]i criminali cu pozi]ii de frunte, alt\dat\, `n regimurile comuniste. Erau `ns\ evrei. Iat\ o judecat\ a binelui, a crimei sau drept\]ii pe criterii etnice, conform unui model de care evreii au suferit ei `n[i[i, dramatic, timp de secole.

TIMPUL
Cehe, Rom=niei [i Ungariei s-au adresat lui Viviane Reding, Comisarul pe justi]ie european\, cer`nd promovarea unei directive care s\ prevad\ pedepsirea scuzarii publice, a negarii [i trivializarii grave a crimelor totalitariste. Programul de la Stockholm, stabilit pentru perioada 2010-2014, a prev\zut sprijinul UE pentru crearea unei memorii colective privind crimele totalitarismului. Mai multe dintre ele au ]inut s\ se refere la echivalen]a moral\ dintre nazism [i comunism. Demersurile enumerate s`nt o elementar\ datorie fa]\ de cele 100 milioane de mor]i ai comunismului [i suferin]a unor `ntregi popoare. {i iat\, ele au de `nt`mpinat surprinz\toarea contesta]ie tocmai a unor personalit\]i [i organiza]ii dedicate memoriei Holocaustului. M\ voi opri la dou\ exemple. Dovid Katz a numit ac]iunea care a dus la rezolu]ia Adun\rii Parlamentare a OSCE din 3 iulie 2009 drept o conspira]ie a popula]iilor baltice de revizuire [i falsificare a istoriei, menit\ s\ duc\ la dispari]ia Holocaustului drept categorie [i concept distincte. Pentru activul militant, Calea care a `nceput cu Declara]ia de la Praga p`n\ la Programul de la Stockholm este pavat\ cu prefabricate ale apologiei vechiului fascism3. Tot el sus]ine c\ adoptarea legisla]iei nega]ioniste fa]\ de crimele comuniste ar trimite oameni la `nchisoare, tip de intimidare pe care-l socote[te incompatibil cu standardele democra]iei. Aceea[i preocupare este exprimat\ de Didier E. Bertin, purt\torul de cuv`nt al organiza]iei Society for the Promotion of the European Human Rights Model: avem motive ra]ionale s\ ne temem asupra riscului de natur\ legal\ de a c\l\tori `n Lituania, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Rom=nia [i Republica Ceh\. Acest risc legal include pl`ngeri `mpotriva unor cet\]eni europeni care nu au obi[nuin]a de a-[i restr`nge libertatea de exprimare [i care nu `mp\rt\[esc perspectiva acestor ]\ri privind echivalen]a dintre Holocaust [i crimele regimurilor comuniste ori magnitudinea crimelor comuniste4. Or, modelul sanc]ion\rii nega]ionismului a fost promovat de evrei. Exist\ o lung\ list\ de cet\]eni europeni care nu au obi[nuin]a de a-[i restr`nge libertatea de exprimare [i care neg`nd Holocaustul au ajuns `n spatele gratiilor. Prin ce difer\ dreptul la exprimare a unora de cel al celorlal]i5? Ar fi de `n]eles c\ [i acest drept are o dimensiune etnic\. Discursul care sus]ine echivalen]a moral\ dintre nazism [i comunism nu este antisemitism [i nu ]inte[te nicicum, cum se tot repet\, desconsiderarea Holocaustului. S\ recitim textele comparatiste: orice om cu acces la sensuri va recunoa[te c\ aceast\ al\turare nu face dec`t s\ reafirme, s\ `nt\reasc\ relevan]a genocidului `mpotriva evreilor ca expresie a ororii. Au doar preten]ia s\ adauge: [i crimele comuniste au fost o oroare. Refuzul sistematic de a nega punerea unul l`ng\ altul cele dou\ totalitarisme reprezint\ o declara]ie clar\ asupra consider\rii drept slab\ relevan]a crimelor comuniste. {i nu invers. Milioanele de victime ale comunismului nu ar echivala milioanele de victime ale nazismului. Discursurile care `nfrunt\ construirea unei etici a memoriei `n ]\rile foste comuniste amestec\ ironia, batjocura [i amenin]area. Bertin invit\ la anularea subsidiilor europene fa]\ de ]\rile care pun crimele comuniste al\turi de cele naziste [i-i adaug\ o mustrare paternalist\: Ar fi mai `n]elept pentru guvernele acestor ]\ri [care se ocup\ de problema echivalen]ei morale dintre nazism [i comunism] s\ asigure cre[terea economic\ [i bun\starea cet\]enilor lor ce tr\iesc `n ad`nc\ s\r\cie din cauza proastei gestiuni economice [i cresc`ndei inechit\]i sociale6. Astfel de manifest\ri r\nesc rela]iile dintre comunit\]i. Cum pu]ine situa]ii dau un sentiment de autentic\ solidaritate `ntre oameni precum `mp\rt\[irea suferin]elor, la fel, nimic nu e mai contraproductiv dec`t s\ negi nevoia de dreptate a victimelor unor acte criminale. Recunoa[terea reciproc\ a suferin]ei apropie comunit\]ile, relativizarea acesteia `nstr\ineaz\. Desigur, `n ciuda acestui fapt, Israelul, militan]ii evrei care au ales aceast\ cale, au dreptul s\ cear\ separarea declara]iilor politice care vizeaz\ o hecatomb\ sau cealalt\. Poate `ntr-adev\r, strategia militan]ilor implica]i `n construirea unei memorii a Gulagului nu e cea ra]ional\. Av`nd `n vedere opozi]ia at`tor purt\tori de cuv`nt ai comunit\]ii evreie[ti, ar fi fost mai inspirat ca rezolu]iile de condamnare a comunismului s\ se restr`ng\ la tema acestuia. Dar separarea suferin]elor are [i consecin]e: c`t ne mai putem recunoa[te, c`t ne mai putem solidariza?
Tema ini]iatorilor are relevan]a ei. Cei afi[a]i s`nt Grupul https://www.facebook.com/groups/42676821 7389146/?ref=ts&fref=ts \t [i http://inliniedreapta.net/ \t. Ini]iatorii se prezint\ drept grup de religie cre[tin\. Ca s\ confirme, pe site-ul celei de-a doua organiza]ii se afl\ enun]uri dezolante tip, L-am `ntrebat [i pe \sta ce am `ntrebat pe to]i ateii, agnosticii, remuscernii [i mungioaicele ultimilor ani. Ia zi tu, drag\ domnule, trei chestii: ce este materia, ce este timpul, ce este con[tiin]a?. Sigur, astfel de pro-israelieni nu fac bine cauzei. Iar folosirea cli[eului: De-a lungul istoriei, poporul rom=n a fost pus `n situa]ia de a ap\ra grani]ele Civiliza]iei Iudeo-Cre[tine de invaziile musulmane [i compara]ia, `n aceast\ postur\, a Rom=niei cu Statul Israel s`nt pur [i simplu penibile. 2 William Totok, Topul mondial al antisemi]ilor, RFI, luni, 7 ianuarie, 2013. 3 Dovid Katz, Why is the US silent on double genocide?, guardian.co.uk, Tuesday, 21 December, 2010 (http://www.guardian.co.uk/commentisfree/cifamerica/ 2010/dec/21/double-genocide-baltic-us-europe). 4 Text postat la 25 January 2011, pe http://www.didier-bertin.org/rubrique,eu-s-eastern-members-democracy,1212421.html. 5 Sus]in decriminalizarea nega]ionismului, de oricare tip ar fi acesta. 6 Text postat la 25 January 2011, pe http://www.didier-bertin.org/rubrique,eu-s-eastern-members-democracy,1212421.html.
1

5
BURSA C|R}ILOR

M\d\lina Ungureanu (ed.), Dosoftei Parimiile preste an, Ia[i, 1683, Colec]ia Fontes Traditionis, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 602 p.

Desconsiderarea Estului. Diluarea crimelor regimurilor comuniste


Reg\sim op]iunea pentru o logic\ etnic\ a drept\]ii `n raportarea acestui tip de militantism la fenomene care privesc [i noile democra]ii, `n particular, exerci]iul acestora de `ntemeiere a unei etici [i politici a memoriei `ntr-o lume marcat\ de ororile comunismului. Statele ale c\ror popoare au suferit dramatic 50 de ani de comunism au introdus legi de lustra]ie, de sanc]ionare a neg\rii [i trivializ\rii grave a crimelor totalitariste (incluz`nd comunismul), de condamnare simbolic\ a acestora la nivel na]ional. Este interesant de inventariat rezultatul la nivel interna]ional al acestor eforturi: Rezolu]ia Adun\rii Parlamentare a Consiliului Europei 1096 (1996) relativ\ la m\surile de desfiin]are a mo[tenirii fostelor regimuri totalitare comuniste, a doua Rezolu]ie a Adun\rii Parlamentare, adoptat\ `n ianuarie 2006, referitoare la necesitatea condamn\rii crimelor totalitarismului de tip comunist, Declara]ia de la Praga asupra Con[tiin]ei Europene [i Comunismului din martie 2008, ini]iat\ de Vaclav Havel, proclamarea de c\tre Parlamentul European, `n luna septembrie 2008, a Zilei Europene a Memoriei Victimelor Stalinismului [i Nazismului. Rezolu]ia Adun\rii Parlamentare a OSCE din iulie 2009 a pus pe acela[i plan responsabilitatea Germaniei naziste [i a Uniunii Sovietice pentru izbucnirea celui de-Al Doilea R\zboi Mondial. ~n luna decembrie 2010, mini[trii de Externe ai Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Republicii
www.timpul.ro

Cartea este o edi]ie critic\ a Parimiilor preste an (Ia[i, 1683), una dintre tip\riturile pu]in cercetate ale mitropolitului Dosoftei al Moldovei. Este urm\rit\ structura clasic\ a unei edi]ii critice, din care este propus un prim volum, care va fi urmat de al doilea, cuprinz`nd studiul particularit\]ilor lingvistice ale Parimiilor. ~n afar\ de textul propriu-zis, transpus din alfabetul chirilic `n alfabet latin, `nso]it de facsimile, volumul con]ine un studiu introductiv, menit s\ l\mureasc\ particularit\]ile parimiarului ca scriere liturgic\, o Not\ asupra edi]iei, care indic\ principiile transcrierii textului chirilic, un Glosar, care l\mure[te termenii pu]in uzuali. Parte integrant\ din text fac notele filologice, care indic\ erori de tipar [i traducerea unor fragmente `n limbile greac\ sau slavon\ prezente `n text. Din cuprins: Parimiile preste an, o carte singular\ `n cultura rom=n\; Din istoria unei vechi c\r]i de lectur\: prophetologion; Tradi]ia bizantin\; Tradi]ia slavon\: parimiarul; Exist\ o tradi]ie rom=neasc\ a parimiarului?; Structura [i con]inutul Parimiilor preste an; Fragmentele biblice; Imnurile [i canoanele; Prorocirea Sibilei Eritreea; Alte texte oraculare `n Parimii. M\d\lina Ungureanu (n. 1979) este cercet\tor [tiin]ific dr. `n cadrul proiectului Monumenta linguae Dacoromanorum, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Ia[i. Coautor la volumele: Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars VII Regum I, Regum II, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2008; Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars IX Paralipomenon I, Paralipomenon II, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2011.

Coad\ la Pa[apoarte

ianuarie 2013

6
BURSA C|R}ILOR

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Medi, cu ochiul sticlos


MUGURA[ MARIA PETRESCU
Cititorii `mp\timi]i de literatur\ `[i dau repede seama c`nd o carte este deosebit\. ~n momentul `n care o atingi [i o vezi se creeaz\ un fel de osmoz\, de simbioz\ `ntre autor-poetcarte [i, `n final, beneficiarul frumosului, ineditului ei. Acea carte `]i place pur [i simplu pentru c\ a fost scris\ (mai `nt`i ca orice carte `n ni[te condi]ii anume, care au generat-o) [i apoi pentru c\ `]i va apar]ine pe via]\ [i ]ie, ca cititor. Dar c`te astfel de c\r]i nu ne r\m`n `n suflet!... Este cazul volumului de versuri scris de Marius Ghilezan, Medi, cu ochiul sticlos, Editura Brumar, Timi[oara, 2012, 98 p. Tip\rit\ `ntr-o condi]ie grafic\ deosebit\, pres\rat\ cu ilustra]ii alese cu grij\, surprinz\toare prin aceea c\ fotografia autorului st`nd la malul Oceanului Indian `ntr-o pozi]ie oarecum relaxat\ de semi-yoga se g\se[te la p. 32, `n interiorul c\r]ii [i nu pe coperta a IV-a, a[a cum s`ntem obi[nui]i, Medi, cu ochiul sticlos poate fi plimbarea pe o plaj\, un ]inut nesf`r[it m\rginit de ocean dezbr\cat de platitudini. }inutul acesta poate fi oriunde pe glob [i, cu siguran]\, predispune la `ntreb\ri de genul Cine s`ntem? De unde venim? ~ncotro ne `ndrept\m? (II O altfel de Capel\ Sixtin\). Periplul liric `ncepe dintr-o dorin]\ aprig\ de libertate, de undeva din `ndep\rtatul Arhipelag Filipinez, poetul descriind sau surprinz`nd, `ntr-o poezie nici prea lung\ dar nici prea scurt\, caracteristica unui popor, `nchis ca o perl\ `ntr-o scoic\: ~n cercul de foc al m\rii lini[tite/ vulcanii tac, arhipelagul revars\/ dimine]i de miere, colier pe-al zorilor g`t,/ acolo privirile sc`nteie,/ diamantele par ochi/ c`nd e lini[te,/ pira]ii s`nt du[i `n Caraibe.// Ospe]ia po]i s-o culegi/ nu doar din buze, s\ [tii!// La ei fericirea e art\,/ vital\ for]\ de a fi `n putere,/ gata s\-mpart\ cu al]ii/ seva naturii, arii vindec\toare.// Se roag\ z`mbind/ [i nu mor ca al]ii de r`s/ nimic protocolar / z`mbesc a salut,/ `n loc de p\l\rie/ ridic\ sur`s,/ `n ei coboar\ m\re]ia/ universului t\cut,/ gentili ne ofer\ inima. (Smeur\ filipinez\). Dup\ o lung\ c\l\torie f\cut\ prin Asia, Africa, Europa (prin Parisul cu catedrala Notre Dame, ornat\ de gargui, prin Barcelona cu vestita Sagrada Familia unde Nu vei crede,/ maestrul `mbin\ [i azi,/ printre turnuri neterminate,/ magicul cu efemerul,/ enun]ul puterii `n acribia formelor/ cu gesturi eroice,/ doar nu credeai c\ Dumnezeu/ poate fi relevat at`t de timpuriu?// Poate a[a a vrut Arhitectul,/ ca nebunul s\ piar\ simplu/ pentru a r\m`ne ve[niciei/ fantezia codificat\/ `n sacralitate (IV A[a a vrut Arhitectul), Tropice [i Ecuatorul sf`rtecat de liane (Col] de Rai), Marius Ghilezan simte nevoia de a scrie acest volum de versuri, pentru a ne `mp\rt\[i c`te ceva din experien]a lui inedit\. Cartea aceasta vine ca o urmare fireasc\ a tuturor impresiilor lui adunate, `mbin`nd inefabilul acelor regiuni cu mituri sau simboluri locale, cu practici farmaceutice [i medicale str\vechi, personaje inventate sau reale. Acest lucru se vede chiar de la `nceput, din dedica]ie: Prin]esei Scorpion, o fiin]\ stranie, ademenitoare, senzual\, iubitoare, ce `nfl\c\reaz\ dorin]a, un trup de m\rime mijlocie, cu talie de viespe, p\r drept [i negru ca abanosul cu reflec]ii de mov-bleumarin, ochi negri p\trunz\tori, fascinan]i, o fiin]\ de la care niciodat\ nu po]i s\ [tii la ce s\ te a[tep]i, acea femeie deosebit de frumoas\, dar st\p`n\ pe sine, `ncrez\toare, puternic\ [i controlat\, voluptoas\ [i pasional\. Prin]esa Scorpion, amuleta f\cut\ din topaz este semnalul de alarm\ al c\r]ii: Aten]ie! Scorpionul ucide! Dar femela? {i ea. De aici [i pozi]ia total opus\ pe care Marius Ghilezan [i-o explic\ `n poezia Tren indian fa]\ de locuitorii acestui continent. El, europeanul oarecum epicureic, care crede `n for]a clipei vis--vis de toat\ mul]imea aceea bariolat\, care nu crela masa din Caf Guerbois,/ `i organiza `nv\]\celului,/ juc\tor la burs\/ [i pictor de ocazie,/ viitorul eliber\rii din lumea ideal\/ prin exotism cu pl\cere,/ pentru ziua c`nd el va fi doar simpl\ liter\ moart\ (I Lec]ia din Caf Guerbois). Dar s\ revenim la personajele c\r]ii. De exemplu, cine este Medi, cl\n]\nitoarea cu ochi sticlos/ [i clon]ul ei mare c`t veacul ce tr\nc\ne[te despre moarte [i via]\ [...] o predic\ de amvon (II Medi [i puiul de l\stun)? Medi este acel totem, chiar pas\rea viu colorat\, cu acel amestec de culori vii, galben, verde intens [i ro[u `nchis, de pe coperta c\r]ii. Medi ar putea fi la pense sage du pote, care-i d\ r\spunsurile finale, concluzive, cu iz de axiom\: Nu iubim dec`t ceea ce `mbl`nzim,/ `mbl`nzim selectiv/ doar viet\]ile care ne ling,/ ne plac hienele cu din]ii pili]i;/ s`ntem prea firavi s\ iubim leopardul (III S`ntem prea firavi). Ochiul sticlos al lui Medi este ochiul care cu indiferen]\ [i r\ceal\ `nregistreaz\ nemilos totul. Nimic nu-i scap\ [i nimic nu o impresioneaz\ pe Medi, cu at`t mai pu]in ochiul ei, pentru c\ Medi [i ochiul s`nt acel noi (Africa), care exist\ sub semnul inexorabilului, al unui timp exprimat `n ore [i suferin]e. Medi, cu ochiul sticlos este o esen]\ liric\, diafan\ [i tare `nchis\ `ntr-un flacon mic. De[uruba]i-i capacul, inspira]i universul ei poetic parfumat [i t\cut, unde ...Spiritul suprem,/ prin c\deri `n sine, dezb\rat de haine,/ tainic str\luce[te, p`n\ la extrem, iar virtutea-i sus `n munte, rog nu obosi]i! (Incanta]ie). Ve]i sim]i acel parfum exotic dintr-o Asie misterioas\ [i luxuriant\, ciudat\ [i pur\, super-dezvoltat\, dar [i de `nceput de lume... S\ fi fost oare, `ntr-o alt\ via]\, Marius Ghilezan un locuitor al acestui continent?! Citi]i-i cartea [i ve]i avea cheia la `ntrebare, tot a[a precum pe ecranul de la cinematograf, la sf`r[itul unui film, apare the end, dar r\spunsul este, paradoxal, `n fiecare dintre noi ademenitor sau distrug\tor, z`mbind triumfal sau perfid. Nu [tiam, floarea carnivor\/ are dup\ fiecare mas\/ z`mbetul uciga[ului `n serie. (Floare carnivor\). Medi, cu ochiul sticlos este o `ncercare de a descoperi Tainele cu cifru (II Medi [i puiul de l\stun) din lume, poate cartea cea mai bun\ pe care a scris-o Marius Ghilezan p`n\ acum, auto-definirea [i reg\sirea lui de pe `n\l]imea c\rora poetul [i scriitorul vor porni mai departe cu un alt suflu. Un [ir lung de obsesii/ pe firul scurt dintre na[tere [i moarte,/ deasupra pr\pastiei lumii/ cu greu mi-am ]inut echilibrul,/ `ntre iluzii [i certitudini (Supradoz\). Marius Ghilezan, Medi, cu ochiul sticlos, Editura Brumar, Timi[oara, 2012, 98 p.

Radu Aldulescu, Cronicile genocidului, Editura Cartea Rom=neasc\, 2012, 320 p.

Robert Diavolul, `ngerul `nc\lecat, se `ntoarce `n locurile pe care le luase `n st\p`nire `n urma cu mai bine de 30 de ani. Vremurile s-au schimbat, oamenii `[i duc traiul mizer de pe o zi pe alta, ap\sa]i de spectrul [omajului [i de credite la b\nci; locul colibelor rudarilor a fost luat de blocuri famelice din beton, debran[ate de la ap\ [i c\ldur\. Pe dealuri se `ntorc dup\ soare vile luxoase, cu piscine [i terase, cursele burdu[ite cu naveti[ti se intersecteaz\ cu jeepuri [i limuzine sclipitoare. Nevoit s\ p\r\seasc\ Bucure[tiul `mpreun\ cu t`n\ra sa so]ie [i cu fiul lor, b\rbatul de aproape 60 de ani `ncepe o via]\ nou\. ~ntr-un mediu ostil [i corupt, prielnic viciului, Robert, Andreea, Laurian Susanu [i Br`ndu[a un patrulater toxic intr\ `ntr-un joc diabolic pe via]\ [i pe moarte. Cronicile genocidului continu\ s\ `nregistreze, spre aducere aminte, pove[tile timpurilor noi, din v`rtejul c\rora se salveaz\ doar cei puternici. Comunismul a fost un r\u care a generat un r\u mai mare. Cronicile genocidului se adun\ `n apogeul epocii Iliescu-Constantinescu-B\sescu. ~n umbra lor am povestit, ca `ntotdeauna, mai ales ce am tr\it. De la tinere]e p`n la b\tr`ne]e [i totodat\ de la b\tr`ne]e t`njind spre tinere]e [i mai departe, revenind `n permanen]\ `n acest punct terminus aici mi-am t\iat inima `n buc\]i ca s-o `mpart, aici l-am v\zut pe fratele meu `n groapa f\r\ chip [i f\r\ m\rire, aici am [ezut [i am pl`ns etc. Ori de c`te ori mi-am permis luxul s\ inventez, soarta mi-a scos `n cale numaidec`t `nt`mpl\rile, lucrurile [i personajele inventate. Un cerc vicios (oare de unde voi `ncepe a-mi pl`nge faptele vie]ii mele celei tic\loase?) pe care vreau s\ cred c\ l-am rupt definitiv`nd acest roman, supravie]uind experien]ei personale care l-a declan[at, salv`ndu-mi iar\[i via]a scriind. (Radu Aldulescu)

de dec`t senin [i simplu `n samsara, `ntr-o existen]\ permanent\ de na[tere-moarterena[tere [i care r\t\ce[te prin via]\ asemenea trenului aceluia `nc\rcat p`n\ la refuz cu oameni de tot felul [i lucruri sau viet\]i care mai de care mai ciudate [i mai neobi[nuite sau poate oarecum inutile pentru un european. El, cel care vede peste tot semin]ia care cre[te din semin]e/ bine sem\nate (Doar spinii `i v\d) ale poporului lui Israel [i spinii ce preced calvarul ~nvierii. El, Adamul zilelor noastre, con[tient de vechimea dragostei dintre b\rbat [i femeie re`nt`lni]i on the beach dup\ ce Raiul m-a izgonit (Dup\ ce Raiul). El cel care `[i pune `ntreb\ri filosofice de genul `nceputului de lume Laguna b\ltea ca o sup\,/ `n vreme ce de departe, de dincolo de vreme,/ cerul, spa]iul [i focul n\[teau astrograme, nu exista nici fiin]\ [i nici nefiin]\,/ nic\ieri,/ nici noapte, nici zi,/ doar `ntuneric [i nemurire./ P`n\ la apari]ia Creatorului / ad`nc\ a[teptare/ [i o prelung\ melas\/ cuminte (I Ad`nca a[teptare) s`nt versuri ce amintesc cu o deosebit\ sensibilitate de capitolul Geneza din Biblie [i mai apoi de Scrisoarea I a lui Mihai Eminescu. El cel care pleac\ de la concep]ia religioas\ a iert\rii, exprimat\ prin morala cre[tin\ sau budist\ Vine o vreme a iert\rii/ c`nd tu, un c\l\tor pribeag,/ po]i fi marele arbitru/ `ntre muritori [i ~mp\ratul de Jad/ elibereaz\ Dragonul (Elibereaz\ Dragonul), el omul modern, cu suflet de celuloid, care n-ar trebui s\ mai m\n`nce pop-corn sau s\ mai bea coca-cola. Cum era [i firesc, periplul acesta `l poart\ pe autor `ntr-un ]inut visat [i vizitat, `n cele din urm\. Poetul [i pictorul picteaz\ cu cuvinte colorate T\r`mul de extaz [i lini[te vegetal\/ a[tepta magicianul cu o singur\ culoare (I Lec]ia din Caf Guerbois), el auto-explic`ndu-se fa]\ de aceast\ nou\ ipostaz\ de gambler [i privindu-se pe sine `n oglind\ astfel: Vindecat de melancolie,/ dar nu [i de bolile vie]ii,/ la cap\tul vis\rii, pe treapta de sus,/

Cimitirul s\racilor
www.timpul.ro

ianuarie 2013

Cronici din tranzi]ie

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

Hanul sufletului La limita cuvintelor


TIBERIU BR|ILEAN
Pentru a aborda tr\irea pur\, trebuie s\ `ndep\rt\m mai `nt`i ceea ce o deformeaz\ [i `i falsific\ percep]ia. ~n primul r`nd, trebuie r\spuns corect la `ntrebarea Cine s`nt eu?, prin `ndep\rtarea ego-ului superficial, care se identific\ cu trupul, cu mintea, cu tot ce e trec\tor `n noi [i situarea aten]iei, a percep]iei la nivelul Sinelui superior, al inimii noastre spirituale, care este sc`nteie de divinitate, netrec\tor [i atoate[tiutor. Este ceea ce Ramana Maharshi desemna cu ternarul Fiin]\-Con[tiin]\-Beatitudine (vezi Arthur Osborne, ~nv\]\turile lui Ramana Maharshi, Editura Mix, Bucure[ti, 2012). Acest Sine, adev\rata noastr\ Fiin]\, nu confund\ lumea, trupul [i mintea cu ceea ce nu s`nt, dar pretind a fi, adic\ adev\ratul nostru eu. Ele s`nt de fapt o sum\ de iluzii profane, care ne schimb\ identitatea, acapar`ndu-ne cu un [uvoi de g`nduri (ce altceva este mintea?), de dorin]e [i de iluzii. Pe baza lor tr\im fals, ne risipim, p`n\ c`nd v\lul ignoran]ei este rupt, realiz\m [i devenim cu adev\rat ceicare-s`ntem, inocen]a de a fi, [i `ncepem s\ tr\im adev\rata Via]\, de fapt s\ lu\m parte la via]a Spiritului, `n gra]ia [i vraja adev\ratei Realit\]i, `n stare de beatitudine. Beatitudinea este coexistent\ cu Fiin]aCon[tiin]\, face parte din natura noastr\ profund\. Toate atributele ce se refer\ la Fiin]a etern\ se reg\sesc `n Beatitudinea etern\, `nc\tu[at\ de ignoran]\, intelectualism, individualism [i egoism. Individualismul este un concept al eu-lui [i genereaz\ r\ul relelor: egoismul. Ele ]in toate de ce e trec\tor `n noi, dar `n care, din p\cate, ne investim talan]ii cu toat\ incon[tien]a de care s`ntem capabili, l\s`nd Dincolo-ul v\duvit de o prezen]\ sau m\car de o rela]ie. Nici un efort nu poate ajunge la El. Nu e suficient s\ afirmi: Eu s`nt. Trebuie s\ descoperi cine-este-Cel-care-este. Altminteri, individualismul, pe care s-a construit toat\ cacealmaua modernit\]ii, e foarte operativ `n calitate de cunosc\tor, pe baza ra]iunii [i a succesiunii g`ndurilor. Poate construi mul]ime de sisteme, dar toate s`nt false pentru c\ s`nt produsul ego-ului fals care ne-a luat lumina ca o buruian\. E un fel de a spune, pentru c\ el nu va putea niciodat\ s\ ne ia lumina care s`ntem [i bine ar fi s\ con[tientiz\m acest lucru. Natura Sinelui este lumin\. ~mi pare r\u pentru prietenii mei liberali dar, vorba Papei Ioan-Paul al-II-lea, libertatea `ncepe dup\ aflarea adev\rului, restul s`nt forme de libertinaj pe care ei le prefer\, din p\cate, `nainte de a `ncerca s\ realizeze cine s`nt. Tr\ind astfel fiecare moment al vie]ii devine un asasin al Sinelui, un atma-han, cum spun hindu[ii. Odat\ produs\, realizarea este etern\. Ceea ce c\ut\m nu e ceva nou, care urmeaz\ s\ intre `n existen]\, e ceva ce exist\ etern, e ceva ce s`ntem, dar am uitat [i nu avem dec`t s\ ne reamintim. Cum spunea Sf`ntul Ioan al Crucii, s`ntem aici pentru a ne reaminti [i a tr\i cu adev\rat sau a accede la tr\irea pur\, care e [i cunoa[tere [i iubire, la Via]a care a fost suflat\ `n noi [i la Sursa l\untric\ a acesteia. Iluminarea este generat\ l\untric. Tu `nsu]i e[ti iluminarea. Tu e[ti martorul celor trei corpuri, al celor trei
www.timpul.ro

timpuri [i, `n plus, e[ti martor al vidului. El e cel care lipse[te atunci c`nd nu te numeri. Mediul [tiin]ific trebuie s\ `mprumute mai mult metafizica ca mod de a judeca, altfel risc\ s\ devin\, cu pozitivismul s\u, un asasin de suflete, conduc`nd spre consecin]e inedite [i imprevizibile, printre care [i falimentul s\u final. Ajung trei secole `n care s-a lucrat la statuia lui Descartes, ca `ntrupare a spiritului modern. Pentru a g\si adev\rul [i a tr\i cu adev\rat trebuie `ndep\rtate falsele reprezent\ri [i conceptele deformante [i s\ te scufunzi `n mi[carea vie]ii, cum spunea Bergson. La r`ndul s\u, W. James, renumit pentru pragmatismul s\u, ne cerea s\ mergem mereu prea departe. Nu v\d nimic pragmatic `n asta [i nici foarte `n]elept. Nu ne-au `nv\]at anticii m\sura? Meden agan, spuneau grecii sau M\sura `n toate. Trebuie s\ [tii [i c`nd [i unde s\ te opre[ti. Iar W. James, fiul unui discipol al lui Swedenborg, nu a [tiut, iar `n Principles of Psychology (1877), a re`ntemeiat psihologia pe alte principii dec`t cele teologice. Totul a devenit un soi de fiziologie mecanic\ [i statistic\ a sufletului. Acesta a devenit obiectul cunoa[terii [tiin]ifice. Adic\ a `nceput s\ fie m\surat cu metrul, p`n\ `n ziua de ast\zi. Din punctul meu de vedere, W. James a fost un atmahan, un asasin al sufletului. Aceast\ revolu]ie a `nsemnat pentru psihic cam ce a `nsemnat revolu]ia francez\ pentru istoria civiliza]iei umane. Adev\rul nu poate fi g\sit prin astfel de barbarii. El este imuabil. Adev\rul [i credin]a s`nt, p`n\ la urm\, una. Dar adev\rul unei idei nu poate fi stabilit pe cale experimental\, empiric\. {i o mul]ime vid\ poate exprima un adev\r. La fel, adev\rul unui suflet care, prin credin]\, poate ajunge [i se poate adeveri la Adev\rul Marelui Suflet, dincolo de conjuncturi, conjecturi sau evenimente. Adev\rul Sinelui nu este relativ. Avem nevoie [i de absolut.

***
G`ndirea filosofic\ autentic\ e una magic\ [i atotputernic\. Cuvintele filosofilor schimb\ lumea, mai mult [i mai profund dec`t tehnica [tiin]ei, de[i filosofia evolueaz\ separat [i constituie calea regal\, singurul model al adev\rului. Eu nu s`nt un filosof, dar nu o s\ accept niciodat\ arogan]a [i orbirea [tiin]ei. Filosofia este [i etic\, [i estetic\, [i politic\, dar nu poate fi [tiin]\, cum `ncerca s\ acrediteze Husserl pentru simplul motiv c\ [tiin]a nu g`nde[te, ea se g`nde[te (Einstein), c\ duce la tehnicism, la hiperra]ionalism, `n timp ce filosofia ascult\ Fiin]a. Bertrand Russel situeaz\ filosofia, f\r\ a gre[i prea mult, `ntre teologie [i [tiin]\. Eu `nclin s\ includ teologia `n filosofie [i s\ o consider forma cea mai `nalt\ a acesteia. Cred, ca [i Husserl, nu `n fenomenologia con[tiin]ei, ci `n reabilitarea proiectului grecilor, `n special al lui Platon: contemplarea esen]elor eterne, a ideilor form\ existente prin ele `nsele, `n fondarea unei umanit\]i filosofice. Cred, ca [i Heidegger, c\ adev\rul este deturnat de ra]ionalitate, c\ logica nu de]ine nici un primat [i c\ omul trebuie s\ `ncarneze poezia. ~n accep]iunea mea, Fiin]a include Nimicul sau Vidul [i nu e doar ceva mai mult dec`t nimicul, cum credeau primii greci. Dar prin Nimic [i Vid eu `n]eleg ce `n]eleg orientalii, vidul plin, din care totul decurge, o matrice de poten]ialit\]i, de fiin]\ri, care fac parte din Fiin]\, dar nu se confund\: Ea este mult mai mult, este infinit\. La crepusculul fiin]ei, uitat\ p`n\ la Heidegger, se na[te [tiin]a [i tehnica sa. ~ntreaga istorie, dac\ vre]i, este una a Fiin]ei. Cursul s\u nu mai este influen]at at`t de r\zboaie, decizii politice, realiz\ri econo-

mice sau inova]ii [tiin]ifice, c`t de modul cum e g`ndit\ sau uitat\ Fiin]a. Esen]ialul descoperirii a ceea ce este eficient considera Heidegger nu a avut loc [i nu are loc `n [tiin]e, ci `n filosofia originar\, `n marea poezie [i `n proiectele sale (Homer, Vergiliu, Dante, Shakespeare, Goethe). [...] {tiin]ele nu `[i primesc fundamentul, demnitatea [i dreptul dec`t de la filosofie. [...] Ceea ce este deja `n dezvoltare la Platon, istovirea experien]ei fundamentale [i pierderea cuv`ntului aletheia, `n semnifica]ia sa fundamental\ nu este dec`t `nceputul acestei istorii, `n cursul c\reia omul occidental, ca fiin]are, [i-a pierdut contactul cu sine pentru a ajunge ast\zi s\ fie lipsit de fundament. (Roger-Pol Droit, Mae[trii g`ndirii, Editura Litera, Bucure[ti, 2012, p. 85). ~n `ntregul s\u, istoria nu este dec`t o continu\ degradare a perfec]iunii originare. Domniei ra]ionalit\]ii trebuie s\-i fie substituit\ poezia, unde e vorba de o alt\ g`ndire, din p\cate tot mai `ndep\rtat\ de omul modern, `n trecut, dar care mai poart\ `nc\ promisiunea unui viitor la care avem datoria s\ ne `ntoarcem. ~n ce prive[te conceptul de aletheia, acesta se traduce ast\zi prin adev\r, c`nd bog\]ia sa originar\ de sensuri era mult mai mare, `nsemn`nd dezv\luire, descoperire, non-ocultare, f\r\ ascundere. ~ntoarcerea la semnifica]iile originare este necesar\ pentru c\ acestea de]in un sens pierdut, singurul capabil s\ ne elibereze de alienare, de lumea `nstr\inat\ `n care tr\im. Noi nu mai `n]elegem nimic din m\re]ia `nceputului, c`ntat\ [i de romantici (vezi primii zori ai lui F. Schlegel), totul s-a degradat [i dereglat p`n\ la ridicol, totul e plin de ignoran]\. Acest centru primar ocultat al `nceputurilor trebuie reg\sit [i readus `n prezentul degradat `n care r\t\cim. Odat\ cu el este a[teptat\ [i o alt\ g`ndire, originar\ dar uitat\ c`ndva, `ngropat\ sub pa[ii no[tri [i singura care ne-a rezervat un viitor, la limita cuvintelor. Cu c`t ne ocup\m mai mult de limbaj, experiem o coresponden]\ precar\ `ntre cuvinte [i idei, `ntre vorbire [i realitate, uit\m sensuri originare, care alt\dat\ constituiau teme importante ale reflec]iei filosofice, gener`nd interoga]ii [i chiar dispute. Lingvi[tii au creat o realitate paralel\. Limbajul a devenit o problem\ nu doar de limb\, ci [i de logic\, semnalat\ [i de Bertrand Russel, care cerea o cotitur\ lingvistic\, dar care constituie o preocupare veritabil\ mai ales pentru Ludwig Wittgenstein, `n c\utarea unei limbi pur logice. {i dezumanizarea trece printr-un mod de exprimare (vezi `n acest sens a[a numita corectitudine politic\ [i toate formele de terorism). Mul]i termeni vechi s`nt goli]i de sens, sau chiar au c\p\tat un `n]eles contrar celui originar. Vidul ia [i forma cuvintelor. {i atunci nu e preferabil\ t\cerea sau m\car mai mult\ re]inere, p`n\ la o reconstruc]ie a limbajului ca element fondator al interoga]iei contemporane. ~ns\[i ideea de semnifica]ie nu mai este at`t de solid\. Se `n]elege c\ filosofia este intens afectat\, dar [i [tiin]ele [i politica, arta... Sigur, `n toate aceste domenii limbajul are limite, dar ceea ce experiment\m pare mai mult dec`t at`t, pare o re-babelizare a limbii. Raportul nostru precarizat cu cuvintele ilustreaz\, complexitatea `n[el\toare a no]iunilor, ca traducere [i semnifica]ie, [i el, `n opinia mea, starea de criz\ a spiritualit\]ii moderne, cu prec\dere a celei actuale. Au ap\rut inclusiv a[a zise jocuri de limbaj, care s`nt forme de inutilitate pur\ pentru o reflec]ie ce se vrea fecund\ s`nt o form\ de nihilism, dar nu unul academic, ci un soi de bla-bla-gism cotidian. Cum g`nde[te cine se exprim\ astfel? Sau, mai bine zis, g`nde[te?

Louis Wirth, Ghetoul, Traducere de L\cr\mioara Juverdeanu, Cuv`nt `nainte de Robert E. Park, Studiu introductiv de Mihai Dinu Gheorghiu, Colec]ia Observatorul social, Editura Universit\]ii Alexandru Ioan Cuza, Ia[i, 2012, 286 p.

Publicarea traducerii c\r]ii lui Louis Wirth, pentru `nt`ia oar\ `n limba rom=n\, `mbog\]e[te seria de Texte fundamentale, a colec]iei Observatorul social, cu una dintre lucr\rile de referin]\ ale {colii de sociologie de la Chicago, figur`nd `n bibliografiile esen]iale ale sociologiei [i ecologiei urbane, `n cele ale studiilor asupra migra]iilor sau ale cercet\rilor asupra evreilor. (...) Ap\rut\ pentru prima oar\ `n 1928, `n SUA, reeditat\ la aproape 30 de ani (1956), tradus\ `n francez\ mult mai t`rziu (1980), cartea a fost conspectat\ `n multe lucr\ri cu caracter istoric [i apare la intersec]ia mai multor teme de cercetare. (...) Din multele fire care pornesc de la aceast\ carte se poate ]ese o `ntreag\ istorie a [tiin]ei sociale. (Mihai Dinu Gheorghiu Acest studiu este o `ncercare de `n]elegere a unor aspecte din via]a cultural\ a unui grup cu o istorie `ndelungat\. Istoria evreilor din ultimul mileniu ofer\ prilejul de a studia modalit\]ile prin care cultura unui grup reac]ioneaz\ la caracterul unui popor [i, invers, muta]iile care apar `ntr-o cultur\ ca urmare a experien]elor schimb\toare ale unui popor. ~n decursul acestei perioade, povestea evreilor este [i povestea ghetoului. (Louis Wirth) Louis Wirth (1897-1952), sociolog american, n\scut `n Germania. Dup\ absolvirea [colii generale, ajunge la 14 ani `n SUA [i este `ncredin]at de p\rin]i `n grija unui unchi, stabilit `n Omaha, Nebraska. Ob]ine o burs\ la Universitatea din Chicago, unde i-a avut ca profesori pe W. I. Thomas, Robert Park, Ernest Burgess [i George Mead. Dup\ ob]inerea licen]ei, `n 1919, lucreaz\ o vreme `n cadrul unei asocia]ii caritative evreie[ti din Chicago. ~[i sus]ine doctoratul `n 1926 cu o tez\ de istorie social\ a ghetoului evreiesc `n Europa [i America, publicat\ `n 1928, cu o prefa]\ a conduc\torului tezei, R. E. Park. ~n 1931, ob]ine un post de conferen]iar la universitatea din Chicago, ocup`nd, concomitent, pozi]iile de secretar [i trezorier al Asocia]iei Americane de Sociologie, ca [i pe acela de editor al American Journal of Sociology. A fost un militant pentru crearea condi]iilor unor schimburi libere de idei, at`t `n cadrul Universit\]ii din Chicago, c`t [i `n asocia]iile profesionale ale sociologilor, american\ [i interna]ional\, pe care le-a prezidat. A fost pre[edinte al Society for Social Research, pre[edinte al Asocia]iei Americane de Sociologie (`n 1947) [i primul pre[edinte al Asocia]iei Interna]ionale de Sociologie (`n 1950).

ianuarie 2013

8
TATUAJE

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Ro[u, ro[u, catifea


MIHAIL VAKULOVSKI
Ro[u, ro[u, catifea, Ce se d\ nu se mai ia

Veronica D. Niculescu este o scriitoare t`n\r\ [i interesant\ care s-a ]inut departe de g\[tile literare [i a scris [i a tradus mult [i bine. A[a c\ acum a venit timpul s\ culeag\ roadele acelor ani de t\cere [i `[i editeaz\ c\r]ile, f\c`ndu-[i loc tot mai sus, sus, sus, cum ar veni. Cea mai recent\ carte publicat\ de Veronica D. Niculescu se nume[te Ro[u, ro[u, catifea. Povestiri cu ` din i, editat\ de t`n\ra [i frumoasa editur\ bucure[tean\ Casa de Pariuri Literare. Volumul e compus din cincisprezece povestiri plus Ce [i c`t, o confesiune poetic-teoretic\ la fel de original\ ca [i prozele din carte. Subtitlul c\r]ii, Povestiri cu ` din i, sugereaz\, ca [i anii de dup\ fiecare titlu al prozelor, c\ ac]iunea are loc `n timpul comunismului ceau[ist din Rom=nia, c`nd numai cuv`ntul Rom=nia se scria cu ` din a (R., r., c. Fiind scris\ [i publicat\, fire[te, cu ` din i). Cartea este de povestiri, dar atmosfera e aceea[i [i personajele au acela[i stil de via]\, social-politicul fiind foarte important [i ro[u-ro[u, foarte pu]in catifelat. Am putea zice c\ Ro[u, ro[u, catifea este o carte alb-negru, ca [i televizoarele din comunism, pentru c\ atmosfera c\r]ii e a[a. Multe dintre personaje s`nt copii, majoritatea de genul feminin, dar [i personaje `mprumutate cumva de la al]i scriitori, cum e [i Gri[a lui Cehov, de exemplu, pe care VDN [i-l imagineaz\ `n comunism. ~n C\r\mida afl\m o metod\ primitiv\ de avort, dar [i... prin 1988 nu era deloc u[or s\ g\se[ti o c\r\mid\. Grigore e despre prima ie[ire `n afara cur]ii a unui copil de aproape trei ani (e cu fratele mai mare, cu care ajunge [i-ntr-un

subsol, unde b\ie]ii mai mari fumeaz\ [i beau) ~n Micu]a Vera (la fel se nume[te [i un film sovietic foarte, foarte `ndr\zne] pentru timpurile `n care a fost f\cut) o feti]\ este trimis\ dup\ sora sa, iarna, pe sear\, ceea ce se transform\ `ntr-o adev\rat\ aventur\. ~n Fericiri aiuritoare ne amintim cum st\team `n r`nduri [i ne duceam cu sticla de acas\, sticl\ care dac\ era cumva ciobit\ pierdeai timpul degeaba [i dac\ erai copil (ca personajul) toate astea erau o adev\rat\ povar\. S`mburi este una dintre cele mai bune proze din carte, al\turi de Sfoara [i textul care a dat [i denumirea volumului, Ro[u, ro[u, catifea. S`mburi e despre cum disp\reau mamele [i surorile mai mari peste noapte, despre interzicerea avorturilor `n comunism, interdic]ie care, de multe ori, se termina tragic pentru multe femei gravida putea s\ moar\ la un avort ilegal, iar medicul putea s\ ajung\ la pu[c\rie, ceea ce se [i `nt`mpl\ `n S`mburi, doar c\ narator e o feti]\ de 9 ani, Alexandra, care se confrunt\ cu alte probleme ale epocii. ~n Zei, narator e un pisic abia n\scut, care descoper\ cuvintele [i obiceiurile oamenilor, dar [i greut\]ile prin care trec de la cozile (nu-i place cuv`ntul!) de la alimentar\ p`n\ la credin]\. Linguri de lemn e despre prima zi de [coal\ a lui Grigore, despre uniform\ [i despre inelul de la cravat\ (cravata pionierilor din URSS nu avea nevoie de inel), despre greutatea care apas\ pe umerii p\rin]ilor `n vremurile grele [i despre inocen]a copiilor. Paprica[ e o proz\ scurt\ despre foame, iar `n Sfoara o femeie e `n noaptea de Revelion `n tren, doar ea [i controlorul libidinos. ~n Ro[u, ro[u, catifea un b\tr`n care n-am f\cut r\u nim\nui niciodat\ este p`r`t de vecini la Sanepid c\ apartamentul lui ar fi focar de infec]ie, a[a c\ e nevoit s\ lase hoarda (]ine-v-ar moartea pe loc) `n cas\. ~n apartamentul acesta e absolut totul ce puteai g\si `n Rom=nia epocii comuniste! Femeile de serviciu (toate dolofane, aproape identice!) adun\ `n saci ce e de aruncat (cu o mare opozi]ie din partea b\tr`nului) [i ce e de p\strat (`n saci, la balcon). Narator e b\tr`nul, care are un umor foarte fin (Fiindc\-i t`rziu, vom face a[a. Lolek [i Bolek vor debarasa baia, femeile

vor dezinfecta `n urma lor, plus balconul. Eu trebuie s\-mi iau angajamentul solemn c\ `ntre timp m\ ocup de dormitor. Oricum, acolo nu-i cine [tie ce de aruncat, m\ av`nt, cu `nc`ntare. Suspicioas\, Colonela umfl\ gu[a. Doar c\r]i arunc `n joc. C\r]i e cuv`ntul cheie aici. Nimic, absolut nimic nu e mai plicticos pentru oamenii practici. Nici m\car ghidurile practice nu-i atrag. Practic, Colonela accept\ imediat. Cu condi]ia s\ arunce [i ea un ochi (oamenii \[tia vor s\ arunce totul!), s\ monitorizeze, nu de alta, dar ca s\ iese bine. C\ poate vine supracontrol de sus. O s\ iese, o s\ iese). Obiectele `i trezesc amintiri dintre cele mai interesante. De exemplu, despre o pisic\, Molly, c\reia i-a scris un jurnal (Zi de zi c`te o pagin\, dou\, nu prea mult, o mic\ `nsemnare, pe coli noi-nou]e. Cel mai adesea, notam ce obiect a scos la lumin\, f\ceam leg\turi `ntre data la care l-a g\sit [i data legat\ intim de acel obiect, poate zodia `n care ne aflam [i zodia obiectului. Conjunctura `n care l-a g\sit [i cum se putea aceasta interpreta. Dac\ revenea a doua zi la acela[i obiect sau se `ndrepta spre altul [i altul. Fiecare gest al pisicii era `nc\rcat de o `nsemn\tate special\, `n fa]a c\reia reveren]a mea era `nsemnarea jurnalier\. Era o colaborare perfect\, via]a se urnea, teancul de coli cre[tea. {i tot a[a, p`n\ c`nd `ntr-o zi Molly a disp\rut). Jurnal care a devenit un manuscris ce ar fi putut fi publicat. Acum, c`nd au g\sit `n baie scheletul pisicii [i au plecat [i servitoarele, `[i zice c\ va scrie O ultim\ `nsemnare, ce va rotunji cartea. V\p\ile rotocoalelor s-au stins. {i d`ra de praf se destram\ din nou. Deschid pleoapele astea, alb\streala se limpeze[te [i atunci dau cu privirea, l`ng\ um\rul meu, de teancul de ziare. L-au uitat, nepricepu]ii. {i totu[i, parc\ `l luaser\. Ceva luaser\. Luaser\ exact manuscrisul, tot ce putea r\m`ne `n urma unei vie]i de om Ro[u, ro[u, catifea e o proz\ despre rela]ia om-societate-sistem-intimitate, care spune foarte multe despre via]a din perioada comunismului second-hand din Rom=nia ceau[ist\. ~n Jur! VDN scrie descriind, de parc\ ar cro[eta frumos. ~n Ace de siguran]\, ofi]erul de la Moravuri a prins o student\ `n c\minul

b\ie]ilor [i o interogheaz\ ca la securitate, iar `n ultima proz\ a c\r]ii, O nespus\ u[urare, dou\ fete a[teapt\ `ntr-un r`nd imens ca s\ vad\ Casa Poporului. Doar c\ pe fete le apuc\ nevoile fiziologice, a[a c\ s`nt nevoite s\ abandoneze grupul [i s\ g\seasc\ dou\ camere r\mase [antier O `ncheiere potrivit\ pentru locul [i timpul despre care scrie Veronica D. Niculescu `n Ro[u, ro[u, catifea. Povestiri cu ` din i. Dac\ a]i tr\it `n perioada aceea [i vre]i s\ v\ aminti]i cum a fost sau s\ v\ bucura]i c\ a]i sc\pat de acea atmosfera sau dac\ pur [i simplu vre]i s\ afla]i c`te ceva despre comunismul rom=nesc, `n acela[i timp av`nd pl\cerea lecturii, Ro[u, ro[u, catifea este una dintre cele mai bune variante posibile. Lectur\ util\!
Veronica D. Niculescu, Ro[u, ro[u, catifea. Povestiri cu ` din i, Editura CDPL, Bucure[ti, 2012.

A treia (carte), deloc patetic\


RADU ILARION MUNTEANU
Cu exact un an `n urm\, acela[i mensual cultural `mi publica, gra]ie amabilit\]ii profesorului universitar, publicistului [i scriitorului Liviu Antonesei, o cronic\ de `nt`mpinare a primelor dou\ volume din opera postum\ a Hanei Luana Fratu, medic [i scriitor israelian de expresie ivrit [i rom=n\, redactate de un grup de prieteni de suflet. Din p\cate, o mic\ desincronizare a f\cut ca al treilea volum, Amintiri din pomul vie]ii, produs al aceleia[i edituri Brumar, n-a mai prins ocazia lans\rii la t`rgul de carte Gaudeamus. Dar cartea merit\ semnalat\. ~nainte de toate, ca omogenitate a formatului, grafica y compris. Coperta apar]ine tot arhitectului francez de origine rom=n\ Lupe Cindrel Viorel, el `nsu[i implicat literar prin blogul propriu de retroversiuni `n francez\ a poeziei rom=ne[ti, `n selec]ie proprie. Poate c\ acest proiect ar merita, odat\, o prezentare expres\. Atunci va trebui citat [i coautorul, tot arhitect. Editorul, Robert {erban, poet consacrat, sugereaz\ o confraternitate editorial\ poetic\. Desenul integrat coper]ii apar]ine regretatei autoare. Volumul se deschide spectacular cu un interviu luat autoarei de psihoterapeuta Ioana Scoru[, altfel [i inginer petrolist, o prezen]\ constant\ la `nceputul anilor 2000, `n publicel mai `nchegat text de autor1, iar `n al doilea era inserat alt text publicat anterior, microromanul Matty [i cele [apte m\sline, acesta, al treilea, adun\, precum ]\ranul aduna f\ina de pe pere]ii l\zii, pentru a fabrica turti]a cea folcloric\, un prim segment de texte `mp\rt\[ite prietenilor via e-mail, blog personal2 etc. Titlurile apar]in autoarei. Structura acestui segment seam\n\, evident nu stilistic, cu Al]i doi ani pe un bloc de ghea]\, deja str\vechi sequel al lui Radu Cosa[u, la exploziva sa inven]ie literar\ care luase, `n 1971, premiul USR. Urmeaz\ centrul de greutate al volumului, un alt proiect de roman pe care autoarea n-a mai apucat s\-l finalizeze ca atare: }\ranul rom=n. Bazat pe amintiri personale din copil\rie, valorificate literar cu sagacitate generalizatoare [i cu acela[i stil inconfundabil ce face, de fapt, inoperant orice decupaj analitic. Ingeniozitatea echipei redac]ionale se v\de[te plenar `n echilibratul cuprins, sec]iunea final\ revenind la formula microsioanelor textuale [i se `ncheie cu o credin]\ premonitorie: nimeni nu-i mort at`ta vreme c`t cineva se g`nde[te la el. Truism cu parfum aforistic, care i se aplic\ Hanei Luana Fratu cu rigurozitate. Sigur c\ `n plan literar este lipsit de relevan]\ am\nuntul, cunoscut bine de echipa redac]ional\, c\ acel ultim text, excelent plasat acolo, se referea la o persoan\ plecat\ pu]in cu abia 16 luni `naintea autoarei. Dar deoarece decizia redac]ional\ s-a bazat pe o realitate, este datoria cronicarului s\ expliciteze faptul ca atare. C\ci, nu-i a[a, Oscar Wilde are dreptate. Nu putem `ncheia o prezentare deliberat extrem de succint\, presupun`nd [i chiar sper`nd c\ impactul public al primelor dou\ volume ale colec]iei de autor fost/ au la nivelul aprecierii pe care o f\ceam cu un an `n urm\, f\r\ a reitera aprecierea reveren]ioas\ a cronicarului fa]\ de echipa redac]ional\. Format\ din oameni cu forma]iuni inerent diverse, dar cu centrul de greutate `n zona tehnic\, iar nu cea umanist\, echipa s-a profesionalizat din mers. Nu putem dec`t s\ regret\m c\ `n fulguranta ei trecere prin lumea internautic\ (nu, o dat\ pentru totdeauna, nu virtual\!), Hana Luana Fratu n-a l\sat mai multe urme. Suger\m un model al interac]iei radioactivit\]ii cu structurile biologice: neutronii len]i provoac\ ravagii, cei rapizi trec ced`nd mai pu]in\ energie prin ]esuturi. {tim bine c\ apropia]ii Hanei Luana vor citi cartea. Rostul cronichetei e de a atrage al]i [i al]i cititori poten]iali.
1 Nota bene: a[a cum precizam `n cronica la primele dou\ volume (Timpul, ianuarie, 2012), Jurnalul Ozanei fusese deja publicat de editura online Equivalences, apoi de grupul editorial Tritonic. 2 Titlul blogului, c`t se poate de caracteristic personalit\]ii autoarei: Un bocanc `n gur\.

cistica tip\rit\ [i online, cu cronic\ de carte [i, mai ales, interviuri. Pentru cititor(ul acestui volum) merit\ contextualizat interviul cu Hana Luana `ntre cele cu personalit\]i publice tout azimut, g\sibile pe LiterNet.ro. Dac\ primul volum, cuprinz`nd romanul Jurnalul Ozanei, num\ra a treia edi]ie a acelui

ianuarie 2013

www.timpul.ro

Istorie recent\

TIMPUL

Iconografia Revolu]iei
Fotografiile inedite ale lui Bernd Markowsky din Timi[oara
viul meu cu doi ofi]eri ai armatei: Lt. col. Dumitru Damian [i Mr. Viorel Oancea, care au povestit despre refuzul lor de a participa la reprimarea manifestan]ilor. Interviul a avut loc `ntr-un birou al fostului Comitet Jude]ean de Partid, `n care fotografia lui Ceau[escu era dat\ jos de pe perete [i pus\ `n spatele scaunelor pe care erau a[eza]i cei doi ofi]eri. Impresionante mai s`nt [i fotografiile pe care le-a f\cut `n fa]a sediului mili]iei, unde sute de oameni a[teptau s\ depun\ cererile lor de plecare definitiv\, sau cozile interminabile care se formau acolo unde soseau primele transporturi cu ajutoare din str\in\tate. Nu lipsesc nici imaginile din cimitirul s\racilor unde, `n mod eronat, se credea c\ ar fi fost schingiui]i [i uci[i unii participan]i la r\scoala popular\. Cuno[team cimitirul din perioada c`nd mai locuiam la Timi[oara [i [tiam c\ acolo s`nt ]inu]i `ntr-o cl\dire improvizat\ cadavrele unor persoane neidentificate. Mai [tiam c\ `n acest cimitir s`nt `nmorm`nta]i de]inu]i f\r\ rude, descoperind acolo, `n 1986, [i morm`ntul unei persoane, despre care autorit\]ile sus]ineau c\ mi-ar fi spart locuin]a. Spargerea a fost, de fapt, rezultatul unei opera]iuni secrete a Securit\]ii. Bernd Markowsky a fotografiat atunci at`t penitenciarul, c`t [i procuratura militar\, solda]ii `narma]i [i sta]iona]i peste tot `n ora[, inclusiv `n spitale unde `i p\zeau pe r\ni]ii interna]i, dar [i interiorul vilei `n care locuia Ceau[escu c`nd venea `n vizit\ la Timi[oara. Bernd Markowsky, n\scut `n anul 1951, este originar din Germania r\s\ritean\. A activat `n cadrul unor grupuri contestatare din Jena, unde, `n 1976, a fost arestat pentru c\ a protestat contra expulz\rii disidentului Wolf Biermann. Un an mai t`rziu a fost expulzat [i el. S-a stabilit `n Berlinul occidental. A publicat numeroase fotografii `n revista Stern [i-n ziarul Die Tageszeitung (taz). ~n calitate de membru al Comitetului pentru Drepturile Omului din Rom=nia (din cadrul Funda]iei Heinrich Bll), Markowsky a participat, `n noiembrie 1988 [i 1989, la Ziua interna]ional\ de Ac]iune Rom=nia realiz`nd, cu acest prilej, [i ni[te afi[e. ~n prezent, Markowsky tr\ie[te `n Portugalia, unde, `n 2002, a `nfiin]at mi[carea ecologist\, Terra Queimada. Fotografiile inedite din Timi[oara ale lui Bernd Markowsky `mbog\]esc iconografia revolu]iei [i s`nt m\rturii vizuale ale `nceputului de er\ politic\ nou\ din Rom=nia.

WILLIAM TOTOK
De cur`nd am primit 75 de fotografii de la un coleg, fotoreporter, care m-a `nso]it `n cursul primei mele c\l\torii `n Rom=nia, dup\ pr\bu[irea dictaturii. La `nceputul lui ianuarie 1990, `n Rom=nia totul era `n derut\. Oamenilor `nc\ nu le venea s\ cread\ c\ acel co[mar politic [i economic al ultimilor ani s-a terminat. Peste tot se mai vedeau urmele masacrului, victimele erau prezente `n toate discu]iile, `n spitale erau r\ni]i, pe strad\ patrulau deta[amente ale armatei, peste tot se f\ceau controale pentru a depista eventualii sus]in\tori ai fostului regim. ~n aceast\ atmosfer\ tensionat\, `nc\rcat\ de suspiciuni, de team\, dar [i de o imens\ bucurie am ajuns la Timi[oara, de unde am mai f\cut ni[te deplas\ri la Arad [i `n c`teva comune b\n\]ene. Fotoreporterul Bernd Markowsky, care ma `nso]it `n acele zile, a `ncercat s\ fotografieze tot ce credea el c\ ar putea documenta credibil acele momente istorice, atmosfera extraordinar\ a acelor zile. Din toate fotografiile realizate atunci a fost publicat\ una singur\, cea care ilustra inter-

"Rumanien im abriss" (afi[ de Bernd Markowsky, 1989)


:

"Aktionstag" (afi[ de Bernd Markowsky, 1988)

Ora[ p\zit [i controlat

Audien]\ la FSN

Sosirea ajutoarelor
www.timpul.ro

Vizit\ la Ilie Stepan de la Pro Musica ianuarie 2013

10

TIMPUL
Matematic\ pe dracu, se ap\r\ Simi ca de o `nvinuire grav\. La contabilitate, totul e ecua]ia contabil\, de-acolo pleac\ totul. O [tii p-asta, gata, [tii s\ faci contabilitate: Capitalul este egal cu activul plus pasivul. Nu, pardon, pasivul este egal cu capitalul plus activul. Nu, tot nu-i bine, ce m\-sa?, anul \sta sabatic mi-a luat min]ile, da asta e: activul este egal cu pasivul plus capitalul. Asta, da, asta e ecua]ia contabil\, activul este egal cu pasivul plus capitalul. So]ii B. [i fiul lor Nicu[or `l priveau mu]i de respect. Asistau pe viu cum marele om din Canada `[i punea ordine `n g`nduri, cu voce tare, `n fa]a lor, f\r\ s\ se sinchiseasc\. {i unde ai fost tu contabil? Era o firm\ mare? `l `ntreb\ cu oarecare sfial\ Dinu. Mie nu mi-a pl\cut niciodat\ s\ lucrez la st\p`n! Am lucrat pe cont propriu. Nu m-am cobor`t niciodat\ s\-mi v`nd puterea de munc\ pe un salariu de mizerie. Am muncit pentru mine [i pentru familia mea, nu ca s\ umflu buzunarul unui patron milionar... Nu m-am prostituat Vreau [i eu `n Canada, spuse brusc Nicu[or spre stupefac]ia so]ilor B. Dinu se d\du pu]in `ntr-o parte s\-l vad\ mai bine: Ce zici m\?! C\ vrei [i tu `n Canada?! Da...Vreau [i eu `n Canada. S\ pun osul la munc\... S\ pui osul la munc\... `l `ng`n\ taic\-s\u. Da, [i s\ muncesc `ncordat pentru mine... Pentru tine da... {i pe urm\ s\-mi iau un an sabatic... Abia a[tept s\-mi iau un an sabatic... Dinu `[i privi fiul lung, apoi `[i privi nevasta [i la sf`r[it, prietenul: Auzi m\ ce zice \sta! C\ vrea s\ vin\ `n Canada. Ce zici, se poate? `ntreb\ el `ncet [i cu un aer vag de r\uf\c\tor Se uita la el cu un fel de speran]a. Iar Nina, apucat\ brusc de o efuziune matern\, `[i s\rut\ feciorul pe frunte [i-[i concentr\ [i ea privirea arz\toare pe chipul lui Simi. Simi `ns\ `nt`rzia s\ r\spund\. B\tea cu degetele `n mas\ o daraban\ nervoas\. Dar `[i reveni repede: Ce [tii s\ faci? S`nt tare la rom=n\, spuse Nicu[or cu m`ndrie. Nu. Ce [tii s\ faci cu m`inile? Te pricepi s\ repari ceva? E intelectual., interveni Nina. El e mai mult cu cititul. Ca tac-su... Engleze[te [tii? Ai nevoie la examen, la ambasad\. Nu, dar am un ghid de conversa]ie. ~l `nv\] ca pe-o poezie. ~mi plac poeziile... Dar fran]uze[te? Am f\cut la [coal\, dar n-am perseverat. Oricum, seam\n\ cu rom=na, o `nv\] `ntr-o lun\. Bani ai? De unde s\ aib\ m\ Simi? Din salariul meu am\r`t? Tu nu vezi cum e via]a la noi? s\ri Dinu `n ap\rarea fiului care era la str`mtoare. P\i dac\ n-ai bani, nu vii `n Canada. Scurt, asta e situa]ia. S`nt taxe de pl\tit, dosarul de imigrare, trebuie mul]i, mul]i bani, spuse sec Simi. Hai m\ Simi, n-o lua [i tu a[a. Hai s\ ne `n]elegem, ce dracu? N-o face pe capitalistu cu mine! zise Dinu turn`nd iar `n pahare. Cum s\ ne `n]elegem? Ei na, cum s\ ne `n]elegem!? Ce Dumnezeu, s`ntem copii? Ce ai frate cu mine? Ce, eu s`nt guvern? C\ guvernul v\ cere bani, nu eu. Ce-am eu cu voi? Pune [i tu um\rul, zise Nina. Doar e[ti prieten cu Dinu de-o via]\. Dac\ zici c\ trebuie bani... C`teva mii acolo, ce conteaz\ la tine... Nici vorb\. Simi era categoric. {i cit\ din folclorul emigra]iei: ~n Canada, nu umbl\ c`inii cu covrigi `n coad\ ! {i e[ti tu `n stare s\ la[i visul copilului meu s\ se spulbere? `l `ntreb\ patetic Dinu. ... dup\ at`]ia ani de a[a-zis\ prietenie?... `i ]inu isonul Nina. Dac\ ave]i bani de pl\tit, bine, dac\ nu, nu! ~]i trebuie cel pu]in zece mii ca s\ vii `n Canada. Ai... ave]i banii \[tia? De unde m\ Simi? Ce, noi avem lefurile voastre de acolo? Occidentale?! Dinu era revoltat de cinismul lui Simi. At`ta prieten emigrant avea [i el [i \sta se calicea, tocmai c`nd era mai mare nevoie de el. N-ave]i nimic de v`nzare? O ma[in\, o cas\, ceva acolo? Prietenul Dinu se uit\ la Nina [i Nina se uit\ ad`nc la Dinu. Aveau! Aveau ceva de v`nzare. Nu ma[ina, c\ le trebuia. Nu casa, c\ doar `n ea st\teau. Dar de cur`nd murise de b\tr`ne]e un unchi de-al lui Dinu la Odobe[ti. Un caracter ]eap\n, anticomunist sadea, nu-[i d\duse niciodat\ p\m`ntul la colectiv. Nu erau mul]i ca el. Nu avea copii [i-i l\sase lui mo[tenire via, trei hectare frumoase cu vi]\ veche de t\m`ioas\ [i cu

Proz\
mul]i pruni, cai[i [i corcodu[i. Or s\ v`nd\ via batr`nului [i Nicu[or o s\ aib\ bani de emigrare. Se destinser\ cu to]ii. Aveau solu]ia la `ndem`n\. Pic\ bine proiectul b\iatului vostru, spuse Simi cu c\ldur\. C`nd m\ `ntorc acum la Montreal, tocmai de-aia m\ gr\besc s\ plec imediat dup\ Anul Nou, fiindc\ eu s`nt un om activ, nu-mi place s\ tr`nd\vesc, gata, m-am s\turat de odihn\, c`nd ajung la Montreal vreau s\ pun ultimele lucruri `n ordine [i s\-mi realizez [i eu un proiect drag. Care? `l `ntrebar\ aproape `n cor so]ii B. Un proiect care o s\-l ajute [i pe Nicu[or s\ emigreze repede [i f\r\ b\taie de cap. Vreau s\ deschid o companie de consilieri `n emigra]ie. O s\ mai am un colaborator sau doi, plus o secretar\, dar eu s`nt bossul, eu s`nt proprietarul, eu `i pl\tesc! O s\ ]inem leg\tura. C`nd o s\ ave]i banii, Nicu[or s\ nu fac\ un pas f\r\ s\ m\ `ntrebe pe mine! De ce s\ te `ntrebe? se mir\ Dinu. Ca s\-l ajut s\ emigreze mai repede. S\ nu fie respins. S\ nu pl\ti]i degeaba taxele [i analiza dosarului. C\ astea dac\ le-ai pl\tit [i dac\ pe urm\ ai fost refuzat, gata! Ca mortul de la groap\. E bun pl\tit, nu mai vezi un sfan] `napoi! Facem contract. Scris. Am s\-l `nv\] cum s\ fac\, cum s\ se prezinte la examenul de selec]ie, am s\-i dau a[a, ca `ntre prieteni, lista cu punctajul pe care trebuie s\-l realizeze ca s\ fie admis, o s\-i spun ce `ntreb\ri se pun acolo toat\ informa]ia asta e confiden]ial\ nu s`nt mul]i care s-o aib\ pe tav\ ca Nicu[or. Emigrare sigur\, v\ garantez. Doar pentru trei mii de dolari, plus taxele. Eu m\ g`ndeam c-o faci gratis, ca un semn de prietenie, spuse cu repro[ Nina. Prietenia e prietenie [i afacerile-s afaceri, o puse Simi la punct. Las\ drag\, sc\p\m [i noi de griji, spuse Dinu `mp\ciuitor. Omul trebuie s\ pl\teasc\ salarii, n-ai v\zut c\ are [i-o secretar\? Pentru trei mii de dolari nu mai risc\m. ... plus taxele ad\ug\ Simi. Da, `ncuviin]\ Dinu, pentru trei mii de dolari plus taxele nu mai risc\m s\ nu-l primeasc\ pe Nicu[or! Bine, zise Nina, fie! Apoi se `ntoarse spre Nicu[or: Vas\zic\ o sa fii [i tu canadian! Bravo, pentru asta, m-am chinuit cu tine `n copil\rie, pentru ca acum s\ te duci departe [i s\ m\ la[i singur\ la b\tr`ne]e? Las\ b\iatul `n pace, nu te mai sclifosi, c\-]i pare bine, o demasc\ prietenul Dinu. Intr\m [i noi `n r`ndul lumii. Slav\ domnului c\ venise Simi \sta s\ le deschid\ capul. Iar c`nd so]ii B. r\maser\ doar ei doi, prietenul Dinu `[i revizui verdictul despre amicul venit de departe: Nu credeam, da uite c\ Simi \sta e aprig. Auzi c`te chestii i-au dat prin cap: ecua]ia contabil\, anul sabatic, firma de consilieri. O s\ fie un model pentru Nicu[or...

~n r`ndul lumii
MIRCEA GHEORGHE
Adev\rul este, cugeta `ntr-o zi prietenul meu Dinu B., c\, `n Rom=nia, fiecare familie are emigrantul ei. {i avea dreptate: st\tea `ntr-un bloc la etajul trei [i to]i vecinii din dreapta, din st`nga, de sub el [i de deasupra, to]i, absolut to]i aveau rude mai apropiate sau mai `ndep\rtate stabilite aiurea: fii care scriau din America, fiice care trimeteau bani din Spania sau Italia, b\rba]i care munceau `n Germania, veri ajun[i la cap\tul lumii, `n Canada, la Vancouver ori `n Australia, la Pearth sau la Sydney. Numai el nu avea nici o ]and\r\ de emigrant `n familie. {i asta `l durea, sim]ea c\ nu e `n r`ndul lumii, era ca un afront nemeritat din partea destinului. Se uita din c`nd `n c`nd la b\iatul lui, la Nicu[or. Era `n ultima clas\ de liceu, se lupta din greu cu matematica [i fizica, dar la rom=n\, zb`rn`ia! {i cu fetele o ducea bine, `n fiecare s\pt\m`n\ avea alt\ iubit\. Dar asta nu era meserie. Unde putea \sta s\ ajung\ emigrant? B\iatul era acum `n primul trimestru din clasa a dou\sprezecea, [i se preg\tea cu s`rg pentru bacalaureat. {i prin noiembrie a sosit o scrisoare. O scrisoare care avea s\-i schimbe via]a. Fiindc\ dac\ Dinu B. nu avea emigran]i printre rude, el avea `n schimb emigran]i printre prieteni. Nu era chiar de colea [i scrisoarea tocmai de la unul dintre prietenii \[tia emigran]i era. De la prietenul Simion, de la Simi care plecase de cinci ani `n Canada. Se `ntorcea pentru dou\ s\pt\m`ni voia s\ petreac\ `n ]ar\ Cr\ciunul [i Revelionul [i `l anun]a c\ o s\ treac\ [i pe la el `ntr-o s`mb\t\. Or s\ stea de vorb\, scria el, ca `n tinere]e, p`n\ `n zori, cu paharul `n m`n\. Nu venea cu nevasta, nu venea cu b\iatul lui cu doi ani mai mic dec`t Nicu[or, venea singur, cu g`ndul la taifas [i la b\utur\ mult\ [i bun\. Dar duminic\ pleca `napoi, la Bucure[ti, avea multe treburi `n preajma Cr\ciunului. I s-a f\cut dor de ]ar\, suspin\ Dinu. Am zis eu. Nu rezist\ domle! Simi \sta a plecat la b\tr`ne]e, ce caut\ el acolo, la frig? Vai de capul lui! De fapt, prietenul meu Dinu nu `l comp\timea deloc pe Simi. Doar at`t, n-avea `ncredere `n el, c\ ar putea fi un emigrant aprig [i descurc\re]. Cum erau emigran]ii vecinilor. Era cam moale Simi, a[a `l [tia el. S\ vedem ce vrea, spuse nevasta Nina pu]in `mbufnat\ `n timp ce preg\tea ni[te sandvi[uri pentru Nicu[or. Bine c\ nu st\ mai mult, tr\im vremuri grele. S\ nu-l invi]i s\ mai r\m`n\. N-am chef s\ pun mese pentru el. Ei [i tu acum! El mai mult bea, `i lu\ ap\rarea Dinu. B\utura e mai scump\, se `nver[un\ Nina. Hai c\ mi-ai pl\cut! O s\ ne bea [i urechile be]ivanul \sta... L-am v\zut eu ce spor are c`nd e cu sticla-n fa]\! E prietenul meu cu care stau la taifas! se seme]i Dinu. N-ai voie... N-am voie pe dracu! V\ `mb\ta]i ca porcii, v\ l\uda]i unul la altul c`t s`nte]i de de[tep]i [i pe urm\ pl`nge]i unul pe um\rul altuia c\ a]i ajuns r\u. Asta e taifasul vostru, v-am auzit eu... Tu ce zici, m\? se `ntoarse Dinu spre Nicu[or. Auzi ce spune m\-ta... Cum `mi `njur\ prietenii din tinere]e... Ce-am eu mai scump pe lume... Nicu[or ridic\ din umeri privind `ncurcat c`nd la unul, c`nd la altul: {tiu eu ce s\ zic? Nu zic nimica, ce s\ zic? S`nte]i pro[ti, decret\ Dinu dintr-o suflare lu`nd sticla de votc\ [i trec`nd `n salon. Nu veni s\ m\n`nce dec`t dup\ ce nevasta [i fiul plecaser\ fiecare `n camera lor. Era c\tr\nit amicul meu Dinu B. C\tr\nit [i ner\bd\tor s\ vorbeasc\ [i s\ bea cu Simi. *** Simi a venit a[a cum se anun]ase `n scrisoare, peste o lun\, spre mijlocul lui decembrie. Era schimbat. ~nc\run]ise bine `n \[tia cinci ani [i se `ngr\[ase. Avea dou\ gen]i. ~ntr-una, cadouri pentru to]i trei, [i-n cealalt\, c`teva sticle de vin, o sticl\ de whisky [i c`rna]i. Eee, zise admirativ Dinu, dup\ ce se `mbr\]i[ar\ [i-[i privise triumf\tor nevasta, se cunoa[te c\ vii din Canada. E[ti boss! Ia `ntoarce-te [i f\ c`]iva pa[i. Simi se `ntoarse amuzat [i merse p`n\ la u[\ [i `napoi. Mda, zise Dinu, nu e o observa]ie erotic\, e a[a ca-ntre prieteni, ai f\cut un cur de v\dan\... Vai Dinule! `l dojeni Nina z`mbitoare. Cum se poate s\ spui una ca asta? Nu mai era `mbufnat\, privea la musafirul lor cu ochi str\lucitori. Lu\ informa]ii despre ce face doamna nevast\ [i-[i exprim\ regretul c\ n-au venit [i ea [i copilul, i-ar fi fost drag s\-i primeasc\. {i copiii s-ar fi `mprietenit. S-au a[ezat la mas\ dup\ ce-au despachetat cadourile [i s-au mirat c`t de frumoase s`nt. Cele mai multe erau lucruri de `mbr\c\minte. Mul]umim, zise Dinu umpl`nd paharele, dar `n fond ni[te c`rpe. La voi acolo trebuie s\ coste o nimica toat\. Nici la noi acum astea de la second hand nu mai cost\ mare lucru. Le-am luat de pe strad\, spuse f\r\ s\ clipeasc\ Simi. Le arunca unul pentru nenoroci]i. {i le-am luat eu. H\, h\, h\, r`se Dinu zgomotos [i cu paharul `n m`n\. E bun\! Hai noroc! {i d\-i drumul: cum `]i este `n Canada? {i Simi `ncepu s\ le povesteasc\ `ntrerup`ndu-se doar c`nd mu[ca din c`rnat. Avea ritm, era vesel [i `n verv\ [i Nicu[or ap\ru somnoros din camera lui [i se a[ez\ t\cut la mas\. Simi l\s\ povestitul de-o parte, `l salut\, spuse c`teva amabilit\]i, `l `ntreb\ ce vrea s\ fac\-n via]\. Nu prea [tim, spuse maic\-sa. Mergem prost cu matematica. Seam\n\ [i cu mine [i cu Dinu, nu [tim unde s\-l d\m. C\ dac\ e s\ fac\ o facultate de umanistic\, ajunge un pr\p\dit ca tac-su... Ei, ei, protest\ moale pr\p\ditul, fii atent\ cum vorbe[ti, te crezi mai breaz\? Eu n-am tocit ca tine [i n-am citit o bibliotec\ `ntreag\, m\ `ntreb la ce-]i folose[te? Eu m\car am tr\it, continu\ s\-l `nfrunte Nina. Dinu se preg\tea iar s\ decreteze c\ nevast\-sa e proast\ [i apoi, `n semn de protest, s\ plece, dar prezen]a lui Simi `l f\cu mai conciliant. Mai ales c\ prietenul interveni plin de tact: Mi-a]i cerut s\ v\ povestesc, ce dracu v-a apucat? Uite, vrea [i b\iatul \sta s-asculte. Vreau da, spuse Nicu[or cu ochii str\lucitori. {i Simi continu\ de unde se oprise. Reie[ea din povestirile lui c\ se luptase viteje[te s\-[i fac\ un rost `n Canada. Muncise pe br`nci, `ncercaser\ mul]i s\-i pun\ be]e `n roate, dar el, cu mult curaj, r\bdare [i de[tept\ciune trecuse peste toate cu succes. Era vorba `n mai toate istorioarele lui de in[i care voiau s\-l p\c\leasc\. Simi `ns\ `[i d\dea seama cu cine avea de-a face, `i punea la punct, `i umilea [i \ia r\m`neau negri la fa]\ de ciud\. {mecherii pe care-i umilea Simi puteau fi un proprietar lacom de chirie m\rit\ un l\c\tu[ care se fofila s\ nu-i repare broasca de la u[\, un [ef de personal `nc\p\]`nat s\-l angajeze cu un salariu mic, un v`nz\tor care nu-i d\dea corect restul la cump\r\turi, un agent de asigur\ri pis\log. Toate luptele astea zilnice `l `nt\riser\, acum era sigur pe dreptul lui [i nimeni nu-i mai putea sufla `n ciorb\, cum se `nt`mplase `n primele s\pt\m`ni [i luni c`nd venise `n Canada. Acum [tia ce `nseamn\ s\ munce[ti `n Occident [i [tia [i pre]ul banului c`[tigat cinstit, dar cu greutate! Nu po]i face fa]\ `n Occident dac\ nu pui osul la munc\. Munca este izvorul bog\]iei. S`nt [i oameni s\raci `n Canada e drept, dar e vorba de puturo[i. |[tia tr\iesc din ajutor social [i toat\ ziua stau pe balcon, `n maieu, tatua]i [i cu lada de bere la picioare... {i tu, de fapt, ce faci acolo `n Canada ? `l `ntreb\ Nina. Acum nu fac nimic. Mi-am luat un an sabatic, spuse Simi cu nep\sare. Ce-i aia an sabatic? `ntreb\ Nicu[or. E un an c`nd te hot\r\[ti s\ nu mai lucrezi [i `]i petreci timpul cum vrei, c\l\tore[ti, mergi la film, la restaurant... e ca un concediu dup\ mul]i ani de munc\ `ncordat\. Dar ce-ai muncit tu, Simi, a[a de `ncordat? se interes\ cu o ironie sub]ire prietenul Dinu. Contabil! declar\ sec Simi [i la vorba asta Dinu fu gata s\ scape paharul din m`n\. Contabil, m\?! Cu matematica?! Ce treaba ai tu cu matematica? Nina `[i privi mustr\tor b\rbatul. Au mai f\cut [i al]ii facult\]i umanistice dar dac\ nu s`nt zevzeci, uite-i c\ se descurc\... chiar [i cu matematica... chiar [i printre str\ini...

***
Simi a plecat a doua zi, s-a ]inut de cuv`nt. {i `n prima s\pt\m`n\ dup\ Revelion, a plecat `n Canada, la Montreal. Nicu[or a luat bacalaureatul cu brio, iar p\rin]ii lui au reu[it s\ v`nd\ via cu un pre] bun. Simi a deschis firma aceea de consilieri `n emigrare [i Nicu[or a reu[it s\ ajung\ `n Canada. Dar au ap\rut unele cheltuieli neprev\zute `n dosar a[a `nc`t prietenul Dinu B. i-a mai pl\tit lui Simi c`teva mii de dolari. {i `n prima scrisoare pe care le-a trimis-o alor lui, Nicu[or le-a spus ce g\sise `n Canada. St\tea cu picioarele sub el, turce[te, `n patul unui motel de pe o strad\, Saint-Denis. Trecuser\ zece zile [i Simi, scria Nicu[or, era iar `n an sabatic, fiindc\ `[i desfiin]ase firma de consilieri `n emigrare. El, Nicu[or, fusese unicul ei client. Nu-l mai v\zuse de o s\pt\m`n\. ~l instalase `ns\ `n motelul \sta cu promisiunea c\ revine [i c\ o s\-l ajute s\-[i g\seasc\ un apartament. Acum `l a[tepta. Porc\ria era c\ `n Canada nu se uit\ nimeni la tine s\-]i dea un serviciu, e[ti discriminat, nu e a[a cum se crede `n ]ar\. Iar banii cu care venise se topeau de la o zi la alta. N-or s\-i ajung\ trei luni, a[a cum `i cerea legea. {i termina rug`ndu-i s\-i mai trimit\ ni[te material, [tia el c\ le-a mai r\mas din v`nzarea viei. C`nd o s\-[i g\seasc\ de lucru, o s\ le dea banii `napoi, dac\ n-o uita. Dar `i ruga s\-i aduc\ aminte.
www.timpul.ro

ianuarie 2013

Poezie

TIMPUL

11

Poeme de Valzhyna Mort


Valzhyna Mort s-a n\scut `n Minsk, Belarus. Prima sa carte de poezie, Im as Thin as Your Eyelashes, a fost publicat\ `n Belarus (2005). Al doilea volum, Factory of Tears (Copper Canyon Press, 2008), a fost tradus de c\tre Elizabeth Oehlkers Wright [i poetul Franz Wright (c`[tig\tor al unui premiu Pulitzer). Este prima carte belarusoenglez\ publicat\ `n Statele Unite [i a fost tradus\ `n german\, suedez\ [i rus\. Traducerile sale din poe]i esteuropeni au fost incluse `n volumul New European Poets (Graywolf Press, 2008). ~n 2011 a publicat Collected Body (Copper Canyon Press, 2011). ~n prezent pred\ la Universitatea Cornell, fiind cea mai t`n\r\ persoan\ care a ap\rut pe coperta revistei Poets & Writers. s\ ajungem la miezul a orice cu din]ii no[tri. atunci de ce din]ii no[tri s`nt acum asemenea mingilor de bumbac; mere albe, `n ape negre, pescarii, `ngriji]i de tine, se `neac\. Pedalele orgii, aurii [i umflate, s`nt singurele fructe ale copacului. Totul este despre eliberarea greut\]ii: interpretul sparge sub picioarele sale pedalele, asemenea strugurilor. Corpul meu, asemenea unui casier imprecis, adaug\ sie[i greutatea ta. Numele t\u, chemat `n v`nt, potole[te v`ntul. Atunci c`nd un corp este copt, cade [i putreze[te din cel mai moale punct. Doar atunci c`nd un copil alunec\ [i se `ndep\rteaz\ de un copac, imediat copacul `nva]\ c\ e sterp.

A poem about white apples


white apples, first apples of summer, with skin as delicate as a babys, crispy like white winter snow. your smell wont let me sleep, this is how dead men are haunting their murderers dreams. white apples, this is how every july the earth gets heavier under your weight. and here only garbage smells like garbage; and here only tears taste like salt; and we were picking them like shells in green ocean gardens, having just turned away from our mothers breasts we were learning to get to the core of everything with our teeth. so why are our teeth like cotton balls now; white apples, in black waters, the fishermen, nursed by you, are drowning.

Sylt II
The wind that makes your hair grow faster opens a childs mouth full of strawberry and sand. Slow and sure on the scales of the ocean the childs head outweighs the sun. Inside of the wind a blister of a church, its walls thicker than the space from wall to wall where the wind shifts shade and light like two rival chess pieces or two unmatched pieces of furniture. Inside of the church such a stillness that when a feather floats down in a fist of dust it becomes a rock by the time it hits the ground. Organ pipes glint like a cold radiator, contained in a case of a carved tree, its branches tied up with a snake. Organ pedals, golden and plump, are the trees only fruit. It is all about the release of weight: the player crushes the pedals like grapes underneath his feet. My body, like an inaccurate cashier, adds your weight to itself. Your name, called into the wind, slows the wind down. When a body is ripe, it falls and rots from the softest spot. Only when a child slips and drops off a tree, the tree suddenly learns that it is barren. Traducere de Marius Surleac

Prefa]\
`ntr-un copac gol o bestie ro[ie, at`t de calm\, `nc`t a devenit copacul. acum copacul e cel ce vegheaz\ asupra bestiei, el `nsu[i o bestie precaut\. o piatr\ aruncat\ `n s`nul s\u e at`t de rapid\ piatra a devenit bestia. acum bestia e cea ce se arunc\ ea `ns\[i ca o piatr\, s`nge asemenea unui m\ce[ `ntr-o zi cu v`nt, iar luna `ncearc\ pe fa]a ta mascarada anual\ a mor]ilor moartea decide s\ a[tepte pentru a asculta mai multe. a[a c\ miaun\: `nt`i povestea ta, apoi eu.

Sylt II
V`ntul ce face ca p\rul t\u s\ creasc\ mai repede deschide gura plin\ cu c\p[uni [i nisip a unui copil. ~ncet [i sigur pe balan]ele oceanului capul copilului dep\[e[te `n greutate soarele. ~n interiorul v`ntului o b\[ic\ a unei biserici, pere]ii s\i mai gro[i dec`t spa]iul de la un perete la altul unde v`ntul `[i schimb\ nuan]a [i lumina asemenea a dou\ piese de [ah rivale sau dou\ piese de mobilier nepotrivite. ~n interiorul bisericii o a[a pace `nc`t atunci c`nd o pan\ plute[te `n jos `ntr-un pumn de praf devine piatr\ atunci c`nd atinge solul. }evile orgii lic\resc asemenea unui radiator rece, con]inut `n `nveli[ul unui copac scobit, ramurile sale legate cu un [arpe. ~NGERII {I LUCR|RILE LOR

Preface
on a bare tree a red beast, so still, it has become the tree. now its the tree that prowls over the beast, a cautious beast itself. a stone thrown at its breast is so fast the stone has become the beast. now its the beast that throws itself like a stone, blood like a dog-rose tree on a windy day, and the moon is trying on your face for the annual masquerade of the dead. death decides to wait to hear more. so death mews: first your story, then me.

Un poem despre mere clar albe


merele albe, primele mere ale verii, av`nd coaja delicat\ precum pielea unui bebelu[, `nghe]ate precum z\pada alb\ a iernii mirosul t\u nu m\ va l\sa s\ dorm, `n a[a fel mor]ii b`ntuie visele uciga[ilor lor. mere albe, astfel `n fiecare iulie p\m`ntul devine mai greu sub greutatea ta. iar aici numai gunoiul miroase a gunoi; iar aici numai lacrimile au gust s\rat; iar noi le culegeam precum cochilii `n gr\dini oceanice verzi, tocmai `ntor[i de la s`nul mamelor noastre `nv\]am
www.timpul.ro

Cum se ivesc cuvintele din carnea ta


EMIL BRUMARU
Cum se ivesc cuvintele din carnea ta! Parc\ s-o dezvele[ti, at`t ar a[tepta; {i buzna dau, oh, mai ales din fese Albe [i mari [i tari, ca de mirese Ce r\sp`ndesc `n jur tandre miresme, Cadelni]`nd din s`ni, coapse, c\lc`ie, O-nec\cioas\, tainic\ t\m`ie

ianuarie 2013

12

TIMPUL

Interviu

S`ntem comple]i `n `mbr\]i[are


Interviu cu Nicolae Coande, realizat de Cornel Mihai Ungureanu
Cornel Mihai Ungureanu: Nicolae, ai publicat `n 2012, VorbaIago, prima ta antologie de versuri. {i tot atunci, `n septembrie, ai `mplinit o v`rst\ rotund\: 50. Se leag\ cele dou\ `nt`mpl\ri? Nicolae Coande: {tii, cei care au scris `nc\ de tineri [i nu s-au g`ndit la c\r]ile lor ca la o plapum\ pentru b\tr`ne]e sau ca la un dos\rel de intrare `n USR `n]eleg cel mai bine versul lui Delmore Schwartz (un poet american cu p\rin]i emigra]i din Rom=nia): Noi poe]ii `ncepem de tineri cu picioarele umflate/ [i sf`r[im cu capetele umflate. C`nd scrii [i o faci bine, `n felul marilor autori despre care [tim cu to]ii c`te ceva, trebuie s\ fie un soi de miracol care suspend\ calendarul personal (e ca-n Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e..., promisiunea e acolo, doar c\ autorul [tie c\ urmeaz\ Valea Pl`ngerii). M\ g`ndesc, desigur, la cititori c`nd `]i r\spund, `i am `n minte ce vor zice ei dac\ m\ voi `mp\una cu scrisul [i cu antologia de v`rst\? Nu putea f\r\ afi[! Nu e a[a, s-a potrivit doar, dar parc\ [i eu am tras de `nt`mplare ca s\ vin\ la nad\. De c`]iva ani m\ g`ndeam, cumva, la o culegere din poezia mea. Motivul, dac\ m\ crezi, nu e acela de a m\ privi (din profil), `n vreo oglind\ a vremii. Am publicat, p`n\ la antologia ap\rut\ `n 2012, [ase c\r]i de poezie la edituri mici, `n tiraje foarte mici. Prima mea carte, cea din 1995, a ap\rut `n 187 de exemplare. C`t de mult `mi place ast\zi cifra asta! E aproape uman\, `n compara]ie cu tirajele la care viseaz\ autorii de succes, e cifrul unui mic trib care tr\ie[te departe de lumea fenomenal\, f\cut\ din putere [i cantitate, dincolo de tirania Tirajului. Eu, cu editurile mari nu am rela]ii grozave (eu, cu lumea puterii nu am avut troc), dar nu s`nt singurul [i nu m\ pl`ng, la urma urmei e vorba de poezie. Am avut `n presa noastr\ ecouri critice bune, ba chiar am fost tradus [i `n c`teva antologii din str\in\tate (bietul poet rom=n tradus `n nowhere!). Critica a scris onest [i destul despre c\rticelele mele (plachete, de fiecare dat\), de[i `n conceptul antologiei nu am folosit tehnica dosarului critic de receptare, a[a cum e moda. ~n postfa]\, Al. Cistelecan, c\ruia nu i-am mul]umit `ndeajuns pentru r\bdare [i `n]elegere, a rezumat p\rerile unora dintre ei, astfel c\ nu mai era cazul s\ reiau. Le fac poate o nedreptate criticilor care au scris despre c\r]ile mele, dar lista aceea de la finalul antologiilor mi s-a p\rut `ntotdeauna suspect\: e o privire pe furi[ `n oglinda vanit\]ii de a fi fost remarcat, un cenotaf pentru turi[ti veseli. Dac\ `]i face altul antologia, fotografia de etap\, mai treac\-mearg\, dar a[a pare c\ te fardezi singur, biet dandy `ntr-o lume a boteza]i-lor. Ca s\ r\spund, totu[i: poezia se scrie pentru cine [tie cine, nu pentru dosarul de receptare sau pentru vreun jubileu oarecare. Avem, cred, destinatarii pe care `i merit\m, chiar [i atunci c`nd o editur\ mai bun\ poate promova mai bine cartea. Cititorii dedica]i de poezie (mai mult de 187?) s`nt ca [i poe]ii buni rari, cu densitatea specific\ a metalelor pre]ioase. {i poetul [i cititorul dau dovad\ de temeritate exact `n acela[i timp `n care aleg s\ se `nt`lneasc\ `n aliajul imprevizibil al lumii poetice. CMU: E de acela[i soi, ca la primele `ncerc\ri, miracolul atingerii poeziei? E altul drumul, sau, `n logica alerg\torului cu ani de antrenamente `n spate, e mai u[or acum? NC: E greu s\ vorbe[ti despre miracole, cu c`t `naintezi `n selva obscur\ a vie]ii [i a poeziei. De[i ]i se pare c\ [tii mai multe, te treze[ti de fapt c\ prea pu]in ai habar despre modul `n care se `nt`mpl\ toate astea, chiar dac\ scrii poezie [i meditezi pe marginea poeziei altora scrisul nostru e legat de scrisul celorlal]i mai mult dec`t b\nuim. Totu[i, pe dup\ col]ul min]ii apare g`ndul c\ ai vrea s\ fii l\sat prie. Cartea se scria atunci, vezi bine, [i era publicat\ prin reviste tocmai pentru a-mi propune s\ nu uit s\ scriu despre ce m\ interesa. S\ scriu de m`n\, s\ nu uit. M\ interesa adic\ s\ v\d pe ce c\r\ri merg intelectualii rom=ni `n drumul lor zilnic ([i de noapte): spre pia]a central\ a cuvintelor sau la Curtea Regelui (expresiile `i apar]in lui Leszek Kolakowski). Pentru c\ mi se p\rea c\ intelectualii rom=ni, oric`t ar proba unii superbia inteligen]ei lor, mai ales intelectualii publici, fac o canoss\ pe la tot felul de cur]i administrative [i politice de care mai bine s-ar lipsi dac\ vor s\ fie crezu]i pe cuv`nt. Pentru c\ li se pare c\ trebuie s\ aib\ ceva func]ii pentru a se face mai bine auzi]i sau chiar pentru orgoliul lor ([i al familiei), de[i uit\ c\ misiunea unui adev\rat intelectual, chiar [i `n epoca noastr\ videocratic\, este s\ fie singular [i `nsingurat. Nu nep\s\tor. Nu s`nt un nega]ionist cu orice pre], cred c\ exist\ `nc\ printre noi intelectuali pentru care mai exist\ onoare [i demnitate, de nenegociat cu nici o putere lumeasc\. ~ns\ pe destui dintre intelectualii no[tri marcan]i `i une[te faptul de necontestat c\ nu au scris/ rostit un cuv`nt, `n agora, `mpotriva lui Ceau[escu (absolutistul central al istoriei noastre recente) din motivele bine [tiute ast\zi. Se ascundeau dup\ c\r]ile lor sau se certau `ntre ei precum acei copii din parabola lui Iisus, cu r\ut\]i [i afronturi care nu f\ceau posibil dialogul: o lume a surzilor, unii inteligen]i, vezi bine, dar nu mai pu]in surzi [i r\uvoitori, c\ci to]i strigau s\ fie auzi]i pentru binele public pe care `l doreau modelat dup\ chipul [i asem\narea lor. Guri care strig\ `mpotriva altor guri [i sunetul se pierde ca-ntr-o pe[ter\ de guri. Nimeni nu ascult\ pe nimeni [i to]i clameaz\ c\ s`nt profe]i nelua]i `n seam\. Nimeni nu vorbe[te de fapt cu oamenii, cu poporul, s\ nu spun vorb\ mare! Tr\im `n zgomotul produs de noi `n[ine [i credem c\ a[a e bine. Dar cu to]ii avem dreptatea noastr\, nu-i a[a? Dreptate f\r\ spirit comunitar nu se poate, `ns\. Chiar nu poate un om de valoare s\ stea acas\ [i s\-i lase pe Iliescu [i pe B\sescu (nu-l omit nici pe Emil Constantinescu, bine inten]ionat, dar `ncercuit de o camaril\ slab\) s\ dea medalii cui vrea? Nu mai refuz\ nimeni `n ]ara asta un pre[edinte sau o corpora]ie care acord\ premii [i recunoa[teri inclusiv financiare? Spiritul critic trebuie s\-[i aroge acest tip de orgoliu: al independen]ei de g`ndire [i de comportament care nu merge la Curtea Regelui, ci `n agora cuvintelor, printre oamenii din cetate. CMU: S`nt oameni care au primit medalii de la pre[edin]ii `n care, presupun, au crezut, pe care i-au sus]inut, dar ne putem `nchipui [i c\ un scriitor ar fi r\spl\tit strict pentru meritele sale artistice sau pentru critica adus\. E de refuzat orice decora]ie care vine de la Palat? (Sau de la o corpora]ie? Sau de la Prim\rie?) NC: Acum `mi dau seama c\ pot p\rea absolutist cu tot dinadinsul `n ochii unui eventual cititor, care nu `n]elege imediat fr\m`nt\rile provocate de asemenea discu]ii. Oamenii au probleme mai importante dec`t dilemele intelectualilor (s\ m\ duc la Palat, s\ nu m\ duc...), `n orice caz nu s`nt interesa]i de problemele de con[tiin]\ ale altora. Prin natura sa, `ns\, intelectualul este interesat tocmai de astfel de probleme, chiar cu riscul de a despica firul `n patru [i de a deveni cumva pis\log. ~mi asum riscul. Sigur c\ scriitorii [i intelectualii, arti[tii cu to]ii, s`nt [i ei oameni, cu sentimentele, afinit\]ile [i simpatiile lor, inclusiv politice. Nu po]i sta pe margine la nesf`r[it v\z`nd cum trec toate trenurile: sim]i nevoia s\ urci [i tu `ntr-unul, s\ faci parte dintr-o garnitur\, cum se zice. Scriitorul este personajul (de basm, de poveste, de telenovel\) care p\r\se[te uneori singur\tatea colibei
www.timpul.ro

`n pace, s\ nu te `ntrebe nimeni despre miracolul atingerii poeziei, mai ales c`nd nici tu nu [tii cum apare dac\ apare. Abrupt: nu e din acela[i soi, nici o atingere ulterioar\ nu se compar\ cu prima, chiar dac\ po]i s\ sim]i c\ e[ti mai poet dec`t la primele `ncerc\ri, mai solid `n articula]iile tale, inclusiv tehnice, mai connoisseur. Dar sentimentul plin\t\]ii, `n plin\ orbec\ial\ a tinere]ii, al `mbr\]i[\rii totului `n infinita lume a fragmentului nu poate fi egalat: e ca atunci c`nd e[ti `ndr\gostit [i sim]i c\ ]i se r\spunde. Tot ceea ce conteaz\ e Cel\lalt [i dac\ m-a[ da filozof acum l-a[ invoca pe Levinas, cu uitarea Celuilalt, de care ne facem cu to]ii, `ntr-un fel sau altul, vinova]i. C`nd iubim (adic\ scriem poezie) s`ntem topi]i `n chipul celui din fa]a noastr\, at`t de mult c\ al nostru nu conteaz\: s`ntem, acela[i Chip, de fapt. S`ntem comple]i `n `mbr\]i[are. Je est un Autre al lui Rimbaud poate fi `n]eles [i astfel, nu doar ca `nstr\inare. Dac\ m\ `nstr\inez c`nd scriu, o fac totu[i pentru a fi (cu) Cel\lalt. Limba noastr\ e `n acele momente `ntr-adev\r ca un fagure de miere [i vrem ca to]i s\ afle gustul iat\ deschiderea [i disponibilitatea poetului t`n\r. Iubim cu martori, cu toate ferestrele inimii deschise, [i nu ne ru[in\m. Mai t`rziu, ochii ni se deschid (cine sau ce ne face asta?) [i scriem poezie cu un soi de plato[\ care e dictat\ [i de orgoliul personal. Nu mai s`ntem unici, ci doar unii printre at`]ia care au scris (iubit) [i publicat (s-au `nsurat [i ei, ca toat\ lumea). Nu mai iubim cu natura noastr\ adamic\, fertil\ ci doar cu pielea, care minte [i `n[eal\, ca [i timpul. ~n iubirea adev\rat\, timpul st\ suspendat iar grijile zilei nu exist\. Totul e fraged, abia la `nceput, ca [i poezia care tocmai se na[te. Tot ce scriem pe urm\, chit c\ poate fi genial, nu este dec`t un regret prelung. Profesioni[tii scrisului se vor

amuza poate scrisul e un act de interpretare `n sine, nu de transcriere a senza]iilor. Dar eu vorbeam despre sentiment, iar sentimentul este cel mai greu, cum spunea poetul. Bun. Sper c\ am r\spuns c`t de c`t, de[i nu s`nt mul]umit de verbozitatea mea. Ceea ce nu ]iam spus e mai important. CMU: Dup\ cartea pe care ai publicat-o anul trecut Intelectualii rom=ni [i Curtea regelui unii confra]i, mai pu]in aten]i la revistele la care ai colaborat `n ultimii ani, au fost pl\cut surprin[i de consisten]a acestor texte, `n parte, dar [i puse laolalt\. E important pentru un scriitor s\ fie [i o voce `n spa]iul public? NC: Nu aveau de ce s\ fie aten]i c`nd publicam eu textele alea prin reviste, trebuie s\ public\m [i s\ citim relaxa]i. Dac\ nu le-au v\zut atunci, acum le mul]umesc pentru asta, pentru c\ au, iat\, disponibilitatea de a se l\sa surprin[i. Altminteri, cum ar mai fi receptat\ ca noutate cartea? Glumesc, `]i dai seama, pentru c\ o carte e o carte, chiar [i dac\ e f\cut\ din `nsumarea unor articole deja publicate [i ea poate suscita astfel un interes nou, m\car ca obiect. Eu am mai ad\ugat [i alte c`teva texte celor publicate anterior (adic\ miam dat silin]a s\ fiu autor, nu doar textier), `ns\ nu-l judec pe cel care va spune c\ o carte trebuie scris\ de la cap la coad\, cu un g`nd [i o re]et\ unice, pentru a nu l\sa, la adunarea unor texte vechi, impresia de compila]ie. Senza]ia de conven]ional survine tot din vina autorului, chiar dac\ a avut un proiect. Dac\ el nu poate produce `n cititor senza]ia unui `ntreg, a unei pove[ti `n sine `nseamn\ c\ nu este un bun narator, chiar dac\ se `nt`mpl\ ca nara]iunea s\ fie de natur\ eseistic\. {i eseurile pot avea farmecul lor, dac\ [tii s\ `]i poveste[ti ideile [i s\ pui `ntr-o proz\ bun\ g`ndirea pro-

ianuarie 2013

Interviu
sale pentru a merge inclusiv la Palat. Este treaba lui de ce o face, dar gestul decor\rii este unul public [i nu putem r\m`ne indiferen]i la ecourile sale `n lume. Atunci c`nd scriitorul binemerit\ de la patrie (ar fi trebuit s\ m\ hr\ni]i p`n\ la sf`r[itul zilelor mele `n Pritaneu, nu s\-mi da]i cucuta, spune p`n\ [i Socrate) gestul celui care ofer\ (pre[edintele, `n cazul nostru) este pus `n echivalen]\ cu al celui care prime[te. Dac\ scriitorul s-a ilustrat prin opera sa, nu ne r\m`n indiferente gesturile sale publice. Atunci c`nd un scriitor a spus ceea ce avea de spus [i nu a ]inut s\ fie partizanul cuiva (de[i, repet, ca om poate avea simpatiile sale) e de admirat verticalitatea sa, dar [i faptul `n sine al oferirii medaliei. Se `nt`lnesc dou\ spirite autentice, `n persoana celui care prime[te [i `n a celui care ofer\: ei s`nt egali prin gestul primirii [i al d\ruirii. La noi, `n destule ocaziuni, lucrurile nu stau a[a. Cei care au fost decora]i au [ezut cumva la dreapta oficialului care a f\cut asta, au servit, fie [i incon[tient, propagandei oficiale. Cei care au premiat nu aveau `ntotdeauna statura moral\ s\ fac\ asta. Exist\ o mistic\ a persoanei premiate `n Rom=nia. Cine a primit, va mai binemerita, cine nu, ne este indiferent. Exist\ [i un r`njet al puterii democratice, te asigur, ca [i o viclenie a ei `n a-[i atrage sus]in\tori. O s\-mi spui c\ individul izolat nu poate `nsemna ceva tocmai pentru c\ e izolat. O s\-]i spun c\ dimpotriv\, tocmai singularitatea e cel care face din el purt\torul credibil al unei idei ne`ndatorate circumstan]ialului [i politicului (tot o circumstan]\, chiar dac\ institu]ionalizat\). Un exemplu: atunci c`nd la Cotroceni au fost invita]i o serie de scriitori, oameni de cultur\ [i cet\]eni care aveau `n ochii institu]iei privilegiul de a binemerita de la patrie, singurul care a refuzat medalia oferit\ de Traian B\sescu a fost Vasile Paraschiv, un ne-intelectual [i ne-scriitor. Vasile Paraschiv, care a scris totu[i o carte despre via]a lui sub teroarea regimului comunist, a fost b\tut de Securitate pentru c\ a fost cel care a propus `nfiin]area de sindicate cu adev\rat libere `n Rom=nia, s-a opus politicii ceau[iste, a fost expulzat din ]ar\, dar a revenit `n Rom=nia unde le-a stat `n g`t comuni[tilor de la v`rf. Cei de la baz\ nu [tiau, desigur, nimic: marele mut este [i mare surd `n epoci cenu[ii. A fost un simplu muncitor [i a avut curajul s\ spun\ adev\rul inconvenabil. Ei bine, acest Vasile Paraschiv (mort, `ntre timp, `n 2011, f\r\ funeralii importante) a refuzat Steaua Rom=niei `n grad de cavaler, sub privirile uimite, poate amuzate, ale intelectualilor care nu-[i permiteau s\ strice protocolul preziden]ial. S\-]i reamintesc cum au sunat cuvintele lui Vasile Paraschiv, omul care l-a refuzat pe Ceau[escu iar acum `l refuza pe B\sescu: Domnule pre[edinte, v\ mul]umesc pentru `nalta distinc]ie ce a]i hot\r`t s\ mi-o acorda]i ast\zi, dar eu s`nt obligat s\ refuz primirea ei de la un comunist, la fel ca to]i ceilal]i care ne-au condus ]ara de la Revolu]ie [i p`n\ azi, `mpotriva c\rora eu am luptat din 1968 [i voi continua s\ lupt pe cale legal\ [i democratic\ p`n\ la ultima b\taie a inimii. Eu nu s`nt ca un c`ine, c\ruia dac\ `i dai o felie de salam el nu mai latr\, tace din gur\ [i te las\ s\ intri `n curtea st\p`nului [i s\ furi totul. Eu nu vreau de la dumneavoastr\, domnule pre[edinte, decora]ii, bani, func]ii etc. Eu vreau dreptatea [i adev\rul pentru `ntregul nostru popor, adic\ exact ceea ce a]i promis dumneavoastr\ poporului nostru `n noiembrie 2004 [i care pe mine m-a atras ca un magnet, dar din nefericire nu v-a]i respectat promisiunea f\cut\, m-a]i min]it [i m-a]i indus `n eroare [i pe mine, [i `ntregul nostru popor cu promisiuni pe care nu vi le-a]i respectat niciodat\. Cred c\ am vorbit iar prea mult. Dar nu po]i oferi scriitorilor decora]ii, ca Iliescu, unde mica recompens\ const\ `ntr-un loc de veci [i o fanfar\ la catafalc. Cinismul puterii, drapat `n negru mortuar, e de dispre]uit [i de respins, chiar dac\ `n]elegem grija guvernan]ilor de a-[i `ngropa decent scriitorii. S\-l ascult\m pe Eminescu: Noi voi morm`nt bogat,
www.timpul.ro

TIMPUL
nu-mi trebuie flamuri... Nu se puteau da ni[te bani poetului, `n aceast\ via]\, s\-[i pl\teasc\ restan]ele la chirie [i s\-i r\m`n\ [i pentru o sticl\ de vin pe care s-o bea `n cinstea Pre[edin]iei? Voi `ncheia cu cuvintele lui Pierre Drieu la Rochelle, din mult controversatul s\u Jurnal, pe care le-am folosit ca moto pentru cartea de la care a pornit discu]ia noastr\: la urma urmei, caracterul este forma cea mai des\v`r[it\ a inteligen]ei, din caracter `[i dob`nde[te inteligen]a forma, elegan]a, stilul. Sun\ estetic [i etic `n acela[i timp, nu-i a[a? CMU: Au fost c`teva dezbateri, polemici, certuri ale intelectualilor dup\ Revolu]ie. ~mi po]i da exemplul unei teme care crezi c\ s-ar fi cuvenit ori s-ar cuveni a fi adus\ `n primplan [i a fost/ este ocolit\? NC: M\ pui la grea `ncercare: nu am o memorie at`t de bun\ c`nd vine vorba s\ re]in marile dezbateri publice. S`nt zile `n care civismul e doar o form\ de oboseal\ ad\ugat\ celei personale. Tu nu sim]i nevoia s\ ie[i din larma lumii c`teodat\? M-a[ opri, totu[i, la discu]ia legat\ de punctul opt al Proclama]iei de la Timi[oara, o tem\ dez-b\tut\, r\z-b\tut\ [i cocolo[it\ de toate partidele politice `n to]i ace[ti ani. Lustra]ia pentru fostele cadre de conducere ale defunctului PCR era ceva demn de aten]ia contemporanilor: nu putem fi condu[i, direc]iona]i, manageria]i, cum vrei, de oameni care au avut p`inea [i cu]itul [i `n comunism [i care, mai ales, s-au ilustrat ca mici despo]i (`n siajul Marelui Despot) `ntr-o epoc\ `n care dialogul era ceva `n piesele de teatru sau `n filme ([i acolo, dresat de un scenarist abil), nu `n via]a de zi cu zi, unde predomina monologul. C\ acest punct opt era `mpotriva lui Iliescu sau a tuturor secretarilor de partid care mai apoi au devenit mah\ri capitali[ti pu]in import\: trebuia spus nu unei clase `nvechite, care [i-a avut rostul ei, poate (comunism `nseamn\ [i modernizare, sus]in sociologii, ia-l pe Emmanuel Todd, de pild\), nu doar planuri cincinale aiuritoare [i mecanism cinic nivelator), dar acum trebuie s\ se retrag\. Nu s-au retras [i atunci au retras dezbaterea `ns\[i, au f\cut-o un b`lci, un teren al discordiei na]ionale tocmai pentru ca intelectualii care o promovau s\ fie discredita]i de gregarii interesa]i. Omul simplu a devenit simplist [i a spus: ce-mi pas\ mie dac\ Iliescu [i V\c\roiu conduc ]ara at`ta vreme c`t am un salariu [i o p`ine pentru familie? Avea, desigur, dreptatea lui, `ns\ uita (el, omul simplist) ce s`nge au pl\tit al]i oameni pentru p`inea dat\ de Iliescu [i ai lui. Aceast\ dezbatere a fost dus\ `n patetic [i ruin\ [i totul s-a sf`r[it `n buna tradi]ie rom=neasc\: ceart\, vacarm, discreditare a ideii de bine public, de justi]ie, perpetuarea metehnelor de tip comunisto-fanariot [i a oamenilor care conduc ]ara pe principiul clanurilor. Punctul 8 de la Timi[oara asta dorea: s\ dea proceduri etice `ntr-o ]ar\ str\b\tut\ din ce `n ce mai mult de un curent amoral de amnezie. C`nd a fost legiferat, `n fine, nu mai era de actualitate: fo[tii `[i f\cuser\ deja plinurile [i puteau spune precum `mp\ratul roman c`nd a trecut Rubiconul: alea jacta est. Rubiconul rom=nesc nu a fost trecut `nc\, pentru c\ a fost de fapt secat [i [ters de pe harta memoriei colective. Acum p\[im cu to]ii prin albia lui nisipoas\ [i `ncerc\m s\ ne aducem aminte ceva. CMU: ~n cartea de eseuri pomenit\ mai sus ai scris despre Paul Goma ca despre un autor onest, spartan, care a m\rturisit, din tagma lui Zinoviev [i Soljeni]`n. ~]i `ntorc o `ntrebare pe care o puneai acolo: Are Goma, indiferent c`t de mult ar fi suferit, dreptul s\-i judece pe to]i? NC: Dup\ Gabriel Andreescu, recent venit la Craiova pentru a lua un premiu al revistei Mozaicul, nu are, cel pu]in nu `n m\sura `n care crede Goma `nsu[i. ~ns\ motiva]ia dlui Andreescu, el `nsu[i opozant al regimului `ntro anumit\ perioad\, este, uimitoare pentru un om dotat [i cu caracter, [i e sus]inut\ neprofesionist `n tonul celor care `[i motivau inaderen]a la protestele sale publice sus]in`nd c\ Goma, ca scriitor, nu are... cultur\. E spectaculos s\ vezi c`t\ continuitate este `ntre convingerile estetizante ale unor scriitori notabili din epoc\ [i cele profesate de Gabriel Andreescu, pentru care finul brici al lui Occam t\ia p`n\ acum, dup\ gustul meu, impecabil. Da, Goma nu are cultura lui Nicolae Manolescu `n materie de istorie [i teorie literar\, nici pe a lui Breban `n materie de Nietzsche sau pe a lui Ple[u `n chestiuni teologale. N-o are nici pe a lui Ion Negoi]escu, cel care semnase, printre pu]inii (trei) apelul lui Goma pentru Charta 77. ~ns\ nici unul dintre cei enumera]i de mine nu are cultura pe teren, probat\ cu fapte, a lui Goma `n materie de cunoa[tere a epocii `ntunecate `n care intelectualii [i scriitorii [i-au scris c\r]ile vie]ii lor. Caracterul `nseamn\ cultur\ major\, s\ spunem o dat\ r\spicat lucrul \sta. Restul e minorat livresc. Goma, iar nu stimabilii intelectuali enumera]i aici, este arheologul care d\ la iveal\ r\ul de sub funda]ia caselor noastre. Cum poate fi desprins\ lumea spiritului de pu[c\ria generalizat\ unde oamenii `[i duceau vie]ile, creau, iubeau [i mureau? Era cumva Rom=nia o poieni]\ unde muzele aterizau atrase de polenul emanat de intelectualii lui Ceau[escu? Cultur\ nu `nseamn\ oare ceva mai mult dec`t o `nsumare de cuno[tin]e briliante despre lume [i spirit? Nu `nseamn\ [i caracter, a[a cum este el definit de scriitorul francez mai sus citat? Nu `nseamn\ [i fapte, adic\ proiectarea decisiv\ a spiritului `n lumea sublunar\, cu t\ietura ad`nc\ pe care o face `n om, acolo unde esteticul [i eticul s`nt una [i aceea[i (Wittgen-

13
stein)? Faptul c\ Goma atac\ la baionet\ tot establishmentul (ei, nu chiar tot, lista lui Goma e mai scurt\ dec`t lista lui M. Sebastian, dac\ vre]i s\ compara]i!) ]ine nu doar de umorile scriitorului (ca revan[\ pentru lipsa de solidaritate a breslei cu propria-i persoan\), ci de apetitul lui pentru adev\rul nefalsificat, ca [i de for]a lui polemic\. Nu reprezint\ polemica b\rb\teasc\ terenul ideal pentru limpezirea unor situa]ii obscure din vie]ile [i faptele combatan]ilor? ~n pofida minusurilor culturale de tip canonic (ce-i imputa, de fapt, Andreescu) [i umane (Mo[ Repro[, cum singur s-a autocaracterizat), Goma este indicatorul de s\n\tate [i curaj al intelighen]iei na]ionale, prea mult dispus\ la troc [i compromis `n ultimii 70 de ani pentru a nu fi zg`l]`it\ din visul c\ldicel pe care-l viseaz\ dup\ o revolu]ie s`ngeroas\. Chiar nu pricepem c\ nu doar despre cultur\ e vorba aici, ci de moartea a sute de mii de oameni `n comunism, urmat\ de moartea a mii de oameni `ntr-o revolt\ s`ngeroas\ unde intelectualii no[tri au ap\rut doar la televiziune? Am `nviiiins!, se aude [i acum strig\tul ce anume am `nvins? A cui e victoria, asupra cui am repurtat-o? {i atunci e Goma vinovat c\ ne reaminte[te mereu asta? Uite, o s\ moar\ [i Goma, ultimul mohican al criticii violente, al catharsisului na]ional `ndelung am`nat [i ne va l\sa `n pace, sub clopotul nostru de sticl\ unde ne facem vise de m\rire [i a[tept\m vreun premiu Nobel pentru literatur\ sau m\car pentru pace. Consens [i Nobel la rom=ni. Vom avea pacea (nestricat\ de strig\tele lui) de a ne g`ndi mai bine la nimbul care ne `nconjoar\ frun]ile. C`nd `n jurul nostru se petrec adev\rate groz\vii, ]ara e furat\ ca-n codru, guvernan]ii s`nt pl\ti]i s\ asiste la furt, rom=nii caut\ de lucru `n afara ]\rii, iar o clas\ de postfanario]i (hai s\ recitim ce spune Petru Cre]ia despre v`na noastr\ sec\tuit\ `n Eseuri morale) se `mbuib\ `n dispre]ul masei, oamenii de cultur\ s`nt subpl\ti]i pentru munca lor e de vin\ Goma c\ vede cu adev\rat de unde vine r\d\cina R\ului. S\racul Goma, dac\ ar fi t\cut complice ar fi avut statui `n ]ara asta [i nu trebuia dec`t s\-[i gestioneze `nc\ din via]\ succesul social. CMU: F\r\ leg\tur\ cu succesul social, o `ntrebare de final: Ce `]i dore[ti, ca scriitor? {i o alt\ dorin]\, nelegat\ de scris? NC: Timp de scris [i putere de a `n]elege lumea, inclusiv putere de a c\l\tori [i de a pl\smui `n\untrul a ceea ce ne este dat ca lume. Limpezimea versurilor din Desiderata, poemul lui Max Ehrmann: Go placidly amid the noise and haste,/ and remember what peace there may be in silence./ As far as possible without surrender/ be on good terms with all persons./ Speak your truth quietly and clearly;/ and listen to others,/ even the dull and the ignorant;/ they too have their story. Putere `n]eleas\ ca for]\ a surprinderii a evenimentului, `n sensul definit de Slavoj Zizek acel absolut fragil, a ceea ce este delicat [i pre]ios `n existen]a noastr\, tulpini, ml\di]e ale viitorului, c\ci eveniment nu este ceea ce se petrece acum sub ochii no[tri, ci ceea ce ne solicit\ de departe, se apropie de noi, ne prelungesc `n viitor, ne cheam\ acolo, provoc\ri [i promisiuni av`nd structura a ceea ce Derrida nume[te neprev\zutul care va veni (John Caputo). Desigur, tr\iesc [i eu, cum pot, `n marea promisiune a poeziei. Dac\ nu sun\ blasfemic, poetul face, cu m`na sa p\c\toas\, ceea ce face [i Creatorul divin: nu creeaz\ lumea, `ns\ o protejeaz\. ~n terminologia lui Whitehead, Dumnezeu este poetul lumii, c\l\uzind-o cu o bl`nd\ `ng\duin]\, dup\ propria sa viziune a adev\rului, frumuse]ii [i binelui. Dumnezeu ca poet [i protector al lumii iat\ o imagine puternic\ la care poetul lucreaz\ av`nd `n minte splendoarea Fiin]ei eterne. Nu e nimic, a[adar, nelegat de scris: scrisul e un munte de urcat, `n mintea [i spiritul meu. Sufletul se mai `ncrunt\ uneori la vorba asta, dar accept\ [i el cu `ng\duin]\. Mai ales c`nd a `mplinit 50 de ani pe p\m`nt (adic\ o biat\ secund\ `n Pleroma).

ianuarie 2013

14
FRAGMENTARIUM JAPONEZ

TIMPUL

Est-Vest

Shunkin (1)
JUNICHIRO TANIZAKI
N\scut\ `n familia unui negu]\tor de prafuri [i alifii din Osaka, Mozuya Koto e mai bine cunoscut\ dup\ pseudonimul ei artistic, Shukin. S-a stins din via]\ `n a paisprezecea zi de brum\rel `n al 19-lea an din Era Meiji (1886) [i a fost `ngropat\ `n cimitirul unui templu buddhist apar]in`nd Sectei T\r`mului Pur din cartierul Shitadera din acela[i ora[. Nu mai mult de acum c`teva zile treceam chiar pe l`ng\ acel templu [i m-am g`ndit s\ m\ opresc [i pe la morm`ntul artistei. L-am `ntrebat pe administratorul cimitirului cum s\ fac s\ ajung la mormintele familiei Mozuya, iar el m-a condus pe o latur\ a cl\dirii principale. Genera]ii `ntregi de Mozuya se odihneau acolo la umbra unui p`lc de camelii venerabile, dar nici una dintre pietrele de c\p\t`i nu p\rea s\-i apar]in\ lui Shunkin. I-am povestit pu]in administratorul despre ea [i i-am spus c\ dup\ p\rerea mea [i morm`ntul ei ar trebui s\ fie tot acolo, `n acel cimitir. Dup\ ce s-a g`ndit bine pre] de c`teva momente, omul [i-a dat [i el cu p\rerea: P\i, poate o fi \la de pe deal. {i m-a condus la ni[te trepte care duceau c\tre coasta abrupt\ de la estul l\ca[ului de odihn\. Acum, poate c\ [ti]i c\ Altarul shinto Ikutama e construit pe-o culme care domin\ cartierul Shitadera, iar coasta estic\ urc\ din curtea templului buddhist c\tre altar [i este bine `mp\durit\, un lucru mai degrab\ neobi[nuit `n Osaka. Piatra de morm`nt pe care o c\utam era `ntr-o poieni]\, undeva cam la jum\tatea urcu[ului. Pe ea era inscrip]ionat: Mozuya Koto, numit\ [i Shunkin Decedat\ la 14 octombrie ~n cel de-al 19-lea an din Meiji La v`rsta de 57 de ani. Pe-o latur\ a monumentului mai scria: A[ezat\ aici de discipolul ei, Nukui Sasuke. De[i nu fuseser\ c\s\tori]i legal, Shunkin [i discipolul ei, renumitul maestru de shamisen Nukui Sasuke, tr\iser\ `mpreun\, ca so] [i so]ie, ceea ce f\cuse ca `n final morm`ntul ei s\ nu se afle al\turi de cele ale restului familiei. Administratorul mi-a mai povestit una [i alta despre familia Mozuya: cum c\ ajunseser\ la sap\ de lemn cu mult\ vreme `n urm\, c\ aproape nimeni nu mai venea s\ viziteze mormintele, iar c\ la a lui Shunkin nu se duceau deloc. Nici prin cap nu mi-a trecut c\-s din aceea[i familie, mi-a mai spus el. Deci morm`ntul \sta e p\r\sit? l-am `ntrebat. Ba nu, zise el, nu tocmai. O doamn\ `n v`rst\ de prin Haginochaya... s\ tot aib\ la vreo [aptezeci de ani... mai d\ pe-aici o dat\ sau de dou\ ori pe an. Se roag\. Pune ni[te flori, aprinde be]i[oare de t\m`ie [i-apoi... B\rbatul se opri [i-mi ar\t\ cu degetul c\tre un alt morm`nt, aflat la st`nga celui al lui Shunkin. Vede]i piatra aia mic\ de l`ng\ morm`nt? Imediat ce termin\ se duce [i face [i acolo acela[i lucru. {tiu c\ d\ [i bani la templu ca s\ aib\ grij\ de ambele morminte. M-am dus s\ m\ uit [i eu la cealalt\ piatr\ de morm`nt. Era cam jum\tate din m\rimea celei a lui Shunkin [i avea urm\toarea inscrip]ie: Nukui Sasuke, numit [i Kindai Discipol al lui Mozuya Shunkin Decedat la 14 octombrie `n cel de-al 40-lea an din Meiji La v`rsta de 82 de ani. A[adar, acesta era morm`ntul renumitului interpret. Piatra lui de morm`nt era mai mic\ dec`t cea a lui Shunkin, iar pe ea Sasuke se descrisese pe sine drept discipolul ei o indica]ie a respectului ad`nc pe care i-l purta [i dincolo de moarte. Am stat acolo pe panta aceea abrupt\. l`ng\ cele dou\ pietre sc\ldate `n lumina soarelui de dup-amiaz\ t`rzie [i mam uitat `n jos la ora[ul care mi se `ntindea sub picioare. ~ntinderea deluroas\ care se vede p`n\ departe, la Templul Tenno c\tre vest nu se va fi schimbat prea mult de-a lungul istoriei tumultoase a ora[ului Osaka. Iarba [i frunzele s`nt acoperite acum de cenu[\, de parc\ ar fi atinse de moarte, iar copacii maiestuo[i s`nt usca]i [i plini de praf, f\c`nd ca `ntregul peisaj s\ arate mai degrab\ ponosit. C`nd `ns\ vor fi fost s\pate aceste morminte totul trebuie s\ fi fost plin de via]\. Chiar [i acum se poate spune c\ acesta este cel mai lini[tit loc de odihn\ etern\ din ora[ [i, `n mod clar, cel cu cea mai frumoas\ vedere. Maestru [i discipol, `mpreun\ `n somnul lor nesf`r[it, lega]i de-o soart\ misterioas\, vegheaz\ asupra celui mai animat ora[ industrial din Orient, asupra nenum\ratelor cl\diri `nalte care str\pung p`cla `ntunecat\. Osaka de acum este aproape de nerecunoscut pentru cineva care va fi fost contemporan cu Sasuke, dar aceste dou\ pietre de morm`nt r\m`n m\rturia iubirii lui pentru Shunkin. Familia lui Sasuke apar]inea sectei buddhiste Nichiren, iar mormintele lor mai pu]in cel al lui Sasuke erau la un templu din Hino, `n provincia Omi, unde, de altfel, se n\scuse [i el. Dar pentru c\ `[i dorise at`t de mult s\ fie `ngropat l`ng\ Shunkin, Sasuke abandonase credin]a str\mo[ilor [i se convertise la secta T\r`mului Pur. Se spune c\ toate preg\tirile pentru cele dou\ morminte, precum [i m\rimea [i pozi]ia pietrelor, fuseser\ f\cute `nc\ din timpul vie]ii lui Shunkin. Plasate pe lespezi joase, piatra ei de morm`nt era `nalt\ de vreo doi metri, `n timp ce a lui de-abia trecea de unul. Un pin la dreapta morm`ntului lui Shunkin `[i `ntindea protector deasupra ei ramurile verzi, `n timp ce monumentul lui Sasuke, mai la st`nga, era chiar la limita crengilor. Imaginea celor dou\ pietre de morm`nt era [i ea un memento al credin]ei cu care Sasuke `[i servise `n via]\ `nv\]\toarea, av`nd grij\ de orice nevoie a ei. P\rea c\ [i pietrele aveau suflete, iar el continua s\-[i g\seasc\ lini[tea `n fericirea ei. Am `ngenuncheat un moment la morm`ntul lui Shunkin, dar mi-am purtat cu afec]iune m`na peste monumentul lui Sasuke, a m`ng`iere. M-am mai plimbat o vreme pe deal p`n\ c`nd soarele s-a ascuns undeva `n spatele ora[ului. Am intrat de cur`nd `n posesia unei c\r]ulii de numai [aizeci de pagini, legat\ de m`n\ [i tip\rit\ cu caractere mari pe h`rtie f\cut\ tot manual, intitulat\ Via]a lui Mozuya Shunkin, care mi-a suscitat interesul pentru via]a [i opera artistei. Din c`te mi-am putut da seama, la cea de-a doua comemorare a decesului maestrei sale, Sasuke trebuie s\ fi rugat pe cineva s\ pun\ cap la cap o biografie pentru a fi distribuit\ celor apropia]i. Numai el ar fi avut acces la toate acele informa]ii a[a c\ totul poate fi considerat a fi real, de[i textul este scris `n stil tradi]ional, iar Sasuke este men]ionat la persoana a treia. Iat\ ce spune Via]a: Mai multe genera]ii ale familiei Mozuya au fost proprietare ale unei spi]erii `n cartierul Dosho din Osaka sub numele de Mozuya Yasuzaemon. P\rintele lui Shunkin era al [aptelea `n aceast\ linie de spi]eri. Provenit\ din familia Atobe din Kyoto, Shige, mama lui Shunkin, i-a n\scut so]ului ei doi fii [i patru fiice. Shunkin s-a n\scut pe 24 mai, `n cel de-al doisprezecelea an al Erei Bunsei (1829), a doua ca v`rst\ `ntre fete. De copil, Shunkin s-a dovedit a fi nu numai nespus de inteligent\, dar [i binecuv`ntat\ cu gra]ie aristocratic\ [i frumuse]e de neimaginat. De la trei ani a `nceput s\ danseze, iar mi[c\rile `i veneau f\r\ mare efort aparent, iar gesturile `i erau mai iscusite dec`t cele ale oric\rei alte dansatoare profesioniste. Maestrul ei era peste m\sur\ de uimit de talentul ei ne]\rmurit. Ce minunat! exclama el. Frumuse]ea [i talentul acestei feti]e i-ar fi de-ajuns pentru-a ajunge una dintre cele mai renumite geisha din `ntreaga Japonie. E pur [i simplu p\cat c\ s-a n\scut `ntr-o familie bun\! Shunkin a `nceput s\ citeasc\ [i s\ scrie tot de la o v`rst\ fraged\, progres`nd at`t de repede `nc`t nu i-a trebuit prea mult pentru a-[i dep\[i fra]ii mai mari. Dac\ lu\m `n considerare faptul c\ Sasuke este cel care producea aceste informa]ii, iar el o idolatriza pe Shunkin, nu se [tie c`t de mult\ baz\ se poate pune pe ceea ce se spune acolo. Pe de alt\ parte, alte surse indic\ [i ele c\ Shunkin fusese binecuv`ntat\ cu gra]ie [i frumuse]e aristocratice. Pe vremea aceea majoritatea femeilor erau scunde, iar despre Shunkin se spune c\ nu avea mai mult de un metru [i jum\tate `n\l]ime, cu un corp perfect modelat, cu tr\s\turi fine [i `ncheieturi [i glezne delicate. O fotografie de a ei de pe la 36 de ani o arat\ cu un oval al fe]ei clasic [i cu caracteristici at`t de fragile `nc`t par aproape ireale. Marcat\ de vreme, fotografia, f\cut\ c`ndva prin anii [aizeci ai secolului al nou\sprezecelea este [tears\ ca o amintire de demult [i nu reu[e[te s\ m\ impresioneze prea tare. Eu unul nu v\d `n acea imagine `nce]o[at\ dec`t rafinamentul obi[nuit al unei doamne din elita comercial\ a Osak\i o doamn\ foarte frumoas\, f\r\ doar [i poate, dar nu una care s\ te surprind\ `n mod special. Femeia din
www.timpul.ro

Junichiro Tanizaki (1886-1965)

ianuarie 2013

Est-Vest
poz\ arat\ de 36 de ani, dar ar putea foarte bine s\ fie [i cu zece ani mai t`n\r\. Fotografia a fost f\cut\ la mai bine de dou\zeci de ani dup\ ce Shunkin `[i pierduse darul vederii, dar `n poz\ nu pare s\ fie dec`t o femeie cu ochii `nchi[i. Se spune c\ surzii arat\ ridicol, iar orbii `n]elept: `ncerc`nd din r\sputeri s\ aud\ ce spun cei din jur, surzii `[i `ncrunt\ spr`ncenele, `[i deschid gurile [i `[i holbeaz\ ochii, `[i `nclin\ capul ba `ntr-o parte, ba `n alta [i par complet stupizi, pe c`nd orbii stau calmi, cu capetele aplecate pu]in de parc\ ar medita, ceea ce `i face s\ par\ foarte concentra]i. Pe de alt\ parte, s`ntem at`t de obi[nui]i cu imaginea ochilor plini de compasiune cu care Buddha [i to]i boddhisatva se uit\ la toate fiin]ele, `nc`t ochii `nchi[i ne par mai plini de bun\tate dec`t cei deschi[i, ba chiar ne inspir\ respect. Shunkin era o femeie at`t de mic\ [i de delicat\, `nc`t aproape c\ sim]i `n ochii ei `nchi[i un sentiment de compasiune la fel de puternic precum cel din ochii prea-milostivei zei]e Kannon. Nu [tiu s\ mai existe o alt\ imagine a lui Shunkin `n afar\ de aceasta. Pe vremea tinere]ei ei arta fotografiei nu fusese `nc\ introdus\ `n Japonia, iar `n anul `n care fusese f\cut\ cea la care m\ uitam acum Shunkin a suferit o tragedie at`t de mare `nc`t nu se va mai fi l\sat fotografiat\ dup\ ea. A[adar, aceasta imagine [tears\ este singura pe care ne putem baza pentru a ne-o `nchipui pe artist\. S`nt convins c\ nu am reu[it s\ ofer dec`t o impresie vag\ [i nepotrivit\ a `nf\]i[\rii lui Shunkin, dar fotografia `n sine este probabil [i mai vag\ dec`t ce pot descrie cuvintele mele. Realizez deodat\ c\ Sasuke [i-a pierdut [i el vederea `n acela[i an `n care a fost f\cut\ aceast\ poz\, anul `n care Shunkin `mplinise treizeci [i [ase de ani, deci cam a[a trebuie s\ fie ar\tat ultima dat\ c`nd a v\zut-o. S\ fi fost imaginea pe care [i-o amintea Sasuke la b\tr`ne]e la fel de [tears\ precum cea din aceast\ fotografie? Sau poate c\ imagina]ia `i `nlocuise treptat amintirea din ce `n ce mai vag\ pe care i-o purta? Crease el, oare, imaginea unei alte femei `nc`nt\toare, cu totul diferit\ de cea a femeii din fotografie? Via]a lui Shunkin continu\ cu acest fragment: Drept urmare, p\rin]ii ei o tratau ca pe o bijuterie pre]ioas\ [i o favorizau mai presus de to]i ceilal]i cinci fra]i [i surori. Din p\cate, c`nd a `mplinit opt ani, Shunkin s-a `mboln\vit la ochi [i nu a trecut prea mult\ vreme p`n\ c`nd [i-a pierdut vederea cu totul. P\rin]ii fetei erau complet d\r`ma]i de durere, iar maic\-sa `[i pierduse min]ile de m`hnire [i era plin\ de sil\ de `ntreaga lume din cauza nenorocirii copilei ei. Shunkin a trebuit s\ renun]e la dans [i s-a dedicat trup [i suflet studiului de koto [i shamisen [i c`ntatului vocal. Din acel moment t`n\ra [ia dedicat via]a muzicii. Clar nu se spune nic\ieri despre ce fel de boal\ la ochi era vorba, iar incidentul nu mai apare men]ionat nic\ieri `n volum. Sasuke `ns\ se pare c-ar fi spus odat\: V`ntul nu-[i poate st\p`ni gelozia pe copacii `nal]i. Numai pentru c\ era mai frumoas\ [i mai talentat\ dec`t al]ii, maestra mea a fost de dou\ ori `n via]\ victima geloziei altora. Toate necazurile ei au provenit din acele dou\ atacuri. Din cuvintele lui s-ar putea deduce c\ anume situa]ii speciale ar fi stat la originea afec]iunii lui Shunkin. Cu alt\ ocazie, acela[i Sasuke ar fi spus c\ maestra lui ar fi c\zut victim\ unui caz de oftalmie purulent\. E-adev\rat c\ Shunkin fusese mai mult dec`t r\sf\]at\ de mediul `n
www.timpul.ro

TIMPUL
care se n\scuse, dar era at`t de vesel\, de dr\gu]\ [i de plin\ de via]\, at`t de politicoas\ cu to]i cei care `i st\teau la dispozi]ie, `nc`t se `n]elegea foarte bine cu toat\ lumea. ~mp\rt\[ea cu to]i fra]ii [i cu toate surorile leg\turi ad`nci [i p\rea s\ fie pl\cut\ de to]i cei din cas\. Cu toate astea, se spune c\ doica mezinei familiei i-ar fi purtat `n secret o pic\ ad`nc\ din pricina c\ era preferata p\rin]ilor. {i cum oftalmia purulent\ este o infec]ie a membranelor mucoase ale ochilor, este foarte posibil ca Sasuke s\ fi `ncercat s\ indice c\ doica ar fi fost cumva implicat\ `n pierderea vederii de c\tre Shunkin, fie c\ avea sau nu o baz\ real\ pentru a se g`ndi at`t de departe. Temperamentul lui Shunkin, care s-a manifestat din plin mai t`rziu `n via]\, te-ar putea face s\ te `ntrebi dac\ nu cumva un incident de genul celui descris de Sasuke ar fi putut fi la baza personalit\]ii ei violente. Pe de alt\ parte `ns\ p\rerile lui Sasuke nu s`nt neap\rat de crezut, mai ales c\ aceasta nu era singura ocazie `n care triste]ea cauzat\ de nenorocirea lui Shunkin `i otr\vea mintea c\tre cei din jur. Cel mai probabil suspiciunile lui despre doic\ nu aveau nici un suport real. ~n ceea ce m\ prive[te, nu am de g`nd s\ dezleg aici misterul afec]iunii lui Shunkin, ci doar s\ men]ionez c\ [i-a pierdut vederea la v`rsta de opt ani. {i de asemenea, Shunkin a trebuit s\ renun]e la dans [i s-a dedicat trup [i suflet studiului de koto [i shamisen [i c`ntatului vocal. Din acel moment, t`n\ra [ia dedicat via]a muzicii. A[adar, Shunkin se `ndreptase c\tre muzic\ din cauz\ c\ orbise. Sasuke m\rturisea c\ ea `i spusese de multe ori c\ adev\ratul ei talent era dansul [i c\ to]i cei care `i l\udau calit\]ile de c`nt\rea]\ la koto [i shamisen nu `i [tiau, de fapt, adev\rata natur\: de-ar fi avut `nc\ darul vederii, ar fi fost o dansatoare des\v`r[it\. Sigur c\ era `n aceste vorbe un anumit nivel de arogan]\, de parc\ Shunkin `ncerca cumva s\ demonstreze c`t de mult realizase `ntr-o art\ pentru care nu avea talentul necesar. Dar se prea poate [i ca Sasuke s\-i fi exagerat spusele. Pare foarte posibil ca o vorb\ de-a ei spus\ la `nt`mplare s\-l fi impresionat at`t de tare `nc`t s\ revenit la ea tot timpul ca la o dovad\ a superiorit\]ii persoanei lui Shunkin. B\tr`na din Haginochaya care `nc\ mai vine s\ se-ngrijeasc\ de cele dou\ morminte este Shigizawa Teru, unul dintre membrii de vaz\ ai {colii de koto Ikuta. I-a servit at`t pe Shunkin c`t [i pe Sasuke `n ultimii lor ani de via]\. Am auzit [i eu c\ maestra era foarte iscusit\ la dans, mi-a spus ea, dar a-nceput s\ `nve]e koto [i shamisen de pe la patru sau cinci ani [i-a continuat s\ exerseze cu regularitate `nc\ de la a[a o v`rst\ fraged\. Nu s-a apucat de muzic\ numai pentru c-a orbit. ~n vremurile alea, toate domni[oarele de familie bun\ `ncepeau s\ studieze muzic\ de timpuriu. Se spune s\ la numai nou\ ani, feti]a a memorat o pies\ foarte lung\ de koto dup\ ce-o auzise numai o dat\ [i-apoi a c`ntat-o la shamisen singur\-singuric\. Era genial\, f\r\ doar [i poate nu cred c\ o persoan\ obi[nuit\ ar fi fost `n stare de asemenea performan]\. ~mi imaginez c\ dup\ ce [i-a pierdut v\zul a studiat `nc\ [i mai abitir. Trebuie s\ se fi dedicat instrumentelor [i c`ntului cu trup [i suflet. Poate c\ Teru are dreptate, iar adev\ratul talent al lui Shunkin chiar era la muzic\. Pe undeva parc\ [i eu am dubii cu privire la calit\]ile ei de dansatoare. a deveni muzician profesionist; `n fond, nu avea de ce s\-[i fac\ probleme c\ nu avea din ce tr\i. C`nd [i-a deschis propria [coal\ de muzic\ a f\cut-o din alt motiv, pentru c\ predatul nu a fost niciodat\ singura ei surs\ de venit. Renta lunar\ pe care o primea de la p\rin]i, de[i nu era tocmai `ndeajuns pentru a-i satisface gustul pentru lux, era oricum mult mai mare dec`t ceea ce f\cea din muzic\. La `nceput trebuie s\ fi exersat cu at`ta abnega]ie, pur [i simplu din pl\cere, f\r\ s\ se g`ndeasc\ vreun moment la viitor, dezvolt`ndu-[i talentul natural prin intermediul pasiunii pentru muzic\. Nu e, deci, de mirare, c\ Via]a ne spune: pe c`nd avea deja paisprezece ani, Shunkin era la un nivel at`t de avansat `nc`t nici un alt discipol `ntre colegii ei nu se putea compara cu ea. Discipolul ei, Shigizawa Teru mai spune: Maestra se l\uda adesea cum c\ `nv\]\torul ei, Shunsho, care era renumit pentru a fi fost foarte sever cu elevii lui, nu a certat-o niciodat\. Ba dimpotriv\, o l\uda cu varii ocazii. Mai spunea [i c\ Shunsho se ocupa personal de munca ei [i c\ era minunat de bun [i de bl`nd cu ea, `nc`t nu `[i putea imagina de ce altora le era at`t de fric\ de el. Talentul ei nem\rginit trebuie s\ fi fost cauza acestui tratament preferen]ial. A[a c\ Shunkin nu a fost niciodat\ `n situa]ia de a suferi pe perioada preg\tirii ei ca muzician. Sigur c\ faptul c\ Shunkin era una dintre fetele bogatei familii Mozuya trebuie s\ fi contribuit [i el la tratamentul preferen]ial. ~n fond, nici un maestru, oric`t de strict, nu ar fi avut motive s\ fie la fel de sever cu ea cum era cu copiii muzicienilor profesioni[ti. Nici faptul c\ lui Shunsho `i era mil\ de feti]a a c\rei copil\rie se sf`r[ise at`t de brusc cu pierderea vederii nu este de ignorat. Dar talentul ei, mai presus de orice altceva, trebuie s\ fi fost principalul motiv al admira]iei [i afec]iunii maestrului. Shunsho se `ngrijora `ntotdeauna din cauza ei mai mult dec`t din cauza propriilor copii. Ori de c`te ori se `nt`mpla ca Shunkin s\ lipseasc\ de la o lec]ie pentru c\ nu se sim]ea bine, maestrul trimitea imediat pe cineva s\ se intereseze de starea ei. Ba c`teodat\ se ducea chiar el s\ o viziteze. Nu era un secret c\ era nespus de m`ndru s\ o aib\ pe Shunkin drept discipol. Celorlal]i `nv\]\cei, copii de muzicieni de carier\, le spunea: Mai uita]i-v\ [i voi la micu]a Mozuya! Mult nu mai e p`n\ o s\ fi]i nevoi]i s\ v\ c`[tiga]i p`inea din instrument [i nici unul nu s`nte]i nici m\car la nivelul copilei. (Shunsho avea obiceiul s\ se refere la Shunkin f\r\ s\ foloseasc\ limbajul de polite]e, cel mai probabil datorit\ faptului c\ `i fusese maestru [i surorii ei mai mari [i era [i prieten de familie.) Se spune c\ Shunsho s-ar fi sup\rat r\u de tot odat\ c`nd i s-a atras aten]ia c\ este totu[i mult prea `ng\duitor cu fata. Cu c`t un maestru e mai strict, cu at`t mai bine. S`nt convins c\ de-a[ certa-o, ar exersa [i mai bine dec`t o face acum. Dar cu str\lucirea, cu talentul ei natural, s-ar apuca imediat s\ `nve]e f\r\ nici un ajutor din partea mea. De-a[ sta tot timpul cu gura pe ea, ar deveni at`t de bun\ `nc`t voi to]i ceilal]i ar trebui s\ pune]i capetele jos ru[ina]i. Numai c\ familia ei este bogat\, a[a c\ ea nu va trebui s\-[i c`[tige existen]a din muzic\. De-aia depun eu tot efortul \sta ca s\ `nv\] ni[te capete p\trate `n loc s\ m\ concentrez numai asupra preg\tirii ei. Nu [tiu deloc de ce v\ pl`nge]i voi [i nu ea! (continuare `n num\rul viitor) Traducere din limba japonez\ de George {ipo[

15
BURSA C|R}ILOR

Sandor Zsigmond Papp, Vie]i m\runte, traducere din limba maghiar\ de Marius Tabacu, Editura Polirom, 2012, 384 p.

~ntr-un ora[ fictiv, locuitorii rom=ni, maghiari [i germani, aduna]i cu to]ii sub umbrela imperativelor dictate de vremurile `n care s-a `nt`mplat s\ se nasc\ tr\iesc sub teroarea istoriei: de la nesiguran]a din anii de dup\ sf`r[itul r\zboiului, p`n\ la c\derea comunismului [i `nceputurile unei vie]i noi, de care oamenii ar fi gata s\ se bucure, dac\ ar reu[i s\ vad\ dincolo de harababura iscat\. Personajul principal al romanului este, nea[teptat, un apartament, 24, de la etajul al doilea, de pe strada Str\duin]ei, num\rul 79. Apartamentul `[i schimb\ locatarii cu indiferen]a cenu[iului reav\n, `mbibat pentru totdeauna `n pere]i: un delator sinuciga[, un [tab de partid sc\p\tat, un tor]ionar pe care schimbarea de regim nu-l `mpiedica s\-[i vad\ de-ale lui, cum [tie el mai bine. Una dintre calit\]ile esen]iale ale romanului este dorin]a [ugubea]\ [i capricioas\ de a povesti, prin care cititorul simte nemijlocit atmosfera `mb`csit\ a ar[i]ei ora[ului, inspir\ mirosul sarmalelor, care n\p\de[te toate cotloanele cl\dirii, se las\ ademenit de sf`rcurile `nt\rite sub bluze sau `[i simte t\lpile spintecate de noroiul pietrificat. (Irodalmi Jelen) Dac\ ne imagin\m fericirea ca pe un lac, cum poate ea sa `ncap\ mai t`rziu `ntr-un p\h\rel de p\linc\? Dar nu mai are nici o importan]\. E o `n[el\torie delicat\ [i inevitabil\ a vie]ii, care nu poate fi nici m\surat\, nici c`nt\rit\, pentru ca nu exist\ o unitate de m\sur\ acceptabil\, e doar plin\ de taine, de mii [i mii de nuan]e ale `ntunericului. (Sandor Zsigmond Papp)

***
Chiar dac\ Shunkin se dedicase instrumentelor [i c`ntului cu trup si suflet, nu cred s\ fi avut nici cea mai mic\ inten]ie de

ianuarie 2013

16

TIMPUL

Bursa c\r]ilor

Mandragora
O editur\ `[i fixeaz\ reperele evolu]iei
Fragmentul prezentat este parte a lucr\rii `n preg\tire: ABC BD prilej de `ncercare a identific\rii voca]iilor educative [i ini]iatice a benzilor desenate contrapuse dezvolt\rii celor afla]i la v`rsta copil\riei. ~n primul r`nd este facilitat accesul spre limbajul specific [i utilizarea sa, al\turat\ dob`ndirii competen]elor legate de artele vizuale. Ca urmare a identific\rii [i exemplific\rii genurilor `n care se `nscriu scenariile autorilor realizatori ai produc]iilor `n discu]ie, tinerii cititori au posibilitatea cunoa[terii gamei posibilit\]ilor generatoare de subiecte ale operelor scriitorilor, `nva]\ mecanismele crea]iei [i intr\ `n coresponden]\ cu procedeele artistice care le definesc.
peste tot prezent\ umbra mereu sinistr\ a mor]ii. Sondarea suferin]ei chinuitoare cauzat\ de pr\bu[irea `n abisul neantului mistic este declan[at\ de succesiunea tr\irilor provocate de ororile r\zboiului. ~nt`lnim un text al dialogurilor plasate `n bule, a c\ror parcurgere las\ (firesc) disponibilitate interpret\rii simbolurilor. t\]ii sale. Probabil c\ descrierea astfel abordat\, `n ciuda suficientului temei al autenticit\]ii [i a multiplelor surse de documentare ar fi fost lipsit\ de meritul pregnan]ei reliefului dat de amploarea cuvenit\ unui astfel de parcurs, de aura legendar\ care-i contureaz\ deplina imagine a personalit\]ii recunoscute `n toat\ lumea sportiv\. Scenaristul George Dr\gan alege un alt mod de expunere a vie]ii performerului. Profunzimea filonului nev\zut al povestirii confer\ `n plus subtilitate [i consisten]a amplas\rii pe scara planetar-global\ privitoare la acoperirea extinderii faptelor de arme comise. Op]iunea al\tur\rii Dun\rii, Deltei [i a marelui campion rom=n, pare asemenea reuniunii afluen]ilor cule[i dea lungul Europei, `n marele bazin hidrografic danubian, aduna]i `n fluviul care se lini[te[te pe `ntinderea deltei, apoi in largul m\rii [i hr\ne[te prin aportul debitului s\u apele oceanul planetar. Procesul dezv\luit de autorul scenariului are inclus\ derularea `nc\rc\turii concomitente, ascuns\ a r`urilor colectoare alc\tuit\ din legendele [i miturile izvor`te din teritoriile parcurse, `n povestea care aveau s\-i `ntrupeze statura olimpian\ a lui Ivan [i odat\ cu toate acestea istoria devenirii prin realizarea viselor de zbor pornite din copil\rie. S`nt cumulate prorocirea lui Gamayun, simbioza cu Dun\rea, convie]uirea cu fratele stuf, cu p\s\rile, mistre]ii, pe[tii [i s\lciile, oroarea primejdioasei prezen]e a devoratoarei Samca, promisiunile din vise ale divinit\]ii numite `n multe feluri: Ondina, Z`na, Stima Apei sau Rusalka. Se face trimiterea la mitologia rom=neasc\ de unde provine Calandrinon pas\re a destinului [i la Muma P\durii. Totodat\, se `nv\lm\[esc f\pturi ca Jaza, Jezinka, Baba Iaga nume atribuite fantasmelor din pove[tile s`rbilor, cehilor, ru[ilor [i ucrainenilor, Waldgeist spirit al p\durii din mitologia german\, al\turate femeii p\durii, oamenilor mu[chiului de copaci sau poporului p\durii, dwarfilor [i elfilor. Turul este invocat din miturile maghiarilor, un mesager divin prezen]ei simbolurilor cu care ne-a obi[nuit descifrarea prezentului album. Vizualizarea grafic\ a povestirii este materializat\ de crea]ia lui Alex Talamb\, desenatorul [i coloristul imaginilor. Albumul este realizat intr-un

MATI BOTEZATU

Antecedent: octombrie 2011


Am `ntrez\rit `nc\ de la publicarea primului album de benzi desenate exprimarea op]iunii asupra orient\rii Editurii Mandragora pe teritoriul atribuit celei de a 9-a arte, `n condi]iile `n care BD-ul rom=nesc prezint\ dificult\]i de atragere [i sus]inere larg\ a publicului c\tre manifest\rile fenomenului. Cu at`t mai mult, atunci c`nd este vorba despre tendin]a deta[\rii de divertismentul `ndreptat spre publicul preadolescent, caracteristic\ predominat\ a domeniul astfel orientat `n ultimul timp. Este prilejul remarc\rii slabei consisten]e sau chiar absen]a `n contextul BD-ului autohton a unui anume segment de mult cucerit pe teritoriile europene, americane, asiatice, etc. Concret, facem referire la publicul format din tineri [i adul]i, zon\ a interesului ignorat `n mare m\sur\ de preocup\rile benzilor desenate rom=ne[ti. Ruptura descoperit\ `ntre perioada apari]iei anticului Pif [i recentele fanzinele `n format electronic, exprimate `n manier\ de abordare `n afara tradi]iei consacrate, relev\ arderea unei perioade de tranzi]ie, care nu se reg\se[te existen]a consistent\, din p\cate, practic nic\ieri pe parcursul istoriei BD-ului la noi `n ]ar\. De altfel, produc]ia albumelor BD este situat\ la un num\r de apari]ii simbolic [i la tiraje nesemnificative `n compara]ie cu performan]ele realizate pe plan mondial. Albumul Elabuga, concept editorial sus]inut de Anca Puiu, reune[te autorii scenariului [i textului, George Dr\gan & Alexandru Talamb\, echip\ de lucru `ntregit\ de realizatorul desenului [i culorii, Alexandru Talamb\. Nara]iunea demareaz\ `n plin Al Doilea R\zboi Mondial, anul 1942, pe timpul asediului ora[ului Stalingrad [i continu\ (probabil?) `n taigaua siberian\, la Elabuga, um\r la um\r cu `nso]itoarea

Plan[e de Didier Comes (din albumele Iris [i La Maison ou revent les arbres)
decupaj excelent, desenul diversificat al paginilor finalizeaz\ cadre compuse `n manier\ amintind de cea cinematografic\. ~ntre timp, am remarcat apropierea stilistic\ de Didier Comes, contrapunere care s-a dovedit a fi preferat\ atrac]iei fa]\ de Frank Miller, cu at`t mai mult cu c`t preocuparea primului dintre ei pare a fi `nc\ mai potrivit\ afilia]iei acestuia de supranatural [i apropierii afective de ecosistem. Desenatorii aminti]i au o predilec]ie c\tre exprimarea `n tonuri puternic contrastante alb-negru, f\r\ ca acest lucru s\ diminueze fine]ea [i delicata caligrafie a reprezent\rii personajelor, fiin]elor [i plantelor. ~n mod evident, avem de a face cu merite care preg\tesc plasarea graficianului Tamba `n [irul numelor preg\tite s\ devin\ repere ale benzii desenate din ]ara noastr\ Se observ\ aceea[i abilitate `n folosirea culorilor aplicate `n tonuri u[or mai intense comparative proiectului anterior. Trebuie remarcat c\ desenatorul Alex Talamb\ a reu[it s\ contureze deja un stil recognoscibil, versatil si elegant fapt de toata lauda, cu at`t mai greu de realizat `n condi]iile care al\tura maniera realist\ suprapus\ lumii sugerat\ a fic]iunii [i fantasmelor. Succes editurii Mandragora [i via]a lung\ benzii desenate rom=ne[ti!

Frank Miller (Plan[\ `n acuarel\)


Privitor manierei stilistice `n care este abordat\ realizarea grafic\ se remarc\ influen]a indus\ de arta lui Frank Miller, compara]ie care, potrivit situa]iei lui Alex Talamb\, se dezice `n privin]a culorilor, realizate `n tonuri dense, dar cu nuan]e de griuri pr\fuite, caracteristica dovedind o abordare conform\ personalit\]ii distincte a desenatorului dublat de colorist.

Noua apari]ie: Mila 23 (decembrie 2012)


Al doilea album apare `n aceea[i formul\ editorial\. Eroul povestirii s-a impus prin performan]ele de o via]\ realizate de incredibilul om Ivan

Plan[e din albumul Elabuga, realizate de Alexandru Talamb\


Patzaichin, devenit centrul nara]iunii a c\rei relatare secven]ial\ `ncepe odat\ cu anii 50. ~n[iruirea marilor sale succese dup\ tiparul consacrat al cronicilor sportive denot\ extinderea listei cople[itoare a reu[itelor. Consemnarea marilor evenimente preluate din biografia oficial\ reune[te momentele `n care [i-a impus prezen]a datorat\ impresionantelor izb`nzi, dovad\ a stilului [i a tenaci-

a[ezat pe arborele vie]ii, `mpreun\ cu Nachtkrapp Corbul nop]ii, amintit `n folclorul austriac, corespondent al unor trimiteri spre legendele care circul\ `n Cehia, Slovacia sau Ungaria. ~ntregul bestiar, cumulul credin]elor care compun matricea spa]iului dun\rean se presupune c\ [i-a pus marca contribu]iei asupra visului profetic, orient`nd destinul [i zborul pagaiei t`n\rului Vaniu[a peste toate `ntinderile de ap\ din lumea larg\. Jocul impus de scenarist al `ntrep\trunderii palierelor spirituale pe care se desf\[oar\ reconstituirea vie]ii victoriilor cumulate totalit\]ii ambientul, creioneaz\ o noua dimensiune care atribuie perenitate eroului. S`ntem f\cu]i p\rta[i ai particip\rii resim]ite de revela]ia compunerii `n `ntregime ai unei legende prin `nserarea multiplelor fragmente de imagini mitologice. Persisten]a invocat\ determin\ remarca asupra direc]iei inedite a modului de abordare a scenariului de band\ desenat\ c\tre reu[ita exemplar\, dimensiune superficial atins\ p`n\ acum `n crea]iile autorilor no[tri. Aprecierea se r\sfr`nge [i asupra exprim\rii literare, nu doar `n constatarea privind densitatea

Plan[\ semnate de Alex. Talamb\ (din albumul Mila 23)


www.timpul.ro

ianuarie 2013

Est-Vest

TIMPUL

17

Poeme de Caroline Carver


Caroline Carver [i-a `nceput via]a `n Bermuda, Jamaica [i Anglia, iar dup\ ce a petrecut o perioad\ de timp `n Europa s-a mutat `n Canada. ~n 1989, s-a re`ntors `mpreun\ cu familia `n Anglia [i locuiesc l`ng\ mare, `n satul Flushing, Cornwall. Este autoarea a patru colec]ii de poezii [i, `n prezent, lucreaz\ la teme de poezie `mpreun\ cu Universitatea din Plymouth.

2) p\ianjenii jefuitori
Rex [tie c\ nu `mi plac p\ianjenii a[a c\ se ia de mine spun`ndu-mi cum Trogloraptors iubesc s\ stea at`rna]i, s\ dea din picioarele lor portocalii, uit`ndu-se de jur `mprejur dup\ cineva pe care s\ devoreze el nu a explicat de ce se numesc p\ianjeni jefuitori poate c\ s`nt ho]i de mod\ veche care fur\ tot ce apuc\ c\ p`n\ la urm\ ghearele lor s`nt versiuni `n miniatur\ ale acelor c`rlige pe care m\celarii le folosesc s\ at`rne carnea bune pentru jefuit lumea de orice nu-l cred atunci c`nd spune c\ Trogs s`nt timizi [i le place s\ se ascund\ `n fundul celor mai `ntunecate pe[teri eu [tiu mai bine ei pip\ie `n jur cu picioarele lor anorexice a[tept`nd oamenii ca mine s\ vin\ cu p\r mult in care s\ se ascund\ [i s\ se-nfig\ `nainte de a se apuca de cin\ pomp`nd venin precum oamenii adaug\ mu[tar la o mas\ (el spune c\ nu folosesc veninul pe oameni dar atunci de ce `l mai car\ cu ei?) chiar [i biologii care se-nnebunesc dup\ g`ndaci nu mai folosesc cuvinte pompoase atunci c`nd men]ioneaz\ Trogloraptors [i dac\ `i `ntrebi ce m\rime au spun destul de mari destul de mari `nainte de a se `ntoarce morm\ind `n barb\ Bigfoot ca pe o mantr\ nebun\. ]es`nd ritmuri de calipso `n firicele de m\tase.

4) Pirinei
mun]ii arat\ `ntr-un fel deosebit `n aceast\ diminea]\ fiecare cu norul s\u personal `n timp ce restul cerului este gol fiecare v`rf [i-a `mpins capul prin gulere de gri [i roz [i scutur`ndu-se ca s\ se trezeasc\ `[i ia acum `n calcul op]iunile cel mai apropiat, de exemplu, o s\-l numesc Bertrand, se g`nde[te s\ rearanjeze copacii care au `ndr\znit s\ se ca]ere pe flancurile lui `i iubesc pe to]i m\ fac s\ m\ g`ndesc la Fe]i-Frumo[i la locul de joac\ [i care trag de p\r prin]ese `n roz au vrut dintotdeauna s\ arate exact ca prietenii lor dar acum schimb\ vise jilave pe ceva mai individual Bertrand are o anumita imaginea a lui ca [i cum ar fi m`ncat o buc\]ic\ de cer `n timpul nop]ii [i este pe punctul de a dezv\lui haina sa de curte de comete stele sateli]i. Traducere Simona S\mulescu, Masterand MTTLC
Aceste poeme s`nt traduse `n cadrul Proiectului Interna]ional Poetry PRO, coordonat de Lidia Vianu, Director al Masteratului pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Universitatea Bucure[ti, http://mttlc.ro.

1) oferind lucruri
Rex spune c\ dac\ munce[ti la ceva ce exist\ doar `n mintea ta trebuie s\ fii preg\tit ca acel lucru s\ se care el spune c\ obi[nuia s\ zboare un [oim cu coad\ alb\ [i totu[i niciodat\ nu l-a vrut `napoi [i-a luat prada `n v`rful unui pin [i st\tea acolo cu o figur\ atot[tiutoare pe chip i-am spus ca inventeaz\ [i c\ oricum, [oimii cu coad\ alb\ pe care i-am v\zut `n Rockies erau p\s\ri de familie [i `[i iubeau cuibul [i care d\deau toat\ m`ncarea puilor ce aveau ochi negri care parc\ spuneau vino-ncoace [i hr\ne[te-m\ [i `ntotdeauna `[i mi[cau capul `ntr-o parte ca [i cum `ncercau s\ descifreze ceva omul `mpotriva naturii poate sau dac\ s\-[i ridice micile cozi c`nd cei ce vroiau s\ taie p\durile au venit `n zon\ [i el a spus c\ Indienii de pe C`mpie pictau `n secret [oimii [i de asta au acum urme at`t de frumoase pe ei [i nu observasem c\ ie[eau `n relief exact ca ni[te picturi c`nd erau `n `naltul cerului [i el spunea c\, cu toate c\ le plac iepurii [i [oarecii [i chiar p\s\ri micu]e, cei din Canada de vest tr\iesc de-a lungul r`urilor [i m\n`nc\ pe[te [i din cauza asta a renun]at la ei iar eu am spus dar parc\ `]i pl\cea pe[tele [i el a spus, p\i, da, `i pl\cea dar el nu `l mu[ca pe jum\tate `nainte de a-l da mai departe. ATENEU

3) poem neintitulat
ea nu vrea ca nici o parte din corpul ei s\ se piard\ c`nd `[i taie unghiile p\streaz\ fiecare r\m\[i]\ ca un horn de lun\ `ntr-o cutie rezistent\ la ap\ unde stau ca solzii unui pe[te transparent nu [i-a t\iat p\rul de siren\ de c`nd avea doisprezece ani [i chiar daca ar face-o spune se va al\tura unghiilor

Un b\rbat [i... cam multe femei...


LUCIAN PARFENE
~ntre o femeie [i un b\rbat exist\ o singur\ cale de comunicare: Lupta!. Sub auspiciul acestei fraze st\ `ntreaga montare a lui Bogdan Ulmu. Nu e un spectacol sofisticat... nici nu trebuie. Important este mesajul, umorul care vine c\tre spectator, precum un tren accelerat care are ca singur\ destina]ie, sta]ia Sanatoriul Trandafirul Sudului!. Piesa pune o problem\ important\ fericirea. S\tul [i plictisit de via]a sa previzibil\ [i repetitiv\, Arkadi `[i dore[te un scurt concediu pentru a putea s\ se reg\seasc\. Cu mare greutate face rost de un bilet `ntr-o sta]iune undeva, la Ialta. Ajuns acolo, `nt`lne[te o poet\, pe Marina Istomina. ~ntre cei doi pare a se `nfiripa ceva, `ns\ totul nu este dec`t o idil\ platonic\. ~ntors acas\, Arkadi descoper\ c\ femeile din jurul s\u s`nt schimbate. Poeziile publicate `ntr-un jurnal literar de Istomina `l incrimineaz\ [i proiecteaz\ asupra doamnelor din jurul s\u o aur\ de mare crai. Mai mult, tot ele `i vor schimba caracterul, f\c`ndu-l dintr-un timid [i ipohondru, `ntr-un seduc\tor sigur pe el. Dialogurile s`nt cele care dinamizeaz\ ac]iunea [i nu invers. Decor minimalist, dar care completeaz\ foarte bine scena. ~n pies\, femeile s`nt cele puternice. Eroul pare a fi un personaj dezordonat [i pierdut printre at`tea femei, lumea `nv`rtindu-se n\ucitor de repede `n jurul s\u. Rolul b\rbatului este, de departe, cel mai greu. At`t prin durat\ Aurelian B\l\i]\ nu p\r\se[te scena timp de 80 de minute , c`t [i prin complexitatea sa. La urma urmei nu e u[or s\ faci fa]\ mai multor femei... `n cazul nostru, dou\: Erica Moldovan [i Laura Bilic care, mali]ios [i cameleonic, interpreteaz\ mai multe tipologii feminine. Roxana Durneac are [i ea c`teva mici roluri, introduse de regizor. Un spectacol sugestiv prin dinamica
www.timpul.ro

cromatic\ a caracterelor feminine. E asemenea unui balet rusesc, o r\fuial\ est-etic\, care se d\ `ntre un b\rbat [i... cam multe femei... Spectacolul este unul curat, ne-upgradat for]at, vulgaritatea, agresivitatea, sexualitatea exagerat\ momente at`t de mult c\utate ast\zi de regizorii mai tineri lipsesc. Nici nu-i v\d rostul... Amprenta regizoral\ a lui Bogdan Ulmu dovede[te `nc\ o dat\ c\ umorul [i bunul sim] pot merge foarte bine `mpreun\. Se poate a[adar face un spectacol mare [i f\r\ a for]a limitele. Ingredientele s`nt arhicunoscute: m\sura, umorul [i triste]ea! Piesa pune la `ncercare calit\]ile actorice[ti ale tuturor protagoni[tilor, momentul excep]ional al dansului din tavern\ `ntre Arkadi [i Istomina fiind unul dintre ele. Alternan]a rolurilor, interpretate cu mult profesionalism de Laura Bilic [i Erica Moldovan, e cea care d\ ritm spectacolului. Aurelian B\l\i]\ duce un rol complex, de anduran]\, unde nu ai voie s\ gre[e[ti! E asemenea unui dirijor pe l`ng\ lupta sa cu femeile are [i sarcina povestitorului, esen]ial\, cred eu, `n legarea scenelor. {i cum `n toate exist\ un echilibru, am s\-mi `nchei aceste g`nduri cu un mic dialog din finalul mont\rii: Acum cunosc femeile... spune pe un ton dezam\git Arkadi... Nimeni nu e ca tine... ~ns\ tu, Arkadi, e[ti naiv ca to]i b\rba]ii `i r\spunde, sec, nevasta. A[a s\ fie, oare? Adaptare dup\ piesa Un b\rbat [i mai multe femei, de Leonid Zorin Adaptarea [i regia: Bogdan Ulmu. Asisten]\ de regie: Erica Moldovan Ilustra]ie muzical\: Geo {fai]er Distribu]ia: Aurelian B\l\i]\, Laura Bilic, Erica Moldovan [i Roxana Durneac Loca]ia: Ateneu T\t\ra[i, Ia[i, noiembrie 2012

ianuarie 2013

18

TIMPUL
Ioana este al naibii de grea. S`nt curios dac\ o pot duce `n bra]e p`n\ la locul de pescuit. M\ m`ng`ie pe p\r. Este o femeie fericit\ care c\l\tore[te `n bra]ele unui b\rbat. Lucic\, so]ia ta are peste suta de kile. Cincizeci [i [apte am, m\ c`nt\resc zilnic, se ap\ra Ioana. Cu ce? Cum cu ce? Cu ce te c`nt\re[ti? Cu televizorul. Tu cu ce credeai? A[a da. {i eu m\ c`nt\resc la fel. Lucian str\nut\. Mintea lui este acum `n pioneze. Nu [tie cum s\ reac]ioneze: dac\ se ceart\ cu mine, Ioana nu mai vorbe[te cu el o s\pt\m`n\ [i asta l-ar durea enorm. Dac\ tace, dovede[te c\ este un pap\ lapte. Supercupa nu este a[a de important\, nu v\ mai l\uda]i cu performan]e de doi lei. Da Steaua ce performan]e de doi lei are `n ultima vreme? Sau m\car de un leu? Lucian este un avocat de excep]ie. Lumea `l caut\ disperat\ [i fiindc\ nu cere onorarii exagerate, dar mai ales pentru c\ pune suflet `n tot ceea ce face. Asta se vede [i `n pledoariile lui oarecum diferite dec`t ale colegilor s\i. Rutina nu i-a atins pasiunea, iar pentru asta `l respect mult chiar dac\ ne cert\m des [i am reu[it s\ `i sparg [i capul. Fizic nu este un b\rbat impresionant: nu cred s\ aib\ mai mult de 1,65, e chel, iar uneori poart\ ochelari de vedere. La pescuit este foarte priceput `n compara]ie cu mine care nu am prins niciodat\ un pe[te mai mare de o palm\. Ioana s-a c\s\torit cu el pentru banii lui. Lucian nu se fere[te s\ recunoasc\ asta de fa]\ cu mine. Nu pare `ngrijorat de aceast\ situa]ie. A dat Dumnezeu [i am ajuns!, m\ bucur eu ca [i c`nd a[ fi c`[tigat un premiu meritat. Jos, gr\sano! Acum pot participa la Jocurile Olimpice dup\ un asemenea antrenament. Hihihihi! C`nd r`de, Ioana devine brusc dizgra]ioas\. Sunetele seam\n\ cu fluieratul mierlelor din perioada `mperecherii. Alege ce undi]\ vrei!, m\ `ndeamn\ Lucian. Omul este foarte bine preg\tit: lansete, momeal\ artificial\, viermi[ori lua]i de la pesc\rie. Uite ce minun\]ie Ioana!, spun eu pun`ndu-i `n fa]\ viermii ro[ca]i. Uh, ce dezgust\tor! Ia-i de aiciiiiiii! R\sf\]at\ mai e[ti! O s\ vomit, s\ [tii! Super! Filmeaz\ momentul s\ `l post\m pe Youtube! Hihihihi! Rup o creang\ dintr-un alun. Am nailon, iar drept c`rlig folosesc un bold `ndoit. Ca plut\ m-am hot\r`t asupra unui nasture de rezerv\ de la jean[i iar ca greutate este perfect\ o pietricic\ g\sit\ pe jos. Recunosc, vreau s\ m\ dau mare `n fa]a Ioanei care r`de necontenit. Lucian a[eaz\ dou\ undi]e jos iar cu una face lans\ri p`n\ aproape de malul cel\lalt. Arunc [i eu undi]a la vr\jeal\. La vreo cincizeci de metri de noi copiii din sat se bag\ sub mal [i pescuiesc cleni cu m`na. Au deja o groaz\ de pe[ti prin[i. Barbari!, murmur\ Lucian. Cine, Lucic\? Steaua? Pescuitul este altceva. Nu te duci ca barbarul [i prinzi pe[tele cu m`na. Ai dreptate. A pescui `nseamn\ s\ stai cu un b\] `n m\n\ juma de zi f\r\ s\ prinzi nimic. Barbari, ca [i tine. Barbarii s`nt copii p`n\ `n zece ani. Unul dintre ei vine [i `mi d\ doi cleni m\ri[ori. ~i mul]umesc. Nu `ncerc s\ `i dau bani pentru c\ l-a[ sup\ra. ~i `ntind o sticl\ de suc. Vin [i ceilal]i doi barbari. Le dau suc. Nu refuz\. De ce nu trage pe[tele deloc azi, `i `ntreb sper`nd la un r\spuns care s\ m\ edifice asupra situa]iei? Unul dintre barbari `mi r\spunde `ncet gesticul`nd sup\rat: A venit din sat un nene care a aruncat momeal\ `n [tiolbon [i pe[tele nu mai vrea s\ mu[te. El vine [i pescuie[te aicea [i, ca s\ nu [tie lumea c\ e loc bun, d\ momeal\ la pe[ti. Am v\zut noi. Nu [tiu cum `l cheam\ da st\ `n capu satului. S`nte]i siguri? Daaa!, r\spund barbarii `ntr-un glas. Noi ne ducem la picioarele podului, c\ acolo este umbrean\. Ce este aia umbrean\?, `ntreab\ Lucian. Mrean\, frate! Ce s\ fie? Vin [i eu imediat c\ vreau s\ sar de pe pod. Chiar sari? Ochii copiilor m\ privesc cu un imens respect. Da, sar ca s\ dovedesc c\ ]in cu Dinamo. Barbarii s`nt `mp\r]i]i: doi ]in cu Steaua [i numai unul cu Dinamo. Te film\m cu telefonu dac\ sari. Hihihi!, r`de Ioana. Copiii z`mbesc [i la plecare scot limba la ea. Ioana le face din m`n\ [i scoate [i ea limba. Pluta undi]ei mele se scufund\. Trag rapid [i scot un pe[ti[or c`t degetul mic al unei palme: Boiiiiiiii[teaaaaaaaanul!, strig. Bravooooo!, aud de undeva de la vreo sut\ de metri, r\spunsul barbarilor care se `ndreapt\ spre pod. S`nt campion. Acum am trei pe[ti. Care trei?, se sup\r\ Lucian. Doi s`nt cadou de la copii. P\i s`nt ai mei. De ce nu vi i-au dat vou\? Pu[tanii s`nt din M\lini. Te cunosc. Ai doar un pe[te, boi[teanul \la schizoid. Ba am trei. Ioana tu c`]i vezi? Trei, are dreptate. Gata, plec\m!, se sup\r\ Lucian. Lucic\, nu te sup\ra! Ai auzit ca a aruncat cineva momeal\. Tocmai de aia zic s\ plec\m. S-a sup\rat. Nu o mai duc pe Ioana `n bra]e. Mergem f\r\ s\ vorbim. Ajungem pe pod iar sub el v\d cum barbarii stau cu telefoanele gata preg\tite pentru a filma saltul meu. Ioana [i so]ul ei au urcat `n ma[in\. Nu m\ cred c\ a[ avea curaj s\ sar de la o asemenea `n\l]ime. M\ urc pe balustrada podului. Un tir `nc\rcat cu cherestea opre[te iar [oferul se d\ jos [i m\ `ncurajeaz\. Dou\ autoturisme cu numere de Belgia opresc, iar cei din ma[in\

Proz\
aplaud\. Desfac m`inile `n cruce cum am v\zut `n clipurile cu cei care sar de la `n\l]ime. Dinamoooooooooooooooooooo!, strig spre uimirea lui Lucian care se d\ jos din ma[in\ impresionat la maximum Haidaaaaaaaaa!, strig\ barbarii de sub pod f\c`ndu-mi semne de sincer\ simpatie. Cerul coboar\ odat\ cu mine `n apele Moldovei. Aud bucuria copiilor. Cred c\ am l\crimat. Nu [tiu.

7,63
EDUARD DORNEANU
(7,62 este calibrul pistolului mitralier\, iar literatura este o arm\ de un calibru superior oric\rei alte arme)

7,63 ( Renate)
Are picioarele groase. Acum este t`n\r\ [i asta face parte din [armul ei, dar peste ani b\rba]ii nu vor mai aprecia aspectul acesta. D\-mi un pic de spirt! Mi-a `ntrat un cui ruginit `ntr-un deget, o rog. Numele ei este Renate. Acum st\ `n picioare cu m`na dreapt\ `n dreptul inimii. La TV, undeva prin sudul Europei na]ionala Germaniei joac\ un meci de polo iar la `nceputul partidei se intoneaz\ imnul de stat. Dar de c`nd e[ti tu nem]oaic\? Puteai s\ te ridici [i tu, `mi [opte[te Renate. S`nt de origine german\ [i `mi iubesc patria mam\. Cum s\ nu!, doar `l [tiu pe tat\l t\u. ~l cheam\ Ion. E[ti un nesim]it!, m\ eticheteaz\ Renate. O s\ `]i fac un vaccin. Oki, nem]oaico! Vezi s\ nu fie expirat [i s\ intru cumva `n com\ `ntr-o cas\ de arian fanatic. Renate scoate limba la mine [i dispare `n camera vecin\. ~n casa ei e plin de animale ciudate: cre[te vipere, [erpi [i la mansard\, viermi de m\tase. Vecinii o b`rfesc c\ ar cre[te [erpii pentru consum propriu. De pe urma viperelor c`[tig\ o groaz\ de bani de la o firm\ austriac\. Scoate-]i c\ma[a, c\pc\unule! Hai repede c\ am m`ncarea pe foc! Simt o `n]ep\tur\ u[oar\. Renate se a[eaz\ l`ng\ mine [i `mi m`ng`ie p\rul. O simt trist\, dar calm\. Ce preg\te[ti de m`ncare? Am `n]eles c\ prepari foarte bine ciori, c`ini comunitari, [erpi boa, cocost`rci, ancore. Ancore? Ancore de corabie? Ancore, da. ~mi pare r\u, c\pc\unule! Limiteaz\-te la ciori [i c`ini comunitari. M\ m`ng`ie iar\[i. O s\ se ard\ m`ncarea. Renate pleac\, dar nu `nainte de a m\ s\ruta pe frunte. Privesc `n urma ei: are picioarele groase, e blond\ [i `ngrozitor de inteligent\. Caut vin `ntr-un frigider uria[. Aleg vin alb de[i habar nu am ce g\te[te. ~n frigider miroase greu. Renate a[eaz\ masa. S-a `mbr\cat cu o rochie neagr\ foarte scurt\ care accentueaz\ formele coapselor [i contrasteaz\ pl\cut cu albul pielii. Torn vinul `n pahare cu o oarecare st`ng\cie. Renate r`de. Noroc!, toasteaz\ Renate, ridic`nd paharul sus de tot. Noroc, nem]oaico! Carnea din farfurie are gust dulce, exagerat de dulce. Sosul de un ro[u strident nu prea `mi place. M\ g`ndesc pentru o clip\ la faptul c\ `n farfurie ar putea fi carne de [arpe, dar alung g`ndul [i beau din vin. Vinul este groaznic la gust. E vineri, am ghinion. Pap\, c\pc\unule, este foarte bun! E super!, r\spund eu `njur`nd `n g`nd cuiele ruginite [i vinurile mediteraneene. O ajut s\ str`ng\ farfuriile [i tac`murile. Simt c\ `i place faptul c\ nu o consider o gospodin\ oarecare sau un trofeu de o noapte. Ai ceva deosebit de f\cut `n noaptea asta?, m\ `ntreab\ cu o voce `nceat\. Nu, nu am. Bine, c\pc\unule! M\ temeam c\ o s\ spui altceva. Renate pleac\ s\ vad\ ce fac animalele ]inute `n captivitate. Deschid o bere f\r\ alcool. B\utura are gust amar. Str`mb din buze [i m\ fac una cu patul din camera de oaspe]i. O aud pe Renate r`z`nd.
www.timpul.ro

7,63 (Podul Moldovei)


M-am `mp\cat cu Lucian, so]ul Ioanei. A ap\rut diminea]\ cu Ioana [i m-a rugat s\ mergem la pescuit pe r`ul Moldova. Nu am refuzat. I-am `ntins m`na. Lucian a dat noroc cu mine [i nu am mai discutat despre incidentul din timpul derby-ului, c`nd ne-am luat la b\taie, iar eu i-am spart capul. A[a da, fi]i cumin]i! Nu v\ certa]i de la nimicuri!, se bucura Ioana. E destul de cald [i ast\zi. Disconfortul termic `mi d\ idei ciudate dar nu devin irascibil, dimpotriv\. P\r\sim [oseaua. L\s\m ma[ina Ioanei sub verdele p\durii de m\lini [i plec\m pe jos spre locul nostru favorit de pescuit. Ne deplas\m paralel cu r`ul Moldova folosind o c\rare care taie o p\durice de pini. Nu s`nt animale s\lbatice, pe aici se intereseaz\ Lucian? Porci mistre]i, lupi? Doar steli[ti [i avoca]i de provincie, r\spund provoc`nd m`nia lui Lucian care este avocat dar [i stelist. Hihihihi!, r`de nonconformista Ioana. Ce glume interesante!, m\ persifleaz\ Lucian. Las\ Lucic\. Ai v\zut ce frumoas\ este Supercupa? Te-ai bucurat tare pentru Dinamo. A[a e? Ce s\ spun! Hihihihi!, r`de iar Ioana. Ioana este de o frumuse]e ap\s\toare. ~mbr\cat\ `n costum de baie seam\n\ foarte mult cu fetele din filmul serial cu salvamari femeie, dar am uitat titlul lui. Nu a muncit niciodat\ nimic. La 18 ani s-a m\ritat cu Lucian care este foarte bogat [i `i satisface orice capriciu. A vrut ma[in\ tunat\, de[i nu are ce s\ fac\ cu ea. Lucian a plecat `n Irlanda unde o firm\ specializat\ tuneaz\ autoturisme pentru curse [i s-a `ntors cu o ciud\]enie de autoturism: caroserie de Volkswagen, motor de Volvo, cai putere foarte mul]i. Ioana s-a bucurat apoi s-a plictisit de ea [i i-a cerut so]ului camionet\ Ford. Colegii Lui Lucian au r`s cu lacrimi c`nd l-au v\zut cu camioneta `n fa]a blocului. Ioana este nonconformist\. I s-a p\rut c\ o camionet\ este ceva minunat. A cerut. A primit. Da de ce te-ai `mbr\cat `n c\ma[\ alb\, Lucic\? E[ti `n campanie electoral\? Vrei s\ convingi pe[tii s\ voteze la referendum `ntr-un anume fel? Albul te ap\r\ de c\ldur\, de[teptule. Habar nu ai ce e aia protec]ie. Ce s\ ceri la dinamovi[ti! Hihi! Eduard m\ duci `n bra]e o bucat\ de drum? Am obosit. Lucian nu spune nimic despre oferta Ioanei. Este foarte gelos dar niciodat\ nu arat\ asta `n public. Hai Ioana. {i la plecare s\rim am`ndoi de pe podul Moldovei ca s\ ne d\m mari. Ca `n clipul trupei Aerosmith. Vrei? Eu nu sar, mi-e fric\!, se pl`nge Ioana. Hai, ia-m\ `n bra]e [i du-m\ c\ m\ dor picioarele. Sari tu de pe pod, se mir\ Lucian? Este prea periculos, nu te cred. Dac\ sar te urci pe ma[in\ `n mijlocul traficului [i strigi Dinamo, lupt\ Dinamo? Mai bine `mi spargi capul din nou. Se rezolv\ [i asta. Hihihihihi!

R\ni]i p\zi]i la spitale

ianuarie 2013

Proz\
7,63 (Iarb\ amar\)
{ase b\rba]i cosesc `n r\coarea dimine]ii undeva `n apropierea [oselei E85. Iarba este verde, diminea]a miroase a tinere]e ve[nic\. Este ceva mistic `n aceast\ munc\, nu `mi pot da seama ce anume, dar a[a simt. Sub ascu]i[ul coasei cad ierburile, florile, timpul netr\it. Cosa[ii nu obosesc, diminea]a este albastr\ iar lumina mut\ p\s\rile dintr-un paradis `n altul. Carmen aprinde o ]igar\ mentolat\ [i se a[eaz\ pe spate `n iarba proasp\t cosit\. E pentru prima dat\ c`nd o v\d transfigurat\ ca dup\ o noapte de dragoste pigmentat\ cu certuri [i acuza]ii. Iarba asta amar\ cre[te pe triste]ea noastr\, spune ea m`ng`indu-mi a[teptarea. M\ simt vulnerabil\ pe pat de iarb\ proasp\t cosit\. Capitulezi at`t de u[or? M\ a[teptam s\ te `nchizi `n cuvintele altuia. E[ti ciudat\ ast\zi. Mi-e fric\ s\ `i ating fruntea. I-a[ putea r\ni visele cu `ntreb\rile mele. ~ncerc s\ o ridic din iarb\. M\ simt dominat\ de un co[mar `n care port m\[tile unor r\zboinici mor]i. Asta nu `nseamn\ c\ po]i ocoli durerea. Nu, nu `nseamn\ asta. O ma[in\ alb\ opre[te `ntre noi [i [oseaua pe care gonesc camioane, ambulan]e [i autoturisme de teren. Un b\rbat [i o femeie `n v`rst\ ne cheam\ la ei cu gesturi largi, aproape p\rinte[ti. Cosa[ii au venit l`ng\ noi [i ne salut\ ca pe ni[te prieteni vechi. Mergem la biseric\ s\ facem pomenirea lui Vl\du], feciorul nostru mort acum [apte ani, spune femeia privindu-ne trist. V-am v\zut pe c`mp la munc\ [i ne-am g`ndit c\ nu ar fi r\u s\ oprim. Din portbagaj b\rbatul scoate opt pache]ele, c`te unul pentru fiecare dintre noi. ~n fiecare pachet este un colac mic, o portocal\, o can\ [i o batist\. Femeia aprinde lum`n\ri. De sufletul lui Vl\du]!, spun cei doi p\rin]i, `nl\crim`nd ochii sfin]ilor din calendare. Bogdaproste!, spunem privind `n p\m`nt parc\ ru[ina]i c\ primim poman\ `n numele unuia mai t`n\r ca noi. B\rbatul scoate [i o sticl\ de bere care trece din m`n\ `n m\n\ f\r\ s\ se mai foloseasc\ pahare. Spre surprinderea mea [i Carmen bea din sticl\. ~i v\d ochii tri[ti, aproape `nl\crima]i. V\d c\ mai ai o coas\ `n c\ru]\, spun eu celui mai `n v`rst\ dintre cosa[i. Am `nc\ una dar este grea. Nu o folose[te nimeni. D\mi-o mie [i pe fat\ `nva]-o cum s\ adune iarba. Vre]i s\ ne ajuta]i? Dumnezeu s\ v\ dea s\n\tate! P\rin]ii lui Vlad pleac\, nu `nainte de a ne str`nge m`inile. Cosesc al\turi de ceilal]i b\rba]i iarba amar\, florile singur\t\]ii, macii timpurii. Iarba asta cre[te pe triste]ea noastr\, spune Carmen din nou. Ast\zi adun\m ceea ce m`ine va fi dat uit\rii. Eu nu vorbesc. Coasa mea culc\ la p\m`nt brazd\ de ierburi [i vise. Lumina dimine]ii mut\ p\s\rile dintr-un paradis `n altul. Se vede hotarul, semn c\ ne apropiem de sf`r[itul muncii. Clopotele bisericii din sat `ncep s\ bat\ pentru pomenirea lui Vlad. Oamenii se opresc pentru o clip\ [i `[i fac cruce. Carmen are ochii `n lacrimi.

TIMPUL
O s\ fii bogat\, Natalia. Tipul \sta al t\u e plin de bani. Da, dar are [i doi copii din c\s\toria anterioar\. Asta nu `mi place. {i \[tia vor sta cu voi? Nu e prea fain. I-a luat fosta lui. Cum s\ stea cu noi? Copii lui s`nt mai `n v`rst\ ca mine! Conduce cu vitez\ mare. ~n partea st`ng\ a [oselei se `ntinde pe mai multe hectare un lac uria[. Ar fi ceva s\ plonj\m `n el la o manevr\ naiv\ a Nataliei. {oseaua are doar dou\ benzi [i e plin\ de tiruri turce[ti sau ma[ini de fi]e conduse de pu[tani care au b\ut `nainte de a se urca la volan. Natalia conduce descul]\. Fusta i s-a ridicat sus de tot `nc`t chiar dac\ nu vrei tot vezi de ce fata asta a sucit min]ile unui b\rbat trecut de prima tinere]e. Mi-a promis c\ `mi cump\r\ Ferrari. Un model la 700.000 euro. M\i s\ fie! Chiar are bani viitorul t\u so]. Felicit\ri! Danke! Oprim `n fa]a unei case acoperite cu ]igl\. La poart\ ne a[teapt\ un b\rbat b\rbos `n pantaloni scur]i. E foarte slab [i foarte `nalt, un fel de Fagin dar nu unul ro[covan. M\ salut\ scurt iar pe Natalia o m`ng`ie pe fa]\ cu un gest tandru, aproape p\rintesc. Omul ne invit\ `n\untru. ~nc\ de la intrare observ ordinea deloc specific\ pentru arti[tii care locuiesc singuri. M\ `ntreab\ ce doresc de b\ut. Martini alb, spun eu cu jum\tate de gur\, g`ndindu-m\ c\ nu are prin cas\ a[a ceva. Ce an?, `ntreab\ Ioan l\s`ndu-m\ oarecum f\r\ cuvinte. Credeam c\ doar la vin conteaz\ anul. S\ spunem 1999. E un Martini bun. Pictorul are dreptate. Natalia moare de r`s `n bra]ele unui fotoliu mov. Mergem la etaj unde e plin de tablouri, unele `nr\mate, altele nu. Majoritatea tablourilor s`nt reprezent\ri ale unor sfin]i f\r\ cap. Au aure, dar cap, nu. Nu [tie nimeni cum arat\ de fapt sfin]ii a[a c\ nu le pictez capetele. Nu s`nt `n competi]ie cu orfanii, babele sclerozate sau misticii care `i reprezint\ ca pe ni[te schelete ambulante. Bine faci Ioane!, r`de Natalia din toat\ inima. Dar dac\ o pictezi cumva pe Maria Magdalena nud s\ m\ iei pe mine drept model. Mai `ncape vorb\? {i facem milioane de replici pentru campania electoral\! E amuzant de[i nu `n]eleg la ce s`nt bune aceste tablouri neterminate. ~i las s\ discute despre nunt\ [i ies `n livad\. Pe o suprafa]\ de jum\tate de hectar, printre culturi de porumb [i cartofi, s`nt `n[irate zeci de cu[ti pentru c`ini. M\ uit cu aten]ie la fiecare `n parte, dar nu par a fi folosite. Poate c\ o cas\ plin\ de sfin]i f\r\ capete nu poate fi p\zit\ dec`t de cu[tile golite de c`ini. Ne lu\m r\mas bun de la pictorul Ioan care `mi face cadou un tablou micu] cu sf`ntul Spiridon, evident [i acesta f\r\ cap. ~i mul]umesc respectuos iar omul se bucur\ de aprecierile mele de parc\ ar fi pe covorul ro[u de la Cannes. Natalia conduce spre cas\ av`nd pe buze acela[i z`mbet luminos. Vrei s\ oprim c`teva ore la motelul de la intrare?, m\ `ntreab\ privindu-m\ insistent. Sigur, Natalia. Super idee! Bine. Du-te s\ iei o camer\. {tiu c\ numai la asta ]i-a stat mintea toat\ ziua. Ai dreptate, s\ [tii. Natalia opre[te `n fa]a motelului. Cobor`m repede `n ploaia de `ntreb\ri care ne urm\re[te peste tot. La recep]ie primim o camer\ situat\ la ultimul etaj. Urc\m `n grab\ de parc\ lumea

19
s-ar sf`r[i `nainte ca noi s\ ne s\tur\m de iubire. Natalia `mi mu[c\ `ncet buzele.

7,63 (Maria)
Maria s-a `ntors `n sat la volanul unei decapotabile cu num\r de Luxemburg. Vecinii i-au urat bun venit cu jum\tate de gur\ [i au privit lung la copilul ei care are pielea de culoarea neagr\ de parc\ ar fi membru al unui trib african. Maria s-a `ngr\[at `nfior\tor; dac\ nu o cuno[ti personal ai putea spune c\ e `ns\rcinat\ `n ultimele luni. {uncile `i at`rn\, iar mersul tr\deaz\ o suferin]\ fizic\ permanent\. Limuzina scump\ contrasteaz\ cu gardul de lemn aproape putrezit. P\rin]ii au `nt`mpinat-o cu o uimire pref\cut\, mul]umi]i de darurile banale menite s\ le spele o ru[ine de care oricum le pas\ mult prea pu]in. Pu[tanul a devenit obiect de studiu pentru copiii satului care l-au asimilat imediat fiind convin[i c\ este locuitor dintr-o ]ar\ african\ nicidecum un european ca [i ei. Copilul are un nume rom=nesc neao[ (Ionic\) [i, de[i nu cunoa[te absolut nici un cuv`nt rom=nesc, a reu[it performan]a ca `n mai pu]in de o s\pt\m`n\ s\ poat\ rosti destul de corect toate `njur\turile specifice galeriilor de fotbal. Maria st\ acum la mas\ cu mine `n Arca[ul, un restaurant aproape gol cu fe]e de mas\ portocalii [i vaze `n care cineva cu sim]ul umorului `ndoielnic a pus flori de h`rtie. Mie `mi aduci o dubl\ de coniac fin. Copilului suc natural de portocale. Chelneri]a noteaz\ st`njenit\. Nu `[i poate lua ochii de la copilul ciudat care `i tot arat\ degetul mijlociu, a[a cum l-au `nv\]at noii lui prieteni din sat. Comand suc iar Maria prive[te dispre]uitor cum pleac\ chelneri]a leg\n`ndu-[i [oldurile. Da de ce nu bei? V\d c\ nu ai ma[in\. Eu beau [i nu m\ tem c\ m\ prinde careva ca s\ `mi suspende carnetul. V\d. Nu am b\ut niciodat\ cu dubla. Prea mult\ cumin]enie stric\, mister. Ionic\ r`de. Chelneri]a ne aduce comanda iar pu[tiul bea sucul pe ner\suflate apoi bea jum\tate [i din paharul meu. Nu s`nt sigur, dar cred c\ `nainte de a pune paharul `napoi `n fa]a mea a scuipat `n el. Maria [tiu c\ so]ul t\u e c\pitan de nav\. Mai e[ti cu el? Normal. Crezi c\ ar putea tr\i Luciano f\r\ mine? Luciano `l cheam\? Da, Luciano. ~ndemn pe pu[ti s\ bea [i restul de suc r\mas `n paharul meu. Ionic\ refuz\ categoric ceea m\ face s\ cred c\ nu m-am `n[elat c\ pu[tanul chiar a scuipat `n pahar. Dar cum de e a[a de diferit, copilul vostru? Cum adic\ diferit? Explic\-te! Maria e terminat de b\ut dubla de coniac [i mai comand\ una. M\ a[tept s\ r`g`ie sau s\ fac\ orice alt fel de gest dezgust\tor. Am o zi infect\ ast\zi, e clar. P\i arat\ ca \ia de la National Geographic, spun eu indignat. Sau l-ai vopsit tu cu ceva? Nu drag\, nu e ceea ce crede]i voi. Luciano are str\mo[i de culoare. Acum [ase sau [apte genera]ii un b\rbat din neamul lui a avut ca so]ie o doamn\ mai `nchis\ la culoare. {i unde s-au cunoscut?, `ntreb eu, oarecum contrariat. E plin de copiii negri care au p\rin]i albi. Uite la Botticelli. El nu e negru? Care Botticelli? Pictorul?!? |la e mort de mult\ vreme. Botticelli, fotbalistul italian care joac\ acum la campionatul european. |la e Balotelli. Botticelli este un pictor. {i nu [tiu cum arat\ p\rin]ii fotbalistului. Ba e invers. Nu te pricepi, aia e. Nu mai am chef s\ `ntreb nimic despre via]a din ducat [i nici Maria nu pare `n apele ei. Pl\tesc nota de plat\ [i asta m\ face s\ devin posac, pesimist. Maria se urc\ la volan [i `mi face un semn discret din care nu pot `n]elege precis dac\ am fost `njurat sau doar salutat. ~ncepe s\ plou\ cu stropi mari. S\pt\m`na mea a `nceput cum nu se poate mai ciudat. M\ gr\besc g`ndindu-m\ la faptul c\ acum [apte genera]ii, un luxemburghez se c\s\torea cu o doamn\ care avea pielea de abanos. Hm

7,63 (Natalia)
Natalia este foarte frumoas\. Conduce ma[ina p\str`ndu-[i pe buze un z`mbet luminos. M\ simt ca un copil care sufl\ `n puful unei p\p\dii. Z`mbesc [i eu. S\ vezi ce de tablouri are Ioan! Picteaz\ minunat. E un fel de geniu local. O cred pe Natalia. E mult prea frumoas\ ca s\ `i pun `ntreb\ri. Are mai pu]in de dou\zeci de ani [i `n scurt timp se va m\rita cu un om de afaceri. Mergem `n vizit\ la un pictor care locuie[te la marginea unui or\[el din apropiere. Natalia spune despre el c\ ar fi un fenomen. S`nt curios [i intrigat `n acela[i timp pentru c\ eu s`nt un dezastru c`nd vine vorba s\ desenez ceva. Cred c\ o s\ fii `nc`ntat, `mi sugereaz\ `n continuare Natalia. Dup\ c\s\torie o s\ `i cump\r multe tablouri.
www.timpul.ro

Vila lui Ceau[escu din Timi[oara

ianuarie 2013

20

TIMPUL

Labirint

Introducere la Iudaic\
DOREL SCHOR
Pictori]a Liana Saxone Horodi preg\te[te o mare expozi]ie `n satul arti[tilor, Ein Hod. Deocamdat\ [tirea este secret\, a[a c\ nu vom vorbi despre aceasta, vom pomeni doar c\ artista lucreaz\ zi [i noapte, preg\tindu-ne o frumoas\ surpriz\. Am `ncercat s\ aflu totu[i, discret, ce lucr\ri preg\te[te. Evident, voi p\stra t\cerea, dar unul dintre numeroasele tablouri mi-a sugerat tematica acestui articol [i anume: Iudaica. Se afl\ printre p`nze o lucrare pe l`ng\ care nu po]i trece f\r\ s-o admiri, Profetul Eliahu. E cunoscutul sf`nt Ilie, `ntr-un car de foc, cu cai `naripa]i alerg`nd printre nori `n t\riile cerului... Impresionant. Lucr\ri inspirate din filosofia evreiasc\, din Cartea Genezei sau cea a Exodului, din tradi]ia [i s\rb\torile evreie[ti, etic\ evreiasc\, poezia clasic\ evreiasc\, C`ntarea C`nt\rilor, din hasidism [i mistic\ evreiasc\, din cabala, din obiceiuri etc. toate acestea fac parte din tezaurul de cultur\ al poporului. Moni Leibovici surprinde esen]a iudaismului, care este cartea, `nv\]\tura. Perceptele iudaismului stau la baza religiilor monoteiste, a cre[tinismului [i a islamului. Principiile [i etica, leg\m`ntul dintre Abraham [i Dumnezeu, sacrificiul lui Isaac, lupta lui Iaacov cu `ngerul trebuie interpretate metaforic. Aceasta este viziunea pictorilor... Naftali Bezem consacr\ multe dintre p`nzele sale sabatului, simbolului pe[tilor, a candelei aprinse. Scara lui Iacov [i alte legende transformate `n credin]a revin `n tablourile sale, aduse `n prezent cu semnifica]ii actuale. Omul care caut\ fericirea, eterna `ntrebare uman\, porne[te de la r\d\cinile biblice p`n\ `n cotidian. {i iat\ un tablou care ne aminte[te istoria cu evreul r\t\citor rug`ndu-se la Zidul Pl`ngerii, locul cel mai sacru al poporului evreu. Autorul, pictorul Liviu L\z\rescu, sesizeaz\ identificarea omului, cu credin]\, cu speran]\, cu istoria... Zvi Malnovitzer s-a specializat `n subiecte tradi]ionale, `n s\rb\torile, `n obiceiurile care fac parte din universul cotidian al omului simplu, dar cu frica lui Dumnezeu. Picturile sale reflect\ cu exactitate atmosfera, aspectele sociale, aparen]a natural\ combinat\ emblematic cu cea mistic\ [i religioas\. Nu am epuizat nici pe departe tematica Iudaismului. Poate alt\dat\, poate mai pe larg..., avem la a ce s\ ne referim.

Moni Leibovitch, Cartea Sf`nt\

Liana Saxone Horodi, Profetul Eliahu Naftali Bezem, Binecuv`ntarea lum`n\rilor Liviu L\z\rescu, Evreul r\t\citor la Zidul Pl`ngerii

Zvi Malnovitzer, Dans`nd cu Tora

ANUN}

O altfel de istorie a literaturii rom=ne contemporane


Lucrarea va con]ine recenzii, cronici sau semnal\ri de carte referitoare la c\r]ile unor autori de limb\ rom=n\, scrise de-a lungul carierei acestora. Consider\m c\ `n acest fel putem oferi o privire plurivalent\ asupra operei unor scriitori deseori ignora]i de istoriile literare scrise [i editate p`n\ acum de c`te o singur\ persoan\ sau critic literar. Lucrarea va fi tip\rit\ `n format A5 la Editura Singur [i va ap\rea `n mai multe volume, `n `ncercarea de a cuprinde c`t mai mul]i dintre autorii contemporani. Fiecare dintre aceste volume va con]ine, `n func]ie de autorii selec]iona]i, c`te o sec]iune de proz\, poezie, traduceri, teatru, eseu. Fiecare volum va con]ine un num\r de 20 de autori. Selec]ia va fi f\cut\ de un grup compus din: Grigore Timoceanu, Felix Nicolau, {tefan Doru D\ncu[ [i va fi validat\ de un juriu av`nd urm\toarea componen]\: George Coand\, Vali Ni]u, George Terziu. Condi]ii de participare: Autorii care au editat cel pu]in o carte, vor trimite un CV literar, o fotografie [i 3 (trei) pagini A4 cu recenzii, cronici sau semnal\ri de carte referitoare la operele lor. Se admit [i texte postate pe site-uri culturale sau bloguri. Ideal ar fi ca autorii s\ trimit\ [i scan\ri `n format jpg ale primelor coper]i din volumul sau volumele editate, dar nu e obligatoriu. Autorii selec]iona]i vor achita o tax\ de coeditare, pre] `n care intr\ [i expedierea gratuit\ a cinci exemplare din lucrarea `n care au ap\rut. Primul volum va ap\rea p`n\ `n data de 20 ianuarie 2013, urm`nd ca p`n\ la 1 februarie 2013 s\ fie expediat c\tre autorii selec]iona]i. Din 1 februarie 2013 se va trece la realizarea urm\torului volum. Lista autorilor selec]iona]i va fi publicat\ s\pt\m`nal, `n fiecare s`mb\t\, pe site-ul revistei Singur, www.revistasingur.ro [i pe site-urile de cultur\ partenere. Parteneri Media: Revista Impact Cultural (T`rgovi[te), Revista Interna]ional\ de Cultur\ Cervantes (Satu Mare), Revista Noua Provincia Corvina (Hunedoara), Revista Faleze de piatr\ [i site-ul Cititor de proz\. Adresa de contact: dorudancus@ gmail.com. Adresa po[tal\: Editura Singur, OP 8, CP 19, Loc. T`rgovi[te, Jud. D`mbovi]a. Director Editura Singur, {tefan Doru D\ncu[

Interviu cu Lt. col. Damian [i Mr. Viorel Oancea, `n fostul sediu al Comitetului Jude]ean de Partid Timi[

Cimitirul s\racilor
www.timpul.ro

ianuarie 2013

Labirint

TIMPUL

21

Comisarul [i publicul s\u


SORIN BOCANCEA
Moartea unuia dintre cei mai mari propagandi[ti ai regimului comunist este un eveniment ce `l egaleaz\ pe cel al dispari]iei lui Adrian P\unescu. Era normal, fiindc\ au fost de acela[i calibru. Genera]ii `ntregi de rom=ni au fost formate ideologic cu produc]iile cinematografice nicoleasciene extrase parc\ din programul partidului unic. Cu c`teva excep]ii (`n vin acum `n minte Atunci i-am condamnat pe to]i la moarte [i Ciuleandra), filmele disp\rutului pot fi predate la [coal\ ca mostre de na]ional-comunism, personajele sale fiind simple recitatoare ale unor roluri extrase din c\r]ile de istorie contraf\cut\ produse `n timpul comunismului. Despre Adrian P\unescu s-a spus (evident, la moartea sa) c\ a fost personalitate complex\, sintagm\ menit\ a dizolva p\catele politice ale poetului `ntr-o sup\ cu arome de umanitate. La fel se poate spune [i despre Sergiu Nicolaescu. Din acela[i motiv. Ca [i P\unescu, Nicolaescu a ajuns un soi de bun al `ntregului popor. Ca [i `n cazul lui P\unescu, [i pe seama lui au ap\rut bancuri. ~mi amintesc de gluma care sanc]iona omniprezen]a sa `n propriile-i produc]ii cinematografice: scenariul Sergiu Nicolaescu, decoruri Sergiu Nicolaescu, cascadoriile Sergiu Nicolaescu, regia Sergiu Nicolaescu. ~n rolul lui Sergiu Nicolaescu Colea R\utu. Nicolaescu nu a fost nici pe departe cel mai mare regizor al Rom=niei, a[a cum tr`mbi]eaz\ cei cu min]ile puternic populate de faptele de eroism [i de patetismul ieftin al comisarului Miclovan/ Moldovan sau de obsesiIDEI FLOTANTE va prezen]\ a personajului pozitiv Andrei, sub toate `nf\]i[\rile [i v`rstele. Snopul de filme pe care l-a executat `n mod con[tiincios pe placul regimului nu valoreaz\ nici c`t o ceap\ degerat\ fa]\ de filmele lui Pintilie, pe care Nicolaescu l-a [i p`r`t la st\p`n ca suferind de antipatriotism. {i Pintilie nu este singurul regizor rom=n cu adev\rat mare. S\ ne g`ndim la Pi]a, Daneliuc, Gulea [.a. Nicolaescu nu a fost un regizor mare, ci doar prolific, iar singurul aspect cu care s-a putut l\uda a fost num\rul de figuran]i pe care i-a folosit `n filmele sale, motiv pentru care ocup\ locul trei `ntr-un clasament hollywoodian. Dar aceasta nu este meritul s\u, ci al statului rom=n, care i-a pus la dispozi]ia tovar\[ului regizor tot ce acesta i-a cerut. Filmele istorice erau, `n fond, pagini de propagand\, munca regizorului era munc\ de partid `n care era antrenat\ `ndeosebi armata. ~n 1989, ofi]erii din unitatea `n care `mi satisf\ceam stagiul militar `[i aduceau aminte cu str`ngere de inim\ de experien]a traumatizant\ pe care au avut-o la film\rile pentru Noi cei din linia `nt`i. Le r\m\seser\ `n minte imaginea unei celebre actri]e care, dup\ o cascadorie la care o supusese/ expusese regizorul, a cobor`t din ma[in\ ud\ ca o feti]\ de gr\dini]\. ~n zilele revolu]iei, gorjeanul comisar Moldovan [i-a descoperit brusc inima de timi[orean [i s-a postat `n comitetul central al FSN. Venise momentul istoric ca personajul s\ joace un rol pe viu. {i l-a jucat bine, r\m`n`nd tot la putere, ca mai to]i feseni[tii. Andrei a mers mai departe, inginerul de pe [antierele comuniste ars de grija pentru sporirea produc]iei `mbr\c`nd noi ve[minte de prin] sc\p\tat. Opera de falsificare cinematografic\ a istoriei a continuat cu personaje pe care comuni[tii le trecuser\ sub t\cere: cu regii Rom=niei. Nimeni nu a[teapt\ de la un film adev\r istoric, dar c`nd `nsu[i produc\torul lui afirm\ c\ nu este un film ci un document, cum s-a `nt`mplat `n cazul produc]iei Carol I, lucrurile se schimb\. Ie[irea din lume a regizorului a generat un val de osanale demne de un asemenea personaj. Dar, o parte din public a protestat fa]\ de decizia acestuia de a cere incinerarea, provoc`nd un scandal grotesc ce l-a pus p`n\ [i pe liber-cuget\torul Ion Iliescu `n jenanta postur\ de a cita din Sf`nta Scriptur\. Tot scandalul mi-a confirmat faptul c\ adulatorii regizorului au dreptate atunci c`nd spun c\ Nicolaescu nu a murit. El tr\ie[te `n min]ile tuturor celor care s-au erijat `n comisari care acuz\. Ace[tia nici nu [i-au g\sit bine ]inta, fiindc\ nu so]ia regizorului, ci regizorul `nsu[i a optat pentru acest gest. De fapt, pe el l-au huiduit. Ei s`nt produsul comunismului, DETECTOR indivizi pentru care distinc]ia public-privat nu are nici o semnifica]ie. Ei voiau praznice, ritualuri, smulgeri de c\m\[i, discursuri rostite cu emfaz\. Voiau s\ vad\ dac\ e un mort frumos. V\z`nd spectacolul dezgust\tor de la funeraliile lui Nicolaescu, constat `nc\ o dat\ c\, al\turi de al]i mari propagandi[ti, prin produsele sale ideologice [i Sergiu Nicolaescu i-a condamnat pe to]i la moarte. O moarte mental\, desigur. M\ `ndoiesc de faptul c\ aceste manifest\ri l-ar fi impresionat pe cel astfel adulat [i cred c\ ultima sa replic\, rostit\ cu bine cunoscutul r`njet al comisarului Moldovan, a fost: Un fleac! M-au huiduit!.

Suferin]ele limbii rom=ne


LIVIU FRANGA
C`nd repetitio non est mater studiorum... 66) Transferul de date poate fi taxabil. (transfer de date pe telefonul mobil Nokia; promo]ie la produsele de telefonie mobil\ Nokia, la care se aplic\ un GPS); postul de radio Europa FM din 20.05.2010, 9H35. Sufixul latin -bilis, intrat `n rom=n\ pe cale exclusiv cult\, [i anume prin intermediul cuvintelor neologice `mprumutate, `n diferite epoci, de rom=n\ din limbi romanice care `l con]ineau [i `n care era productiv, indica posibilitatea realiz\rii unei ac]iuni/ st\ri sau alteia. Aceast\ valoare semantic\, originar latin\ [i fundamental\, a posibilit\]ii se recunoa[te imediat `n cuvintele `n exclusivitate, adjective care au fost `mprumutate relativ recent de rom=n\: fezabil (= care se poate face), capabil (= care are capacitatea de...), vulnerabil (= care poate fi/se poate r\ni[t]) etc. Este evident, prin urmare, faptul c\ orice asociere a unui (de regul\) adjectiv con]in`nd sufixul -bil cu verbul a putea este complet redundant\, deci pleonastic\: s\ nu ne pese, oare, c\ spunem acela[i lucru de dou\ ori, dar pe c\i diferite, `n loc s\ oferim, `n schimbul unei repeti]ii p\guboase [i inutile, un plus de informa]ie? M\ `ntreb la nesf`r[it. 67) Va mai ploua temporar `n timpul zilei /.../ (buletinul meteo prezentat de Ana, emisiunea Observator de la Antena 1 din 22.05.2010, 19H32). Temporar `n timp! Mi-/ ne-a fost dat s\ auzim [i aceast\ inestimabil\ perl\ de limb\ rom=n\ contemporan\! Nu m\ mai `ntreb, ca mai sus [i ca `ntotdeauna c`nd aud astfel de b\t\i de joc `n folosirea limbii materne. M\ mir doar [i exclam, cu iz catilinar (Quousque, tandem, abutere, Catilina, patientia nostra?, Cicero, Cat. I, 1): c`t timp [i p`n\ c`nd ne va mai r\bda limba ce-o vorbim?

Ca la scul\rie!
DUMITRU UNGUREANU
N-a[ fi vrut s\ comentez [i eu alegerile recente, dac\ nu m-ar fi izbit un sentiment dureros. Afl`nd c\-n colegiul unde domiciliez au c`[tigat statut de parlamentar at`t calcanul, c`t [i cioc`rlia de care f\ceam haz `n precedentul articol, am sim]it instantaneu nevoia s\ fug unde oi vedea cu ochii, s\ m\ exilez chiar [i-n persiflatul Congo. Este o situa]ie complet lipsit\ de umor [i mi-e peste puteri s\ accept c\ nivelul de exigen]\ al contemporanilor este at`t de sc\zut. Iar dac\ iau `n considerare procentul ob]inut de partidul poporului prostit cu tembelizorul, n-am `ncotro, musai s\ admit: de-acum este oficial c`t la sut\ din electorat `[i poate lipi pe frunte, cu fudulie, eticheta violacee, abonament la farmacia naturist\ unde se trateaz\ `n direct, cu condur\]eanul, meteahna pe care Ion Creang\ o trata cu pove[ti... Precizez c\ nu fac trimitere la o persoan\ anume [i c\ acord prezum]ia de bun\ inten]ie ale[ilor viza]i. Oamenii se pot dovedi cinsti]i [i eficien]i `n parlament, poate vor aduce prosperitatea pe meleagurile reprezentate, vor convinge investitori cinsti]i s\ ridice nivelul de trai al votan]ilor, nu s\-i h\m\leasc\, pl\tindu-i cu minimul pe economie, la Pa[tele cailor! P`n\ s\ m\ conving\ faptele ipotetice, s`nt nevoit s\ iau cuno[tin]\ de vorbele citate `n presa local\. La un miting electoral, femela
www.timpul.ro

cioc`rlie a rostit mobilizatorul `ndemn: Pe ei [i pe mama lor!, `nv\]at (sau promovat) `n alt\ circumscrip]ie, unde candidase r`ndul trecut, pare-se tot cu succes. Lesne explicabil c`nd te afli `n turbionul `nfrunt\rii, [i c`nd nu-i timp de subtilit\]i, sloganul traduce un sentiment atestat de experimenta]i comentatori. Anume, c\ miza `nd`rjitelor alegeri n-a fost deloc situa]ia economic\ a Rom=niei, nici avenirul ei (spre ce s\ n\zuiasc\ am\r\[teanul hr\nit la televizor cu gnoza sf`r[itului lumii, dup\ calendarul maya[, papua[ sau dup\ profe]iile cutremurologului H`ncu?). Simplu [i trist: miza a fost exmatricularea politic\ a lui Traian B\sescu. R\m`ne de v\zut dac\ marinelul, c\ruia peste [apte milioane de oameni i-au spus c\ e beat [i, deci, i-ar prii un somn mai lung, o s\ [i priceap\. Greu de crezut c\, la c`]i prieteni literatori a avut [i le-a dat cu tifla, a `nv\]at deosebirea dintre exmatriculare [i exterminare. Jenant, scopul care nu scuz\ mijloacele a pus `n scena anului 2012 un fel de pies\ de teatru ce se manifest\ ca o epifanie `n spa]iul public rom=nesc cam de prin anii 1930, ani pe care mul]i `nc\ `i consider\ perioada cea mai bun\ din istoria ]\rii noastre. Nu trimit la studii docte s\ demonstrez contrariul, ci apelez la m\rturia unui om de litere care nu poate fi suspectat de simpatii proletare. Barbu Cioculescu, `n cartea de memorii publicat\ recent, scrie astfel: Cei zece ani de domnie ai regelui Carol al II-lea au fost leag\nul polariz\rii so-

ciet\]ii rom=ne[ti, pentru care armonia va r\m`ne p`n\ ast\zi un paradis pierdut... (Amintirile unui uituc, Editura Bibliotheca, T`rgovi[te, 2012, p. 143). Sfertul de veac 1965-1989, pe care ni[te scrib\re]i (poate aceia[i l\ud\tori ai interbelicului) `l numeau epoca de aur, se define[te, indiscutabil, prin ac]iunile perechii Nicolae [i Elena Ceau[escu. S\ previzion\m defini]ii similare pentru deceniul de pre[edin]ie al lui Traian B\sescu? Asem\n\ri s`nt destule. P`n\ [i prezen]a unei femei, presupuse de r\u augur, cu numele Elena, ]inta fanteziilor sado-masochiste ale macho-rit\]ii electoratului, face din prezum]ie o posibilitate cu grad mare de certitudine. Dar confruntarea actual\ aduce a fars\, c\reia mult nu-i lipse[te s\ devin\ tragic\, la fel ca precedentele. Vinovat de c\derea democra]iei (at`ta c`t\ era) [i de sl\birea catastrofal\ a statului, Carol al II-lea a sc\pat `ntr-un exil copios. Acuzat, dimpotriv\, de `nt\rirea excesiv\ a statului `n detrimentul cet\]enilor, Ceau[escu a sf`r[it cum [tim, l\s`nd o pat\ inadmisibil\ pe obrazul poporului care l-a suportat cu resemnare vinovat\. Cum va sf`r[i cariera public\ pe care actualul [ef (de clan) republican se c\zne[te s-o terfeleasc\, dimpreun\ cu func]ie cu tot? Nu va trece o jum\tate de secol ca incertitudinea s\ ne fie risipit\! Revenind la alegeri. Acum vreo trei decenii, la sec]ia de scul\rie a unei fabrici, la masa pe care o luau zilnic `n pauza regulamentar\, muncitorii c\p\taser\ deprinderea de-a folosi

vesel\ doar din gre[eal\ sp\lat\. Dup\ fiecare utilizare, sculerii b\rba]i con[tiincio[i, f\r\ preten]ii gurmande precum catarii de la P\ltini[ [tergeau cu dumica]i de p`ine furculi]a, lingura [i castronul, p`n\ nu r\m`nea urm\ de varz\ c\lit\, tocan\ de legume, cartofi sau alte specialit\]i culinare (citez din folclorul local) `nc\lzite `n suferta[. La masa urm\toare, opera]iunea se repeta cu meticulozitate. {i tot a[a p`n\ la binemeritata pensie. Se `nt`mpla uneori ca vreun gur\-casc\ s\-[i piard\ tac`murile. Atunci `mprumuta f\r\ fasoane pe-ale vreunui coleg, plecat, absent sau liber [i executa ritualul final cu deta[area inculcat\ de lucrul altuia. Nu-i st\tea nim\nui m`ncarea `n beregat\, n-a murit careva, nici nu s-a `mboln\vit profesional. Exagerez oare metaforic dac\ scriu c\ alegerile recente s-au desf\[urat dup\ metoda patentat\ la scul\rie? L\s`nd la o parte mizele politicianiste [i cu]itele agita]ilor din g\[tile partinice, trimi[ii `n parlament s`nt ca tac`murile muncitorilor de odinioar\: [terse, nesp\late, refolosite la comun, `ndoite de uzur\, din soiul celor pe care o gospodin\ harnic\ le azv`rle f\r\ s\ stea pe g`nduri. Redundant s\ exclam: o gospodin\ e necesar\ `n politica rom=neasc\!? ~n Rom=nia, cei harnici (femei sau b\rba]i) nu pierd vremea cu politica. Li-i sc`rb\, n-au loc de calcani [i cioc`rlii, le e fric\ de rechini sau ulii? Ori s`ntem o ]ar\ plin\ nu de poe]i, ci de fo[ti [i actuali sculeri?

ianuarie 2013

22
UMOR PE VIZOR SINE RETRACTATIONE

TIMPUL

Labirint

Cump\r\turi `n vreme de criz\

V\ doresc un An Nou!
HORIA P|TRA[CU
Am auzit tot felul de formule de ur\ri de la cele mai tradi]ionale [i mai obi[nuite p`n\ la cele mai ingenioase [i insolite. De la un an nou cu bucurii, satisfac]ii, fericire [i altele de acela[i gen p`n\ la un an nou miraculos fiecare urare `ncerca s\ mai adauge ceva dup\ adjectivul nou. Or, Anul Nou reprezint\ `n sine o urare. Anul Nou con]ine, `n conciziunea sa, tot ceea ce s-ar putea imagina ca fiind demn de a fi dorit, voit sau tr\it. Anul Nou nu `nseamn\ c\ a mai venit un an sau ca un alt an st\ pe punctul de a `ncepe, ci c\, efectiv, timpul se na[te, istoria `ncepe, lumea se afl\ `n punctul s\u originar [i absolut original. Nici un termen de compara]ie nu este posibil `ntruc`t anul nou nu este un nou an, ci este anul (adic\ timpul `nsu[i) `n noutatea sa absolut\. A[adar, nu este doar inutil, ci chiar absurd s\ le urezi celorlal]i un an nou mai bun, mai plin de bucurii `ntruc`t dac\ ar fi mai atunci nu ar mai fi deloc nou. Anul Nou este o s\rb\toare p\g`n\, `n contradic]ie cu doctrina fundamental\ a cre[tinismului. Anul Nou ]ine de o concep]ie diferit\ a temporalit\]ii, circular\, opus\ concep]iei liniare a temporalit\]ii, specific\ cre[tinismului. Pentru cre[tin nu poate exista Anul Nou `ntruc`t timpul este sim]it ca un progres continuu spre m`ntuire, a c\rui finalitate este totuna cu finalul s\u: timpul aspir\ spre propria sa extinc]ie, scopul timpului este deopotriv\ sf`r[it al timpului. Cre[tinul a[teapt\ via]a veacului ce va s\ vie, adic\ o durat\ `n afara timpului, dincolo de timp, cu totul atemporal\, via]a ve[nic\, f\r\ `nceput [i f\r\ sf`r[it. ~n aceast\ perspectiv\ Anul Nou, ca refacere total\ a timpului, este cel pu]in un nonsens, este imaginea z\d\rniciei `ns\[i, a unui efort absurd, infinit repetabil, a chinurilor sisifice, tantalice sau prometeice. Ca multe altele [i Anul Nou a trebuit s\ se acomodeze noii paradigme de sim]ire [i `n]elegere introduse de cre[tinism devenind un nou an, relativizat, a c\rui noutate deriv\ numai din vechimea anului care tocmai a trecut. De aici [i nevoia pe care o sim]im de a ad\uga tot felul de ur\ri l`ng\ formula (c`ndva incantatorie) a Anului Nou. Fiindc\ noutatea Anului Nou nu ne mai spune nimic din ce `i spunea c`ndva p\g`nului, trebuie s\ definim, s\ descriem, s\ explicit\m aceast\ noutate: mai bun\, mai fericit\, mai `mplinit\, f\r\ s\ ne re]in\ aten]ia faptul c\ ceea ce este mai bun nu este cu adev\rat nou, ci intr\ `ntr-o serie, `ntr-o continuitate, `ntr-un progres. Temporalitatea liniar\, progresiv\ de provenien]\ cre[tin\ `[i face sim]it\ prezen]a `n ur\rile pe care ni le facem de Anul Nou, ur\ri care aduc `mpreun\ mo[tenirea unei vechi s\rb\tori p\g`ne [i noua paradigm\ a timpului. Noutatea cre[tin\ este noutatea unei continuit\]i [i nu a unei dis-continuit\]i radicale, a rupturii, a saltului sau a faliei ontologice. Saltul [i falia ontologic\ se vor produce abia la sf`r[itul timpului, odat\ cu `nvierea mor]ilor, cu Judecata, cu m`ntuirea. ~n timp fiind, noutatea este una slab\, a cre[terii, acumul\rii, perfec]ion\rii, a ascensiunii treptate, graduale. De aceea, Anul Nou este, `ntr-o lumin\ cre[tin\, doar un nou an, un nou an mai bun dec`t cel trecut. N-ar fi r\u totu[i ca la acest `nceput de an s\ ne impregn\m sufletele de semnifica]ia p\g`n\ a termenului [i s\ credem, m\car pentru o clip\, c\ tot ce a fost vechi, epuizat, consumat a disp\rut cu totul, c\ lumea este chiar la `nceputurile sale, c\ s`ntem din nou tineri, frumo[i, proaspe]i, plini de via]\, de energie, de s\n\tate, de speran]\, cu tot viitorul `nainte [i niciun trecut `n urm\. S\ credem c\ s`ntem noun\scu]i, nu doar ni[te oameni care au mai dat un an la spate [i se preg\tesc s\ se confrunte cu un altul. C`t de minunat ar fi ca aceast\ `nnoire s\ [tearg\ toate obiceiurile noastre b\tr`nicioase, `nvechite, tot mucegaiul a[ternut peste noi, repeti]iile noastre, ticurile pe care le avem, automatismele pe care le-am c\p\tat, rutina, stereotipiile, blocajele, `ncremenirile [i `n locul lor s\ apar\ din nou [i din nou dorin]a de cunoa[tere, entuziasmul, bucuria de a tr\i, dep\[irea limitelor [i `n primul r`nd deschiderea fa]\ de ceea ce este altfel, nou, diferit! C`t\ nevoie avem noi rom=nii de o s\rb\toare p\g`n\ a Anului Nou! Cantona]i `ntr-o `ndelungat\ tradi]ie a lamenta]iei [i a v\ic\relii, neput`nd dep\[i ceea a fost, acuz`nd mereu o grea mo[tenire sau o soart\ potrivnic\, un blestem sau un ghinion originar, nu avem curajul s\ decret\m moartea total\ [i definitiv\ a tot ceea ce a fost `nainte [i `nceputul absolut nou al noii lumi. Tr\im [i ne place s\ tr\im `ntr-o continuitate a e[ecului `n loc s\ rupem cu aceast\ tradi]ie [i s\ instaur\m Anul Nou al Istoriei [i al Vie]ii noastre. A[adar, v\ doresc din toat\ inima un an Nou!

IULIAN S~RBU
~mi place s\ fac cump\r\turi [i de aceea nevast\-mea profit\ de mine [i m\ trimite mereu la supermarket. Nu zic c\ nu cump\r\ [i ea din c`nd `n c`nd, dar pentru so]ie e mai greu s\ care bagajele pentru c\ nu merge cu ma[ina. Nu are carnet de conducere. Eu `n schimb am, a[a c\ am cu ce s\ car cump\r\turile. Dar am divagat pu]in, altceva doream s\ v\ zic. ~ntr-o zi de week-end am ie[it la cump\r\turi la un supermarket (nu spun care ca s\ nu-i fac reclam\ [i s\ m\ amendeze CNA-ul, de[i nu [tiu dac\ are treab\ [i cu literatura). M-am chinuit s\ g\sesc un loc de parcare [i cu chiu cu vai abia am reu[it s\ parchez undeva `n margine de tot. Are lumea bani, de[i e criz\ m\ g`ndesc eu, privind automobilele ce m\ `nconjoar\ din toate p\r]ile. Intru `mping`nd un c\rucior gol. M\ uit la cei ce se `ndreapt\ spre ie[ire [i constat c\ nu au chiar a[a de mul]i bani pentru c\ au c\rucioarele mai mult goale. Unii nici nu au c\rucioare, se pare c\ au venit doar `n vizit\ ca la muzeu. Intru `n autoservire [i `mi scot lista din cump\r\turi ca s\-mi pot face traseul printre rafturi. ~ncep s\ fac slalom printre c\rucioarele l\sate care mai de care `n tot felul de pozi]ii indecente, `n special pe mijlocul culoarului, astfel `nc`t s\ nu mai poat\ trece nimeni pe acolo. Ajung `n sf`r[it la primul raft de pe traseul cump\r\turilor mele [i `ncep s\ studiez oferta. ~n spatele meu aud pe cineva `njur`nd `n gura mare `n momentul c`nd vede pre]ul la ulei: Dum... mamii lor de ho]i! Au f\cut uleiul peste opt lei! S\-i ia dracu pe to]i! cam a[a vorbea omul cu pricina. M\ uit la el [i v\d un cet\]ean ce pare normal `mbr\cat [i care are un aspect relativ `n regul\. O fi `nnebunit s\racul `mi spun eu `n g`nd [i plec mai departe. La raionul cu dulciuri studiez oferta la zah\r, dar nu am timp prea mult pentru c\ un alt domn `ncepe s\ vorbeasc\ [i el cu voce tare. Ia uita]i-v\ c`t au f\cut zah\rul tic\lo[ii! se adreseaz\ acesta c\tre mine. M\ uit [i v\d c\ este 5,50 lei kilogramul. Acum o s\pt\m`n\ era numai 5,20. Cet\]eanul respectiv nu mai st\ la discu]ii. Pleac\ d`nd din m`ini [i `njur`nd, ce-i drept printre din]i. Ajung [i la standul cu legume [i `ncep s\ pun `n pung\ cartofii ale[i din lad\. L`ng\ mine apare o doamn\ care `ncepe [i ea s\ vorbeasc\ `n gura mare: Ia uite au f\cut cartofii patru lei! Mama lor de ho]i!. M\ uit mai atent la doamna respectiv\ [i, din exterior cel pu]in, nu pare deraiat\ de pe linie. Oare a izbucnit o nou\ epidemie, de nebunie din cauz\ de pre]uri, [i eu n-am aflat? Plec mai departe [i-mi fac rapid restul de cump\r\turi, uit`ndu-m\ cu aten]ie la persoanele cu care m\ intersectez [i fiind preg\tit s\ fug dac\ ar fi ap\rut manifest\ri de nebunie spontan\. Am ajuns s\ tr\im vremuri grele, nici cump\r\turi nu mai po]i face `n lini[te!

Fals jurnal de S\rb\tori


(De S\rb\tori, numai de bine!?)
DORIN DAVID
E minunat s\-]i petreci S\rb\torile de Cr\ciun [i Revelionul `n Rom=nia. Anul acesta mi-am pus dorin]a s\ mi le petrec aici c`t de des pot, dar dac\ se poate ca vizitator... De o bun\ vreme `ncoace m\ g`ndesc la Rom=nia ca la o gaur\ neagr\: La `nceput doar pentru buget [i mai mult ca o glum\, s\-mi fac curaj v\z`nd cum dispar banii, inexplicabil; venind din Zrich, care a fost declarat la un moment dat cel mai scump ora[ din lume [i a r\mas oricum unul dintre cele mai scumpe, am realizat f\r\ greutate c\ Rom=nia dep\[e[te din greu Elve]ia, cu excep]ia chiriilor [i probabil a c`torva m\run]i[uri, cum s`nt unele produse de lux. }ara noastr\ e ca un F\t-Frumos pe dos, aici am cheltuit `ntr-o s\pt\m`n\ c`t dincolo `n dou\ (sau `n nou\, c\ oricum nu mai conteaz\, rima s\ r\m`n\ `n aceast\ ]ar\ plin\ de versuri albe). {i recunosc f\r\ jen\ c\ am `ncercat s\ fiu zg`rcit, adic\ c`t se poate de cump\tat, cum ziceam c`nd eram copii: s\ nu dau banii pe prostii. Dar ca orice gaur\ neagr\ care se respect\, fenomenul iese din singularitatea monetarului [i se `ntinde indefinit cam pe toate palierele vie]ii societ\]ii noastre multilateral-dezvoltate. Ca orice om de [tiin]\, [i eu c`nd nu pot s\ explic un fenomen, `i dau un nume [i-mi spun: trebuie s\ existe, altfel nimic nu are sens. A[adar: trebuie s\ existe o gaur\ neagr\, altfel unde dispar sentimentele care ne definesc ca oameni? S\ alegem unul, `nt`mpl\tor, respectul fa]\ de cel de l`ng\ tine (ca s\ nu zic iubirea fa]\ de aproapele t\u, replic\ care are copyright `n alt\ parte; oricum, are [i mai mult sens, iubirea av`nd prea multe valen]e care scap\ de sub control [i implic\ pasiuni la fel de greu de `n]eles ca lumina care nu poate sc\pa gravita]iei). Respectul [i, s\ plus\m, compasiunea. ~mi place s\ cred c\ rom=nii le-au avut odat\. Dar nu ca niciodat\, ci cu nu mul]i ani `n urm\, pentru c\ unii reprezentan]i ai acelor vremuri `nc\ tr\iesc ca s\ poat\ povesti. Eu unul i-a[ asculta ca vr\jit, ca un copil care se uit\ la un film nou de desene animate, at`t de m\iestru realizate. {i tot ca un copil, a[ crede, a[ vrea s\ cred, c\ magia exist\. Poate ar trebui s\-i invit\m la toate televiziunile, pe toate canalele, s\ le ascult\m pove[tile de via]\, adev\rate, c`nd erau [i ei copii [i spuneau ziua-bun\ tuturor adul]ilor `nt`lni]i `n cale, pentru c\ a[a se cuvenea. Nu doar pentru c\ erau mai `n v`rst\ [i meritau respectul care li se ar\ta, ci pentru c\ respectul era dob`ndit [i `nsu[it de mic. Ast\zi am aflat de copii din clasa zero care reu[esc s\-[i fac\ `nv\]\toarea s\ pl`ng\ [i ai c\ror p\rin]i deja spun: nu mai [tiu ce s\ m\ fac cu el/ ea. ~mi amintesc de vremurile nu prea `ndep\rtate c`nd eram eu copil, [i c`nd s\ nu oferi locul `n autobuz era o pat\ pe onoare, `nc`t nimeni nu trebuia s\-]i atrag\ aten]ia, con[tiin]a proprie ned`ndu-]i pace. Prefer [i ast\zi s\ nu m\ a[ez pentru c\ nu se [tie c`nd va urca un b\tr`n sau o doamn\ care are nevoie de locul acela de care eu m\ pot lipsi, [i sper s\ fie a[a p`n\ la ad`ncile mele b\tr`ne]i. Iar ast\zi, [i prin acest cuv`nd `n]eleg un prezent-continuu care e deja `mp\m`ntenit de c`]iva ani, copiii iresponsabili ai p\rin]ilor boga]i provoac\ accidente sau conflicte violente, sc\p`nd de fiecare dat\ nepedepsi]i de lege. Iar omul modern care [i-a pierdut credin]a, [tie c\ ace[tia o s\ scape [i de pedeapsa divin\: nici aceast\ m`ng`iere inutil\ nu i-a mai r\mas. Quo vadis? Cred c\ dragoste cu for]a nu se poate, dar compasiune da. Azi e educa]ie, m`ine e naturale]e. La fel [i respectul, care este ceva ce se pred\, se `nsu[e[te. Azi poate cu for]a, m`ine de la sine. Dac\ ast\zi to]i cei care gre[esc `[i primesc pedeapsa, f\r\ nici o diferen]iere, m`ine vom respecta cu to]ii legea, pentru c\ vom [ti c\ acel care nu o respect\ va fi penalizat. Dar dac\ unii pl\tesc iar al]ii scap\, gaura neagr\ nu face altceva dec`t s\-[i m\reasc\ diametrul. La urma urmei, nici nu conteaz\ diametrul, ci energia pe care o are. Dac\ energia e negativ\, trage dup\ ea toat\ societatea. Ce trebuie f\cut urgent, e s\-i schimbi polul, `ntr-unul pozitiv. Dar cu cine, cine s\ o fac\? Noul guvern? Care are de ales `ntre a intra in istorie ca primul guvern care a f\cut ceva bun pentru ]ar\, sau a continua practicile celorlalte guverne, pe scurt nou\ (adic\ lor) s\ ne fie bine [i conturile grase, iar `n rest, pr\p\dul. C\ la o adic\, vorba lui vod\, sau a autorului lui, mul]i, da pro[ti, n-a r\mas prea departe de adev\r, iar c`nd se mai modific\ pe alocuri, se schimb\ `n mul]i, da r\i, adic\ nici m\car nu mai trebuie s\ ne deranj\m noi (adic\ ei) s\-i asuprim, o fac ei `ntre ei foarte bine. ~n fine, nu despre astea era vorba aici, ci despre s\rb\tori. ~n afara cozilor de ma[ini disperate de la intersec]iile cu supermarketurile [i de claxoanele asurzitoare, `n afara `mbulzelii din magazin, a luptei pentru a pune m`na pe produsul dorit, oric`t te-ai c\lca `n picioare, [i `n afara g\urii negre care a devenit Rom=nia, despre S\rb\tori numai de bine. Abia le a[tept pe cele viitoare. Un 2013 a[a cum vi-l dori]i!
www.timpul.ro

ianuarie 2013

Labirint
RAME

TIMPUL

23

Un Premiu (I)
LIVIU FRANGA
Dac\ Moirele grece[ti [i `ntruchip\rile lor romane, Parcele, i-ar fi `ng\duit toarcerea firului de pe fusul vie]ii p`n\ la noi, ast\zi Petru Cre]ia marele filolog [i scriitor, pilduitorul om de cultur\ [i iubitor, mai presus de orice, al c\r]ii, `n toate formele ei scrise ar fi avut [i el toate motivele s\ se bucure, ca la o adev\rat\ s\rb\toare. Premiul care `i poart\, `ncep`nd din anul 2008, numele, premiu instituit de Muzeul Na]ional al Literaturii Rom=ne la ini]iativa directorului s\u, profesorul universitar Lucian Chi[u, s-a `ndreaptat anul acesta, ca [i anul trecut, spre doi c`[tig\tori dintr-o list\ bogat\, remarcabil\ valoric, de autori nominaliza]i pentru contribu]iile lor din anul 2011 la dezvoltarea filologiei clasice. O list\ din care n-au lipsit nume prestigioase de autori, precum `ntr-o foarte scurt\ enumerare cele ale profesorilor (unii `nconjura]i de excelente colective de autori) Ioana Costa, AnaCristina Halichias (laureat\ pe anul 2010), Alexander Baumgarten, Coman Lupu, Dan Ungureanu sau Simona Georgescu. Prezen]a lor pe lista anului editorial 2011 a f\cut [i mai dificil\ alegerea c`[tig\torului. Prin votul s\u final [i la sugestia propun\torului, Comisia de decernare a Premiilor Muzeului Na]ional al Literaturii Rom=ne Premiul Petru Cre]ia pentru filologie clasic\: singurul din ]ar\, `n domeniu a urm\rit s\ ating\ dou\ scopuri foarte precise. Mai `nt`i, s\ atribuie Premiul unui sau unor autori, a c\rui ori a c\ror activitate `n general [i crea]ie publicat\ `n anul 2011, `n mod special, s\ reflecte, fie [i `n parte, complexa activitate, de filolog clasic [i, `n simbioz\, de c\rturar umanist, a celui care reprezint\, pentru ultimele decenii o jum\tate de veac mai cur`nd , unul dintre modelele fundamentale ale culturii rom=ne contemporane: eponimul `nsu[i al Premiului, regretatul Petru Cre]ia. ~n al doilea r`nd, dar `n egal\ m\sur\, Comisia [i-a propus, prin dubla sa op]iune, s\ aduc\ un implicit omagiu savantului [i c\rturarului rom=n de acum trei veacuri, prin care nu numai istoria viitoarei Rom=nii a `nceput s\ se `ndrepte [i, apoi, a intrat, de[i t`rziu, dar decisiv, `n modernitate, ci [i cultura rom=nilor s\ capete drept de cetate `n cetatea cult\, cl\dit\ pe fundamentele tezaurului Antichit\]ii clasice, a Europei moderne. Omagiul nostru s-a `ndreptat, a[adar, anul acesta, pe dou\ c\i aparent diferite, c\tre Dimitrie Cantemir. De la a c\rui na[tere se `mplinesc, `n 2013, 340 de ani, [i 290 de la dispari]ie. Cine s`nt autorii premia]i? Le voi schi]a aici c`te un fugar portret de autor, iar c\r]ilor lor premiate c`te un simplu, dar edificator crochiu. *** Pornit din zona umanioarelor clasice propriu-zise, ca absolvent al sec]iei de filologie clasic\ a Facult\]ii de Limbi [i Literaturi Str\ine a Universit\]ii din Bucure[ti, d-l Tudor Dinu, proasp\t conferen]iar doctor `n cadrul aceleia[i facult\]i [i sec]ii absolvite, a finalizat cu maximum de aprecieri medii [i note de zece, calificativul excelent [i distinc]ia summa cum laude) tot ceea ce a `ncewww.timpul.ro

put: studiile universitare de licen]\, diserta]ia de masterat, teza de doctorat, concursurile de ocupare [i promovare a posturilor didactice din `nv\]\m`ntul superior (a dat 5 concursuri p`n\ acum, dintre care de dou\ ori pentru preparator universitar, la dou\ institu]ii diferite, pentru c\ legile actuale interzic, `n `nv\]\m`ntul superior rom=nesc, titularizarea pe post prin transfer, iar anul acesta, `n septembrie, pentru conferen]iar universitar), cursurile de forma]ie [i specializare postuniversitare, din ]ar\ [i din str\in\tate. {i a[a mai departe... F\r\ s\ p\r\seasc\ nici o clip\ spa]iul Antichit\]ii clasice `n 2010 l-a tradus [i editat bilingv pe Aristofan, la Paideia, iar p`n\ atunci i-a tradus [i comentat, pe r`nd, pe Iamblikhos [i Plutarh, pe Plinius cel B\tr`n [i pe Seneca, la Polirom [i la alte edituri , Tudor Dinu s-a `ndreptat decis spre orizontul elenismului postantic. ~n mai pu]in de un deceniu, el a devenit cel mai t`n\r, cel mai cunoscut [i recunoscut interna]ional [i cel mai valoros neoelenist rom=n din prezent, a c\rui activitate [tiin]ific\, literar\ [i cultural\ o egaleaz\ pe aceea a ilu[trilor s\i contemporani [i predecesori (ca Nicolae-{erban Tana[oca, Olga Cicanci, Elena Laz\r, Lia Brad-Chisacof, Tudor Teoteoi [.a.). Dovad\, `n afara studiilor `nse[i, publicate `n volume [i periodice, studii citate deja `n mod curent `n bibliografia literar-cultural-istoric\ de specialitate, rom=neasc\ [i interna]ional\, st\ [i alegerea lui Tudor Dinu, `n anul 2010, ca membru `n Comitetul Director (format din 5 personalit\]i) al Societ\]ii Europene de Studii Neoelene, ca o recunoa[tere [i cuvenit\ `ncununare a prezen]ei sale [tiin]ifice deosebit de active, marcante, `n peisajul academic interna]ional. Iar ca traduc\tor [i editor, adaug doar `n men]iune foarte recent primitul premiu de la Atena. Cartea lui despre Cantemir [i Nicolae Mavrocordat1 i-ar fi pl\cut nespus eponimului premiului, profesorului, savantului filolog [i scriitorului Petru Cre]ia. Este o carte de [tiin]\, de complex\ [i profund\ bog\]ie a informa]iei solid documentate, de subtil\ [i rafinat\ calitate a interpret\rii ansamblului istoric [i cultural p`n\ la cele mai relevante detalii. Dar, `n acela[i timp, este [i o carte cu `nalte virtu]i literare, o carte care se cite[te nu doar pentru
COMUNICAT

informa]ie [i interpretare, subsumate viziunii globale asupra epocii, cu reverbera]ii p`n\ departe, `n istoria societ\]ii [i culturii rom=ne[ti de mai t`rziu, ci [i o carte care se cite[te pentru ea `ns\[i, pentru frumuse]ea rostirii [i firescul relat\rii, nealterate de ambi]iile unui limbaj cu at`t mai s\rac, cu c`t aspir\ s\ fie mai elitist prin tehnicitatea lui. Or, valoroasa carte a d-lui Tudor Dinu `mplete[te cum numai marile spirite ale culturii noastre au [tiut s-o fac\: un Iorga, un P`rvan sau un G. C\linescu, dintre modelele primordiale predecesoare lui Petru Cre]ia rigoarea documentar\ cu ingeniozitatea [i originalitatea interpretativ\ [i, deloc `n ultimul r`nd, dimpotriv\, cu farmecul romanesc, pur narativ [i, prin aceasta, direct poetic, al scriiturii, care ne aduce pe loc aminte de pana unui Sadoveanu, muiat\ din c`nd `n c`nd `n cerneala cronicarilor. Iat\ chiar incipit-ul absolut al c\r]ii: ~n octombrie 1691 beizadeaua Antiohie se `ndrepta spre Stambul, `n fruntea unui p`lc de o[teni de `ncredere ai lui Vod\ Constantin. Pretutindeni trec\torilor le luau ochii cei patruzeci de arm\sari `nspuma]i din hergheliile domne[ti ce `nso]eau alaiul. /.../ Dar de ce era nevoie de at`]ia telegari f\r\ c\l\re], m`na]i din urm\ de un r`nda[? Oare nu se preg\tea o tr\dare, se `ntrebau binevoitorii, care [tiau c\ orice denun] bine ticluit putea s\ le aduc\ un c`[tig `nsemnat. Cel mai dornic de astfel de p`ri era Vod\ Br`ncoveanu, domnul }\rii Rom=ne[ti, chinuit de o ur\ ne`mp\cat\ `mpotriva Cantemire[tilor [i care [i-ar fi dorit s\ transforme Moldova `ntr-un protectorat valah. Cu trei ani `n urm\ d\duse gre[ cu uneltirile sale, iar acum n\d\jduia c\ a venit clipa s\ `[i spele ru[inea. Prin capuchehaia sa se pl`nsese la caimacam c\ Vod\ Constantin, gata s\ se haineasc\, l-ar trimite z\log nu pe fiul s\u bun, Dumitra[cu, ci pe un b\iat de pripas de prin Moldova. ~nvinuirea se dovedise imediat f\r\ temei, ceea ce nu f\cuse dec`t s\ sporeasc\ `nd`rjirea Br`ncoveanului. (p. 11) Dimitrie Cantemir [i Nicolae Mavrocordat. Rivalit\]i politice [i culturale la `nceputul secolului XVIII, Bucure[ti, Editura Humanitas, 2011.
1

File dintr-un jurnal teatral

BOGDAN ULMU
F\c`nd ordine prin programele de sal\ ale spectacolelor mele, dau peste cel la C\s\torie cu de-a sila, dup\ Moliere, montat la Chi[in\u. Nu-mi vine s\ cred: aveam `n distribu]ie doi arti[ti ai poporului, trei arti[ti emeri]i [i un maestru al artei! E caraghios s\ fiu m`ndru de asta?!

***
Histrionul seduce numai dac\ e sedus (Mihai M\niu]iu). Ar fi bine!... Cunosc seduc\tori de voca]ie pe care n-a reu[it s\-i seduc\ nici o abstrac]ie...

***
Ion Lazu face, `ntr-o revist\ literar\, o trecere-n revist\ a pl\cilor memoriale de pe zidurile caselor Bucure[tiului. Ideea `mi place. Numai c\ la un moment dat scrie: ~n ultima vreme Horia Lovinescu s-a combinat cu fiica lui Beligan (Oglinda literar\, nr. 2/ 2011). Gre[it! Marele dramaturg a fost c\s\torit cu traduc\toarea Dana Criv\], ex-so]ia marelui actor, disp\rut\ recent.

Adenium
editur\ specializat\ `n literatur\ [i benzi desenate pentru copii
~nfiin]at\ acum doi ani ca editur\ specializat\ `n literatur\ [i benzi desenate pentru copii, Adenium se transform\ acum `n editur\ generalist\. Profilul s\u de activitate nu se schimb\ c\r]ile pentru copii r\m`n `n continuare `n aten]ia sa , ci se extinde. ~ntr-o formul\ concentrat\, `ncerc\m s\ ne structur\m activitatea viitoare dup\ coordonatele: Scriitorii limbii rom=ne (autori de limb\ rom=n\ de pretutindeni), Cei care vin (debutan]i [i autori afla]i la primele c\r]i), Universul literelor (scriitori apar]in`nd literaturii universale), Anthropos (c\r]i din domeniile psihologiei, [tiin]elor educa]iei, antropologiei, sociologiei, politologiei, teologiei [i religiilor etc.), Bucuria copiilor (literatur\ pentru copii), SpectActor (c\r]i dedicate teatrului, filmului, muzicii, artelor plastice etc.), Enigma (literatur\ poli]ist\, de ac]iune, spionaj etc.). Seriile de benzi desenate, BD Junior [i BD Senior, completeaz\ oferta editorial\. De altfel, s`ntem `n continuare deschi[i extinderii domeniilor de interes. ~n afara activit\]ii editoriale propriu-zise, oferim [i diferite servicii complementare: culegere, corectur\/ redactare de text; corectur\/ redactare materiale editate de companii na]ionale/ multina]ionale; traducere; design/ tehnoredactare (machetare c\r]i, reviste, flyere, bro[uri, c\r]i de colorat, realizarea de coper]i, panouri publicitare etc.). De asemenea, oferim servicii de consultan]\ `n domenii specifice. Momentul acestei extinderi marcheaz\ [i colaborarea editurii cu Funda]ia Cultural\ Timpul la editarea revistei Timpul. Mai multe informa]ii privind echipa, activitatea de p`n\ acum [i proiectele editurii pot fi ob]inute de pe site-ul www.adenium.ro. Cei interesa]i pot contacta editura `n Ia[i, Aleea Copou nr. 3 sau la adresa electronic\: office@adenium.ro. Director editorial, Liviu Antonesei

***
Recunosc cu ru[ine: nu-mi mai place s\ citesc dramaturgie. Prefer textele despre teatru. C\ dac\ e s\ m\ g`ndesc la c`t de pu]in montez `n ultimii ani, am texte citite p`n\ acum, pentru `nc\ dou\ vie]i! Nu-mi ajung anii s\-l epuizez pe Cehov, apoi pe Caragiale, Gogol [i Ibsen. Asta nu-nseamn\ c\ nu trebuie descoperi]i [i-ncuraja]i dramaturgii tineri. Spun doar c\ las opera]iunea aceasta `n seama celor mai pu]in uza]i de trecerea prin Teatru [i prin teatre...

***
Fiindc\ l-am pomenit pe genialul scriitor rus: Fiecare erou al lui Cehov are un moment de adev\r: dar nu rezist\, recade-n iluzie! (Andrei {erban, la conferin]a organizat\ de Teatrul Na]ional, `n 2011). Just\ observa]ie! {i-n continuarea acestei idei: merit\ urm\rit\ fuga de deziluzie, a cehovienilor. Trecerea ei la con[tien]e imposibile...

ianuarie 2013

24

TIMPUL

Adenium

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i


Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Secretar general de redac]ie:


Mihaela Morariu

Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu (secretar general de redac]ie) Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu

Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster) Cabinet individual de avocatur\ Maria Crina Kmen

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2013

Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)

Revist\ editat\ de Funda]ia Cultural\ TIMPUL cu sprijinul editurii Adenium

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

Director general:
Gabriel Cucuteanu

Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja

Director executiv:
Mihai Vacariu

ianuarie 2013

www.timpul.ro

También podría gustarte