Está en la página 1de 197

Prof. univ. dr.

Vasile V~NTU

CULTURA PAJI{TILOR {I A PLANTELOR FURAJERE


SUPORT DE STUDIU I.D. AGRICULTUR|

-2003-

PROGRAMA ANALITIC|
1. PRODUCEREA FURAJELOR PE PLAN MONDIAL {I ~N }ARA NOASTR| 1.1. Furajele: defini]ie, clasificare, surse 1.2. Paji[tile: defini]ie, clasificare, r\spndire, importan]\ [i produc]ii; vegeta]ia 2. PRINCIPALELE TIPURI DE PAJI{TI DIN }ARA NOASTR| 2.1. Paji[ti zonale 2.2. Paji[ti intrazonale 3. TEHNOLOGIA ~MBUN|T|}IRII PAJI{TILOR 3.1. Lucr\ri de suprafa]\ 3.2. Lucr\ri radicale 4. ~NFIIN}AREA PAJI{TILOR TEMPORARE 4.1. Paji[ti temporare `n locul paji[tilor permanente degradate 4.2. Paji[ti temporare `n teren arabil 5. FOLOSIREA PAJI{TILOR 5.1. Folosirea paji[tilor prin p\[unat 5.2. Folosirea paji[tilor prin cosit 5.3. Folosirea mixt\-alternativ\ a paji[tilor 6. GRAMINEE ANUALE FURAJERE 6.1. Porumbul furajer; 6.2. Iarba de Sudan; 6.3. Sorgul 6.4. Raigrasul aristat; 6.5. Meiul, dughia [i ciumiza; 6.6. Alte graminee 7. GRAMINEE PERENE FURAJERE 8. LEGUMINOASE ANUALE FURAJERE 8.1. Maz\rea furajer\; 8.2. M\z\richile; 8.3. Bobul; 8.4. Latirul [i lupinul; 8.5. Soia [I fasoli]a 9. LEGUMINOASE PERENE FURAJERE 9.1. Lucerna; 9.2. Trifoiul ro[u [i trifoiul alb 9.3. Sparceta; 9.4. Ghizdeiul; 9.5. Sulfina 10. R|D|CINOASE {I TUBERCULIFERE FURAJERE 10.1. Sfecla furajer\; 10.2. Gulia furajer\ 10.3. Morcovul furajer; 10.4. Topinamburul 11. CUCURBITACEE {I ALTE PLANTE FURAJERE 11.1. Cucurbitacee 11.2. Alte plante furajere suculente 11.3. Plante melifere 12. CONVEIERUL VERDE 12.1. Defini]ie, tipuri, principii de organizare 12.2. Tehnica `ntocmirii conveierului verde 13. ~NSILOZAREA FURAJELOR 13.1. Importan]a `nsiloz\rii; 13.2. Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii 13.3. Tehnologii de `nsilozare; 13.4. Tipuri de silozuri 13.5. Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat

MODULUL I
PRODUCEREA FURAJELOR PE PLAN MONDIAL {I ~N }ARA NOASTR|

FURAJELE: defini]ie; clasificare; surse


Furajele- produse de origine vegetal\, animal\, mineral\ sau de sintez\ folosite `n hrana animalelor. Clasificare: -dup\ origine: - valoarea nutritiv\: concentrate, voluminoase - con]inutul `n ap\: suculente, >55%; uscate, 15-17% - modul de producere: naturale, cultivate, industriale Dup\ con]inutul `n ap\, substan]e nutritive [i origine: 8 grupe de furaje: fibroase suculente grosiere concentrate substan]e energetice substante minerale aditivi furajeri preparate furajere

Surse de furaje:
paji[tile permanente (3,44 mil ha pa[uni + 1,51 mil ha fne]e) - paji[tile temporare; - culturile furajere perene; 79%;

- culturile furajere anuale; - culturile furajere succesive

Paji[tile : defini]ie, clasificare, importan]\, r\spndire


Paji[tea reprezint\ suprafa]a de teren acoperit\ cu vegeta]ie ierboas\, alc\tuit\ `n cea mai mare parte din plante perene, ce apar]in diferitelor familii botanice, a c\ror produc]ie este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor prin p\[unat sau cosit. Importan]a economic\ [i ecologic\. Paji[tile reprezint\: - surs\ important\ de nutre]uri suculente [i fibroase pentru animalele domestice. ~n Romnia, se apreciaz\ c\ paji[tile permanente asigur\ circa 40% din masa verde [i 25% din fnul necesar alimenta]iei animalelor; - habitat [i surs\ de hran\ pentru animalele s\lbatice - mijloc de prevenire [i combatere a eroziunii solului - mijloc de `mbun\t\]ire a structurii [i fertilit\]ii solului - surs\ de elemente minerale, stoc de germoplasm\, locuri de recreere; contribuie la conservarea unor ecosisteme naturale `n scop [tiin]ific, la p\strarea unor frumuse]i naturale.

Clasificarea paji[tilor:
Dup\ origine: paji[ti naturale [i temporare. Paji[tile naturale sunt reprezentate de suprafe]e pe care vegeta]ia ierboas\ s-a instalat spontan. La rndul lor ele se `mpart `n paji[ti naturale primare [i paji[ti naturale secundare . Paji[tile naturale primare. Acestea sunt reprezentate de pampa argentinian\, stepa ruseasc\, savana african\, marile cmpii americane cu ierburi scunde, preeria cu ierburi `nalte, tundra nordic\ [i tundra de altitudine. ~n Romnia, paji[tile naturale primare sunt reprezentate prin ochiurile de step\ din sud-estul ]\rii [i prin paji[tile alpine, suprafa]a lor fiind aproximativ 100.000 hectare. Paji[tile naturale secundare, formate pe locul fostelor p\duri defri[ate de om, supuse `n continuare influen]ei activit\]ii omului [i factorilor naturali, fapt ce a dus la o mare diversificare sub aspect floristic, ocup\ cea mai mare parte a paji[tilor naturale. ~n ]ara nostr\, paji[tile din aceast\ categorie sunt r\spndite de la nivelul m\rii pn\ `n etajul subalpin, pe o suprafa]\ de peste 4,7 milioane hectare.

Paji[tile temporare (artificiale, cultivate sau sem\nate) sunt suprafe]e de teren, de regul\ arabile, care se `ns\mn]eaz\ cu specii furajere perene (graminee [i leguminoase) `n amestec sau solitare.

Dup\ modul de folosire: paji[tile permanente [i temporare pot fi `mp\r]ite `n p\[uni [i fne]e.

R\spndire
Din suprafa]a total\ a Terrei, dup\ datele existente `n Production Yearbook (vol. 47/1993), suprafa]a arabil\ era de 1,2 miliarde hectare, de paji[ti circa 3,4 miliarde hectare [i de p\duri circa 3,5 miliarde hectare. ~nsumnd suprafa]a ocupat\ de arabil, paji[ti [i p\duri, rezult\ 8,1 miliarde hectare, reprezentnd 69,5% din suprafa]a uscatului, Dup\ suprafa]a total\ a paji[tilor, ordinea continentelor este urm\toarea: Africa cca 24,8%, Oceania [i Australia 24,8 %, Asia 23,3%, America de Sud 14,4%, America de Nord 10,6% [i Europa 2,3%. ~n unele ]\ri din lume, ca Algeria, Mexic, USA, Argentina, Brazilia, Elve]ia, Grecia [i Marea Britanie, suprafa]a paji[tilor permanente este mai mare dect suprafa]a ocupat\ de arabil. ~n Romnia suprafa]a paji[tilor permanente este de 4,949 mil. ha (3,442 mil. ha p\[uni [i 1,507 mil. ha fne]e), ponderea lor fa]\ de suprafa]a total\ reprezint\ 20,8%, fa]\ de suprafa]a uscatului 21,6%, iar fa]\ de suprafa]a agricol\ 33,3% .

3.6 33.3

63.1
pajisti arabil vii+pomi

Ponderea paji[tilor din suprafa]a agricol\

Tabelul 1
Jude]ele `n care ponderea paji[tilor permanente reprezint\ peste 35% din suprafa]a agricol\

Jude]ul Harghita Hunedoara Maramure[ Cara[-Severin Bistri]a-N\s\ud Sibiu Bra[ov Alba Cluj Vlcea Covasna Gorj Suceava S\laj Arge[ Neam] Prahova

Suprafa]a agricol\ (mii ha) 406 348 311 400 285 308 298 324 424 252 186 250 350 239 345 283 279

din care paji[ti permanente Suprafa]a (mii % ha) 312 76,8 255 73,3 218 70,1 259 64,8 171 60,0 183 59,4 176 59,1 186 57,4 239 56,4 142 56,3 98 52,7 126 50,4 164 46,9 109 45,6 144 41,7 108 38,2 104 37,3

Productivitatea paji[tilor: scazut\;


-

cauze:

terenuri cu fertilitate redus\, erodate, accidentate; 3-5 luni perioad\ de vegeta]ie la cca 50% din paji[ti; folosire nera]ional\; cheltuieli minime de produc]ie; `ntre]inere necorespunz\toare.

Posibilit\]i de sporire a productivit\]ii paji[tilor :


`mbun\t\]irea regimului trofic; `mbun\t\]irea regimului hidric; `nnobilarea covorului vegetal; refacerea radical\ ; folosirea ra]ional\; efectuarea unor lucr\ri minime de `ntre]irere

VEGETA}IA PAJI{TILOR PERMANENTE


Num\rul speciilor de plante din paji[tile permanente depinde de condi]iile ecologice [i modul de folosire.

~n Romnia s-au identificat pe paji[ti circa 750 specii, valoarea lor economic\ fiind cuprins\ `ntre limite foarte largi. Speciile de plante din paji[ti s-au `mp\r]it pe baza criteriului botanic [i valorii economice `n: graminee, leguminoase, rogozuri [i plante din alte familii botanice

1. Gramineele
au dominan]a cea mai mare `n paji[ti, > 30-50% (uneori chiar 80-90%). `n paji[tile din ]ara noastr\ se `ntlnesc 226 specii, care apar]in la 71 genuri (Flora R.S.Romnia, vol. XII); pe glob sunt descrise 869 specii de graminee, care apar]in la 155 genuri (Flora Europaea, vol. V - ) valoarea furajer\ a gramineelor depinde de specie, de condi]iile de cre[tere, faza de dezvoltare `n momentul consumului etc. dup\ Larin (1950), con]inutul mediu `n substan]e nutritive brute al gramineelor din paji[ti este de: 10,9% protein\ brut\, 46,8% substan]e extractive f\r\ azot, 8,0% cenu[\, 27,5% celuloz\ brut\.

Particularit\]i morfologice [i biologice:


Sistemul radicular: r\d\cinile embrionare (primare), (cteva zile - 3-4 luni); r\d\cinile adventive ce formeaz\ un sistem radicular fasciculat; unele graminee au r\d\cini groase, de regul\ neramificate, cu rolul de a aproviziona planta cu ap\ ; la cele cu tuf\ deas\ se `ntlnesc [i r\d\cini mai groase, albicioase; la unele graminee, r\d\cinile tr\iesc `n simbioz\ cu ciuperci, formnd micorize (Holcus lanatus, Molinia coerulea, Nardus stricta, Festuca ovina); la Alopecurus pratensis, sunt semnalate \ nodozit\]i.. Cre[terea r\d\cinilor - la temperatura de 150C, iar la temperatura de 26270C (la suprafa]a solului), cre[terea sistemului radicular `nceteaz\. Masa de r\d\cini cre[te puternic prim\vara [i toamna; Recolt\rile repetate diminueaz\ sau uneori frneaz\ cre[terea r\d\cinilor; Indicii privind masa de r\d\cini o d\ produc]ia p\r]ii aeriene a gramineelor. Se admite `n general coeficientul de 0,60 `ntre masa de r\d\cini [i fitomasa aerian\. . ~ntre adncimea sistemului radicular [i `n\l]imea gramineelor exist\ o corela]ie pozitiv\.

r\d\cinile gramineelor capacitate de solubilizare a compu[ilor greu solubili din sol de 2-3 ori < ca a leguminoaselor

Tulpina (l\starii) gramineelor, numit\ pai (culm); Stolonii [i rizomii - tulpini modificate (metamorfozate); Ligula este o prelungire membranoas\ a epidermei interne a tecii. Urechiu[ele (auricule) sunt prelungiri ale bazei limbului, cu rolul de a `nchide teaca ; Prefolia]ia reprezint\ modul de a[ezare individual\ a frunzelor `n mugure.; poate fi: conduplicat\ (cutat\), cnd limbul este `ndoit `n lungul nervurii mediane [i cele dou\ jum\t\]i de limb se suprapun (Lolium perenne, Dactylis glomerata) [i convolut\ (r\sucit\), cnd limbul este r\sucit `n form\ de sul spre interior (Lolium multiflorum, Festuca pratensis, Phleum pratense). Inflorescen]a gramineelor : spic compus, panicul spiciform [i panicul. Frunzele gramineelor sunt sesile, alc\tuite din teac\ (vagin\) [i limb (lamin\);

b a

- Structura unui spicule]: a-glume ; b-palee ; c-androceu ; d-gineceu

Dezvoltarea [i cre[terea gramineelor - dou\ cicluri succesive sau


perioade: vegetativ ( germina]ia semin]elor, `nfr\]irea [i formarea l\starilor);

generativ ( alungirea l\starilor [i formarea inflorescen]elor, a fructelor [i semin]elor). ~nfr\]irea - formarea de l\stari numi]i fra]i, din nodurile de `nfr\]ire situate la baza l\starilor mam\. Factori favorizan]i: temperatura de 200C; umiditatea optim\ a solului , fertilitatea (`n special con]inutul ridicat `n azot); modul de folosire a paji[tii, de `n\l]imea la care se face prima recoltare(`nl\turarea apexului) criza `nfr\]irii; prin procesul de `nfr\]ire gramineele perene formeaz\ l\stari scur]i, forma]i numai din frunze (sterili, vegetativi) [i l\stari alungi]i , forma]i din frunze [i tulpini ( fertili sau generativi); Diferen]ierea l\starilor este determinat\ de specie, condi]iile de mediu [i modul de folosire; unele graminee ca: Arrhenatherum elatius, Lolium perenne, L. multiflorum formeaz\ l\stari generativi chiar `n primul an . - dup\ raportul dintre cele dou\ tipuri de l\stari, gramineele se `mpart `n trei grupe: - graminee de talie `nalt\ sau de etaj superior ( graminee de fnea]\): Arrhenatherum elatius, Agropyron repens, Agropyron intermedium, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Lolium multiflorum, Phleum pratense, Festuca arundinacea etc. - graminee de talie mijlocie sau de etaj mediu ( cosit sau p\[unat): Agrostis stolonifera, Agropyron pectiniforme, Agrostis tenuis, Cynosurus cristatus, Holcus lanatus, Poa pratensis, Puccinellia distans etc. - graminee de talie joas\ sau de etaj inferior (de p\[une): Cynodon dactylon, Agrostis rupestris, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca, Nardus stricta, Festuca rupicola, Poa bulbosa etc Dup\ modul cum se formeaz\ tufa prin `nfr\]ire, gramineele perene se `mpart `n patru grupe: graminee stolonifere. : Bromus inermis, Agropyron repens, Glyceria maxima, Beckmannia eruciformis, Phragmites communis, Poa compressa, Brachypodium pinnatum [.a. cu stoloni subterani, iar cu stoloni supratere[tri: Cynodon dactylon [i uneori Agrostis stolonifera. graminee cu tuf\ rar\. : Phleum pratense, Dactylis glomerata, Arrhenatherum elatius, Lolium perenne, Cynosurus cristatus, Agropyron pectiniforme, Trisetum flavescens etc.

graminee cu tuf\ mixt\. : Poa pratensis, Alopecurus pratensis [i Festuca rubra ; Graminee cu tuf\ deas\. : Nardus stricta, Festuca pseudovina, F. amethystina, F. valesiaca, Stipa lessingiana, S. capillata, S. pennata, Poa violacea, Molinia coerulea, Deschampsia caespitosa etc. .

Acumularea biomasei vegetale supraterestre


~nflorirea gramineelor - etape: - induc]ia floral\ ( de natur\ biochimic\); - formarea inflorescen]ei [i a componentelor florii; - `nspicarea; - `nflorirea-fecundarea (marcheaz\ `nceputul form\rii semin]elor) Ot\virea gramineelor este `nsu[irea specific\ gramineelor de a-[i reface masa organelor aeriene dup\ folosire prin p\[unat sau cosit. Procesul de ot\vire se caracterizeaz\ prin vitez\, energie [i capacitate de ot\vire: dup\ viteza [i energia de ot\vire, gramineele pot fi grupate astfel: - graminee cu ot\vire rapid\ - 2-3 coase pentru fn sau 4-5 cicluri de p\[unat: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Lolium multiflorum; - graminee cu ot\vire moderat\ - 2 coase pentru fn sau 3-4 cicluri de p\[unat: Festuca pratensis, Phleum pratense, Alopecurus pratensis, Trisetum flavescens etc.; - graminee cu ot\vire lent\ - o singur\ coas\ sau 2 cicluri de p\[unat: Agrostis stolonifera, Agrostis tenuis, Bromus inermis, Festuca rubra . Ot\virea depinde de: regimul de ap\ [i de aer din sol; cantitatea de substan]\ de rezerv\, con]inutul solului `n elemente nutritive, de `nsu[irile speciilor, faza de cre[tere `n momentul utiliz\rii [i de modul de folosire .

Ritmul de dezvoltare [i vivacitatea gramineelor


Ritmul de dezvoltare reprezint\ timpul necesar parcurgerii tuturor fenofazelor, de la r\s\rire pn\ la coacerea semin]elor. Vivacitatea este durata vie]ii de la germina]ie pn\ la moartea celui din urm\ l\star al tufei, rezultat\ dintr-o s\mn]\. la un ritm rapid de dezvoltare corespunde o vivacitate scurt\ [i invers mai multe grupe:

- Graminee cu ritm de dezvoltare rapid [i vivacitate scurt\-fructific\ `n anul sem\natului, dau produc]ii maxime `n anii 2-3 [i tr\iesc 2-4 ani: Lolium multiflorum (tr\ie[te 1-2 ani), Lolium perenne (2-4 ani), Arrhenatherum elatius (3-4 ani) [.a. .

- Graminee cu ritm de dezvoltare mijlociu [i vivacitate mijlocie- fructific\ `n 2, dau produc]ii maxime `n anul 3 [i tr\iesc 5-8 ani: Dactylis glomerata, Cynosurus cristatus, Festuca pratensis, Phleum pratense [.a. .

- Graminee cu ritm de dezvoltare lent [i vivacitate mare- fructific\ `n anii 2-3, dau produc]ii maxime `n anii 3-4, tr\iesc 10 ani sau mai mult: Bromus inermis, Poa pratensis, Festuca rubra, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis [.a. .

- Graminee cu ritm de dezvoltare foarte lent [i vivacitate foarte mareformeaz\ mai trziu l\stari generativi, dau produc]ii maxime `n anii 5-8 [i tr\iesc zeci de ani: Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, Festuca rupicola [.a. .

Precocitatea gramineelor - perioada de timp de la pornirea `n vegeta]ie pn\ la `nspicare. Sub acest aspect, gramineele se `mpart `n urm\toarele grupe:

- timpurii (precoce), care `nspic\ la circa 30-40 zile de la pornirea `n vegeta]ie: Arrhenatherum elatius, Alopecurus pratensis, Anthoxanthum odoratum, Poa pratensis, P. bulbosa;

- semitimpurii (intermediare), `nspic\ dup\ 50-60 zile de la pornirea vegeta]iei: Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Lolium perenne, Agropyron pectiniforme;

- trzii (tardive), `nspic\ dup\ 60-70 zile de la pornirea `n vegeta]ie: Phleum pratense, Bromus inermis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Bothriochloa ischaemum.

Prin lucr\ri de ameliorare s-au ob]inut soiuri cu precocit\]i diferite, `n cadrul aceleia[i specii, dnd posibilitatea de a se realiza conveiere verzi de paji[ti cu scopul asigur\rii ritmice a nutre]ului verde.

Acumularea substan]elor de rezerv\, pentru: - perioadele de repaus; - refacerea dup\ cosit sau pa[unat la baza l\starilor (Ph. p; P. b; A. e);

Depunerea substan]elor de rezerv\:

la baza frunzelor (P.p; L.p; F.p; D.g); `n internodiile scurte de la baza lastarilor; `n stoloni [i rizomi; `n r\d\cini

Cerin]ele gramineelor fa]\ de ap\


gramineele perene sunt mari consumatoare de ap\. Coeficientul de transpira]ie este de 1,5-2 ori mai mare dect la cereale, oscilnd `ntre 500 [i 1000. Dup\ cerin]ele fa]\ de ap\ : - graminee xerofile, adaptate la condi]ii de secet\ de lung\ durat\, r\spndite `n paji[ti de step\, silvostep\ [i pe coastele uscate `nsorite din zona de p\dure: Bothryochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Bromus erectus, Cynodon dactylon, Stipa sp.; - graminee mezofile, cu cerin]e moderate fa]\ de ap\, ce sunt r\spndite `n paji[tile din zona de p\dure sau `n luncile rurilor din zona de step\ [i silvostep\: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis etc.; - graminee higrofile, cu cerin]e mari fa]\ de ap\, cresc `n sta]iuni umede sau foarte umede: Alopecurus ventricosus, Glyceria maxima, G. fluitans, Poa palustris, Typhoides arundinacea, Beckmannia eruciformis, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis - graminee hidrofile, cresc `n mediul acvatic: Phragmites australis.

Cerin]ele fa]\ de aerul din sol


gramineele au cerin]e diferite, `n func]ie de tipul `nfr\]irii: - cerin]e mari gramineele stolonifere; - cerin]e moderate gramineele cu tuf\ mixt\ [i rar\; - cerin]e reduse gramineele cu tuf\ deas\.

Cerin]ele fa]\ de temperatur\


Gramineele perene- adaptate la temperaturi f. variate (mai sensibile-L.p; L.m.; tinerele plante); Temperatura are influen]\ mare asupra `nfr\]irii, dar [i asupra cre[terii ( temp. optim\ 15-210C). Rezisten]\ mai mare la temperaturi sc\zute au

gramineele care `[i `nceteaz\ cre[terea toamna mai devreme. Cositul [i p\[unatul pn\ toamna trziu reduc rezisten]a la `nghe].. ~n func]ie de cerin]ele fa]\ de c\ldur\ - 6 grupe: graminee criofile: Nardus stricta, Festuca ovina ; - graminee microterme: Phleum pratense, Festuca rubra; - graminee mezoterme: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Cynosurus cristatus, Bromus erectus; - graminee termofile: Bromus inermis, Koeleria cristata, Puccinellia distans etc.; - graminee megaterme: Stipa sp, Bothryochloa ischaemum, Festuca valesiaca etc..

Cerin]ele fa]\ de lumin\


Gramineele perene din paji[ti - cerin]e diferite fa]\ de lumin\. G. care suport\ bine umbrirea : Bromus mollis, Poa trivialis, Molinia coerulea; G. care suporta o umbrire moderat\: Dactylis glomerata, Holcus lanatus, Brachypodium s., Agrostis stolonifera; G. care nu suport\ umbrirea: Festuca rubra, Agrostis tenuis, Arrhenatherum elatius etc.. Folosirea paji[tilor prin p\[unat asigur\ plantelor mai mult\ lumin\. Se poate interveni pentru modificarea acestui factor de vegeta]ie prin: fertilizare, schimbarea modului de folosire a paji[tii, alegerea speciilor la alc\tuirea amestecului de ierburi pentru `nfiin]area paji[tilor temporare, frecven]a cosirilor, etc.

Cerin]ele gramieelor fa]\ de sol


Textura [i reac]ia solului determin\ produc]ia, calitatea furajului [i r\spndirea gramineelor. Pe soluri u[oare: Bromus inermis, Agropyron repens, Cynodon dactylon etc., pe soluri grele [i umede: Deschampsia caespitosa, iar pe solurile mijlocii se `ntlnesc graminee cu tuf\ rar\ [i mixt\: Lolium perenne, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Festuca rubra, Poa pratensis etc. . Gramineele perene sunt, `n majoritate, adaptate la o reac]ie slab acid\neutr\ (pH = 5,8-7,2).

Dup\ adaptarea gramineelor fa]\ de reac]ia solului: - graminee acidofile, cresc pe soluri cu pH<5,5: Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, D. flexuosa, Festuca rupicola etc.; - graminee neutrofile, `ntlnite pe soluri cu pH=6,5-7,2: Bromus erectus, Dactylis glomerata, Arrhenatherum elatius, Festuca valesiaca etc.; - graminee bazifile, cresc pe soluri cu pH>7,2: Alopecurus ventricosus, Beckmannia eruciformis, Festuca pseudovina, Puccinellia distans etc.; - graminee indiferente, `ntlnite pe soluri de la slab acide la cele bazice: Agropyron repens, Agrostis tenuis, Agrostis stolonifera, Cynodon dactylon. Cerin]e fa]\ de elementele nutritive. Gramineele perene de paji[ti sunt mari consumatoare de elemente nutritive, `n special azot. Dup\ modul cum `[i procur\ hrana din sol: - graminee autotrofe [i micotrofe; Micotrofismul este caracteristic gramineelor cu tuf\ deas\, care reac]ioneaz\ mai slab la aplicarea `ngr\[\mintelor. Dup\ cerin]ele fa]\ de con]inutul solului `n elemente nutritive: - graminee oligotrofe: Bothriochloa ischaemum, Nardus stricta, Festuca pseudovina, Molinia coerulea, Anthoxanthum odoratum etc.; - graminee mezotrofe: Phleum pratense, Festuca rubra, Cynosurus cristatus, Agrostis tenuis, Alopecurus pratensis etc.; - graminee eutrofe: Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Trisetum flavescens, Festuca pratensis etc.

Valoarea economic\ a gramineelor


Depinde de mai mul]i factori: specie, condi]ii de cre[tere, lucr\ri de intre]inere, mod de folosire, faz\ de recoltare etc. Valoarea economic\ se apreciaz\ prin : produc]ie [i prin valoarea furajer\ a plantelor. Produc]ia gramineelor este determinat\ de particularit\]ile morfobiologice, de condi]iile de mediu [i de modul de folosire. Pe paji[tile de munte descre[terea produc]iei, pe m\sur\ ce cre[te altitudinea (la fiecare 150-200 m < cu 10-15%). Produc]ia este neuniform\ `n cursul perioadei de vegeta]ie, fiind influen]at\ de regimul de precipita]ii [i de c\ldur\.

Valoarea furajer\ a gramineelor din paji[ti se apreciaz\ dup\ compozi]ia chimic\, gradul de consumabilitate [i digestibilitatea substan]elor nutritive din plante.

Compozi]ia chimic\ a gramineelor depinde de specie, condi]iile de cre[tere, faza de dezvoltare `n momentul folosirii. ~n mod obi[nuit se ia `n considera]ie con]inutul plantelor `n PB [i CB, Ca, P, precum [i raportul dintre ele. Sunt valoroase speciile: Agrostis stolonifera, Bromus inermis, Festuca pratensis, F. rubra, Lolium perenne, L. multiflorum, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Poa pratensis, Arrhenatherum elatius, etcc.

Gradul de consumabilitate difer\ de la o specie la alta, fiind influen]at de starea de satura]ie a animalelor, faza de dezvoltare `n care se g\se[te planta `n momentul folosirii, compozi]ia floristic\ a paji[tii etc.

Dup\ gradul de consumabilitate: 3 grupe: - graminee cu grad ridicat de consumabilitate: Lolium perenne, Festuca pratensis, Phleum pratense, Lolium multiflorum, Arrhenatherum elatius, Dactylis glomerata, Poa pratensis, Alopecurus pratensis etc.;

- graminee cu grad mijlociu de consumabilitate: Agropyron pectiniforme, Phleum phleoides, Agrostis tenuis etc.; - graminee cu grad sc\zut de consumabilitate: Nardus stricta, Deschampsia caespitosa, Calamagrostis arundinacea, Stipa capillata, Brachypodium pinnatum etc. .

~n paji[ti se g\sesc pu]ine specii de graminee neconsumate sau toxice: Anthoxanthum odoratum, Deschampsia flexuosa, Stipa pennata, Glyceria maxima .

Digestibilitatea substan]elor nutritive difer\ de la o specie la alta [i variaz\ foarte mult `n func]ie de stadiul de cre[tere [i dezvoltare, modul de folosire a paji[tii .

`ntre digestibilitate [i consumabilitate este o corelare direct\.

Valoarea furajer\ a gramineelor


Valoarea furajer\ a gramineelor a fost studiat\ de numero[i cercet\tori, care au f\cut [i clasificarea lor dup\ aceast\ `nsu[ire. Pentru ]ara noastr\ Csros {t. [i col., 1970 au stabilit o scar\ de apreciere cu opt trepte:

plante toxice .. plante d\un\toare .. plante f\r\ valoare furajer\ ... plante cu valoare furajer\ slab\ .... plante cu valoare furajer\ mic\ .... plante cu valoare furajer\ mijlocie ... plante cu valoare furajer\ bun\ . plante cu valoare furajer\ foarte bun\ ......

nota -2 nota -1 nota 0 nota 1 nota 2 nota 3 nota 4 nota 5

R\spndirea gramineelor
Gramineele perene se `ntlnesc `n toate zonele naturale din ]ar\ [i pe toate tipurile de paji[ti, datorit\ plasticit\]ii ecologice mari. ~n zonele de step\ [i silvostep\ sunt r\spndite gramineele xerofile: Bromus inermis, Festuca valesiaca, Agropyron pectiniforme, A. repens, speciile genului Stipa, Koeleria cristata, Poa bulbosa, Bothriochloa ischaemum, Cynodon dactylon, Bromus erectus etc., iar `n regiuni mai umede se `ntlnesc specii mezofile ca Lolium perenne, Poa pratensis, Dactylis glomerata etc. . ~n etajele zonei forestiere: Phleum pratense, Festuca pratensis, F. rubra, Lolium perenne, Arrhenatherum elatius, Trisetum flavecens, Holcus lanatus, Agrostis tenuis, Deschampsia caespitosa. ~n etajul subalpin [i alpin : Nardus stricta, Festuca supina, Deschampsia flexuosa, Phleum alpinum, Poa alpina, Agrostis rupestris, etc. . ~n luncile rurilor [i pe terenuri cu exces de umiditate: Alopecurus pratensis, A. ventricosus, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Poa pratensis, P. palustris, Thyphoides arundinacea, Lolium perenne, Glyceria maxima, G. fluitans. Pe solurile slab pn\ la mijlociu salinizate : Festuca pseudovina, Poa bulbosa, Agropyron pectiniforme, Beckmannia eruciformis, Puccinellia distans, Crypsis aculeata etc. . Pe nisipuri: Cynodon dactylon, Elymus arenarius, Festuca vaginata, Koeleria glauca, Chrysopogon gryllus [i speciile anuale Vulpia myuros, Apera spica venti, Setaria glauca, Eragrostis minor.

Pe turb\rii: Molinia coerulea, Deschampsia caespitosa, iar `n t\ieturi de p\dure, Brachypodium sylvaticum, Calamagrostis epigeios, Melica uniflora etc. .

2. Leguminoasele
reprezint\ 5-10% din vegeta]ia paji[tilor [i numai `n cazuri deosebite ajung la >30-40% . vivacitatea [i plasticitatea ecologic\ a leguminoaselor < dect a gramineelor, sunt mai preten]ioase fa]\ de condi]iile de cre[tere [i la preg\tirea fnului. valoare furajer\ deosebit\ . sunt considerate plante fertilizante, care nu fac concuren]\ gramineelor din paji[ti. O paji[te este valoroas\, cnd leguminoasele reprezint\ 20-25% din vegeta]ie. Unele specii de leguminoase, prin p\[unat, produc meteoriza]ii, iar altele au gust amar datorit\ cumarinei [i pot produce intoxica]ii la animale.

Particularit\]i biomorfologice
Sistemul radicular: pivotant, profund; masa principal\ de r\d\cini se g\se[te la adncimea de 0,50-0,75 m. Dup\ profunzimea r\d\cinilor: - L. cu `nr\d\cinare superficial\, cu masa de r\d\cini la adncimea de 0,4-0,5 m: Trifolium repens, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc.; - L. cu `nr\d\cinare medie, cu masa de r\d\cini ce se dezvolt\ la adncimea de 0,50-0,75 m: Trifolium pratense, T. pannonicum, T. alpestre, Astragalus onobrychis etc.; - L. `nr\d\cinare adnc\, la care masa de r\d\cini se g\se[te la 1,75-2,0 m adncime, pivotul principal al r\d\cinii putnd ajunge pn\ la 8-10 m: Medicago sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus etc. La nivelul solului sau la adncimea de 1-2 cm, `ntre r\d\cin\ [i partea aerian\ a leguminoaselor, se g\se[te coletul.

R\d\cina principal\, `mpreun\ cu coletul tr\iesc tot timpul vie]ii plantei, asigurndu-i astfel perenitatea. R\d\cinile leguminoaselor prezint\ o mare putere de solubilizare a substan]elor mai greu solubile din sol, datorit\ acidit\]ii secre]iilor radiculare.

Pe r\d\cini se formeaz\ nodozit\]i, datorit\ simbiozei cu bacteriile aerobe din genul Rhizobium, care fixeaz\ azotul din aerul solului (100-200 kg/ha/an).

1% trifoi alb 15 cm.

3,5 Kg N/ha/an; fixare intens\: mai-iunie; stratul de sol: 0-

R\d\cinile leguminoaselor prezint\ o sensibilitate fa]\ de adncimea apelor freatice.

Tulpinile leguminoaselor care se formeaz\ din mugurii de pe colet sunt pline cu m\duv\ sau uneori fistuloase (Galega officinalis, Lotus corniculatus); erecte (Melilotus albus); ascendente (Trifolium alpestre); repente (Trifolium repens) sau ag\]\toare (Lathyrus pratensis).

L\st\rirea la leguminoase este un proces analog cu `nfr\]irea la graminee, `ns\ nu identic [i const\ `n formarea l\starilor ramifica]i, din mugurii de pe colet.

Depinde: de specie [i de condi]iile de mediu, fiind stimulat\ de aera]ia solului, de aprovizionarea cu ap\ [i elemente nutritive din sol, de folosirea ra]ional\ prin cosit [i p\[unat. Pe m\sur\ ce plantele `mb\trnesc, coletul se m\re[te, partea din mijloc r\mne aproape goal\, l\starii se formeaz\ la periferia tufei [i produc]ia scade. Ca [i gramineele, leguminoasele, formeaz\ l\stari scur]i [i alungi]i. Speciile care formeaz\ l\stari scur]i `n propor]ie mai mare (Lotus corniculatus, Medicago lupulina, Trifolium repens, T. fragiferum) sunt plante de talie joas\, mai potrivite pentru p\[une, iar speciile la care predomin\ l\starii alungi]i (Onobrychis viciifolia, Trifolium pratense, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc.) sunt plante de talie `nalt\ [i se preteaz\ la folosirea prin cosit. Dup\ pozi]ia l\starilor (forma de cre[tere):

- leguminoase cu tuf\, la care l\starii cresc mai mult sau mai pu]in vertical; se pot folosi prin cosit sau p\[unat, `n func]ie de talie: Trifolium pratense, T. hybridum, Medicago sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Melilotus albus etc.;

- leguminoase cu tulpini trtoare, cu l\stari care cresc pe sol [i se transform\ `n tulpini trtoare, iar de la nodurile acestora se formeaz\ r\d\cini adventive fasciculate [i l\stari verticali scur]i. Ele nu suport\ umbrirea, au o mare rezisten]\ la p\[unat [i se refac repede `n condi]iile unui p\[unat ra]ional: Trifolium repens [i Trifolium fragiferum;

- leguminoase cu tulpini ag\]\toare, cu ]esutul de sus]inere slab dezvoltat, sunt plante de talie `nalt\, care cresc `n fne]e [i au nevoie de mult\ lumin\: Lathyrus pratensis , L. tuberosus, Vicia cracca, etc.

Frunzele: sunt compuse, rar simple (genul Genista); frunzele compuse pot fi: trifoliate (Medicago, Trifolium, Melilotus), penate, cu num\r par de foliole (Vicia) sau cu num\r impar de foliole (Onobrychis), palmate (Lupinus). La baza pe]iolului frunzei se g\sesc stipelele.

Floarea este pe tipul 5. Florile pot fi: solitare (Vicia sativa) sau grupate `n inflorescen]e, de tip racem (Medicago, Melilotus), capitul (Trifolium) [i umbel\ (Lotus, Coronilla). Fructul este o p\staie, monosperm\ sau polispem\, indehiscent\ sau dehiscent\. La Coronilla varia fructul se nume[te loment\. S\mn]a este exalbuminat\.

Ritmul de dezvoltare [i vivacitatea.


Leguminoasele au o vivacitate mai scurt\ dect gramineele, `ns\ ritmul de dezvoltare este mai rapid. Dup\ aceste `nsu[iri : 3 grupe: leguminoase cu ritm de dezvoltare rapid [i vivacitate mic\, tr\iesc 1-3 ani, dar se men]in `n paji[ti prin auto`ns\mn]are: Melilotus albus, M. officinalis, Trifolium pratense, T. arvense, T. resupinatum, T. incarnatum, Medicago lupulina ; - leguminoase cu ritm de dezvoltare mijlociu [i vivacitate mijlocie, tr\iesc 5-10 ani, dau produc]ii mai mari `n anii 2-3: Medicago sativa, Onobrychis viciifolia, Trifolium repens, T. montanum, Lotus corniculatus, Anthyllis vulneraria etc.;

- leguminoase cu ritm de dezvoltare lent [i vivacitate mare, tr\iesc 10-15 ani, dau produc]ii mai mari dup\ 3-4 ani Trifolium fragiferum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc. .

Dup\ precocitate: L. timpurii (Medicago lupulina, Trifolium hybridum, T. pratense, Onobrychis viciifolia); L. tardive (Medicago falcata, Trifolium alpestre, T. pannonicum, T. fragiferum, Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc.); L. intermediare: Medicago sativa, Lotus c.

Ot\virea
este mai rapid\, comparativ cu gramineele, cnd solul este umed [i paji[tile sunt ra]ional folosite. Dup\ viteza [i energia de ot\vire se disting: - leguminoase cu ot\vire rapid\, care dau 3-5 recolte pa an: Medicago sativa, Trifolium pratense, T. repens, T. hybridum; - leguminoase cu ot\vire moderat\, de la care se ob]in 2 recolte pe an: Medicago falcata, M. lupulina, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Trifolium pannonicum etc.; - leguminoase cu ot\vire slab\, care nu ot\vesc sau se refac o singur\ dat\ `ntr-o perioad\ de vegeta]ie: Anthyllis vulneraria, Astragalus onobrychis, Trifolium montanum etc. .

Cerin]e fa]\ de ap\ [i aer a leguminoaselor:


mai pu]in preten]ioase fa]\ de ap\. sunt [i specii cu cerin]e foarte mari fa]\ de ap\, care nu suport\ seceta (Trifolium pratense, T. repens, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Galega officinalis) [i specii mai pu]in preten]ioase, unele fiind foarte rezistente la secet\ (Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Medicago falcata, Melilotus officinalis etc.). Nu suport\ excesul de ap\; unele leguminoase pot cre[te pe soluri cu exces de umiditate, chiar cnd aceasta se men]ine 40-50 zile sau mai mult, ca Trifolium repens, T. hybridum, T. fragiferum, Galega officinalis. cerin]e mai mari fa]\ de aerul din sol, deoarece aceste specii tr\iesc `n simbioz\ cu bacteriile fixatoare de azot, care sunt aerobe; mugurii de l\st\rire pe colet.

Cerin]e fa]\ de c\ldur\ :


L. suport\ destul de bine att temperaturile sc\zute din timpul iernii, ct [i cele ridicate din timpul verii, dar sunt mai sensibile la oscila]iile bru[te de temperatur\ din sol [i de la suprafa]a solului, care au loc prim\vara. Cre[terea cea mai intens\ la 18-270 . Specii rezistente la `nghe]: Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Medicago falcata, M. sativa, mai pu]in rezistente: Trifolium pratense, T. hybridum, Lathyrus pratensis. Cerin]e fa]\ de lumin\ sunt mai mari ca la graminee, fapt ce determin\ existen]a lor `n propor]ie mai redus\ pe paji[tile cu vegeta]ie `nalt\. Speciile cele mai preten]ioase fa]\ de lumin\ sunt: Trifolium repens, T. fragiferum, Onobrychis viciifolia, Medicago falcata etc. [i suport\ umbrirea: Lathyrus pratensis [i Lotus corniculatus.

Cerin]e fa]\ de sol [i substan]ele nutritive


L. prefer\ solurile mijlocii cu textur\ lutoas\, luto-argiloas\ [i nisipolutoas\, bogate `n calciu, f\r\ exces de ap\, bine aerisite, cu reac]ie slab acid\ (pH = 6-6,5); nu suport\ o aciditate f. pronun]at\ Trifolium repens cre[te pe terenuri foarte acide (pH = 4-4,5); Lotus tenuis, Trifolium fragiferum cresc pe terenuri s\r\turoase (pH = 88,5). Leguminoasele au cerin]e mici fa]\ de azot, dar mari fa]\ de fosfor, calciu, potasiu [i unele microelemente (bor, molibden; sulf) care stimuleaz\ activitatea bacteriilor simbiotice, l\st\rirea, m\resc rezisten]a la `nghe]. Dup\ cerin]ele fa]\ de substan]ele nutritive L. pot fi: eutrofe (Trifolium pratense), mezotrofe (Lotus corniculatus), oligotrofe (T. medium).

Valoarea economic\
Leguminoasele au o valoare economic\ mare datorit\ compozi]iei chimice, produc]iilor mari, gradului ridicat de consumabilitate [i digestibilitate.

~n perioada premerg\toare `nfloritului, leguminoasele con]in `n medie: 1820% protein\ [i 23-25% celuloz\ [i cantit\]i mari de vitamine. Leguminoasele au [i un con]inut mai mare de calciu [i fosfor, raportul Ca/P este mai ridicat dect la graminee. De ex.: Medicago sativa con]ine 14-16 g Ca/kg s.u. (F.p.=2-3 g/kg s.u.), dar are un con]inut mai sc\zut `n magneziu, cupru [i cobalt dect gramineele.

Gradul

de

consumabilitate

este

foarte

ridicat

la

majoritatea

leguminoaselor, att `n stare verde, ct [i sub form\ de fn. Unele leguminoase ca Lotus corniculatus, Melilotus albus, M. officinalis etc., au un grad mijlociu de consumabilitate, datorit\ gustului amar. Corelare `ntre talie, ot\vire [i productivitate. Gradul de digestibilitate - ridicat, > dact la graminee

R\spndirea leguminoaselor
se `ntlnesc `n toate zonele ]\rii, fiind `ns\ mai r\spndite `n zonele de silvostep\ [i nemoral\ [i mai pu]in r\spndite `n regiunile uscate [i zona alpin\. ~n zonele de step\ [i silvostep\: Medicago sativa, M. falcata, M. lupulina, Onobrychis viciifolia, O. gracilis, O. arenaria, Lotus corniculatus [i unele leguminoase anuale ca Medicago minima, Trifolium arvense, T. campestre, Vicia hirsuta, V. tetrasperma etc.. ~n zona nemoral\ [i etajele nemoral [i boreal: Trifolium pratense, Medicago falcata, Lotus corniculatus, Lathyrus pratensis, Onobrychis viciifolia, Astragalus onobrychis, Vicia cracca, Anthyllis vulneraria. ~n etajele subalpin [i alpin: Onobrychis transsilvanica, Trifolium repens, T. alpestre, Genista oligosperma, Anthyllis vulneraria, Lotus corniculatus etc. . ~n lunci, pe terenuri drenate: Medicago lupulina, Trofolium repens, T. hybridum, Galega officinalis, Lathyrus pratensis, Vicia cracca. Pe soluri salinizate: Lotus tenuis, Trifolium fragiferum, T. striatus, T. parviflorum, M. officinalis. Pe nisipuri: Medicago minima, M. marina, M. rigidula, Onobrychis arenaria, Trifolium arvense, Vicia hirsuta, Melilotus albus

Ciperacee [i Juncacee

Familia Cyperaceae cuprinde 75 genuri cu aproximativ 4000 specii, fiind plante ierboase, perene, pu]ine anuale, cu rizomi sau stoloni subterani, cu tuf\ rar\ [i deas\, tulpina aerian\ la majoritatea speciilor este trimuchiat\

, frunze sesile cu limbul liniar, plan sau cilindric; flori actinomorfe, hermafrodite, unisexuate, dispuse `n spice, raceme sau capitule, fructul achen\. Sp. r\spndite `n paji[tile cu exces de umiditate, `n b\l]i, mla[tini [i apar]in genurilor: Cyperus, Carex, Scirpus, Heleocharis. Astfel, `n mla[tini [i b\l]i se `ntlnesc speciile: Carex riparia, C. acutiformis, C. vulpina, C. caespitosa, Heleocharis palustris; `n lunci umede: Carex hirta, C. leporina, Scirpus sylvatica, Cyperus fuscus; `n zona forestier\: Carex sylvatica, C. caryophyllea; `n paji[ti subalpine: Carex curvula. Specii mai pu]in preten]ioase fa]\ de umiditate sunt: Carex precox, C. caryophyllea [i C. humilis. pot produce intoxica]ii (Carex brevicolis) datorit\ unor ciuperci ustilaginee (Ustilago grandis) . au un con]inut ridicat de celuloz\ [i de siliciu, ceea ce le reduce consumabilitatea, producnd uneori [i r\niri ale mucoaselor; con]inutul redus de calciu [i fosfor determin\ boli de caren]\ la animale. pot fi `ndep\rtate din paji[ti prin drenarea terenului, pentru eliminarea excesului de ap\ care favorizeaz\ cre[terea lor. Familia Juncaceae, cuprinde circa 220 specii, ierboase, perene sau anuale, cu tulpini cilindrice, pline cu m\duv\ spongioas\. Frunzele sunt cilindrice sau plane, florile actinomorfe, hermafrodite, trimere, grupate `n cime terminale cu aspect de capitul sau umbel\. La unele specii inflorescen]a este aparent lateral\, deoarece frunza bracteant\ este terminal\. Florile prezint\ un perigon din 6 tepale membranoase, androceul din 6 stamine, iar gineceul din 3 carpele; fructul este capsul\. nu sunt consumate de animale; invadeaz\ paji[tile umede, cresc sub form\ de vetre, `n\bu[\ vegeta]ia valoroas\ [i provoac\ denivel\ri ale terenului. sunt f\r\ valoare economic\ , unele dintre ele sunt d\un\toare animalelor, provocndu-le deranjamente digestive, anemii, afec]iuni ale aparatului urinar.

apar]in la 2 genuri: Juncus (circa 160 specii) [i Luzula (circa 60 specii), mai r\spndite fiind: Juncus effusus, J gerardi, J bufonius, Luzula pilosa, L silvatica, L. multiflora, L. campestris etc.:

Combaterea ruginilor se poate face pe cale chimic\ prin tratarea cu 2,4 D (5-10 kg/ha `n 500 l ap\) la `nflorirea plantelor, metod\ asociat\ cu fertilizarea paji[tilor pentru stimularea dezvolt\rii plantelor valoroase.

Plante din alte familii botanice


participarea `n covorul ierbos de 20-60%, uneori [i mai mult. Mai r\spndite sunt speciile din familiile: Asteraceae, Brassicaceae, Chenopodiaceae, Apiaceae, Rosaceae, Liliaceae, Ranunculaceae. Sp. din aceast\ grup\, `n general, ac]ioneaz\ nefavorabil asupra calit\]ii furajului [i productivit\]ii paji[tilor; cu ct sunt mai prezente `n covorul ierbos, paji[tea este mai degradat\; multe specii din acest\ grup\ sunt d\un\toare fie vegeta]iei valoroase paji[tilor, fie produselor ob]inute de la animale, iar unele sunt toxice; sunt `ns\ [i unele specii consumate de animale, avnd valoare furajer\ bun\, iar cercet\rile au eviden]iat c\ participarea lor pn\ la o anumit\

limit\ `n covorul ierbos al paji[tilor permanente, este de dorit, deoarece, prin microelementele pe care le acumuleaz\ `n masa vegetal\ contribuie la prevenirea unor boli de nutri]ie la animale. Valoarea furajer\ [i, `n special, consumabilitatea variaz\ foarte mult `n raport cu faza de cre[tere. Majoritatea sunt mai bine consumate prim\vara, la `nceputul vegeta]iei, cnd con]inutul lor `n celuloz\ este sc\zut. Unele (Artemisia absinthium, Salsola ruthenica, etc.) sunt ocolite de animale `n faza tn\r\, pentru ca mai trziu, s\ fie consumate de c\tre animale. Dup\ importan]a economic\, speciile diverse au fost separate `n [ase subgrupe: specii consumate bine de c\tre animale, specii neconsumate sau slab consumate, specii d\un\toare vegeta]iei valoroase, specii d\un\toare produselor ob]inute de la animale, specii v\t\m\toare s\n\t\]ii animalelor, specii toxice. - Specii cu valoare estetic\, ocrotite (Leontopodium a., Nigritella rubra, Trollius e., Rhododendron k., Peonia penegrina, Dianthus sp. , Fritillaria meleagris, Gentiana lutea, Cypripedium calceolus, Polygala sibirica).

Specii consumate de animale


~n aceast\ subgrup\ intr\ numeroase specii de plante, care au un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate, fiind consumate de animale mai ales `n primele faze de cre[tere, dar [i `n fn: Achillea millefolium (coada [oricelului); Achillea setacea (coada [oricelului); Alchemilla vulgaris (cre]i[oar\); Carum carvi chimen); Cichorium inthybus (cicoare); Daucus carota (morcov); Galium verum (snziene); Plantago major (patlagin\ mare); Plantago lanceolata (p\tlagin\ `ngust\); Polygonum aviculare (troscot); Salvia nemorosa (jale[ de cmp); Sanguisorba officinale (sorbestrea); Symphytum officinale (t\t\neas\); Taraxacum officinale (p\p\die); Thymus collinus (cimbri[or); Tragopogon orientalis (barba caprei) .

Specii neconsumate sau slab consumate de animale

Aceast\ subgrup\ cuprinde specii de plante care datorit\ con]inutului ridicat de celuloz\ [i sc\zut de protein\, sunt slab consumate de animale sau sunt ocolite de acestea att pe p\[une ct [i atunci cnd se g\sesc `n fn, numite [i buruieni de balast: Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului); Chrysanthemum leuchanthemum (margareta); Echium vulgare (iarba [arpelui); Geranium pratense (greghetin); Cardaria draba (urda vacii); Potentilla argentea (scrntitoare); Prunella vulgaris (busuioc s\lbatic); Veronica chamaedrys ([oprli]\) ect.

Specii d\un\toare vegeta]iei paji[tilor


~n afara speciilor de plante lemnoase care se instaleaz\ pe paji[tile secundare, multe specii ierboase sunt d\un\toare prin concuren]a ce o fac gramineelor [i leguminoaselor valoroase, datorit\ rozetelor de frunze ce acoper\ solul, portului `nalt, tulpinilor trtoare sau ag\]\toare, semiparazitismului sau parazitismului: Specii lemnoase: Abies alba (brad); Alnus glutinosa (anin negru); Betula nana (mesteac\n pitic); Crataegus monogyna (p\ducel); Juniperus communis (ienup\r); Picea abies (molid); Pinus mugo (jneap\n); Prunus spinosa (porumbar); Rhododendron kotschyi (smrdar); Rosa canina (m\ce[); Vaccinium myrtillus (afin); Vaccinium vitis-idaea (meri[or); Specii ierboase: cu talie `nalt\: Tanacetum vulgare (vetrice); Dipsacus laciniatus (scaiete); Limonium gmelini (sic\); Onopordon acanthium (scai m\g\resc); Verbascum phlomoides (lumn\ric\); cu tulpini trtoare: Ajuga reptans (vineri]\); Arnica montana (arnic\); Carlina acaulis (turt\); Glechoma hederacea (silnic); Lysimachia nummularia (g\lb\joar\, duminecu]\); Potentilla anserina (coada racului); semiparazite: Melampyrum nemorosum (sor-cu-frate), Odontites serotina (din]ur\); Pedicularis verticillata (vrtejul p\mntului); Rhinanthus minor (clocotici); parazite: Cuscuta campestris (tor]el); Cuscuta europaea (tor]el); Cuscuta trifolii (g\lbeaz\); Orobanche gracilis (lupoaie).

Specii d\un\toare produselor ob]inute de la animale


~n aceast\ categorie sunt incluse unele specii, care `n timpul p\[unatului impurific\ lna oilor sau cnd sunt consumate de animale schimb\ culoarea [i gustul laptelui, depreciaz\ calitatea c\rnii: Arctium lappa (brustur); Bidens

tripartita (denti]\); Carduus acanthoides (spin); Eryngium campestre (scaiul dracului); Eryngium planum (scai vn\t); Xanthium spinosum (holer\); Xanthium strumarium (cornu]i); Allium ursinum (leurd\); Artemisia austriaca (pelini]\); Matricaria chamomilla (romani]\); Rumex acetosella (m\cri[ m\runt); Sinapis arvensis (mu[tar de cmp); Thlaspi arvense (punguli]\), Chelidonium majus (rostopasc\); Lepidium ruderale (p\ducherni]\).

Specii v\t\m\toare pentru animale


Unele specii de plante din paji[ti afecteaz\ s\n\tatea animalelor provocnd r\ni, sl\bind capacitatea de munc\ [i de produc]ie. Astfel, produc r\niri la animale: Tribulus terrestris [i Trapa natans (provoc\ r\ni la copite), Avena sterilis, Cynosurus echinatus, Hordeum murinum, Setaria glauca (produc leziuni bucale [i oculare), specii ale genului Stipa sp. (produc r\nirea pielii [i a mucoasei bucale).

Specii toxice
Un num\r mare de specii din paji[ti provoac\ intoxica]ii cu consecin]e mai mult sau mai pu]in grave. Dintre speciile de animale, cele mai sensibile sunt cabalinele [i suinele [i mai pu]in sensibile sunt bovinele, ovinele [i iepurii de cas\. La `nceputul sezonului de p\[unat, sensibilitatea animalelor este mai mare, Principalele substan]e toxice: alcaloizi, toxalbumine, glicozizi, saponine, Substan]ele toxice sunt r\spndite `n toate organele plantei, dar iar plantele au toxicitate mai pronun]at\ `n primele faze de vegeta]ie,. uleiuri eterice, r\[ini etc. . concentra]ia poate fi mai mare `n frunze, `n stare verde, la Ranunculus acris, Anemone nemorosa, `n semin]e, la Datura stramonium, `n bulbo-tuberculi, la Colchicum autumnale etc. . Toxicitatea poate fi absolut\ - `n orice stare [i pentru toate speciile de animale (Veratrum album, Conium maculatum, Datura stramonium) sau condi]ionat\ de felul nutre]ului (verde, fn, murat) [i specia de animale: Ranunculus sceleratus este toxic\ numai `n stare verde, Euphorbia cyparissias `n stare verde [i numai pentru taurine, Stachys annua, `n fn [i numai pentru cabaline.

Numeroase specii de plante toxice cresc `n sta]iuni cu umiditate excesiv\ Specii toxice: Adonis vernalis (ruscu]\ pr.); Aconitum toxicum, A.

[i `n locuri umbrite, condi]ii care le m\resc gradul de toxicitate. tauricum (omag); Caltha palustris (calcea calului); Helleborus purpurascens (spnz); Ranunculus acris (floare bro[teasc\); R. sceleratus (boglari); Thalictrum minus (ruti[or); Colchicum autumnale (brndu[\ de t-n\); Veratrum album (steregoaie); Paris quadrifolia (dalac); Cicuta virosa (cucut\ de ap\); Conium maculatum (cucut\); Hyosciamus niger (m\s\lari]\); belladona officinalis (m\tr\gun\); (veninari]\); Datura stramonium cyparissias graminea (cium\faie); Atropa (degetar); Gra]iola Euphorbia Stellaria

(alior); Equisetum arvense (coada calului); Digitalis grandiflora, D. lanata (roco]ea); Vincetoxicum officinale (iarba fiarelor) .

TEME: 1. Defini]i [i clasifica]i furajele. 2. Care este importan]a paji[tilor `n balan]a furajer\? 3. Care sunt principalele deosebiri biomorfologice dintre graminee [i leguminoase? 4. Ce este ot\virea? Ce este l\st\rirea? Care sunt principalele lor `nsu[iri? 5. Clasifica]i [i caracteriza]i principalele grupe de specii ce apar]in altor familii botanice. 6. Care sunt cerin]ele gramineelor [i leguminoaselor fa]\ de factorii de vegeta]ie?

MODULUL 2
PRINCIPALELE TIPURI DE PAJI{TI
Paji[tile permanente sunt alc\tuite din unit\]i structural-func]ionale de vegeta]ie ierboas\ numite fitocenoze elementare, care reprezint\ grup\ri de plante omogene din punct de vedere al compozi]iei floristice Totalitatea fitocenozelor cu `nsu[iri asem\n\toare, reprezint\ tipul de paji[te, pe care se pot aplica acelea[i tehnologii, `n urma c\rora s\ se ob]in\ rezultate de produc]ie apropiate pe toat\ suprafa]a. Suprafa]a minim\ de identificare [i caracterizare a unui tip de ~n natur\, f\r\ interven]ia omului, s-au creat `n decursul timpului paji[te se consider\ a fi 1 hectar. tipuri fundamentale de paji[ti, a c\ror vegeta]ie reflect\ condi]iile naturale specifice fiec\rei zone (exemplu, paji[ti de Festuca rubra). Sub influen]a tehnologiilor aplicate, se schimb\ compozi]ia floristic\ a paji[tii, rezultnd astfel un alt tip de paji[te, denumit tip derivat.

Unit\]i zonale [i intrazonale de vegeta]ie

Datorit\ zonalit\]ii latitudinale [i altitudinale a vegeta]iei din ]ara

noastr\, determinat\ de varia]ia factorului climatic, de relief [i de sol, tipurile de paji[ti se grupeaz\ `n cadrul unit\]ilor zonale [i intrazonale de vegeta]ie, dup\ cum urmeaz\ : A. Paji[ti zonale: zona stepei, zona silvostepei, zona nemoral\ (al p\durilor de stejar), etajul nemoral (al p\durilor de foioase), etajul boreal (al p\durilor de molid), etajul subalpin (al jnepeni[urilor) [i etajul alpin (al paj. alpine); B. Paji[ti intrazonale: paji[ti din lunci [i depresiuni, paji[ti de s\r\turi ~n Romnia s-au stabilit: - 10 unit\]i zonale [i intrazonale, cuprinznd 72 tipuri (52 zonale [i 20 (halofile) [i paji[ti de nisipuri (psamofile).

intrazonale) [i 88 subtipuri (71 zonale [i 17 intrazonale) de paji[ti

Paji[ti zonale

Zona stepei: 90 000 ha

Cuprinde B\r\ganul de est (20-100 m altitudine), sudul Moldovei [i

Centrul Dobrogei (100-200 m altitudine), cu temperaturi medii de 10,4-11,50C, precipita]ii anuale 350-500 mm, solurile predominante fiind cernoziom, b\lane [i litice (`n Dobrogea). S-au identificat 4 tipuri [i 7 subtipuri de paji[ti: Tipuri de paji[ti: 1. Festuca valesiaca-Stipa ucrainica 2. Thymus zygioides-Agropyron brandzae 3. Poa bulbosa-Artemisia austriaca 4. Bothriochloa ischaemum

1. a. Stipa capillata ; 1. b. Stipa lessingiana; 1. c. Bothriochloa i.

4. a. Euphorbia nicaeensis; 4. b. Cynodon dactylon; 4. c. Festuca valesiaca; 4. d. Agropyron pectiniforme Zona silvostepei: 250 000 ha R\spndit\ `n Cmpiile periferice ale Carpa]ilor (Silvostepa nordic\ cu Depresiunea Jijiei [i Silvostepa sudic\ cu Podi[ul Brladului [i Piemontul R`mnicBuz\u, Podi[ul Dobrogei, Cmpiile B\r\ganului de Vest, Burnasului, Olteniei, Timi[ului [i Cri[urilor). Altitudinea este de 50-150 m `n regiunile de cmpie [i 50250 m `n Podi[ul B`rladului, Podi[ul Dobrogei, solurile caracteristice sunt cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, litosoluri [i rendzine; temperaturi medii 9,0-10,50 C; precipita]iile `nsumeaz\ 470-550 (600) mm. Sunt identificate 7 tipuri [i 8 subtipuri de paji[ti. Tipuri de paji[ti: 1. Festuca valesiaca-Medicago falcata (1.a. Festuca pseudovina 1.b. Stipa lessingiana 1.c. Stipa tirsa 1.d. Euphorbia nicaeensis ); 2. Stipa capillata; 3. Festuca valesiaca-Festuca rupicola; 4. Festuca pseudovinaAchillea setacea (4.a. Lolium perenne ); 5. Chrysopogon gryllus; 6. Bothriochloa ischaemum (6.a. Euphorbia nicaeensis 6.b. Festuca valesiaca 6.c. Agropyron cristatum ssp. pectiniforme); 7. Poa bulbosa-Artemisia austriaca. Zona nemoral\: 400 000 ha Suprafa]a paji[tilor este repartizat\ `n 2 subzone cu 11 tipuri [i 19 a. Subzona p\durilor de stejari mezofili. Se g\se[te `n Depresiunea subtipuri de paji[ti. Transilvaniei (Cmpia Transilvaniei [i Podi[ul T`rnavelor) cu altitudini de 250-400 m [i nordul Podi[ului Moldovei (Podi[ul Sucevei) cu altitudini de 200-350 m.

Temperaturi medii de 8,5-10,00C, suma precipita]iilor 550-700 mm, solurile sunt brune argiloiluviale, brune luvice, brune eumezobazice, pseudorendzine, luvisoluri, cenu[ii. Tipuri [i subtipuri de paji[ti: Cmpia Transilvaniei 1. Festuca rupicolaCarex humilis (humilis1.a. Stipa lessingiana1.b. Stipa tirsa 1.c. Stipa pulcherrima ) 2.Festuca rupicola-Brachypodium pinnatum (2.a. Danthonia provincialis 2.b. Bromus erectus 2.c. Chrysopogon gryllus ) 3. Brachypodium pinnatum-Carex; Podi[ul T`rnavelor 4. Festuca rupicola-Agrostis tenuis (4.a. Lolium perenne 4.b. Festuca pratensis 4.c. Festuca rubra) Podi[ul Sucevei 5. Festuca valesiacaBrachypodium pinnatum (5.a. Anthoxanthum odoratum 5.b. Lolium perenne 5.c. Poa pratensis) 6. Bothriochloa ischaemum (6.a. Thymus p.) b. Subzona p\durilor de steajari submezofili-termofili R\spndit\ `n Cmpia Munteniei [i Olteniei, Piemonturile din Banat [i

Cri[ana, cu altitudini de 100-300 m. Temperaturi medii de 9,0-10,50C, suma precipita]iilor 500-700 mm, solurile sunt cernoziomuri argiloiluviale, brune argiloiluviale, brune-luvice (`n vestul ]\rii), brun-ro[cate, brune luvice, vertisoluri (`n sudul ]\rii). Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 7. Poa pratensis ssp. angustifolia-Festuca valesiaca (7.a. Lolium perenne 7.b. Festuca pseudovina 7.c. Agrostis tenuis) 8. Festuca valesiaca-Festuca rupicola (8.a. Lolium perenne 8.b. Festuca pseudovina 8.c. Agrostis tenuis) 9.Chrysopogon gryllus-Danthonia provincialis 10. Bothriochloa ischaemum 11. Cynodon dactylon Etajul nemoral: 2 600.000 ha Paji[tile sunt grupate `n 2 subetaje cu 16 tipuri [i 17 subtipuri de paji[ti. a. Subetajul p\durilor de gorun [i de amestec Paji[tile ocup\ 1 000 000 ha pe dealurile piemonte subcarpatice [i Podi[ul

Moldovei, cu altitudini de (200) 300-600 (700) m, temperaturi medii 7,5-9,00C, suma precipita]iilor (550) 650-750 (850) mm, solurile sunt brune argiloiluviale, brune, luvice, brune eumezobazice, luvisoluri, rendzine, pseudorendzine, cenu[ii. Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Agrostis tenuis-Festuca rupicola (1.a. Brachypodium pinnatum 1.b. Carex humilis 1.c. Sesleria heufleriana 1.d. Lolium perenne 1.e. Festuca rubra 1.f. Nardus stricta) 2. Festuca rupicola-Danthonia provincialis 3. Festuca rupicola-Onobrychis viciifolia 4. Festuca valesiaca 5. Agrostis tenuis-Poa pratensis 6. Bothriochloa ischaemum 7. Crysopogon gryllus b.Subetajul p\durilor de fag [i de amestec de fag cu r\[inoase

Suprafa]a ocupat\ de paji[ti este de 1 600 000 ha, r\spndit\ pe dealuri

`nalte [i mun]i mijlocii (Subcarpa]ii, Depresiunea Transilvaniei [i Podi[ul Moldovei), cu altitudini de (300) 600-1350 (1450) m, temperaturi medii de 4,57,50C, suma precipita]iilor 750-1100 (1200) mm, soluri brune, brune luvice, brune acide [i local brune feriiluviale. Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 8. Agrostis tenuis-Festuca rubra (8.a. Lolium perenne 8.b. Poa pratensis 8.c. Poa annua 8.d. Holcus lanatus 8.e. Polygonum bistorta 8.f. Juncus effusus 8.g. Nardus stricta 8.h. Deschampsia caespitosa) 9. Cynosurus cristatus 10. Danthonia provincialis-Festuca rubra 11. Festuca pratensis 12. Arrhenatherum elatius 13. Trisetum flavescens 14. Nardus stricta (14.a. Bruekenthalia spiculifolia 14.b. Achillea ptarmica 14.c. Juniperus communis) 15. Deschampsia caespitosa 16. Rumex alpinus Etajul boreal (p\duri de molid): 1 000 000 ha R\spndit `n partea mijlocie [i superioar\ a Mun]ilor Carpa]i, paji[tile grupate `n 8 tipuri [i 11 subtipuri de paji[ti. Altitudini (1300) 1200-1600 (1750) m `n nord [i 1300-1850 m `n sud, temperaturi medii 0,5-4,50C, suma precipita]iilor 1000-1200 mm, solurile sunt brune feriiluviale, podzoluri, brune acide, brune, rendzine, regosoluri, litosoluri. Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Festuca rubra (1.a. Agrostis tenuis 1.b. Poa pratensis 1.c. Poa annua 1.d. Juncus effusus 1.e. Nardus stricta 1.f. Veratrum album) 2. Festuca ovina 3. Festuca rubra ssp. commutata 4. Festuca rubra ssp.commutata-Nardus stricta (4.a. Vaccinium myrtillus 4.b. Juniperus communis) 5. Nardus stricta (5.a. Calluna vulgaris 5.b. Hieracium pilosella 5.c. Deschampsia caespitosa) 6. Deschampsia caespitosa-Festuca rubra 7. Festuca rupicola ssp. saxatilis 8. Rumex alpinus Etajul subalpin (jnepeni[uri): 66 000 ha R\spndit `n mun]ii `nal]i, altitudini 1700 (1800)-2100 (2200) m,

temperaturi medii 0,50C pn\ la -1,50C, suma precipita]iilor peste 1200 mm, solurile caracteristice sunt podzoluri brune feriiluviale, rendzine, litosoluri. Sunt identificate cu 4 tipuri [i 5 subtipuri. Tipuri [i subtipuri de paji[ti 1. Festuca ovina ssp. sudetica (1.a. Poa alpina 1.b. Agrostis rupestris 1.c. Tuf\ri[uri de Ericaceae [i Pinus mugo-soluri scheletice) 2. Festuca rubra ssp. commutata-Nardus stricta (2.a. Tuf\ri[uri de Ericaceae - humus brut turbos.) 3. Nardus stricta-Potentilla ternata (3.a. Tuf\ri[uri de Ericaceae - humus brut turbos) 4. Festuca amethystina-Festuca versicolor

Etajul alpin: 40 000 ha R\spndit `n mun]ii `nal]i, cu altitudini peste 2000 m `n nord [i 2100-2200

`n sud, temperaturi medii -1,50C pn\ la -2,50C, suma precipita]iilor 1300-1400 mm, solurile sunt humicosilicatice, rendzine, litosoluri. Se `ntlnesc 2 tipuri [i 4 subtipuri de paji[ti. Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Carex curvula (1.a. Festuca ovina ssp. Sudetica 1.b. Sesleria coerulans 1.c. Elyna myosuroides ) 2. Juncus trifidusAgrostis rupestris (2.a. Festuca ovina ssp. sudetica)

Paji[ti intrazonale
Paji[ti din lunci [i depresiuni: 400 000 ha sunt grupate `n 11 tipuri [i 9 subtipuri, r\spndite `n Lunca Dun\rii, Oltului, Siretului, Mure[ului, Some[ului, Jiului, T`rnavelor etc., depresiuni intra [i submontane. Solurile sunt aluviale, cernoziomuri, cernoziomoide, brune, negre clinohidromorfe, l\covi[ti gleice. Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Lolium perenne-Trifolium repens (1.a. Festuca rupicola ) 2. Festuca pratensis-Poa pratensis 3. Arrhenatherum elatiusDactylis glomerata 4. Agrostis stolonifera-Agropyron repens (4.a. Deschampsia caespitosa 4.b. Poa trivialis 4.c. Poa silvicola 4.d. Agrostis canina ) 5. Alopecurus pratensis 6. Agropyron repens-Rumex crispus (6.a. Festuca arundinacea ) 7. Agrostis tenuis-Festuca rubra (7.a. Poa pratensis) 8. Deschampsia caespitosaFestuca rubra (8.a. Juncus effusus 8.b. Sesleria uliginosa ) 9. Nardus stricta 10. Agrostis canina 11. Molinia coerulea Paji[ti de s\r\turi (halofile): 50 000 ha R\spndite `n Cmpia Romn\ (luncile Buz\ului, C\lm\]uiului, Ialomi]ei [i Cmpia aluvial\ a Siretului), Cmpia de vest (Banat, Cri[ana), Podi[ul Moldovei, local `n Transilvania, soluri aluviale, vertisoluri, l\covi[ti ( salinizate sau alcalizate), solone]uri [i solonceacuri. Paji[tile sunt grupate `n 5 tipuri [i 7 subtipuri. Tipuri [i subtipuri de paji[ti: 1. Puccinellia limosa (1.a. Puccinellia convoluta 1.b. Puccinellia transsilvanica 1.c. Trifolium fragiferum 1.d. Carex distans 1.e. Crypsus aculeata 1.f. Juncus gerardi ) 2. Festuca pseudovina-Artemisia maritima (2.a. Limonium gmelini ) 3. Beckmannia eruciformis-Agrostis stolonifera 4. Salicornia europaea-Suaeda maritima 5. Halimone verrucifera

Paji[ti de nisipuri (psamofile): 10 000 ha r\spndite `n Cmpia Careiului, Cmpia Olteniei (B\ile[ti, Romana]i), Cmpia Tecuciului, Cmpia Romn\ (interfluviul C\lm\]ui-Ialomi]a), Delta Dun\rii, Litoralul M\rii Negre. Solurile sunt nisipuri semifixate [i psamosoluri; cuprind 4 tipuri [i 1 subtip: 1. Festuca vaginata 2. Bromus tectorum (2.a. Cynodon dactylon) 3. Carex colchica 4. Elymus giganteus Paji[ti de Stipa capillata (n\gar\) R\spndite `n sta]iuni `nsorite, pe versan]i puternic `nclina]i, pe soluri mijlociu dagradate de eroziune, cu apa freatic\ la mare adncime, `n zona de step\ din sud-estul ]\rii [i `n silvostepa din Moldova. Specia dominant\ (Stipa capillata) poate agunge la o acoperire de 40%. Alte specii caracteristice acestui subtip de paji[te sunt Bothriochloa ischaemum, Agropyron pectiniforme, Festuca valesiaca, Koeleria cristata Medicago lupulina, M. falcata, Astragalus onobrychis, Salvia nemorosa, Salsola ruthenica, Eryngium campestre. Valoarea economic\ a paji[tilor de n\gar\ este mic\, specia dominant\ fiind consumat\ numai `n primele faze de cre[tere, de c\tre oi. Produc]ia este de 3-4 t/ha m.v., cu valoare nutritiv\ sc\zut\. Paji[tile respective pot fi `mbun\t\]ite prin fertilizare cu `ngr\[\minte minerale (50-60 kg/ha N + 60-80 kg/ha P2O5) [i organice (trlire), prin supra`ns\mn]are (Dactylis glomerata 5 kg/ha + Bromus inermis 8 kg/ha + Lotus corniculatus 4 kg/ha + Medicago sativa 5 kg/ha + Onobrychis viciifolia 25 kg/ha) sau regenerare total\ cu `ns\mn]area aceluia[i amestec la care se majoreaz\ cantitatea de s\mn]\/ha cu 25-30%.

Paji[ti de Bothriochloa ischaemum (b\rboas\) cel mai r\spndit tip de paji[te derivat\, ca efect al p\[unatului abuziv, nera]ional [i al eroziunii solului. Se formeaz\ prin degradarea paji[tilor de Festuca valesiaca [i Festuca rupicola. Se `ntlnesc `n Podi[ul Moldovei, Podi[ul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei, dealurile Subcarpatice ale Banatului [i Olteniei. Paji[tile de Botriochloa ischaemum se instaleaz\ pe coaste `nsorite cu expozi]ie sudic\, sud-estic\, sud-vestic\, erodate. B. i. particip\ `n compozi]ia floristic\ a paji[tii, cu un grad de acoperire de 60-90%. alte graminee: Festuca valesiaca, Festuca rupicola, F. pseudovina, Poa bulbosa, Koeleria cristata, Cynodon dactylon, Stipa capillata; leguminoasele nu dep\[esc 3-4% acoperire, Medicago falcata, M. minima, Trifolium repens, T. arvense, Lotus corniculatus, Astragalus onobrychis; plantele diverse ocup\ 1015%, mai des: Achillea setacea, Daucus carota, Cichorium intybus, Plantago media, Potentilla argentea, Artemisia austriaca, Eryngium campestre. Aceste paji[ti se folosesc prin p\[unat [i produc]ia este de 1,5-4,0 t/ha ~mbun\t\]irea paji[tilor se poate face prin lucr\ri antierozionale, fertilizare mas\ verde, de slab\ calitate furajer\. cu 60 kg/ha N, 60-80 kg/ha P2O5, trlire, supra`ns\mn]are (D. g., B. i., L. c., O. v.) sau refacere radical\. Paji[ti de Poa bulbosa + Artemisia austriaca (firu]\ cu bulbi + pelini]\) r\spndite pe versan]ii sudici din step\ [i silvostep\, fiind un tip derivat,

rezultat ca efect al p\[unatului abuziv, nera]ional al paji[tilor de Festuca valesiaca. Gramineele ocup\ circa 50%: Poa bulbosa, Bromus tectorum, Bothriochloa ischaemum, Cynodon dactylon; leguminoasele reprezint\ 1-2%, reprezentate de Medicago falcata, M. lupulina; speciile diverse 35-40%: Euphorbia stepposa, Cardaria draba, Carduus nutans, Artemisia austriaca, Polygonum aviculare. Produc]iile acestor paji[ti sunt mici, de 2,5-4 t/ha mas\ verde, slabe din Se impune des]elenirea acestor paji[ti [i `nfiin]area paji[tilor temporare . punct de vedere furajer.

- Paji[te de Bothriochloa ischaemum Paji[ti de Festuca valesiaca (p\iu[ stepic) R\spndite `n zona de step\ din sud-estul ]\rii [i `n zona de silvostep\ din nord-estul Moldovei, dar de `ntlnesc [i `n zona nemoral\ sau `n etajul nemoral (subetajul p\durilor de gorun) pe versan]i cu pante mari, pn\ la altitudinea de 600-800 m. Din punct de vedere floristic, paji[tile de Festuca valesiaca sunt formate din specii xerofite [i mezoxerofite, care asigur\ o acoperire de 70-90%, din care speciei dominante (F. v.) `i revin 35-50%. gramineele 40-60%: Festuca pseudovina, Agropyron pectiniforme, Stipa pennata, Poa pratensis, P. bulbosa, Bromus inermis, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Koeleria cristata; leguminoasele 4-5%: Medicago lupulina, M. falcata, Astragalus onobrychis, Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Trifolium arvense, T. repens; speciile diverse 10-15%: Achillea setacea, Taraxacum officinale, Cycorium inthybus, Galium verum, Plantago media, Achillea milefolium, Daucus carota, Carduus nutans, Eryngium campestre etc. . Sunt paji[ti slab productive, ob]inndu-se 3-5 t/ha mas\ verde [i se flosesc ~mbun\t\]irea paji[tilor de Festuca valesiaca se poate face prin fertilizare, mai mult prin p\[unat. supra`ns\mn]are sau prin regenerarea total\.

- Tuf\ de Festuca valesiaca Paji[ti de Agrostis tenuis (iarba cmpului) Sunt r\spndite `n zona nemoral\ [i `n etajul nemoral, ocupnd mari Gramineele 50-70%, specia dominant\ (Agrostis tenuis 20-45%). Alte suprafe]e de la altitudini de aprox. 300 m pn\ la 1200 m. graminee: Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Poa pratensis, Festuca rubra, Phleum pratense, Cynosurus cristatus, Lolium perenne, Arrhenatherum elatius, Festuca rupicola, F pseudovina Modificarea unor factori sta]ionali (fertilitatea [i umiditatea solului) poate determina subtipuri de paji[ti valoroase din punct de vedere productiv, ca: Agrostis tenuis + Festuca pratensis `n depresiunile subcarpatice; Agrostis tenuis + Dactylis glomerata; Agrostis tenuis + Festuca rubra, `ntlnit `n subetajul f\getelor, pe versan]i; Agrostis tenuis + Lolium perenne, pe soluri revene, eutrofe. Leguminoasele 5-15%, `n func]ie desubtipul format, mai des `ntlnite fiind speciile: Trifolium pratense, T. montanum, T. campestre, T. ochroleucum, Medicago falcata, M. lupulina, Lotus corniculatus. Speciile diverse, sunt relativ pu]ine la num\r [i au un grad mediu de acoperire de 25-30%: Achillea millefolium, Taraxacum officinale, Galium verum, Plantago lanceolata, Daucus carota, Cichorium inthybus, Filipendula vulgaris, Knau]ia arvensis, Prunella vulgaris, Salvia pratensis etc. Ciperaceele [i juncaceele sunt slab reprezentate, nedep\[ind 4-5% acoperire, mai frecvente fiind: Carex caryophyllea, C. montana, Luzula campestris, Juncus effusus, J. articulatus.

Produc]iile cele mai mari [i de bun\ calitate (6-10 t/ha mas\ verde) se

ob]in de pe paji[tile ce apar]in subtipurilor de Agrostis tenuis [i Festuca pratensis, cu Dactylis glomerata, cu Festuca rubra. ~mbun\t\]irea paji[tilor de Agrostis tenuis se poate face prin fertilizare, supra`ns\mn]are [i folosire ra]ional\.

Paji[ti de Arrhenatherum elatius (ov\scior) R\spndite `n etajul nemoral, subetajul p\durilor de fag [i de amestec de predomin\ gramineele mezofile de talie `nalt\, cu o acoperire de 40-50%: fag cu r\[inoase, pe soluri fertile, bine aprovizionate cu apa. Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens, Dactylis glomerata, Phleum pratense, Festuca pratensis, Cynosurus cristatus, Anthoxanthum odoratum; leguminoasele, cu pondere de 5-8%, din care mai r\spndite sunt Trifolium pratense, T. hybridum, Lathyrus pratensis, Lotus corniculatus, Vicia cracca etc.; speciile diverse 20-35%, reprezentate de: Achillea millefolium, Carum carvi, Angelica silvestris, Daucus carota, Cichorium intybus, Chrysanthemum leucanthemum. Paji[tile de Arrhenatherum elatius se folosesc ca fne]e, produc]iile de mas\ verde fiind de 15-20 t/ha. Paji[tile sunt cunoscute [i sub denumirea de fne]e grase, deoarece se instaleaz\ numai pe soluri fertile.

Paji[te cu Arrhenatherum elatius Paji[ti de Festuca rubra (p\iu[ ro[u) r\spndire: etajul boreal, cunoscut [i sub denumirea de etajul p\durilor de molid, pe versan]i de la moderat pn\ la puternic `nclina]i. La limita inferioar\ a etajului boreal, paji[tile de Festuca rubra se `ntrep\trund cu cele de Agrostis tenuis . Graminee 55-70%, Festuca rubra contribuie `n cea mai mare parte la formarea produc]iei [i a stratului de ]elin\; graminee `nso]itoare sunt: Cynosurus cristatus, Agrostis tenuis, Phleum alpinum ssp. commutatum, Agrostis rupestris, Anthoxanthum odoratum, Poa annua P. pratensis, Briza media, Nardus stricta. Leguminoasele 4-6%, Trifolium pratense, T. alpestre, T. repens, Lotus Diversele sunt pu]ine la num\r, cu un grad mic de acoperire: Taraxacum corniculatus. officinale, Alchemilla vulgaris, Prunella vulgaris, Plantago media, P. lanceolata, Pimpinella saxifraga, Polygonum bistorta, Rumex alpinus, Veronica chamaedris, Hypericum maculatum, Scorzonera rosea etc. . Vegeta]ia lemnoas\ sub form\ de arbu[ti este reprezentat\ de Vaccinium Paji[tile de Festuca rubra ocup\ suprafe]e `ntinse [i se folosesc mai mult Ameliorarea acestor tipuri de paji[ti se poate face `ndep\rtnd vegeta]ia myrtillus, V. vitis-idaea, Juniperus sibirica, Pinus mugo. ca p\[uni, produc]iile fiind de 5-8 t/ha mas\ verde. lemnoas\; fertilizare cu `ngr\[\minte minerale [i organice (gunoi de grajd 30-40

t/ha la 3-4 ani sau trlire) [i prin supra`ns\mn]are Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Phleum pratense , Lolium perenne, Poa pratensis, Trifolium repens. Paji[ti de Nardus stricta (]epo[ic\) Se `ntlnesc `n etajul nemoral, boreal [i `n cel subalpin, de la altitudinea de 200 pn\ la 2200 m, `n special `n etajul molidului, ocupnd o suprafa]\ total\ de 200 000 ha. R\spndirea acestei specii pe o suprafa]\ a[a de mare se explic\ prin : - `nsu[irea de a folosi azotul organic cu ajutorul micorizelor (plant\ - adaptarea de a tr\i pe soluri cu aciditate pronun]at\ [i unde substan]ele - exploatarea nera]ional\ a paji[tilor cu un num\r mare de ovine, care micotrof\); organice se acumuleaz\ `n cantit\]i mari; determin\ tasarea solului, `nr\ut\]e[te regimul de aer [i accentueaz\ procesele anaerobe din sol. Nardus stricta poate ajunge la o acoperire de >90%. Speciile `nso]itoare se diversific\ `n func]ie de condi]iile orografice [i

ecologice, pot deveni codominante, formnd subtipuri de paji[ti: Agrostis tenuis [i Nardus stricta, Festuca rubra [i Nardus stricta. Leguminoasele sunt slab reprezentate, circa 1%. Alte specii: Agrostis tenuis, Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum,

Deschampsia flexuosa, Cynosurus cristatus, Trifolium repens, Arnica montana, Potentilla erecta, Vaccinium myrtillus. La altitudini mai mari: Agrostis rupestris, Festuca supina, Trifolium repens, Ranunculus montanus, Pinus mugo, Juniperus sibirica, Rhododendron kotskyi, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, Salix reticulata, S. herbacea. Produc]iile variaz\ de la 2 la 7 t/ha mas\ verde, cu 30-40 kg/ha P.D. Calitatea furajului este slab\ sau foarte slab\. Specia dominant\ nu este consumat\ dup\ `nspicare, iar folosirea ei are o durat\ scurt\, de 4-9 s\pt\mni. `mbun\t\]ire - `ndep\rtarea speciei dominante. Se folosesc amendamente, doze mari de `ngr\[\minte cu azot, tratamente cu erbicide, trlire etc.

Paji[te cu Nardus stricta

Paji[ti de Lolium perenne - Trifolium repens R\spndire: `n luncile rurilor, depresiuni intracolinare, pe terenuri plane Alte specii: Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, sau slab `nclinate; condi]ionat\ de soluri revene [i fertile. Dactylis glomerata, Trifolium pratense, T. hybridum, T. fragiferum, Medicago falcata, M. minima, [i specii cu valoare furajer\ mic\: Plantago lanceolata, Taraxacum officinale etc. . Produc]iile sunt de 6-10 t/ha mas\ verde, cu un ridicat grad de consumabilitate, iar prin fertilizare, produc]iile > 15-16 t/ha mas\ verde; folosire: prin p\[unat. Paji[ti de Festuca pratensis - Poa pratensis R\spndire: pe terenuri plane din lungul v\ilor umede, dar [i pe platouri [i pante line, pe soluri aluvionare, cernoziomuri, l\covi[ti, fertilizate [i revene. Sunt paji[ti derivate, foarte valoroase, `n care speciile componente au un grad ridicat de consumabilitate: Festuca pratensis, Poa pratensis, Alopecurus pratensis, Dactylis glomerata, Lolium perenne, Trifolium repens, T hybridum, Cichorium inthybus, Prunella vulgaris etc. . Se folosesc `n regim mixt sau numai prin p\[unat, cu produc]ii de 5-7 t/ha mas\ verde [i pot fi `mbun\t\]ite prin fertilizare [i folosire ra]ional\.

Paji[ti de s\r\turi (halofile) - 50 000 ha redus\. Intensitatea s\r\turii influen]eaz\ compozi]ia floristic\ pe soluri puternic s\r\turate: Salicornia europaea, Suaeda maritima [i pe s\r\turi moderate: Puccinellia limosa; pe s\r\turi slabe: Festuca pseudovina, Beckmannia eruciformis. Paji[tile de Salicornia europea - Suaeda maritima, r\spndite pe Vegeta]ia paji[tilor de pe solurile s\r\turate este reprezentat\ de pu]ine specii, se caracterizeaz\ prin grad mic de acoperire a solului [i valoare economic\

paji[ti de Halimione verrucifera;

solonceacuri, prezint\ o compozi]ia floristic\ f. slab\: Bassia hirsuta, Camphorosma annua, Halimione verrucifera, Salsola soda, Limonium gmelini, Aster tripolium, Spergularia salina, Petrosimonia triandra, Atriplex litoralis etc. Produc]ia este de 4-5 t/ha mas\ verde, de foarte slab\ calitate. Vegeta]ia este rar\, cu pu]ine specii [i cu slab\ valoare furajer\. Pe Paji[ti de nisipuri (psamofile) - 10 000 ha nisipurile continentale domin\: vegeta]ia paji[tilor Festuca vaginata (p\iu[ de nisipuri) [i Bromus tectorum, iar pe nisipurile martime se `ntlnesc paji[ti `n care speciile dominante sunt Elymus giganteus [i Carex colchica. Specii cu valoare furajer\, care cresc `n paji[tile psamofile: Festuca vaginata, Cynodon dactylon, Medicago falcata, M. minima, Trifolium arvense, Melilotus albus, iar dintre

speciile f\r\ valoare furajer\: Tragus racemosus, Vulpia myuros, Polygonum arenarium, Tribullus terestris, Anthemis ruthenica, Centaurea arenaria, Eryngium campestre, Salsola kali, Plantago indica etc. Produc]iile paji[tilor psamofile sunt mici (1-3 t/ha mas\ verde) cu valoare furajer\ sc\zut\. ~mbun\t\]irea lor se poate face prin regenerare total\ [i `ns\mn]area unui amestec alc\tuit din Dactylis glomerata + Festuca pratensis + Bromus inermis + Lotus corniculatus + Medicago sativa .

TEME: 1. Caracteriza]i principalele tipuri din zona de silvostep\. 2. Caracteriza]i principalele tipuri din etajul nemoral. 3. Caracteriza]i principalele tipuri din etajul boreal. 4. Preciza]i principalele m\suri de `mbun\t\]ire a paji[tilor de Nardus stricta.

MODULUL 3
TEHNOLOGIA ~MBUN|T|}IRII PAJI{TILOR
Se pot aplica 2 categorii de lucr\ri: lucr\ri de suprafa]\ (m\suri de suprafa]\); lucr\ri radicale (m\suri radicale). Prin aceste lucr\ri se urm\re[te: realizarea unor condi]ii mai bune de via]\ pentru plantele valoroase de pe paji[ti, f\r\ a se distruge covorul vegetal existent; cre[terea gradului de acoperire a solului cu vegeta]ie ierboas\ [i `mbun\t\]irea compozi]iei floristice; cur\]irea de resturi vegetale [i de pietre; distrugerea mu[uroaielor; gr\patul paji[tilor; combaterea vegeta]iei lemnoase; distrugerea buruienilor; `mbun\t\]irea regimului de ap\;

1. Lucr\rile de suprafa]\ (tehnico-culturale)

`mbun\t\]irea regimului de hran\; prevenirea [i combaterea eroziunii solului; supra`ns\mn]area. Lucrari u[or de aplicat, economice; se face manual sau mecanizat `n func]ie de panta terenului [i gradul de Pe paji[tile de deal [i munte - este o lucrare obligatorie. ~n etajul alpin [i pe terenurile `n pant\ lucrarea este contraindicat\, Cioatele [i buturugile: se scot manual, mecanizat sau cu ajutorul Lucr\rile se fac de regul\ prim\vara devreme, dar [i toamna trziu. 2. Distrugerea mu[uroaielor Mu[uroaiele se formeaz\ pe paji[tile ne`ngrijite, folosite nera]ional [i pot

1. Cur\]irea de resturi vegetale [i de pietre acoperire a paji[tii cu aceste materiale.

explozivilor.

avea o pondere de 70-80%, `ngreunnd astfel efectuarea unor lucr\ri de `mbun\t\]ire [i diminuiaz\ suprafa]a utilizabil\. Mu[uroaiele pot fi de origine animal\, provenite din p\mnt scos de crti]e, furnici, mistre]i, popnd\i, p\[unatul pe teren cu umiditate ridicat\ [i `n general sunt lipsite de vegeta]ie [i de origine vegetal\, care se formeaz\ pe tufele dese ale unor graminee, rogozuri, pe cioate, mu[chi, acestea fiind par]ial acoperite cu vegeta]ie ierboas\ nevaloroas\. `n faza ini]ial\ sunt mici [i de regul\ ne`n]elenite, `ns\ cu timpul pot atinge Mu[uroaie `n]elenite mari, r\spndite pe paji[tile de munte, se numesc Mu[uroaiele anuale, de origine animal\, se distrug relativ u[or manual sau dimensiuni de 60-80 cm `n diametru [i 30-40 cm `n\l]ime [i se `n]elenesc. marghile [i provin din tufele de Nardus stricta [i Deschampsia caespitosa. folosind grape cu col]i; mu[uroaiele `n]elenite pot fi distruse cu ma[ini de cur\]at paji[ti (MCP-1,5 sau MCP-2) sau cu grederul semipurtat pentru paji[ti. cnd mu[uroaiele ocup\ >30-40% din suprafa]a paji[tilor, iar panta terenului este <200, se recomand\ des]elenirea [i `nfiin]area paji[tilor temporare.

3. Gr\patul paji[tilor

Mu[uroaie de origine animal\

pe paji[tile de lunci, dominate de specii stolonifere sau `n cazul se face numai `n complex cu lucr\rile de fertilizare, amendamentare,

depunerii unui start de aluviuni. distrugerea mu[uroaielor [i supra`ns\mn]area, deoarece aceast\ lucrare poate avea unele efecte negative prin r\nirea nodurilor de `nfr\]ire la graminee, a coletului la leguminoase, distrugerea unor muguri, l\stari, r\d\cini. 4. Combaterea vegeta]iei lemnoase Speciile lemnoase se instaleaz\ mai ales pe suprafe]ele de paji[ti la care nu se aplic\ lucr\ri curente de `mbun\t\]ire [i `ngrijire [i `n cazul folosirii nera]ionale, reducndu-se suprafa]a util\. vegeta]ia lemnoas\ favorizeaz\ cre[terea unor specii ierboase, slabe din defri[area vegeta]iei lemnoase se face pe baza unor studii [i documenta]ii Se elaboreaz\ astfel proiecte, denumite amenaj\ri silvopastorale, `n care punct de vedere furajer [i stnjene[te exploatarea paji[tilor. `n care se prev\d toate detaliile privind organizarea [i efectuarea lucr\rii. se ]ine cont de prevenirea eroziunii solului, de crearea zonelor de refugiu pentru animale, de ocrotirea speciilor lemnoase rare. Vegeta]ia lemnoas\ se `ndep\rteaz\: total - pe pante < 100 (18%); par]ial -pe pante de 10-300. Nu va fi defri[at\ vegeta]ia lemnoas\ din: - paji[tile situate pe terenuri cu panta > 300, - paji[ti cu sol mai sub]ire de 10 cm,

- vecin\tatea ravenelor, oga[elor. Pe paji[tile cu panta de 10-300 (18-58%) defri[area vegeta]iei lemnoase se

face `n benzi late de 40-120 m, paralel cu curbele de nivel, acestea alternnd cu benzi antierozionale nedefri[ate, late de 5-25 m, `n func]ie de pant\. Sunt excluse de la defri[are speciile lemnoase rare [i cele declarate monumente ale naturii, care sunt ocrotite de lege, ca: Pinus cembra (zmbru), Taxus baccata (tis\), Larix decidua ssp. carpatica (larice, zad\), Rhododendron kotschyi (bujor de munte), Pinus mugo (jneap\n), care protejeaz\ grohoti[urile, coastele erodate. Defri[area vegeta]iei lemnoase se poate efectua: - manual, mecanizat sau chimic. Defri[area manual\ se aplic\ mult `n ]ara noastr\, `ns\ este costisitoare.

Speciile lemnoase care nu l\st\resc se taie ras la suprafa]a solului, cele cu drajoni din colet, se `ndep\rteaz\ `mpreun\ cu coletul, iar cele cu drajonare din r\d\cini, se reteaz\ de mai multe ori `n perioada de vegeta]ie. Unelte: toporul coas\, sapa de defri[at, coasa de arbu[ti, cosorul de Materialul lemnos rezultat din cur\]ire se adun\ `n gr\mezi numite defri[are etc. martoane, cu dimensiuni de 4-6 m lungime, 2-3 m l\]ime [i 1,5-2,0 m `n\l]ime, aranjate pe direc]ia general\ a curbelor de nivel. Defri[area pe cale mecanic\ se face cu ma[ini speciale, `n func]ie de Tufele lemnoase cu diametrul pn\ la 2,2 cm se distrug cu ma[ina de natura vegeta]iei lemnoase. cur\]at paji[ti MCP-1,5 m, iar cele cu diametrul pn\ la 4 cm cu ma[ina MCP-2. Arboretul cu diametrul tulpinilor la sol pn\ la 15 cm se distruge cu echipamentul de t\iere a arboretului ETA-3, iar arborii cu diametrul pn\ la 70 cm se scot cu r\d\cini, cu ajutorul `mping\torului pentru defri[are, ac]ionat de tractorul S-1500. Cioatele r\mase dup\ t\ierea arboretului se scot din sol cu ajutorul Adunarea arboretului t\iat, a cioatelor [i a r\d\cinilor scoase, se face cu Distrugerea vegeta]iei lemnoase pe cale chimic\ Folosirea arboricidelor se impune pentru eliminarea l\starilor tineri ce echipamentului EEC-1,2, purtat `n spate pe tractoare cu [enile. echipamentul de strns arboret [i cioate ESAC-3,6.

apar din coletele [i r\d\cinile r\mase `n sol dup\ defri[are, prin stropirea pe frunze cu amestec de 50% sare de amin\ (2,4 D) [i 50% Tordon 225 (Picloram). Dozele

[i num\rul de tratamente sunt determinate de vrsta l\starilor dup\ defri[are [i de sensibilitatea speciilor lemnoase. la un tratament, dozele variaz\ de la 3 l/ha din fiecare arboricid `n primii 3 ani dup\ defri[are, pn\ la 5-15 l/ha `n anul al 4-lea [i al 5-lea de la defri[are. Dozele de arboricid, recomandate se aplic\ diluat `n 600-800 l ap\/ha `n func]ie de volumul frunzi[ului. Speciile cele mai sensibile (Alnus glutinosa, Betula pendula, Corylus avellana, Rubus caesius) se combat prin 1-2 tratamente `n primul an dup\ defri[are. Speciile lemnoase rezistente (Carpinus betulus, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Quercus cerris, Q. robur) se combat numai `n primul [i al doilea an de la defri[are, prin 4-5 tratamente. Perioada optim\ pentru efectuarea tratamentului este luna iulie, cnd suprafa]a foliar\ este maxim\. Dup\ aplicarea tratamentelor se interzice p\[unatul timp de 8-10 zile. Vegeta]ia lemnoas\ se mai poate `nl\tura `n totalitate cu: Roundup (6-10 tratamentele se repet\ 1-2 ani, `ns\ se distruge [i o parte din vegeta]ia l/ha), Velpar (2-10 l/ha), Garlon (3-6 l/ha), Krenite (5-12 l/ha) ierboas\ (`n totalitate la folosirea Roundupului [i numai leguminoasele la folosirea celorlalte produse). Dup\ tratament - p\[unatul se interzice 3 s\pt\mni.

Paji[te cu tufe de Rosa canina

5. Combaterea buruienilor Metodele de combatere a buruienilor din paji[ti difer\ `n func]ie de cauzele care au dus la apari]ia lor, de gradul de `mburuienare, de biologia speciilor, de modul de folosire a paji[tii [i de posibilit\]ile organizatorice [i financiare. Se cunosc: metode preventive, metode indirecte [i metode directe. Metodele preventive constau `n aplicarea unor m\suri simple de `ngrijire - `ndep\rtarea prin cosit a speciilor neconsumate de animale, de mai - folosirea la fertilizarea paji[tilor a gunoiului de grajd fermentat, pentru - `mpr\[tierea dejec]iilor r\mase de la animale; - folosirea de semin]e cu puritate mare la supra`ns\mn]area paji[tilor; - recoltarea fne]elor la epoca optim\, `nainte ca majoritatea buruienilor - schimbarea modului de folosire a paji[tilor, la fiecare 3-4 ani. Metodele indirecte: lucr\rile de `mbun\t\]ire [i folosire ra]ional\ a paji[tilor; `mbun\t\]irea regimului de umiditate; aplicarea `ngr\[\mintelor [i amendamentelor; distrugerea mu[uroaielor etc. Metodele directe se folosesc cnd paji[tile au un grad de `mburuienare

[i respectarea regulilor folosirii ra]ionale a paji[tilor: multe ori `n perioada de vegeta]ie; distrugerea capacit\]ii de germinare a semin]elor de buruieni;

s\ ajung\ la maturitate [i s\-[i scuture semin]ele;

ridicat, cu multe plante toxice care cresc `n vetre, iar m\surile indirecte de combatere nu dau rezultate corespunz\toare. Metodele directe de combaterea buruienilor sunt pe cale mecanic\ [i chimic\. Metodele mecanice constau din cosirile repetate, care duc la epuizarea buruienilor, plivitul prin retezarea de la suprafa]\ a buruienilor ce se `nmul]esc numai prin semin]e, de sub colet a celor care formeaz\ l\stari din colet [i smulgerea complet\ din p\mnt a buruienilor cu `nmul]ire vegetativ\ prin bulbi, rizomi, stoloni. Toate aceste lucr\ri se fac `nainte de fructificarea plantelor [i au un caracter de continuitate.

Metodele chimice de distrugerea buruienilor reprezint\ o m\sur\ rapid\ [i

eficient\, prin folosirea erbicidelor. La folosirea erbicidelor pe lng\ distrugerea buruienilor se pot `nl\tura [i multe specii valoroase. Dintre erbicidele cu ac]iune de contact [i efect total se recomand\ Gramoxone (Paraquat), `n doz\ de 3-7 l/ha, diluat `n 600 l ap\, Sandolin (DNOC), `n doz\ de 4-6 kg/ha `n 400-600 l ap\ [i Roundup (Glyphosate), `n doz\ de 5-7 l/ha, aplicate la `nceputul cre[terii plantelor. Pentru combaterea separat\ a anumitor specii de buruieni se folosesc erbicide selective. Dintre acestea mai r\spndite sunt s\rurile [i esterii acidului diclorfenoxiacetic (2,4-D), care folosite singure sau `mpreun\ cu alte erbicide, distrug numeroase buruieni dicotiledonate. epoca de aplicare: cnd temperatura aerului este de 16-180C [i umiditatea ~n paji[tile cu procent redus de leguminoase sunt recomandate erbicidele relativ\ a aerului ridicat\. sistemice pe baz\ de 2,4-D (Sare de amin\), 2,4-D Dicamba (Icedin forte) [i MCPA (Dicotex), `n doz\ de 4-6 l/ha produs comercial . Pe paji[tile cu procent ridicat de leguminoase se folosesc erbicidele pe baz\ de Bentazon (Basagran), 3-6 l/ha [i pe baz\ de Dinoseb acetat (Acetadin, Aretit), 6-8 l/ha. Pentru majoritatea speciilor de buruieni erbicidele se aplic\ prim\vara sau toamna, `n plin\ vegeta]ie, pn\ la `nflorire.

Paji[te din silvostep\ `mburuienat\

6. ~mbun\t\]irea regimului de umiditate - eliminarea excesului - completarea deficitului A. Eliminarea excesului de ap\ de pe paji[ti Datorit\ excesului de umiditate se `nr\ut\]e[te regimul de aer, materia ~n lipsa oxigenului vor predomina procesele de reducere `n locul celor de

organic\ r\mnnd nedescompus\. oxidare, formndu-se cantit\]i mari de compu[i ai fierului [i sulfului, amoniac, hidrogen sulfurat, metan, substan]e toxice pentru plante, ca [i fosfa]i de fier [i aluminiu insolubili. lent. Excesul de umiditate favorizeaz\ `nmul]irea multor parazi]i, provocnd ~n aceste sta]iuni se instaleaz\ specii iubitoare de umezeal\, prev\zute cu uneori chiar moartea animalelor. ]esuturi speciale de aprovizionare cu aer, adaptate la un regim specific de nutri]ie (g. Carex, Scirpus, Juncus, Ranunculus etc. ) pe p\[uni adncimea minim\ a pnzei de ap\ freatic\ trebuie s\ fie > cu ~nl\turarea excesului de umiditate se poate realiza prin diverse lucr\ri canale deschise ([an]uri), canale `nchise (drenuri), pu]uri absorbante sau colectoare, colmatare, `ndiguiri, pe cale biologic\; Acestea, `n func]ie de: m\rimea suprafe]elor ce trebuie desecate, de circa 10 cm dect pe fne]e. de desecare: ~n aceste terenuri temperatura este < cu circa 50C fa]\ de solul aprovizionat normal cu ap\, iar dezghe]ul [i `nc\lzirea solului, prim\vara, decurg

cantitatea de ap\ ce trebuie eliminat\, de posibilit\]ile tehnico-organizatorice [i economice, de cauzele care au dus la excesul de umiditate etc. . Se va urm\ri: eliminarea excesului de ap\ numai `n stratul de sol `n care se g\se[te majoritatea masei de r\d\cini a plantelor, evacuarea apei la un debu[eu natural, reducerea amplitudinii varia]iilor de nivel optim `n perioada de vegeta]ie, men]inerea suprafe]ei utile [i asigurarea efectu\rii mecanizare a lucr\rilor de `ngrijire a paji[tilor.

1. Desecarea prin canale deschise urm\re[te eliminarea excesului

temporar sau permanent de ap\ [i const\ `n s\parea unei re]ele de [an]uri pe `ntreaga suprafa]\, la 50-150 cm adncime, cu sec]iune trapezoidal\, `n pant\ continu\ sub 5% [i `n unghi ascu]it fa]\ de curbele de nivel, prin care apa `n exces este colectat\ [i evacuat\ `ntr-un debu[eu natural. Distan]a dintre canale este de 250-500 m. Re]eaua de canale deschise nu necesit\ investi]ii mari, se poate

executa mecanizat, se `ntre]ine u[or, `ns\ reduce suprafa]a utilizabil\ a paji[tilor cu 5-10 (15)%, m\re[te gradul de `mburuienare, implic\ construirea de pode]e pentru accesul animalelor [i vehiculelor, iar `n timpul iernii nu mai func]ioneaz\ datorit\ `nghe]\rii apei.

Canal deschis 2. Desecarea prin canale `nchise (drenuri). Drenajul orizontal se realizeaz\ prin drenuri (canale astupate) cu

cavitatea umplut\ cu material filtrant: piatr\, fascine sau scnduri, tuburi de ceramic\, beton sau mase plastice. adncimea drenului este de 50-70 cm pe fne]e [i 60-90 cm pe p\[uni la baza [an]ului se a[eaz\ materialul utilizat pentru drenare, apoi materiale

cu granula]ie diferit\, cu urm\toarea succesiune de jos `n sus: piatr\ spart\, pietri[, nisip, brazde de iarb\ a[ezate cu r\d\cinile `n sus, iar restul tran[eei se acoper\ cu p\mnt de umplutur\.

Distan]a dintre drenuri Lungimea drenurilor

10-50 m, dup\ natura [i umiditatea solului, mai 150-200 m.

mic\ pe solurile grele [i mai mare pe solurile u[oare.

Executarea [i func]ionarea drenajului orizontal (canale `nchise) 3. Drenajul crti]\ const\ din galerii subterane, cu pere]ii `nt\ri]i prin presare, care se face cu un dispozitiv special, numit plug de drenaj-crti]\, a c\rui pies\ activ\ este un dispozitiv sub form\ de par\-drenor, ce lucreaz\ la 50-80 cm adncime. Panta galeriilor minim 0,5-7%, 2-10 m pe solurile argiloase; 10-20 m pe Distan]a dintre galerii Lungimea 50 - 200 m.

solurile turboase Apa colectat\ de drenurile crti]\ este desc\rcat\ `n [an]uri deschise sau `n Durata de func]ionare: 3- 5 (10) ani. pu]uri absorbante ; pu]uri colectoare.

drenuri tubulare colectoare. 4. Drenajul vertical se realizeaz\ prin: Pu]urile absorbante se folosesc atunci cnd `n sol, la adncime, se afl\ un Pu]urile absorbante se folosesc pentru evacuarea excesului de ap\ din Pu]ul absorbant este umplut cu bolovani, pietre [i pietri[, cu dimensiuni

strat permeabil nesaturat, de nisip [i pietri[. depresiuni izolate, situate la distan]\ mare de un emisar. crescnde spre fundul pu]ului.

Pu]urile colectoare numite [i pu]uri californiene sau prin pompare, se

folosesc mai rar [i anume, `n cazul cnd la fundul pu]ului este un strat de sol impermeabil [i prin pompare se realizeaz\ coborrea nivelului apei freatice. 5. Colmatarea const\ `n umplerea micilor depresiuni cu material adus de apele rurilor, prin abaterea cursurilor acestora cu ajutorul barajelor. ~n acest fel are loc coborrea nivelului apei freatice. Metoda necesit\ cheltuieli mari, motiv pentru care se face numai pe suprafe]e reduse ce prezint\ o anumit\ importan]\. 6. ~ndiguirea poate fi considerat\ o desecare preventiv\, aceea c\ fere[te suprafa]a respectiv\ de umiditate `n exces. Este costisitoare, dar necesar\ `n unele situa]ii. 7. Drenajul biologic reprezint\ cea mai economic\ metod\ de eliminare a apei `n exces, aplicat\ pe paji[tile din lunci, v\i [i depresiuni. ~n acest scop, se planteaz\ specii lemnoase mari consumatoare de ap\ (Populus alba, Salix alba, S. fragilis, S. cinerea etc.), care se folosesc [i la delimitarea parcelelor sau la ad\postirea animalelor pe timp de ploaie, ar[i]\ etc. .

B. Completarea deficitului de ap\ de pe paji[ti (irigarea)


Irigarea paji[tilor permanente este condi]ionat\ de existen]a unui covor ierbos `ncheiat, alc\tuit din specii valoroase, de nivelul sc\zut al apelor freatice [i de permeabilitatea bun\ a solului. ~n general se folosesc norme de udare mai mici, dar mai dese, comparativ Momentul ud\rii, stabilit pe baza plafonului minim, trebuie corelat cu fne]ele se irig\ `naintea `nspic\rii, iar dup\ recoltare, numai la p\[unile se irig\ dup\ `ncheierea ciclului de p\[unat. Pentru paji[ti, normele de udare sunt mici (200-500 m3/ha), dar mai Metode de irigare: irigarea prin rev\rsare, aspersiune, f[ii, limanuri. Irigarea prin rev\rsare sau prin circula]ie se aplic\ numai cnd dispunem cu plantele de cultur\. faza de vegeta]ie a plantelor din paji[ti: refacerea aparatului foliar;

frecvente, mai cu seam\ `n cazul p\[unilor.

de o surs\ bogat\ de ap\ [i const\ din construirea unei re]ele de canale permanente cu sec]iuni reduse, prev\zute cu prize [i st\vilare mici. Apa se

revars\ de o parte [i de alta a canalelor `ntr-un strat sub]ire, pe `ntreaga suprafa]\ a paji[tii. Pe terenurile u[or [i uniform `nclinate se traseaz\ rigole `n spic, iar pe cele plane, canale orizontale. Irigarea prin aspersiune este mai indicat\ pe paji[tile temporare, unde se poate realiza nivelarea [i nu duce la eroziune [i nici la sp\larea elementelor fertilizante. Metoda prezint\ avantaje [i poate fi aplicat\ [i pe teren fr\mntat, pe paji[tile permanente. Intensitatea aspersiunii va fi de 0,5-0,8 mm/min pe soluri u[oare; 0,2-0,5 mm/min pe soluri mijlocii [i 0,1-0,2 mm/min pe soluri grele.

Irigarea cu instala]ii mobile Irigarea `n f[ii se aplic\ numai pe paji[tile temporare, pe terenuri nivelate. Metoda const\ `n efectuarea unor canale principale [i secundare, sub form\ de re]ea din care apa se revars\ `n f[ii `nguste, de l\]imea sem\n\torii, orientate de-a lungul pantei, a c\ror lungime depinde de panta terenului [i natura solului. Irigarea prin limanuri const\ din construirea de valuri de p\mnt, orientate dup\ direc]ia curbelor de nivel, `nalte de circa 0,50 m, care au [i rolul de a st\vili procesul de eroziune a solului. solului. Re]inerea z\pezii se recomand\ pe toate paji[tile din regiunile secetoase, unde stratul de z\pad\ este sub]ire [i spulberat de vnt. Se construiesc garduri din diverse materiale a[ezate la o distan]\ de aproximativ 20 ori mai mare dect `n\l]imea lor. Se pot utiliza [i valurile de Alte m\suri pentru echilibrarea deficitului hidric: Br\zduirea `mbun\t\]e[te regimul de ap\ al plantelor [i evit\ eroziunea

z\pad\ tasate cu plugurile speciale, `ncepnd cu prima z\pad\, de cel pu]in 10 cm grosime. Obstacolele se orienteaz\ perpendicular pe pozi]ia vntului dominant. Perdelele de protec]ie se recomand\ tot pe paji[tile din cmpie, acestea mic[oreaz\ viteza vntului, reduc evapora]ia, re]in z\pada, `mpiedic\ scurgerea apei pe terenurile `n pant\ etc., contribuind la crearea unui regim de umiditate mai bun pentru vegeta]ia paji[tilor.

7. ~mbun\t\]irea regimului de hran\


Pe paji[ti, consumul de elemente nutritive este mult diversificat datorit\ num\rului mare de specii cu cerin]e diferite fa]\ de elementele nutritive, cre[terii continue a plantelor `n timpul perioadei de vegeta]ie, modului de exploatare [.a. fosfor; gramineele sunt mari consumatoare de azot; leguminoasele, de fosfor [i calciu. Pentru 1000 kg de fn se consum\: 17-25 kg potasiu; 20-25 kg azot; 2-3 (5) kg 4-5 (10) kg calciu.

Fertilizarea are ac]iune complex\ asupra paji[tilor [i se reflect\ `n

aprovizionarea cu elemente nutritive a fiec\rei specii [i a `ntregii vegeta]ii a paji[tilor. Prin fertilizare se realizeaz\: restituirea par]ial\ a elementelor nutritive luate din sol; o influen]\ pozitiv\ asupra microorganismelor; modificarea structurii vegeta]iei; modificarea compozi]iei chimice a plantelor; cre[terea digestibilit\]ii substan]elor nutritive; cre[terea consumabilit\]ii plantelor; prelungirea duratei de folosire a paji[tilor; o mai bun\ repartizare a produc]iei . paji[tile se g\sesc `n condi]ii ecologice foarte variate [i sunt alc\tuite speciile ierboase din paji[ti cresc `n toat\ perioada de vegeta]ie, deci `ngr\[\mintele nu se `ncorporeaz\ `n sol ci se `mpr\[tie la suprafa]\,

Fertilizarea paji[tilor prezint\ o serie de particularit\]i specifice: din specii cu cerin]e diferite fa]\ de substan]ele nutritive; consumul de substan]e nutritive este continuu, `ns\ cu intensit\]i diferite; dar cu toate acestea, coeficientul de folosire este mai ridicat dect la plantele de cultur\ de pe terenurile arabile.

`n stratul superficial al solului de sub paji[ti se acumuleaz\ cantit\]i

mari de substan]\ organic\ cu influen]\ negativ\ asupra condi]iilor de via]\ a microorganismelor aerobe; eficien]a economic\ a `ngr\[\mintelor aplicate pe paji[ti este > dect la oricare din culturile agricole, realizndu-se sporuri de produc]ie de 75-100 kg m.v./1 kg s.a. Pe paji[ti se aplic\ att `ngr\[\minte chimice cu macroelemente [i 1. ~ngr\[\mintele chimice a) ~ngr\[\mintele chimice cu macroelemente ~ngr\[\mintele cu azot Pe paji[ti, `ngr\[\mintele minerale cu azot se folosesc `n doze mai mari Influen]a `ngr\[\mintelor minerale cu azot este complex\: asupra produc]iei paji[tilor; compozi]iei chimice a furajului; structurii [i compozi]iei floristice a paji[tilor; asupra produc]iei [i s\n\t\]ii animalelor. Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra produc]iei. Sporurile de produc]ie sunt mai mari `n sta]iunile bine aprovizionate cu ap\ microelemente, ct [i `ngr\[\minte organice.

dect la plantele cultivate.

[i pe tipuri de paji[ti alc\tuite din specii dominante valoroase, cum ar fi: Lolium perenne, Festuca pratensis, F. rubra, Arrhenatherum elatius, Poa pratensis s.a. ~n general, azotul aduce sporuri de de produc]ie 20-160 kg m.v./1 kg s.a. `ngr\[\mnt. Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra compozi]iei chimice a m\resc con]inutul `n protein\ brut\, indiferent dac\ sunt aplicate singure Con]inutul `n protein\ brut\ a nutre]ului se coreleaz\ pozitiv cu Cre[terea con]inutului `n protein\ brut\ a furajului are loc [i pe seama peste anumite limite, azotul nitric din plante devine nociv pentru animale >350 mg nitra]i/100 g s.u. - prag al periculozit\]ii (dup\ Wagner); furajului. sau `mpreun\ cu `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu. norma de `ngr\[\mnt cu azot administrat\. azotului neproteic, `n special a azotului nitric; provocnd tetania de iarb\, avorturi sau chiar moartea animalelor.

pe o paji[te de Poa pratensis [i Festuca valesiaca s-a ajuns la acest nivel Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra gradului de consumabilitate sporesc gradul de consumabilitate al vegeta]iei paji[tilor prin schimb\rile

la doza de N-256 administrat\ timp de trei ani consecutiv. al nutre]ului. favorabile `n compozi]ia floristic\ a paji[tilor, prin propor]ia de frunze [i l\stari tineri. Totodat\ se modific\ favorabil structura anatomic\ a frunzelor, sporind ]esutul asimilator `n detrimentrul celui sclerenchimatic. ~n afara sporirii produc]iei [i calit\]ii furajului, `ngr\[\mintele cu azot Influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra compozi]iei floristice [i ~ngr\[\mintele cu azot favorizeaz\ cre[terea gramineelor [i inhib\ Complexarea `ngr\[\mintelor cu azot cu cele cu fosfor [i potasiu Pe paji[tile de Nardus stricta `ngr\[\mintele cu azot contribuie la determin\ o mai bun\ reparti]ie a nutre]ului verde `n timpul perioadei de p\[unat. structurii covorului vegetal. cre[terea leguminoaselor pe toate tipurile de paji[ti. atenueaz\ `ntr-o oarecare m\sur\ acest proces, f\r\ `ns\ a-l lichida. `mbun\t\]irea substan]ial\ a structurii vegeta]iei, realizndu-se o puternic\ reducere a speciei dominante Dozele mari de N: schimb\ compozi]ia floristic\ a paji[tii de Nardus Pe paji[tile de Nardus stricta de joas\ altitudine, aplicarea timp de 3 ani stricta consecutiv a 128-256 kg/ha N pe grofond cu P40K60 a redus participarea lui Nardus stricta de la 95% la 5% . Efectul `ngr\[\mintelor chimice cu azot asupra lui Nardus stricta nu este `ns\ permanent - dup\ 3-5 ani de la `ncetarea aplic\rii `ngr\[\mintelor specia dominant\ se instaleaz\ din nou. influen]a `ngr\[\mintelor cu azot asupra vitezei de cre[tere a plantelor [i pornirii `n vegeta]ie, ceea ce prezint\ importan]\ la folosirea mai timpurie a paji[tilor ca p\[une. Parcelele fertilizate din t-n\ sau prim\vara devreme cu azot folosite cu 8-10 zile mai devreme dect cele nefertilizate. Dintre `ngr\[\mintele cu azot, cele mai folosite pe paji[ti sunt azotatul de amoniu [i nitrocalcarul.

Norma de `ngr\[\mnt cu azot este condi]ionat\ de numero[i factori:

compozi]ia floristic\, sta]iunea, aprovizionarea cu ap\, fertilitatea solului, modul de folosire a paji[tii, raportul optim NPK [i eficien]a economic\. paji[tii. Epoca optim\ este prim\vara, la pornirea `n vegeta]ie; ~n cazul paji[tilor ce urmeaz\ a fi p\[unate, `ngr\[\mintele cu azot se pentru paji[tile mai productive, cu o compozi]ie floristic\ relativ N-64 pe paji[tile degradate, nardetele de munte, N-200. valoroas\, cum sunt cele de lunc\, este necesar\ o cantitate mai mic\ dozele moderate, de N:60-100, sunt cele mai indicate, dozele mici, de <N-35, nu valorific\ bine poten]ialul productiv al

aplic\ din toamn\, pe 1-2 (3) parcele, `n vederea `nceperii p\[unatului mai devreme cu circa dou\ s\pt\mni. pe nardetele de munte unde se urm\re[te schimbarea radical\ a este prim\vara mai trziu, cnd plantele au crescut la compozi]iei floristice 3-5 cm `n\l]ime. ~n cazul dozelor anuale mai mari de azot, `ndeosebi `n zonele ploioase, din care se va administra prim\vara, la epoca optim\, iar restul dup\ este indicat\ aplicarea azotului `n mai multe epoci, prin frac]ionarea `n cte 2-3 reprize ciclul I [i eventual, dup\ al II-lea ciclu de produc]ie. ~ngr\[\mintele cu fosfor Fosforul are un rol important `n metabolismul plantelor; particip\ la sinteza proteinelor, faciliteaz\ asimilarea altor elemente nutritive, m\re[te rezisten]a la `nghe], scurteaz\ perioada de vegeta]ie [i favorizeaz\ activitatea microorganismelor din sol precum [i a bacteriilor simbiotice. Pentru animale, fosforul constituie un element principal al ]esuturilor din sistemul osos, influen]eaz\ produc]ia de lapte, caren]a de P, avnd efecte negative asupra s\n\t\]ii animalelor. Vegeta]ia paji[tilor necesit\ cantit\]i <P dect culturile agricole, Rolul fosforului pe paji[ti este complex [i se manifest\ `n sporirea datorit\ folosirii plantelor `nainte de fructificare. produc]iei, cre[terea eficien]ei `ngr\[\mintelor cu azot, `n compozi]ia chimic\ a plantelor, structura [i compozi]ia floristic\ a covorului vegetal. Administrate unilateral, `ngr\[\mintele cu fosfor aduc sporuri relativ mici de produc]ie, de circa 19 kg m.v./1kg s.a..

~ngr\[\mintele cu potasiu rol important `n metabolismul plantelor; `n sinteza clorofilei [i a

hidra]ilor de carbon, `n stimularea absorb]iei [i evapotranspira]iei, `n sporirea rezisten]ei plantelor la iernare etc. normal. necesar. din sol. 2. ~ngr\[\mintele organice sol etc. Eficien]a depinde de condi]iile pedoclimatice, de compozi]ia floristic\ [i tipul paji[tii, fiind > `n regiunile umede [i pe paji[tile cu specii dominante valoroase `ngr\[\minte complete efect fertilizant, dar [i ameliorativ asupra fertilizarea organic\ - cea mai economic\ metod\; tipuri de `ngr\[\minte organice: gunoiul de grajd compostul urina, mustul de grajd [i glle (`ngr. organice lichide) fertilizarea prin trlire. a. Gunoiul de grajd `mbog\]e[te solul `n macroelemente, microelemente [i `nsu[irilor fizice, chimice [i biologice ale solului. Influen]a potasiului asupra vegeta]iei se manifest\ prin sporirea Dozele de `ngr\[\mnt cu potasiu recomandate pe paji[tile permanente se particip\rii leguminoaselor. situeaz\ `ntre 40-80 kg/ha s.a. [i se calculeaz\ pe baza con]inutului de K2O mobil cerin]ele vegeta]iei fa]\ de `ngr\[\mintele cu potasiu sunt mult mai Paji[ile permanente reac]ioneaz\ slab la `ngr\[\mintele cu potasiu [i reduse comparativ cu cele de azot [i chiar fosfor; din acest\ cauz\ nu se administreaz\ singure, ci `mpreun\ cu azotul [i fosforul La animale, potasiul men]ine func]iile vitale ale celulelor la nivel

microorganisme, precum [i `n materie organic\; `mbun\t\]e[te regimul termic [i de aera]ie al solului, spore[te capacitatea de re]ienere a apei, intensific\ activitatea microorganismelor din

Compozi]ia chimic\ a gunoiului de grajd difer\ mult dup\ provenien]\, 1 ton\ de gunoi con]ine: 5 kg N, 2 kg P2O5, 6 kg K2O, 3 kg Ca [i peste 200 kg materie organic\. Gunoiul de grajd - important `n ameliorarea paji[tilor de Nardus stricta [i deoarece nu se `ncorporeaz\ `n sol, se recomand\ folosirea pe paji[ti a dozele de gunoi de grajd 20 t/ha echivaleaz\ cu circa 300 kg/ha

vechime [i starea de fermentare.

a celor situate pe terenuri erodate. gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat. azotat de amoniu [i 200 kg/ha superfosfat. La norme mai reduse efectul este ne`nsemnat, iar la norme mari, folosirea gunoiului poate deveni neeconomic\. stricta. doze mai mari pe paji[tile permanente din apropierea fermelelor zootehnice de taurine, cheltuielile de transport fiind relativ mici. Epoca de administrare are influen]\ mai mare la aplicarea dozelor mici de gunoi de grajd, (15-20 t/ha); la aceste doze, administrarea de toamn\ este net superioar\. Dac\ se folosesc doze mai mari, (30-40 t/ha) , diferen]ele `ntre administrarea de toamn\ [i de prim\var\ sunt relativ mici. b. Compostul se prepar\ din gunoi de grajd [i turb\ `n propor]ie de 1:3 sau urin\ Se recomand\ norma de 20-30 t/ha gunoi pe paji[ti de Festuca rubra, Agrostis tenuis, Lolium perenne, Poa pratensis, 30-40 t/ha pe paji[tile de Nardus

(must de grajd) [i turb\ `n cantitate de 100-150 litri urin\/tona de turb\, la care se mai adaug\ 100-150 kg superfosfat, 50 kg sare potasic\ [i 50-100 kg var stins la o ton\ compost (pe soluri acide). ~ngr\[\mntul realizat are o valoare fertilizant\ destul de ridicat\, `ns\ Ac]iunea compostului pe paji[ti este similar\ cu a gunoiului de grajd, `ns\ c. Urina [i mustul de gunoi de grajd sunt `ngr\[\minte azoto-potasice. efect mai rapid, dar de durat\ mai scurt\ (2-3 ani); ~n general, efectul acestor `ngr\[\minte asupra produc]iei este mai mare mai mic\ dect a gunoiului de grajd. la acelea[i cantit\]i, sporurile sunt mai mici.

`n sta]iunile umede [i cnd se adaug\ `ngr\[\minte cu fosfor, dar mai redus dect la folosirea gunoiului de grajd sau a compostului.

Influen]a mustului de grajd asupra compozi]iei floristice se manifest\ prin

cre[terea propor]iei de graminee, iar la repetare [i a speciilor diverse, `n special a celor din familia Umbeliferae, [i reducerea particip\rii leguminoaselor. Con]inutul `n elemente fertilizante al urinei `n func]ie de La un con]inut mediu `n substan]e fertilizante, cantitatea de 150Epoca optim\ de administrare a mustului de grajd este prim\vara foarte ~n cazul p\[unilor, pe primele 2-3 parcele `n care vor intra animalele La fne]e - doza anual\ s\ fie aplicat\ jum\tate prim\vara timpuriu Aplicarea vara diluarea cu 2-3 p\r]i ap\, cheltuieli de transport >; provenien]a [i diluarea cu ap\ `n momentul colect\rii [i prepar\rii; 200 hl echivaleaz\ cu 60-80 kg/ha N [i 70-90 kg/ha K. devreme, la topirea z\pezii; la p\[unat este indicat\ administrarea mustului de grajd toamna. [i cealalt\ jum\tate dup\ prima coas\. pierderile de substan]\ fertilizant\ sunt f. mari. d. Tulbureala de grajd (glle) este un amestec dintre dejec]iile lichide [i solide ale animalelor [i ~ngr\[\mntul se colecteaz\ `n bazine speciale, unde fermeteaz\ timp de 3Se folose[te ca `ngr\[\mnt lichid pe paji[ti, prin `mpr\[tirea cu ajutorul toamna sau prim\vara

apa folosit\ la cur\]irea ad\posturilor. 4 s\pt\mni. unor cisterne speciale sau prin iriga]ie fertilizant\ devreme; Epoca de administrare trebuie stabilit\ `n func]ie de modul de utilizare a Norma de `ngr\[\mnt depinde de con]inutul `n substan]e fertilizante [i paji[tii. variaz\ `ntre 20-40 m3/ha. ~ngr\[\mntul se completeaz\ cu 150-200 kg/ha superfosfat, administrate din toamn\. Influen]a asupra compozi]iei floristice este similar\ cu a urinei [i a reduce propor]ia de leguminoase [i m\re[te pe mustului de gunoi de grajd

aceea a gramineelor [i a speciilor diverse. e. Fertilizarea prin trlire `ngr\[area sistematic\ a unor suprafe]e `ngr\dite care servesc drept locuri de odihn\ pentru animale perioada de p\[unat; prin dejec]iile l\sate de animale `n

Cantitatea de substan]\ organic\ depinde de num\rul, specia [i Trlirea prezint\ mai multe avantaje: `nl\turarea transportului [i a opera]iunilor de `nc\rcare-desc\rcare [i efect >, `ntruct pe paji[ti r\mn att dejec]iile solide ct [i cele lichide,

categoria de animale [i de durata perioadei de p\[unat.

`mpr\[tiere a unor cantit\]i mari, uneori pe teren greu accesibil iar elementele fertilizante p\trund mai u[or la nivelul r\d\cinilor datorit\ tas\rii animalelor. urm\rit. ~n general, durata de trlire variaz\ `ntre 2-7 nop]i: 2-3 nop]i pe p\[uni bune; 3-4 nop]i pe p\[uni medii; 5-7(10) nop]i pe p\[uni degradate sau cu Nardus stricta Durata trlirii va depinde [i de suprafa]a afectat\ fiec\rui animal, Fertilizarea prin trlire: m\re[te produc]ia de mas\ verde; modific\ compozi]iei floristic\ a paji[tilor. Durata trlirii depinde de nivelul fertiliz\rii, tipul paji[tii [i scopul

care este de 1-2 m2 pentru ovine [i (2,5)-3-4 m2 pentru bovine. ~ngr\direa se realizeaz\ cu ajutorul por]ilor de trlire mobile, care au dimensiunile de 3-4/1-1,5 m [i sunt confec]onate din lemn, plas\ de sarm\ sau se folose[te gard electric. Substan]a organic\ rezultat\ `n urma trlirii se uniformizeaz\ cu ajutorul unei grape (+ amendamente [i fosfor).

8. Prevenirea [i combaterea eroziunii solului pe paji[ti


Eroziunea este procesul natural de desprindere, transport [i depunere a Eroziunea pe paji[ti ca urmare a distrugerii covorului ierbos prin Poate fi: de suprafa]\; de adncime. Eroziunea de suprafa]\ are loc `n urma ac]iunii pic\turilor de ploaie sau particulelor de sol, datorit\ `n special apei [i vntului (omul-factor major). folosirea nera]ional\ a paji[tilor, cu un num\r mare de animale.

scurgerii de suprafa]\ [i duce la `ndep\rtarea materialului dislocat, formndu-se [iroiri, rigole mici [i eroziunea de hardpan:

- {iroirile - se formeaz\ dup\ ploile toren]iale, pe terenuri proasp\t lucrate, - Rigolele mici apar `n urma ploilor toren]iale sau a topirii rapide a z\pezii - Eroziunea de hardpan apare pe o ar\tur\ proasp\t\, dup\ o ploaie

avnd adncimea de 1-5 cm; [i au adncimea de 5-20 cm; toren]ial\ puternic\, se produce pn\ la talpa plugului, pe o adncime de 20-25 cm [i o l\]ime de 1-3 m Eroziunea de adncime are loc `n urma scurgerii concentrate a apelor pe Formele eroziunii de adncime au un caracter permanent [i sunt - Rigola propriu-zis\ se formeaz\ dup\ ploile toren]iale, pe locuri versan]i [i duce la `ndep\rtarea neuniform\ a unei cantit\]i mari de sol. reprezentate prin rigola propriu-zis\, oga[ul [i ravena. denivelate, are adncimea de 20-25 cm, lungimea variabil\ [I baza paralel\ cu suprafa]a versantului; teren. Pentru prevenirea [i combaterea procesului de eroziune trebuie luate m\suri cu scopul de a crea condi]iile necesare cre[terii unui covor ierbos, capabil s\ protejeze solul. a. Prevenirea eroziunii pe paji[ti se poate face prin m\suri tehnico - M\surile tehnico-organizatorice constau `n sistematizarea fondului organizatorice [i lucr\ri de `ngrijire. pastoral prin organizarea p\[unatului ra]ional, evitarea supra`nc\rc\rii p\[unii cu animale [i a p\[unatului pe timp umed, reducerea drumurilor pe paji[te, respectarea timpului de p\[unat [i a repausului necesar refacerii covorului ierbos. - Lucr\rile de `ngrijire curente pe paji[ti se refer\ la nivelarea mu[uroaielor, `mpr\[tierea dejec]iilor l\sate de animale, amplasarea corect\ a locurilor de odihn\ pentru animale, repararea construc]iilor pastorale etc. . b. Combaterea eroziunii solului pe paji[ti se face prin lucr\ri propriuzise, care au drept scop crearea condi]iilor cre[terii unui covor vegetal, capabil s\ protejeze solul. - Oga[ul are dimensiuni mai mari, cu adncimea de 0,5-3,0 m, l\]imea - Ravena are o adncime de 3,0-30,0 m, o l\]ime de 8,0-50,0 m, de 0,5-8,0 m [i baza paralel\ cu suprafa]a versantului; colectnd o cantitate foarte mare de ap\ [i sol [i afecteaz\ o suprafa]\ mai mare de

Lucr\rile antierozionale se clasific\ `n trei grupe: 1. 2. 3. lucr\ri de re]inere/evacuare a surplusului de ap\; lucr\ri de combatere a eroziunii [i de stabilizare a solului prin lucr\ri speciale pe oga[e [i ravene. Re]inerea apei din precipita]ii se impune mai ales pe paji[tile

planta]ii silvice; 1. Lucr\ri de re]inere sau evacuare a surplusului de ap\

permanente din zonele de step\ [i silvostep\, iar pe paji[tile temporare, mai ales `n anul I de vegeta]ie, pentru a evita sp\larea solului [i a semin]elor folosite la sem\nat. Evacuarea surplusului de ap\ de pe paji[tile situate pe pante se face lucr\ri: - Br\zduirea, const\ `n trasarea unor brazde pentru a favoriza infiltrarea numai `n zonele cu exces de umiditate.

apei `n sol, provenit\ din precipita]ii sau din topirea z\pezii [i a reduce scurgerile de suprafa]\. se recomand\ pe versan]ii cu profil drept [i pe pante < 25%. adncime de 20-25 cm; la distan]a de 3-8 m, cu plugul special cu pot fi continui sau `ntrerupte. Br\zduirile se pot face toamna [i prim\vara devreme; prin aplicarea acestei lucr\ri- scurgerile de suprafa]\ se reduc cu 90%, se - Gropile f\cute cu t\v\lugul cu col]i contribuie la re]inerea apei [i

corman\ dubl\, pe direc]ia curbelor de nivel;

`mbun\t\]e[te regimul apei din sol, iar produc]ia se m\re[te cu circa 20-30%. prezint\ avantajul c\ nu se deformeaz\ suprafa]a solului [i nici nu se reduce suprafa]a acoperit\ cu vegeta]ie. Lucrarea se face cu un t\v\lug de 5 t greutate, lung de 2,4 m [i cu diam. de 0,9 m, prev\zut cu trei rnduri de col]i (fiecare rnd cu 5 col]i), f\cnd un num\r de 7500 gropi/ha. - Scarificarea const\ `n efectuarea, pe curbele de nivel, a unor [an]uri `nguste, cu ajutorul unui cu]it special (scarificator), la diferite adncimi, pentru a permite infiltrarea apei `n sol [i a preveni eroziunea. Scarificarea se face la adncimea de 55-60 cm, la intervale de 2,5-5 m [i completat\ cu fertilizare [i supra`ns\mn]are;

- Valurile de p\mnt reprezint\ coame sau spin\ri (digule]e) dispuse

paralel sau sub un unghi ascu]it fa]\ de curbele de nivel, avnd `n amonte un [an] cu baza larg\. Dup\ `nclinarea axului longitudinal, valurile de p\mnt pot fi orizontale Valurile orizontale se construiesc `n regiuni secetoase, pe versan]i lungi, Valurile `nclinate au rol de interceptare a apei de scurgere [i evacuarea ei sau `nclinate. pe terenuri f\r\ alunec\ri [i soluri cu textur\ luto-argiloas\, f\r\ subsol nisipos. c\tre un debu[eu, cu scopul reducerii scurgerii de suprafa]\ [i evit\rii sp\l\rii solului. ~nclinarea pe axul longitudinal este de 0,3-0,5%, `nct s\ nu declan[eze eroziunea solului, iar apa s\ fie evacuat\. Distan]a dintre valuri se calculeaz\ `n func]ie de volumul de ap\ ce trebuie re]inut [i de volumul de ap\ ce se scurge de pe 1 m2 de teren deservit de val; intre 30-50 m. Canalele de coast\ au rolul de a re]ine total sau par]ial apa de scurgere de pe versan]i. Ele se fac pe terenurile cu pant\ uniform\ [i f\r\ rigole sau oga[e. Ca [i valurile de p\mnt, canalele de coast\ sunt de dou\ feluri: orizontale Canalele orizontale sau de nivel se fac paralel cu curbele de nivel, rolul lor Solul s\ nu prezinte fenomene de alunecare [i panta s\ nu dep\[easc\ 20Canalele de coast\ `nclinate au rolul de a elimina apa din precipita]ii [i se [i `nclinate. fiind re]inerea `n totalitate a apei ce se scurge pe versan]i. 25% pe p\[uni [i 35% pe fne]e. construiesc la vrful oga[elor [i ravenelor active. Apa colectat\ este condus\ c\tre un debu[eu natural. 2. Lucr\ri de combatere a eroziunii [i de stabilizare a solului prin planta]ii silvice Vegeta]ia forestier\ re]ine prin frunze [i ramuri, pn\ la 70% din apa de precipita]ii, iar restul de 30% cade pe sol sau pe litiera care se formeaz\ [i se infiltreaz\ `n sol. Sistemul radicular al speciilor forestiere permite fixarea solului, dndu-i o stabilitate mai mare la eroziune, faciliteaz\ infiltrarea apei `n sol [i creaz\ condi]ii favorabile de dezvoltare a vegeta]iei ierboase.

speciile silvice reduc viteza vntului, insola]ia, evapotranspira]ia, re]in Vegeta]ie forestier\: perdele antierozionale [i planta]ii silvice `n masiv. - Perdelele antierozionale `mbun\t\]esc condi]iile de microclimat, au un

z\pada etc. .

rol important `n prevenirea [i combaterea eroziunii, fiind [i o metod\ de delimitare a parcelelor pe paji[ti [i de producere a materialului lemnos. pe versan]i cu pante >18-20%, cu lungimea de peste 200 m, mai ales pe paji[tile din zonele de step\ [i silvostep\, au rolul de a re]ine o parte din apa provenit\ din scurgerile de suprafa]\ de pe terenurile din amonte, de re]inere a z\pezii, de mic[orare a vitezei vntului, constituind [i un ad\post contra insola]iei. se amplaseaz\ pe curbele de nivel, la distan]a de 150-500 m, `n func]ie Specii silvice folosite: Quercus robur (stejar), Q. peduculiflora (stejar de pant\, de gradul de eroziune, l\]imea lor fiind de 10-20 m. brum\riu), Robinia pseudacacia (salcm), Acer tataricum (ar]ar t\t\resc), A. campestre (jugastru), A. platanoides (paltin de cmp); 1,0 m. Planta]iile silvice `n masiv se recomand\ a fi `nfiin]ate pe suprafe]ele ocupate de oga[e [i ravene active, sau pe cele puternic erodate [i cu pante mari, care nu pot fi `nierbate. Se fac cu acelea[i specii [i la acelea[i distan]e, cu recomandarea ca pe malurile ravenelor [i oga[elor, dispunerea gropilor de plantare a puie]ilor s\ fie `n chinconz. g\rdule]e. Cleionajele sunt lucr\ri transversale, dispuse pe albie, f\cute din garduri de nuiele, `n treimea superioar\ [i mijlocie a oga[elor [i ravenelor active. 3. Lucr\ri speciale pe oga[e [i ravene ~n cazul `n care nu se pot face lucr\ri de nivelare a oga[elor [i ravenelor, cleionaje, praguri, baraje, fascinaje, garnisaje, pe rndurile din interiorul perdelei se pot planta: Ligustrum vulgare pe rndurile exterioare se recomand\: Gleditschia triacathos Distan]a dintre rnduri de 1,0-1,5 m, iar pe rnd `ntre puie]i, de 0,75(lemn cinesc), Cornus mas (corn); (gl\di]\), Hippophae rhamnoides (c\tin\ alb\), Crataegus monogyna (p\ducel).

pentru combaterea eroziunii de adncime se fac lucr\ri speciale, care se refer\ la:

Gardurile de nuiele pot fi pe un singur rnd - cleionaje simple, sau pe dou\

rnduri - cleionaje duble, avnd `n\l]imea de 0,5-1,0 m, iar distan]a dintre garduri se alege `n a[a fel, `nct partea superioar\ a gardului din aval s\ fie la nivelul bazei gardului din amonte. Fascinajele sunt lucr\ri asem\n\toare cu cleionajele, dispuse tot transversal pe albia oga[elor sau ravenelor, pe solurile cu textur\ u[oar\ [i constau `n construirea unor leg\turi de nuiele de 20-30 cm, `n diametru, legate cu srm\ la distan]a de 40-50 cm care se fixeaz\ cu pari, prev\zu]i cu un crlig [i b\tu]i `n p\mnt pn\ la 1 m adncime. Pragurile [i barajele sunt lucr\ri dispuse transversal pe firul albiei, `n Pragurile au o `n\l]ime de <1,5 m, iar barajele au `n\l]imea de >1,5 m, cu Aceste lucr\ri se fac din piatr\ sau beton, dimensionarea lor se face pe baza Garnisajele sunt `ngr\diri de crengi sau un strat de nuiele, rezultate `n partea mijlocie [i inferioar\ a oga[elor [i ravenelor. rolul de a consolida albia [i de a re]ine aluviunile. calculelor hidrologice, de stabilitate. urma defri[\rilor, care se a[eaz\ `n lungul albiei oga[elor sau ravenelor, formnd o c\ptu[ire `nalt\ de 50 cm. Fixarea materialului folosit se face cu ajutorul unor pr\jini transversale, Garnisajele favorizeaz\ colmatarea, fere[te albia de eroziune, iar pe G\rdule]ele se construiesc pe malurile ravenelor, din pari de esen]\ tare prinse pe pari b\tu]i la o adncime de cca 1 m. materialul colmatat se pot face plant\ri cu buta[i de salcie, anin etc. (stejar, salcm), lungi de 1 m, gro[i de 8-10 cm, care se bat `n p\mnt 50-60 cm, distan]a dintre ei fiind de 40-50 cm, apoi se `mpletesc cu nuiele pe toat\ `n\l]imea; se amplaseaz\ pe curbele de nivel `n [iruri continui sau `ntrerupte. Dup\ execu]ia g\rdule]elor, terenul se `ns\mn]eaz\ cu ierburi perene. 9. Supra`ns\mn]area Reprezint\ cea de a doua m\sur\ tehnologic\ de baz\, dup\ Supra`ns\mn]area se face pe paji[tile permanente cu grad redus de fertilizare, pentru sporirea produc]iei [i `mbun\t\]irea valorii furajului ob]inut. acoperire cu vegeta]ie ierbos\, precum [i la cele cu compozi]ie floristic\ necorespunz\toare, `n special cu procent redus de leguminoase, `n condi]iile men]inerii covorului vegetal existent.

Supra`ns\mn]area este obligatorie pe paji[tile fertilizate prin trlire, buruienilor, `ndep\rtarea vegeta]iei lemnoase, distrugerea

pe cele la care s-au f\cut lucr\ri tehnico-culturale simple sau complexe (combaterea mu[uroaielor, combaterea eroziunii) [i pentru prelungirea duratei de folosire a paji[tilor temporare. Reu[ita instal\rii speciilor prin supra`ns\mn]are este `n mare m\sur\ legat\ de diminuarea capacit\]ii de concuren]\ a vegeta]iei existente; crearea condi]iilor pentru instalarea noilor specii; se realizeaz\ `nainte de sem\nat: prin p\[unat ras, cu `nc\rc\tur\ mare de animale, cur\]irea vegeta]iei ct mai aproape de sol cu ma[ini de cur\]at ori cosit paji[tea, sau prin erbicidare cu Gramoxone 5 l/ha, care `ntrerupe temporar (2-3 s\pt\mni) vegeta]ia paji[tilor . ~n func]ie de relief, supra`ns\mn]area paji[tilor se poate face: mecanizat sau manual. rezultate bune se ob]in cu ma[ina combinat\ de prelucrat `n rnduri [i sem\nat MCR-2,5, `n agregat cu tractor de 60-100 CP pe ro]i sau pe [enile, pe teren f\r\ denivel\ri. Ma[ina prelucreaz\ vegeta]ia [i solul `n rnduri de 3 cm l\]ime [i pe terenuri `n pant\ sem\natul se face pe curbele de nivel. Pe suprafe]e denivelate, unde nu se poate folosi ma[ina MCR-2,5, introduce s\mn]a `n rndul prelucrat. Distan]a dintre rnduri este de 12,5 cm;

preg\tirea solului se face cu grapa cu col]i sau cu grapa cu discuri, `n func]ie de gradul de tasare, urmat\ de `ns\mn]area cu sem\n\toarea universal\ [i tasarea cu t\v\lugul inelar prev\zut cu greut\]i suplimentare. Supra`ns\mn]area manual\ este indicat\ pe pante inaccesibile sistemei actuale de ma[ini sau pe suprafe]e izolate, unde s-au aplicat `n prealabil diferite lucr\ri tehnico-culturale. Preg\tirea terenului se face prin mobilizarea superficial\ cu grapa cu trac]iune animal\ sau greblatul vetrelor, mu[uroaielor, etc. Dup\ sem\natul manual, semin]ele se `ncorporeaz\ `n sol prin trecere cu turme de ovine. Pentru supra`ns\mn]are se folosesc amestecuri de ierburi adecvate norma de s\mn]\ se diminueaz\ cu 25-50%, conform propor]iei vetrelor condi]iilor sta]ionale [i modului de folosire. de supra`ns\mn]at fa]\ de suprafa]a total\ a paji[tii.

Epoca optim\ de efectuare a supra`ns\mn]\rii este prim\vara

devreme, cnd temperatura nu coboar\ sub 00C, solul are rezerv\ suficient\ de ap\ [i vegeta]ia existent\ face concuren]a redus\ instal\rii noilor plante. Semin]ele se introduc `n sol la adncimea de 1,5-2 cm. Fertilizarea, `n anul supra`ns\mn]\rii, se face cu 60 P2O5 kg/ha [i 60

K2O kg/ha. Azotul se folose[te `n doze reduse, 40-50 kg/ha N [i se aplic\ dup\ r\s\rirea tinerelor plante, iar dac\ vegeta]ia veche s-a `n\l]at, dup\ cosirea acesteia. fnea]\. ~n primul an de la supra`ns\mn]are paji[tea se folose[te numai ca

B. Lucr\ri radicale
- refacerea radical\ a paji[tilor permanente degradate [i `mbun\t\]irea prin lucr\ri de suprafa]\ - nu se exclud, ci se completeaz\ reciproc, func]ie de condi]iile sta]ionale - lucr\rile radicale se aplic\ pe paji[tile aflate `ntr-un stadiu avansat de degradare (acoperire cu vegeta]ie <50-60%, ponderea buruienilor >30%, mu[uroaie >30% etc.) - constau `n `nfiin]area de paji[ti temporare

TEME : 1. Preciza]i particularit\]ile [i efectele aplic\rii `ngr\[\mintelor pe paji[ti. 2. Descrie]i principalele lucr\ri de combatere a eroziunii solului pe paji[ti. 3. Care sunt principalele procedee de eliminare a excesului de umiditate de pe paji[ti ?

~NFIIN}AREA PAJI{TILOR TEMPORARE


Se pot `nfiin]a: `n locul paji[tilor permanente degradate `n teren arabil. 1. Paji[ti temporare `nfiin]ate `n locul paji[tilor permanente degradate se impune o analiz\ foarte am\nun]it\ `n leg\tur\ cu necesitatea [i

MODULUL 4

condi]iile de `nfiin]are a paji[tilor temporare (vegeta]ie, sol, clim\, relief), `nct produc]iile realizate s\ fie economice s\ nu se afecteze echilibrul ecologic din zon\. cm). Se recomand\ `nfiin]area cu prioritate a paji[tilor temporare `n regiunile bogate `n precipita]ii (peste 500-550 mm/an) [i cu cerin]ele de mai sus satisf\cute sau `n condi]ii de irigare. 1.2. Preg\tirea terenului Prin lucr\rile de preg\tire a terenului se urm\re[te: 1.1. Alegerea terenului Paji[tile permanente se pot des]eleni pentru transformarea `n paji[ti - ponderea `n covorul vegetal a plantelor f\r\ valoare furajer\ sau cu - poten]ialul natural de produc]ie redus (< 4-5 t/ha m.v.) [i de calitate - gradul de acoperire cu vegeta]ie sub 55-65%; - gradul de acoperire cu mu[uroaie `n]elenite >30%; - paji[tile de pe terenurile `n pant\, cu o acoperire slab\ a vegeta]iei, pe - alte situa]ii `n care lucr\rile de suprafa]\ nu dau rezultate bune. Nu se des]elenesc, indiferent de starea lor fitocenotic\ [i productiv\: paji[tile situate pe terenuri cu panta > 15-170 (30%); cele situate `n apropierea oga[elor [i ravenelor; cele de pe soluri cu stratul arabil sub 10-12 cm grosime [i cu paji[tile de pe soluri cu apa freatic\ la adncime mic\ (sub 40-50

temporare, `n situa]iile urm\toare: valoare furajer\ slab\ este de >70-80%; slab\, capacitatea de p\[unat <0,4-0,5 UVM/ha;

care se poate declan[a u[or procesul de eroziune;

fragmente de roc\ la suprafa]\;

distrugerea vechiului covor vegetal crearea condi]iilor pentru sem\nat. ~nainte de des]elenire, numai unde este cazul, se fac unele lucr\ri

preg\titoare: `ndep\rtarea vegeta]iei lemnoase, a cioatelor [i pietrelor, eliminarea excesului de umiditate, distrugerea mu[uroaielor `n]elenite, nivelarea terenului. Preg\tirea terenului prin mai multe metode `n func]ie de grosimea stratului de ]elin\, vegeta]ia existent\ [i panta terenului. Se disting trei metode de baz\: 1.- preg\tirea terenului cu mobilizarea superficial\ a solului (3-5 cm); 2.- preg\tirea terenului cu mobilizarea medie a solului (5-12 cm); 3.- preg\tirea terenului cu mobilizarea profund\ a solului (20-25 cm). a. Metoda se poate aplica pe suprafe]ele unde vegeta]ia existent\ a fost distrus\ cu un erbicid de contact, de tip Gramaxone (Paraquat) 5-10 l/ha `n 600800 l ap\, sau cu ac]iune sistemic\ de tip Roundup (Glyphosate), 5-7 l/ha `n 200500 l ap\. -tratamentul b. vara sau toamna, cnd plantele sunt `n plin proces de cre[tere [i au `n\l]imea de 15-20 cm (se evit\ perioadele cu secet\). La circa 2-3 s\pt\mni dup\ erbicidare se lucreaz\ terenul cu ma[ina combinat\ MCR 2,5 sau freza de tip Rotaseeder, Tehnologia se poate aplica pe toate tipurile de paji[ti, dar mai ales unde nu se poate face des]elenirea (strat arabil sub]ire, pant\ mare, soluri predispuse la eroziune etc.). c. sem\natul direct, f\r\ o lucrare de des]elenire, poate avea un e[ec par]ial sau chiar total, datorit\ atacului de boli [i d\un\tori, fitotoxinelor provenite de la materia organic\ `n descompunere sau a eventualelor reziduuri de la erbicide, performan]elor sem\n\torilor, condi]iilor climatice. Pe paji[tile cu pante mari (>30%), cu vegeta]ie r\rit\, supuse eroziunii, se recomand\ lucrarea superficial\ cu grapa cu col]i tras\ de animale, f\cut\ prim\vara devreme, pentru a favoriza `ncorporarea semin]elor `n sol. 2. Preg\tirea terenului cu mobilizarea medie a solului. se folosesc grape cu discuri sau freze pentru paji[ti. Folosirea frezei se

1. Preg\tirea terenului cu mobilizarea superficial\ a solului (3-5 cm).

recomand\ pe paji[tile bine `n]elenite, f\r\ pietre, cioate sau vegeta]ie lemnoas\ [i f\r\ denivel\ri .

cu freza se efectueaz\ una sau dou\ treceri [i nu mai sunt necesare La folosirea frezelor combinate, sem\natul se face concomitent cu lucrarea cu freza necesit\ un consum ridicat de combustibil comparativ pe paji[tile cu stratul de ]elin\ mai sub]ire, afectate de forme ale

alte lucr\ri pentru preg\tirea patului germinativ. preg\tirea terenului. cu plugul, utilizndu-se numai `n situa]ii bine justificate economic. eroziunii de suprafa]\, preg\tirea terenului se poate face prin 2-3 lucr\ri, cu grapa cu discuri `n sensuri diferite. Astfel, se mobilizeaz\ solul pe ad. de 10-14 cm, suficient\ pentru sem\nat. Pe terenurile situate `n pant\, lucr\rile se fac paralel cu curbele de nivel, admi]ndu-se abateri de 2-3% pe distan]e lungi [i de pn\ la 5% pe distan]e < de 200 m. Pe versan]i lungi, cu panta >20%, se recomand\ preg\tirea terenului `n benzi cu l\]imea de 15-30 m, care alterneaz\ cu benzi de aceea[i l\]ime nelucrate. 3. Preg\tirea terenului cu mobilizare profund\ a solului. Lucrarea se face cu plugul, la 20-25 cm adncime, `n raport cu pe paji[tile cu strat gros de ]elin\, pentru a ob]ine o ar\tur\ de bun\

grosimea stratului arabil. calitate, lucrarea trebuie s\ fie precedat\ de prelucrarea ]elinei prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri, `n sensuri diferite. odat\ cu ar\tura se `ncorporeaz\ [i `ngr\[\minte organice, amendamentele, epoca optim\ toamna, urmnd ca `n prim\var\ s\ se fac\ preg\tirea precum [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu. patului germinativ [i sem\natul. ~n regiunile mai bogate `n precipita]ii sau `n condi]ii de irigare, des]elenirea se poate face dup\ 1-2 cicluri de p\[unat sau prima coas\ pentru fn, apoi sem\natul, `nct la venirea `nghe]urilor noul covor vegetal s\ fie bine `ncheiat. O aten]ie deosebit\ nivelarea terenului, deoarece adncimea de `ncorporare a semin]elor de ierburi perene este foarte mic\ (max.2,5-3 cm) 1.3. Culturile premerg\toare ~n func]ie de calitatea patului germinativ, ma[inile folosite la sem\nat [i

tehnologia utilizat\, paji[tile temporare se pot `nfiin]a:

direct dup\ des]elenire (regenerarea rapid\) dup\ 1-2 ani, timp `n care terenul se cultiv\ cu culturi anuale furajere:

porumb siloz sau mas\ verde, sfecl\ furajer\, gulie furajer\, varz\ furajer\, cartof, raigras aristat, borceaguri, ov\z mas\ verde etc 1.4. Fertilizarea de baz\ [i aplicarea amendamentelor Paji[tile temporare, prin produc]iile ridicate pe care le realizeaz\, sunt pentru o nutri]ie echilibrat\ a plantelor, solul trebuie s\ con]in\: 35-44 ppm

mari consumatoare de elemente nutritive din sol. PAL (8-10 mg P2O5 mobil la 100 g sol) [i 100-125 ppm KAL (12-15 mg K2O mobil la 100 g sol). Paji[tile temporare dau rezultate bune [i de calitate cnd reac]ia solului se recomand\ folosirea amendamentelor pe solurile cu un pH < 5,2 [i este neutr\ sau slab acid\ (pH = 5,8-6,8). con]inutul `n Al mobil >100 ppm (10 mg Al /100 g sol), pentru a evita dezvoltarea plantelor nevaloroase, rezistente la aciditate . paji[tile temporare, `n compara]ie cu cele permanente, valorific\ mai eficient `ngr\[\mintele organice, cele chimice mai greu solubile [i amendamentele, deoarece pot fi `ncorporate `n sol odat\ cu des]elenirea sau cu lucr\rile de preg\tire a patului germinativ. Dozele de `ngr\[\minte `n func]ie de con]inutul solului `n elemente Se recomand\: - doze de 30-60 kg P2O5, 40-60 K2O, 70-120 kg/ha N - la - doze < de azot, 40-60 kg/ha, la cele formate din graminee [i Pe solurile acide cu pH <5,2 se impune aplicarea amendamentelor `nainte Pentru `nfiin]area paji[tilor temporare se recomand\ folosirea 1.5. Specii [i soiuri folosite la `nfiin]area paji[tilor temporare La `nfiin]area paji[tilor temporare se utilizeaz\: - amestecuri alc\tuite din specii de graminee [i leguminoase perene - graminee `n cultur\ pur\; - amestecuri formate numai din graminee. nutritive, de zon\ [i de materialul biologic folosit la sem\nat. folosirea amestecurilor numai din graminee ; leguminoase perene. de des]elenire, `n doze de 4-5 t/ha CaO (7-9 t/ha CaCO3). gunoiului de grajd bine fermentat `n doze de 20-40 t/ha.

valoroase;

~n ]ara noastr\, cele mai r\spndite specii `n cultur\ sunt: Dactylis

glomerata, Festuca pratensis, Lolium perenne, Phleum pratense, Bromus inermis, Festuca arundinacea, Festuca rubra, dintre graminee; Trifolium repens, Medicago sativa, Trifolium pratense, Lotus 1.6. Alc\tuirea amestecurilor de graminee [i leguminoase perene cele mai valoroase paji[ti se realizeaz\ cnd se folosesc amestecuri de 1- productivitate ridicat\; 2- produc]iile sunt mai uniform repartizate `n timpul perioadei de 3- calitate superioar\ a furajului; 4- realizarea unui furaj echilibrat `n glucide [i proteine, dnd 5- folosirea unor cantit\]i reduse de `ngr\[\minte cu N. s-a constatat c\ Medicago sativa aduce un aport de circa 5 kg/ha N, corniculatus, Onobrychis viciifolia, dintre leguminoase.

graminee [i leguminoase perene, acestea prezentnd numeroase avantaje:

vegeta]ie;

posibilitatea conserv\rii acestuia `n bune condi]ii sub form\ de siloz sau semisiloz;

Trifolium repens de 3 kg/ha N , pentru fiecare procent de participare `n amestec, la o pondere de 50%, respectiv 55% din covorul vegetal. avantajele enumerate cnd leguminoasele au o pondere `n covorul Alc\tuirea amestecurilor una din cele mai importante lucr\ri din ~n vederea alc\tuirii amestecurilor de graminee [i leguminoase perene se vegetal de minim 10-15%. tehnologia de `nfiin]are a paji[tilor temporare. parcurg succesiv mai multe etape de lucru: 1- Stabilirea duratei [i a modului de folosire a paji[tilor temporare. ~n func]ie de durata de folosire, paji[tile temporare se `mpart `n trei - paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire (2-3 ani); - paji[ti cu durat\ medie de folosire (4-6 ani); - paji[ti cu durat\ lung\ de folosire (> 6 ani). ~n ceea ce prive[te modul de folosire, paji[tile de scurt\ durat\ se categorii:

folosesc numai prin cosit, cele cu durat\ medie prin cosit sau mixt, iar cele cu durat\ lung\ prin p\[unat sau mixt. 2. -Stabilirea num\rului de specii din cadrul amestecurilor

~n general, num\rul speciilor din covorul vegetal al paji[tilor temporare

este mult mai mic dect cel de pe paji[tile permanente [i se stabile[te `n func]ie de durata de folosire proiectat\ [i de intensitatea sistemului de cultur\. pentru paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire se recomand\ 2-3 specii, pentru cele cu durata medie de folosire se recomand\ 3-5 specii, iar pentru paji[tile cu durat\ lung\ de folosire 4-6 specii. ~n cazul aplic\rii tehnologiilor intensive de cultivare num\rul speciilor din Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar ~n general, pentru fne]e se recomand\ amestecuri simple, iar pentru Din num\rul total de specii utilizate `n amestec, 1-2 specii trebuie s\ fie amestecurile pentru paji[ti cu durat\ lung\ de folosire se reduce la 3-4. cele alc\tuite din peste 3 specii poart\ denumirea de amestecuri complexe. p\[uni [i folosire mixt\, amestecuri complexe. leguminoase. 3. Stabilirea num\rului de specii din cadrul amestecurilor ~n general, num\rul speciilor din covorul vegetal al paji[tilor temporare este mult mai mic dect cel de pe paji[tile permanente [i se stabile[te `n func]ie de durata de folosire proiectat\ [i de intensitatea sistemului de cultur\. pentru paji[ti cu durat\ scurt\ de folosire se recomand\ 2-3 specii, pentru cele cu durata medie de folosire se recomand\ 3-5 specii, iar pentru paji[tile cu durat\ lung\ de folosire 4-6 specii. ~n cazul aplic\rii tehnologiilor intensive de cultivare num\rul speciilor din Amestecurile formate din 2-3 specii sunt denumite amestecuri simple, iar ~n general, pentru fne]e se recomand\ amestecuri simple, iar pentru Din num\rul total de specii utilizate `n amestec, 1-2 specii trebuie s\ fie amestecurile pentru paji[ti cu durat\ lung\ de folosire se reduce la 3-4. cele alc\tuite din peste 3 specii poart\ denumirea de amestecuri complexe. p\[uni [i folosire mixt\, amestecuri complexe. leguminoase. 4. Stabilirea propor]iei gramineelor [i leguminoaselor `n cadrul amestecurilor. func]ie de durata [i modul de folosire a paji[tilor, precum [i de `n amestecurile cu durat\ scurt\ de folosire, leguminoasele au o pondere particularit\]ile biologice ale speciilor componente. ridicat\; pe m\sur\ ce se m\re[te durata de folosire a paji[tii proiectate, se

diminueaz\ procentul de participare al leguminoaselor [i cre[te cel al gramineelor din amestec. ~n amestecurile destinate folosirii prin p\[unat, ponderea cea mai mare o au gramineele, la folosirea prin cosit, leguminoasele, iar la folosirea `n regim mixt propor]iile sunt asem\n\toare cu cele de la folosirea ca p\[une, dar predomin\ speciile cu talie `nalt\. Amestecurile cu o pondere ridicat\ a leguminoaselor ofer\ un furaj de calitate superioar\ [i necesit\ doze mai mici de `ngr\[\minte cu azot. 5. Alegerea speciilor [i stabilirea ponderii a fiec\rei specii `n amestec Alegerea speciilor se face `n func]ie de condi]iile naturale ale zonei, durata [i mai ales modul de folosire, ritmul de dezvoltare [i vivacitatea speciilor respective. ~n cadrul fiec\rei grupe de plante, procentul de participare `n amestec al fiec\rei specii se stabile[te `n func]ie de valoarea economic\ a speciei, adaptabilitatea la condi]iile pedoclimatice, pretabilitatea la modul de folosire stabilit [i de direc]ia de evolu]ie dorit\ a viitorului covor vegetal (dominan]a uneia sau alteia din speciile folosite `n amestec). 6. Calculul cantit\]ii de s\mn]\ Calculul cantit\]ii de s\mn]\ se face pentru fiecare specie din amestec pe - cantitatea de s\mn]\ `n cultur\ pur\ (kg/ha) la valoarea util\ de - procentul de participare `n amestec (p); - procentul de s\mn]\ util\ (S.U.). Cantitatea de s\mn]\ `n cultur\ pur\ (N) la valoarea util\ de 100% s-a Cunoscnd elementele amintite mai sus, cantitatea de s\mn]\ pentru Q (kg/ha) = (pxN)/SU Cantitatea se s\mn]\ rezult\ din calcul se corecteaz\ `n func]ie de baza urm\toarelor elemente: 100% (N);

calculat pe baza densit\]ii de sem\nat [i a masei a 1000 de boabe (MMB). fiecare specie (Q) se determin\ cu rela]ia:

capacitatea de concuren]\ a speciilor din amestec, separat `n cadrul fiec\reia din cele dou\ grupe de plante [i apoi, dac\ este cazul, `n func]ie de condi]iile de cultivare. Prin `nsumarea cantit\]ilor de semin]e corectate, de la speciile din amestec, rezult\ cantitatea de s\mm]\ amestec necesar\ pentru un hectar, pe baza c\reia

se fac reglajul ma[inii de sem\nat [i planul de aprovizionare pentru suprafa]a proiectat\. 1.7. S\mn]a [i sem\natul Sem\natul rol major `n realizarea unei paji[ti temporare corespunz\toare. La sem\nat trebuie s\ se foloseasc\ numai semin]e de calitate, conform

STAS-urilor `n vigoare, certificate de laboratoarele jude]ene de controlul calit\]ii semin]elor. Sem\natul amestecurilor de ierburi perene se poate realiza cu sau f\r\ Sem\natul cu plant\ protectoare se recomand\ `n condi]ii de irigare sau se aleg ca plante protectoare, specii cu perioada scurt\ de vegeta]ie cum ar plant\ protectoare. `n zone cu aport pluviometric ridicat. fi: ov\z, raigras aristat, trifoi persan, borceaguri recoltate pentru mas\ verde sau chiar soiuri timpurii de cereale pentru boabe, cu o norm\ de sem\nat de pn\ la 50% fa]\ de cultura normal\, pentru a diminua concuren]a dintre acestea [i vegeta]iei paji[tii. de asemenea, se impun restric]ii la folosirea erbicidelor [i a Epoca de sem\nat epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, cnd solul premite Pe terenurile cu umiditate suficient\ sau `n condi]ii de irigare sem\natul se `ngr\[\mintelor.

intrarea ma[inilor agricole, iar temperatura este constant peste O0C. poate efectua [i la sfr[itul verii `nceputul toamnei, 20 august-10 septembrie `n regiunile de cmpie [i 1 august-1 septembrie `n regiunile colinare, `nct de la sem\nat pn\ la `ncetarea vegeta]iei s\ se acumuleze, `n medie, 800-13000C. Sem\natul de var\-toamn\ asigur\ produc]ii mari [i un covor bine `ncheiat Metoda de sem\nat Sem\natul se poate realiza prin mai multe metode ce variaz\ `n func]ie de chiar din anul I.

configura]ia [i panta terenului, `nsu[irile semin]elor, dotarea tehnic\, prezen]a sau absen]a plantei protectoare etc. Pe terenurile plane sau slab `nclinate sem\natul se face `n rnduri distante la 12,5-15 cm, folosind sem\n\tori universale (SUP-21, SUP-29), de tip Saxonia sau speciale.

O alt\ metod\, mai pu]in r\spndit\ `n ]ara noastr\, este sem\natul prin

`mpr\[tiere, care se poate face mecanizat, cu sem\n\tori speciale sau universale, la care se `ndep\rteaz\ tuburile ori manual. ~n acest caz sunt necesare lucr\ri, cu grapa cu col]i sau cu t\v\lugi inelari, care s\ favorizeze `ncorporarea semin]elor `n sol. Pe terenurile cu pante mari, inaccesibile ma[inilor agricole, sem\natul se face numai manual prin `mpr\[tiere. Pentru a favoriza `ncorporarea semin]elor `n sol sunt necesare lucr\ri cu grape trase de animale sau trecerea cu o turm\ de ovine, cnd solul are o umiditate suficient\ `n stratul superficial. la culturile cu plant\ protectoare de toamn\, amestecurile de semin]e, se seam\n\ prim\vara, perpendicular pe rndurile acesteia, dup\ o prelucrare superficial\ a solului cu grapa cu col]i. Cnd planta protectoare este o cultur\ de prim\var\, sem\natul ierburilor se face dup\ sem\narea plantei protectoare, tot perpendicular pe rndurile acesteia. Adncimea de sem\nat se stabile[te `n func]ie de m\rimea [i forma semin]elor, puterea de Pentru respectarea adncimii - se impune t\v\lugitul `nainte [i dup\

str\batere, textura [i umiditatea solului, variind `ntre 1(1,5) (2,5)3 cm. sem\nat, lucr\ri ce sunt eliminate la utilizarea ma[inilor moderne, care efectueaz\ t\v\lugitul odat\ cu sem\natul. 8. Lucr\rile de `ngrijire aplicarea corect\ [i la timp a lucr\rilor de `ngrijire, mai ales `n anul I, favorizeaz\ realizarea unui covor vegetal uniform [i bine `ncheiat, premiza ob]inerii unor produc]ii ridicate. irigarea de r\s\rire. Aceast\ lucrare este necesar\ dup\ sem\natul de la se recomand\ o norm\ de udare de 150-200 m3/ha, ce poate fi repetat\, la sfr[itul verii, dar uneori [i `n prim\verile secetoase nevoie, dup\ 12-15 zile. ~n acest caz se poate renun]a la t\v\lugitul de dup\ sem\nat. distrugerea crustei crusta format\ `n primele zile dup\ sem\nat se poate distruge, pe cale

mecanic\ utiliznd t\v\lugul neted, `nf\[urat cu srm\ ghimpat\, grape cu col]i `ndrepta]i `n sus sau o grap\ de m\r\cini. pentru a nu dezr\d\cina tinerele plante `n curs de r\s\rire se impune ca viteza de `naintare a agregatului s\ fie mic\.

efectul negativ al crustei poate fi `nl\turat [i prin irigare cu o norm\ de Completarea golurilor. Lucarea se poate efectua fie `n anul `nfiin]\rii paji[tii dac\ se asigur\ Cnd suprafe]ele cu goluri sunt mari, opera]iunea se face cu ma[ini de

150-200 m3/ha.

condi]iile de umiditate, fie `n prim\vara anului urm\tor. sem\nat, iar pe suprafe]e reduse se poate face manual. ~nainte de sem\natul pentru completarea golurilor, dac\ se efectueaz\ `n prim\vara anului urm\tor, se impune mobilizarea superficial\ a solului cu grapa cu col]i [i dup\ sem\nat lucrarea cu t\v\lugul. Combaterea buruienilor lucrarea cea mai important\ din anul I de vegeta]ie la paji[tile temporare. Combaterea mecanic\ const\ `n cosirea repetat\ a buruienilor, cu coasa cu

Combaterea acestora se poate face pe cale mecanic\ sau chimic\. diferite cositori u[oare, `nainte ca acestea s\ fructifice. Cositul se face la `n\l]imea de 8-10 cm de la sol, `nct speciile sem\nate s\ fie ct mai pu]in afectate.. Pe terenurile cu o `mburuienare puternic\ se recomand\ folosirea pe paji[tile formate numai din graminee perene se pot folosi erbicidele: erbicidelor. Icedin-3 l/ha, Icedin forte-2 l/ha cnd temperatura aerului este de minim 10120C sau Sare de dimetilamin\ (S.D.M.A) 2-3 l/ha, cnd temperatura este de cel pu]in 150C, `n minimum 200 l ap\. Tratamentul se face cnd buruienile sunt `n faza de rozet\, `n gramineele Pe paji[tile formate din G. [i L. se recomand\ pentru combaterea `nfr\]ite. buruienilor dicotiledonate: Aretit, Acetadin, Basagran sau Basagran forte. Aretitul sau Acetedinul se aplic\ `n cantitate de 5-6 l/ha cnd leguminoasele au 35 frunze. Este indicat ca tratamentul s\ se efectueze pe timp noros sau `n amurgul zilelor `nsorite pentru a evita apari]ia arsurilor pe frunze. Basagranul, `n doze de 2,5-3 l/ha, se aplic\ fie `n faza de 3-5 frunze trifoliate, fie numai la 1-2 frunze, cnd gradul de `mburuienare este puternic: ~n cazul infest\rii paji[tilor temporare cu cuscut\, se recomand\ combaterea acesteia din anul `nfiin]\rii culturii cu solu]ii de Reglone sau Gramaxone `n concentra]ie de 1% sau cu Aretit ori Acetadin `n concentra]ie de 23%.

Tratamentul se face numai pe vetre infestate cnd, dup\ cosit, l\starii

leguminoaselor [i filamentele de cuscut\ au reap\rut, folosind 1 litru solu]ie/m2 suprafa]a tratat\ . Fertilizarea. Sistemul de fertilizare este diferen]iat `n func]ie de anul de vegeta]ie al

paji[tii, ponderea leguminoaselor la alc\tuirea covorului vegetal, starea de fertilitate a solului etc. ~n primul an de vegeta]ie, de regul\, plantele folosesc `ngr\[\mintele aplicate la preg\tirea patului germinativ [i la fertilizarea de baz\, recomandndu-se o doz\ de 50 kg/ha N, dup\ coasa I, `n condi]ii de irigare sau de climat umed, indiferent de structura amestecului. ~n anii urm\tori, fertilizarea se face `n func]ie de ponderea leguminoaselor Paji[tile cu < 40% leguminoase, folosite prin p\[unat, vor fi fertilizate cu `n covorul vegetal [i modul de folosire. 100-(120)150 kg/ha N, aplicat `n 3-4 reprize, iar cele cu 40-60% leguminoase, folosite mixt, cu (60)80-100 kg/ha N, `n 2 frac]ii. Cnd ponderea leguminoaselor este > 60-70% [i modul de folosire prin cosit, doza de azot va fi de numai 35-50 kg/ha [i se va aplica prim\vara, `nainte de pornirea `n vegeta]ie. ~n cazul amestecurilor formate numai din graminee, se recomand\ doze cu azot de 200-300 kg/ha, aplicate frac]ionat `n 3-5 reprize, func]ie de modul de folosire. ~n condi]ii de irigare dozele pot fi >, frac]ionarea lor obligatorie. ~ngr\[\mintele cu P [i K se vor aplica func]ie de con]inutul solului `n

aceste elemente, asigurndu-se cte 50-60 kg/ha P2O5 [i 50-60 kg/ha K2O pentru fiecare an de folosire. `ngr\[\minte organice : 20-40 t/ha gunoi de grajd sau 150-300 m3/ha glle Paj.temporare folosite prin p\[unat pot fi fertilizate [i prin trlire. Irigarea. `n regiunile secetoase sau cu precipita]ii neuniform repartizate, se impune (`n 3-5 reprize, cnd este necesar s\ se aplice [i `ngr\[\minte cu fosfor).

irigarea cu o norm\ de udare de 400-600 m3/ha, la intervale de circa 15-20 de zile. Este indicat ca ud\rile s\ se fac\ la 4-5 zile dup\ cosit sau p\[unat; Pentru 1 ton\ de substan]\ uscat\, plantele au nevoie de cel pu]in 50 mm precipita]ii, deci peste 500 mm la o produc]ie de 10 t/ha s.u.

Irigarea se poate face prin aspersiune sau prin rev\rsare, cu rigole Din anul II: fertilizare, distrugerea mu[uroaielor, irigare etc. 9. Folosirea paji[tilor temporare Fa]\ de folosirea paji[tilor permanente, la paji[tile temporare apar cteva `n anul I de vegeta]ie, se recomand\ ca paji[tile temporare, indiferent de

orizontale sau `nclinate, `n func]ie de panta terenului (max.15-20%).

particularit\]i: destina]ia lor ulterioar\, s\ fie folosite ca fnea]\, la `nspicarea-`nflorirea gramineelor [i `nflorirea leguminoaselor, deci ceva mai trziu dect `n ceilal]i ani. Cnd covorul vegetal este bine `ncheiat, iar solul cu umiditate normal\, se poate face p\[unatul chiar din anul I, `ncepnd cu ciclul II de vegeta]ie, dar cu o `nc\rc\tur\ mult mai redus\ [i numai pentru un timp scurt. ~ncepnd cu anul al doilea de vegeta]ie se va aplica modul de folosire Pe terenurile cu pante de peste 20% se recomand\ ca paji[tile temporare 10. Refacerea paji[tilor temporare durata de folosire economic\ a paj. temp. este limitat\. Dup\ 3-5 ani de folosire covorul vegetal `ncepe s\ se r\reasc\ mai ales prin stabilit la `nfiin]area paji[tii. s\ fie folosite numai prin cosit pentru a preveni degradarea solului prin eroziune.

dispari]ia treptat\ a leguminoaselor [i la apari]ia de specii nevaloroase. ~n aceste situa]ii se impune refacerea paji[tilor respective, care se poate realiza prin dou\ procedee: supra`ns\mn]are sau re`ns\mn]are. Supra`ns\mn]area paji[tilor temporare se face ca [i `n cazul celor permanente, numai c\ se folose[te ca material de sem\nat mai mult semin]e sau fructe de leguminoase (lucern\, trifoi, sparcet\); ~n anul supra`ns\mn]\rii se recomand\ fertilizarea cu doze moderate de Re`ns\mn]area paji[tilor temporare presupune des]elenirea covorului azot (50-60 kg/ha) [i folosirea numai prin cosit. vegetal devenit necorespunz\tor, alegndu-se, ca [i `n cazul paji[tilor permanente degradate, tehnologia cea mai potrivit\ [i apoi sem\narea unui amestec de graminee [i leguminoase perene..

2. ~nfiin]area paji[tilor temporare `n teren arabil


`n apropierea fermelor zootehnice, pe terenul destinat bazei furajere, dnd posibilitatea utiliz\rii economice a `ngr\[\mintelor organice [i a produc]iilor

ridicate de fitomas\ care se produc. Ele se pot folosi prin p\[unat, cosit sau mixt, iar `n cadrul cositului fie pentru mas\ verde administrat\ la iesle, fie pentru fn sau conservare prin `nsilozare (siloz, semisiloz sau semifn). Cele mai bune premerg\toare sunt plantele care las\ terenul curat de buruieni [i permit o bun\ preg\tire a patului germinativ. Sunt indicate plantele pr\[itoare (porumb boabe, mas\ verde sau siloz, sfecl\, cartof etc.) sau cerealele pentru boabe ori mas\ verde. Preg\tirea terenului se face dup\ tehnologiile folosite la plantele cu semin]e mici, diferen]iat `n func]ie de planta premerg\toare. La sem\natul de prim\var\ terenul trebuie nivelat `nc\ din toamn\, iar la preg\tirea patului germinativ, indiferent de epoca de sem\nat, s\ se evite folosirea grapei cu discuri. Se recomand\ folosirea combinatoarelor `n a c\ror componen]\ sunt [i t\v\lugi inelari. Celelalte verigi tehnologice: fertilizarea [i amendamentarea, alc\tuirea amestecurilor, sem\natul, lucr\rile de `ngrijire, sunt asem\n\toare cu cele de la `nfiin]area paji[tilor temporare `n locul paji[tilor permanente degradate, numai c\ la fertilizare se pot folosi mai mult `ngr\[\mintele organice (gunoi de grajd 40-60 t/ha; glle, 150-200 hl/ha; compost, 30-40 t/ha urin\.

TEME : 1. Enumera]i etapele de lucru pentru alc\tuirea amestecurilor de graminee [i leguminoase perene. 2. Alc\tui]i un amestec pentru `nfiin]area unei paji[ti temporare `n suprafa]\ de 10 ha, folosire prin p\[unat, etajul forestier, teren slab `nclinat, semin]e din clasa a II-a de calitate. 3. Enumera]i lucr\rile de `ngrijire a paji[tilor temporare din anul I.

FOLOSIREA PAJI{TILOR PRIN P|{UNAT


1. Importan]a p\[unilor [i a nutre]ului verde `n hrana animalelor Iarba de pe p\[uni - furaj complet, echilibrat, constituind cea mai ieftin\ Valoarea furajer\ deosebit\ a ierbii de pe p\[uni: - plantele sunt consumate `n stadiu tn\r, cnd au un con]inut foarte ridicat surs\ de furaje pentru animale `n timpul perioadei de vegeta]ie (150-180 zile).

FOLOSIREA PAJI{TILOR

MODULUL 5

`n substan]e nutritive, vitamine, s\ruri minerale [i `nsu[iri organoleptice superioare; - digestibilitatea subst. organice- 70-80%, superioar\ fnului; - 100 kg s.u. = 6,5-10 kg PD [i 65-100 UN, precum [i de circa 5-10 ori valoarea nutritiv\ a plantelor de pe p\[une este foarte mult influen]at\ de - animalele crescute pe p\[une nu se `mboln\vesc de rahitism datorit\

mai mult caroten dect fnul preg\tit din aceea[i iarb\. momentul cnd are loc folosirea. form\rii vitaminei D, antirahitice, care influen]eaz\ asimilarea calciului [i fosforului. - masa verde a p\[unilor reprezint\ circa 40% din totalul anual de furaje inclus `n balan]a furajer\. 2. Particularit\]ile cre[terii [i consumului plantelor de pe p\[uni Ritmul de cre[tere sau viteza de cre[tere - reprezint\ dinamica acumul\rii Se exprim\ prin: cre[terea medie zilnic\ `n `n\l]ime; sporul mediu zilnic de s.u. pe hectar. Ritmul de cre[tere este o `nsu[ire de specie [i soi, fiind influen]at de ~n regiunile cu 600 mm precipita]ii anual: -soiurile precoce de graminee perene au ritmul de cre[tere `n `n\l]ime, la -soiurile tardive au acest ritm (1 cm/zi) de la `n\l]imea de 8-10 cm a zilnice de substan]\ uscat\ `n plante.

condi]iile de vegeta]ie, starea de `ntre]inere [i modul de folosire a p\[unii.

prima folosire, de peste 1 cm/zi, `ncepnd cu fenofaza `n care apexul are 4-6 cm, apexului.

Sporul mediu zilnic de substan]\ uscat\ pn\ la apari]ia inflorescen]ei: - 80-100 kg/ha, la soiurile timpurii - 60-80 kg/ha, la cele tardive. Ritmul de cre[tere constituie elementul pe baza c\ruia se poate stabili

precis momentul `nceperii p\[unatului [i durata necesar\ refacerii plantelor dup\ p\[unat. Perioada dintre dou\ folosiri consecutive poart\ denumirea de durata ~n condi]iile din ]ara noastr\ durata medie a ciclului de p\[unat este de 30ciclului de p\[unat. 40 zile `n regiunile secetoase [i de 25-35 zile `n zonele mai bogate `n precipita]ii sau `n condi]ii de irigare. Durata ciclului de p\[unat nu este constant\ pe parcursul perioadei de Indiferent de tehnica [i metoda de p\[unat, gradul de consum al produc]iei vegeta]ie. p\[unilor nu ajunge la 100%, datorit\ calit\]ii diferite a speciilor care formeaz\ vegeta]ia [i particularit\]ilor de nutri]ie a animalelor.

3. Sisteme de p\[unat
p\[unatul liber, nera]ional, nesistematic p\[unatul `n front p\[unatul sistematic, ra]ional, pe parcele, por]ionat p\[unatul dozat p\[unatul `n f[ii sau cu por]ia 1. P\[unatul liber animalele umbl\ libere pe toat\ suprafa]a p\[unii, `ncepnd de prim\vara nu se calculeaz\ num\rul de animale care p\[uneaz\ pe unitatea de P\[unatul liber prezint\ numeroase dezavantaje: -`nr\ut\]irea compozi]iei floristice a p\[unii datorit\ p\[un\rii repetate a -distrugerea stratului de ]elin\ datorit\ unei `nc\rc\ri mari cu animale, -tasarea [i denivelarea solului datorit\ c\lcatului animalelor, mai ales cnd

timpuriu [i pn\ toamna trziu. suprafa]\ (supra`nc\rcate cu animale).

plantelor valoroase [i neconsum\rii pl. nevaloroase; favoriznd declan[area eroziunii pe pante; p\[unatul se face pe timp umed;

-lucr\rile de `ngrijire se fac cu mari dificult\]i datorit\ prezen]ei -posibilitatea `mboln\virii animalelor de parazitoze, etc. . 2. P\[unatul `n front Reprezint\ o variant\ `mbun\t\]it\ a p\[unatului liber- animalelor li se

permanente a animalelor pe p\[une;

asigur\ frontul de p\[unat numai pe o anumit\ por]iune din suprafa]a p\[unii; sunt dirijate s\ `nainteze `n mod treptat, de c\tre p\stori; P\[unatul `n front elimin\ o parte din neajunsurile p\[unatului liber. 3. P\[unatul ra]ional Acest sistem const\ `n `mp\r]irea p\[unii `n mai multe parcele sau

tarlale, pe care animalele vor p\[una prin rota]ie, `ntr-o anumit\ succesiune, de mai multe ori `n cursul unui sezon de vegeta]ie. P\[unatul pe parcele reprezint\ un sistem modern de p\[unat, fiind cunoscut [i sub denumirea de p\[unat rota]ional sau sistematic, deoarece `nl\tur\ neajunsurile p\[unatului liber [i este o form\ intensiv\ de folosire a p\[unilor. 4. P\[unatul dozat - este o form\ `mbun\t\]it\ a p\[unatului pe parcele [i const\ `n atribuirea

pentru p\[unat, `n mod succesiv, a unor suprafe]e necesare turmei de animale, pe timp de o zi sau chiar jum\tate de zi. Delimitarea suprafe]elor necesare se face prin gard electric. Animalele se g\sesc `n permanen]\ `ntre dou\ garduri electrice, unul ce

delimiteaz\ p\[unea pe care animalele o p\[uneaz\ pentru prima dat\ [i altul care delimiteaz\ suprafa]a p\[unat\ anterior. Pentru o unitate vit\ mare (1 UVM) este necesar\ o suprafa]\ zilnic\ de 150-200 m2 la primele dou\ cicluri [i 300 m2 la ciclurile urm\toare.

5. P\[unatul `n benzi sau `n f[ii ( p\[unatul cu por]ia) - se atribuie animalelor por]iuni limitate de p\[une, sub forma unei f[ii cu - Lungimea f[iei se stabile[te `n func]ie de num\rul de animale, atribuind - Delimitarea f[iei se face tot cu ajutorul gardurilor electrice. Cel dinspre

o l\]ime de 0,5-1 m. 1,5 m/cap tineret bovin [i 2,0 m/cap bovin\ adult\ care p\[uneaz\. suprafa]a nep\[unat\ se deplaseaz\ `n mod treptat, pe m\sur\ ce plantele au fost consumate, iar cel din spatele frontului de furajare se mut\ la 3-4 zile. Acest sistem d\ rezultate foarte bune la p\[unatul culturilor furajere, cum P\[unatul dozat [i p\[unatul cu por]ia se pot aplica [i f\r\ `mp\r]irea sunt borceagurile, porumbul, iarba de Sudan, paji[tile temporare etc. p\[unii `n parcele, mai ales la p\[unile foarte productive, paji[tile temporare [i la plantele de nutre] cultivate, pentru a se reduce procentul plantelor neconsumate.

4. Principiile folosirii ra]ionale a p\[unilor


~n vederea folosirii ra]ionale a p\[unilor se aplic\ o serie de m\suri tehnico-organizatorice pentru sporirea produc]iei, `mbun\t\]rea compozi]iei floristice [i valorificarea maxim\ a plantelor, cum ar fi: - determinarea produc]iei p\[unilor - stabilirea capacit\]ii de p\[unat - `mp\r]irea p\[unii `n parcele - `ntocmirea graficului de p\[unat [i stabilirea modului de folosire a - stabilirea lucr\rilor ce trebuie efectuate `nainte, `n timpul [i dup\

parcelelor terminarea p\[unatului. 1. Determinarea produc]iei p\[unilor 2 metode: metoda cosirilor repetate [i metoda zootehnic\. Metoda cosirilor repetate. Numit\ [i metoda direct\, const\ `n cosirea

ierbii din interiorul unor suprafe]e de prob\ ori de cte ori iarba ajunge la `n\l]imea de p\[unat, cnt\rirea [i raportarea la hectar. - ~n cazul p\[unilor cu produc]ii uniforme se aleg 4-5 parcele de 1-2 m2, iar pe p\[unile cu produc]ie neuniform\, 10 parcele. Pe p\[unile pe care se practic\ p\[unatul liber, suprafa]a unei parcele de prob\ poate fi pn\ la 100 m2. - Suprafe]ele de prob\ se `ngr\desc. Prin `nsumarea produc]iilor de iarb\ de la fiecare ciclu de p\[unat, se ob]ine produc]ia global\ a p\[unii (P).

Pg = p1 + p2 + p3 + .+ pn (kg/ha); `n care: p1, p2, p3, pn reprezint\ Dup\ fiecare ciclu de p\[unat, se determin\ cantitatea de plante R = r1 + r2 + r3 + .... + rn (kg/ha); `n care: r1, r2, r3, rn reprezint\ Pentru stabilirea produc]iei reale a p\[unii (Pr) se folose[te rela]ia; Pr= Pg R (kg/ha) Cunoscnd produc]ia global\ [i produc]ia real\ a p\[unii, se poate stabili K = (Pr/Pg) x 100 (%) Coeficientul de folosire este un indicator al calit\]ii p\[unii [i variaz\ de la Metoda zootehnic\, denumit\ [i metoda indirect\, const\ `n

produc]ia fiec\rui ciclu de p\[unat. neconsumate, refuzate (R): produc]ia de resturi pe cicluri de p\[unat.

coeficientul de folosire sau consumabilitate (K) al p\[unii, dup\ rela]ia:

un tip de paji[te la altul (25-95%). determinarea produc]iei p\[unii prin transformarea produselor animaliere ob]inute `n perioada de p\[unat `n unit\]i nutritive, iar acestea `n mas\ verde, pe baza unor coeficien]i stabili]i experimental (0,7-1,2 UN/ 1l lapte; 7,5-11 UN/1 kg spor greutate). 2. Capacitatea de p\[unat. Capacitatea de p\[unat sau `nc\rcarea p\[unii reprezint\ num\rul de animale exprimat `n U.V.M. (unitate vit\ mare) care poate fi repartizat pe 1 ha de p\[une `ntr-o perioad\ de p\[unat, `n func]ie de produc]ia acesteia. p\[unat; Lipsa calcul\rii Cp - supra`nc\rcarea sau sub`nc\rcarea p\[unii cu Capacitatea de p\[unat se determin\ dup\ rela]ia: Cp = Pr/G (UVM/ha); `n care: Pr- produc]ia real\ a p\[unii; G- necesarul de m.v. pentru 1 U.V.M. pe durata G = Nz x T - rezultatul ob]inut prin calcul se diminueaz\ cu pn\ la 30%. Pentru a transforma `n U.V.M. diferitele specii [i categorii de animale care sezonului de animale

p\[uneaz\, se folosesc anumi]i coeficien]i. 3. Desimea animalelor (D) se determin\ pe p\[unile parcelate [i reprezint\ num\rul de animale exprimat `n U.V.M. ce revine la 1 ha de parcel\. Se calculeaz\ cu rela]ia:

D = Cp x N (UVM/ha parcel\), `n care: Cp capacitatea de p\[unat, N num\rul de parcele. - este `n func]ie de durata medie a ciclului de p\[unat (C), timpul de

4. ~mp\r]irea p\[unii `n parcele. ocupare a unei parcele (O), num\rul de turme cu care se p\[uneaz\ (n) [i num\rul de parcele care se las\ pentru refacere (pr); Durata ciclului de p\[unat (C) este echivalent\ cu num\rul zilelor de refacere a ierbii dup\ folosire (Rf) [i num\rul zilelor ct r\mn animalele pe o parcel\ (O). C = Rf + O (zile) -Durata ciclului de p\[unat depinde de condi]iile climatice, de compozi]ia -`n regiunile s\race `n precipita]ii, durata ciclului de p\[unat va fi de peste -`n regiuni cu precipita]ii suficiente, plantele se refac mai rapid, iar durata Num\rul de zile ct animalele ocup\ o parcel\ (O) s\ nu dep\[easc\ 6 zile. Num\rul de parcele (N) se determin\ `mp\r]ind durata ciclului de p\[unat N = C/O; `n care: Num\rul de parcele rezultat din calcul se poate majora cu 1-2, `n cazul

floristic\ a p\[unii [i modul de `ngrijire. 35-40 de zile. ciclului de p\[unat dureaz\ 25-35 de zile. ~n cazul dep\[irii acestei durate, se `nregistreaz\ dezavantaje; (C) a num\rul de zile ct animalele ocup\ o parcel\ (O), dup\ rela]ia:

cnd se aplic\ anumite lucr\ri ce nu permit p\[unatul `n anul respectiv, acestea fiind folosite prin cosit. Suprafa]a unei parcele se stabile[te `n func]ie de uniformitatea produc]iei p\[unii. - cand produc]ia p\[unii este uniform\: - s = S/N (ha). - cnd produc]ia p\[unii este neuniform\ sunt necesare cteva opera]iuni

suplimentare, cum ar fi: `mp\r]irea p\[unii `n trupuri cu produc]ii uniforme, calcularea produc]iei reale totale a p\[unii (Prt), determinarea produc]iei medii ce trebuie realizat\ pe o parcel\ (Pm), calcularea num\rului de parcele din fiecare trup delimitat (n1n) [i apoi suprafa]a unei parcele din trupurile respective (s1n). ~n acest sens se folosesc rela]iile:

- Prt = Pr1xS1 + Pr2xS2 + Pr3xS3 + + PrnxSn (kg), `n care: Pr1n

produc]iile reale la hectar din fiecare trup de p\[une; S1n suprafe]ele trupurilor respective; - Pm = Prt/N (kg), `n care: - n1 = Pr1xS1/Pm ; n2 = Pr2xS2/Pm, , - s1 = S1/ n1 (ha); s2 = S2/ n2 (ha); , Forma parcelelor se stabile[te `n func]ie de configura]ia terenului, de

preferat dreptunghiular\, cu lungimea de 2-3 ori mai mare dect l\]imea [i cu orientare de-a lungul curbei de nivel. 5. Lucr\rile care se fac pe p\[uni `n vederea `nceperii, `n timpul [i dup\ `ncheierea p\[unatului - `nainte de `nceperea p\[unatului: cur\]irea de buruieni, m\r\cini[uri [i resturi organice aduse de ape, `nl\turarea excesului de umiditate, fertilizarea, repararea sau construirea de drumuri de acces la p\[une, de poduri [i pode]e peste [an]uri sau canale, asigurarea surselor de ap\ pentru animale. se repar\ sau se construiesc umbrarele [i ad\posturile pentru animale [i Unele din aceste lucr\ri se fac [i `n timpul sezonului de p\[unat. -~n timpul perioadei de p\[unat se fac o serie de lucr\ri cu scopul pentru personal, stnele, c\[\riile, cantoanele pastorale.

`mbun\t\]irii compozi]iei floristice, refacerii plantelor [i prevenirii `mboln\virii animalelor: cosirea plantelor nep\[unate, `mpr\[tierea dejec]iilor solide pentru a preveni `mburuienarea, se pot aplica `ngr\[\minte cu azot dup\ fiecare ciclu de p\[unat (N50) [i eventual irigarea p\[unii. - dup\ `ncetarea p\[unatului: cosirea resturilor, fertilizarea de toamn\, 6. ~ntocmirea graficului de p\[unat se face `n func]ie de: num\rul de conservarea infrastructurii. parcele, durata de refacere a ierbii, timpul ct animalele p\[uneaz\ pe o parcel\, num\rul turmelor de animale, data `nceperii p\[unatului [i durata perioadei de p\[unat.

Tehnica p\[unatului se refer\ la:


- data `nceperii [i `ncet\rii p\[unatului; - `n\l]imea de p\[unat; - frecven]a p\[unatului; - modul de efectuare a p\[unatului `n interiorul fiec\rei parcele.

1. Data `nceperii p\[unatului influen]eaz\: vegeta]ia paji[tilor, produc]ia, P\[unatul prim\vara devreme, pe sol umed: - solul se taseaz\, `nr\ut\]indu-se regimul de aer al acestuia, iar speciile - se formeaz\ denivel\ri, mu[uroaie, iar pe terenurile `n pant\ se - se `nregistreaz\ [i o sc\dere a produc]iei, deoarece dup\ p\[unat,

`nsu[irile solului [i s\n\tatea animalelor.

valoroase vor dispare cu timpul. declan[eaz\ procesele de eroziune a solului. refacerea plantelor pentru ciclul urm\tor se face numai pe seama substan]elor de rezerv\ acumulate `n plante, - iarba tn\r\ are un con]inut ridicat de ap\ [i sc\zut `n celuloz\, se P\[unatul prim\vara prea trziu: - con]inutul de celuloz\ din plante cre[te, iar con]inutul de protein\ scade Stabilirea datei optime pentru `nceperea p\[unatului: func]ie de `n\l]imea ierbii (apex 6-10 cm) (prod. 4-7 t/ha) gradul de umiditate a solului. Pe p\[unile alc\tuite din specii mai `nalte, p\[unatul poate `ncepe la rumeg\ greu, iar animalele se pot `mboln\vi.

scade consumabilitatea [i valoarea nutritiv\.

`n\l]imea plantelor de 15-20 cm, iar `n cazul p\[unilor cu ierburi scunde, la `n\l]imea plantelor de 10-15 cm. Paji[tile temporare se p\[uneaz\ cnd plantele au atins `n\l]imea de 20-25 cm. Animalele au acces pe p\[une cnd solul este zvntat. 2. Data `ncet\rii p\[unatului se stabile[te astfel `nct plantele s\-[i refac\ rezervele de substan]e nutritive `n organele subterane, sporind astfel rezisten]a la iernare. Se recomand\ `ncetarea p\[unatului cu 3-4 s\pt\mni `naintea `nghe]urilor permanente. 3. ~n\l]imea de p\[unat (intensitatea p\[unatului). P\[unatul se face pn\ la o anumit\ `n\l]ime de la suprafa]a solului,

considerat\ ca optim\, pentru regenerarea plantelor [i men]inerea nivelului de produc]ie al paji[tii. - Dac\ p\[unatul se face prea de jos - Dac\ p\[unatul se face prea de sus se `ntrzie refacerea plantelor [i `n refacerea plantelor are loc mai felul acesta se reduce nr. ciclurilor de p\[unat. rapid, `ns\ scade produc]ia p\[unii,

- ~n\l]imea de p\[unat depinde [i de talia plantelor. ~n cazul paji[tilor cu

plante de talie mic\, p\[unatul se realizeaz\ pn\ la o `n\l]ime de 3-4 cm de la suprafa[a solului, iar `n cazul p\[unilor `n care domin\ plante de talie medie [i `nalt\, la 4-6 cm de la suprafa]a solului. La ultimul ciclu, p\[unatul se face mai de sus, ceea ce permite refacerea 4. Frecven]a p\[unatului reprezint\ nr. de recolt\ri . Recolt\rile dese [i prea de jos reduc capacitatea de regenerare a plantelor, Speciile de talie joas\, adaptate la p\[unat, cum sunt: Lolium perenne, Poa plantelor [i acumularea substan]elor de rezerv\ pentru o bun\ rezisten]\ la iernare.

acestea pot dispare din covorul ierbos [i `n final produc]ia scade. pratensis, Festuca rubra, Trifolium repens, Lotus corniculatus [.a. suport\ p\[unatul repetat, pe cnd speciile de talie `nalt\, cu multe frunze tulpinale, nu pot fi p\[unate de mai multe ori. 5. Modul de efectuare a p\[unatului `n interiorul fiec\rei parcele prezint\ importan]\ pentru compozi]ia floristic\ a p\[unilor [i pentru produc]ia animalelor. liber pe toat\ parcela; treptat (por]ionat).

Folosirea paji[tilor prin cosit


1. Importan]a fnului pentru asigurarea bazei furajere ~n regiunile bogate `n precipita]ii, cu suprafe]e mari de paji[ti, fnul poate Importan]a fnului - prin valoarea nutritiv\ ridicat\ - pn\ la 65 U.N. [i 7 kg P.D., - valoare nutritiv\ redus\ la jum\tate,

reprezenta peste 40% din totalul furajelor din ra]ie. 100 kg fn de calitate superioar\ 100 kg fn de cantitate slab\ -

apropiat\ de aceea a paielor de cereale. fnul de calitate mijlocie con]ine 15-17% ap\, 8-9% substan]e proteice, 2-2,5% gr\simi, 23-28% celuloz\, 39-43% substan]e extractive neazotate, 6-8% s\ruri minerale [i cantit\]i apreciabile de vitamine. Valoarea nutritiv\ a fnului variaz\ func]ie de: - compozi]ia floristic\ a paji[tii - epoca de recoltare - modul de preg\tire [i p\strare - epoca de recoltare

2. Recoltarea fne]elor

- `n\l]imea de recoltare - productivitatea `n anii urm\tori [i compozi]ia floristic\. a- Epoca de recoltare a fne]elor are o influen]\ major\ asupra cantit\]ii [i - Recoltarea fne]elor cu `ntrziere, ceea ce are loc frecvent `n practic\,

calit\]ii fnului. prezint\ numeroase neajunsuri: un con]inut mai sc\zut `n protein\, s\ruri minerale [i vitamine, dar cu con]inut mai ridicat `n celuloz\, ceea ce reduce consumabilitatea [i digestibilitatea Refacerea plantelor dup\ cositul cu `ntrziere se face mai greu, deoarece (-50%), coincide cu o perioad\ secetoas\ [i ca atare se reduce produc]ia recoltei urm\toare [i se `ntrzie recoltatul, produc]ia din anii urm\tori avnd de suferit deoarece nu se poate acumula din vreme rezerva de hran\ pentru anotimpul rece. De asemenea, se produce [i o `mburuienare a fne]ei, deoarece multe specii nevaloroase ajung la diseminare. - Recoltarea timpurie a fne]elor prezint\ avantajul ob]inerii unui fn bogat `n proteine, cu un con]inut redus de celuloz\, un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate, dar cu o produc]ie mai redus\ la unitatea de suprafa]\. Prin repetarea recolt\rii timpurii, mai mul]i ani consecutiv, are loc dispari]ia treptat\ a gramineelor [i leguminoaselor valoroase. Pentru stabilirea epocii optime de recoltare a fne]elor, trebuie s\ se ]in\ produc]ie [i calitatea nutre]ului recoltare - atunci cnd se realizeaz\ cea mai mare produc]ie de - cnd gramineele sunt `n faza de seama de:

protein\ la hectar, respectiv cea mai mare produc]ie de U.N. la hectar. Acest obiectiv se realizeaz\ `nspicare-`nceptul `nflorii, iar leguminoasele se afl\ `n faza de `mbobocire. Rezult\ c\ epoca de recoltare a fne]elor se stabile[te `n func]ie de specia b- ~n\l]imea de recoltare a fne]elor. ~n\l]imea de la sol la care se Recoltatul prea aproape de sol (ras) -plantele se refac mai `ncet, dominant\. recolteaz\ plantele influen]eaz\ produc]ia [i calitatea fnului. deoarece rezervele de hran\ depozitate la partea inferioar\ a tulpinilor se epuizeaz\, iar cu timpul unele specii pot s\ dispar\ din covorul ierbos.

Recoltarea prea de sus

- produc]ie mai mic\ de fn, iar calitatea

fnului va fi mai slab\, nefiind recoltate o parte din organele plantelor cu talie joas\ (l\starii scur]i [i frunze ale gramineelor, `n special). ~n\l]imea de recoltare a fne]elor este de 4-5 cm de la suprafa]a solului. ~n cazul fne]elor de mare produc]ie, ultima coas\ se va face la 6-7 cm de la sol, pentru a permite plantelor s\ acumuleze rezerve de hran\ necesare pentru a rezista condi]iilor nefavorabile din iarn\. Metode de recoltare ~n func]ie de condi]iile orografice, climatice, m\rimea suprafe]elor, starea manual, cu coasa mecanic, cu cositori - CP-2,1 (1,1-1,6 ha/or\) [i CPM-2,1 (1,5 ha/or\); vindrovere. 3. Preg\tirea fnului Preg\tirea fnului cuprinde procedeele tehnice necesare pentru reducerea

terenului [i posibilit\]ile tehnico-organizatorice, recoltarea fne]elor se poate face

Pe terenurile accidentate se poate folosi motocositoarea Carpatina.

umidit\]ii plantelor, de la 75-85% ct are masa verde, la 15-17%, ct trebuie s\ fie umiditatea de p\strare a fnului. Cu ct durata de uscare a fnului este mai mare, cu att pierderile sunt mai ridicate, plantele supuse usc\rii sufer\ unele modific\ri ale structurii chimice, `nregistrndu-se astfel pierderi de substan]e nutritive. Pierderile din timpul usc\rii plantelor sunt de natur\ cantitativ\ [i Pierderile cantitative sunt datorate scutur\rii, mai ales a frunzelor [i foliolele fiind sub]iri se usuc\ mai repede, dect tulpinile . Ca urmare a calitativ\. florilor, `ndeosebi `n cazul leguminoaselor; acestui fapt, cnd tulpinile ajung la umiditatea de 17-20%, foliolele cad la cea mai mic\ atingere. ~n cazul gramineelor, pierderile de acest fel sunt mult mai reduse, iar frunzele r\mn `n masa fnului. Pierderile calitative sunt datorate sp\l\rii cu apa de ploaie, oxid\rilor [i Procesul de uscare: 2 faze (de ofilire; uscare propriu-zis\). a).dup\ recoltare plantele nu mai sintetizeaz\ substan]e organice fermenta]iilor.

deoarece `nceteaz\ procesul de fotosintez\, ele continu\ s\ respire, pe seama glucidelor solubile, att timp ct celulele sunt `nc\ vii. Amidonul hidrolizeaz\ `n

monozaharide, iar substan]ele proteice sunt scindate pn\ la amoniac (degradarea aminoacizilor [i hidroliza par]ial\ a amidonului), care se pierde `n atmosfer\. Pierderi asem\n\toare au loc [i datorit\ proceselor fermentative, Moartea celulelor survine atunci cnd umiditatea plantelor scade la biochimice 60-65% (2-5; 12-15 ore de la recoltare). Din acest moment membrana celular\ devine permeabil\, iar apa din precipita]ii sau rou\, solubilizeaz\ unele substan]e [i le `ndep\rteaz\ din plante. Aceste pierderi sunt estimate la peste 15% din con]inutul de substan]e nutritive. ~n acest timp se pot dezvolta unele specii de ciuperci (mucegaiuri `n special) care pot deprecia total fnul. b). A doua parte a procesului de uscare, de la moartea celulelor pn\ la umiditatea de p\strare dureaz\ mai mult, `nregistrndu-se noi pierderi, deoarece dup\ moartea celulelor, plantele pierd mai greu apa (2-3 zile). Pierderile din aceast\ perioad\ se datoresc att proceselor microbiologice (15%), ct [i celor de natur\ mecanic\ (3-10, 25%), `n procesul preg\tirii fnului (`ntoarcerea brazdelor, formarea valurilor, strnsul `n c\pi]e, transport, etc.). -Reducerea la minimum a pierderilor, la preg\tirea fnului, se poate face Metodele de uscare a fanului: pe sol; pe suporturi; prin balotare; prin strivirea plantelor; ventilare cu aer 1. Preg\tirea fnului pe sol. Este o metod\ specific\ regiunilor mai s\race prin scurtarea perioadei de uscare.

rece [i cald; deshidratare. `n precipita]ii, cnd `n perioada de preg\tire a fnului cad pu]ine ploi. De[i este una din metodele care realizeaz\ cele mai mari pierderi [i totodat\ cheltuieli mari, totu[i aceast\ metod\ se practic\ pe scar\ larg\. Se disting dou\ procedee de preg\tire a fnului pe sol: - uscarea `n brazde, const\ `n aceea c\ brazdele rezultate la recoltare, Cnd brazdele sunt sub]iri, procesul de uscare poate avea loc f\r\ ~n cazul recolt\rii fne]elor productive, rezult\ brazde groase, care trebuie

r\mn pe sol dou\ sau mai multe zile, `n func]ie de mersul vremii [i grosimea lor. `ntoarcerea brazdelor [i dureaz\ 1-2 zile `n condi]ii favorabile. `ntoarse la 6-8 ore de la recoltare, deoarece brazdele se usuc\ mult pe partea superioar\ [i foarte pu]in pe partea inferioar\.

Dup\ `ntoarcere, procesul de uscare continu\ pn\ la umiditatea de 25-

30%, cnd brazdele se adun\ `n c\pi]e de 2-3 m `n diametru [i circa 3 m `n\l]ime, avnd 250-300 kg greutate. Pe timp frumos uscarea pn\ la umiditatea de p\strare de 15-17% dureaz\ 2-3 zile, dup\ care fnul se transport\ la locul de depozitare. - uscarea `n valuri const\ `n strngerea brazdelor `n valuri, cu ajutorul greblei rotative (G.R.-4,2), dup\ ce plantele s-au p\lit (se realizeaz\ la cteva ore de la recoltare). Uscarea `n valuri se continu\ pn\ la umiditatea de 25-30%, dup\ care fnul este adunat `n c\pi]e, unde uscarea poate dura pe timp frumos 3-4 zile. ~n cazul ploilor toren]iale, c\pi]ele se desfac [i se refac din nou dup\ uscarea fnului. Men]inerea c\pi]elor un timp `ndelungat poate produce etiolarea plantelor de sub ele sau chiar distrugerea lor, dac\ aceast\ perioad\ dep\[e[te 8-10 zile. 2. Preg\tirea fnului pe suporturi. Se practic\ `n regiunile umede, `n zona de munte [i chiar de deal. Este posibil\ `n unit\]ile cu suprafe]e mici de fne]e, care dispun de suficient\ for]\ de munc\. Suporturile folosite pentru uscare sunt: prepelecii, caprele piramidale, Prepelecii sunt pari de lemn, cu `n\l]imea de 2-2,5 m [i diametru de circa 5 caprele colib\ [i gardurile. cm, prev\zu]i cu bra]e orizontale de 30-40 cm lungime, distan]ate la 40 cm, primul etaj la 60 cm de la sol. Cantitatea de nutre] verde ofilit care se poate depozita pe un asemenea suport este de 50-100 kg. La 1 ha de fnea]\ sunt necesari 200-500 prepeleci, `n func]ie de produc]ia realizat\. A[ezarea nutre]ului se face manual, `ncepnd de jos `n sus. Caprele piramidale sunt realizate din 3 pari lungi de 2-3 m, dispu[i sub

form\ de piramid\ [i lega]i cu srm\ la vrf. La `n\l]imea de 60-70 cm de sol, `ntre pari se fixeaz\ 2-3 rnduri de [ipci, peste care se a[eaz\ nutre]ul ofilit, pn\ ce se formeaz\ o c\pi]\. Pe capr\ se pot a[eza 300-500 kg de nutre]. Pentru 1 ha sunt necesare circa 25-40 capre piramidale. Caprele colib\ sunt alc\tuite din dou\ garduri, a[ezate `n form\ de colib\. Fiecare gard este confec]ionat din 2 stlpi cu `n\l]imea de 2 m, pe care se prind stinghii orizontale de circa 3 m lungime, la 50-60 cm una de alta. Pe o colib\ se pot a[eza 500-1000 kg nutre] ofilit, fiind necesare cca 15-20 capre colib\/1 ha. Gardurile/garduri suedeze, sunt alc\tuite din stlpi de lemn de 2 m `n\l]ime, care se `nfing `n sol la 2-3 m unul de altul. Pe ace[ti stlpi se fixeaz\ mai multe rnduri de stinghii de lemn sau srm\, la 30-40 cm distan]\, primul rnd fiind de 60-70 cm de la sol. ~n locul srmelor se pot folosi sfori de cnep\ sau

hrtie. Pe acestea se a[eaz\ nutre]ul ofilit, tot de jos `n sus. Pe 1 metru lungime de gard se poate a[eza o cantitate de 100-150 kg nutre]. Dup\ uscare, desc\rcatul `ncepe din partea superioar\. Dup\ uscarea fnului se procedeaz\ invers, se demonteaz\ srma din partea superioar\ care se `nf\[oar\ pe o rol\, opera]ia repetndu-se cu srmele urm\toare. ~n alte cazuri, srmele se `nlocuiesc cu sfori de hrtie care se taie la `nc\rcarea fnului. Pentru 1 ha este necesar\ o lungime total\ de 80-150 m gard (40-50 stlpi [i 400-500 m.l. de srm\ cu diametrul de 1 mm). - suporturi pentru uscarea fnului :

50%,

La preg\tirea fnului pe suporturi trebuie respectate cteva condi]ii: nu se a[eaz\ pe suporturi iarba plouat\ sau cu rou\, umiditatea la care se a[eaz\ iarba pentru uscare trebuie s\ fie de 40este necesar\ greblarea marginilor suportului Indiferent de felul suporturilor, uscarea pe ace[tia se desf\[oar\ mai rapid

dect `n brazd\. Transportul fnului la locul de depozitare se face cnd umiditatea acestuia a ajuns la 17-20%. Acest procedeu de uscare este mai bun dect preg\tirea fnului pe sol, deoarece se reduc pierderile de natur\ mecanic\, iar fnul `[i p\streaz\ culoarea, aroma [i gustul. 3 . Preg\tirea fnului prin balotare. Acest procedeu este folosit frecvent `n regiunile de cmpie, mai ales pentru fnul de leguminoase.

Dup\ recoltare cu cositoarea mecanic\ sau vindroverul, se `ntorc brazdele, Cnd umiditatea scade la (25)30-35% se face balotarea cu presa de

la fel ca la preg\tirea fnului pe sol. balotat. Presa de balotat se regleaz\ `n func]ie de umiditatea fnului, cunoscnduse c\ presarea este mai puternic\ la un con]inut mai mic de ap\ [i invers. Baloturile r\mn pe cmp 3-4 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 1517%, sau se adun\, se transport\ [i se cl\desc `n [ire, l\sndu-se canale de aerisire pentru ca des\vr[irea usc\rii s\ se fac\ cu curen]i de aer, folosind instala]ii de ventilare. Balotarea nu se face la o umiditate mai mare de 35%, deoarece fnul poate ~n urma balot\rii, volumul fnului se reduce de 3-5 ori, 1 m3 de fn muceg\i. cnt\rind 250-400 kg, `n timp ce 1 m3 de fn nepresat cnt\re[te 60-80 kg. Greutatea unui balot cu fn este de 35-60 kg. 4. Preg\tirea fnului prin ventilare cu aer rece sau cald. Preg\tirea fnului prin aceast\ metod\ const\ `n eliminarea apei din nutre]

`ntr-un timp mai scurt, prin folosirea curen]ilor de aer. ~n acest fel, pierderile de substan]e nutritive [i vitamine, precum [i pierderile de natur\ mecanic\ sunt mult mai mici. Fnul recoltat are culoare verde, arom\ pl\cut\ [i un con]inut ridicat de vitamine. Iarba cosit\ r\mne pe cmp, `n brazde, 1-2 zile pn\ cnd umiditatea scade la 35-45%, dup\ care se transport\ la locul de depozitare. Uscarea se face `n cele mai dese cazuri direct `n [ir\, alteori `n `nc\peri speciale sau `n fnare. Prin aceast\ metod\ se preg\tesc fnurile cele mai valoroase (de lucern\, trifoi, paji[ti sem\nate, fne]e permanente de mare productivitate). Instala]ia de ventilare: - un ventilator de mare capacitate - canalul principal (distribuitorul de aer) - gr\tarele laterale - hornurile dop. Canalul principal trece prin mijlocul [irei, cap\tul opus ventilatorului fiind

astupat. De o parte [i de alta a acestui canal se a[eaz\ gr\tarele (pn\ la 1 m de marginea [irei). Att pe gr\tar, ct [i pe canalul principal se a[eaz\ hornurile dop. Hornurile dop se confec]ioneaz\ din lemn, material plastic sau tabl\, avnd

`n\l]imea de 2,5 m, diametrul la partea superioar\ de 45 cm, iar la partea inferioar\ 35 cm. 1 horn-dop revine la 5-7 m2 din suprafa]a [irei. Pentru uscare, nutre]ul se a[eaz\ pe gr\tare [i canalul principal `n straturi

succesive, de 1,5-2,5 m `n\l]ime [i se `ncepe ventilarea. Cnd nutre]ul a ajuns la 20-25% umiditate, hornurile-dop se ridic\ [i se a[eaz\ un nou strat de furaj. fn. Prin folosirea acestei metode se reduc considerabil piederile de substan]e Depozitarea [i p\strarea fnului - fn de calitate superioar\ asigurarea condi]iilor optime pentru nutritive. Aceast\ opera]iune continu\ pn\ la terminarea [irei, cnd se atinge circa Fnul se consider\ uscat cnd umiditatea din ultimul strat este de 20%, iar Ventilarea cu aer cald. Aerul este `nc\lzit, `n prealabil, la 40-500C [i apoi Durata usc\rii maximum trei zile, pentru a nu favoriza dezvoltarea 5-6 m `n\l]ime. aerul care iese din [ir\ este rece. antrenat cu ventilatorul. mucegaiurilor. 5. Preg\tirea fnului prin deshidratare are loc `n instala]ii speciale, la instala]ia UFV-400 uscarea are loc la o temperatur\ de 100-1050C, temperaturi foarte ridicate. cu un randament de circa 400 kg/or\. instala]ia SDFV-90-28, usuc\ material la temperaturi mult mai ridicate (500-10000C), cu un randament de 1500-3000 kg/or\, rezultnd `n final f\ina de

depozitare [i p\strare. Condi]ia principal\ a p\str\rii - depozitarea la umiditatea de 15-17%. Fnul se p\streaz\ `n aer liber ([ire, stoguri) sau `n fnare, amplasate `n Locul pentru depozitare trebuie s\ fie mai ridicat, uscat, cu apa freatic\

apropierea ad\posturilor pentru animale, `ntr-un spa]iu delimitat . `n profunzime. ~nainte de depozitare suprafa]a se cur\]\ de buruieni, se niveleaz\ [i se delimiteaz\ cu un [\n]ule] de circa 30 cm adncime. Peste suprafa]a delimitat\ se a[eaz\ un strat de paie de 50 cm grosime sau gr\tare din material lemnos, pentru ca fnul s\ nu fie depozitat direct pe sol.

La depozitarea fnului cu umiditate ridicat\, sau la `nfiltrarea apei din

precipita]ii, se poate produce autoaprinderea (prin acumulare de subst. volatile [i gaze de combustie: alcooli, acetone, eter, metan, hidrogen). Datorit\ activit\]ii unor specii de bacterii [i ciuperci, temperatura din interior poate cre[te la 60-800C, producndu-se unele procese biochimice, precum [i caramelizarea fnului, iar temperatura poate ajunge la 3000C. Scoaterea fnului din [ir\ sau stog se face prin t\iere, de la vrf la baz\, cu ajutorul unor cu]ite speciale.

Apreciarea calit\]ii fnului


Calitarea fnului depinde de compozi]ia botanic\, compozi]ia chimic\, digestibilitatea substan]elor organice [i consumabilitate, toate acestea fiind condi]ionate de mediul natural `n care au crescut plantele, faza [i metoda de recoltare, tehnica de uscare [i p\strare. Pentru aprecierea calit\]ii fnului se iau `n considerare unele `nsu[iri fizice `nsu[irile fizice se determin\ pe cale organoleptic\ [i se refer\ la: tipul [i [i rezultatele analizelor chimice de laborator. subtipul fnului; faza de recoltare; umiditatea; culoarea; mirosul; gradul de pr\fuire; gradul de scuturare; gradul de `ncingere; prezen]a plantelor toxice. Prin analize chimice se determin\: PB, CB, P, Ca Fnul de caliate bun\: este dominat de specii cu valoare furajer\ bun\ [i

foarte bun\; plante neconsumate <1%; plante toxice max. 0,5%; floare de fn max. 2%; recoltarea `n faza optim\; f\r\ urme de mucegai; culoare verde; miros pl\cut; umiditate 14-15%; plante cu tulpini fine; PB >9-10%; CB <25%; P>0,6%; Ca >1,3%; rap. Ca/P=1,5-2. TEME : 1. Descrie]i principalele sisteme de p\[unat. 2. Care sunt principiile p\[unatului ra]ional ? 3. S\ se determine: Cp, efectivul de animale (ovine), N, pe o p\[une de 20 ha, cu o produc]ie global\ de 18000 kg/ha, K=85%, perioada de p\[unat de 160 zile, timpul de refacere al ierbii de 35 zile [i timpul de ocupare de 5 zile. 4. Care sunt procedeele de preg\tire a fnului?

MODULUL 4
GRAMINEE ANUALE FURAJERE
Gramineele anuale furajere `nsu[iri: sunt mai pu]in preten]ioase fa]\ de condi]iile de cre[tere, mai realizeaz\ produc]ii ridicate cnd li se asigur\ condi]ii optime sunt bogate `n hidra]i de carbon (fiind considerate furaje au o folosire multipl\: nutre] verde, fn, nutre] murat, nutre] se preteaz\ la tehnologii complet mecanizate; suport\ mai bine p\[unatul dect leguminoasele [i nu provoac\ unele specii pot fi cultivate succesiv, fiind importante pentru

ales fa]\ de umiditate, multe fiind rezitente la secet\; de cre[tere [i dezvoltare; energetice), `ns\ con]in mai pu]ine proteine dect leguminoasele; concentrat, materiale de a[ternut pentru animale etc.;

meteoriza]ii (timpanisme) cnd sunt consumate `n stare proasp\t\; conveierul verde `n zone secetoase. Din aceast\ grup\ de plante fac parte: porumbul, orzul, ov\zul, secara, sorgul, iarba de Sudan, raigrasul aristat, meiul, dughia [i ciumiza. 1. Porumbul furajer - Zea mays L. Importan]\ Porumbul originar din America Central\ [i de Sud, adus `n

Europa `n secolul XVI. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat pentru prima dat\ la sfr[itul secolului al XVII-lea - `nceputul secolului XVIII (mai `nti `n Transilvania, apoi `n Muntenia [i dup\ aceea `n Moldova). ocup\ locul al treilea, ca suprafa]\, dup\ gru [i orez [i locul al - pe glob - cca 130 mil. ha (Anuarul FAO, 1994); - `n ]ara noastr\ - aprox. 3,0 mil. ha . ~ntrebuin]\ri: `n alimenta]ia omului, ca nutre] pentru animale [i ca materie ~n furajarea animalelor sub form\ de concentrate, nutre] verde, doilea, ca produc]ie, dup\ gru.

prim\ `n ind. alimentar\ (spirt, amidon, glucoz\, dextrin\, ulei). nutre] murat, fn, coceni etc. Porumbul boabe con]ine: 1,17-1,30 UN [i 70-80 g PD/kg.

0,4%.

Boabele con]in `n medie: ap\ 13,5%, proteine 10%, glucide 70,7% (din

care amidon 61,0%), gr\simi 4%, s\ruri minerale 1,4%, substan]e organice acide Porumbul pentru siloz (5-10 plante/m2) multiple avantaje. grad ridicat

Porumbul pentru mas\ verde (50-60 plante/m2);

de consumabilitate [i digestibilitate; neajuns Pentru fn Pentru siloz

are un con]inut sc\zut `n substan]e

proteice (cultivarea `n amestec cu leguminoase anuale). pe suprafe]e mici, datorit\ produc]iilor sc\zute [i a faptului hibrizi din grupele de peste 400, cum ar fi: Fundulea 322 `n cultura c\ nutre]ul este grosier. (HS), Fundulea 340 (HS), Fundulea 410 (HS), Pioneer 3362 (HS), Saturn (HS), Turda 260. iunie-iulie. perioad\ critic\ pentru ap\: de la apari]ia paniculului pn\ la mic[orarea produc]iei. pe soluri adnci, fertile, luto-nisipoase, Porumbul ofer\ rezultate bune coacerea `n lapte Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Porumbul germineaz\ la 8-10oC, > 13oC `n luna mai [i >18oC

succesiv\ [i `n zone de deal [i munte se folosesc hibrizi din grupa 300: Oana (HS),

`n lunile iunie-august. Porumbul rezist\ foarte bine la secet\. Produc]ii ridicate `n regim irigat sau cnd `n perioada de

vegeta]ie cad > 250-270 mm precipita]ii, uniform repartizate, mai ales `n lunile

cu pH = 6,5-7,5, care permit dezvoltarea unui sistem radicular puternic.. Tehnologia de cultivare a porumbului pentru siloz Porumbul pentru siloz poate fi cultivat: `n cultur\ principal\ `n cultur\ succesiv\. Rota]ia. rota]ia pu]in preten]ios fa]\ de planta premerg\toare se

autosuport\, `n monocultur\, o perioad\ lung\ de timp. o serie de avantaje. dup\ leguminoasele anuale pentru Rezultatele cele mai bune:

boabe [i furajere, cerealele p\ioase de toamn\, inul, cnepa, cartoful, sfecla [i floarea soarelui. Porumbul nu se poate cultiva dup\ sorg [i iarb\ de Sudan.

Porumbul Fertilizarea. 1 ton\ de s.u.

este o bun\ premerg\toare pentru culturile de aten]ie la erbicidele triazinice!

prim\var\ [i chiar pentru gru

porumbul pentru siloz are nevoie de 14-15 kg N; 5,5-

6,0 kg P; 13-14 kg K [i 4-5 kg Ca. gunoiul de grajd administrat la plantele premerg\toare sau 20-40 t/ha. 70-100 kg/ha N; 50-60 kg/ha P pe cernoziomuri [i soluri pe podzoluri [i la altitudini mari Lucr\rile solului. ar\tura de var\ sau toamn\ la adncimea de 20-22 cm. preg\tirea patului germinativ S\mn]a [i sem\natul. Porumbul pentru siloz se seam\n\ `n epoca a II-a Calendaristic Sem\natul cnd temperatura `n cu grapa cu discuri `n agregat cu grapa aplicarea de gunoi de grajd [i `ncorporat sub ar\tura de baz\

aluvionare [i 80-90 kg/ha pe celelalte tipuri de sol. amendamente.

cu col]i, care afneaz\ solul pe ad. de 8-10 cm.

sol este de 8-10oC. `n zona de cmpie `ntre 1-20 aprilie [i `ntre 15-30 cu sem\n\tori de precizie SPC-6, SPC-8, la distan]a aprilie `n celelalte zone. `ntre rnduri de 70-80 cm [i o adncime de 5-6 cm pe soluri grele [i de 6-8 cm pe soluri u[oare, uscate. r\]i[oar\ s\mn]\). Lucr\rile de `ngrijire. 1. combaterea buruienilor prin 2-3 pra[ile mecanice, folosind CPU-4,2 Desimea `n regim irigat 60-70 mii plante/ha, pe soluri fertile [i `ngr\[ate [i de 80-90 mii plante/ha. 15-25 kg/ha atacului de viermi srm\ [i 50-60 mii plante/ha `n zonele secetoase pe soluri mai pu]in fertile. Norma de sem\nat

Tratamentul semin]ei `mpotriva:

cu produse pe baz\ de carbofuran (Furadan, Carbodan, 28 l/t

la interval de circa 2 s\pt\mni `ntre ele, la adncimi din ce `n ce mai mici.

erbicidele: Atrazin (2,0 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), Diizocab (7-8 l/ha),

Frontier (1,1-1,6 l/ha) pentru buruienile monocotiledonate [i Sanrom ( 1 l/ha), Oltisan (1 l/ha), Cambio (2-2,5 l/ha) pentru buruienile dicotiledonate. 2. irigarea 1500-3000 m3/ha, administrat\ `n 2-4 ud\ri a cte 600-800 m3/ha. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. `n faza de lapte-cear\ mecanizat plantele con]in 70-75% ap\. cu combina de siloz universal\ (CSU) sau

combinele autopropulsate (CHF) care taie, toac\ [i `ncarc\ nutre]ul `n remorc\. depozitarea se face `n silozuri speciale. Produc]ia 30-40 t/ha mas\ verde, iar `n condi]ii de irigare

poate fi de 70-80 t/ha. Tehnologia de cultivare a porumbului pentru m. v. [i fn P2O5; este de 8oC, Rota]ia. dup\ gru, pr\[itoare fertilizate cu gunoi de grajd sau dup\ sole s\ritoare. Fertilizarea. Porumbul pentru mas\ verde este mai preten]ios fa]\ desime mai mare. 20-40 t/ha gunoi de grajd, Lucr\rile solului. S\mn]a [i sem\natul. se folosesc hibrizi din grupele de precocitate 100-200, se recomand\ `ns\mn]area la aceea[i epoc\ a 2-3 hibrizi diferi]i ca `n cultur\ principal\ se seam\n\: `n epoca a II-a, temperatura 70-100 kg/ha N; 30-50 kg/ha de substan]ele nutritive din sol, dect porumbul pentru siloz

40-60 kg/ha K2O pe terenurile nisipoase [i podzoluri. idem porumb siloz.

precocitate. distan]a `ntre rnduri de 25-30 cm, cu o desime de 400-600 mii folosindu-se o cantitate de 80-150 kg/ha

plante/ha `n cultur\ neirigat\ [i la 30-40 cm `ntre rnduri, cu o desime de 250-300 mii plante/ha `n cultur\ irigat\, s\mn]\. Pe terenurile `mburuienate se recomand\ ca sem\natul s\ se fac\ la 60Sem\natul se face la adncimea de 6-8 cm, cu sem\n\tori universale. Lucr\rile de `ngrijire. `n rnduri dese `n rnduri rare nu sunt necesare lucr\ri de `ngrijire. ca la porumbul pentru siloz. 80 cm `ntre rnduri, cu o norm\ de sem\nat de 30-50 kg/ha.

irigarea se poate face prin aspersiune sau prin brazde. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Porumbul sem\nat des [i folosit pentru nutre] verde se recolteaz\ (cosit)

cnd plantele au atins `n\l]imea de 60-70 cm [i dureaz\ pn\ la `nspicare, timp de cca. 20-30(40) de zile. Folosirea prin p\[unat `n cadrul conveierului verde se poate face mai devreme, cnd plantele au `n\l]imea de 50 cm [i numai por]ionat sau dozat cu ajutorul gardului electric. Produc]ia. 20-30 t/ha la neirigat [i 40-60 t/ha `n condi]ii de irigare [i fertilizare corespunz\toare Tehnologia cultiv\rii porumbului `n amestec cu alte plante `n amestec cu leguminoase anuale, cum ar fi: soia, maz\rea, cele mai bune rezultate s-au ob]inut la cultivarea amestecului de porumb Pentru nutre] verde, porumbul [i soia se seam\n\ `mpreun\, pe bobul furajer, latirul etc. cu soia, pentru nutre] verde [i pentru nutre] murat. acelea[i rnduri, la 25-30 cm distan]\ `ntre rnduri, folosind 45-50 kg/ha soia [i 50-70 kg/ha porumb. Pentru `nsilozare, sem\natul se face `mpreun\, pe acela[i rnd, la distan]a de 70-80 cm, folosind 35-40 kg/ha soia [i 12-15 kg/ha porumb, sau `n rnduri alternative, cu 2-4 rnduri de soia [i 2-4 rnduri de porumb. con]inutul de proteine cre[te de la 7,6-8,5% la 11,8-13,5%, realizndu-se un spor de protein\ de 100-300 kg/ha.

Ov\zul - Avena sativa L.


Importan]\ Ov\zul este folosit `n alimenta]ia omului, sub form\ de gri[uri, fulgi, f\in\ Valoarea alimentar\ ridicat\ a produselor din boabe de ov\z le recomand\ Boabele de ov\z un forte bun nutre] concentrat pentru cabaline,

[i `n furajarea animalelor ca furaj concentrat, nutre] verde, fn. `n alimenta]ia copiilor sau a bolnavilor. con]innd `n medie 13,3% ap\, 10,8% protein\, 5,2% gr\simi, 57,7% extractive neazotate, 10% celuloz\, 3% cenu[\. Valoarea nutritiv\ 1 kg boabe = 1 U.N.

Pentru nutre] verde sau fn - se cultiv\ `n cultur\ pur\ sau `n amestec cu o

leguminoas\ anual\ (m\z\riche de prim\var\, maz\re, latir), formnd borceagul de prim\var\. Paiele [i pleava de ov\z sunt superioare celor de secar\ [i gru, avnd o ~nsu[iri morfologice un sistem radicular bine dezvoltat, profund [i cu putere mare de Masa de r\d\cini cu 40% mai mare dect cea a orzului mai pu]in Ov\zul - cultivat `n ]ara noastr\, mai ales ca plant\ de prim\var\. Sistematic\ [i soiuri Avena sativa; Soiuri: Cory, Mure[, Some[an. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol De[i este o plant\ de climat umed [i r\coros, ov\zul suport\ mai Temp. min. de germina]ie este de 2-3oC, iar tinerele plante suport\ Cerin]ele fa]\ de ap\ - destul de ridicate, avnd cel mai mare coeficient de Fa]\ de sol - cerin]e reduse. Rota]ia. Ov\zul nu este preten]ios; premerg\toare foarte bune sunt valoare nutritiv\ de 37,7 U.N. la 100 kg.

solubilizare a elementelor nutritive. preten]ios fa]\ de sol.

bine ca alte plante condi]iile secetoase. temperaturi de -7oC. transpira]ie dintre cereale (400-600). Tehnologia de cultivare leguminoasele anuale sau perene. Nu se recomand\ cultivarea dup\ el `nsu[i, nici dup\ sfecl\, dect dup\ 3-4 ani, pentru a preveni atacul de nematozi. leguminoase. Fertilizarea. De[i este pu]in preten]ios fa]\ de elementele fertilizante din pentru 1 t boabe [i produc]ia de paie aferent\, ov\zul consum\: 27,2 kg sol, ov\zul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. N, 13,4 kg P2O5, 27,4 kg K2O [i 6,5 kg CaO. Ov\zul reac]ioneaz\ bine la fertilizarea organo-mineral\ pe toate tipurile de sol Se recomand\ N50-75P45-60 , func]ie de sol. Pe soluri s\race `n potasiu se Lucr\rile solului - ar\tura -la 20-25 cm, aplic\ [i 40-60 kg K2O. Ov\zul este bun\ premerg\toare pentru plantele pr\[itoare [i

preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri `n agregat cu grape cu Patul germinativ trebuie s\ fie foarte bine m\run]it [i nivelat. S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a: P=98% [i G= 90%. Pentru a

col]i reglabili sau cu combinatorul-prim\vara devreme.

preveni atacul de t\ciune zbur\tor (Ustilago avenae) [i t\ciune `mbr\cat (Ustilago Klleri), s\mn]a se trateaz\ cu Vitavax 75% (1,5 kg/t), Criptodin (1,5 kg/t) sau T.M.T.D. (4 kg/t). Se ob]in rezultate bune [i prin tratamentul cu formaldehid\. Sem\natul se face `n urgen]a I, cnd temperatura solului este de 2-3oC, la - cantitatea de s\mn]\ de 120-140 kg/ha. Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugitul Combaterea buruienilor - prin respectarea rota]iei [i cu ajutorul erbicidelor Pentru combaterea gndacului b\los (Oulema melanopa L.) se trateaz\ la Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Alegerea momentului recolt\rii [i Recoltarea pentru boabe se face la `nceputul matur\rii depline, cu Recoltarea ov\zului pentru mas\ verde are loc `n faza de burduf, pn\ la Produc]ia - `n func]ie de condi]iile de cultivare. ~n general produc]ia medie Raportul boabe:paie este de 1:2 distan]a de 12,5-15 cm; desimea de 450-550 b.g./m2;

SDMA (1,5-2 l/ha), Icedin forte (1-1,5 l/ha). avertizare cu Sinoratox (l,5-3,5 l/ha). scurtarea duratei ei au mare importan]\, deoarece coacerea este e[alonat\ . combina pentru cereale. apari]ia paniculului, iar pentru fn, de la apari]ia paniculului pn\ la `nflorire. de boabe din ]ara noastr\ este de 1500-2000 kg/ha.

Secara - Secale cereale L. var vulgare Krn.


Importan]\ utilizare `n hrana omului, fiind a doua cereal\ panificabil\ dup\ gru, `n zonele cu clim\ rece [i umed\ din ]\rile nordice. ~n furajarea animalelor se folose[te ca nutre] concentrat, mas\ verde sau fn. Se cultiv\ singur\ sau `n amestec cu m\z\richea de toamn\, formnd borceagul de toamn\. Ca nutre] verde - se poate folosi prin p\[unat sau cosit

se cultiva `n condi]ii mai vitrege, unde alte culturi mai preten]ioase nu reu[esc, valorificnd solurile acide sau cele nisipoase ; Gozurile cu sclero]i de cornul secarei, >1%, produc `mboln\viri animalelor, cunoscute sub numele de ergotisme, ce se datoresc con]inutului `n alcaloizi toxici (cornutin\, ergotin\, ergotoxin\ etc.). Valoarea nutritiv\ a 100 kg boabe este de 118 U.N. ~nsu[iri morfologice sistem radicular bine dezvoltat [i cu o mare capacitate de solubilizare a compu[ilor greu solubili din sol. cerin]e reduse fa]\ de sol. Tulpina are 5-6 internoduri, iar `n\l]imea la formele cultivate este de 120-180 cm. o cre[tere mai rapid\ dect a plantelor de gru sau ov\z, astfel c\ secara valorific\ mai bine rezervele de ap\ din z\pad\ [i `n\bu[\ mai u[or buruienile. Sistematic\ [i soiuri apar]ine genului Secale; Soiuri Amando, Apart, Gloria, Impuls, Marlo, Orizont, Rapid, Suceveana. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Perioada de vegeta]ie este de 280-290 zile ; Secara este o plant\ rezistent\ la iernare, dep\[ind `n aceast\ privin]\ grul [i orzul de toamn\. Fa]\ de umiditate, cerin]ele sunt moderate, avnd un coeficient de transpira]ie de 250-400. Secara reu[e[te [i `n zonele mai reci [i umede. Avnd o cre[tere rapid\ a tulpinii prim\vara, secara valorific\ bine rezerva de ap\ din timpul iernii, reu[ind [i `n zonele mai secetoase. Valorific\ bine terenurile s\race, fiind pu]in preten]ioas\ fa]\ de sol, datorit\ sistemului radicular profund [i a capacit\]ii mari de absorb]ie. Reu[e[te pe soluri s\race, pietroase, nisipoase, acide. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Plant\ pu]in preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, `ns\ rezultate bune se ob]in dup\ premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme: maz\re, borceag, porumb furajer, in, cartof. Fertilizarea

reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte. Se recomand\ 50-60 kg/ha N, `n prim\var\ la pornirea `n vegeta]ie, 50-70 kg/ha P2O5 [i 40-50 kg/ha K2O, toamna sub ar\tur\. Lucr\rile solului. ar\tura la 20-22 cm, men]inut\ curat\ de buruieni. preg\tirea patului germinativ - cu combinatorul; bine tasat [i m\run]it, deoarece secara formeaz\ nodul de `nfr\]ire mai la suprafa]\. S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ aib\ puritatea de 98%, germina]ia de peste 85% [i s\ fie liber\ de sclero]i de cornul secarei. S\mn]a se trateaz\ cu Vitavax (2 l/t de s\mn]\) sau Criptodin (1-1,5 kg/t de s\mn]\). Sem\natul cu sem\n\tori universale (SUP-21, SUP-29) toamna devreme, `ntre 25 septembrie-5 octombrie `n sud [i `ntre 15-25 septembrie `n zonele subcarpatice. Distan]a `ntre rnduri 12,5-15 cm, adncimea de sem\nat de 3-4 cm pe solurile mijlocii [i de 5-6 cm pe solurile nisipoase. Desimea 500-600 b. g./m2, folosind 140-200 kg/ha s\mn]\. Lucr\rile de `ngrijire control permanent al sem\n\turilor pe timpul iernii, deoarece plantele sunt expuse mai mult mucegaiului de z\pad\ [i autoconsumului. ~n prim\var\ se recomand\ t\v\lugirea culturilor cu plante dezr\d\cinate. Combaterea buruienilor se face prin respectarea rota]iei sau prin erbicidare cu 2,4 D (1,5-2,0 l/ha), Icedin forte (2 l/ha), Illoxan (2,5 l/ha), Avadex (3-5 kg/ha). La nevoie, toamna se aplic\ o udare de r\s\rire cu 300-400 m3/ha, `n timpul vegeta]iei 1-2 ud\ri cu norme de 300-500 m3/ha. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Secara pentru nutre] verde: prin p\[unat cnd plantele au 20-25 cm `n\l]ime cosit [i administrat la iesle la 30-35 cm `n\l]ime se folose[te timp de 15-20 zile, pn\ la ie[irea din burduf. Recoltarea pentru boabe la umiditatea de 14%. la folosirea prin p\[unat, 15-25 t/ha m.v., iar la folosirea prin cosit [i administrat la iesle de 25-35 t/ha. `n zona optim\: 3-5 t/ha boabe, rap. boabe:paie 1:2

Sorgul - Sorghum bicolor (L.) Mnch.


Importan]\ se cultiv\ pentru boabe, m\turi, sirop bogat `n zah\r, furajarea pe glob - 43,7 mil. ha, iar `n ]ara noastr\ - 6 mii ha . Boabele de sorg sunt folosite direct `n alimenta]ia oamenilor sub form\ ~n industrie se utilizeaz\ la fabricarea amidonului, alcoolului [i berii `n Sorgul tehnic serve[te pentru confec]ionarea m\turilor, a periilor [i altor Ca furaj se cultiv\ pentru mas\ verde, nutre] murat [i semin]e, folosit Fnul de sorg este relativ s\rac `n proteine, dar con]ine `n schimb cantit\]i

animalelor sub form\ de siloz sau nutre] verde etc..

de f\inuri `n unele zone din Africa, India, China, Egipt, Orientul Apropiat. amestec cu boabele de orz. `mpletituri, iar din cel zaharat se extrage un suc dulce, bogat `n zaharoz\. mai ales `n alimenta]ia taurinelor la `ngr\[at. mari de caroten, s\ruri de calciu [i fosfor, fiind superior porumbului din acest punct de vedere. ~n stare verde, plantele de sorg con]in principii toxice sub forma glicozidului cianogen "durrhina", care, `n contact cu o enzim\ din rumenul animalelor (emulsina) se descompune [i pune `n libertate acid cianhidric. Mai sensibile la intoxica]iile cu sorg sunt rumeg\toarele. Doza letal\ de acid cianhidric este de 1 mg/kg greutate vie la taurine [i de

0,1 mg/kg greutate vie la ovine. Prevenirea intoxica]iilor cu sorg se realizeaz\ prin folosirea furajului verde numai dup\ minim 3-4 ore de la recoltare. ~nsu[iri morfologice sistemul radicular foarte bine dezvoltat, care ajunge la adncimi de cca. 2 m [i prezint\ un num\r aproape dublu de peri[ori absorban]i, fa]\ de porumb. Tulpina este format\ din 7-20 internoduri pline cu m\duv\, avnd Frunzele, lungi de 50-80 cm ; inflorescen]a este un panicul ovat-alungit, `n\l]imea de 1,5-3 m [i o capacitate mare de l\st\rire. erect, adunat sau lax, de pn\ la 50 cm ; fructul este o cariops\ alb\ sau g\lbuie, comprimat\, acoperit\ de palee [i glume ro[iatice, brune sau g\lbui. Sistematic\ [i soiuri Sorgul cultivat prezint\ variet\]ile:

cu panicul lax (var. saccharatum [i var. tehnicum) cu panicul dens (var. bicolor [i var. cernuum). Pentru furaj se cultiv\ variet\]ile saccharatum, tehnicum [i bicolor. ~n afar\ de hibrizii: sorg x iarb\ de Sudan F-1104, Sweetleaf [i Tutova

care sunt foarte productivi, cu un con]inut sc\zut `n durrhin\, se mai cultiv\ hibrizii: Aralba, Argence, B.864, Fundulea 21, Fundulea 30, Fundulea 32, Nutricane. Sorgul furajer se caracterizeaz\ prin tulpini `nalte, sub]iri, bogate `n zah\r Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol cerin]ele fa]\ de c\ldur\ sunt mari; temp. minim\ de germina]ie [i o capacitate mare de l\st\rire.

este de 10oC, iar temperatura medie zilnic\ favorabil\ cre[terii de 21-22oC. Suport\ ar[i]ele de 38-40oC, iar temperaturile de sub 15oC stnjenesc cre[terea. Sorgul este mai pu]in preten]ios fa]\ de umiditate, coeficientul de transpira]ie fiind de 153-190. Datorit\ rezisten]ei mari la secet\, sorgul este denumit "c\mila vegetal\". Fa]\ de sol este preten]ios, reu[ind pe soluri cu pH= 6,5-8,5, mijlocii, Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Ritmul lent de cre[tere din primele faze de vegeta]ie fertile. Valorific\ eficient solurile nisipoase [i pe cele s\r\turate.

impune cultivarea sorgului dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni, de obicei culturile pr\[itoare. Se poate practica [i monocultura de sorg timp de 3-5 ani. Fertilizarea. ~n condi]ii de umiditate optim\, sorgul reac]ioneaz\ favorabil la fertilizarea cu azot. Se recomand\ fertilizarea cu 50-100 kg/ha azot, prim\vara, la preg\tirea patului germinativ [i 30-60 kg/ha fosfor, toamna la ar\tura de baz\. Gunoiul de grajd, 30-40 t/ha se aplic\ plantei premerg\toare, cu excep]ia culturilor de sorg de pe solurile nisipoase, unde se recomand\ aplicarea lui direct\, sub ar\tura de baz\. Lucr\rile solului. ar\tur\ de var\ sau toamn\, la adncimea de 20-25 cm, preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri la adncimea de cu pluguri echipate cu scormonitori. `ncorporare, plus 1-2 cm.

S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a, cu P= 97% [i G > 85%, se Sem\natul se face prim\vara, dup\ ce a trecut pericolul brumelor trzii, Distan]a `ntre rnduri [i `ntre plante pe rnd `n func]ie de scopul culturii sorgul pentru boabe la 70-80 cm `ntre rnduri, cu o desime de 180 sorgul pentru siloz - la 50-60 cm `ntre rnduri, cu o cantitate de sorgul pentru mas\ verde sau fn - la 25-30 cm `ntre rnduri, cu o Adncimea de sem\nat: 3-4 cm pe solurile mijlocii [i grele [i de 5-7 cm pe Sorgul pentru furaj se poate sem\na [i `mpreun\ cu soia: 25

trateaz\:Tiradin 75 (3 kg/t), Sudox (12,5 kg/t), Furadan (2,5 kg/t). cnd temperatura solului este de >10oC, la adncimea de sem\nat. [i caracteristicile solului; cu SPC sau SUP 200 mii plante recoltabile/ha, folosind o cantitate de s\mn]\ de 10-15 kg/ha, s\mn]\ de 20-25 kg/ha, norm\ de s\mn]\ de 40-50 kg/ha. solurile u[oare. kg/ha sorg + 60 kg/ha soia - pentru m. v. [i 20 kg/ha sorg + 40 kg/ha soia pentru `nsilozare Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugirea imediat dup\ sem\nat. ~n culturile neerbicidate se fac 2-3 pra[ile mecanice [i 1-2 pra[ile

manuale. Pentru combaterea pe cale chimic\ a buruienilor solul se erbicideaz\ preemergent cu Propazin 50 PU (6-8 kg/ha), cnd dup\ sorg urmeaz\ porumb sau cu Propazin 50 PU 3-4 kg/ha + Satecid 4-6 kg/ha, cnd urmeaz\ gru, orz sau maz\re. Pentru buruienile dicotiledonate se pot folosi erbicidele SDMA sau Icedin forte (2 l/ha). ~n primele faze sunt necesare 1-3 tratamente pentru combaterea p\duchelui Culturile de sorg pentru siloz nu se r\resc, iar cele pentru nutre] ~n anii seceto[i, prin irigare se ob]in produc]ii ridicate. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sorgul pentru boabe se recolteaz\ la maturitate deplin\, cnd umiditatea Sorgul pentru siloz se recolteaz\ `n faza de lapte-cear\ sau cear\, iar verde al cerealelor, cu Carbetox 37 (2 l/ha). verde sau fn nu necesit\ lucr\ri de `ngrijire.

acestora este de 17%, cu combina de cereale. amestecul cu soia, la sfr[itul `nfloritului sorgului.

Pentru nutre] verde, sorgul se recolteaz\ cnd plantele au `n\l]imea de

40-50 cm [i se continu\ 20-25 zile pn\ la apari]ia paniculului, iar pentru fn la apari]ia paniculului. ~n\l]imea de recoltare este de 8-10 cm de la sol, pentru a stimula Produc]ia. La sorgul pentru boabe 5-8 t/ha, la cel pentru nutre] refacerea plantelor [i ob]inerea otavei. verde 25-35 t/ha, iar la sorgul pentru siloz de 40-50 t/ha.

Iarba de Sudan - Sorghum sudanense


Importan]\ : produc]ii mari rezisten]\ deosebit\ la secet\ calitate bun\ a nutre]ului. Productivitatea ridicat\ se datore[te capacit\]ii mari de regenerare (2-4 recolte pe an). Se utilizeaz\ `n furajarea animalelor sub form\ de nutre] verde, semisiloz [i siloz. Avnd o perioad\ lung\ de vegeta]ie, constituie o component\ de baz\ a conveierului verde, mai ales `n zonele secetose [i `n perioadele critice din a doua jum\tate a verii [i `nceputul toamnei. Iarba de Sudan produce un nutre] valoros, bogat `n substan]e nutritive [i cu un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate. Fnul de iarb\ de Sudan con]ine 15% ap\, 10,6% protein\, 2,4% gr\simi, 39% extractive neazotate, 25,6% celuloz\, 7,4% cenu[\. suport\ bine p\[unatul. ~nsu[iri morfologice sistemul radicular - fasciculat, ramificat [i profund, ajungnd la 2-2,5 m adncime [i care exploreaz\ un volum mare de sol, fapt ce `i confer\ o rezisten]\ deosebit\ la secet\. Tulpinile sunt formate din noduri [i internoduri, `nalte de 2-2,5 m, iar Inflorescen]a este un panicul dens, pn\ la 40 cm lungime, cu spicule]e Fructul este o cariops\ ovoidal\, acoperit\ de palee [i glume brun-ro[iatice frunzele alterne, late. uniflore grupate cte 3. sau verzi-g\lbui.

Sistematic\ [i soiuri Iarba de Sudan are `n cultur\ `n ]ara noastr\, numeroase soiuri, `ns\ Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol plant\ modest\ `n privin]a cerin]elor fa]\ de clim\ [i sol iarba de Sudan are nevoie `n primul rnd de c\ldur\. Pentru germinare Reu[e[te `n condi]ii de secet\ excesiv\. Cnd aprovizionarea cu ap\ este

cele mai valoroase sunt Sirius [i Sonet.

sunt necesare 12-13oC, iar la temperaturi < -3o - - 4oC tinerele plante dispar. satisf\c\toare, fie din iriga]ii, fie din precipita]ii, iarba de Sudan produce 3-4 recolte pe an. Iarba de Sudan se comport\ bine pe solurile a c\ror pH este de 6,5-8,5. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Avnd o cre[tere lent\ `n primele faze de vegeta]ie, iarba de Sudan este sensibil\ la `mburuienare. Se recomand\ cultivarea dup\ pr\[itoare sau leguminoase anuale, care las\ terenul curat de buruieni. Se poate cultiva 4-5 ani `n monocultur\, iar dup\ iarb\ de Sudan solul este sec\tuit `n ap\ [i azot nitric, putnd urma porumb pentru boabe sau furaj. Fertilizarea. Pentru a produce 1 t kg s.u., iarba de Sudan, consum\ ~ngr\[\mintele cu azot `n doze de 100-120 kg/ha se aplic\ 16-17 kg azot, 6-7 kg fosfor, 28-30 kg potasiu [i 9-10 kg calciu. frac]ionat (2/3 prim\vara devreme [i 1/3 dup\ prima coas\), iar cele cu fosfor `n doz\ de 40-80 kg/ha se aplic\ sub ar\tura de baz\. Gunoiul de grajd `n doz\ de 20-40 t/ha este foarte bine valorificat Lucr\rile solului. Ar\tura se face toamna, cu pluguri cu cnd iarba de Sudan urmeaz\ `n rota]ie `n primii doi ani de la administrare. scormonitori, la 20-25 cm.; preg\tirea patului germinativ cu grapa cu discuri, la adncimea de sem\nat. S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ fie curat\, lipsit\ de costrei (Sorghum halepense), cu puritatea de 97% [i germina]ia de peste 70%. Sem\natul se face prim\vara trziu, cnd temperatura solului este de 10-12oC [i exist\ tendin]e de cre[tere a acesteia. Pentru mas\ verde sau fn se seam\n\ cu sem\n\tori universale (SUP), la 12,5 cm `ntre rnduri, cu 600 plante/m2,

crustei.

pentru siloz sau s\mn]\, la 50-60 cm `ntre rnduri cu desimea de 150Norma de s\mn]\ este de 35-40 kg/ha pentru mas\ verde sau fn [i 15Lucr\rile de `ngrijire. ~n anii cu prim\veri secetoase este de dorit

200 plante/m2. 20 kg/ha cnd se seam\n\ pentru siloz sau s\mn]\. ca dup\ sem\nat solul s\ se lucreze cu un t\v\lug inelar, la nevoie - distrugerea Combaterea buruienilor, `n special a celor anuale dicotiledonate [i a

p\l\midei, se realizeaz\ printr-un tratament cu 2,4 D, `n doz\ de 1,5-2 kg/ha, `n faza de `nfr\]ire a plantelor. Irigarea este necesar\ `n cazurile `n care se urm\re[te realizarea unor produc]ii mari, repartizat\ pe 3 sau 4 cicluri de produc]ie. Dup\ fiecare coas\ se aplic\ o norm\ de udare de 600-700 m3/ha. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Pentru nutre] verde administrat la iesle, iarba de Sudan se recolteaz\

e[alonat, `ncepnd cu momentul `n care plantele au 70-80 cm `n\l]ime [i terminnd cu `nceputul fazei de burduf. Recoltarea pentru fn se face la apari]ia paniculului pentru `nsilozare la `nceputul form\rii boabelor. Pentru a stimula regenerarea plantelor se recomand\ ca `n\l]imea de Pentru s\mn]\, recoltarea se face cnd inflorescen]ele de pe tulpinile

recoltare s\ fie de 10 cm. principale au ajuns la maturitate deplin\, `n dou\ faze: mai `nti se taie [i se leag\ `n snopi, iar dup\ ce plantele s-au uscat, se treier\ cu combina. Conservarea ierbii de Sudan prin `nsilozare este u[or de realizat, dat fiind con]inutul ridicat al plantelor `n zaharuri fermentescibile, care dep\[esc de regul\ 20% din s.u. Produc]ia de mas\ verde este de 30-40 t/ha, fn de 8-10 t/ha, iar cea de siloz de 40-50 t/ha. Cnd se cultiv\ pentru s\mn]\ se poate ob]ine o produc]ie de 1500-2000 kg/ha.

Raigrasul aristat - Lolium multiflorum


Importan]\: Raigrasul aristat prezint\ deosebit\ importan]\, datorit\:

P.D.),

poten]ialului mare de produc]ie, valorii nutritive ridicate (1 kg s.u.=0,8-0,9 UN [i con]ine 130-160 g consumabilit\]ii [i digestibilit\]ii mari, perioadei lungi de folosire (20-25 zile la primul ciclu de produc]ie [i 15 ofer\ un nutre] verde foarte timpuriu, este o bun\ premerg\toare pentru culturile succesive (`n cazul folosirii a este o bun\ plant\ amelioratoare a solului (las\ `n sol 7-12 t/ha r\d\cini se conserv\ u[or prin `nsilozare produce cantit\]i mari de s\mn]\ (1000-2000 kg/ha `n primul an, `n ~n ]ara noastr\ raigrasul aristat pentru furaj, se cultiv\ pe circa 100 000 ha. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Raigrasul aristat este o specie rezistent\ la temperaturi sc\zute, pn\ la -

18 zile la ciclul al doilea),

1-2 recolte), uscate, echivalente cu 25-40 t/ha gunoi de grajd),

condi]ii de irigare).

270C f\r\ a fi acoperit de strat de z\pad\, dar este o plant\ preten]ioas\ fa]\ de umiditate. Nu rezist\ la secet\, ceea ce impune cultivarea `n condi]ii de irigare; prefer\ solurile cu fertilitate ridicat\ [i reac]ie neutr\. Tehnologia de cultivare Rota]ia. Sunt considerate ca bune premerg\toare pentru cultivarea

raigrasului aristat, plantele care elibereaz\ devreme terenul; cartofii timpurii, cerealele de toamn\ [i prim\var\, plantele anuale furajere recoltate pn\ la `nceputul lunii august. Contraindicate sunt culturile pr\[itoare tratate cu erbicide triazinice. Raigrasul aristat este o bun\ plant\ premerg\toare pentru porumbul boabe sau siloz. Fertilizarea. Raigrasul aristat consum\ cantit\]i mari de elemente minerale din sol [i reac]ioneaz\ favorabil la fertilizare. Se recomand\: fosfor 50-80 kg/ha, urm\toarele coase). azot 150-300 kg/ha, se aplic\ frac]ionat (N50-100 pe sol `nghe]at [i N60-70 dup\ prima [i

Lucr\rile solului. Ar\tura de var\ sau toamn\ se efectueaz\ la adncimea

de 20-25 cm, ar\tur\ care se prelucreaz\ cu grapa cu discuri, iar `naintea sem\natului se preg\te[te patul germinativ cu combinatorul. S\mn]a [i sem\natul. puritatea 90% [i germina]ia >75%. Sem\natul se face `n prima decad\ a lunii septembrie `n zona de cmpie

[i `n a doua jum\tate a lunii august `n zona colinar\; distan]a `ntre rnduri este de 12,5-15 cm, adncimea de sem\nat de 2-3 cm, cantitatea de s\mn]\ de 25-30 kg/ha, iar sem\natul se face cu sem\n\tori universale (SUP). Lucr\rile de `ngrijire. Combaterea buruienilor se face prin respectarea rota]iei [i `n caz de nevoie,

prin aplicarea erbicidelor (2,4 D `n doz\ de 1,5-2 kg/ha `n 300-400 l ap\) prim\vara, cnd buruienile dicotiledonate sunt `n faza de rozet\. Irigarea culturii: 1 udare de r\s\rire cu 300 m3/ha [i apoi dup\ fiecare Recoltarea, depozitarea [i conservarea. pentru mas\ verde se recolteaz\ la primul ciclu de produc]ie cnd 40-50 cm [i apoi dup\ fiecare 25-30 zile, interval recoltare, norme de 600-700 m3/ha.

`n\l]imea plantelor este de

cnd are loc regenerarea plantelor. pentru fn se recolteaz\ la `nceputul `nfloririi pentru `nsilozare `n faza de burduf. Produc]iile: `n condi]ii de irigare ajung pn\ la 120-150 t/ha mas\ verde, Cultivarea raigrasului aristat pentru producerea de s\mn]\ unele diferen]ieri fa]\ de tehnologia pentru furaj. fertilizarea cu `ngr\[\minte cu azot se face cu doze mai mici (N50-70

iar `n condi]ii neirigate se ob]in 60-80 t/ha mas\ verde.

kg/ha), prim\vara timpuriu, iar `n condi]ii de irigare, cnd s\mn]a se realizeaz\ la coasa a doua, se mai poate administra o doz\ de N50-70 kg/ha dup\ prima recoltare; `ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ toamna, odat\ cu ar\tura sau la preg\tirea patului germinativ, doza 50-80 kg/ha. Sem\natul se poate face `n rnduri obi[nuite sau la 25-30 cm ~n condi]ii de neirigare prima recolt\ se las\ pentru s\mn]\, iar `n distan]\, cu o norm\ de s\mn]\ de 20-25 kg/ha, respectiv 15 kg/ha. condi]ii de irigare se poate ob]ine s\mn]\ [i de la a doua coas\.

Recoltarea se poate face `ntr-o faz\, direct cu combina, cnd umiditatea

semin]elor este de 30-40%, sau `n dou\ faze, la umiditatea semin]elor de 4050%, cu vindroverul, dup\ care plantele r\mn 1-2 zile `n brazd\, apoi se treier\ cu combina. Pentru a se evita scuturarea semin]elor se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ diminea]a [i seara. Semin]ele se usuc\ pn\ la umiditatea de 13-15%, se condi]ioneaz\ [i se p\streaz\ `n saci sau `n vrac, `ntr-un strat gros de 35-40 cm. Produc]ia de semin]e este de 600-900 kg/ha, `n condi]ii de neirigare [i de 1000-1500 kg/ha la irigat, la prima recolt\ [i de 500-700 kg/ha la recolta a doua.

TEME : 1. 2. Care sunt deosebirile tehnologice `ntre cultura porumbului, sorgului [i ierbii de Sudan ? Care sunt avantajele [i dezavantajele cultiv\rii raigrasului aristat ?

MODULUL 7
GRAMINEE PERENE FURAJERE
Pentru Romnia, prezint\ importan]\ urm\toarele specii de graminee perene furajere: Bromus inermis, Agropyron pectiniforme, Lolium perenne, Festuca pratensis, Festuca arundinacea, Dactylis glomerata, Festuca rubra, Arrhenatherum elatius, Poa pratensis, Agrostis stolonifera, Phleum pratense. ~n cadrul principalelor specii de graminee perene cultivate sunt multe soiuri care se deosebesc `ntre ele prin productivitate, precocitate, capacitate de ot\vire, mod de folosire etc., adaptate la folosire prin cosit, p\[unat sau mixt. Cultivarea gramineelor perene furajere pentru producerea de s\mn]\ Producerea de semin]e se face `n culturi speciale, dup\ o tehnologie specific\.

La `nfiin]area loturilor semincere trebuie ]inut cont de cerin]ele ~n general loturile semincere se amplaseaz\ pe soluri mijlocii spre grele, cu Solurile fertile nu sunt recomandate deoarece stimuleaz\ cre[terea

ecologice specifice fiec\rei specii. reac]ie slab acid\-neutr\, moderat aprovizionate cu substan]e nutritive. l\starilor vegetativi, iar `n anii mai ploio[i are loc c\derea plantelor, datorit\ cre[terii puternice a l\starilor. Tehnologia de cultivare Suprafa]a ocupat\ max. 100 ha. gramineele perene fiind plante alogame, se cere ca distan]a de izolare s\ fie

de cel pu]in 200 m pentru elit\ [i superelit\ [i de cel pu]in 100 m pentru `nmul]irea I. solului. ar\tur\ la adncimea de 20-22 cm, dup\ care se discuie[te pentru a se asigura m\run]irea bulg\rilor [i distrugerea buruienilor; dac\ este posibil, dup\ ar\tur\ se face nivelarea terenului. se preg\te[te patul germinativ cu grapa cu discuri sau cu combinatorul. Dac\ `naintea sem\natului solul este prea afnat, se execut\ lucrarea de t\v\lugire, cu t\v\lugul neted pe solurile mai u[oare [i cu t\v\lugul inelar pe solurile mai grele. Fertilizarea. Gramineele perene extrag mari cantit\]i de elemente, `n special `n faza de `nfr\]ire-`nspicare. Se urm\re[te s\ se men]in\ un raport optim `ntre elementele nutritive. Gunoiul de grajd (30-40 t/ha) se administreaz\ plantei premerg\toare. ~ngr\[\mintele cu azot, pe fond de potasiu, se folosesc `n doze de N6090kg/ha; Rota]ia. Premerg\toarele cele mai bune sunt culturile pr\[itoare care las\ nu este recomandat\ dup\ porumb, iarba de Sudan, pe terenuri des]elenite Dup\ semincerii de graminee perene este bine s\ urmeze culturi pr\[itoare, Revenirea pe acela[i teren este permis\ dup\ cel pu]in 4 ani Lucr\rile solului - `n func]ie de planta premerg\toare [i de caracteristicile terenul curat de buruieni, leguminoasele pentru boabe [i plantele anuale furajere. cu 1-3 ani `nainte sau pe cele unde culturile au fost tratate cu erbicide triazinice. inclusiv porumbul, deoarece lucr\rile de `ntre]inere duc la cur\]irea terenului.

S\mn]a [i sem\natul. Pentru loturile semincere se folose[te numai Semin]ele speciilor care curg greu [i neuniform prin tuburile ma[inii de se prelucreaz\ pentru ruperea aristelor (Lolium multiflorum,

s\mn]\ din soiuri [i popula]ii recunoscute [i omologate, din clasa I de calitate. sem\nat

Arrhenatherum elatius), `nl\turarea paleelor (Bromus inermis), a peri[orilor (Poa pratensis) sau pentru desprinderea de pe axul spicule]ului (Agropyron pectiniforme). Semin]ele de graminee perene au facultatea germinativ\ mai redus\ dect Epoca optim\ de sem\nat este determinat\ `n special de factorul ap\ [i Cele mai bune rezultate se ob]in la sem\natul timpuriu de prim\var\, dar ~n regiunile umede sau `n regim irigat, sem\natul se poate face [i plantele anuale: 80-90 % clasa I; 70-80 % clasa a II-a; 60-75 % clasa a III-a. mai pu]in de temperatur\. solul trebuie s\ fie preg\tit din anul precedent. prim\vara mai trziu sau chiar `n prima jum\tate a verii, `ndeosebi la speciile genului Lolium . Sem\natul la sfr[itul verii sau toamna nu d\ rezultate sigure, punnd `n Avnd `n vedere c\ cele mai multe graminee produc s\mn]\ `n anul al IIpericol tinerele plante ce pot disp\rea `n timpul iernii. lea, cu excep]ia lui Lolium perenne [i Phleum pratense, sem\natul de var\ ar fi indicat, cu condi]ia asigur\rii umidit\]ii necesare. Sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare, deoarece aceasta are o influen]\ Sem\natul loturilor semincere se face `n rnduri rare, la distan]a de 50-70 negativ\ asupra culturii de s\mn]\, chiar [i `n regiuni mai umede. cm, sau `n rnduri dese, la 12,5 cm. Ambele metode prezint\ avantaje [i dezavantaje. ~ntre talia plantelor [i distan]a `ntre rnduri la sem\nat este o corela]ie Sem\natul la distan]e intermediare, de 25 cm `ntre rnduri, experimentat la direct\. Lolium perenne, Festuca pratensis, F. rubra, Phleum pratense, duce la ob]inerea de produc]ii mari . Sem\natul `n benzi, cu alternarea rndurilor rare cu cele dese, are avantajul unei mai rapide acoperiri a micilor goluri de la sem\nat sau a celor create cu lucr\rile de `ntre]inere.

Sem\natul se face cu ma[ini obi[nuite de sem\nat, prev\zute cu Pentru norme f. mici de s\mn]\, `n scopul realiz\rii unei desimi optime

echipament pentru semin]e mici, singure sau `n amestec cu superfosfat granulat. de 50-100 plante/m2, se folose[te ma[ina SPC-6, echipat\ cu discuri speciale cu orficii mici. Adncimea de sem\nat depinde de m\rimea semin]elor, textura solului Semin]ele mari (Bromus inermis, Arrhenatherum elatius), se introduc la [i aprovizionarea sa cu ap\ `n momentul sem\natului. 2,5 -3,5 cm adncime; semin]ele mijlocii (Lolium perenne, Festuca pratensis, Dactylis glomerata) la 1,5-2,5 cm, iar semin]ele mici (Phleum pratense [i Poa pratensis) se seam\n\ la 1,0-1,5 cm . Pentru a respecta adncimea de sem\nat, sem\n\torile se echipeaz\ cu Lucr\rile de `ntre]inere. Imediat dup\ sem\nat este necesar\ lucrarea cu t\v\lugul `n agregat cu o Distrugerea crustei, `nainte de a r\s\ri plantele, se face cu un t\v\lug de limitatoare de adncime la br\zdare.

grap\ cu m\r\cini, lemn pe care se `nf\[oar\ srm\ ghimpat\ sau se bat cuie de 2-3 cm. Dup\ r\s\rirea plantelor se lucreaz\ cu grapa stelat\, la o vitez\ mic\ de `naintare. ~n condi]ii de irigare, crusta se poate distruge cu o udare u[or\. Completarea golurilor se face manual sau cu ma[ina de sem\nat. Combaterea buruienilor se face prin pliviri, pra[ile, cosiri sau pe cale ~n culturile sem\nate des, `n anul `nti, combaterea buruienilor se face prin

chimic\. cosiri sau erbicidare cu 2,4 D `n doz\ de 1,5-2 kg/ha pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate, cnd plantele au format 4-5 frunze, iar `n ceilal]i ani, `nainte de alungirea tulpinilor, tot cu 2,4 D sau cu Dicotex 4-5 l/ha, Icedin 3-5 l/ha, Igran 3-4 kg/ha etc.. rnd. Aplicarea fazial\ a `ngr\[\mintelor minerale se face astfel: `n primul an de vegeta]ie, eventual dup\ cosire, se mai administreaz\ o doz\ mai mic\ (N30-50 kg/ha), `n anii urm\tori prim\vara se fertilizeaz\ cu N50-100 kg/ha, iar toamna cu 50 kg/ha P2O5 [i eventual cu 50 kg/ha K2O. ~n culturile sem\nate `n rnduri rare, combaterea buruienilor se face mai u[or prin pra[ile mecanice sau manuale `ntre rnduri [i prin pliviri sau erbicide pe

Gr\parea semincerilor de graminee perene se face din al doilea an de

vegeta]ie, dup\ aplicarea `ngr\[\mintelor; lucrarea se repet\ [i toamna dup\ cosire, pe direc]ia rndurilor. Dac\ prim\vara se constat\ desc\l]area plantelor(de obicei `n anul II de Combaterea d\un\torilor [i a bolilor, ce pot produce pagube foarte mari, vegeta]ie) se execut\ t\v\lugirea, cu t\v\lugul neted. se face prin m\suri preventive. Pentru aceasta se alege corect terenul, se aplic\ tehnologiile adecvate de cultur\ [i se `ns\mn]eaz\ soiuri rezistente Irigarea semincerilor se face numai `n perioadele secetoase, `nainte de Cosirea otavei se face toamna, cu 3-4 s\pt\mni `naintea venirii `nspicarea plantelor, cu norme, de 300-500 m3/ha. `nghe]urilor permanente, la 10-12 cm `n\l]ime, dup\ care se gr\peaz\; la culturile rare se execut\ [i o pra[il\. Purificarea biologic\ se face manual, la apari]ia inflorescen]elor [i const\ Polenizarea suplimentar\ este necesar\, c\ci gramineele perene sunt `n `ndep\rtarea gramineelor str\ine sau a plantelor netipice soiului. plante alogame; se execut\ la `nfloritul majorit\]ii plantelor, cu ajutorul unei frnghii, de 1-2 ori, `n prima parte a zilei. Recoltarea. Gramineele perene produc s\mn]\ `ncepnd din anul II ~n cadrul fiec\rui an s\mn]a se ia de la prima recolt\. Durata de de vegeta]ie. exploatare a semincerilor este diferit\ (2-4 ani): 2 ani la Lolium perenne, 3 ani la Festuca pratensis [i 4, eventual 5 ani la celelalte specii. Maturitatea semin]elor are loc `n mod e[alonat, iar semin]ele se scutur\ foarte u[or, `n special la Arrhenatherum elatius, Festuca pratensis, Lolium perenne, Phleum pratense. Din aceast\ cauz\ `ntrzierea recolt\rii duce la pierderi importante de semin]e. Recoltarea. Gramineele perene produc s\mn]\ `ncepnd din anul II ~n cadrul fiec\rui an s\mn]a se ia de la prima recolt\. Durata de de vegeta]ie. exploatare a semincerilor este diferit\ (2-4 ani): 2 ani la Lolium perenne, 3 ani la Festuca pratensis [i 4, eventual 5 ani la celelalte specii. Maturitatea semin]elor are loc `n mod e[alonat, iar semin]ele se scutur\ foarte u[or, `n special la Arrhenatherum elatius, Festuca pratensis, Lolium

perenne, Phleum pratense. Din aceast\ cauz\ `ntrzierea recolt\rii duce la pierderi importante de semin]e. Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor de graminee perene Umiditatea de p\strare a semin]elor de graminee perene este de 13-15%.

Din aceast\ cauz\, dup\ recoltare semin]ele se usuc\ fie direct la soare, pe prelate sau platforme, fie `n magazii, `n straturi de 5-35 cm grosime. Uscarea `n straturi necesit\ lop\tarea semin]elor, pentru a nu se `ncinge. Dup\ uscarea la 13-15% umiditate, urmeaz\ condi]ionarea cu selectoare, P\strarea semin]elor se face `n magazii bine aerisite, curate, `n straturi de Semin]ele gramineelor perene pot fi p\strate f\r\ riscuri pn\ la 4 ani, Produc]ia de semin]e variaz\ `n timpul perioadei de folosire a loturilor

trioare [i vntur\tori. 50 cm grosime. pierderile de germina]ie fiind de 10% dup\ 2 ani [i pn\ la 25 % dup\ 4 ani . semincere. ~n anul II [i III se ob]in cele mai mari produc]ii, cu excep]ia lui Lolium perenne care ofer\ cea > produc]ie `n anul I. Se pot realiza produc]ii de 500-600 (1000) kg/ha.

TEM| : 1. Care sunt lucr\rile de `ngrijire a loturilor semincere din anul I ?

LEGUMINOASE ANUALE FURAJERE


Leguminoasele anuale furajere sunt folosite `n alimenta]ia animalelor sub concentrate (maz\re, bob, soia, lupin), nutre] verde sau fn, de obicei `n amestec cu o cereal\ (maz\re, nutre] murat ob]inut tot `n amestec cu alte plante (bob, lupin etc). form\ de:

MODULUL 8

m\z\riche, latir, lupin, seradel\, fasoli]\),

Leguminoasele anuale furajere sunt plante slab rezistente la secet\, `n Datorit\ perioadei mai scurte de vegeta]ie, valorific\ mai slab gunoiul de

majoritatea lor productive. grajd [i `ngr\[\mintele cu azot, fiind `n schimb preten]ioase fa]\ de fosfor, potasiu [i calciu. Nutre]ul ob]inut con]ine cantit\]i mari de protein\ [i din aceast\ cauz\ se cultiv\ `n amestec cu gramineele anuale de nutre], ob]inndu-se `n acest fel un furaj mai echilibrat `n principii nutritivi.

Maz\rea comun\ - Pisum sativum L.


Maz\rea furajer\ - Pisum sativum ssp. arvense L.


Importan]\ Maz\rea se cultiv\ pe suprafe]e mari, fiind utilizat\ `n alimenta]ia omului, ca plant\ de nutre] : concentrate, fn, nutre] verde sau `nsilozat. Boabele de maz\re se folosesc `n furajarea vacilor pentru lapte, a porcilor

`n industria conservelor;

[i a tineretului, avnd un con]inut mare de proteine cu un ridicat grad de digestibilitate. Consumul `n cantit\]i mari a boabelor provoac\ un exces proteic `n organism sau formarea unor compu[i toxici prin degradarea proteinelor (cnd maz\rea este veche). Semin]ele de maz\re bogate [i `n vitamine: A, B1, C; 100 kg semin]e echivaleaz\ cu 109 U.N.. Vrejii de maz\re con]in aproape de trei ori mai multe proteine `n 100 kg vreji echivaleaz\ cu circa 33 U.N. Pentru folosirea ca fn sau mas\ verde, maz\rea se seam\n\ `n amestec cu: Soiurile cultivate: maz\rea comun\ sunt: Alina, Atol, Corina, Dora, Marina, Profi, Renata, maz\rea furajer\, forma de toamn\ (hiemale) soiul Caracal 39, iar din Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

compara]ie cu paiele de cereale;

secar\, orz, orzoaic\, ov\z, formnd borceagul sau cu porumb, sorg etc..

Rodil, Turbo, Vedea; forma de prim\var\ (aestivale), soiul Magistra.

Maz\rea este pu]in preten]ioas\ fa]\ de factorii de vegeta]ie. Cerin]ele fa]\ de c\ldur\ sunt moderate, temperatura minim\ de germinare

este de 1-20C; plantele `n primele faze de vegeta]ie pot suporta temperaturi sc\zute de - 4 - -60C, iar formele de toamn\ ale maz\rii furajere rezist\ pn\ la 18 - -200C. Ambele specii de maz\re au cerin]e mari fa]\ de ap\. Nu pot suporta seceta prelungit\, mai ales `n perioada `nflorireSolurile cele mai bune pentru cultivarea maz\rii sunt cele mijlocii, fertile,

fructificare, dar nici excesul de ap\. bogate `n calciu, cu reac]ie neutr\ sau slab alcalin\; nu sunt bune solurile grele, acide. Maz\rea furajer\ se poate cultiva [i pe soluri nisipoase. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Maz\rea poate urma dup\ culturi bine `ngrijite, care las\ terenul

curat de buruieni. Sunt bune premerg\toare pr\[itoarele [i cerealele de toamn\ [i prim\var\. Maz\rea nu se autosuport\ [i nu trebuie s\ revin\ pe acela[i teren dect dup\ 4-6 ani. Maz\rea este o foarte bun\ premerg\toare pentru toate plantele [i `n Fertilizarea: maz\rea nu este preten]ioas\ la `ngr\[\minte. Pe solurile s\race se pot folosi 30-35 kg/ha N [i 40-60 kg/ha P2O5; Lucr\rile solului. Se efectueaz\ ar\turi adnci, vara sau toamna, `n func]ie primul rnd pentru cerealele de toamn\.

gunoiul de grajd se administreaz\ plantei premerg\toare. de planta premerg\toare, iar preg\tirea patului germinativ se face cu grapa cu discuri sau combinatorul, la adncimea de sem\nat. S\mn]a [i sem\natul. Se folose[te numai s\mn]\ s\n\toas\, care se Sem\natul maz\rii se face prim\vara devreme [i toamna, la maz\rea trateaz\ `n ziua sem\natului cu Nitragin. furajer\ formele de toamn\, cu sem\n\tori universale la distan]a de 12,5-15 cm `ntre rnduri [i 5-8 cm adncime. La maz\rea comun\, sem\nat\ `n cultur\ pur\, se folose[te o cantitate de s\mn]\ de 250-350 kg/ha, iar `n amestec cu ov\zul se folose[te 140-200 kg/ha maz\re [i 60-80 kg/ha ov\z. La maz\rea furajer\ `n cultur\ pur\ se folose[te 150-200 kg/ha s\mn]\, iar la borceagul de prim\var\ 100-150 kg/ha maz\re [i 50-60 kg/ha ov\z;

borceagul de toamn\ se seam\n\ cu o norm\ de s\mn]\ de 120-150 kg/ha, din care 80-100 kg/ha maz\re [i 40-50 kg/ha secar\, orz sau gru. Lucr\rile de `ngrijire. Culturile de maz\re pentru nutre] nu cer `ngrijiri t\v\lugitul dup\ sem\nat este necesar cnd stratul superficial al solului distrugerea buruienilor, - cu sapa rotativ\ cu col]ii `ntor[i sau cu grapa speciale. este uscat. stelat\ `ns\ trebuie f\cut\ cu mult\ aten]ie [i numai pn\ cnd plantele au ajuns la 6-8 cm `n\l]ime. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Culturile pure de maz\re pentru mas\ verde, se recolteaz\ `n faza de `nflorire, iar borceagurile cu maz\re `n momentul form\rii primelor p\st\i. Recoltarea borceagului cu maz\re pentru `nsilozare se face la formarea Pentru boabe, maz\rea `n cultur\ pur\ se recolteaz\ cnd plantele [i 2/3 semin]elor `n p\st\i. din p\st\i s-au `ng\lbenit. G\rg\ri]a (Bruchus pisorum) se combate cu sulfur\ de carbon 1 l/ t s\mn]\. Produc]ia. Culturile pure [i borceagurile cu maz\re dau produc]ii 25-35 t/ha mas\ verde; s\mn]\ 1500-3000 kg/ha.

M\z\richea de toamn\ - Vicia villosa M\z\richea p\roas\ - Vicia pannonica M\z\richea de prim\var\ - Vicia sativa
Importan]\ M\z\richile se cultiv\ `mpreun\ cu o cereal\, alc\tuind borceagurile, Furajul ob]inut este bogat `n protein\, cu un grad ridicat de consumabilitate Valoarea nutritiv\: 1 kg m.v. = 0,10-0,15 U.N., fiind posibil\ realizarea

pentru mas\ verde, fn, semifn, nutre] murat. [i digestibilitate. a 3500-4500 UN/ha la m\z\richile de toamn\ [i 3000-3500 UN/ha la m\z\richea de prim\var\. Semin]ele se utilizeaz\ `n cantit\]i mici, `n amestec cu alte concentrate, ~nsu[iri morfologice deoarece pot produce intoxica]ii datorit\ glicozidului vicianin\.

M\z\richile sunt plante anuale, cu r\d\cina pivotant\, profund\; talie

`nalt\, frunzele paripenat-compuse, terminate cu crcei, cu foliole eliptice, alungit-lanceolate pn\ la obovate, mucronate; florile divers colorate; fructulp\staie dehiscent\. Soiuri: Suceava 54 la m\z\richea de prim\var\, Fundulea 39 [i Crantz, la m\z\richea alb\ [i I.C.A..-H., la m\z\richea p\roas\. Tehnologia de cultivare pentru furaj umed. ~n condi]ii de secet\ se face o mobilizare superficial\ a solului, la 8-10 cm, imediat dup\ recoltarea plantei premerg\toare, iar cu 8-10 zile `nainte de sem\nat, se execut\ ar\tura. patul germinativ - ct mai bine m\run]it [i nivelat. Fertilizarea. La aplicarea `ngr\[\mintelor se va ]ine seama [i de cultura S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a de m\z\riche trebuie tratat\ cu Rota]ia. M\z\richile de toamn\ urmeaz\ dup\ cereale, culturi furajere sau M\z\richea de prim\var\ se poate cultiva dup\ un num\r mare de culturi, M\z\richile se pot cultiva mai mul]i ani pe acela[i teren, f\r\ Lucr\rile solului. Pentru borceagurile de toamn\ ar\tura se efectueaz\ alte culturi care p\r\sesc terenul devreme. dar cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele. diminuarea produc]iei. imediat dup\ recoltarea plantei premerg\toare, numai dac\ solul este suficient de

succesiv\, sistemul de fertilizare stabilindu-se pentru ambele culturi. Nitragin, cnd `n rota]ie nu s-au cultivat [i alte leguminoase timp de 4-6 ani, iar s\mn]a cerealelor se trateaz\ cu fungicide pentru combaterea m\lurii [i t\ciunelui. Borceagurile de toamn\ se seam\n\-de la sfr[itul lunii august pn\ la jum\tatea lunii septembrie, iar dac\ solul este uscat, sem\natul se prelunge[te pn\ la sfr[itul lunii septembrie. Borceagul de prim\var\ se seam\n\ prim\vara devreme. ~n cadrul conveierului verde, borceagul de prim\var\ se poate sem\na e[alonat, la interval de 10-15 zile `ntre epoci. Norma de s\mn]\ la borceagul de toamn\: 140-180 kg/ha, raportul dintre m\z\riche [i cereal\ fiind de 2:1 sau 1:1, iar borceagul de prim\var\ de

160-180 kg/ha, cu raportul dintre m\z\riche [i cereal\ de 2:1 pentru fn sau semifn [i de 1:1 pentru mas\ verde. furaj. Lucr\rile de `ntre]inere - ca la borceagurile cu maz\re. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Pentru s\mn]\, se recolteaz\ Toate borceagurile se seam\n\ `n rnduri obi[nuite (12,5-15 cm), la La culturile semincere, normele de s\mn]\ sunt urm\toarele: 50-60 kg/ha m\z\riche p\roas\+50-60 kg/ha gru de t-n\; 60-80 kg/ha m\z\riche alb\+50-60 kg/ha gru de toamn\; 120-130 kg/ha m\z\riche `n cultur\ pur\; 80-100 kg/ha m\z\riche de prim\var\ + 40-50 kg/ha ov\z. Se seam\n\ `n rnduri apropiate, `n acelea[i epoci ca [i culturile pentru adncimea de 3-6 cm.

`ntr-o singur\ faz\, direct cu combina din lan., cnd 80-90% din p\st\i s-au brunificat sau `n dou\ faze, cnd masa vegetativ\ cosit\, se las\ `n brazde 1-2 zile dup\ care se treier\. Pentru mas\ verde, borceagurile se recolteaz\ e[alonat, din momentul cnd planta de sus]inere a ajuns la 40-50 cm `n\l]ime (faza de burduf), iar produc]ia este de cel pu]in 10 t/ha mas\ verde. La borceagurile de toamn\ cu secar\, perioada de folosire pentru mas\ epoca final\ de recolatre pentru folosirea nutre]ului verde `n hrana vede se reduce la 10-12 zile, datorit\ cre[terii con]inutului `n celuloz\. animalelor corespunde cu `nceputul `nspic\rii cerealei la borceagul de toamn\ cu secar\ [i cu orz [i cu `nspicarea complet\ a cerealei la borceagul de toamn\ cu gru [i la borceagul de prim\var\. pentru `nsilozare - recoltarea borceagului poate `ntrzia pn\ la formarea Pentru fn, borceagul de prim\var\ se recolteaz\ `n faza de `nflorire a primelor semin]e `n p\st\ile de m\z\riche. m\z\richii, iar dac\ propor]ia de ov\z este mai mare, se recolteaz\ pn\ la `nflorirea ov\zului. Produc]ia. La borceagurile de toamn\ produc]ia este de 1000-1600 kg/ha La borceagul de prim\var\ se ob]ine 1500-2000 kg/ha s\mn]\, din care s\mn]\, din care 400-600 kg m\z\riche. 800-1000 kg m\z\riche.

Borceagurile de toamn\ dau produc]ii medii de > 30 t/ha mas\ verde, la

epoca final\ de recoltare, iar borceagul de prim\var\ de 25-30 t/ha.

Bobul - Vicia faba L.


Importan]\ Bobul se folose[te `n alimenta]ia oamenilor sau `n hrana animalelor, ca: Semin]ele - con]in 22-28% proteine, 4-6% celuloz\ [i `nsemnate cantit\]i se folosesc `n alimenta]ia taurinelor supuse `ngr\[\rii [i a porcinelor, Masa verde este folosit\ `n hrana taurinelor, sub form\ tocat\ `n amestec `n ]ara noastr\ bobul se cultiv\ pe suprafe]e mici, `n regiunile umede, pe ~nsu[iri morfologice r\d\cin\ pivotant\, bine dezvoltat\, tulpin\ tetramuchiat\, glabr\, `nalt\ de

furaj concentrat, nutre] verde [i murat. de s\ruri de calciu [i fosfor. constituind 8-10% din ra]ia de concentrate. cu alte nutre]uri. glob suprafa]a ocupat\ de bob este cca 2,9 mil. ha.

70-150 cm, frunze paripenat compuse, cu 2-3 perechi de foliole, eliptice, glabre, flori albe, cu o pat\ negricioas\ la baza aripioarelor, grupate cte 2-8 `n raceme mici, axilare; p\staie polisperm\, dehiscent\, cilindric\. Bobul are trei variet\]i: Vicia faba var. major - bobul mare, Vicia faba var. aequina - bobul mijlociu sau furajer [i Vicia faba var. minor - bobul mic (bobu[orul)-soiul Cluj 84 Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Bobul este pu]in preten]ios fa]\ de c\ldur\, temperatura minim\ de Bobul este foarte preten]ios fa]\ de umiditate. Solurile potrivite pentru cultivarea bobului sunt cele grele, luto-argiloase Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Bobul urmeaz\ `n cultur\ dup\ pr\[itoare gunoite [i cereale de Fertilizarea. Avnd o perioad\ lung\ de vegeta]ie, valorific\ bine gunoiul

germinare 3-40C, iar cea optim\ din perioada fructific\rii de 18-200C.

sau argiloase, bogate `n humus [i calciu.

toamn\ [i este o bun\ premerg\toare, `n special pentru cerealele de toamn\. de grajd aplicat toamna, `n cantitate de 40-50 t/ha. ~ngr\[\mintele cu fosfor [i

potasiu, `n cantitate de 40-60 kg/ha P2O5 [i 40-60 kg/ha K2O, m\resc semnificativ produc]ia. Lucr\rile solului. Ca la maz\re sau alte leguminoase timpurii. S\mn]a [i sem\natul. Se seam\n\ prim\vara timpuriu, cnd

germina]ia este favorizat\ [i se previne atacul afidelor, la distan]a de 45-60 cm `ntre rnduri [i la 6-8 cm adncime. Norma de s\mn]\ este de 120-150 kg/ha la bobul mic, 150-200 kg/ha la Pentru mas\ verde se seam\n\ la 25 cm `ntre rnduri, de obicei `n bobul mijlociu [i 200-250 kg/ha la bobul mare. amestec cu porumb, ov\z, floarea soarelui etc., folosindu-se 80-100 kg/ha bob [i 80-100 kg/ha porumb sau 25-30 kg/ha floarea soarelui. Sem\natul amestecului de semin]e se face pe acela[i rnd sau `n rnduri Lucr\rile de `ngrijire. Distrugerea crustei - cu grapa stelat\ `n prima alternative. s\pt\mn\ de la sem\nat; combaterea p\duchilor (Aphis fabae). ; combaterea buruienilor rota]ie, pra[ile `n culturile sem\nate `n rnduri distan]ate. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Pentru mas\ verde recoltarea se face la `nceputul `nfloririi, iar pentru

siloz la sfr[itul `nfloririi, ceea ce corespunde cu perioada de maturitate cear\ a p\st\ilor situate la baza tulpinii. Pentru s\mn]\ se recolteaz\ `n momentul cnd p\st\ile situate la baza Produc]ia. Produc]ia de boabe variaz\ `ntre 3000-3500 kg/ha, iar la mas\ tulpinii au culoarea neagr\ sau brun\ [i semin]ele sunt tari. verde, `ntre 30-40 t/ha. TEM| : 1. Ce importan]\ prezint\ borciagurile de toamn\ [i de prim\var\ ?

MODULUL 9
LEGUMINOASE PERENE FURAJERE
Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.
Importan]\ Lucerna albastr\, este cea mai veche plant\ de nutre], originar\ din sudul

Caucazului [i Asia de sud-vest, Se cultiv\ din anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate ecologic\ pe glob ocup\ o suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de clim\ [i sol. lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha), Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a crescut de la 136,3 mii ha `n Calit\]ile lucernei: productivitate ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite 1938, la cca 350 mii ha . [i calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n cultur\ irigat\. Lucerna se folose[te sub form\ de: nutre] verde, fn, nutre] `nsilozat, Lucerna este planta furajer\ ce produce cea mai mare cantitate de protein\ granule sau brichete; digestibil\ la unitatea de suprafa]\ (1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la `mbobocit-`nflorit). Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i variaz\ `n limite Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi esen]iali, Pe lng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri minerale (Ca, K, largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n momentul recolt\rii. conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\. Mg, Na), vitamine (A, B2, C, D, E, K) [i substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printr-o fertilizare adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice. La lucerna `n stare prosp\t\ -prezen]a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei meteoriza]ilor la rumeg\toare.

Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate att `n stare verde ct [i sub

form\ de fn sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B. din masa verde, 77,3% la P.B. din fn, 49,1% la C.B. din masa verde [i 44,8% la C.B. din fn, la recoltarea `n faza de `mbobocire. Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73 U.N./1 kg s.u. `n Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile biologice, cum ar fi: func]ie de momentul recolt\rii. rezisten]a la secet\ [i ger, reac]ia pozitiv\ la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive, energia mare de regenerare (3-4 coase la neirigat, 5-6 coase la irigat). plant\ amelioratoare a solului, pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti, `l las\ curat de buruieni, cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n condi]ii de irigare. Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\. ~nsu[iri morfologice Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai mult, `ns\ R\d\cina este pivotant\, profund\, ce poate ajunge pn\ la 10-12 m

produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani. adncime sau mai mult, dar masa principal\ de r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului. Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se `nregistreaz\ `n anul I, pn\ Tulpina primar\ se `ntlne[te numai la plantele tinere `n anul I, dup\ care Din mugurii de pe colet, situat la 1-3 cm `n sol, se formeaz\ l\stari `n L\starii sunt ramifica]i, muchia]i, glabri sau slab p\ro[i, erec]i sau Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovate sau lanceolate din]ate `n treimea Florile sunt albastre-violacei, zigomorfe, pe tipul cinci, grupate `n raceme Fructul este o p\staie polisperm\, r\sucit\, cu 2-4 spire. la `nflorit, cnd pivotul ajunge la 1 m adncime. din ea r\mne partea inferioar\ numit\ colet. fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit, p\[unat). ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. superioar\, foliola median\ mai lung pe]iolat\ dect cele laterale. axilare alungite.

Semin]ele sunt reniforme sau drepte, de culoare galben-verzuie sau

galben-brunie, cu luciu slab, MMB = 1,2-2,5 g. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune. Sistematic\ [i soiuri Lucerna face parte din familia Fabaceae, (Leguminosae), tribul Trifolieae,

genul Medicago, care cuprinde 62 de specii, din care 11 [i pe teritoriul ]\rii noastre. prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago sativa L., M. falcata L. [i M. media (M. varia sau M. hybrida), care au fost introduse `n cultur\. `n cultur\ - o gam\ larg\ de soiuri create la ICPCPT Fundulea: Fundulea 652 (1963), Luxin (1973), Lute]ia (1981), Gloria (l982),

Triumf (1986), Adonis (1987), Selena (1991), Topaz (1994), Granat (1998), Satelit ( 1998); soiuri importate: Capri, Cinna, Diane, Maya, Norla, Sigma Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\; Temperatura minim\ de germinare: 10C, iar cea maxim\ de 370C. Suma de temperatur\ pentru ca plantele de lucern\ din anii II-III de

vegeta]ie s\ ajung\ la `nceputul `nfloririi este de cca 9000C pentru coasa I [i 8008500C pentru coasele II [i III . Astfel, sporul mediu de s.u. este de 73,4 kg/ha/zi. Cel mai intens ritm de La temperaturi de peste 350C, `n condi]ii de neirigare, cre[terea lucernei Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute, `ns\ plantele tinere, ~n timpul iernii lucerna matur\ suport\ bine temperaturi de - 250C [i chiar Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat lucerna are o mare pentru producerea unei unit\]i s.u., lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\ `n Cele mai mari produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la temperaturi cuprinse `ntre 21-270C. `nceteaz\. la sem\natul de prim\var\, sunt distruse la temperaturi de -5 - -60C. peste -400C, cnd solul este acoperit cu z\pad\. rezisten]\ la secet\, de[i este mare consumatoare de ap\. cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. 650 mm, bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.

din sol.

Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici excesul de ap\ Stagnarea apei, imediat dup\ cosire, timp de 3-9 zile determin\ Pe terenurile cu apa freatic\ la o adncime < 1,2-1,5 m, cre[terea

diminuarea masei sistemului radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60%. r\d\cinilor [i activitatea bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stnjenite, diminund produc]ia [i vivacitatea lucernei. Lucerna este o plant\ de zi lung\, avnd cerin]e ridicate fa]\ de lumin\ mai Cre[terea [i dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Cele mai indicate soluri sunt ales la `nceputul cre[terii. de 15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i. cele profunde, permeabile, fertile, bogate `n humus, cu activitate microbian\ intens\, bine aprovizionate `n fosfor, potasiu [i calciu, cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\, cum ar fi cernoziomurile, solurile aluvionare, brun-ro[cate sau brune. Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase, drenate, precum [i cele nisipoase. Nu sunt recomandate solurile acide, grele, argiloase, compacte [i cu exces de umiditate. Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura lucernei se `ntlnesc `n Cmpia Dun\rii, Cmpia Banatului, centrul Cmpiei Transilvaniei, partea de NV [i NE a ]\rii, luncile principalelor ruri din zonele de step\, silvostep\ [i nemoral\. Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Cmpiei Romne, nordul Dobrogei, SE [i centrul Moldovei. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare, dar se

ob]in rezultate bune cnd se cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan, sorgul, hibrizii sorg x iarb\ de Sudan, hibrizii tardivi de porumb care elibereaz\ terenul trziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente nutritive. De asemenea, lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\ plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani, precum [i dup\ ea `ns\[i dect dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\ [i jum\tate timpul ct cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Se evit\ `n acest fel a[a numita ,,oboseal\ a solului pentru lucern\.

Fertilizarea [i amendamentarea. Lucerna este o mare consumatoare de

elemente nutritive. Pentru 1 t/ha s.u. lucerna extrage din sol 34 kg azot, 7 kg fosfor, 20 kg potasiu [i 20 kg calciu . Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale simbiotic\, dar `n regiunile secetoase, se recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N30-35) la desprim\v\rare. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%) [i azot total, dozele de azot pot fi mai mari (N40-60), aplicate prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase. Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul solului `n aceste elemente. Pentru lucern\ con]inutul optim al solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol, iar `n potasiu de 18-19 mg/100 g sol. lipsa fosforului din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori. ~ngr\[\mintele cu fosfor, `n doze de P40-100 (doze mai mari `n condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate), se aplic\ odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani. Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor la secet\, prin diminuarea transpira]iei. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i cele cu fosfor. Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat. Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\, bine m\run]ite, `mpr\[tiate uniform [i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu grapa cu discuri. Lucr\rile solului. Lucerna este foarte preten]ioas\ la modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici, adncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\, iar puterea de str\batere a plantelor este redus\. Pe terenurile denivelate se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea, f\r\ a disloca un strat de sol mai adnc de 10-15 cm. Lucrarea se execut\ vara sau toamna cu nivelatoare (NT-2,8), dup\ 1-2 Ar\tura se face vara sau toamna, `n func]ie de planta premerg\toare, la treceri cu grapa cu discuri. 20-25 cm adncime. Pe solurile cu hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori.

Pe podzoluri se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afnare f\r\

`ntoacerea brazdei, cu ma[ini de afnat solul (MAS), la 50-70 cm adncime, apoi ar\tura la 23-25 cm, perpendicular pe direc]ia de lucru a ma[inii de afnat solul. Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit, afnat la suprafa]\ `n a doua jum\tate a toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n [i bine a[ezat mai `n profunzime. agregat cu grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a solului. Prim\vara cnd terenul permite, patul germinativ se preg\te[te cu agregat de grape cu col]i, prev\zut cu bare metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Se recomand\ evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare. Dup\ sem\nat, cnd solul este uscat `n stratul superficial, se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Lucrarea se recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat. S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a utilizat\ pentru `nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\, liber\ de cuscut\, certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. Pe solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\ bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de Rhizobium meliloti, care determin\ sporirea produc]iei cu peste 30-50%. Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, cnd temperatura solului la adncimea de sem\nat este de (2)4-50C, iar umiditatea de minimum 2,5 ori > dect apa higroscopic\. Calendaristic, aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a lucernei. Lucerna se poate sem\na [i la sfr[itul verii-`nceputul toamnei, `n condi]ii de irigare, cnd de la sem\nat pn\ la intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 85011000C. Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase, (SUP-21, 29), la 12,5-15 cm `ntre rnduri, utiliznd o cantitate de s\mn]\ de 18-22 kg/ha, `n func]ie de calitatea patului germinativ, umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor, pentru a se realiza 750-1000 s.g./m2. Adncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe cernoziomuri, soluri brune [i de Lucr\rile de `ngrijire. 3-4 cm pe soluri u[oare.

Distrugerea crustei se poate realiza cu t\v\lugi inelari, t\v\lugi de lemn

`nf\[ura]i `n srm\ ghimpat\, grape de m\r\cini, iar `n condi]ii de irigare, printr-o udare cu norma de 100-150 m3/ha. Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I dup\ r\s\rirea Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai important\ din anul I plantelor. de vegeta]ie, deoarece lucerna are la `nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de buruieni. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode preventive, agrotehnice preventive: descuscutarea semin]elor, folosirea de site pentru re]inerea [i chimice. semin]elor de buruieni (mai ales de Stelaria sp., Amaranthus sp.) din apa de iriga]ie, precum [i folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. m\surile agrotehnice: premerg\toare ne`mburuienate, efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\, precum [i la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Coasa de cur\]ire este indicat\ numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei cnd buruienile nu au format `nc\ semin]e, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu cositori mecanice. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe teren `ntr-un timp ct mai scurt. pe cale chimic\ - metoda cea mai eficace. combaterea buruienilor monocotiledonate cu erbicidele: Eradicane (4-5

l/ha), Diizocab (5-7 l/ha), Balan (4-5 l/ha), Lasso (3,5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha), aplicate preemergent, ultimele dou\ `ncorporate superficial `n sol; Fusilade sau Targa (1,5-3 l/ha), aplicate postemergent. combaterea buruienilor dicotiledonate cu erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha), Basagran (4-5 l/ha), Aretit (5-7 l/ha), aplicate cnd lucerna are 3-5 frunze trifoliate. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2,5 l/ha `n 300 l ap\) cnd buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze, iar temperatura aerului este peste 180C [i umiditatea atmosferic\ mai mare de 40%; Pivot (0,7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate, care combate o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele monocotiledonate. combaterea cuscutelor, care uneori pot compromite cultura. din cele peste 200 specii ale genului Cuscuta, `n ]ara nostr\ s-au identificat

18, mai r\spndite fiind: Cuscuta campestris, C. europaea, C. trifolii, C. epithymum [i C. epilinum.

Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau chimic\. Pe cale agrotehnic\: se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte de a forma Plantele cosite se pot da `n furajare, iar p\mntul r\zuit se adun\ `n Pe cale chimic\ cuscutele se combat prin stropiri cu solu]ie de Aretit,

semin]e [i se r\zuie[te solul pn\ la 1-2 cm adncime. gr\mezi `n afara culturii. Acetadin, Reglone sau Dibutox, `n concentra]ie de 1-4%, folosind 1 l solu]ie la m2. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\, cnd dup\ cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut. Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului Pivot, aplicat pe toat\ suprafa]a, la circa dou\ s\pt\mni dup\ r\s\rirea lucernei, `n doz\ de 1 l/ha, cnd distrugerea cuscutei a fost de 98%. Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze `n primul rnd prin metode agroculturale [i mai pu]in prin metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului. Cele mai r\spndite boli sunt: Pythium de Baryanum (c\derea plantelor), Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a frunzelor), Uromices striatus (rugina lucernei), Fusarium oxisporum f. sp. medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor). Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie cu Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt: Ottiorrhynchus ligustici produsele Tecto (1,5 kg/ha), Fundazol sau Benlate (0,5 kg/ha). (g\rg\ri]a r\d\cinilor), Tychius flavus (g\rg\ri]a semin]elor), Sitona ssp. (g\rg\ri]a frunzelor [i r\d\cinilor de leguminoase), Phytodecta fornicata (gndacul ro[u al lucernei), Subcoccinella 24-punctata (buburuza lucernei), Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a florilor). Pe lng\ m\surile agrotehnice, se recomand\ [i folosirea metodelor biologice, iar `n loturile semincere, dup\ caz, efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10 CE - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE - 300 ml/ha, administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare, `nceputul `nfloritului [i sfr[itul `nfloritului. Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trnite, cu grape cu discuri, `n scopul `ntineririi acestora prin afnarea superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. Erysiphae pisi f. sp. medicaginis (f\inarea lucernei),

Lucrarea d\ rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor, Lucrarea se efectueaz\ la sfr[itul verii sau prim\vara. Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari [i constante, Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ cnd con]inutul `n ap\ al

supra`ns\mn]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare.

deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de cmp pentru ap\. plafonul umidit\]ii la care se intervine prin irigare variaz\ `ntre 60-80% ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se recomand\ o udare la `nceputul lui ~n timpul vegeta]iei - 600-700 m3/ha pe solurile permeabile [i 500 m3/ha ~n cazul sem\natului la sfr[itul verii-`nceputul toamnei, iar solul este slab din capacitatea de cmp. aprilie cu 500-600 m3/ha. pe cele mai pu]ine permeabile. aprovizionat cu ap\, se impune o udare de r\s\rire, cu o norm\ de 300-350 m3/ha. Cnd timpul este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Epoca de recoltare influen]eaz\ att nivelul [i calitatea recoltei, ct [i ~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul cuprins `ntre

longevitatea lucernei. sfr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de `nflorire; recoltarea `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i durata de folosire a lucernierei. ~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii, lucerna se recolteaz\ `n intervalul ~n condi]ii favorabile de umiditate, pentru ca plantele s\ ajung\ la `nceputul practicarea alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i `nflorirea a 20-25% din plante. `nfloritului au nevoie de 850-9000C la coasa I [i 750-8500C la coasele II-IV. vegeta]ie, `n a[a fel `nct fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive. ~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea lucernierei `nainte de epoca optim\, pentru a evita consumul inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea intervalului de timp pn\ la coasa urm\toare.

fenoli.

~ntrzierea recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\,

fosfor [i potasiu, la sporirea procentului de celuloz\ [i impregnarea acesteia cu Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul

animalelor, diminund consumabilitatea [i digestibilitatea furajului. ~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an, iar pe terenurile ~n\l]imea de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, cu excep]ia irigate 4-6 coase/an. ultimei coase care se efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 2-3 s\pt\mni `nainte de venirea primelor `nghe]uri. Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug o parte din mugurii de pe colet, se `nr\ut\]esc condi]iile de cre[tere a plantelor, precum [i datorit\ faptului c\ plantele proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice. la nevoie, acesta trebuie efectuat cu efective mici, dup\ ce s-a ridicat roua Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub form\ de fn, Uscarea se poate efectua pe cale natural\, cu ajutorul curen]ilor de aer sau Uscarea pe cale natural\ se face pe sol, pe suporturi sau prin balotare. preg\tirea fnului pe sol: recoltarea cu coasa (manual), cu cositori [i dup\ o preg\tire prealabil\ a animalelor. f\in\, brichete) sau `nsilozare (sub form\ de semisiloz sau semifn). cu instala]ii speciale pentru deshidratare pe cale industrial\.

mecanice sau cu vindroverul, uscarea `n brazde timp de 8-10 ore, dup\ care acestea se `ntorc, iar dup\ alte 10-12 ore, cnd umiditatea plantelor scade la 2830%, lucerna se adun\ `n c\pi]e de 150-200 kg; dup\ 1-2 zile, timp `n care umiditatea scade la 15-17%, lucerna se transport\ la locul de depozitare. preg\tirea fnului pe suporturi se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea de preg\tire a fnului de pe paji[tile naturale; rezult\ un fn de bun\ calitate, cu un con]inut mai mare `n proteine [i caroten. preg\tirea fnului prin balotare: recoltarea cu cositori sau vindrover, de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire, pentru a reduce timpul de uscare `n cmp; `n acest caz pierderile totale se reduc de circa 2 ori, cele de frunze de circa 4 ori, iar cele de carotenoizi cu 20-25%, fa]\ de sistemul clasic cositoare-grebl\; la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla rotativ\, dup\ 15-20 ore, iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos, cnd umiditatea plantelor ajunge la

30-35%, are loc balotarea la o presiune medie; `n acest caz baloturile se transport\ `n baza furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer; dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n cmp, balotarea va avea loc la umiditatea de 25-30%, iar baloturile se vor a[eza `n grupuri de cte 3-4, `n form\ de piramid\, cu baza mic\ pe sol, unde vor r\mne 2-3 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-17%. Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la locul de Plantele se usuc\ `n cmp pn\ la umiditatea de 40-45%, dup\ care se Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\ cu ajutorul Plantele, prin intermediul unor temperaturi foarte ridicate, sunt deshidratate F\ina de lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare, dup\ metoda cu umiditate depozitare, cu instala]ii specifice. transport\ la instala]iile de uscare, unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive. unor instala]ii speciale (UFV-400, SDFV-90-28); `ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. combinate sau se bricheteaz\. redus\ ( metoda ofilirii (50)55-65%, prin l\sarea `n brazde pentru ofilire timp de 4-24 ore) sau prin folosirea aditivilor (amestec cu plante verzi bogate `n glucide - porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.- `n raport de 1-2 p\r]i G., la 1 parte leguminoas\; adaos de t\r]e, uruieli de porumb sau orz, `n cantitate de 30 kg / tona de nutre] verde, f\inuri de cereale, `n propor]ie de 10%, ap\ melasat\ - format\ din o parte melas\ [i 2-3 p\r]i ap\ -, `n cantitate de 100 l/t; 1 kg Lactosil la tona de furaj sau 1% preparat Micoacid). Produc]ia. Cele mai mari produc]ii, la sem\natul de prim\var\, se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n fiecare an la prima coas\. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-60% din produc]ia coasei I, iar la a III-a 25-30%. Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. Produc]ia de fn este de 25-28% din cea de mas\ verde. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mn]\ S\mn]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite pentru furaj sau Cerin]ele lucernei pentru s\mn]\ fa]\ de clim\ [i sol-

din culturi speciale, `nfiin]ate `n acest scop.

Se

recomand\

`n

zonele

unde

`n

perioada

`nflorire-fructificare

temperaturile sunt de circa 250C ziua [i 180C noaptea; umiditatea aerului < 50%, iar zilele s\ fie senine [i f\r\ vnt. Solul trebuie s\ fie permeabil, apovizionat cu elemente nutritive, f\r\ Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile aluvionare [i chiar cele Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9,5-100C, iar suma Cele mai favorabile zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei, centrul, estul

aport freatic [i cu pH>6,5. nisipoase, `n condi]ii de irigare. precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. [i nord-estul Cmpiei Romne, sudul Olteniei, centrul [i sudul Moldovei, sudvestul ]\rii. bune premerg\toare sunt culturile care elibereaz\ terenul devreme, cum ar fi plantele anuale furajere, maz\rea, cartofii timpurii, orzoaica [i cerealele de toamn\. fertilizarea moderat\, evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. nu se recomand\ fertilizarea cu azot, iar premerg\toarele s\ nu fi primit ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe toate tipurile de sol [i `n to]i

gunoi de grajd. anii; con]inutul solului de 7-8 mg fosfor mobil la 100 g sol. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha. ~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile cnd solul con]ine sub 16 Lucr\rile solului - ca la cultura pentru furaj. Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia tradi]ional\ [i la mg potasiu mobil la 100 g sol.

`nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\, `nct de la sem\nat [i pn\ la intrarea `n iarn\ suma gradelor termice s\ fie `ntre 750-9500C; Calendaristic, epoca optim\ de sem\nat `n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie `n zonele de cmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare. La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200 s.g./m2, cantitatea de s\mn]\ de 2,5-3 kg/ha, distan]a `ntre rnduri de 50-60 cm, iar adncimea de sem\nat de 1,5-2 cm. La sem\natul de la `nceputul toamnei: 50-60 cm `ntre rnduri, cu 200-250 s.g./m2; 4-5 kg/ha s\mn]\;

25 cm `ntre rnduri , cu 500 s.g./m2; 10-12 kg/ha. Adncimea de sem\nat de 2-2,5 cm. ~n cazul utiliz\rii de s\mn]\ drajat\ : 50-60 cm `ntre rnduri, 20-50 s.g./m2 20-25 cm `ntre rnduri, 80-100 s.g./m2 Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura pentru furaj. ~n combaterea buruienilor, pe lng\ folosirea erbicidelor, la sem\natul `n

rnduri rare se recomand\ efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. Prima pra[il\ mecanic\ se face la adncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de rndurile de plante, cnd lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2 l\stari. La pra[ila a 2-a, ce se face cnd lucerna are 30-35 cm `n\l]ime, se ata[eaz\ cultivatorului aripioare, care realizeaz\ o acoperire a bazei plantelor cu sol, diminund procesul de l\st\rire. Irigarea - pentru r\s\rire `n cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350 m3/ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de `mbobocire, `n anii f. seceto[i (1 udare cu 300-350 m3/ha). Pentru ob]inerea de s\mn]\ se folosesc lucernierele din anii 1-3, `n func]ie Coasa de la care se realizeaz\ s\mn]a - `n func]ie de condi]iile climatice de tehnologia aplicat\. [i tehnologie, `nct perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\ cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. Pentru zonele mai secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se ~n anii cu prim\veri bogate `n precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei recomand\ ob]inerea de s\mn]\ la coasa I. I pentru furaj la `nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mn]\ la coasa a II-a, dar produc]iile vor fi <. Recoltarea pentru s\mn]\ se face cnd 75-80% din p\st\i s-au `ntr-o singur\ faz\: se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone, `n doz\ `n dou\ faze: se face `nti cosirea plantelor cu vindroverul, iar dup\ 3-4 zile Produc]iile de s\mn]\ pot fi de 200-400 kg/ha la tehnologia clasic\ [i brunificat; `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. de 3,5-4,5 l/ha, cu 4-5 zile `nainte de recoltare. `nsorite se treier\ cu combina echipat\ corespunz\tor. 700-1000 kg/ha la tehnologia intensiv\, terenuri irigate.

Trifoiul ro[u - Trifolium pratense L


Importan]\ Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de mas\ verde, Recoltat la `nflorire, fnul de trifoi con]ine circa 14,5% PB, 20,4% CB, 22Digestibilitatea substan]elor organice are valori ridicate att `n masa verde Valoarea nutritiv\ a 1 kg de trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de importan]\ `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. Ac]iunea de refacere a ~n stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare. ~nsu[iri morfologice Trifoiul ro[u este o plant\ peren\, cu r\d\cina pivotant\, care `n anul I se

fn, f\in\ de fn sau nutre] `nsilozat. 26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i `nsemnate de vitamine (B, C, D, E etc.). (>70%) ct [i fn (60%). 0,62 UN la fn [i 0,18 UN la masa verde. structurii solului este mai mare dect la lucern\ [i sparcet\.

dezvolt\ `n stratul de 20-30 cm, iar `n urm\torii ani poate ajunge la 175 cm adncime. 8% . simbioza cu bacteria Rhizobium trifolii, care este mai pu]in preten]ioas\ O activitate intens\ a bacteriilor: pe soluri bine aprovizionate cu fosfor, fa]\ de condi]iile de mediu, fiind activ\ [i la pH <6,0; potasiu, calciu, microelemente (bor, molibden, mangan etc.) [i ap\, iar temperaturile de minim 10-120C. Tulpinile, (l\starii aerieni), `nalte de 70-80 cm, sunt fistuloase, ramificate, Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole ovate , obovate sau eliptice, ce Florile sunt sesile, ro[ii-purpurii, grupate `n capitule globuloase sau ovate. erecte [i bogat foliate (indicele foliar este de 4-5/m2). prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\ albicioas\ `n forma literei V. Fructul este o p\staie ovat\, mic\, monosperm\, dehiscent\. Semin]ele sunt ovatasimetrice, brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei, cu dimensiunile 1,62,3/1,2-1,8/1,0-1,2 mm, iar MMB de circa 1,6-2,0 g. Sistematic\ [i soiuri Cea mai mare parte din masa de r\d\cini se g\se[te `n stratul 0-10 cm (6873%), `n timp ce `n stratul 10-20 cm numai 19-20%, `n cel de 20-30 cm, doar 7-

Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul Trifolieae, genul

Trifolium, care cuprinde 250 de specii, din care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre. Specia Trifolium pratense L. cuprinde mai multe variet\]i [i forme ce Trifolium pratense ssp. eupratense are trei variet\]i: - var. sativum Afzelius, ce include cele mai multe tipuri de trifoi ro[u apar]in la dou\ subspecii: ssp. eupratense [i ssp. frigidum.

cultivate [i care, `n func]ie de precocitate, sunt grupate `n dou\ forme de baz\; forma precox (sin. hispanicum) (trifoi ro[u precoce), care rezist\ `n cultur\ 2-3 ani, produce 2-3 coase pe an, are tulpini sub]iri, ritm de dezvoltare rapid, `nfloresc `n anul I > 90% din plante [i forma serotinum (trifoi ro[u tardiv), cu o perenitate de 3-4 ani sau mai mult, dar cu ritm de dezvoltare lent, propor]ia plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o coas\ pe an). - var americanum (sin. Trifolium expansum), (trifoiul ro[u american), ce a fost adus\ `n Europa din America de Nord la sfr[itul sec. XIX, are tulpini mai rigide, p\roase, cu foliole mari, lanceolate sau ovat-eliptice. - var. spontaneum (trifoiul ro[u s\lbatic), r\spndit\ spontan pe trifoiul Trifolium pratense ssp. frigidum are dou\ variet\]i: var. nivale [i var. ]\rii noastre, cuprinde 10 forme; frigidiforme, cuprinznd genotipuri cu tulpini scunde, ascendente, bine adaptate la condi]iile din etajul alpin. `n cultur\: popula]ii locale (de Transilvania, de Suceava) [i soiuri autohtone sau importate: Select, Napoca Tetra, Apollo Tetra, Dacia Tetra, Roxana; Maro (D), Triel (F) [i Verdi (F). Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Trifoiul ro[u este mai preten]ios dect lucerna fa]\ de clim\, dar mai pu]in Este o plant\ de climat umed [i r\coros. temp. minim\ de germinare este de 10C, iar cea optim\ `ntre 20-300C; pn\

exigent fa]\ de sol.

la `nceputul `nfloritului sunt necesare 800-9000C, iar pn\ la maturarea semin]elor 1200-14000C. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat protector de z\pad\. Recolt\rile trzii de toamn\ [i producerea de s\mn]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger.

Cre[terea vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul

15-270C, iar la peste 320C se reduce mult dezvoltarea sistemului radicular [i a rozetei de frunze. Se pot realiza produc]ii normale [i la 32-350C, dac\ umiditatea `n stratul Trifoiul ro[u, de[i nu este un mare consumator de ap\, este foarte biologic activ este > 60% . preten]ios la regimul hidric, dnd rezultate bune `n zonele cu precipita]ii de peste 600 mm. Perioada critic\ pentru ap\ este la `mbobocire. Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul biologic activ al Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea sistemului Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Cre[terea intensit\]ii luminii La `nceputul vegeta]iei suport\ umbrirea, fiind posibil sem\natul sub form\ prefer\ soluri mijlocii, profunde, permeabile, bogate `n humus [i calciu, cu

solului, dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\. radicular pn\ la 90% [i < produc]iei cu pn\ la 80%. corelat\ cu temperaturi moderate determin\ sporirea biomasei aeriene [i subterane. de cultur\ ascuns\. pH peste 6,0. Aceste condi]ii pot fi `ntlnite pe soluri brune de p\dure, cenu[ii [i pe podzoluri secundare. Rezultate bune se ob]in [i pe cernoziomuri, cnd se asigur\ un regim hidric corespunz\tor. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase, cele cu pH peste 7,5 [i cele Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se `ntlnesc `n puternic acide. regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Olteniei, Munteniei [i Moldovei, Podi[ul Transilvaniei, Maramure[, N-E [i N-V ]\rii [i `n Banat. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care elibereaz\ terenul

devreme [i-l las\ curat de buruieni. Sunt preferate pr\[itoarele fertilizate organic, culturile furajere anuale, cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Nu se recomand\ pr\[itoarele trzii, cele tratate cu erbicide triazinice, leguminoasele perene, precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai pu]in de 3-4 ani, datorit\ fenomenului de ,,oboseal\ a solului. Dup\ trifoi - culturile exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie, cum ar fi: porumbul siloz, hibrizii de porumb semitimpurii pentru

boabe, cartoful timpuriu, plantele furajere anuale. ~n condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi, soiuri tardive de cartof, sfecl\ sau in. Fertilizarea [i amendamentarea. Pentru realizarea produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive. La o produc]ie de 8 t/ha fn, trifoiul extrage din sol circa 220-250 kg N, 80 kg fosfor, 170 kg potasiu [i 210 kg calciu. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N, pe solurile cu un con]inut `n humus La culturile `n amestec cu graminee perene, cnd trifoiul particip\ cu < Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie de < 1,5%. 50% doza de azot poate cre[te la N100-120. aprovizionarea solului cu acest element, con]inutul optim pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a datelor de cartare agrochimic\, dozele orientative de fosfor sunt de 90-100 kg/ha, aplicate o dat\ la doi ani. ~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide, cnd con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Se recomand\ aplicarea anual\ a 6080 kg/ha K2O. Gunoiul de grajd - pe solurile acide, slab permeabile, `n doz\ de 30-40 t/ha. ~n timpul vegeta]iei, gunoiul bine fermentat se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii, `n doze anuale de 15-20 t/ha. Pe solurile acide, cu pH <5,8-6,0 se recomand\ administrarea de Lucr\rile solului - s\ asigure o bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care amendamente calcaroase, `n doze de 5-6 t/ha, o dat\ la 6-7 ani. favorizeaz\ o r\s\rire uniform\ [i rapid\. ~n general, trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\ protectoare, iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\ satisfac\ exigen]ele ambelor culturi. Cnd sem\natul se face f\r\ plant\ protectoare, lucr\rile solului sunt S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a de trifoi trebuie s\ fie descuscutat\, Epoca de sem\nat - prim\vara devreme, cnd utilajele agricole pot intra La cultivarea cu plant\ protectoare de prim\var\ sem\natul se face dup\ asem\n\toare cu cele de la lucern\. s\n\toas\, cu P [i G ridicate. pe teren. amestecarea semin]elor de la cele dou\ culturi sau se seam\n\ `nti planta protectoare [i apoi perpendicular pe rndurile acesteia trifoiul ro[u.

Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\, prim\vara devreme se

gr\peaz\ cultura, se seam\n\ trifoiul, apoi se t\v\luge[te. Norma de s\mn]\ la planta protectoare < 20-30%. ~n zonele colinare umede sau `n regim irigat, trifoiul se poate sem\na [i la Cantitatea de s\mn]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20 kg/ha, asigurnd Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm `ntre sfr[itul verii - `nceputul toamnei (20.08-5.09). o desime de 900-1000 s.g./m2 [i o suprafa]\ de nutri]ie de 10-16 cm2/plant\. rnduri [i la adncimea de 1,5-2 cm pe solurile mai grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\. livezi). Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\, dar cu multe particularit\]i pentru combaterea buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare. Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\ - erbicidele se aplic\ `nainte de r\s\rirea trifoiului, folosind doze < 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\ ct mai mic\ (max. 200 l/ha); eficiente: Icedin sau Oltisan. la `mburuienare puternic\ - erbicidul Basagran (2-2,5 l/ha), `n faza optim\ Cnd planta protectoare este o cereal\ de prim\var\ combaterea pentru planta protectoare, fiind bine tolerat de trifoi. buruienilor se poate face prin aplicarea Basagranului (2-2,5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. Dac\ se vor folosi erbicidele Icedin sau Oltisan se impune sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mn]area cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\ protectoare de toamn\. Cnd trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu, combaterea buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\; se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot, `n doz\ de 0,6-0,7 l/ha, aplicat la 2-3 s\pt\mni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii de exploatare, erbicidul Pivot (0,8-1 l/ha) are o eficien]\ deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate, inclusiv [tevie (Rumex sp.), aplicat la 20-25 zile dup\ desprim\v\rare cnd buruienile sunt `n faza de rozet\, iar trifoiul are 5-6 cm `n\l]ime. Combaterea sp. din g. Cuscuta se face ca la lucern\. Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau complexe cu graminee perene (timoftic\, golom\], raigras hibrid, raigras aristat [i p\iu[ de

Combaterea bolilor - arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson),

f\inarea (Erysiphe martii Lv.), p\tarea brun\ a frunzelor (Pseudopeziza trifolii Fuck.), mana (Peronospora trifoliorum de Bary.), antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn.) [i rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lv.), care pot provoca pierderi, de>50% din produc]ia de fn se combat prin metodele agroculturale [i cele chimice recomandate la cultura lucernei. ~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de d\un\tori dect la lucern\, mai des `ntlni]i fiind g\rg\ri]ele florilor de trifoi (Apion apricans Hbst., A. aestivum Germ.). ~n acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a 2 tratamente, primul la `mbobocire, iar al doilea la sfr[itul `nfloritului, cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE (300 ml/ha). Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an, maximul fiind `n lunile iunie-august, cnd consum\ 4-5 mm/zi. Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s.u. sau 100 kg m.v. ~n culturile sem\nate la sfr[itul verii se aplic\ o udare de r\s\rire de 300350 m3/ha. ~n toamnele secetoase se impune ca dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m3/ha. ~n timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 10-12 zile `n lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie, `n afara perioadelor ploioase, cu norme de 600-650 m3/ha pe cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m3/ha pe celelalte tipuri de soluri. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. La trifoiul sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire, la toate coasele, iar `n anii um\tori, la mijlocul fazei de `nflorire. De obicei se realizeaz\ 2 coase [i 1 otav\. trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a epocii de recoltare la trifoiul cultivat cu plant\ protectoare, recoltarea `n anul I se face o dect lucerna deoarece `mb\trnirea plantelor este mai lent\. singur\ dat\, cu 4-5 s\pt\mni `nainte de `ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub form\ de fn sau furaj `nsilozat. Preg\tirea fnului se face ca la lucern\, iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.

trifoiul se `nsilozeaz\ mai u[or dect lucerna, datorit\ con]inutului mai

ridicat al plantelor de trifoi `n zaharuri solubile (10-11%, fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a puterii tampon mai reduse. se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile, pn\ ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 35-40%, apoi se toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute; se indic\ utilizarea preparatului Lactosil (0,2%), ca [i la lucern\. Produc]ia. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-10 t/ha s.u. (3050 t/ha mas\ verde). Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mn]\ particularit\]i: cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura pentru furaj, l\st\rirea este mai redus\ dect la lucern\, plantele sunt mai rezistente la c\dere, polenizarea poate fi f\cut\ `n propor]ie mai mare dect la lucern\ de c\tre albina domestic\ (deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\), iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este egal cu cel de la prima coas\. Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mn]\ se impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de s\mn]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru furaj. zonele colinare cu veri relativ secetoase, unde cerin]ele termice [i hidrice sunt satisf\cute: Transilvania, centrul [i nordul Moldovei, nordul Cmpiei Romne. Condi]ii favorabile se `ntlensc [i pe solurile fertile din Cmpia Dun\rii, Dobrogea, sudul Moldovei [i Cmpia Banatului, `n condi]ii de irigare. Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj, cu condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\. Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul solului `n fosfor dect lucerna. Rezultate bune se ob]in cnd con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol, iar cel de potasiu de 16-18 mg/100 g sol. se recomand\ 50-80 kg/ha P2O5 [i 50-80 kg/ha K2O, pe solurile acide. Nu se recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor de

trifoi. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare, pe solurile acide, nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mn]\. ~n acest caz se reduce doza de fosfor cu 3040% [i cea de potasiu cu 70-100%. pe solurile acide (pH <5,8) se recomand\ aplicarea amendamentelor, o dat\ la 6-8 ani, `n doz\ de 5-6 t/ha CaCO3.

Lucr\rile solului sunt ca la cultura pentru furaj. ~n tehnologia clasic\, sem\natul se face prim\vara devreme cnd terenul ~n tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n zonele

permite intrarea utilajelor agricole. colinare umede [i `ntre 25 august - 10 septembrie pe terenurile irigate din sudul ]\rii, `nct de la sem\nat pn\ la venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-10000C. Sem\natul se face de regul\ la 50-60 cm `ntre rnduri, f\r\ plant\ protectoare, cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre rnduri, folosind 10-12 kg/ha s\mn]\. Lucrarea se face cu sem\n\torile universale SUP21, SUP-29 sau SPC-6, SPC-8, folosind discuri cu orificii de 0,8 mm. Adncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1,5-2 cm cnd sem\natul se face prim\vara [i de 2-2,5 cm cnd se `ns\mn]eaz\ la sfr[itul verii-`nceputul toamnei. ~n acest caz se impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat. Combaterea buruienilor: prin folosirea erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), `ncorporate `n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ, sau alte erbicide antigramineice. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu erbicidul Pivot (0,6-0,8 l/ha), aplicat `n faza de r\s\rire a buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2,5 kg/ha), aplicat `n faza de rozet\ a buruienilor. La culturile sem\nate `n rnduri rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice, prima cnd plantele de trifoi au 10-15 cm, apoi la intervale de 12-15 zile. Combaterea d\un\torilor, `n special a g\rg\ri]ei florilor (Apion apricans) se face prin 2 tratamente cu Lindatox 1,5 (25 kg/ha), Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE - 350 ml/ha), primul la `mbobocire, iar al doilea dup\ 10-12 zile. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se impune pe terenurile din sudul ]\rii, sudul Moldovei, Dobrogea [i Cmpia de Vest. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350 m3/ha, apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor, o udare cu 400-450 m3/ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m3/ha. recoltarea - ~n zonele colinare cu veri secetoase se face la coasa I, ca [i `n cazul loturilor semincere de pe terenurile irigate din sudul ]\rii. ~n zonele colinare mai umede recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa a II-a, prima coas\ recoltndu-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii.

Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n cultur\ 1-2 ani,

recoltarea realizndu-se la coasa I sau a II-a `n func]ie de condi]iile climatice. Recoltarea se poate face `n dou\ faze sau printr-o singur\ trecere. ~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul cnd 80-85% din capitule s-au brunificat, apoi dup\ 3-4 zile se treier\ cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. ~n cel de-al doilea caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha) cnd 80% din capitule au culoarea brun\, apoi dup\ 5-6 zile se face recoltarea direct din lan. ~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mn]\.

Sparceta - Onobrychis viciifolia


Importan]\ Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\ de fn, mas\ ~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai bune dect Valoarea nutritiv\ - 100 kg m.v = 17 UN sau 100 kg fn = 60 UN.

verde sau nutre] murat. lucerna. Sparceta este bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n fn) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P) [i vitamine. ~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii; Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata perioadei de Valorific\ bine terenurile erodate, uscate, unde alte plante nu dau rezultate

`nflorire de circa 23-27 zile, realizndu-se pn\ la 300 kg/ha miere. satisf\c\toare, sparceta nu intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\ unde acestea nu reu[esc. Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\ ac]iune amelioratoare ~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\: - Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o coas\), r\spndit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\ p\[unatul intensiv, pretndu-se mai ales la folosirea prin cosit; asupra solului prin cantit\]ile mari de r\d\cini (cca 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.

- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase sau gigant),

ot\ve[te rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\ (cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de mediu. Sparceta este mai precoce dect lucerna cu circa 10 zile, ceea ce ~n condi]ii favorabile de cultur\ la coasa a II-a se poate realiza 30-35% Sistematic\ [i soiuri Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului Onobrychis, din care `n reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier. din recolta primei cosiri.

]ara noastr\ se `ntlnesc doar cinci: Onobrychis viciifolia, O. alba, O. arenaria, O. gracilis [i O. transilvanica. Cele mai r\spndite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o coas\), care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase). Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei. Temperatura

minim\ de germinare este de 2-30C, iar cea optim\ pentru cre[tere [i dezvoltare, de 20-250C. Sparceta de o coas\ are o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii dup\ `nr\d\cinare sparceta este foarte rezistente la secet\, putndu-se Sparceta nu suport\ excesul de umiditate. Pentru sparcet\, cele mai indicate soluri sunt cele permeabile, drenate [i nefavorabili din timpul iernii. cultiva [i `n zone cu 400-500 mm precipita]ii anuale.

bogate `n calciu, `ns\ se ob]in rezultate bune [i pe solurile nisipoase, pe cele erodate, cu strat arabil sub]ire, de pe coline [i coaste aride. Se consider\ c\ un con]inut de 0,5-0,7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei. Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie alcalin\ pn\ la pH = 8,5, dar nu dau rezultate bune pe solurile acide, impermeabile, umede [i reci, cu apa freatic\ aproape de suprafa]a solului. Zonele de cultur\: ca la lucern\, dar ocup\ terenurile mai s\race, versan]ii Tehnologia de cultivare pentru furaj supu[i eroziunii, unde lucerna d\ rezultate mai slabe.

Rota]ia. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n primele faze de

vegeta]ie, sparceta prefer\ ca premerg\toare plante care las\ terenul curat de buruieni. sparceta este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor, `ntruct Nu se recomand\ revenirea pe aceea[i sol\, dect dup\ 6-7 ani. Fertilizarea - r\spunde cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze Lucr\rile solului. Ca `n tehnologia de cultivare a lucernei, `ns\ pe l\st\re[te dup\ des]elenire.

moderate de azot [i fosfor (N30-60 P30-60). terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri. S\mn]a [i sem\natul. La sparcet\ se folose[te ca material de sem\nat fructul, care este o p\staie monosperm\, indehiscent\. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum 85% [i puritatea de peste 95%, la materialul corespunz\tor clasei I de calitate. Fa]\ de alte specii s\mn]a de sparcet\ pierde u[or facultatea germinativ\. ~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara devreme [i mai rar Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n func]ie de condi]iile Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele secetoase se recomand\ cultivarea Sem\natul se face cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm `ntre rnduri [i la sfr[itul verii-`nceputul toamnei. sta]ionale. f\r\ plant\ protectoare. la 3-4 cm adncime pe solurile mai grele [i 4-6 cm pe cele u[oare [i mijlocii, folosind 70-90 kg/ha p\st\i, pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g./m2. Lucr\rile de `ngrijire. Imediat dup\ sem\nat, `n anii seceto[i, se Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Cnd se cultiv\ cu plant\ protectoare, se impune ca aceasta s\ fie recoltat\ recomand\ efectuarea t\v\lugitului, cu t\v\lugi inelari.

la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm, pentru a nu stnjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\. ~ncepnd cu anul doi de cultur\, se recomand\ gr\parea culturii de sparcet\ Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sparceta se folose[te `n condi]ii `n fiecare prim\var\. economice 3-5 ani.

Epoca optim\ de recoltare pentru fn este `ntre mijlocul fazei de ~ntrzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a calit\]ii; Metodele de preg\tire a fnului sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\. Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Se poate folosi prin

`mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante).

p\[unat, `ncepnd din anul II de vegeta]ie, cnd plantele au 15-20 cm `n\l]ime, dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla, la o `nc\rcare optim\ cu animale. Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\, la sparcet\ se ob]in 25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s.u.) [i chiar mai mult la sparceta de dou\ coase. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mn]\ `nfiin]area semincerilor de sparcet\ - ca la lucern\. Sem\natul se face prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare la distan]a

de 50-60 cm `ntre rnduri, cu 20-25 kg/ha, pentru a asigura o desime de 75-100 s.g./m2. P2O5. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\. Polenizarea suplimentar\ - prin amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar, Recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa I, `ncepnd din anul II de Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu 60-70 kg/ha

`n apropierea loturilor semincere. cultur\, cu coasa sau cositoarea, cnd 50-60% din p\st\i au culoarea brun\deschis, sau direct cu combina din lan, cnd 70% din p\st\i au aceast\ culoare. Pentru a evita pierderile prin scuturare, se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ noaptea sau diminea]a [i seara. Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha, `n culturile speciale

Ghizdeiul - Lotus corniculatus L.


Importan]\ Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde, fn sau semifn, mai ales `n

amestec cu graminee, fiind un component important `n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare .

Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare nutritiv\

ridicat\, dar mai sc\zut\ dect la lucern\, trifoi [i sparcet\. Con]ine circa 11-14% PB, 22-31% celuloz\ brut\, `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca [i Mg. ~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate datorit\ gustului Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat, se reface cu mare u[urin]\ [i nu am\rui (imprimat de un glicozid) . produce meteoriza]ii la animale. -Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei mari de r\d\cini pe care o formeaz\, ghizdeiul se remarc\ printr-o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii. . ~nsu[iri morfologice ~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet, `ns\ sem\nat f\r\

plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\. ~n anii urm\tori porne[te devreme `n vegeta]ie, avnd o energie de regenerare destul de ridicat\ (2-3 coase/an). ~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul, ghizdeiul prezint\ unele particularit\]i: - este rezistent la ger, secet\ [i la excesul de umiditate; - are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\; - att `n fne]e, ct [i `n p\[uni, se auto`ns\mn]eaz\, men]inndu-se timp - l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in; - se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\, prin fragmente de r\d\cini; - nu produce meteoriza]ii la animale; - este r\spndit `n condi]ii foarte variate, privind umiditatea, pH-ul [i fertilitatea solului; - tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului. Sistematic\ [i soiuri Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care prezint\ importan]a mai

`ndelungat `n cultur\;

mare: Lotus corniculatus - ghizdeiul comun, Lotus tenuis - ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus, `ntlnit\ mai des `n paji[tile umede. ~n cultur\ este r\spndit\ specia Lotus corniculatus subsp. eucorniculatus, care prezint\ mai multe variet\]i: alpestre, ciliatus, hirsuta, major, silvaticus [i vulgaris.

Nico.

Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone: Alina, Livada [i Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\; temperatura minim\ de germinare este de 1-20C, iar plantele pot rezista Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea temporar\ cu ap\ Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5,4-7,2, dar [i pe cele Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de bine pe soluri cu

pn\ la -250C, chiar f\r\ strat protector de z\pad\. (circa 30 zile). acide sau erodate, s\race [i chiar slab salinizate. pH<5, f\r\ aplicarea de amendamente, datorit\ toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti fa]\ de condi]iile de aciditate. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj Rota]ia. Ghizdeiul, `n cultur\ pur\ sau `n amestec, se cultiv\ dup\ plante

care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele, cerealele de toamn\ bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Ghizdeiul este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor. Fertilizarea - sistemul de fertilizare este asem\n\tor cu cel de la trifoiul Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u, S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ fie liber\ de cuscut\, cu Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme, cu sau f\r\ plant\ ro[u, `ns\ reac]ia la fertilizarea cu P [i K este <. acordndu-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ. puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%. protectoare, `n rnduri la distan]a de 12,5-15 cm, la adncimea de 1,5-2 cm, cu sem\n\tori universale. Norma de sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. ~n condi]ii de irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul verii, sem\natul se poate face [i la sfr[itul verii. ~n regiunile s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\ protectoare. Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul ro[u, lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\ `n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Cnd ghizdeiul se seam\n\ cu plant\ protectoare, aceasta trebuie recoltat\ ceva mai devreme dect `n mod

normal pentru a permite consolidarea ghizdeiului, realizndu-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei. F\r\ plant\ protectoare, ghizdeiul `n primul an se recolteaz\ o singur\ dat\, ~n anii urm\tori de la ghizdei, se pot realiza 2 coase [i o otav\. recoltarea pentru fn se face `n intervalul `nceputul `nfloririi [i pentru mas\ verde se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de Ghizdeiul, mai ales `n amestec cu graminee, se poate folosi [i prin p\[unat, se recomand\ ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel trziu la sfr[itul lunii la `nflorirea deplin\.

`nflorirea deplin\ a plantelor. `nflorire, cnd consumabilitatea este mai ridicat\. `ncepnd cu a II, cnd plantele sunt de 15-20 cm. de la sol. septembrie pentru a favoriza acumularea substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini; ghizdeiul `[i `ntrerupe cre[terea ceva mai devreme. Preg\tirea fnului se face ca la lucern\ [i trifoi. Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase, ob]inndu-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fn. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mn]\ Se cultiv\ `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de silvostep\ [i Se pot folosi pentru s\mn]\ fie loturi din culturile obi[nuite pentru

nemoral\. furaj, care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot semincer, fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. se recomand\ terenuri plane, bine drenate [i curate de buruieni. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60 kg/ha P. ~n anii Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate la cultura Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare, `n

urm\tori nu se mai administreaz\ `ngr\[\minte. trifoiului ro[u, rnduri obi[nuite (12,5-15 cm), cu 14-16 kg/ha s\mn]\ sau `n rnduri distan]ate, la 25 cm sau 50-60 cm `ntre rnduri, cu 7-8 kg/ha, respectiv 5-6 kg/ha s\mn]\, la adncimea de 1,5-2,5 cm. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca la cultura trifoiului.

Pentru producerea de s\mn]\ se folose[te coasa a doua, `ncepnd din Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase, `n dou\ faze

anul doi de vegeta]ie. sau `ntr-o singur\ faz\, cnd 60% din p\st\i au culoarea brun\, respectiv 80% din acestea, situa]ie `n care se impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha). Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi. Produc]iile de semin]e sunt de 200 - 400 kg/ha.

TEME : 1. Preciza]i lucr\rile de `ngrijire de la lucern\ `n anul I. 2. Care este epoca de recoltare [i modul de conservare al lucernei ? 3. Ce deosebiri exist\ `ntre tehnologia de cultivare pentru furaj a trifoiului ro[u [i cea a lucernei ?

R|D|CINOASE FURAJERE
Culturi: sfecla furajer\, morcovul, gulia furajer\ [i napii de miri[te.

MODULUL 10

Sfecla furajer\ - Beta vulgaris L. ssp. crassa D.B.


Importan]\ productivitate ridicat\; calitate f. bun\ a furajului. ~n hrana animalelor: r\d\cinile tuberizate [i frunzele `n stare proasp\t\ Corpul tuberizat un valoros furaj suculent, cu 8-14% s.u., bogat `n 1 kg s.u. = 1 UN. ~nsu[iri morfologice Sfecla furajer\ plant\ bienal\ din familia Chenopodiaceae; Frunzele sunt mari, lucioase pe fa]a superioar\, dispuse `n rozet\ pe colet [i

sau `nsilozate sub form\ tocat\ [i amestecate cu alte plante furajere. hidra]i de carbon;

reprezint\ aproximativ 20-25% din corpul tuberizat.

umede.

Florile sunt sesile, inserate `n jum\tatea superioar\ a ramifica]iilor Sistematic\ [i soiuri soiuri plurigerme: Eckdogelb [i Polifurajer 2 soiuri monogerme: Abondo, Dimonogal, Jamon, Monro [i Vermon. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Sfecla furajer\ plant\ de climat temperat, cu veri calde, suficient de Temperatura minim\ de germinare = 5-70C. Plantele sunt sensibile la

l\starilor; fructul este nucul\; mai multe nucule formeaz\ glomerulul.

brumele [i `nghe]urile timpurii din toamn\, `ns\ [i la temperaturile ridicate din timpul verii, asociate cu o insuficient\ aprovizionare cu ap\. este mai preten]ioas\ fa]\ de umiditate dect sfecla pentru zah\r [i mai Se cultiv\ `n zonele cu peste 550 mm precipita]ii anual, pn\ la 1000-1200 este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de sol dect sfecla pentru zah\r, reu[ind modest\ fa]\ de lumin\. m altitudine. pe soluri u[oare pn\ la grele, slab s\r\turate sau slab acide. Cele mai bune soluri sunt cernoziomurile, solurile brun-ro[cate, brune argiloiluviale [i cele aluvionare. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Premerg\toarele cele mai bune pentru sfecla furajer\ sunt:

cartoful, inul, cerealele p\ioase, plantele anuale [i perene furajere [i leguminoasele. Dup\ lucern\, sfecla furajer\ se va cultiva `n anul al doilea sau al treilea de la des]elenire. nu suport\ monocultura din cauza apari]iei unor boli specifice [i a atacului de d\un\tori, `ns\ poate reveni pe acela[i teren dup\ 4 ani dac\ solul nu a fost infestat cu nematozi [i dup\ 6-8 ani `n cazul infest\rii. Nu sunt bune premerg\toare pentru sfecla furajer\ culturile de porumb boabe [i `n special porumbul tratat cu erbicide triazinice, iarba de Sudan, sorgul, care p\r\sesc terenul toamna trziu [i las\ solul s\rac `n ap\; rapi]a, mu[tarul [i ov\zul, datorit\ pericolului infest\rii solului cu nematozi. Dup\ sfecl\ se cultiv\, cu bune rezultate, cereale [i leguminoase de prim\var\, culturi perene, sorg [.a.

Fertilizarea. ~n compara]ie cu sfecla pentru zah\r, cea furajer\ necesit\ Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de aprovizionarea solului cu aceste

cantit\]i mai mari de `ngr\[\minte organice [i `ngr\[\minte cu azot elemente; optim peste 7-8 mg P2O5 mobil/100 g sol [i peste 14-16 mg K2O mobil/100 g sol. Se recomand\ 80-120 (200) kg/ha N, 50-70 kg/ha fosfor [i 40-60 kg/ha gunoi de grajd `n doze de 30-40 t/ha `n cultur\ neirigat\ [i 40-60(80) t/ha potasiu, acesta pe solurile podzolice amendamentate. `n cultur\ irigat\, administrate toamna sub ar\tur\ `mpreun\ cu `ngr\[\mintele cu fosfor [i eventual cu potasiu. Dozele mari de `ngr\[\minte cu azot m\resc con]inutul de nitra]i din furaj (pn\ la 1100 mg/100 g s.u. la fertilizarea cu N300), dar nu prezint\ toxicitate pentru rumeg\toare, datorit\ con]inutului `n zah\r; Lucr\rile solului. Ar\tura la 25-30 cm adncime, imediat dup\ eliberarea terenului de planta Prim\vara, preg\tirea patului germinativ se face cu combinatorul sau S\mn]a [i sem\natul. s\mn]a plurigerm\ [i monogerm\ genetic, [lefuit\ `n cazul soiurilor ~nainte de sem\nat semin]ele se trateaz\ cu Heptaclor (1,25 g/kg s\mn]\),

premerg\toare, fiind urmat\ de nivelarea terenului. grape cu col]i, evitndu-se lucrarea cu grapa cu discuri;

plurigerme [i ne[lefuit\ la soiurile monogerme. Tiradin sau Criptodin (0,8 g/kg s\mn]\), pentru prevenirea putrezirii plantelor [i `mpotriva atacului d\un\torilor. u[oare. se seam\n\ cnd temperatura solului la 2-5 cm adncime a ajuns la 7-8oC. desimea de 80.000 plante/ha pentru culturile neirigate [i de 100.000 Sem\natul se face la distan]a de 45-50 cm `ntre rnduri, iar pe urma ro]ilor Distan]a `ntre glomerule pe rnd va fi de 10 cm pe solurile bine preg\tite Norma de s\mn]\ plurigerm\, segmentat\ [i [lefuit\ este de 9-12 kg/ha, adncimea de 2-3 cm pe solurile mai grele [i reci [i 3-4 cm pe solurile mai

plante/ha `n condi]ii irigate. tractorului la 60-70 cm sau echidistant la 50-60 cm . [i de 5-8 cm pe solurile mai slab preg\tite. iar de s\mn]\ monogerm\ genetic, 4-6 kg/ha.

s\mn]a monogerm\ genetic sau mecanic se va sem\na mai la suprafa]\, Sem\natul: cu SPC, prev\zute cu limitatoare de adncime. Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugitul; dup\10-12 zile, dac\ s-a format crust\ la suprafa]a solului sau au ap\rut

avnd o putere de str\batere mai redus\.

buruieni, se face pra[ila oarb\, cu cultivatorul echipat cu discuri de protec]ie a rndurilor [i cu]ite tip s\geat\, cnd planta indicatoare (rapi]\, mu[tar, salat\ etc.) a marcat rndurile. r\ritul la distan]a de 20-25 cm `ntre plante pe rnd se face cnd plantele combaterea buruienilor 2-4 pra[ile: a doua se efectueaz\ imediat dup\ au 2-3 frunze, `n cazul soiurilor plurigerme. lucrarea de r\rit [i apoi `nc\ 1-2 pra[ile, `n func]ie de gradul de `mburuienare a culturii; [i cu erbicidele Ro-Neet, Venzar, Betanal, Dual. Erbicidul Ro-Neet ac]ioneaz\ asupra unor buruieni monocotiledonate, iar Venzarul asupra dicotiledonatelor, aplicndu-se cantit\]ile de 6-8 kg/ha + 1,0-2,0 kg/ha. combaterea d\un\torilor [i bolilor care pot reduce considerabil produc]ia. Bolile ( rizomania, putregaiul inimii [i cercosporioza) produc pagube `nsemnate [i pot fi comb\tute prin tratare cu fungicide la sem\nat [i `n timpul vegeta]iei. D\un\torii (puricii [i r\]i[oara) pot distruge sfecla furajer\ `n primele irigarea: o udare de r\s\rire cu o norm\ de 150-200 m3/ha ap\. ~n timpul faze de vegeta]ie [i se combat cu insecticide granulate. perioadei de vegeta]ie: 5-6 ud\ri, cu norma de udare de 500-600 m3/ha ap\. ~n regiunile cu precipita]ii mai mari, 3-4 ud\ri, cu norme de 400-500 m3/ha ap\. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. ~n cadrul conveierului verde sfecla furajer\ se recolteaz\ e[alonat, ]innduPentru conservare `n timpul iernii, se recolteaz\ la maturitatea fiziologic\,

se seama de m\rimea corpului tuberizat [i de produc]ie. cnd frunzele `ncep s\ se `ng\lbeneasc\, `naintea `nghe]urilor de toamn\, pe vreme frumoas\, pentru ca p\mntul s\ se scuture de pe r\d\cini. Lucrarea se face manual sau cu dislocatorul. Dup\ scoaterea din sol se Frunzele se pot `nsiloza `n amestec cu paie tocate sau pleav\. Silozurile construite la suprafa]a solului: 1,5-3 m l\]ime, 1,5-2 m `n\l]ime rup frunzele [i r\d\cinile se cur\]\ de p\mnt.

[i 20-25 m lungime. Pe mijlocul silozului, `n lungul acestuia, se execut\ un canal

lat de 40-50 cm [i adnc de 30-40 cm, care se acoper\ cu un gr\tar, pe care se a[eaz\ din 2 (4) `n 2 (4) m co[uri de aerisire din [ipci de lemn, tulpini de floarea soarelui etc.. Se acoper\ cu un strat de paie de 50-60 cm, peste care se a[eaz\ un strat de p\mnt de 20-30 cm, coama l\sndu-se descoperit\ pn\ cnd temperatura aerului coboar\ [i ar putea afecta r\d\cinile neacoperite. Silozurile de sfecl\ se pot cl\di [i de-a lungul [irelor de paie Temperatura optim\ de p\strare a sfeclei `n siloz este de 1-3oC. Nu se vor depozita `n siloz r\d\cinile r\nite, t\iate [i muceg\ite, Sfecla se poate p\stra `n silozuri timp de 4-6 luni, iar `n aceast\ perioad\ Produc]ia. ~n cultura neirigat\, produc]ia de r\d\cini este de 100-130 t/ha,

pierderile sunt de circa 15-20%. iar `n cultura irigat\, de circa 170-200 t/ha. Produc]ia de frunze este de peste 1012 t/ha.

Gulia furajer\-Brassica napus L. var. napobrassica


Importan]\ se cultiv\ pe suprafe]e relativ mici; corpul tuberizat reprezint\ un nutre] suculent valoros utilizare `n stare proasp\t\ sau `nsilozate cu alte plante furajere. Con]inutul `n substan]\ uscat\ este de 10-14%, din care extractivele Nutre]ul produs are un grad ridicat de consumabilitate [i digestibilitate, Se cultiv\ `n regiunile mai reci [i umede din etajele forestiere; ~nsu[iri morfologice Gulia furajer\ este plant\ bienale din familia Brassicaceae. ~n primul an de

neazotate au cea mai mare pondere. fiind folosit mai ales `n furajarea vacilor cu lapte.

vegeta]ie formeaz\ corpul tuberizat [i o rozet\ de frunze, iar `n cel de-al doilea an ramuri florifere. Florile sunt grupate `n raceme, fructul este silicv\, iar semin]ele sunt mici, sferice, de culoare brun-`nchis. perioada de vegeta]ie `n primul an este de 90-120 zile ; Sistematic\ [i soiuri Se cultiv\ `n ]ara noastr\ popula]ii locale (Local de Bra[ov, de Covasna, Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol

de Suceava) [i soiurile Oana [i Victoria.

are cerin]e reduse fa]\ de c\ldur\, temperatura minim\ de germinare a

semin]elor este de 2-3oC, iar plantele tinere pot suporta temperaturi sc\zute de -3 - -4oC prim\vara [i toamna pn\ la -8oC. Cerin]ele fa]\ de ap\ sunt mari la gulia furajer\; fa]\ de sol, manifest\ Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Gulia furajer\ este preten]ioas\ fa]\ de planta premerg\toare. cerin]e moderate, favorabile fiind solurile mijlocii, profunde, fertile.

Bune premerg\toare sunt plantele care elibereaz\ terenul mai devreme: culturi furajere anuale, cereale de toamn\, leguminoase pentru boabe ; poate fi cultivat\ `n cultur\ succesiv\ dup\ culturi furajere folosite pentru mas\ verde (secara de furaj, borceagurile cu maz\re [i m\z\riche etc.). Nu suport\ monocultura, revenind pe acela[i teren dup\ 4-6 ani. Fertilizarea. Gunoiul de grajd sub ar\tur\, `n doze de 25-40 t/ha. ~ngr\[\mintele

chimice sunt bine valorificate, sporurile de produc]ie, la o fertilizare medie (N90P60K60) `n zonele mai umede, fiind de circa 55-60%. Pe solurile acide Lucr\rile solului. Ar\tura de toamn\ la adncimea de 20-25 cm, iar prim\vara, patul administrarea de amendamente cu calciu, pentru neutralizarea a cel pu]in 50% din aciditatea hidrolitic\.

germinativ se preg\te[te cu combinatorul sau cu grape cu col]i la adncimea de 5-6 cm. La sem\natul `n cultur\ succesiv\, terenul se preg\te[te printr-o ar\tur\ superficial\, urmat\ de discuiri repetate [i gr\pat sau numai prin discuire [i gr\pare S\mn]a [i sem\natul. Gulia furajer\ [i napul de miri[te se seam\n\ `n cultur\ succesiv\, dup\ plante care elibereaz\ terenul devreme, atunci sem\natul cu sem\n\toarea SPC-6 (8), la adncimea de 2-3 cm, Se seam\n\ la distan]a de 50-60 cm `ntre rnduri sau 45 cm `ntre rnduri [i Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugirea culturii imediat dup\ sem\nat. prim\vara timpuriu, `n prima epoc\. cnd este asigurat\ umiditatea necesar\. folosindu-se 3-4 kg s\mn]\/ha. 60 cm pe urma ro]ilor tractorului;

la 1-2 frunze se execut\ r\ritul, la distan]a de 20-25 cm `ntre plante, Pentru combaterea buruienilor se poate folosi preemergent erbicidul

realizndu-se o desime de 100-110 mii plante/ha. Treflan, `n cantitate de 3-4 kg/ha, `ncorporat `n sol la preg\tirea patului germinativ. ~n perioada de vegeta]ie, buruienile se combat prin erbicidare cu Lasso sau Ramrod, 6-8 kg/ha; se efectueaz\ 1-2 pra[ile mecanice, [i 1-2 manuale; combaterea d\un\torilor, cu Heclotox sau Duplitox, 25-30 kg/ha, Irigarea - o udare de r\s\rire, cu 150 m3 ap\/ha, `n prim\verile secetoase deoarece cultura este atacat\ de puricii de frunze. [i la sem\natul de var\ [i 1-3 ud\ri, cu 500-600 m3 ap\/ha, `n cursul perioadei de vegeta]ie. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. ~n cadrul conveierului verde recoltarea se face e[alonat, din momentul `ng\lbenirii primelor frunze, pn\ la c\derea brumelor. Pentru conservare pe timp de iarn\, r\d\cinile se depoziteaz\ `n silozuri, dup\ ce s-au `ndep\rtat frunzele. Tehnica `nsiloz\rii r\d\cinilor este asem\n\toare ca la sfecla furajer\. Produc]ia. Produc]ia de r\d\cini este de 40-70 t/ha, iar cea de frunze de 48 t/ha. ~n cultur\ succesiv\ se pot realiza produc]ii de peste 35 t/ha

Morcovul furajer - Daucus carota L. ssp. sativus


Importan]\ corpul tuberizat ob]inut `n primul an, reprezint\ un nutre] suculent f. bun ~n medie, morcovul are 12-14% s.u., din care circa 70% sunt extractive Morcovul are un con]inut ridicat `n glucide [i `n vitamine, `n special ~nsu[iri morfologice Morcovul este o plant\ bienal\ din familia Apiaceae, care formeaz\ `n anul

pentru tineret [i reproduc\torii tuturor speciilor de animale. neazotate. provitamina A (100-250 mg caroten/1 kg r\d\cini).

I un corp tuberizat [i o rozet\ de frunze, iar `n cel de al doilea an florile grupate `n umbele compuse, fructul fiind o pseudo-diachen\. Sistematic\ [i soiuri

Se cultiv\ numeroase soiuri autohtone [i str\ine, productive, ca: Banat, Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, `ns\ nu suport\ varia]iile de Este preten]ios fa]\ de ap\, mai ales `n primele faze de cre[tere. Solurile

RB1, RB2, Uria[ alb cu capul verde, Cartel, Napoli, Berlanda etc..

temperatur\. Plantele tinere rezist\ pn\ la -5oC. favorabile pentru cultivarea morcovului sunt cele u[oare sau mijlocii, profunde, fertile, cu reac]ie neutr\. Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. - urmeaz\ dup\ pr\[itoare sau dup\ cereale, `n general dup\ Fertilizarea. Gunoiul de grajd se administreaz\ culturii premerg\toare `n ~ngr\[\mintele minerale se recomand\ `n doze de P30-40 [i N60. Lucr\rile solului. ca la sfecla furajer\. S\mn]a [i sem\natul. Morcovul furajer se seam\n\ prim\vara devreme, Distan]a `ntre rnduri este de 30-40 cm, dar se poate sem\na [i `n benzi, la

plante care las\ terenul curat de buruieni. doz\ de 30-40 t/ha.

`n urgen]a `nti. 45 x 15 x 15 cm. Norma de s\mn]\ este de 3-4 kg/ha. Adncimea de sem\nat este de 1-1,5 cm. Lucr\rile de `ngrijire- pra[ila oarb\; r\ritul plantelor pe rnd, la distan]a pra[ile mecanice [i manuale func]ie de gradul de `mburuienare. ~n zonele secetoase este necesar\ irigarea, aplicndu-se 4-6 ud\turi, cu o de 10-12 cm, cnd rndurile de plante sunt `ncheiate.

norm\ de udare de 300-400 m3 ap\/ha. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Morcovul se recolteaz\ toamna trziu, pe timp frumos. Recoltarea se face manual, cu plugul, dislocatorul sau cu combina de recoltat morcovi. Dup\ recoltare, frunzele se rup la 3-4 cm deasupra coletului, r\d\cinile se sorteaz\ [i se p\streaz\ peste iarn\ `n silozuri cu dimensiuni mai mici ca cele de la sfecl\: lungime 10-12 m, l\]ime 1-1,5 m [i `n\l]ime 0,8-1 m. Morcovii se mai pot p\stra `n pivni]e uscate [i bine aerisite, stratifica]i cu nisip. P\strarea este posibil\ pentru o perioad\ de 2-3 luni, dup\ care pierderile `n greutate [i `n caroten sunt mari. Produc]ia este de 30-50 t/ha.

Topinamburul - Helianthus tuberosus L.


Importan]\ Tuberculii se folosesc `n hr\nirea porcilor, iar p\r]ile aeriene ale plantei se

pot `nsiloza `n amestec cu alte plante, formnd un nutre] murat utilizat `n hrana taurinelor. Tuberculii de topinambur con]in 19-22% s.u., `n cea mai mare parte extractive neazotate (inulina), cantit\]i mici de proteine (1,5%) [i vitamine; 100 kg tuberculi = 20-22 U.N. ~nsu[iri morfologice Topinamburul este o plant\ anual\ din familia Asteraceae, care formeaz\

`n sol stoloni [i tuberculi de form\ neregulat\, cu peridermul sub]ire, motiv pentru care se deshidrateaz\ repede [i se p\streaz\ greu. Tulpina aerian\ este dreapt\, `nalt\ de pn\ la 2,5-3 m. Florile sunt galbene, dispuse `n calatidii mici, iar fructul este o pseudoachen\. durat\. Valorific\ bine solurile nisipoase, pietroase, lutoase, s\race, cu reac]ie Tehnologia de cultivare Rota]ia. Urmeaz\ dup\ un num\r mare de plante anuale pentru boabe sau neutr\; nu suport\ solurile prea umede, grele [i reci. Sistematic\ [i soiuri Se cultiv\ `n ]ara noastr\ numeroase popula]ii locale [i soiurile Compact [i Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol plant\ subtropical\, pu]in preten]ioas\ fa]\ de factorii de vegeta]ie. Tuberculii `ncol]esc la temperatura de 5-60C, rezist\ iarna le temperaturi De[i are cerin]e mari fa]\ de ap\, topinamburul rezist\ la seceta de scurt\

Dornburg.

sc\zute (-450C) datorit\ con]inutului ridicat `n inulin\.

furaj, iar dup\ topinambur se cultiv\ pr\[itoare sau plante furajere pentru m. v., pentru a se distruge samulastra. Fertilizarea. Gunoiul de grajd se administreaz\ direct, la `nfiin]area culturii sau la planta premerg\toare, `n doz\ de 30-40 t/ha, `mpreun\ cu 32-64 kg/ha P [i 40 kg/ha K. Anual se administreaz\ [i 64-96 kg/ha N.

Lucr\rile solului. Const\ `n ar\tura adnc\ de toamn\, iar prim\vara se Plantarea. Se folosec tuberculi de 30-50 g, se planteaz\ toamna sau

preg\te[te patul germinativ cu grapa cu discuri sau combinatorul. prim\vara, la 70-80 cm `ntre rnduri [i 30-40 cm pe rnd, la adncimea de 6-8 cm; cu 1500-2500 kg/ha. Lucr\rile de `ngrijire. ~n anul I se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice. ~n anii urm\tori, de cele mai multe ori, cultura se `ncheie [i nu mai sunt necesare lucr\rile de `ngrijire. Se men]ine `n cultur\ timp de 10 ani sau chiar mai mult. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Toamna, dup\ formarea Tuberculii se pot recolta toamna sau prim\vara, manual sau mecanic, `n

inflorescen]elor, plantele se recolteaz\ [i se `nsilozeaz\. func]ie de necesit\]i, mersul vremii [i posibilit\]ile organizatorice. O parte din tuberculi sunt consuma]i direct cu porcii, att timp ct solul nu este `nghe]at sau acoperit cu strat gros de z\pad\. ~n prim\var\ se refac rndurile cu rari]a. Produc]ia. Se ob]in produc]ii de 30-35 t/ha tuberculi [i 30-50 t/ha tulpini [i frunze.

TEM| : 1. Care sunt asem\n\rile [i deosebirile `ntre tehnologiile de cultivare la sfecla furajer\ [i gulie ?

MODULUL 11
CUCURBITACEE {I ALTE PLANTE FURAJERE
CUCURBITACEE FURAJERE
Importan]\ nutre] suculent, cu 75-90% ap\, cu grad ridicat de digestibilitate. ~n furajarea animalelor se folosesc fructele care con]in 10% substan]\

uscat\, din care 1,3% protein\ brut\, 6,1% extractive neazotate, 1,2% celuloz\, 0,8% gr\simi [i 1,6% cenu[\. Se utilizeaz\ mai ales `n furajarea vacilor cu lapte [i a porcilor, `n stare Turtele rezultate de la extragerea uleiului din semin]e, reprezint\ un sunt bune plante melifere, con]inut ridicat al florilor `n nectar. ~nsu[iri morfologice Speciile bost\noase cultivate pentru furaj sunt: Cucurbita pepo Willd. proasp\t\ sau `nsilozate. valoros nutre] concentrat, bogat `n gr\simi (25%) [i proteine (30%).

(dovleacul comun, bostanul sau dovleacul porcesc), Cucurbita maxima Duch. (dovleacul alb sau turcesc), Cucurbita pepo L. var. oblonga Ser. (dovlecelul) [i Citrullus colocynthis (L) Schrad. (pepenele verde furajer). Cucurbitaceele sunt plante anuale cu tulpini trtoare, cu frunze mari, acoperite cu peri[ori. Florile sunt unisexuate, iar plantele monice (raportul flori femele/flori mascule este de 1/5-9). Fructul este o pseudobac\ (numit\ popular melonid\ la dovleac [i dovlecel [i peponid\ la pepenele furajer). Sistematic\ [i soiuri Se cultiv\ popula]ii locale [i soiurile: Mari]a (Cucurbita maxima), cu

fructe mari de 60-80 kg, Miracol 42 (Cucurbita pepo), Pekin [i Banat (Citrullus colocynthis). Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Bost\noasele furajere sunt plante preten]ioase fa]\ de c\ldur\ [i lumin\.

Temperatura minim\ de germinare a semin]elor este de 12-140C. De[i sunt mari consumatoare de ap\, rezist\ la secet\, datorit\ sistemului radicular profund [i ramificat. Sunt pu]in preten]ioase fa]\ de sol, ob]indu-se rezultate bune pe soluri u[oare, nisipoase, lutoase, fertile [i pe terenurile des]elenite.

Tehnologia de cultivare Rota]ia. Bost\noasele urmeaz\ `n cultur\ dup\ cereale de toamn\ sau dup\

leguminoase perene. La rndul lor sunt plante bune premerg\toare, `n special pentru cerealele de toamn\. Fertilizarea. Datorit\ consumului ridicat de substan]e nutritive, bost\noasele reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte, `n special la fertilizarea cu gunoi de grajd `n doz\ de 30-40 t/ha sau cu `ngr\[\minte minerale (N50-100 P40-80 K40-60 kg/ha). S\mn]a [i sem\natul. Bost\noasele se seam\n\ `n cultur\ principal\ sau intercalat (dovleacul), `n rnduri la (1,5) 2-3 m distan]\ [i la (1,5) 2 m `ntre plante pe rnd, folosind 2-3 kg s\mn]\ la hectar la pepenele furajer [i 5-6 kg la dovleac. Adncimea de sem\nat este de 4-6 cm la pepenele furajer [i 8-10 cm la dovleac. Lucr\rile de `ngrijire. Constau `n efectuarea a 3-4 pra[ile mecanice. Odat\ cu pra[ila a doua se face [i r\ritul, l\snd 1-2 plante `n cuib. Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Bost\noasele se recolteaz\ e[alonat, dup\ necesit\]i, `ncepnd din luna august, iar dovlecelul [i mai devreme. Pentru p\strarea peste iarn\ se recolteaz\ trziu, dup\ primele brume, cnd tulpinile [i frunzele au `nceput s\ se usuce. P\strarea se face `n gr\mezi acoperite cu paie, la suprafa]a solului.. Produc]ia. Dovleacul - 40-60 t/ha, pepenele furajer - 100 t/ha, iar soiul Mari]a `n cultur\ pur\ 150-200 t/ha.

Rapi]a - Brassica napus L. ssp. oleifera (rapi]a mare, Colza) - Brassica rapa ssp. oleifera (rapi]a mic\, Naveta)
Importan]\ Ca plant\ furajer\ se folose[te mai ales sub form\ de nutre] verde, bine Produce un furaj foarte timpuriu prim\vara, cu valoare nutritiv\ ridicat\ Rapi]a poate fi folosit\ [i pentru `nsilozare, de obicei `n amestec cu melasa Turtele r\mase de la extrac]ia uleiului, pot fi folosite `n furajare, `ns\ `n

consumat mai ales la vacile cu lapte, oi [i porci. (100 kg = cu 16 UN [i con]ine 2 kg protein\ digestibil\). (1-2 kg melas\ la 100 kg m.v.). cantit\]i mici, pentru a nu produce deranjamente stomacale, datorit\ con]inutului `n tioclicozizi.

Rapi]a este o bun\ plant\ melifer\. ~nsu[iri morfologice Rapi]a este o plant\ anual\ hibernant\, din familia Brassicaceae; r\d\cina

pivotant\, profund\, cu tulpini `nalte de 1,2-1,6 m. ramificate, florile galbene, grupate `n raceme, fructul silicv\. Sistematic\ [i soiuri Se cultiv\ soiurile Liho, Rafina, Ratona. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Rapi]a are cerin]e mici fa]\ de c\ldur\, rezist\ la temperaturile sc\zute din temp. min. de germina]ie 1-20C. este preten]ioas\ fa]\ de umiditate, fiind slab rezistent\ la secet\. Se ob]in Rapi]a are cerin]e ridicate fa]\ de sol, reu[e[te bine pe soluri cu textur\ Tehnologia de cultivare pentru furaj Rota]ia. Rapi]a de toamn\ urmeaz\ `n cultur\ dup\ premerg\toare

iarn\, de - 18 - -200C;

rezultate bune `n condi]ii de irigare. medie, cu reac]ie neutr\, fertile [i profunde.

timpurii, ca cereale p\ioase, in, cartofi timpurii, plante furajere anuale. La rndul s\u, este o foarte bun\ premerg\toare pentru majoritatea plantelor. redus\. S\mn]a [i sem\natul. Rapi]a se seam\n\ toamna, `n prima parte a lunii Se poate sem\na [i `n prim\var\, odat\ cu cerealele de prim\var\. Sem\natul se face la 12,5 cm `ntre rnduri [i la 2-3 cm adncime, folosind septembrie, sau la sfr[itul lunii august. Fertilizarea. Fertilizarea se face cu `ngr\[\minte minerale `n doze de Lucr\rile solului. Rapi]a solicit\ o foarte bun\ preg\tire [i m\run]ire a N80P30K60 kg/ha. solului, datorit\ faptului c\ semin]ele sunt foarte mici [i cu putere de str\batere

12-15 kg s\mn]\/ha. Rezultate bune se ob]in [i dac\ se seam\n\ la 40 cm `ntre rnduri duble. ~n acest caz, norma de sem\nat se reduce la 6-9 kg/ha. Lucr\rile de `ngrijire. t\v\lugit dup\ sem\nat; distrugerea crustei; lucrarea se repet\, la nevoie, [i prim\vara timpuriu. Cultura sem\nat\ la distan]\ mai mare `ntre rnduri se pr\[e[te de dou\ ori, o dat\ `n toamn\ [i a doua oar\ `n prim\var\.

Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Recoltarea pentru `nsilozare se Rapi]a se poate folosi [i ca nutre] verde cosit [i administrat la iesle sau Produc]ia. Rapi]a produce 20-25 (35) t/ha mas\ verde.

face `n intervalul cuprins `ntre `nceputul [i mijlocul fazei de `nflorire. prin p\[unat. ~n acest caz, recoltarea se face cnd plantele au 25-30 cm `n\l]ime.

Varza furajer\ - Brassica oleracea L var. acephala


Importan]\ produce un nutre] suculent ce se poate folosi trziu, c\tre sfr[itul toamnei. Furajul ob]inut are un con]inut sc\zut `n s.u. (10-15%), cu pu]ine proteine

(1,5-2,5%), dar cu grad ridicat de consumabilitate, fiind utilizat `n conveierul verde `n hr\nirea vacilor cu lapte, a ovinelor [i suinelor. Ca nutre] murat se folose[te `n amestec cu paie, coceni toca]i etc.. ~nsu[iri morfologice Varza furajer\ este plant\ bienal\ din familia Brassicaceae, cu r\d\cina

pivotant\, profund\, cu tulpini erecte, ajungnd la 1,0-1,5 m `n\l]ime, frunze alterne, lucioase, lirate, inflorescen]a racem, fructul silicv\. Sistematic\ [i soiuri Se cultiv\ popula]ii locale, cum ar fi varza vacii, varza cu miez [i soiurile Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol Varza furajer\ este preten]ioas\ fa]\ de umiditate. plant\ rezistent\ la temperaturi sc\zute, temperatura minim\ de germinare

Cavalier [i SR 2502.

a semin]elor fiind de 2-30C. Se cultiv\ pe soluri mijlocii, cu textur\ luto-argiloas\, fertile, cu reac]ie neutr\. Tehnologia de cultivare pentru furaj Varza furajer\ se seam\n\ direct `n cmp sau se planteaz\ la sfr[itul lunii

aprilie. ~n ambele cazuri, terenul trebuie foarte bine preg\tit. Varza furajer\ reac]ioneaz\ bine la `ngr\[\minte, mai ales cnd se folosesc doze mari: N80-100 P60-80 kg/ha. cm. La seam\natul direct `n cmp se folosesc 4-6 kg s\mn]\ la hectar, iar dac\ se plantez\ este nevoie de 0,5-1,0 kg s\mn]\ pentru a realiza r\sad pentru 1 ha. Distan]a `ntre rnduri este de 50-70 cm, iar `ntre plante pe rnd de 30-40

se recolteaz\ e[alonat; Varza furajer\ poate s\ fie folosit\ [i prin p\[unat; Produc]ia. 40-50 t/ha mas\ verde.

TEM| : 1. Ce deosebiri exist\ `ntre cucurbitaceele cultivate pentru furaj ?

MODULUL 12 CONVEIERUL VERDE


Conveierul verde reprezint\ sistemul de organizare a producerii [i folosirii nutre]urilor verzi [i suculente, de prim\vara timpuriu pn\ toamna ct mai trziu, `n vederea asigur\rii cantit\]ilor necesare furaj\rii ra]ionale a animalelor. 1. Tipuri de conveier verde Dup\ sursele de nutre]uri se deosebesc trei tipuri de conveier verde: - conveier verde natural, alc\tuit din nutre]ul produs de pe paji[tile

permanente (iarba de pe p\[uni [i otava fne]elor), se organizeaz\ `n zonele cu suprafe]e mari de paji[ti, `n special pentru ovine [i tineret taurin. - conveier verde artificial, se organizeaz\ `n zone f\r\ suprafe]e cu paji[ti permanente, producerea nutre]ului verde fiind asigurat\ de paji[tile temporare [i plantele furajere anuale [i perene; - conveier verde mixt, este cel mai r\spndit `n ]ara noastr\ [i const\ `n producerea nutre]ului verde de pe paji[tile permanente [i temporare, de la plantele furajere anuale [i perene. Acest tip de conveier verde se organizeaz\ `n zonele cu suprafe]e mici de paji[ti permanente. Dup\ speciile de animale, conveierul verde se organizeaz\ pentru taurine, Pentru taurine, din componen]a conveierului verde fac parte paji[tile ovine [i mai rar pentru suine. permanente [i temporare, porumbul furajer, lucerna, trifoiul ro[u, raigrasul aristat, r\d\cinoasele furajere. Pentru ovine, conveierul verde cuprinde paji[tile permanente [i temporare, precum [i plantele furajere care suport\ p\[unatul (secara, orzul mas\ verde, iarba de Sudan).

Pentru suine, conveierul verde se organizeaz\ mai rar [i va cuprinde 2. Principii de organizare a conveierului verde `n organizarea conveierului verde trebuie s\ se ]in\ cont de zona natural\,

lucerna, topinamburul, bost\noasele furajere, sfecla furajer\ etc.

specia [i categoria de animale, perioada de hr\nire, eficien]a economic\ etc. Aceste obiective pot fi realizate respectndu-se urm\toarele principii: - stabilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei [i speciei de - `ns\mn]area e[alonat\, `n epoci diferite, a aceleia[i plante; - `ns\mn]area `n aceea[i epoc\ a mai multor soiuri sau hibrizi, cu perioade - folosirea unei agrotehnici diferen]iate (desime, agrofond, irigare etc.), cu - ob]inerea nutre]ului verde din culturi succesive, `ns\mn]ate dup\ - folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenereaz\ de mai - aplicarea unor m\suri de `mbun\t\]ire la paji[tile permanente, pentru 3. Sortimentul de plante furajere din conveierul verde Alegerea plantelor pentru organizarea conveierului verde se face `n func]ie Plantele respective trebuie s\ fie foarte productive, s\ suporte p\[unatul animale;

diferite de vegeta]ie scopul e[alon\rii producerii nutre]ului verde; premerg\toare timpurii; multe ori `ntr-o perioad\ de vegeta]ie; ridicarea poten]ialului productiv.

de zona natural\, condi]iile pedoclimatice [i specia de animale. sau cosirile repetate, s\ regenereze rapid, s\ fie rezistente la secet\, atac de boli [i d\un\tori. ~n zona de cmpie, cele mai potrivite sunt borceagul de toamn\ [i prim\var\, porumbul, secara, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iarba de Sudan, sfecla furajer\, rapi]a, pepenele furajer, lucerna, sparceta, paji[tile temporare [i paji[tile permanente. ~n zonele colinare sunt recomandate paji[tile permanente [i temporare, trifoiul ro[u, ghizdeiul, maz\rea furajer\, secara, borceagurile, porumbul, sfecla furajer\, gulia furajer\, varza furajer\ etc 4. ~ntocmirea schemelor de conveier verde Organizarea conveierului verde impune efectuarea unor lucr\ri preg\titoare

[i cunoa[terea anumitor elemente:

verde;

- stabilirea tipului de conveier (dup\ sursa de furaje [i specia de animale); - stabilirea perioadei calendaristice [i a duratei (zile) pentru conveier; - calcularea necesarului de furaj verde pe zi, decad\, lun\ [i pentru toat\

perioada, pentru specia [i num\rul de animale c\ruia se organizeaz\ conveierul - cunoa[terea `nsu[irilor agrobiologice [i productive ale plantelor din

coveierul verde (durata de timp de la sem\nat pn\ la recoltare, durata de folosire optim\, produc]ia, num\rul de recolte pe an [i e[alonarea produc]iei). Durata [i perioada calendaristic\ a conveierului depinde de zona natural\: 170-180 zile `n step\ (15 IV - 1 10 X), 160-165 zile `n silvostep\ (20-25 IV - 30 IX), 80-100 zile `n zona forestier\ (15 V - 5-25 IX). Necesarul de furaj verde, rezultat din calcul se majoreaz\ cu 10-15% Suprafa]a fiec\rei culturi `n cadrul conveierului verde se stabile[te `n pentru a compensa eventualele nerealiz\ri de produc]ii. func]ie de necesarul de furaj (Nf) verde din perioadele de folosire a speciei respective, raportnd aceast\ cantitate la produc]ie medie (t/ha) planificat\ (P), dup\ rela]ia: S (ha) = Nf/P ~n general, se apreciaz\ c\, f\r\ iriga]ie, suprafa]a din conveierul verde

trebuie s\ fie de 30-40 ha pentru 100 UVM, iar `n condi]ii de irigare, de circa 1520 ha /100 UVM. Schemele de conveier verde pot fi prezentate sub form\ de grafic sau tabel [i vor cuprinde urm\toarele elemente: speciile de plante, data sem\natului, produc]ia planificat\, suprafa]a, necesarul de furaj verde de la fiecare plant\, e[alonat pe luni [i decade. 5. E[alonarea produc]iei de furaj verde Pe lng\ folosirea unui sortiment de plante cu perioad\ de vegeta]ie diferit\, e[alonarea producerii furajului verde, `n cadrul conveierului se poate realiza [i pe alte c\i: - sem\natul aceleia[i plante `n mai multe epoci ; - extinderea culturilor succesive de porumb, sorg, iarb\ de Sudan; - sem\natul aceleia[i plante cu desimi diferite; - folosirea, `n cadrul aceleia[i specii, a hibrizilor [i soiurilor cu perioad\ de - recoltarea `n diferite perioade de dezvoltare a speciilor;

vegeta]ie diferit\;

- aplicarea unui sistem diferen]iat de fertilizare pe parcele, `n cadrul 6. Folosirea culturilor din conveierul verde Plantele din conveier pot fi folosite prin p\[unat, cosit [i mixt. Plantele care se preteaz\ la p\[unat sunt: secara, iarba de Sudan, paji[tile

aceleia[i specii [i folosirea iriga]iilor.

permanente, otava fne]elor, culturile succesive. Prin aplicarea p\[unatului `n f[ii, cu gardul electric, pot fi folosite [i borceagurile, porumbul, sorgul, etc., `ns\ este mai bine ca aceste culturi s\ se coseasc\ [i s\ se administreze la iesle. Oile [i tineretul bovin folosesc mai bine nutre]ul verde prin p\[unat. Pentru vacile cu lapte se recomand\ folosirea mixt\, cnd pe lng\ p\[unat, necesarul de mas\ verde va fi completat prin administrare la iesle. Pentru suine se practic\ p\[unatul [i furajarea la ad\post. P\[unatul `ncepe cnd plantele au talia de 25-30 cm la secar\ [i iarba de Sudan, 30-40 cm la borceaguri [i 50-60 cm la porumb sau sorg. Folosirea prin cosit se face `n faza de `nspicare a gramineelor [i la `mbobocire-`nceputul `nfloririi, la leguminoase.

CULTURI FURAJERE SUCCESIVE


Culturile furajere succesive sau `n miri[te, reprezint\ o important\ surs\ de ob]inerea furajelor, realizndu-se de pe aceea[i suprafa]\ de teren, dou\ sau chiar trei recolte pe an. Cerin]ele culturilor furajere succesive. Reu[ita culturilor furajere succesive este dependent\ de mai mul]i factori,

printre care un rol hot\rtor `l au clima, solul, plantele premerg\toare [i sortimentul de plante folosit. Factorii climatici [i edafici. Pentru a ob]ine cantit\]i ct mai mari de furaje din culturile succesive, este necesar\ o anumit\ cantitate de c\ldur\ [i de ap\. Astfel, `n timpul perioadei de vegeta]ie, culturile furajere succesive au nevoie de 1200-20000C [i min. 125 mm precipita]ii. Condi]ii favorabile din punct de vedere termic [i pluviometric se `ntlnesc `n majoritatea zonelor, mai ales `n cmpia Dun\rii, Cmpia din vest, Dobrogea [i jum\tatea sudic\ a Moldovei. Cele mai potrivite soluri pentru culturile succesive neirigate sunt aluviunile, cu ap\ freatic\ la 1,0-1,5 m adncime pe solurile bine structurate, cu capacitate mare de re]inere a apei, fertile. Plantele premerg\toare.

Culturile furajere succesive dau cele mai mari produc]ii cnd urmeaz\ dup\

premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme: rapi]a, secara furajer\, borceagul de toamn\ [i prim\var\, maz\rea furajer\ [i maz\rea pentru boabe, orzul de toamn\ [i chiar cartofii timpurii. Culturile de toamn\ sunt premerg\toare mai bune dect cele de prim\var\. Dup\ premerg\toare timpurii, `n condi]ii de irigare, se pot realiza dou\ culturi succesive de porumb mas\ verde. Limita maxim\ de `ns\mn]are a culturilor furajere succesive este 5-7 iulie `n regiunile colinare [i 12-15 iulie `n regiunile sudice, iar `n condi]ii de irigare, 20 iulie, respectiv 1 august. Sortimentul de plante care se preteaz\ `n cultur\ succesiv\. Plantele furajere folosite `n culturi succesive trebuie s\ fie rezistente la

secet\, s\ suporte sem\natul trziu, s\ aib\ un ritm de cre[tere mai rapid [i o perioad\ de vegeta]ie mai scurt\. Avnd `n vedere aceste cerin]e, cele mai potrivite plante pentru culturi succesive sunt: porumbul pentru mas\ verde sau siloz, sorgul pentru siloz sau mas\ verde, iarba de Sudan, hibridul sorg x iarb\ de Sudan, maz\rea furajer\, soia, rapi]a, varza furajer\, napii de miri[te etc. Un alt criteriu de care trebuie s\ se ]in\ seama `n extinderea culturilor Limita minim\ de economicitate este considerat\ produc]ia de 10-12 t/ha Tehnologia culturilor furajere succesive. Preg\tirea terenului. Terenul se ar\ imediat dup\ eliberarea lui sau odat\ Ar\tura se execut\ cu plugul `n agregat cu grapa stelat\, la adncimea de furajere succesive este eficien]a lor economic\. mas\ verde `n cultur\ obi[nuit\.

cu recoltatul culturii premerg\toare. 16-18 cm. Dac\ solul nu are suficient\ umiditate, ar\tura se face la 14-16 cm adncime. Pentru realizarea unei bune m\run]iri [i nivel\ri, dup\ arat se lucreaz\ cu grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili sau cu nivelatorul; la nevoie se t\v\luge[te; Pe terenurile suficient de umede, preg\tirea solului se face cu grapa cu discuri, lucrarea executndu-se de dou\ ori pe direc]ii perpendiculare, cu mobilizare la 10-12 cm adncime. Dac\ miri[tea de la planta premerg\toare este `nalt\, ca `n cazul grului recoltat cu combina, lucrarea cu grapa cu discuri este necesar\ `nainte de arat.

Fertilizarea. Gunoiul de grajd se aplic\ la planta premerg\toare `n doz\ de

40 t/ha. ~ngr\[\mintele minerale cu azot se aplic\ `n doze de 30-60 kg N/ha, iar `n cultur\ irigat\, 150-200 kg N/ha, `n func]ie de planta premerg\toare [i de specia cultivat\. ~ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ tot plantei premerg\toare, `n doz\ de 50-70 kg P2O5/ha. Sem\natul. Culturile furajere succesive trebuie sem\nate `ndat\ ce terenul a fost preg\tit dup\ recoltarea plantei premerg\toare. Distan]a `ntre rnduri variaz\ `n func]ie de plant\: 70-80 cm la porumb, sorgul pentru siloz [i la varza furajer\, 25-30 cm la porumbul mas\ verde, 12,5-15 cm la iarba de sudan, hibridul sorg x iarb\ de Sudan [i rapi]\. Norma de s\mn]\ se m\re[te cu 20-30% fa]\ de norma folosit\ la sem\natul `n ogor propriu, iar adncimea de sem\nat este mai mare cu 1-2 cm fa]\ de sem\natul `n prim\var\ Lucr\rile de `ntre]inere. Imediat dup\ sem\nat se face t\v\lugitul, iar dup\ r\s\rire, la culturile sem\nate `n rnduri distan]ate se combat buruienile prin pra[ile sau erbicidare. O lucrare foarte important\ este irigarea. La r\s\rire, culturile de porumb, iarb\ de Sudan [i hibridul sirg x iarb\ de

sudan se irig\ cu o norm\ de udare de 200-300 m3/ha, iar varza furajer\ cu 150200 m3/ha. ~n cursul perioadei de vegeta]ie, `n func]ie de regimul pluviometric, se fac Culturile care ot\vesc se irig\ [i dup\ recoltare, pentru a stimula formarea Recoltarea. Momentul recolt\rii variaz\ `n func]ie de modul de folosire 2-5 ud\ri, normele de udare fiind de 500-650 m3/ha. l\starilor. (cosit, p\[unat, `nsilozat), faza de vegeta]ie [i de `n\l]imea plantelor, ca [i `n culturile obi[nuite, sem\nate prim\vara. ~n anumite situa]ii (dup\ premerg\toare trzii, `n cultur\ irigat\), culturile furajere succesive se recolteaz\ mai devreme, pentru ca plantele s\ nu fie surprinse de brumele trzii. Varza furajer\ [i rapi]a Liho pot fi recoltate mai trziu, deoarece nu sunt Produc]iile: func]ie de specia cultivat\, planta premerg\toare, tehnologia afectate de `nghe]urile timpurii de toamn\. de cultivare [i modul de folosire. TEM| : Care sunt etapele `ntocmirii conveierului verde ?

MODULUL 13
~NSILOZAREA FURAJELOR
Importan]a `nsiloz\rii furajelor ~nsilozarea metod\ eficient\ de conservare a nutre]urilor suculente, avantaje: - nutre]ul `nsilozat p\streaz\ cea mai mare parte din substan]ele nutritive,

precum [i a unora din produsele secundare [i subprodusele cu destina]ie furajer\.

precum [i alte `nsu[iri valoroase ale plantelor verzi (suculen]a, ac]iunea dietetic\, gradul ridicat de consumabilitate [i digestibilitate); ap\; - conservarea prin `nsilozare este mai pu]in condi]ionat\ de factorii climatici, putndu-se realiza cu pierderi minime chiar cnd condi]iile atmosferice nu sunt favorabile prepar\rii fnului; - prin `nsilozare se pot valorifica unele plante din flora spontan\ sau cultivat\, care obi[nuit nu sunt consumate de animale s-au sunt pu]in consumate (rogozuri, culturi distruse de grindin\ sau atacate de boli [i d\un\tori etc.); - realizarea unor economii de for]\ de munc\; - pericolul de producere a incendiului este foarte mic; - furajele `nsilozate - se pot p\stra de la un an la altul; conservarea prin `nsilozare se aplic\ [i la boabele de orz [i porumb cu - recoltarea mecanizat\ cu ajutorul combinelor pentru cereale; - fluidizarea procesului tehnologic, eliminnd unele opera]iuni costisitoare; - reducerea spa]iului de depozitare [i posibilitatea folosirii unor construc]ii - reducerea pre]ului de cost al nutre]ului; - eliberarea terenului mai devreme pentru culturile succesive [i preg\tirea compozi]ia chimic\ foarte apropiat\ de boabele de porumb sau orz uscate, - se `mbun\t\]esc `nsu[irile nutritive ale unor furaje grosiere; - pierderile de substan]e nutritive sunt mici (5-10% fa]\ de 25-40% la - depozitarea unor cantit\]i mari de furaje [i cu un con]inut mai mare de

preg\tirea fnului pe sol);

umiditate ridicat\, procedeu care ofer\ o serie de avantaje:

simple, mai pu]in costisitoare;

`n condi]ii mai bune a terenului; iar pierderile de substan]e nutritive sunt sub 10%.

Categoriile de furaje `nsilozate Dup\ con]inutul `n ap\ `n momentul `nsiloz\rii - trei grupe de nutre]uri - silozul; semisilozul; semifnul.

murate: Pierderile de substan]e nutritive, `n cmp [i `n timpul prepar\rii [i p\str\rii, Silozul este un furaj ce con]ine peste 70% ap\. pierderile de substan]e nutritive `n cmp sunt reduse, deoarece plantele sunt

sunt diferite, `n func]ie de categoria de furaj `nsilozat.

`nsilozate imediat dup\ recoltare, `ns\ pierderile `n timpul prepar\rii [i p\str\rii silozului sunt cele mai mari. sub aceast\ form\ se conserv\ plantele care au un con]inut mare de glucide Semisilozul - plantele, dup\ recoltare, r\mn pe cmp pn\ ce con]inutul solubile, u[or `nsilozabile, cum ar fi: porumbul, iarba de Sudan, sorgul etc.. `n ap\ ajunge la 55 (60)-65 (70)%, dup\ care se toac\ [i se transport\ la locul de `nsilozare. pierderile de substan]e nutritive `n cmp cresc, dar scad cele din timpul Semifnul se caracterizeaz\ printr-un con]inut `n ap\ `n momentul prepar\rii [i p\str\rii. `nsiloz\rii de 45 (50)-55 (60)%, iar pierderile totale de substan]e nutritive sunt cele mai sc\zute. Pierderile ce au loc la preg\tirea categoriilor de nutre] murat :

Procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii ~nsilozarea furajelor este rezultatul interac]iunii mai multor factori, dintre con]inutul plantelor `n glucide; con]inutul lor `n ap\/s.u. `n momentul `nsiloz\rii; con]inutul de aer din masa plantelor ce se `nsilozeaz\; prezen]a [i `nmul]irea bacteriilor acidolactice `n timpul `nsiloz\rii. dimensiunea toc\turii; - puterea tampon a plantelor `nsilozate. Substan]ele nutritive din nutre]ul `nsilozat sufer\ o serie de modific\ri

care cei mai importan]i sunt:

determinate att de respira]ia plantelor [i producerea CO2 (procese biologice), ct [i de ac]iunea microorganismelor (procese biochimice). 1. Procesele biologice Dup\ recoltare, respira]ia celulelor continu\ ct timp se g\se[te aer `n masa

furajului. Prin respira]ie, glucidele solubile sunt oxidate, rezultnd ap\, bioxid de carbon [i energie: C6H12O6 + 6 O2 = 6 CO2 + 6 H2O + 674 kcal Cu ct masa furajului este mai afnat\, cu att durata procesului de

respira]ie este mai mare, fiind de 10-12 ore la furajul tocat [i bine tasat [i > o lun\ la furajul `ntreg, netasat. Dup\ epuizarea oxigenului din aerul existent `n siloz, are loc respira]ia intracelular\, oxigenul fiind furnizat din procesul de reducere a substan]elor proprii din furaj. ~n urma acestui proces se formeaz\ CO2, NH3, ap\, cantit\]i mici de respira]ia `nceteaz\ dup\ moartea celulelor `n urma acumul\rii de CO2 dac\ nu se iau m\suri de oprire a proceselor de respira]ie, temperatura `n alcooli, acizi gra[i, metan [i o cantitate `nsemnat\ de c\ldur\. `n furajul `nsilozat. siloz se poate ridica la 60-700C sau mai mult. ~n acest caz, au loc pierderi de substan]e nutritive, nutre]ul se caramelizeaz\, `[i pierde suculen]a, substan]ele proteice se coaguleaz\ [i devin greu digestibile [i exist\ pericolul de `ncingere [i chiar autoaprindere a nutre]ului. Pierderea de glucide `n procesul respira]iei celulare este foarte important\ la leguminoase;

Pentru limitarea pierderilor este necesar\ oprirea ct mai rapid\ a

respira]iei celulelor, respectiv a oxid\rii glucidelor solubile, prin eliminarea complet\ a aerului din masa nutre]ului. 2. Procesele biochimice Dup\ moartea celulelor se produce plasmoliza con]inutului celular, ceea ce

permite o dezvoltare puternic\ a microorganismelor care favorizeaz\ desf\[urarea proceselor de fermenta]ie. ~n masa furajului au loc, `n principal, o fermenta]ie lactic\, dar [i Predominarea uneia sau a alteia depinde de mai mul]i factori, dintre care fermenta]ii secundare: acetic\, butiric\ [i alcoolic\. un rol hot\rtor `l au prezen]a sau absen]a oxigenului, reac]ia mediului [i con]inutul plantelor `nsilozate `n glucide solubile. Fermenta]ia lactic\ este cea mai importan]\ deoarece duce la acumularea fermenta]ia lactic\ este produs\ de bacteriile lactice (Streptococus, acidului lactic, agent conservant, de care depinde calitatea nutre]ului `nsilozat. Leuconostoc, Lactobacillus, Pediococus) care transform\ glucidele `n acid lactic [i cantit\]i mici de acid acetic, succinic, formic [i propionic. bacteriile lactice ac]ioneaz\ att `n prezen]a ct [i `n absen]a aerului, spre acidul lactic se formeaz\ [i se acumuleaz\ progresiv `n masa silozului [i deosebire de bacteriile care duc la fermenta]ii nedorite, care sunt numai aerobe. poate ajunge la valori de 8-11% din substan]a uscat\, `n silozurile de bun\ calitate. pe m\sur\ ce cre[te con]inutul `n acid lactic, scade valoarea pH, precum [i un siloz `n care predomin\ acidul lactic [i valoarea pH < 4,2 , este la valori de pH<4,5 bacteriile de fermenta]ie butiric\ precum [i celelalte mucegaiul se dezvolt\ pn\ la reac]ia mediului ce corespunde la un pH = Pentru dezvoltarea microflorei din masa `nsilozat\ este necesar un anumit substrat nutritiv, reprezentat de un substrat azotat pentru `nmul]ire [i un substrat de glucide solubile pentru activitatea vital\. ~ntre aceste dou\ grupe de substrat trebuie s\ fie un anumit raport, rolul cel mai important avndu-l con]inutul `n glucide solubile. posibilitatea declan[\rii fermenta]iei butirice. considerat un siloz stabil, ce se poate p\stra mai mult timp. bacterii care duc la fermenta]ii secundare nedorite `[i `nceteaz\ activitatea. 1,2-1,8 , dar nu suport\ anaerobioza.

gramineele perene, recoltate `n faza optim\ pentru `nsilozare, au un

con]inut de glucide solubile cuprins `ntre 20-28% din s.u., `n func]ie de specia [i tehnologia de cultivare, `n timp ce la leguminoase propor]ia de glucide solubile este de numai 9-10% din s.u., insuficient\ pentru realizarea cantit\]ii necesare de acid lactic. ~n func]ie de con]inutul `n glucide solubile : plante ce se `nsilozeaz\ u[or (porumbul, sorgul, iarba de Sudan, hibridul

sorg x iarb\ de Sudan, raigrasul aristat, secara de nutre], varza furajer\, floarea soarelui etc.); - plante care se `nsilozeaz\ greu (lucerna, trifoiul, borceagul cu peste - plante care nu se `nsilozeaz\ (stuful, vrejii de ro[ii etc.). Activitatea bacteriilor lactice din siloz este condi]ionat\ [i de gradul de Bacteriile lactice se dezvolt\ [i activeaz\ bine cnd furajul `nsilozat are o plantele care se `nsilozeaz\ greu, cum ar fi leguminoasele, cu un con]inut 50% m\z\riche);

umiditate a plantelor `n momentul `nsiloz\rii. umiditate de 60-70%, deci 30-40% s.u. mare de protein\ [i redus de glucide solubile, pot fi `nsilozate dup\ o prealabil\ ofilire, prin care se reduce umiditatea [i cre[te con]inutul `n substan]\ uscat\. ~n acest caz, se realizeaz\ semisilozul sau semifnul, cnd se impune o tasare foarte puternic\ a furajului `nsilozat. aceste plante se mai pot `nsiloza [i prin folosirea unor aditivi care m\resc con]inutul `n glucide solubile sau creaz\ un mediu acid, ceea ce permite declan[area fermenta]iei lactice. O condi]ie esen]ial\ pentru o bun\ `nsilozare o constituie crearea `n masa `nsilozat\ a unui mediu anaerob, favorabil bacteriilor acido-lactice [i nefavorabil micoorganismelor care produc fermenta]ii nedorite. anaerobizarea se realizeaz\ prin tocarea plantelor la dimensiuni Prin respectarea la `nsilozarea nutre]urilor a condi]iilor prezentate, corespunz\toare, tasarea puternic\ [i continu\ `n tot timpul `nsiloz\rii. aciditatea total\ a furajului realizat trebuie s\ fie de 1,5-2,5%, din care, 70-75% acid lactic. Fermenta]ia butiric\ este produs\ de bacterii specifice [i are loc cnd plantele `nsilozate sunt s\race `n glucide solubile, umiditatea este ridicat\ (>70)%) [i reac]ia mediului corespunz\toare unui pH > 4,5. ~n acest caz se `nmul]esc

bacteriile apar]innd genului Clostridium, care oxideaz\ acidul lactic [i aminoacizii, rezultnd acid butiric, amoniac [i diverse amine (histamin\, cadaverin\, putrescin\, triptamin\) ce sunt d\un\toare s\n\t\]ii animalelor, iar nutre]ul cap\t\ miros [i gust nepl\cut. Nutre]ul bine `nsilozat nu trebuie s\ con]in\ > 0,3% acid butiric. Fermenta]ia butiric\ poate fi evit\ prin `mbog\]irea mediului `n glucide

solubile [i ad\ugarea unor substan]e organice sau neorganice care reduc reac]ia mediului la valori de pH <4,5. Fermenta]ia acetic\ este produs\ de activitatea bacteriilor coliforme Sub ac]iunea bacteriilor din grupa Colibacililor glucoza este transformat\ (Aerogenes [i Colibacilii), rezultnd acid acetic. `n acid lactic, gaze, acid acetic [i alcool etilic. 2 C6H12O6 + H20 = 2 C3H6O3 + 2 CO2 + 2 H2 + C2H4O2 + C2H5OH Acidul acetic mai poate rezulta ca produs secundar din activitatea fermenta]ia acetic\ are loc `n condi]ii de aerobioz\ [i de aceea este mai bacteriilor lactice heterofermentative. frecvent\ la suprafa]a silozului unde nutre]ul este `n contact cu aerul sau cnd se prelunge[te durata de `nsilozare [i tasarea nu este corespunz\toare. poate fi evitat\ prin eliminarea complet\ a aerului din furajul `nsilozat, dar prezen]a acidului acetic nu poate fi `nl\turat\ datorit\ activit\]ii bacteriilor lactice heterofermentative. Acidul acetic `n cantit\]i mari depreciaz\ calitatea nutre]ului, imprimndu-i Se cere ca acidul acetic s\ nu dep\[easc\ 1/3 din aciditatea total\ a Fermenta]ia alcoolic\-produs\ de microorganisme din categoria un gust acru [i miros `n]ep\tor. silozului. drojdiilor, care transform\ glucidele `n alcool etilic [i CO2. C6H12O6..... 2 C2H5OH + 2 CO2 Drojdiile se pot dezvolta att `n prezen]a ct [i `n lipsa aerului [i sunt

rezistente la aciditate. Drojdiile se dezvolt\ `n primele zile ale `nsiloz\rii [i sunt consumatoare de oxigen, crend condi]ii nefavorabile pentru dezvoltarea bacteriilor ce produc fermenta]ii nedorite. Dac\ fermenta]ia alcoolic\ se men]ine `n limite restrnse nu este d\un\toare, ci dimpotriv\, imprim\ nutre]ului o arom\ [i un gust pl\cut.

~ntr-un siloz normal, acizii rezulta]i din fermenta]iile prezentate, trebuie s\

se `ncadreze `nanumite limite. Bacteriile de putrefac]ie sunt mult r\spndite `n natur\ [i pot deprecia calitatea nutre]ului `nsilozat. Pot fi distruse prin crearea unui mediu acid, cu pH <4,5. Procesul de muceg\ire este determinat de microorganisme aerobe ce apar]in genurilor Penicillium, Aspergillus, Cladosporium [i altele. Muceg\irea este frecvent\ la `nsilozarea nutre]urilor netocate, cu umiditate sc\zut\, care se taseaz\ greu [i eliminarea aerului din furajul `nsilozat s-a f\cut necorespunz\tor. Nutre]ul muceg\it provoac\ tulbur\ri digestive [i intoxica]ii grave la animale.

Tehnologia `nsiloz\rii furajelor


Cuprinde o succesiune de opera]iuni care conduc la realizarea unui nutre] murat de bun\ calitate: preg\tirea spa]iilor de depozitare; stabilirea epocii de recoltare; recoltarea [i transportul; `nsilozarea propriu-zis\. Repararea [i cur\]irea silozurilor `nainte cu 2-3 s\pt\mni de `nsilozare s\ se efectueze cur\]irea spa]iilor ce

urmeaz\ a fi folosite pentru `nsilozarea nutre]urilor. Dac\ este cazul se execut\ [i repara]iile necesare. dup\ cur\]ire este obligatoriu dezinfectarea spa]iilor cu var stins `n Faza optim\ de vegeta]ie pentru recoltarea plantelor recoltarea plantelor s\ se efectueze cnd se `nregistreaz\ produc]ia maxim\ concentra]ie de 5%, sulfat de cupru 1% [.a.

din punct de vedere cantitativ [i prezint\ cel mai mare con]inut de substan]e nutritive. umiditatea plantelor trebuie s\ fie de 60-70% sau mai redus\, `n func]ie de planta care se `nsilozeaz\ [i felul nutre]ului murat pe care dorim s\-l ob]inem (siloz, semisiloz, semifn). Faza optim\ de recoltare - `n func]ie de specie, condi]iile de cultivare [i Recoltarea [i transportul recoltarea se face mecanizat, preferndu-se utilajele care concomitent cu ritmul de recoltare trebuie corelat cu posibilit\]ile de transport [i `nsilozare. categoria de siloz pe care dorim s\ o realiz\m.

t\ierea execut\ [i tocarea nutre]ului.

transportul nutre]ului la locul de `nsilozare se face cu mijloace prev\zute un siloz de 500-1000 tone trebuie `ncheiat `n 5-10 zile. dup\ desc\rcare, masa tocat\ se niveleaz\ `n straturi de 30-35 cm grosime

cu dispozitive pentru desc\rcarea automat\ [i `n num\r suficient;

[i se taseaz\, `n mod continuu de la primul la ultimul strat, cu tractoare pe [enile sau pe ro]i echipate cu pneuri duble [i lam\ nivelatoare. la vrf, silozul se las\ cu coam\, pentru u[urarea scurgerii apei, dup\ care se acoper\ cu diferite materiale (folie de material plastic, t\i]ei de sfecl\, paie, baloturi de paie etc.) pentru men]inerea condi]iilor de anaerobioz\ realizate prin tasare. Neizolarea sau izolarea defectuoas\ determin\ pierderi mari, pn\ la 50% `n cazul silozurilor din plante verzi [i peste 50% la silozurile din amestecuri cu grosiere.

Metode de `nsilozare
Se cunosc mai multe metode de `nsilozare: `nsilozarea la cald, `nsilozare la Alegerea metodei se face `n func]ie de compozi]ia materialului vegetal de rece, `nsilozarea prin folosirea de aditivi [i `nsilozarea cu umiditate sc\zut\. `nsilozat, `n special con]inutul `n glucide solubile, con]inutul `n ap\ al plantelor de `nsilozat [i posibilit\]ile unit\]ii; a) ~nsilozarea la cald este pu]in utilizat\ `n practic\ deoarece pierderile de Temperatura ridicat\ (>300) favorizeaz\ dezvoltarea bacteriilor de Tehnologia de `nsilozare se prezint\ astfel: nutre]ul bine tocat, cu o substan]e nutritive digestibile ajung la 20-30%. fermenta]ie butiric\, iar `nsu[irile organoleptice ale nutre]ului se `nr\ut\]esc. umiditate de peste 70%, se a[eaz\ `n straturi de 1,5-2 m grosime. Dup\ 1-2 zile, timp `n care temperatura din masa silozului se ridic\ la 50-600C, se taseaz\ [i se a[eaz\ starturile urm\toare, procedndu-se `n acela[i mod pn\ ce se umple silozul, cnd se izoleaz\ de mediu prin acoperire. `nc\rcarea unui siloz dureaz\ mai mult, iar calitatea este inferioar\. b) ~nsilozarea la rece (obi[nuit\) se practic\ la plantele cu un con]inut `n

ap\, de peste 70%, bogate `n glucide solubile, dar [i la plantele care se `nsilozeaz\ mai greu, prin ad\ugarea unor nutre]uri bogate `n zaharuri, `n scopul ridic\rii con]inutului `n glucide solubile la circa 12,6-16,1%. fluxul tehnologic: plantele se recolteaz\ din cmp cu combine speciale, care execut\ t\ierea [i o m\run]ire ct mai fin\ prin tocare [i se a[eaz\ `n siloz `n

straturi succesive. Concomitent cu a[ezarea, se face nivelarea [i o puternic\ tasare pentru eliminarea aerului din masa `nsilozat\. `n final s\ se asigure o ct mai bun\ etan[eizare, prin acoperire cu diferite Temperatura `n masa silozului se ridic\ la 25-300C, iar pierderile prin c) ~nsilozarea prin folosirea de aditivi. Se recomand\ `n cazul conserv\rii Tehnologia este asem\n\toare cu cea obi[nuit\, cu deosebirea c\ la materiale. oxidare sunt < fa]\ de `nsilozarea la cald (cca 12-17%). furajelor s\race `n glucide solubile. nutre]urile `nsilozate se adaug\ diferi]i aditivi pentru a m\ri con]inutul `n zaharuri fermentescibile sau pentru a sc\dea aciditatea din masa `nsilozat\ la valori de pH sub 4,5. tocate. Aditivi chimici: acizi organici sau anorganici, precum [i unele preparate (Metabisulfitul, sarea Kofa, Microacid) cu ac]iune bacteriostatic\ pentru organismele ce provoac\ fermenta]ia butiric\. `n ]\rile nordice-metoda Virtanen, const\ `n stropirea silozului cu un amestec de acid sulfuric (15%) [i acid clorhidric (85%), diluat cu ap\ `n raport de 1:7, 1 parte amestec la 7 p\r]i ap\. se folosesc 5-7 l solu]ie la 100 kg material de `nsilozat, `n func]ie de con]inutul plantelor `n glucide solubile, doza mai mare fiind pentru leguminoase. Produsele ce se pot folosi ca aditivi pot fi `mp\r]ite `n trei grupe: aditivi Aditivi furajeri. Se pot utiliza produsele: - uruieli de porumb, orz, ov\z, `n cantit\]i de 50-100 kg/t de m.v.; - fn tocat sau paie tocate `n propor]ie de 10-30% din masa ce se - melas\ deshidratat\, `n cantitate de 20-40 kg/t de material proasp\t, - melas\ solu]ie, diluat\ cu 1-2 p\r]i ap\, `n propor]ie de 2-4%; - zah\r furajer `n propor]ie de 2%; - graminee bogate `n glucide fermentescibile, tot pentru `nsilozarea furajeri, chimici [i biologici.

`nsilozeaz\, pentru reducerea umidit\]ii; pentru `nsilozarea leguminoaselor f\r\ ofilire;

leguminoaselor, `n propor]ie de 1,5-2 p\r]i graminee la o parte leguminoase bine

solu]ia Virtanen scade pH-ul mediului sub 4,0, inhib\ respira]ia celular\ [i

`nl\tur\ microflora nedorit\. Metoda este dificil\, iar silozul rezultat poate provoca decalcifieri `n organismul animal. acidul formic are acela[i scop, fiind `ns\ mai pu]in d\un\tor organismului animal. Se folosesc solu]ii `n concentra]ie de 5-7%, `n doze de 4-5 l/100 kg nutre] verde. Metoda este costisitoare [i din aceast\ cauz\ nu s-a extins. Metabisulfitul de sodiu [i sarea Kofa, inhib\ fermenta]ia butiric\, dar nu `mpiedic\ proteolaza [i nici pierderile de substan]e nutritive. Se administreaz\ `n cantit\te de 0,3-0,5 kg la 100 kg mas\ `nsilozat\. preparatul romnesc Microacid, sub form\ de pulbere, ob]inut prin trecerea acidului sulfuric pe rumegu[ de lemn. Se administreaz\ `n propor]ie de 0,5-1%, pe timp frumos [i de 1,5%, pe timp nefavorabil, din greutatea nutre]ului `nsilozat. Aditivi biologici. Din acaest\ grup\ face parte preparatul biologic romnesc pe baz\ de bacterii acidolactice de tipul Lactosil, care este utilizat pentru `mbun\t\]irea proceselor fermentative din plantele furajere `nsilozate, dar [i direct `n hrana tineretului animal pentru prevenirea tulbur\rilor gastrointestinale . preparatul con]ine culturi de bacterii acidolactice din genul Lactobacillus se folose[te `n cantitate de 1 l sau 1 kg/t de furaj `nsilozat, bine tocat. d) ~nsilozarea cu umiditate sc\zut\ reprezint\ un procedeu modern [i se prezint\ sub form\ lichid\ (15-18% s.u.) sau semiumed\ (55-60% s.u.).

aplicat pe scar\ larg\ la `nsilozarea nutre]urilor bogate `n proteine [i cu con]inut mai redus `n glucide fermentescibile, `n special la leguminoase perene, dar [i la graminee, fiind foarte economic, cu pierderi mici de substan]e nutritive. Metoda se bazeaz\ pe reducerea umidit\]ii prin ofilire, purtnd denumirea ~n func]ie de umiditatea plantelor la `nsilozare se pot realiza urm\toarele Semisilozul, se ob]ine din `nsilozarea culturilor pure de leguminoase sau [i de metoda ofilirii. tipuri de furaje: semisilozul [i semifnul. graminee de nutre] (lucern\, trifoi, iarb\ de Sudan, sorg x iarb\ de Sudan) sau a culturilor `n amestec de graminee [i leguminoase. Tehnologia prevede reducerea con]inutului furajului `n ap\ la 55-65%, prin l\sarea `n brazde pentru ofilire timp de 4-24 ore, `n func]ie de durata [i intensitatea luminii solare, precum [i de tehnologia recolt\rii.

La recoltarea cu strivirea plantelor pierderea apei pn\ la con]inutul de

60% se poate realiza `n numai 4-10 ore, iar la folosirea cositorilor purtate, `n 1024 ore . dup\ ofilire materialul vegetal se adun\ [i se m\run]e[te prin tocare, apoi se transport\ la locul de `nsilozat unde se a[eaz\ `n straturi succesive de 35-40 cm grosime, presndu-se energic fiecare strat. Silozul trebuie umplut `ntr-un timp ct mai scurt [i acoperit imediat cu folie de material plastic sau alte materiale pentru a evita contactul cu mediul extern. ~n materialul `nsilozat se petrec acelea[i procese de fermenta]ie ca [i `n pierderile prin fermenta]ie [i scurgere sunt mai mici; fermenta]ia butiric\ este inhibat\, iar consumabilitatea furajului realizat prepararea semisilozului presupune [i anumite riscuri legate de ofilirea `n cazul silozului obi[nuit.

este mai bun\, `n compara]ie cu silozul obi[nuit. cmp, unde se pot produce pierderi `nsemnate de substan]e nutritive, cnd timpul este nefavorabil. Recoltarea se face `n dou\ faze, m\rind astfel, num\rul de treceri pe lan [i Valoarea nutritiv\ a semisilozului este de 0,25-0,35 U.N./kg, fa]\ de Semifnul este produsul realizat prin `nsilozarea plantelor cu umiditate de Tehnologia de preparare a semifnului este asem\n\toare cu cea aplicat\ la consumul de carburan]i, costuri >. 0,15-0,20 U.N./kg la nutre]ul `nsilozat obi[nuit. 45-55%. semisiloz, cu deosebirea c\ ofilirea `n cmp este mai intens\, realizndu-se `n timp de 24-48 ore. ~n acest caz, riscurile de pierderi datorate de timpul nefavorabil sunt mai mari. aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ m\run]irii ct mai fine a plantelor, `ndep\rt\rii aerului prin tasare, umplerii ct mai rapide [i izol\rii cu folii de material plastic. procesul de fermenta]ie este mai redus, de aceea semifnul poate avea un con]inut mai sc\zut `n acid lactic, un pH >;

Tehnologii specifice de `nsilozare


Tehnologia `nsiloz\rii porumbului a) ~nsilozarea porumbului plant\ `ntreag\. Momentul optim de recoltare pentru `nsilozare este `n faza de lapte-cear\ la porumbul neirigat [i `n faza de cear\ la cel irigat.

La porumbul siloz din cultur\ succesiv\, faza optim\ de recoltare Recoltarea se face cu combine specifice, plantele se m\run]esc prin tocare

corespunde cu perioada 10-25 octombrie, func]ie de zona [i evolu]ia vremii. la dimensiuni de 2-3 cm, iar tasarea [i acoperirea se fac `n mod obi[nuit. Datorit\ con]inutului ridicat `n glucide solubile, porumbul se `nsilozeaz\ singur sau `n amestec cu plante greu `nsilozabile. maturarea silozului - 3-4 s\pt\mni. Valoarea nutritiv\ este de 0,21-0,24 U.N. la 1 kg siloz. b) ~nsilozarea [tiule]ilor de porumb. Conservarea eficient\ a [tiule]ilor Se pot `nsiloza [tiule]i cu p\nu[i (pentru rumeg\toare) sau f\r\ p\nu[i Umiditatea [tiule]ilor `n primul caz trebuie s\ fie de 35-50%, iar `n al se transform\ `n past\ prin m\cinare cu mori cu cioc\nele, utiliznd site cu

de porumb cu umiditate ridicat\ la recoltare se realizeaz\ prin `nsilozare. (pentru porci [i p\s\ri) sub form\ de past\. doilea caz de 30-35%, pentru ca `nsilozarea s\ se desf\[oare `n bune condi]ii. >5 mm, astfel ca dimensiunile particulelor s\ fie `ntre 5-8 mm cnd umiditatea [tiule]ilor este < 35% [i de 7-10 mm, la o umiditate de > 35%. Pasta ob]inut\ se conserv\ prin metoda de `nsilozare la rece, cu tasarea ~n cazul cnd umiditatea [tiule]ilor >40%, pasta se poate `nsiloza [i `n fiec\rui strat [i izolarea de aer. amestec cu 5-10% f\inuri de concentrate sau f\in\ din fn de lucern\, pentru corectarea nivelului proteic [i prevenirea fermenta]iilor nedorit\ (alcoolic\, acetic\). maturarea silozului se realizeaz\ `n 30-60 zile, `n func]ie de intensitatea Valoarea nutritiv\ este de 0,44-0,45 UN la 1 kg nutre] murat. c) ~nsilozarea cocenilor de porumb. Valorificarea mai bun\ a cocenilor Hibrizii de porumb din grupele 300-400, la maturitatea [tiule]ilor, au Se pot conserva dup\ tehnologia `nsiloz\rii porumbului plant\ `ntreag\, dar fermen]iei lactice.

de porumb se poate face prin `nsilozare la rece sau cu adaos de aditivi. tulpinile verzi, cu un con]inut de circa 50% umiditate. tocarea trebuie f\cut\ mai fin (1-2 cm), tasarea mai puternic\, pentru desf\[urarea `n bune condi]ii a fermenta]iei lactice.

Dac\ umiditatea cocenilor de `nsilozat este <50%, se folose[te metoda

`nsiloz\rii cu diferi]i aditivi (saramur\, melas\, t\i]ei de sfecl\, borhot de la fabrica de spirt, nutre]uri verzi sau suculente etc.). ~nsilozarea cu adaos de saramur\ prezint\ avantajul c\ asigur\, odat\ cu administrarea nutre]ului, [i cantitatea de sare necesar\ pentru rumeg\toare. Se folosesc 70-90 l saramur\ `n concentra]ie de 1-3% pentru 100 kg coceni, f\r\ a influen]a negativ procesele de fermenta]ie lactic\. Tehnologia `nsiloz\rii este asem\n\toare cu cea obi[nuit\ (la rece), cu ~nsilozarea cocenilor cu adaos de melas\. Se utilizeaz\ melas\ `n particularitatea c\ straturile de coceni se stropesc cu saramur\. concentra]ie de 2%, uneori [i cu adaos de 1% sare, sporind con]inutul cocenilor `n ap\ [i zah\r, fapt ce influen]eaz\ pozitiv fermenta]ia lactic\. Tehnologia - ca la `nsilozarea cu saramur\. ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu t\i]ei proaspe]i de sfecl\ sau

borhoturi de la fabricile de spirt [i bere. Se aplic\ `n unit\]ile din apropierea fabricilor de zah\r sau spirt, folosind cantitatea de 30-50 kg t\i]ei la 100 kg coceni toca]i m\runt. Distribuirea t\i]eilor se poate face `n straturi alternative cu coceni sau prin ~n primul caz se `ncepe cu stratul de coceni, iar tasarea se face de fiecare Grosimea straturilor de coceni se stabile[te `n a[a fel `nct umiditatea din ~nsilozarea cocenilor `n amestec cu nutre]uri verzi sau suculente. Se amestecare cu ace[tia. dat\ `naintea distribuirii stratului de t\i]ei. t\i]ei s\ asigure umectarea corect\ a masei de coceni . pot folosi `n acest scop floarea soarelui [i porumbul sem\nat `n culturi succesive, sfecla furajer\, frunzele [i coletele de la sfecla pentru zah\r, dovlecii [i pepenii furajeri; Se recomand\ ad\ugarea a 100-150 kg nutre]uri verzi sau suculente la 100 kg coceni toca]i la dimensiuni sub 1,5 cm. Se procedeaz\ la a[ezarea `n straturi alternative a celor dou\ componente, cu tasarea puternic\ a fiec\rui strat. d) ~nsilozarea cioc\l\ilor de porumb se poate realiza numai `n amestec cu nutre]uri bogate `n ap\, cum ar fi t\i]eii de sfecl\ umezi, borhoturile [i melasa, care `mbog\]esc `n acela[i timp [i con]inutul `n glucide fermentescibile.

Pentru o bun\ `nsilozare se impune m\run]irea ct mai fin\ a cioc\l\ilor

(particule cu diametrul sub 5 mm) [i amestecarea acestora, fie cu melas\ `n concentra]ie de 2-4%, folosind 50-60 l la 100 kg cioc\l\i toca]i, fie cu t\i]ei sau borhoturi `n p\r]i egale. Dup\ omogenizare, amestecul se a[eaz\ `n straturi succesive de 40-45 cm Calitatea nutre]ului se va `mbun\t\]i mult, dac\ la structura amestecului se Se acord\ o aten]ie deosebit\ izol\rii silozului. Valoarea nutritiv\ este de 0,15-0,20 UN la 1 kg nutre]. grosime [i se taseaz\ ca [i `n cazurile precedente. adaug\: 0,5% uree, 1% sare, 3-5% gozuri, t\r]e sau 5-10% f\inuri.

Tehnologia `nsiloz\rii gramineelor perene cultivate [i a plantelor de pe paji[tile permanente Gramineele perene cultivate au un con]inut ridicat de glucide solubile, suficient ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, `n timp ce plantele recoltate de pe paji[tile permanente au `n general un con]inut mai sc\zut `n glucide solubile, `n func]ie de compozi]ia floristic\ [i cantit\]ile de `ngr\[\minte minerale cu azot aplicate. Cnd `n compozi]ia floristic\ exist\ un procent ridicat de leguminoase sau fertilizarea s-a f\cut cu doze numai de `ngr\[\minte cu N, con]inutul `n glucide solubile scade sub 10% din s.u., iar furajul ob]inut este greu `nsilozabil. Acestea, precum [i gramineele din culturile perene cu peste 70% umiditate, se pot `nsiloza cu rezultate bune fie prin metoda cu umiditate sc\zut\ (prin ofilire), ob]inndu-se semisilozul sau semifnul, fie prin folosirea aditivilor. ~n cazul `nsiloz\rii cu umiditate sc\zut\, plantele se las\ `n cmp pentru ofilire, apoi sunt tocate m\runt (2-4 cm) [i transportate la locul de `nsilozare, unde are loc o presare puternic\ [i continu\ pn\ la umplerea silozului. Folosirea aditivilor permite crearea unui mediu acid necesar desf\[ur\rii normale a proceselor fermentative [i `mbog\]irea substratului nutritiv. Dintre aditivi furajeri, se pot folosi: uruieli de porumb, 50-100 kg/t de furaj `nsilozat, fn tocat sau paie tocate, `n propor]ie de 15-20% din masa furajului `nsilozat, melas\ 2-4%, mal] de orz uscat 1-1,5%, f\inuri de cereale 3-5%, borhot uscat 2-3%. Aditivii chimici au o utilizare redus\, rezultate mai bune realizndu-se prin folosirea acidului formic, 3,5-5 l/t de furaj `nsilozat [i a preparatului Microacid, `n propor]ie de 0,5-1%.

Un interes deosebit prezint\ folosirea aditivului biologic Lactosil, `n

doz\ de 1 kg/t de nutre] `nsilozat. Silozul din plantele de pe paji[ti con]ine 0,21 UN/kg de nutre]. Tehnologia `nsiloz\rii leguminoaselor perene Leguminoasele furajere perene se `nsilozeaz\ cnd condi]iile climatice nu ~nsilozarea se poate realiza prin metoda cu umiditate redus\ sau prin Momentul optim de recoltare este la `nceputul `nfloririi. Se practic\ `nsilozarea prin amestec cu plante verzi bogate `n glucide

permit preg\tirea fnului. folosirea aditivilor.

(porumb, sorg, floarea soarelui, iarb\ de Sudan etc.), `n raport de 1-2 p\r]i G., la o parte leguminoase. Se `nsilozeaz\ `n condi]ii bune [i prin adaos: t\r]e, uruieli de porumb sau orz, `n cantitate de 30 kg/t de m.v.; f\inuri de cereale, `n propor]ie de 10%; ap\ melasat\ (1 parte melas\ [i 2-3 p\r]i ap\), 100 l/t; preparatul Lactosil 1 kg/t de furaj sau 1% preparat Micoacid. ~nsilozarea cu umiditate redus\ se face ca la plantele de graminee perene.

Pentru ca `nsilozarea s\ decurg\ normal, este necesar ca leguminoasele s\ fie tocate (2-3 cm), foarte bine tasate [i corect izolate de mediul extern. Valoarea nutritiv\ a nutre]ului - 0,16-0,20 UN/kg. Tehnologia `nsiloz\rii bost\noaselor [i r\d\cinoaselor Lucr\rile constau `n tocarea [i amestecarea cu nutre]uri fibroase sau

grosiere bine tocate, `n propor]ie de 30-50% `n cazul bost\noaselor [i 20-25%, `n cazul r\d\cinoaselor. A[ezarea `n siloz se face `n straturi alternative, `ncepnd cu nutre]ul fibros sau grosier, iar presarea se face numai peste straturile de nutre] uscat.

Tipuri se silozuri
~nsilozarea nutre]urilor se face `n spa]ii special construite sau amenajate, Pierderile de substan]e nutritive la `nsilozare [i calitatea nutre]ului sunt Acestea au fost grupate `n trei categorii: silozuri de suprafa]\, silozuri numite silozuri. condi]ionate [i de tipurile de siloz utilizate. semi`ngropate [i silozuri `ngropate, fiecare cu mai multe variante.

Silozuri de suprafa]\ Acestea pot fi orizontale [i verticale: Silozurile orizontale sunt cele mai r\spndite, fiind practice [i economice

[i pot avea caracter permanent sau temporar, `n func]ie de construc]ie. Capacitatea - 500-1500 tone. Silozurile `n form\ de stiv\ sunt cele mai simple silozuri orizontale. Acestea au dezavantajul c\ nu permit o presare bun\ a furajului [i pe marginile stivei, iar pierderile sunt relativ mari. silozul se cl\de[te sub form\ paralelipipedic\, dimensiunile depinznd de cantitatea de nutre] ce se `nsilozeaz\ (20-40 m lungime, 6-12 m l\]ime [i 3-5 m `n\l]ime). Dup\ tasare, marginile silozului se taie pn\ la nutre]ul bine tasat, dndu-i Uneori pe marginile laterale ale stivei se cl\desc balo]i de paie. Silozurile platform\ pot fi cu pere]i nedemontabili, construi]i din o form\ paralelipipedic\ sau de trunchi de piramid\.

materiale durabile (beton, piatr\, c\r\mid\) sau cu pere]i demontabili, din panouri care se `nl\tur\ dup\ terminarea silozului, platforma fiind folosit\ `n alte scopuri. La silozurile cu pere]ii nedemontabili, platforma se construie[te cu dou\ Dimensiunile silozurilor platform\ variaz\ `ntre: l=6-12 (15) m, h=2-2,5 Silozurile `n form\ de movil\ (gr\mad\) permit tasarea `ntregii mase de Se pot folosi `n locul silozurilor de suprafa]\ `n form\ de stiv\ f\r\ pere]i cele mai indicate sunt silozurile platform\. Silozurile verticale (turn) au form\ cilindric\, `n\l]imi de 8-20 m [i sunt capacitate de 100-500 tone [i sunt prev\zute `n pere]i cu canale verticale, ~nc\rcarea [i desc\rcarea nutre]ului se face mecanizat, iar tasarea se Sunt mai pu]in r\spndite datorit\ costurilor ridicate. Silozuri semi`ngropate pante: pe linia l\]imii (3-5%) [i longitudinal (1-3%). (3) m [i pn\ la 40 (50) m lungime. furaj, `ns\ suprafa]a de contact cu aerul este mare. laterali, la care pierderile de substan]e nutritive ajung la peste 30%.

construite din beton, c\r\mid\, piatr\, tabl\ etc.. iar la baz\ cu guri [i bazine de colectare pentru evacuarea excesului de umiditate. realizeaz\ prin greutate proprie.

Se construiesc pe terenurile cu apa freatic\ la suficient\ adncime [i au Pere]ii de deasupra solului se confec]ioneaz\ din panori de lemn, pl\ci ~n cazul silozurilor c\ptu[ite `n sol cu piatr\, c\r\mid\ sau beton [i partea Dimensiunile silozurilor tran[ee sunt de 20-30 m lungime, 5 m l\]ime la

form\ de tran[ee sau de celule. prefabricate, baloturi de paie etc., iar pere]ii subsolului din p\mnt b\t\torit. de la suprafa]\ se face din acela[i material, `n special la cele sub form\ de celule. baz\, respectiv 6 (6,5) m la suprafa]\ [i de 2-2,5 m `n\l]ime, din care 1-1,5 m `n interiorul tran[eei; capacitatea este de 200-700 t. silozurile sub form\ de celule au dimensiuni mult mai mici, cu o capacitate

de 30-50 tone, se construiesc numai sub acoperi[uri, cu 2/3 din `n\l]ime `n sol [i 1/3 la suprafa]\; se utilizeaz\ pentru `nsilozarea nutre]urilor valoroase destinate `n special se amplaseaz\ `n apropierea ad\posturilor [i sunt prev\zute cu sisteme porcinelor. mecanizate pentru efectuarea opera]iunilor de `nc\rcare, desc\rcare [i distribuire a furajului `nsilozat. Silozuri `ngropate Se pot construi numai pe terenurile cu ap\ freatic\ la o adncime mai mare capacitate de 50-500 t ; dimensiuni: lungimea 10-40 m, l\]imea la baz\ 4-5 m, la suprafa]\ 5-6 m,

de 3-4 m [i au form\ de tran[ee sau gropi, cu pere]ii verticali sau oblici.

iar `n\l]imea de 2,5-3 m. Pere]ii laterali [i baza acestor silozuri se c\ptu[esc cu piatr\, c\r\mid\ sau alte materiale, pentru reducerea pierderilor, iar pentru evacuarea excesului de ap\ se prev\d guri de colectare. Pentru u[urarea accesului vehiculelor, capetele silozului se fac `n pant\ de 450. Silozuri `n pungi sau saci de plastic individuali reu[ita `nsiloz\rii este condi]ionat\ de acelea[i reguli ca `n celelalte sisteme se utilizeaz\ pentru realizarea semisilozului [i semifnului. Nutre]ul de `nsilozat se introduce din ma[ina de adunat, tocat [i presat Anaerobioza este asigurat\ de bioxidul de carbon rezultat din procesele de

de `nsilozare.

direct `n punga (sacul) de material plastic, care dup\ umplere este `nchis\ ermetic. fermenta]ie sau prin procedeul vid\rii.

Rezult\ un furaj de foarte bun\ calitate, pierderile sunt foarte mici, `ns\ Deschiderea silozurilor silozurile din porumb, sorg, alte cereale furajere, precum [i cele din plante silozurile din grosiere se matureaz\ `n circa 60-90 zile; Deschiderea silozului se face de la unul din capete, `ndep\rtndu-se Se taie pe vertical\ por]iunea descoperit\, cu ajutorul cu]itelor speciale sau

costurile sunt mari datorit\ plasticului utilizat.

ofilite, se matureaz\ `n timp de 30-60 zile;

materialul cu care a fost acoperit [i eventual nutre]ul degradat. cu hrle]ul [i se scoate cantitatea necesar\ animalelor, dup\ care se acoper\ cu folii de material plastic. Calitatea furajului `nsilozat depinde de o multitudine de factori: valoarea nutritiv\ a materialului ce se Prelevarea probelor din silozurile de suprafa]\ orizontale sau din cele

`nsilozeaz\, tipul de siloz, tehnologia aplicat\, metoda de `nsilozare folosit\ etc. `ngropate [i semi`ngropate probele se ridic\ de la nivelul treimii mijlocii din `n\l]imea silozului [i de la o dep\rtare de 70-80 cm de pere]ii laterali; din silozurile turn, proba se ia de la partea superioar\, din centru, la adncimea de 1 m. Probele medii vor avea o greutate de circa 2-3 kg. Aprecierea calit\]ii nutre]ului murat: organoleptic - culoarea, mirosul, gustul, structura; prin analize chimice:, valoarea pH, con]inutul `n acizi [i raportul Se apreciaz\ c\ nutre]ul este de calitate bun\ dac\ are o culoare apropiat\

dintre ace[tia, con]inutul `n PB etc.. de aceea a plantelor din care a provenit, un miros pl\cut (de pine proasp\t\, de mere coapte), un gust acri[or-dulceag, aromat, o structur\ apropiat\ de cea ini]ial\ a plantelor, valoarea pH `ntre 3,8-4,5, cantitatea total\ de acizi `ntre 1,5-2,5%, din care cel pu]in 2/3 s\ fie acid lactic, acidul acetic maximum 1/3, iar acidul butiric s\ lipseasc\. La un siloz [i semisiloz de bun\ calitate, con]inutul `n acid lactic trebuie s\ fie cuprins `ntre 6-11% din substan]a uscat\.

Factorii care influen]eaz\ calitatea nutre]ului `nsilozat :


Specia PLANTA Faza de dezvoltare Partea din plant\ care se `nsilozeaz\ Factorii tehnologici Factorii climatici

COMPOZI}IA MATERIALULUI VEGETAL

RECOLTAREA

Pierderi la recoltarea direct\ Pierderi prin ofilire

SILOZUL

Pierderi prin suc scurs Pierderi marginale Pierderi prin fermenta]ie

Umiditatea Aerul (O2) Con]inutul `n glucide solubile Capacitatea tampon Dimensiunea toc\turii Temperatura Aditivii

CARACTERISTICILE NUTRE}ULUI ~NSILOZAT

SILOZ Umiditate >70% pH = 3,8-4,2

SEMISILOZ Umiditate 60-70% pH = 4,0-4,5

SEMIFN Umiditate 40-60% pH-nu este criteriu

NUTRE}UL ~NSILOZAT PREG|TIT PENTRU FURAJARE

TEME : 1. Care sunt procesele biochimice din timpul `nsiloz\rii ? 2. Care sunt factorii care condi]ioneaz\ o bun\ `nsilozare? 3. Care sunt tehnologiile specifice de `nsilozare la: porumb, r\d\cinoase, graminee perene cultivate, leguminoase perene? 4. Care sunt tipurile de silozuri?

BIBLIOGRAFIE SELECTIV|
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. Anghel Gh., 1984 Paji[ti intensive. Editura Ceres, Bucure[ti. B\rbulescu C. [i colab. ,1991 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere. Editura Didactic\ [i Pedagogic\, Bucure[ti. B\rbulescu C., Motc\ Gh., 1983 - P\[unile mul]ilor `nal]i. Editura Ceres, Bucure[ti. B\rbulescu C., Motc\ Gh., 1987 - Paji[tile de deal din Romnia. Editura Ceres, Bucure[ti. Dumitrescu N. [i colab., 1979 - Paji[ti degradate de eroziune [i ameliorarea lor. Editura Ceres, Bucure[ti.. Iacob T., V`ntu V., Samuil C., 1997 - Plante furajere - tehnologii de cultivare. Ed. Junimea, Ia[i. Iacob T., V`ntu V., Dumitrescu N. Samuil C., 1998 - ~mbun\t\]irea [i folosirea paji[tilor. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Ia[i. Iacob T., V`ntu V., Samuil C., 2000 - Tehnologia producerii [i conserv\rii furajelor. Editura Ion Ionescu de la Brad Ia[i. Ionel Adrian, 1997 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere. Editura Dosoftei, Ia[i. Ionel Adrian, V`ntu Vasile, 1999 - Cultura paji[tilor [i a plantelor furajere`ndrumar practic. Editura Ion Ionescu de la Brad Ia[i. Moga I. [i colab., 1996 - Plante furajere. Editura Ceres, Bucure[ti. Moga I., 1993 - Cultura leguminoaselor perene. Editura Ceres, Bucure[ti Motc\ Gh. [i colab., 1994 - Paji[tile Romniei - tipologie [i tehnologie. Editura Tehnica Agricol\, Bucure[ti. Varga P. [i colab., 1973 - Lucerna. Editura Ceres, Bucure[ti. Varga P., 1993 - Producerea furajelor - ghid practic. Editura Ceres, Bucure[ti. Vintil\ M., 1989 - Tehnologii actuale de `nsilozare a nutre]urilor. Editura Ceres, Bucure[ti. V`ntu Vasile, 2002 Posibilit\]i de `mbun\t\]ire a paji[tilor permanente degradate din Depresiunea Jijia-Bahlui. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Ia[i. *** *** - Colec]ia de reviste Fourrages - Colec]ia de reviste Lucr\ri [tiin]ifice ale ICPCP M\gurele -

Bra[ov *** - Colec]ia de reviste Lucr\ri [tiin]ifice ale U.S.A.M.V. Ia[i *** - Colec]ia de reviste Revue suise de agriculture