BILANT DE MEDIU NIVEL I

Pentru obiectivul: FERMA BOVINE Localitatea MOIECIU, jud. BRASOV Beneficiar: SC. HAPPY COW SA Proiectant de specialitate: MAGHEAR Silvia Cluj-Napoca, str. Bradului nr. 28, 400999 Tel: 0743 102 299 004 E-mail: zilwia@yahoo.com Inregistrata in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI din 16. 01. 2012

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la dispozitia elaboratorului. Bilantul de mediu pentru obiectivul Ferma de bovine apartinand SC HAPPY COW SA constrituie o documentatie de sustinere cu date tehnice, care sta la baza obtinerii autorizatiei de mediu. Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare asupra mediului, precum si identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea cu studii

teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I. In termini generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie sa identifice domeniile in care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele si instalatiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrarile se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislatiei existente sau in curs de adoptare, precum si asupra investigarii potentialelor poluari ale solului prin activitati desfasurate anterior in zona analizata sau in vecinatatea acesteia. Datele de identificare pentru titularul activitatii sunt urmatoarele: Denumire: SC HAPPY COW SA Adresa: * Sediul administrativ: Moieciu, jud. Brasov, str. Pasunii, nr. 1A *Ferma bovine: Moieciu, jud. Brasov, str. Pasunii, nr. 2 Telefon: 0755 666 777 Reprezentant: Administrator ARCAS Anca Nr. Cod fiscal C.U.I. 17729536

1. STAREA TERENULUI IN ZONA OBIECTIVULUI

Descrierea generala a amplasamentului analizat Amplasamentul fermei de bovine apartinand SC HAPPY COW SA este situate in intravilanul localitatii Moieciu, avand urmatoarele vecinatati:

 La Nord SC Agromec SA si un drum de exploatare La Sud - proprietate Pop A. si drum de exploatare La Est - -proprietate Rus R. si drum de acces in incinta La Vest proprietate Mencu Iosif. Suprafata totala a amplasamentului analizat, conform planului de amplasament si delimitare a imobilului, este de 21 926 mp, din care: -suprafata construita - suprafata nebetonata 4394,70 mp 17531,30 mp.

In cadrul amplasamentului respective se desfasoara activitatea de crestere si exploatare a vacilor de lapte si ingrasare tineret, cod CAEN 0141.

2. DESCRIEREA STRUCTURII GEOLOGICE, A TOPOGRAFIEI LOCALE SI A APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE Comuna Moieciu este una dintre cele trei comune administrative care alctuiesc Zona Bran: Bran, Moieciu, Fundata. Comuna a luat fiin, n actuala componen administrativ, n anul 1968 cnd n Romnia s-a fcut reforma administrativ. Este alctuit din ase sate, fiind comuna cu cele mai multe sate din zona Bran, dup cum urmeaz: Moieciu de Sus, Cheia, Moieciu de Jos, Drumul Carului, Petera si Magura. Sediul administrativ al comunei Moieciu este n satul Moieciu de Jos.

Comuna Moieciu este situat n ara Brsei, care nu este altceva dect extremitatea sud-estic a celei mai mari depresiuni intramontane din Romnia - Depresiunea Braovului - i care ocup extremitatea sud-estic a judeului cu acelai nume. Fa de municipiul Braov, comuna Moieciu este situat la 28 de km pe oseaua care leag Braovul de Cmpulung Muscel i Piteti, fiind una dintre cele mai vechi ci de comunicaie de pe teritoriul romnesc, cunoscut chiar nainte de ocuparea Daciei de ctre romani, n anul 106 dup Hristos. Acest vechi drum comercial i militar lega, n vremea ocupaiei romane, localitile Cumidava (Rnov) de Jidava (Poenari de Muscel), iar n evul mediu era principalul drum de legtur dintre Transilvania i oraele muntene de la Dunrea de Jos. Pe teritoriul comunei Moieciu, n satul Petera, spturile arheologice au scos la iveal urme de locuire din perioada paleolitic, mai precis din paleoliticul superior. Tot n raza comunei Moieciu, n satul Drumul Carului, spturile arheologice efectuate cu civa ani n urm de ctre profesorul Stelian Coule, au scos la iveal urmele unui castru roman care se pare c ntregea sistemul de fortificaii romane din Dacia, cunoscute sub numele de limesul transalutan. Tocmai datorit importanei sale deosebite, dup ocuparea Transilvaniei de ctre regalitatea maghiar, aceasta a dispus construirea castelului de la Bran, ca punct naintat de paz i aprare n trectoarea Branului. Actul de natere al castelului de la Bran a fost emis de regele Ludovic I de Anjou la 13 noiembrie 1377, iar n 1382 castelul era terminat, n forma sa de atunci, dar suveranul n-a mai apucat s-l vad. Satele de colibai ale brnenilor, ntre care i cele aparintoare azi comunei Moieciu, sunt menionate foarte des n documentele medievale, ele fcnd de fapt parte din domeniul Branului i se aflau sub jurisdicia castelanului de la Bran. Astzi castelul Bran, care nu lipsete din marile ghiduri turistice ale lumii, este cunoscut n lumea ntreag drept castelul lui Dracula, iar mult lume, neavizat, face confuzie ntre domnitorul Vlad Dracul i Vlad epe.

Din punct de vedere geografic, comuna Moieciu este situat n culoarul depresionar Bran-Cmpulung Muscel, care are nlimea cea mai mare n Pasul Giuvala de pe teritoriul comunei Fundata (1235 m.), culoar depresionar strjuit pe latura sud-estic de Munii Bucegi-Leaota (2504 m) i de Munii Piatra Craiului la vest, supranumii i Perla Carpailor romneti. Aceste masive corespund de altfel cu hotarele comunei Moieciu spre aceste puncte cardinale, unde comuna Moieciu este nvecinat cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge. Pe celelalte laturi vecinii Moieciului sunt satele Fundata i irnea din comuna Fundata, imonul i Predelu ul din comuna Bran i oraul Zrneti. Satele comunei Moieciu sunt sate liniare i rspndite. Clima zonei este temperat continental, cu ierni grele, cu veri mai scurte i rcoroase, cu precipitaii variate care cad mai tot timpul anului i cu vnturi neregulate. Reeaua hidrografic este bine dezvoltat, toate rurile comunei fiind tributare rului Brsa afluent al Oltului. Terenul obiectivului analizat este stability din punct de vedere fizico-geologic, prezentand o inclinare generala de la V la E si o usoara inclinare de la N la S. Parcela are forma neregulata, front la drumul de acces in incinta de 6, 11 m. Apa subterana apare la adancimi mai mari de 5-6 m. In imediata apropiere a fermei nu au fost identificate ape de suprafata.

3. ISTORICUL ZONEI

In anul 2005 ia nastere SC HAPPY COW SA, avand ca obiect de activitate cresterea bovinelor, ferma fiind amplasata pe terenul fostului CAP Moieciu. Societatea a inceput activitatea cu un efectiv de 25 animale, din care: 15 vaci de lapte si 10 vitei. In perioada urmatoare, activitatea din microferma zootehnica, precum si din sectorul de baza furajera evolueaza in mod ascendant astfel:
-

2005, efectiv de animale 25 capete; 2006, efectiv de animale 130 capete; 2007, efectiv de animale 141 capete; 2008, efectiv de animale 143 capete;

- 2009, efectiv de animale 154 capete; - 2010, efectiv de animale 160 capete;

4. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI Descrierea activitatii desfasurate in prezent in zona analizata

Activitatea desfasurata pe amplasamentul analizat este de crestere si exploatare a vacilor de lapte si ingrasare tineret afferent, capacitatea fiind de 160 capete, dupa cum urmeaza:

- vaci de lapte - vaci gestante - vitei ntarcati

65 capete; 20 capete; 20 capete;

- tineret 3-10 luni 20 capete; - juninci gestante 10 capete; - taurasi la ngrasat Total 160 capete 25 capete;

Ferma este alcatuita din urmatoarele fractiuni: Un grajd pentru bovine (C1), cu suprafata de 1819,05 mp, in conservare; Doua grajduri pentru bovine (C4 si C50, cu suprafata de 781,38 mp fiecare, avand un numar de 80 locuri/ grajd. Grajdurile au fundatii din beton, structura pe cadre din beton armat prefabricat, zidarie de inchidere din caramida si acoperis din placi ondulate din azbociment. Fiecare grajd este prevazut cu cate un padoc cu suprafata de 280 mp fiecare. O moara pentru macinat furaje (C2), amplasata intr-o incinta cu suprafata de 110,71 mp, inchisa, fara ventilatie, pe fundatie din beton, pereti din caramida si acoperis din tigla. Moara este de tipul BONTIDA, semiprofesionala, avand o capacitate de 1 000 kg/h

Un siloz pentru nutret (C3) din beton, avand suprafata de 488 mp si un volum de 975, 0 mc. Inaltimea de 2,0 m.

 Un corp andministrativ (C6) -la parter : 2 birouri, 2 depozite si camera paznic. Suprafata totala: 57,75 mp. - la etaj: 3 birouri, grup sanitary, balcon si scara exterioara. Suprafata totala: 47,63 mp. Laptarie (C7), amplasata intr-o cladire cu regim de inaltime P+E pe fundatie de beton, pereti din boltari din beton, compusa din urmatoarele fractiuni: -la parter: un filtru sanitar, 2 depozite, sala muls, sala asteptare animale. Suprafata totala: 157,62 mp. - la etaj: 2 birouri, grup sanitar, antreu, hol, scara exterioara; Cladirea laptariei nu este terminata, fiind cuprinsa n planul de dezvoltare.

platforma pentru gunoiul de grajd, nebetonata, cu suprafata de 150 mp.

Vacile de lapte sunt crescute n stabulatie permanenta, iar restul vitelor sunt crescute dupa cum urmeaza: - 15 martie 30 septembrie pe pasuni nchiriate n diverse locatii de la primarii; - 1 octombrie 14 martie n grajdurile fermei; n grajduri, animalele sunt crescute pe asternut uscat, din materiale celulozice (paie) care au proprietatea de a absorbi purinul, rezultnd un deseu cu umiditate de 70 80%.

Necesarul de substanta uscata la vacile de lapte se poate stabili fie pornind de la volumul normal al ratiei (2,5-3 Kg SU\100 kgGV), fie folosind urmatoarea relatie: SU (KG\zi) = 0.025 G + 0.1 Y , unde: - G = greutatea corporala (kg) - Y = productia de lapte (kg\zi) Pentru a asigura o parte a bazei furajere necesare, societatea detine n arenda o suprafata de 200 ha. Reteta dupa care sunt hranite vitele este urmatoarea: faina de lucerna si siloz de porumb, la care se adauga urmatoarele ingrediente: - borhot de bere - vara - taitei de sfecla iarna; Furajele provin din silozurile C3 si din fnar, fnarul fiind amplasat n afara fermei fiind nchiriat. Adaparea animalelor se realizeaza prin adapatori cu nivel constant. La un consum de furaje cu 1 kg substanta uscata sunt necesari 3-6 litri apa. Mulgera vacilor se face att manual ct si automat cu mulgatori, dar fara a avea o sala de muls organizata. Laptele este preluat de catre beneficiar (SC BONAS SRL) cu autocisterna frigorifica proprie. Pna la preluarea laptelui, acesta este pastrat ntr-un racitor de lapte tip Westfalia, avnd o capacitate de 2000 litri. Din descrierea activitatii desfasurate pe acest amplasament rezulta ca n tehnologia de crestere a bovinelor nu se utilizeaza metoda evacuarii hidraulice a dejectiilor din adaposturi. Evacuarea gunoiului din adaposturi se face manual si mecanic (cu remorca), fiind depus pe platforma nebetonata situata in incinta fermei, pe latura sudica a amplasamentului. Purinul si apa

utilizata la igienizari se scurg ntr-un bazin situat la capatul sudic al adaposturilor. Tratamentele veterinare, dezinfectia, dezinsectia si deratizarea sunt efectuate de catre SC PRIMA VET SRL conform contractului anexat. n incinta fermei nu sunt depozitate medicamente sau substante specifice pentru dezinfectii sau combaterea daunatorilor si parazitilor. Pentru lucrarile specifice din interiorul fermei sunt utilizate urmatoarele mijloace auto si utilaje: - un tractor cu remorca pentru transportul balotilor si a silozului de porumb; - vidanja cu capacitatea de 5 mc, care se ataseaza la tractor; - tractor mixt ncarcator frontal excavator (buldo-excavator) pentru manipularea dejectiilor n cadrul platformei de depozitare. Programul de functionare este de 8 ore/zi, 7 zile/saptamna, 365 zile/an. Modul de asigurare cu utilitati - energie electrica: alimentare din reteaua SC Electrica; - apa potabila: este asigurata din reteaua de alimentare a localitatii Moieciu; - ncalzirea sediului administrativ se face cu ajutorul a doua sobe de teracota utiliznd lemne. Pentru asigurarea bazei furajere necesare fermei zootehnice, societatea detine n arenda o suprafata de peste 200 ha. Pregatirea ogoarelor este operatia tehnologica compusa din urmatoarele faze : Aratura executata pe suprafata la adncimi variabile, impuse de normele tehnologice ale fiecarei culturi. La aceasta faza tehnologica dejectiile aplicate ca fertilizat, desi au un grad de mineralizare scazut (crude), prin nglobarea n brazda se asigura mineralizarea acestora. Mineralizarea este favorizata de reactiile

biochimice ce se produc n sol sub actiunea fizica a factorilor meteorologici (temperatura si precipitatii) si a microorganismelor. Discuirea, faza tehnologica n care are loc farmitarea si omogenizarea patului germinativ. Gunoiul de grajd rezultat este aplicat ca fertilizant avnd efecte benefice deoarece asigura productii vegetale superioare n conditiile eliminarii efectelor negative ale fertilizarii terenurilor numai cu ngrasaminte chimice. n cadrul acestor lucrari se utilizeaza un tractor la care se ataseaza urmatoarele utilaje anexe: cositoare, remorca pentru transportul gunoiului pe cmp, masina de mprastiat gunoi. Identificarea ariilor poluate si a potentialelor poluari a. n incinta fermei Sursele de poluare a solului n incinta fermei pot fi urmatoarele: a.1. Dejectiile animaliere Dejectiile animaliere sunt depozitate pe o platforma improprie, nebetonata. Apele pluviale care cad pe acest depozit ajung n pnza de apa freatica sau, n cazul precipitatiilor abundente sau de lunga durata, se scurg n afara fermei. Cuantificarea impactului asupra solului si a apelor freatice n aceasta faza a documentatiei este dificil de realizat. Se poate afirma ca datorita depozitarii necorespunzatoare si necontrolate a dejectiilor (gunoi de grajd si purin), are loc o poluare continua, avnd ca efect: - acidifierea solului. Transformarea ureei si a amoniului de catre microorganisme duce la acidifierea solului. - afectarea calitatii apei freatice.

Materia organica continuta n apele infiltrate n sol se descompune n prezenta oxigenului, rezultnd ntr-o prima etapa azot amoniacal. Acesta, la rndul sau se descompune formnd azotiti si mai departe azotati. a.2. Bazinul de stocare a purinului si a apelor uzate de la igienizari. Bazinul de colectare a purinului si a apei uzate de la igienizari este impropriu, avnd loc infiltrarea lichidului n sol. Si n acest caz are loc o poluare continua, efectele asupra solului si apei freatice fiind aceleasi cu cele mentionate mai sus. b. n exteriorul fermei Posibilitatea poluarii solului ca urmare a aplicarii gunoiului de grajd rezultat din ferma - ca fertilizant - este minima cu conditia respectarii regulilor agrotehnice: aplicarea ngrasamintelor naturale n perioade lipsite de precipitatii sau n mustul zapezii ; aplicarea unor cantitatii stabilite n functie de necesarul parcelei respective ; efectuarea araturilor ntr-o perioada scurta dupa aplicarea gunoiului de grajd proaspat ; efectuarea lucrarilor agricole cu masini adecvate categoriei de cultura ; fertilizarea prin injectie n sol, a balegarului. Dejectiile zootehnice aplicate n doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care depasesc cerintele plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenta pe care o pot avea asupra starii fizice, permeabilitatii, capacitatii de retinere a apei, continutului n oxigen, etc. Continuturile de saruri solubile din sol devin excesive, putnd mpiedica cresterea plantelor sau pot fi levigate n apele freatice. Sarurile solubile n exces din dejectii, pot contribui la cresterea continutului total de saruri din solurile pe care s-au administrat doze mari si repetate.

Pentru administrarea dejectiilor zootehnice pe terenurile agricole, trebuie sa se tina seama de panta terenului, permeabilitate, nivelul apei freatice si clasa de salinitate ct si de compozitia acestora n elemente fertilizante si poluante. Componentele cele mai importante care limiteaza folosirea dejectiilor zootehnice pe terenurile agricole sunt reprezentate de continutul n azot (esential) si continutul de saruri. Prin consistenta si compozitia chimica, reziduurilor provenite din complexele de crestere industriala a animalelor pot deveni un factor de poluare a solurilor. Cantitatea si compozitia chimica a reziduurilor este influentata de furajarea animalelor cu ratii mai concentrate n proteine, suplimentate cu adaosuri de saruri minerale, inclusiv cu microelemente, de tipul de adapost, de natura substantelor folosite pentru igienizarea si dezinfectarea adaposturilor, de durata timpului de stocare. Datorita variatiei acestor factori n diferitele complexe de crestere a animalelor, compozitia chimica a reziduurilor prezinta o mare variabilitate de elemente care pot influenta negativ solurile.

5. DEPOZITAREA DESEURILOR n tehnologiile de crestere a vacilor de lapte n complexe de tip industrial, generarea deseurilor tehnologice are urmatoarele surse : reziduuri de digestie: materii fecale ; reziduuri de metabolism: urina ; continut adaugat: asternut ; resturi de furaje; Gunoiul de grajd (balegar) este un amestec de fecale, urina, asternut si resturi furajere, obtinut prin tehnologia traditionala de crestere pe asternut temporar sau permanent. Cantitatea de reziduuri si dejectii este extrem de variabila si depinde de

foarte multi factori. Pentru calcularea cantitatii de gunoi de grajd ce se obtine ntr-o ferma exista mai multe metode. Literatura de specialitate mentioneaza urmatoarea relatie pentru calcularea cantitatii de gunoi de grajd ce se produce ntr-o ferma : C = ( H / 2 + A ) 4 , n care: H substanta uscata din hrana ; A substanta uscata din asternut , exprimate n kg/cap/zi. Din cantitatea anuala de dejectii rezultate ntr-un an n incinta fermei, cca. 27% reprezinta asternutul, respectiv 229 330 tone/an. Gunoiul de grajd este depozitat pe o platforma necorespunzatoare din punct de vedere a protectiei solului, a apelor freatice si a apelor de suprafata. Purinul, mpreuna cu apele uzate de la igienizari, este canalizat spre un bazin necorespunzator din punct de vedere a protectiei solului, a apelor freatice si a apelor de suprafata. Gunoiul de grajd si purinul (inclusiv apele uzate de la igienizari) este utilizat ca fertilizant pe terenurile agricole arendate. Compozitia chimica medie a balegarului proaspat provenit de la taurine este urmatoarea : apa - 77,5 % ; substanta organica - 20,3 % ; N - 0,34 % ; P2O5 - 0,16 % ; K2O - 0,40 % ; CaO - 0,31 %. Compozitia balegarului proaspat n microorganisme. Microorganismele reprezinta componentul cel mai dinamic al dejectiilor care actioneaza nca din tubul digestiv pna la mineralizarea substratului organic.

Gunoiul de grajd proaspat contine un numar imens de microorganisme, daca avem n vedere ca o vaca elimina n 24 de ore 10.680 milioane de enterococi. Asadar ncarcatura biotica a dejectiilor este foarte mare. Acest fapt se explica prin conditiile excelente de nutritie si nmultire pe care digesta si egesta le ofera microorganismelor simbiote si celor patogene ce se elimina prin fecale si urina. n procesul reciclarii nepoluante a dejectiilor intereseaza neutralizarea agentilor biotici patogeni (bacterii, virusi, ciuperci, elemente parazitare invazionale, etc.) pe deoparte si stimularea microorganismelor ce realizeaza oxido-reducerea materiei organice pe de alta parte. Impactul reziduurilor zootehnice asupra mediului este extrem de variat. Dimensiunile si consecintele acestui impact depind de indicatorii cantitativi, dar mai ales de caracteristicile calitative ale reziduurilor. Folosirea reziduurilor de la taurine ca fertilizant organic reprezinta o cale sigura de reciclare nepoluanta. Se pot folosi att dejectiile crude, nefermentate ct si dejectiile n diverse stadii de fermentare. Reziduurile pot fi administrate pe soluri acide, neutre sau alcaline, eliberarea azotului facndu-se mai repede pe cele alcaline. Folosirea reziduurilor nefermentate este recomandabila mai ales pe terenurile libere de culturi, desi pe terenurile acoperite nu determina inconveniente reale, cu exceptia zilelor foarte calduroase. Administrarea prin injectare este foarte buna deoarece riscurile contaminarii cu germeni patogeni din reziduurile nefermentate sunt mici. Alte tipuri de deseuri generate de activitatea din ferma: - cadavre de animale, cantitatea estimata fiind de 500 kg/an. Cadavrele catre SC PROTAN, conform contract nr.328/16.07.2010 . sunt depozitate ntr-o ncapere numita camera de carantina pna la preluarea acestora de

- deseuri menajere, cantitatea estimata fiind de 450 kg/an. Deseurile menajere sunt colectate ntr-o europubela si preluate de catre SC ECO PRISAL SRL, cinform contract nr. 1035/12.07.2010. - anvelope uzate, cantitatea estimata fiind de 2-3 buc/an. Se predau agentului economic la cumpararea de anvelope noi. - acumulatori auto, cantitatea estimata de 2 buc la 3 ani. Se predau agentului economic la cumpararea de acumulatori auto noi. n concluzie cu privire la gospodarirea deseurilor se fac urmatoarele precizari: - platforma pe care sunt evacuate dejectiile constitue o sursa de poluare majora a factorilor de mediu (apa, aer, sol); - bazinul n care este evacuat purinul (si apele uzate de la igienizarea padocurilor) constitue o sursa de poluare majora a factorilor de mediu (apa, aer, sol); Se recomanda ca pentru minimizarea efectelor negative ale dejectiilor sa fie luate urmatoarele masuri : Colectarea dejectiilor - canale colectoare de capat, amplasate la capatul grajdurilor si aleilor, la 1 m de acestea, n vederea colectarii dejectiilor din grajduri cu ajutorul plugurilor racloare; - bazin de precolectare, care va colecta dejectiile din canalele colectoare de capat; - canal colector boxe vitei, amplasat de-a lungul bateriilor de boxe pentru vitei, n vederea colectarii dejectiilor din grajdul de vitei; - bazin de precolectare, care va colecta dejectiile din canalul colector din grajdul de vitei; Stocarea dejectiilor - platforma de stocare dejectii solide separate. Cerinta privind aria platformei, se va stabili n functie de perioada de stocare.

- bazin de stocare dejectii lichide separate. Volumul de stocare se va stabili n functie de volumul de dejectii lichide rezultate pentru capacitatea fermei. Se va lua n calcul o eventuala marire numarului de capete. - bazin de evacuare. Se va amplasa lnga bazinul de stocare dejectii lichide separate. Din acest bazin dejectiile lichide se vor ncarca intr-o cisterna tractata de un tractor si se transporta pe cmp pentru fertilizarea terenurilor agricole. se impune depozitarea cadavrelor ntr-o incinta frigorifica; folosirea reziduurilor pentru fertilizarea terenurilor agricole, att n stare cruda ct si stare fermentata. 6. CONDENSATORI SI TRANSFORMATORI ELECTRICI Societatea nu are n dotare transformatori sau condensatori electrici, alimentarea cu energie electrica facndu-se din reteaua SC Electrica. 7. SECURITATEA ZONEI Accesul n sediul societatii este supravegheat de catre personalul propriu. Iluminatul exterior este asigurat cu lampi fluorescente, iar incinta unitatii este ngradita perimetral cu gard . 8. MASURI DE PAZA MPOTRIVA INCENDIILOR n cazul acestui amplasament cauzele producerii unui incendiu pot fi urmatoarele : - defectiuni la instalatiile electrice ; - descarcari electrice atmosferice ; - lucru cu flacara deschisa n zonele de depozitare a materialelor usor inflamabile. n cadrul amplasamentului analizat exista dotarea necesara cu mijloace de stingere a incendiilor, conform normelor P.S.I. n vigoare. n caz de incendiu participa toti salariatii folosind, pna la sosirea pompierilor, mijloacele de stingere

a incendiilor din dotare. n situatia izbucnirii unui incendiu se vor lua urmatoarele masuri: - depistarea focarului si a materialelor care ard; - stabilirea tipului de substanta de stingere care urmeaza a fi folosita si a mijloacelor de interventie; - alarmarea personalului; - actionarea prin interventie conform rolului de incendiu; - salvarea persoanelor n pericol; - salvarea vitelor n pericol; - alarmarea pompierilor. Societatea are sarcina de a preveni astfel de situatii si de a reduce la minim posibilitatile de producere a incendiilor. 9. PROTECTIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNCA Personalul care lucreaza n cadrul amplasamentului analizat beneficiaza de: - echipament de protectie si de munca; - materiale igienico-sanitare; - materiale de prim ajutor. Reglementarea masurilor de securitate a muncii n cadrul Normelor specifice de securitate a muncii se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului executant sarcina de munca mijloace de productie mediu de munca propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare. Normele generale de securitate a muncii, au fost elaborate tinnd cont de reglementarile existente n domeniul securitatii muncii pentru o serie de activitati cu risc, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii pericolelor specifice, astfel nct, pentru fiecare pericol, sa existe cel putin o masura de

prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca. Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistematica a aspectelor de securitate a muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc: - executantul : omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munca; - sarcina de munca : totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si n anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca; - mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca si a obiectelor muncii care se utilizeaza n procesul de munca; - mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice n care unul sau mai multi executanti si realizeaza sarcina de munca; Respectarea Normelor Specifice de Securitate a Muncii, vor duce la eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidente existente n cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca: executant sarcina de munca mijloace de productie mediu de munca. n vederea mentinerii si mbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii n toate locurile de munca se vor lua urmatoarele masuri: - asigurarea conditiilor de mediu (zgomot, temperatura, aerisire); - limitarea poluarii aerului; Ferma zootehnica este un amplasament n care sunt necesare respectarea att a masurilor de igiena sanitar veterinara, ct si a masurilor de igiena a muncii. Reglementarile n domeniul sanitar veterinar au drept scop prevenirea mbolnavirilor animalelor si salubritatea produselor rezultate din ferma. Masurile de igiena a muncii asigura protectia salariatilor.

10. EVACUAREA APELOR UZATE Alimentarea cu apa potabila se face printr-un bransament la reteaua de apa potabila a localitatii Mociu si este utilizata pentru urmatoarele scopuri: - n scop igienico-sanitar. Cerinta zilnica de apa este de 0,12 mc. - pentru adaparea vitelor. Necesarul zilnic mediu este de 5 mc. - pentru spalarea padocurilor. Necesarul zilnic mediu este de 1,6 mc. - pentru spalarea mulgatorilor. Necesarul zilnic mediu este de 0,3 mc. Necesarul zilnic mediu pe toata ferma este de 7,02 mc, rezultnd o cantitate de 1,61 mc de ape uzate. Apele uzate sunt canalizate spre bazinul n care se colecteaza purinul. Apele pluviale Debitul de calcul al apelor pluviale se determina cu relatia: Q=IS(FS ) [ l/s ], unde: Pe durata de calcul a ploii, cantitatea de apa cazuta n incinta fermei este de 174,10 l/s. Deoarece platformele tehnologice de circulatie nu sunt betonate, apele pluviale cazute se scurg libere infiltrndu-se n sol. Apele pluviale cazute pe platforma de dejectii si bazinul pentru ape uzate, se ncarca cu poluanti specifici si se infiltreaza n sol sau se scurg n afara fermei, zona afectata fiind situata la SE de amplasamentul fermei. Principalii indicatori de impurificare sunt : - substante organice ; - compusi ai azotului si fosforului ; - agenti biotici (n special bacterii si germeni patogeni) . n aceasta faza a documentatiei nu se poate cuantifica impactul fermei asupra calitatii apelor freatice.

Se impune efectuarea unui set de analize n care sa rezulte concluziile privind impactul asupra apelor freatice si n care se vor face recomandari cu privire la masurile ce se impun pentru diminuarea acestuia Se cunoaste ca o concentratie mare de azot amoniacal si concentratii mici de azotati si azotiti indica o poluare recenta. Cnd concentratia azotului amoniacal este mica, iar concentratia azotitilor si a azotatilor este mare, acest lucru indica o poluare veche. Atunci cnd nsa concentratiile azotului amoniacal ct si a azotatilor si azotitilor sunt mari, este vorba de o poluare continua! 11. EMISII ATMOSFERICE n cazul fermelor de crestere a bovinelor, emisiile n atmosfera sunt difuze si au urmatoarea origine : - fermentatia enterica ; - descompunerea dejectiilor. Din aceste surse se emit n atmosfera metan si amoniac. Emisia de amoniac se produce n prima faza, ceea ce face ca utilizarea dejectiilor proaspete sa fie extrem de eficienta, datorita aportului de azot pe care-l aduce n sol, cu recomandarea ca administrarea sa se faca prin injectie n sol, cu respectarea tehnologiilor agrotehnice. n cazul dejectiilor transportate imediat de la locul de producere, nu se genereaza mirosuri dezagreabile, astfel ca amplasamentul analizat nu constituie o sursa potential semnificativa de disconfort , pentru locuitorii din zona. Emisiile provenite de la mijloacele auto utilizate n ferma sunt ocazionale, avnd un impact nesemnificativ asupra calitatii aerului. 12. IMPACTUL ZGOMOTULUI

Sunetul este un fenomen provocat de variatiile de presiune ale aerului n jurul presiunii medii reprezentata de presiunea atmosferica. Din punct de vedere fizic sunetul este definit de doi factori : - intensitate corespunznd marimii variatiei presiunii n jurul pozitiei sale de echilibru ; - naltimea sau frecventa sunetului corespunznd rapiditatii variatiei presiunii; Frecventa se exprima n Herti (Hz) si corespunde numarului de oscilatii dintr-o secunda ale presiunii n jurul pozitiei de echilibru. n domeniul zgomotelor industriale avem de-a face cu zgomote compuse dintr-o succesiune de sunete pure (cazul masinilor cu elemente n rotatie si vibratoare si zgomote aleatoare (de banda larga) ce sunt constituite dintr-o mare cantitate de trenuri sinusoidale avnd amplitudini si faze oarecare. Mai mult, intensitatea acestor zgomote este adesea variabila n timp : este cazul cel mai frecvent al masinilor mobile care nu au regim de lucru constant. Nivelul de presiune acustica a unei masini oarecare nu are nici o semnificatie daca aceasta valoare nu se asociaza cu distanta la care s-a facut masurarea, avnd n vedere ca aceasta marime descreste cu distanta, este un parametru care nu depinde de sursa. Puterea acustica se masoara de asemenea n dB si este foarte important sa nu se confunde cu nivelul de presiune acustica. Puterea acustica se masoara plecnd de la nivelurile de presiune acustica din jurul sursei. Este posibila, daca sursa este izotropa, cunoasterea nivelurilor de presiune Lp, daca se cunoaste nivelul de putere si distanta. Singura sursa de zgomot o constiutie moara de furaje, care este amplasata ntr-o constructie nchisa care reduce nivelul de zgomot. Astfel, la limita incintei, la functionare la capacitate maxima a morii, nivelul de zgomot nu va depasi limita

maxim admisa de 65 dB. Amplasamentul nu constituie o sursa semnificativa de poluare fonica. 13. PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE Pe amplasamentul analizat nu au fost identificate cabluri de nalta tensiune. 14. SURSE DE INFORMARE Pentru a ntelege natura impactului produs de activitatea fermei de vaci de lapte si ngrasare tineret aferent, s-au folosit mai multe surse de informatii: - Informatii primite din partea reprezentantului SC Agro Cosm Fan SRL, dl. Sas Ioan; - Geografia fizica a Romniei Vintila Mihaielescu, Editura stiintifica Bucuresti 1969; - Cod de bune practici agricole; - Protectia si ingineria mediului, Vladimir Rojanschi, Editura Economica 1997 - Protectia calitatii apelor, Mircea Negulescu, Editura tehnica 1982 - Modernizarea tehnologiilor de crestere a taurinelor, Emil Silvas, Editura didactica si pedagocica 1998 - Reciclarea nepoluanta a reziduurilor zootehnice, Vasile Jurubescu, Editura CERES 1977 - Tehnologia cresterii bovinelor, Constantin Velea, Editura Dacia, Cluj Napoca 1983 - Chimia sanitara a mediului Sergiu Manescu si colaboratori, Editura medicala 1994 - Strategia n managementul deseurilor si reziduurilor, Cornel Man, Ilarie Ivan, Editura Mesagerul Cluj Napoca 1999. - Calitatea aerului Sergiu Timanov, Editura tehnica 1989

- Norme republicane de Protectia muncii si PSI - STAS 10009 1988 Limite admisibile ale nivelului de zgomot.