P. 1
CCE1

CCE1

|Views: 2|Likes:
Publicado porAndrei Bogdan

More info:

Published by: Andrei Bogdan on Mar 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/11/2014

pdf

text

original

Europa – noţiune şi prezentare generală

Unitatea de învăţare Nr. 1 EUROPA – NOŢIUNE ŞI PREZENTARE GENERALĂ
Cuprins
1.1. Obiective 1.2. Ce este Europa? 1.3. Cele trei aspecte ale identităţii europene 1.4. Europa azi: prezentare generală 1.5. Bibliografie 1.6. Răspunsuri pentru testele de autoevaluare 1 1 11 14 16 17

1.1. Obiective
• • • • Descoperirea parcursului etimologic al termenului „Europa” în antichitate Identificarea sensurilor mitologice şi geografice încredinţate de autorii antici Analizarea trăsăturilor identitare ataşate noţiunii de „Europa” Familiarizarea studenţilor cu reperele esenţiale ale realităţii geografice, demografice şi lingvistice ale continentului nostru

1.2. Ce este Europa?
Suntem în acelaşi timp legaţi, fizic şi spiritual, de o zonă, de o ţară, de un continent. Suntem craioveni, sau ieşeni, sau gălăţeni, sau clujeni… Suntem români fiindcă avem cetăţenia României. Suntem însă, în acelaşi timp, EUROPENI. Locuim pe acest continent, care are o identitate proprie şi care a făcut în ultima jumătate de secol paşi mari spre unificare…În 1928, un pasionat federalist francez, Gaston Riou, a scris o carte cu titlul Europa, patria mea. De atunci, mulţi oameni au simţit Europa ca pe o patrie a lor. S-o cunoaştem, deci, mai bine! 1.2.1. Un cuvânt: Europa Ca multe alte cuvinte de uz curent astăzi (alături de opere şi valori culturale nepreţuite) EUROPA este o noţiune pe care o avem de la vechii greci. „Să faci istoria unui cuvânt nu este niciodată o muncă în zadar”, scria marele istoric francez Lucien Fabre în 1930. Şi, continua el: „Scurtă sau lungă, monotonă sau variată, călătoria este întotdeauna instructivă”. Să încercăm deci, şi noi, o călătorie în istoria cuvântului EUROPA… Nu avem până în prezent o explicaţie sigură, de natură etimologică, a
Proiectul pentru Învăţământul Rural

1

versurile 320. Astfel. 1. În acest poem genealogic. deşi nu la Hesiod ci mult mai târziu. Că era Europa. Europa era deci una din cele 3000 de Oceanide. în limba akkadiană „erib” sau „erebu” înseamnă „apus” şi din acest cuvânt ar putea deriva „Europa”. Libya (Africa) apare ca nume al uneia dintre Oceanide. să fie format din cuvintele greceşti „eurus”= amplu. De altfel. poetul grec o prezintă pe Europa drept fiică a lui Oceanos şi a soţiei sale Tethys. numele continentului este ortografiat „Europia”. cei mai cunoscuţi autori de tragedii din Grecia Antică. „ţinutul din apus”. probabil. „Se pare că forma feminină europa însemna o femeie cu faţa frumoasă şi senină şi cu ochii mari” (Heikki Mikkeli). soră cu Europa. Este cert oricum că prima menţiune scrisă a cuvântului este în sens mitologic şi se află în versul 357 din Theogonia lui Hesiod. mai vechi. Zeus îi spune că nu a fost atât de îndrăgostit niciodată şi prezintă lunga listă a iubitelor sale în care apare şi frumoasa fiică a lui Fenix „care pe Minos născu şi pe cel ca un Zeu. De la etimologie la mitologie În afară de adjectivul „europé”. Deşi este mai complicată. totuşi. numai o variantă a „mitului Europei”. completată de faptul că în aceeaşi limbă „asu” sau „acu” înseamnă „răsărit” şi de aici provenea probabil numele celuilalt continent: Asia. în mod firesc. pentru a explica tranziţia. iar Alexandru Macedon o considera atât de reuşită încât a luat-o cu el în lungile expediţii de cucerire: Iliada lui Homer. Unii autori i-au atribuit origine orientală. „ţinutul din apus”. aceasta este preferată uneori ca o prefigurare a destinului deosebit pe care l-a avut continentul Europa. Ispitind-o pe Hero. În cântul XIV. A doua explicaţie de natură etimologică a continentului nostru porneşte de la constatarea că în limba greacă cuvântul „opia” înseamnă „pământ”. “Zeus care vede departe”. Interesant este că.Europa – noţiune şi prezentare generală Posibile explicaţii etimologice cuvântului.2. cunoscut de grecii antici şi preluat apoi de scriitorii latini. grecii vechi au folosit cuvântul a cărui istorie o urmărim. Există însă şi o a treia explicaţie etimologică a cuvântului. Analiza aceasta se bazează pe posibilitatea ca numele Europei – „Europia”. într-una din limbile semitice vorbite în vechime în vestul Asiei: feniciană sau akkadiană. în limba elină (greaca veche) „cu ochi mari” sau „care vede departe”. este inserată o referire la Europa. care poate să fie. fără să existe însă cuvântul. în tragedia lui Eschil Rugătoarele şi al treilea continent cunoscut de greci în antichitate. “Euruopé” semnifica deci.321. printre ele fiind Asia şi Metis („Raţiunea”). dintre care Hesiod nu aminteşte decât aproximativ 40.2. La Homer se întâlneşte deja acest adjectiv legat de numele lui Zeus – „Zeus europé” adică. larg şi „ops”= ochi. în legătură cu termenul „Europa”. Textul lui Hesiod este. deosebirea este prea mare şi nu s-a identificat nici o verigă de legătură în Orient sau în Grecia. în piesele lui Sofocle şi Euripide. Totuşi. şi talentatul traducător în Hesiod 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sau nu. nu era nici o îndoială. O altă variantă este prezentă în opera literară pe care grecii o respectau atât de mult încât învăţau să citească după ea. Explicaţia era. Cel mitologic a fost. între cuvântul semit „erebu” şi numele „Europei”. din vestita epopee. Radamantis”. în două sensuri: unul mitologic şi unul geografic.

Apoi. care se îndrăgostise de ea. etc. din antichitate şi până în prezent se inspiră din acest mit. după moarte. la rândul lui. în care eroina este tot fiica lui Fenix şi a Telephassei. vor rămâne în exil. rolul cel mai important l-a avut Katmos. a scris un lung poem etic. că Homer cunoştea altă variantă a mitului Europei în care tatăl ei era Fenix. care a întemeiat oraşul Theba şi a introdus alfabetul în Grecia. În secolul II î. Ca europeni merită să cunoaştem câteva… Încă din antichitate. nici în sensul mitologic şi nici în sensul geografic (cu toate că Asia este menţionată în Iliada şi Libya (Africa) în Odiseea). care. judecători în Infern. Este un lucru bine cunoscut că grecii au preluat de la fenicieni alfabetul: acesta este un fapt istoric! Ceilalţi doi fraţi s-au stabilit în Asia (Cilicia) – cel numit Kilix şi respectiv în Africa – cel numit Phoinix. Prinţesă a Tirului. care. poezii. În acest poem este prezentată. un autor aproape ignorat astăzi. De aceea. Mai întâi. există o poveste complementară: cea a fraţilor Europei trimişi de tatăl lor să-şi găsească sora în lume. Europa urcă pe spatele taurului. ea este fiica regelui Agenor din Tir. Minos fiind judecătorul suprem. evident. versul 181) o consideră pe Europa iubita lui Poseidon şi mama unui dintre Argonauţi: Euphemos. Radamantis şi Sarpedon. care îi conferă eroinei altă origine. având valoarea unei anticipări a viitorului. mitul şi scena răpirii sunt prezente în câteva picturi de pe vasele greceşti. Cei trei fii pe care i-a avut cu Zeus: Minos.. explicit. pe Proiectul pentru Învăţământul Rural Homer Reprezentarea mitologică a lumii la vechii greci 3 . toţi trei au devenit.Europa – noţiune şi prezentare generală româneşte al Iliadei (George Murnu) trece dincolo de textul lui Homer scriind „Nici de frumoasa Europa copila vestitului Fenix”. cuvântul Europa. sub ameninţarea că dacă nu vor reuşi. Europa se juca pe ţărm cu prietenele ei când Zeus. sculpturi. cartea I. În Metamorfoze de Ovidiu. iar Sarpedon a întemeiat Miletul. se impune o justificare şi o întrebare: ce rol are mitul Europei. Există variante ale mitului Europei. NU dorim să încărcăm prea mult textul. era fiul lui Neptun (Poseidon la Greci) şi al Libyei. În plus. apare sub forma unui splendid taur alb. Înainte de întâlnirea cu Zeus. care se avântă în mare şi o duce pe insula Creta. Iar Pindar (în oda IV din Pythicele) şi Apollonius din Rodos (în Argonauticele. pe un fragment de metopă de la Sikyon. Scurtele referiri la mitul Europei din Hesiod şi Homer sunt amintite de cercetătorii de azi pentru vechimea lor şi celebritatea autorilor. în detaliu. că nici în Iliada. scena „răpirii Europei”.Chr. reprezentări ale celor două continente: Asia şi „pământul din faţă”. lupta este câştigată de cea din urmă care. nici în Odiseea nu apare. de ce zăbovim asupra lui?! Mitul Europei a pătruns adânc în conştiinţa artiştilor europeni din diferite epoci. Moschos. Zeus îi declară dragostea şi Europa are cu el trei fii. Vrăjită. Europa visează că pentru ea se luptă două femei. au fost eroi cu mare semnificaţie: Minos a fost rege în Creta. Povestea despre soarta Europei avea un rol important în reprezentarea mitologică a lumii la vechii greci. grec din Sicilia. Scena „Răpirii Europei” care se află în centrul mitul este prezentă în sute de forme şi de interpretări. va primi numele de la Europa. Europa. Se impun deci două observaţii n legătură cu opera lui Homer. Desigur că nu am încheiat nici lista identităţilor atribuite miticei Europa şi cu atât mai puţin a autorilor care înregistrează legenda. Dintre aceştia. Există un număr foarte mare de picturi. Luând formă umană. În poemul lui Moschos este prezentă şi tema visului.

.........................................................I î..... în secolul V î....... pe un mozaic din Africa de Nord.......... pe un alt mozaic de la Pompei......Chr................................. În timpul Renaşterii................................. ....Chr.... Galateei)................................................. Indicaţi originea mitului „răpirii Europei” şi relataţi-l pe scurt.......... Cartea a III-a................. Raspunsul poate fi consultat la pagina 17 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural ...................................... . Diodor din Sicilia (sec.............. din tezaurul de la Abukir sau pe o pictură din porticul Europei............................................ mai fac referire la mit: Platon cel Tânăr............... ......................................... ............ pe Câmpul lui Marte........ André Chenier.........Chr........... Lactanţiu şi Sfântul Ieronim....... Răpirea Europei – Rembrandt . pe o medalie de aur din secolul III î............ la Roma (după relatarea lui Marţial)......................... Herodot..... Rimbaud.. (comedia satirică Europa)............. tema capătă noi energii şi continuă până în zilele noastre....... Max Ernst şi Salvador Dali...... Horaţiu (Ode...... Rembrandt. Ronsard..........................)............... Jacob Jordaens......... Leconte de Lisle...............................1632 Dintre scriitorii preocupaţi de mit pot fi amintiţi: Rémy Belleau.................................................... Guido Reni.................. Mitul Europei se întâlneşte în tablouri de: Bartolomeo di Geovanni................................ ..................................................................... Tiţian.... Veronese...Europa – noţiune şi prezentare generală Persistenţa mitului Europei metopa din templul de la Selinonte........ pe moneda de doi euro emisă de Grecia în 2002 este prezentă scena răpirii Europei...... ...... XXVII.................. Dintre scriitori............................. Victor Hugo........ iar câteva secole mai târziu.. în viziune creştină.......................................... Test de autoevaluare 1 1........ În prezent....

lăcaşul meu de prorocire slujind pe oameni şi mereu. Europa denumea ţărmul nordic al Mediteranei. la nord de Pelopones. Fragmentul prezintă momentul în care zeul Apolo îşi alege un loc potrivit pentru ridicarea unui templu.) îi avertizează pe navigatori să nu se aventureze dincolo de Gadeira (Cadiz. numită Suita pythică. în această perioadă de început a folosirii cuvântului Europa. şiraguri. ca nume al continentului nostru. numele regiunii pariziene „Ile de France” va fi generalizat pentru întreaga ţară – France = Franţa. lucrurile şi cu numele Libyei). Zeul îşi imaginează apoi viitorul: mulţimi de oameni aduc ofrande. care se referea iniţial la o zonă restrânsă din Asia Mică (regatul Lidiei) a fost extins asupra întregului continent. Încoace vor mâna.Chr. regiune din vecinătatea Egiptului care.2. Ei vin din Pelopones. Extinderea unui nume geografic de la o zonă restrânsă la una mult mai largă. în necunoscut. într-unul din aşa-numitele Imnuri homerice.Chr. în care să fie onorat. Partea a doua a imnului datează.520-c. nici când şi nici prin cine se face trecerea de la Europa – nume pentru o parte a Greciei. a analizat într-o carte. Împrejurarea că Anaximandru din Milet avea în vedere doar două continente nu se datora nu numai nivelului cunoştinţelor epocii.. Având în vedere importanţa istorică a textului. Este Europa – Grecia identificat un loc în Beoţia (deşi alţi autori consideră că ar fi vorba de peninsulară ? mult mai cunoscutul sanctuar de la Delfi). în imnul Către Apolo. Astfel. probabil. din insule. desăvârşite hecatombe. Anaximandru din Milet (c. Însă cu o generaţie sau doua mai târziu situaţia era deja diferită.) discipol al lui Thales şi creator al unei noi discipline. modul în care numele Asia. Lui Anaximandru i se atribuie întocmirea primei hărţi în care apar cele două continente – Asia şi Europa. Un savant italian. având în vedere că cei ce aduc ofrande sunt greci: Europa este numele Greciei peninsulare. cartografia. Grecii au stat la baza modului „dialectic” şi Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . de la începutul secolului VI î. bine cunoscut de greci din timpul colonizării. un rol în acest fenomen a avut. în prezent). probabil.3. în sens geografic. pentru un timp. în partea a doua. În acest caz. La alte proporţii.Chr. care are elemente comune cu prima. Deci. dar şi din Europa! O singură interpretare este posibilă.442 î.Europa – noţiune şi prezentare generală 1. ci şi unei veritabile concepţii filosofice. la Europa.” (traducere Ion Acsan). În acel interval de timp dintre 600 şi 500 î. Şi cei ce stau în Europa şi-n insulele cu brâu de spume. În mod similar sau desfăşurat. denumeşte la greci întregul continent numit astăzi Africa. Santo Mazzarino. nu este un fapt neobişnuit. cuvântul Europa apare pentru prima dată. delimitate prin apa mării. poetul Pindar (c. el era utilizat pentru a denumi o parte din Grecia. lângă izvorul numit Telfusa. foarte probabil. Într-una din odele către Zeus. Acei ce stăpânesc mănoase ogoare în Pelopones. există următoarele versuri: „În preajma ta doresc Telfusa. dar la fel de semnificativ. Primele hărţi Europa – ţărmul nordic al Mediteranei ? În stadiul actual al cunoştinţelor nu se poate stabili cu precizie. Europa: noţiune geografică În sens geografic.Chr.610-547 î. sunt necesare câteva precizări. ci să se întoarcă pe lângă ţărmurile sigure ale Europei. scrise în cinstea unui învingător la jocurile Nemeene. un falnic templu să-mi durez.

care ne-a lăsat date preţioase despre informaţiile deţinute de greci asupra Europei. Herodot. considera că „începuturile tuturor lucrurilor sunt duble. În cartea a IV-a. Capitolul 5. nu pot spune nimic cu temei. Printre ei se află şi primul mare istoric. bine cunoscut şi deseori citat. pe care Herodot îl face în legătură cu cele trei continente… Mai înainte. Despre Nord însă. Herodot are în Cartea a VII-a. regele Persiei. unul singur fiind. 1. Capitolul 16. precise sau nu.Chr). de pildă finitul şi infinitul. care s-ar vărsa în Marea Nordului şi de pe ale cărui maluri se zice că s-ar aduce chihlimbarul. adică Marea de Azur. Discutând intenţia lui Xerxes. iarăşi n-aş putea să spun fără greş”. şi un comentariu afectuos faţă de continentul nostru. Herodot mai consemnează: „spre nordul Europei. străbătut de greci era bine cunoscut.” Este comentariu. tăind Europa în două.580-500 î. şi nici despre Vest. care poartă tot felul de pomi fructiferi. marele istoric nu poate să scrie nimic sigur. trebuie să ne întoarcem la comentariul din Cartea a IV-a. Herodot scrie cu scepticism şi spirit critic: „Nu pot să mă dumiresc pentru ce pământul. după care realitatea este rezultatul interacţiunii unor grupuri de două forţe diferite. spre Asia. nici nu ştiu nişte insule Cassiterite. de a cuceri Europa. în secolul V î. care se întind spre apus. nu pot afla cum îi cheamă pe cei care au statornicit această împărţire şi de unde le-or fi pus aceste nume. Pitagora din Samos (c. la începutul capitolului următor. Sudul.Chr. de unde ne-ar veni cositorul”. curge.Chr). Principiul se aplica atât universului. împărţit în Europa şi Asia. În afară de informaţii. despre Europa. viaţa şi moartea.” Herodot ne transmite informaţii despre diferite regiuni ale Europei şi despre locuitorii lor. Eu unul nu pot crede să fie vreun fluviu numit de barbari Eridanul. de istoricul Sallustius (86-34 î. Capitolul 115: „Despre ultimele ţinuturi ale Europei. el scrie că grecii „spun că între pământul are trei părţi: Europa. O mărturiseşte cu sinceritate în Cartea a III-a. aurul pare să se găsească mai din belşug: cum ajung să-l dobândească. Împărţirea în cele două continente a fost păstrată de oratorul Isocrate (436-338 î. Herodot Însă teoria privind existenţa a două continente nu a fost reţinută de mulţi alţi învăţaţi greci: ei acceptau existenţa a celor trei continente în jurul Mării Mediterane. pe care nici un alt muritor nu 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural Herodot Primele detalii despre geografia continentului nostru . comparând Nilul cu Dunărea notează „Fluviul Istru (Dunărea). de asemenea. cât şi pământului. Însă despre limitele continentului el are o imagine destul de neclară. izvorând din ţara celţilor…. până târziu la Isidor din Sevilla (560636) şi Procopiu din Cezareea. el o prezintă ca: „Un pământ extrem de frumos. Asia şi Libya”. în cartea a II-a. pământ de mare valoare.4. În acest sens.). în Capitolul 33. unde Herodot o fixează pe râul Phasis din Colchida (în prezent Rion. Iar câteva rânduri mai jos. de unde împărţirea în cer şi pământ. Capitolul 45. iar mai departe. inclusiv despre geţii de la sud de Dunăre. Pentru limita de sud-est şi est. ziua şi noaptea”. din Istoriile sale.Chr. elev al lui Anaximandru. poartă trei nume care sunt nume de femei….2. în zona Caucaz) sau Tanais (azi Donul) şi Maeotis şi Porţile Cimmeriene.Europa – noţiune şi prezentare generală simetric al existenţei.

fiind deseori amintiţi în text: Eratosthenes. cât şi toate regiunile de miazănoapte ale Europei până la Istru (Dunăre).Europa – noţiune şi prezentare generală este demn să-l stăpânească. în expansiunea lor politică. Însă. romanii au dezvăluit toate ţinuturile apusene ale Europei până la Albis (Elba). cu peste 400 de ani înainte. După Herodot. fluviu care împarte Germania în două. Că Strabon este beneficiarul cunoştinţelor geografice acumulate în multe secole şi priveşte misiunea lui cu mult mai mare încredere decât Herodot. 26. reprezentând deci acea sinteză greco-romană. Iar meleagurile de dincolo de aceste ape.5. Mai întâi. Poseidonios. trebuie să mai facem un salt peste secole pentru a întâlni prima prezentare detaliată a Europei geografice. prin pasiunea lor pentru cunoaştere. până la Tyras (Nistru). în timp ce în primele două cărţi. deoarece ea are forma mai variată şi este înzestrată cu o natură propice dezvoltării virtuţilor bărbăteşti şi a formelor de stat.) este un important punct de reper pentru oricine vrea să cerceteze progresele realizate de popoarele antice în cunoaşterea continentului nostru. Asia în 6 (cărţile 11-16) şi Africa în una (cartea 17). Strabon în lucrarea lui: din cele 17 cărţi ale Geografiei. precum şi regiunile de dincolo de Istru. 64/63 î. cât şi de romani.). Strabon Geograful Strabon (c. pentru că a trăit chiar la începutul erei creştine. în afară de Marele Rege” (regele Persiei).Chr. La fel ca Herodot. În sfârşit. opera lui Stabon a fost întocmită atât pe baza călătoriilor realizate de autor. Hipparchos. continentul nostru este prezent în 8 (cărţile 3-10). pentru că de la toţi geografii greci din antichitate. afară doar de o mică porţiune lipsită de aşezări omeneşti din pricina frigului”.2. capitolul 5. Polybios şi alţii. Este semnificativ locul pe care îl rezervă Europei. Stabon arată o preferinţă pentru Europa. până la hotarele maeoţilor şi până la acel ţărm al mării care se termină cu Colchida (Caucaz) le-a făcut cunoscute Mithridates numit Eupator” (Cartea I. se vede clar din următorul pasaj: „Alexandru ne-a descoperit o mare parte din Asia. precum şi pentru că ea a împărtăşit de foarte multe ori şi altor continente din propriile sale bunuri: apoi ea este în întregime populată. pentru că abordarea „filosofică” a Europei în opera lui Aristotel îşi află locul în următorul capitol al manualului. 1. ne-a parvenit aproape în întregime. informaţiile geografice despre Europa s-au acumulat foarte lent în cultura greacă din antichitate şi în lucrările care ni s-au păstrat chiar menţiunea numelui Europa este relativ rară. numai opera lui.Chr. până la Aristotel (384-322 î. fiind contemporan cu Isus. 7 Strabon Sursele lui Strabon Elogiul Europei Proiectul pentru Învăţământul Rural . Se poate chiar afirma că el reprezintă un triplu punct de reper. referiri la diferite regiuni ale Europei apar deseori. în 17 cărţi. capitolul 2. cât şi pe baza unei bogate documentări. preliminarii ale vastei opere. Geografia.Chr – 25/26 d. paragraful 1). Apoi. Lucrare vastă. că el este beneficiarul atât al cunoştinţelor acumulate de greci. În cartea a II-a. acum aproximativ 2000 de ani. el descrie astfel continentul: „Trebuie să începem acum cu Europa.

cât şi prin toate metalele câte sunt de folos. insistând asupra climei. Tot în mod tradiţional. în nord – Thule (care a fost identificată. ţinuturile de la est de Rin până la Marea de Azov (cartea a VII-a) şi. pe de altă parte. Helgoland sau chiar cu o parte a coastei Norvegiei). este singura lucrare de asemenea amploare consacrată geografiei Europei. Grecia (cărţile a VIII-a. el prezintă regiunile Europei de la vest la est. Europa se poate apăra singură. însă. Stabon întăreşte frumoasa prezentare generală a continentului: „De aceea şi pentru pace ca şi în vederea războiului. Tot astfel. Pliniu cel Bătrân Pliniu cel Bătrân – portret imaginar sec. despre Grecia şi Italia. Iar despre Scandinavia. autorul mărturiseşte că a citit peste 2000 de volume şi citează operele scrise de Proiectul pentru Învăţământul Rural 8 . Este adevărat că Strabon cunoaşte Britannia. nu ştia nimic. până la ţărmul Oceanului.Europa – noţiune şi prezentare generală Prezentarea detaliată a Europei La sfârşitul aceluiaşi paragraf. paragrafele 1-3). 19 Primul este cel al autorului amplei enciclopedii a cunoştinţelor din multe domenii ale ştiinţelor naturii din vremea sa. În continuare. care ni s-a păstrat. Istoria naturală. În felul acesta. Strabon prezintă un mare tablou geografic al Europei. ocupaţiilor şi obiceiurilor popoarelor. Opera lui a avut însă o soartă paradoxală: pe de o parte. cel puţin… 1. în sfârşit. seminţiile (germanice) de peste Albis. Europa posedă o mare bogăţie de animale domestice. cât şi de cultivatori de pământ şi de cârmuitori ai oraşelor. Strabon mărturiseşte: „În schimb. Ea se distinge şi prin produsele cele mai bune şi mai de trebuinţă vieţii. ea a fost extrem de puţin cunoscută în secolele care au urmat după redactare: până la sfârşitul secolului al IV-lea este citată numai de cinci ori! Scurta prezentare a cunoştinţelor geografice pe care le aveau cele mai avansate popoare din antichitate despre Europa – grecii şi romanii – n-ar fi completă fără evocarea altor două nume. Deşi au progresat puţin. doar aromatele şi pietrele preţioase le importă. cu toate limitele sale. Pliniu cel Bătrân (23/24-79). ea are un număr important atât de ostaşi. incorecte. spre miazănoapte”. Strabon descrie în detaliu diferitele regiuni ale Europei. de învăţaţii moderni. E are şi unele informaţii despre Ierne (Irlanda) pe care o plasează greşit. la nord de Marea Britanie. ne sunt cu desăvârşire necunoscute”. în special. în timp de animalele sălbatice sunt o raritate aici”. Despre regiunile de la est de Elba. incomplete. astfel: Iberia (cartea a III-a). Şi adaugă: „Aceeaşi lipsă de cunoştinţe le acoperă şi pe celelalte neamuri aşezate în continuarea acestora. Pentru vasta operă care cuprinde 37 de cărţi. a IX-a şi a X-a). Limitele cunoştinţelor despre Europa Din această prezentare se poate constata că cele mai multe informaţii sunt tot cele despre spaţiul mediteranean al Europei şi. resurselor. Italia (cărţile a V-a şi a VI-a). Însă cunoştinţele lui se opresc aici: respinge ideea că ar mai exista o ultimă insulă. cu Islanda. în care Cezar a condus două expediţii chiar în timpul vieţii geografului grec (cartea a IVa.2.6. în modul obişnuit autorilor antici. de care cei care sunt lipsiţi nu duc o viaţă decât cei care le au din belşug. sau chiar despre Danemarca. de la Herodot la Strabon. Gallia până la Rin şi Britannia (cartea a IV-a). capitolul 5. cunoştinţele privind nordul şi estul Europei sunt tot vagi.

Totuşi. s-a bucurat Claudiu Ptolemeu (c. cunoştinţele erau la fel cu privire la nordul şi estul Europei: Scandinavia era şi pentru el o insulă. principala realizare a lui Ptolemeu este o hartă a „pământului locuit”. zoologia. nomazii. munţi. şi al unui Îndreptar geografic. este amintită o „insulă Baltia”. IV. capitolul 1).Europa – noţiune şi prezentare generală aproape 500 de autori. A lucrat la Alexandria. iar de parte. decât de cea descriptivă. iar dintre acestea primele două se referă la Europa. iar în nord-est. Ptolemeu Ptolemeu Însă. Cărţile III.000 de elemente geografice (oraşe. în Oceanul nordic. romani şi neromani. în viziunea lui Pliniu. la care se ajunge în trei zile de navigaţie. cu o mare influenţă asupra geografilor care au trăit în Europa la peste 1000 de ani după epoca în care el a scris. în opt cărţi. Şi nici în privinţa limitelor Europei nu s-au făcut mari progrese! În sud-est. Ptolemeu este autorul tratatului de astronomie Marea Compunere (Almagest pentru arabi). continentul nostru se întinde. în care fixează poziţia (latitudine şi longitudine) pentru circa 8. Lucrarea lui Pliniu cel Bătrân s-a bucurat de mult interes în antichitate şi în evul mediu. 1. Printre informaţiile privind matematica. Contribuie astfel la cunoaşterea în amănunt a Europei vremii sale. numită Scandinavia. şi altă insulă. antropofagii şi hiberboreenii.83-161). Totuşi. erau munţii hiperboreenilor. Fiind preocupat mai mult de geografia matematică. V şi VI din Istoria naturală sunt rezervate geografiei. fluvii). care a fost principalul manual de astronomie în evul mediu. fizica. Pliniu cel Bătrân începe expunerea cu Europa „pentru că a dat naştere poporului care a învins toate naţiunile” şi „pentru că depăşeşte cu mult în frumuseţe celelalte părţi ale lumii” (cartea a III-a. mineralogia şi artele plastice se află şi descrierile geografice.7.2. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . de prestigiul cel mai mare. Însă prezentarea regiunilor Europei nu o depăşeşte pe cea a lui Strabon. tot până la Tanais. în mare. în nord-est. sunt doar popoare despre care nu se ştie nimic în afară de numele lor. misterios şi el: boristenii. în Egipt şi a fost considerat cel mai mare geograf al antichităţii.

.... ...................... precum şi creştinarea întregului continent.... ......................................................... ..................... Europa avea astfel o nouă IDENTITATE........................... ..................... la acea dată................................................................................ prin importante contribuţii la tema pe care o studiem: consacrarea termenului Europa ca nume pentru continentul nostru...................................... Cosmographia.......................................................................... care se afla în configuraţia ei............... Opera lui Claudiu Ptolemeu va fi redescoperită în apusul Europei abia în secolul al XIV-lea............................ Test de autoevaluare 2 2................................................................................ era vorba de o nouă Europă......... 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural .. iar în secolul următor influenţa lui va fi considerabilă pentru descoperirile geografice şi renaşterea cartografiei.......Europa – noţiune şi prezentare generală Concluzii Claudiu Ptolemeu...........................1................................................................................................... Două procese istorice au contribuit la transformarea amintită: migraţia popoarelor şi formarea unor noi popoare şi state în Europa... .......................... cu toate acestea....................................................................................................... mai aproape de Europa de azi........ .. ............... Prăbuşirea civilizaţiei romane a dus la pierderea pentru secole a multor realizări................... 1482 Antichitatea se încheie...................................................... Explicaţi relaţia dintre filosofia vechilor greci şi teoria celor două continente............................. descrierea unei mari părţi a lui şi primele hărţi care fixau exact poziţia unor elemente geografice.................. Este drept că........................................... Ulm.................................................................. care nu s-a încheiat decât după anul 1000......................

................................... ................................. a fost Eschil........... ar fi avut un vis... grecii au reuşit în mod surprinzător................................ mama lui......... pentru că este în acord cu ideile lui...................................... să-şi păstreze independenţa......... Hippocrates.............. Cele trei aspecte ale identităţii europene În afară de componenta mitologică şi de cea geografică a Europei............ ........................... pentru Grecia.................. ................ Indicaţi limitele cunoaşterii geografiei Europei la Herodot şi Strabon.................. Salamina şi Plateea........ ................1. Istorii ...........................3.......................................................................... Fiul ei încerca să înjuge la carul lui două femei....................... 1................................................................... Confruntarea a marcat profund şi istoria şi cultura grecilor......... În atitudinea celor două femei se regăseşte deci spiritul caracteristic celor două entităţi politice........ însă cea în haine greceşti se luptă şi reuşeşte să scape.............................................................. 2.......... care i-a fost atribuită marelui medic grec......... Precizaţi autorii următoarelor opere şi ordonaţi răspunsurile în ordine cronologică: Istoria naturală...................................... .............................................................................................................. ..............................................................................................................................................3.................................... ............................... ....................................................Chr....... .............................. Îndreptar geografic............. Femeia în haine persane se supune voinţei regelui.......................................3........................... o confruntare decisivă pentru istoria lumii avea loc între micile oraşe greceşti (polis) şi uriaşul Imperiu Persan......... Europa = libertate Prima formă a identităţii europene La începutul secolului V î............... Geografia................................................. o concluzie semnificativă................................ Acesta a fost motivul care l-a determinat pe Herodot să-şi scrie Istoriile...................................................................... regina Atosa..................... metaforic...................................... ....... Tema opoziţiei dintre continente apare însă şi mai clar exprimată în lucrarea Despre ape.......................................... supunere..................... şi totodată a fost tema pentru multe opere de artă................................................................................... Răspunsurile pot fi consultate la pagina 17 1.......................................................................... în tragedia Perşii......................... grecii antici au fost primii care au atribuit o anumită identitate continentului numit Europa.............................. una purtând haine persane şi alta haine greceşti.......... ...................................................Europa – noţiune şi prezentare generală 2........... locuri şi vânturi.. ........................... În timp de regele persan Xerxes era la război în Grecia..................... Eschil Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 ..................................................... pentru Persia........................................................................................................... libertate.............................. Primul care a folosit războaiele greco-persane pentru a desprinde.............................................................. Prin victoriile de la Marathon.... .......2............... în ciuda disproporţiei dintre cei doi adversari....................

afirmată atunci pentru Europa. de la Grigore al VII-lea (10731085) şi Urban al II-lea (1088-1098). Imperiul Franc a impus cu forţa creştinismul saxonilor din Germania. sunt pricepuţi şi înţelepţi. De aceea sunt independente. Pseudohippocrates. având însă şi o bază în excepţionala experienţă a Greciei antice. Potrivit lui Aristotel.Europa – noţiune şi prezentare generală Hippocrates Paternitatea medicului din Cos asupra acestei lucrări fiind incertă. a vikingilor. păstrau calităţi şi de la unii şi de la alţii. erau creştinaţi în forma ariană. Lucrarea face un clar contrast între europeni şi asiatici. diferenţa de climă. Creştinismul a avut un rol imens în construirea Proiectul pentru Învăţământul Rural Expansiunea creştinismului Respublica Christiana 12 .3. Creştinarea slavilor în centul şi estul Europei. luând drept cauză principală a deosebirii. în special. mândri şi independenţi în gândire. spre exemplu). În timpul lui Carol cel Mare. fiind clima uniformă. va fi reluată şi accentuată peste secole: EUROPA ÎNSEMNA LIBERTATE. După de Constantin cel Mare a transformat creştinismul în religie oficială a Imperiului Roman. popoarele migratoare s-au creştinat unul după altul.). expansiunea arabilor şi a turcilor pe seama Imperiului Bizantin. până la Inocenţiu al III-lea (1198-1216) au dezvoltat o concepţie nouă. noua credinţă s-a întărit considerabil. aflaţi la mijloc. laşi. în nord şi a maghiarilor făcea ca la începutul mileniului II aproape întreaga Europă să fie creştină. îmbrăcând o clară formă politică la oratorul Isocrate (436-338 î. Este posibil ca lucrarea lui Pseudohippocrates să-i fi fost cunoscută celui mai mare filosof al antichităţii. Pseudohippocrates aduce în discuţie şi faptul că asiaticii sunt supuşi unui despot. Identitatea are la bază faptul că pentru acele secole termenii Respublica Christiana şi Christianitas erau folosiţi în locul Europei (şi mult mai des). ca răspuns al Europei la atacul Asiei din secolul V: războaiele greco-persane. Francii au fost primii care au adoptat forma acceptată a dogmei. popoarele Europei sunt curajoase. sunt supuşi. autorul este numit uneori. Se argumentează că în Asia. dar sunt lipsiţi de curaj şi de voinţă şi de aceea rămân supuşi. Tema conflictului dintre Europa şi Asia a avut o mare extindere în gândirea greacă. prima formă a identităţii. iar europenii sunt liberi. în timp ce grecii. Europa = creştinism Aristotel Isocrate A doua formă a identităţii europene Al doilea aspect al identităţii europene este rezultatul extinderii religiei catolice pe întreg continentul. 1. în Asia şi Africa. având o reală valoare de mobilizare. care susţinea unirea grecilor şi declanşarea luptei de cucerire a Persiei. identificând Europa cu religia creştină. Aristotel.2. în timp ce alţii (goţii. iniţiatorul primei cruciade. În capitolul 7.Chr. papii. În plus. locuitorii de acolo nu au spirit războinic. În primele secole ale mileniului II. însă sunt incapabile să-i conducă pe alţii. Din contră. Oricât a fost de vagă în antichitate. reducea creştinismul la Europa. afectivă. Locuitorii Asiei în schimb. europenii (este prima dată când apare acest cuvânt) trăiesc întro climă variată şi sunt capabili de acţiune. el face un tablou contrastant între europeni şi asiatici. În secolele care au urmat prăbuşirii Imperiului Roman de Apus (476). dar nu foarte îndemânatice şi înţelepte. din Politica.

......................... şi se stabileau pe tot globul. Europa = „civilizaţie” A treia formă a identităţii europene În secolul al XVIII-lea........................ 1................. ................. el va fi obiect de studiu în 1930 într-o sesiune de comunicări în Franţa.................................................... Europa se îndepărtase însă de rădăcinile ei creştine..............Europa – noţiune şi prezentare generală Europei ca realitate socială..................... Primul care l-a folosit a fost.. marchizul de Mirabeau........................................................................3............................. erau deseori calificate drept „sălbatice” sau „primitive”........... .. ştiinţa şi tehnica cea mai avansată........................................ Dominând timp de secole toate aspectele vieţii el este a doua formă de identificare a Europei................................. . Explicaţi pe scurt contextul istoric special ce a generat fiecare dintre cele trei trăsături identitare ale Europei..................... Pentru europenii din secolul al XVIII-lea şi apoi al XIX-lea.... .................. EUROPA ÎNSEMNA CREŞTINISM.......... Popoarele mai puţin evoluate................... Deci......................... politic şi cultural. Răspunsul poate fi consultat la pagina 17 Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 .................................................... politică............. Totodată Europa era atunci în plin avânt economic...................................... ................................... monumente artistice impresionante.................................................. ..................................................... .... în 1756.............................................................. în cadrul istoric)..................................................... ori „barbare”.......................................... Statele europene aveau armatele cele mai puternice................................... în lucrarea Amicul poporului sau Tratat asupra populaţiei... Europenii descoperiseră noi regiuni........ La jumătatea secolului al XVIII-lea este creat în Franţa un nou cuvânt capabil să exprime această realitate............................................................. se pare........ morală............. un sistem juridic cu rădăcini străvechi................. Este vorba de cuvântul: civilizaţie.................. instituţii solide.... Termen complex.................... filosofi şi scriitori renumiţi........... culturală.. ....... .. Mirabeau Test de autoevaluare 3 3............. Deci.............................................................................................. spiritul laic progresând în toate domeniile....1.............................................. EUROPA ERA SINONIMĂ CU CIVILIZAŢIA. iată al treilea aspect prin care Europa a fost identificată (evident........ întregi continente............................... Europa era privită ca o culme a civilizaţiei................................... de pe alte continente......3.......................

la nivel general. englezi. munţii semeţi din lanţul alpino-carpatic se prelungesc în Asia.000 km² (7. extremităţi care se află la circa 4000 km. Marea Câmpie Europeană care porneşte de la Dunkerque (Franţa) şi se lăţeşte spre est până la Munţii Urali. În schimb zona de câmpie dispune de soluri de calitate. în zone nefavorabile deci pentru aşezări omeneşti. Un avantaj în plus al europenilor de care multe popoare (greci. în nord şi sud. De la vest la est Europa are circa 6000 km de la Capul Roca (9˚30’ long. Repere geografice Ca suprafaţă Europa este pe locul 4 din cele 6 continente locuite (numai Australia este mai mică: având 10. până în Himalaya. Germania şi România până în Rusia (Munţii Urali). subpolare. Cu excepţia regiunilor nordice. Din suprafaţa Europei 19% este cuprinsă în peninsule şi 8% în insule. solului. italieni. condiţiile de viaţă pe care Europa le oferă sunt. Este aşezată în întregime în emisfera nordică. Urmează spre sud. superioare celor existente pe alte continente în privinţa climei. Ca altitudine medie Europa este depăşită cu mult de Asia. semnificative.4. care se întind din sudul Irlandei prin Franţa. portughezi. spre exemplu) au profitat din plin a fost apropierea mărilor şi oceanelor de aproape toate regiunile continentului. reliefului. cu cele două forme ale ei: temperat continentală şi oceanică. America şi Africa. totodată 51% din suprafaţă se află la mai puţin de 250 km de o mare şi 23% între 250 şi 500 km de o mare. În sfârşit. numai 5% din suprafaţa Europei depăşeşte 1000m şi 1% se află peste 2000m. a sensurilor ei şi a semnelor identităţii europene considerăm că este necesară şi o imagine globală din prezent asupra continentului nostru. în genere. Sunt date şi informaţii utile. V) la partea nord estică a Munţilor Wali (67˚20’ long. regiunile cu sol nisipos sunt puţin întinse. În Europa există patru mari unităţi de relief. Extremităţile nordică a Europei (în Rusia şi Scandinavia) se găsesc în aria climei reci. Mai mult de jumătate din suprafaţa continentului (51%) se află sub 200 m şi încă 27% se află între 200m şi 600m. Patria noastră! 1.1. Vin apoi fragmente din cei mai vechi munţi ai Europei. N).4. În nord. limitele fiind Capul Nord (71˚11’ lat. apelor sau apropierii de mare. Regiunile sudice au climă subtropicala (mediteraneană). Relieful este variat. reci. în Scandinavia şi Marea Britanie sunt munţii Caledonieni. spanioli. dar dominat de peisajul de câmpie şi cu munţi nu prea înalţi. încă o dată să ne simţim ACASĂ în Europa. E).170.05% din uscatul planetei. olandezi. Munţii Hercinici.Europa – noţiune şi prezentare generală 1. N) şi Capul Tarifa (36˚ lat. Suprafaţă Climă Relief 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural . care ne permit. în special este şi. Europa azi: prezentare generală După trecerea în revistă a istoriei noţiunii Europa. Cea mai mare parte a continentului se află în zona de climă temperată.

1.6 % . Majoritatea europenilor trăiesc în oraşe. cele mai importante fluvii sunt: Volga ….. Como (146km²)..2 milioane. aglomerarea urbană Londra………7.1 loc/km² în Norvegia şi 20 loc/km² în Suedia la 232 loc/km² în Germania. ponderea populaţiei urbane este impresionantă în : Belgia 97.13.4% .. În numai două state europene populaţia urbană este depăşită de populaţia rurală : Albania şi Moldova. Europa are 700 milioane de locuitori (în anul 2004) reprezintă 11.8 loc/km² în Islanda.4.cele mai mari sunt în prezent : Moscova…. Cu densitatea medie de 68.1248 km Elba ………………1165 km Vâcegda ………… 1130 km Vistula ……………1047 km Loire …………….11.etapa medievală şi cea modernă şi contemporană legată de industrializare. Konstanz (537km²). Saimaa (4400km²) şi Vanern (5585km²).8 locuitori pe km². Suedia 83. Urbanizarea a avut trei mari etape în istoria continentului nostru : etapa antică greco-romană . Germania 87. de la 2. aglomeraţie urbană Atena………3. 2201 Km Kama …. aglomeraţie urbană Berlin ……. Ciud sau Peipsi (3555km²).1 milioane.4 %. 3531 km Dunărea… 2860 km Ural…….. Fenomene demografice Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 .5 milioane.1% . Marea Britanie 89.. 244 loc/km² în Marea Britanie şi chiar 2093 loc/km² în Vatican şi 1256 loc/km² în Malta. Danemarca 85. Europa depăşeşte cu mult media mondială. Greater London Madrid …….2.7 milioane. Olanda 89. Dintre cele aproape 50 de oraşe europene care au peste un milion de locuitori(inclusiv aglomerarea urbană). Balaton (591km²). aglomeraţie urbană Barcelona….5.3 milioane. 1032 km Iar cele mai întinse lacuri sunt tot în nord şi est: Ladoga (18400km²). 2032 km Don …….1326 km Dvina de Nord……. Între statele europene există mari diferende în privinţa densităţii. dar mai cunoscute sunt ca zone turistice de mare frumuseţe lacurile: Geneva (581km²). 1870 km Peciora … 1809 km Oka ……... iar fenomenul îmbătrânirii populaţiei afectează practic întreg continentul.6 milioane. 2530 km Nipru …. aglomeraţie urbană Roma …….5 % .7 % .3.Europa – noţiune şi prezentare generală Pe continentul european. fenomenele demografice sunt îngrijorătoare: în 14 state există spor negativ (populaţia se reduce). 1478 km Nistru …………… 1352 km Rin ………………..4 milioane. Onega (9619km²). În schimb. Totuşi. Repere demografice În privinţa populaţiei.4. Garda (370km²).4 milioane.. aglomerarea urbană Paris………. 14.1302 km Veatka…………….5% din populaţia globului.

Există apoi două grupe mai puţin răspândite: limbile baltice (letona şi lituaniana) şi limbile celtice (galeza. fără legături clare cu alte limbi de pe glob: limbile basce. poloneza. şapte sunt limbi europene şi numărul lor de vorbitori ( prima limbă ) depăşeşte un miliard şi jumătate de oameni. prezent. grupul turcic: turcă. Editura C. daneza. ClujNapoca. franceza este oficială în 27 de state. În plus. Aproape toate limbile vorbite azi în Europa fac parte din marea familie indo-europeană. Bucureşti. viitor. Repere lingvistice Un aspect important al vieţii culturale din Europa este bogăţia ei lingvistică şi expansiunea limbilor europene pe toate continentele. din Consiliu Europei . votiak) şi o grupă sudică (reprezentată de georgiană şi limbile zen şi laz ). frisona şi islandeza). azeră. italiana. norvegiana. Paun Ciprian Adrian . Bibliografie • • • • • Paun Nicolae. 2000 Courty.3. Bucureşti. o grupă de centru (maghiara şi limbile de pe Volga . pe continentul european sunt 45 de state (inclusiv Rusia. limba engleză este limbă oficială în 49 de state. 2001 Dutu Alexandru . În prezent. germana. româna. În nord-estul Spaniei şi dincolo de Pirinei. care se găsesc la limita geografică a Europei. 1999 Husar. tătară. "Coresi" SA. 1998 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . dar fac parte. mari. în Franţa. ceha. 1993 Charles Zorgbibe. o grupă baltică (finlandeza. catalana) limbile slave (rusa.Ideea de Europa şi evoluţia conştiinţei europene. în Europa sunt şi vorbitori ai familiei altaice. olandeza. sunt vorbite limbi străvechi. Între primele zece limbi din lume cele mai răspândite. EFES. În sfârşit. se adaugă la această listă şi Georgia. irlandeza) şi trei limbi izolate (greaca.Istoria Constructiei europene. • • • limbile romanice (spaniola.4. iar spaniola în 20 de state. A doua familie lingvistică este cea fino-ugrică. sârbo-croata. aceste trei limbi europene sunt limbi oficiale în aproape jumătate din statele lumii. franceza. Ea cuprinde o grupă de nord (limba laponă). estoniana şi careliana). bielorusa. Guillaume Devin . Armenia şi Azerbaijan. Construcţia europeana. armeana şi albaneza). bretona. Alexandru. Bucureşti.5. Bucureşti. Ideea Europeană.Europa – noţiune şi prezentare generală 1. Editura ALL EDUCATIONAL.Construcţia europeană. bulgara). Institutul European.morvd.N. Trecut.I. 1. Editura TREI. Deci. başchiră şi găgăuză. portugheza. suedeza. Uneori. ucraineana. Această familie cuprinde trei grupe mari de limbi : • Marile familii lingvistice limbile germanice (engleza. Turcia şi Cipru). spre exemplu.

spre Asia. Notă: În cazul în care nu aţi răspuns corect la această întrebare re-studiaţi capitolul 1. Claudiu Ptolemeu . grec din Sicilia. şi bibliografia indicată. în detaliu. 2. În poemul lui Moschos este prezentă şi tema visului. adică Marea de Azur. şi bibliografia indicată. Zeus îi declară dragostea şi Europa are cu el trei fii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 . şi bibliografia indicată. elev al lui Anaximandru. viaţa şi moartea. 2. Filozofia greacă concepea o existenţă „dialectică”. care se îndrăgostise de ea.2. Herodot – Istorii. Pliniu cel Bătrân . Europa urcă pe spatele taurului. ziua şi noaptea”. cât şi pământului.3. În acest sens. a Europei faţă de restul lumii.Europa – noţiune şi prezentare generală 1. Răspunsuri pentru testele de autoevaluare Test de autoevaluare 1 1.Chr. Strabon – Geografia. de unde împărţirea în cer şi pământ. scena „răpirii Europei”. Test de autoevaluare 2 2. a scris un lung poem etic.1.3.1. Prinţesă a Tirului. considera că „începuturile tuturor lucrurilor sunt duble. iar în ceea ce priveşte limita de sud-est şi est. în zona Caucaz) sau Tanais (azi Donul) şi Maeotis şi Porţile Cimmeriene.).Istoria naturală. Europa se juca pe ţărm cu prietenele ei când Zeus. Notă: În cazul în care nu aţi răspuns corect la această întrebare re-studiaţi capitolul 1. în contextul evoluţiei rapide a Europei din punct de vedere economic. Vrăjită. cunoştinţele privind nordul şi estul Europei sunt tot vagi.Chr. de pildă finitul şi infinitul.1. A treia formă identitară se naşte la jumătatea sec.6. incomplete. Prima formă a identităţii europene aparţine momentului crucial al confruntării dintre lumea greacă şi Imperiul Persan.580-500 î.2. Pitagora din Samos (c. simetrică. în sens cultural de această dată. Herodot o fixează pe râul Phasis din Colchida (în prezent Rion.1. Europa.Îndreptar geografic Notă: În cazul în care nu aţi răspuns corect la una dintre aceste întrebări re-studiaţi capitolul 1. Herodot ne oferă puţine şi nesigure informaţii despre Nord şi despre Vest. în special. autorii antici construind imaginea antitetică a unui spaţiu „al libertăţii” opus spaţiului „supunerii”. având valoarea unei anticipări a viitorului. al XVIII-lea. politic şi militar şi implica existenţa unei superiorităţi. A doua formă a identităţii europene apare în contextul creştinării continentului nostru şi al primelor cruciade. Principiul se aplica atât universului. În acest poem este prezentată. incorecte. La Strabon cele mai multe informaţii sunt tot cele despre spaţiul mediteranean al Europei şi. în care realitatea era rezultatul interacţiunii unor grupuri de două forţe diferite. În secolul II î. Moschos. Test de autoevaluare 3 3. despre Grecia şi Italia în timp ce. Luând formă umană. deşi au progresat puţin. împărţit în Europa şi Asia. în care eroina este tot fiica lui Fenix şi a Telephassei. apare sub forma unui splendid taur alb. care se avântă în mare şi o duce pe insula Creta.

You're Reading a Free Preview

Descarga
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->