Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Volume lucioase dormeau
legate n piele de zimbru
Iepuraul e cuminte numai cnd se-nvaa minte-
Editura VARSATORUL 1984 Poeme pentru
Mos Craciun- Editura ETA CARINA 1985
Cutia cu imagini - Editura ETA CARINA
1985 Fetia i fluturaul- Editura ETA CARINA
1986 Ce-a-nvat vulpea la coal- Editura ETA
CARINA 1986 Iepuraul i prietenii lui- Editura
ETA CARINA 1987 Despre flori i culori-
Editura ETA CARINA 1987 Iepuraul aspirin
(in colab. cu grupul de farmacii SENSIBLU )-
Editura ETA CARINA 1988 apte gte n
sandale- Editura ETA CARINA 1988 Iepuraul
la dentist- Editura ETA CARINA 1988 Ascultm
poveti, citim i colorm (Carte nsoit de un CD
cu o coloan sonor i un program pentru desenat)
editura Varsatorul 2001Marie de Magdala,
roman - dition Prsse, France 2009 Fluturul
argintiu, roman, Ed Semntorul, editura online,
noiembrie 2011
n dulapuri pe pereti de himer
tapetati demodat de Cucoana Elisa
Cavaler naviga prin hrtii
si trofee cstigate la baluri
mbrcat n beige, motia tcut
la masa de lucru cioplit-n stejar
Cu ochii scldati n antice tomuri
Rscoal peste obiecte spartane
sufletul ei se legna lunatec
de candelabrul pestrit de Murano
Se ascundea prin dulapuri
ndesate aliniat cu dulceturi
de visine rscoapte din pomi
din gradina cu muzic a Domnului Ion
Ferecate-n mintea ei cea albastr
o curte rcorit de suflete pierdute -
Unul cte unul la zaruri si crti
n orasul himer cu rul Negel mbufnat
n ncperea unde intrau si ieseau
n galop persoane apretate pe at,
oarbe cu mini efemere, fantome electrice
mscrici adormiti n lumi ferecate
Sedeau n cerc
umbre suspendate n ocru
ntre dou lumi ngenunchiate
atomi ai foamei n cursa himerei
erau sudati mpreun
sub cerul asurzitor
muiati n rs invizibil
pmnt ars, tufiuri sterpe i bete
cenu oarb a zilei precise
focul picura biciuri
culori se-amestecau
vertical prin policandre
praful scncea-n ochi
nisipul silabisea-n gur
cei de acolo pluteau
prin labirintul tcerii
cascadori ai himerei
canicula era bolnav de foame
atomii se luau la trnt prin aer
nfaat strns n panza-nghetat
Nisipuri umbltoare se adun
la gura rului
brci se fac grmad
-Mam, ine-m de mn
-Te-a ine, dac a putea
nfat strns n alabastrul rsuflrii-
Case priponite
se-nghesuie fichiuite
sub cioplituri adnci de ape
-Mam, mi-e frig
-Te-a nfa strns, dac a putea
nfat strns de mini aeriene
Ct ochii pot s cuprind
vntoase nemernice nfulec
pustietatea n deriv
-Mam, hainele-mi sunt ude
- Te-a schimba, dac a putea
nfat strns n somn fluid
Umbre sunt prinse n noduri cu sfori
lng apa care muc vitreg
din crmida cminului
-Mam, m-am udat pn-la gt
-Te-a slta la deal, dac a putea
nfat strns-
Gura cscat a apelor
duce la vale o jucarie din argint
de ici pn colo...din loc in loc.
4 Editors Choice Awards UK 1996, UK 1997, UK 1998, USA
2003, The Bronze Medal in The North American Open Poetry
Competition USA 1998, The American Romanian Academy Award
for Poetry Canada 2001 , The Ionel Jianu Award for Arts Canada
2001, Provincia Corvina - Diplom de excelen pentru anul 2007
pentru dezvoltarea punilor literare i traduceri anglo-romne
Romnia 2007, Outstanding Commendation at the International
Competition of Romanian Poetry, Starpress Romnia, Observatorul
Magazine USA/ Canada, Radio Romnia International 2008,
Premiul Novalis pentru volumul de versuri Vise la Minut / Lob und
Anerkennung fr auergewhnliche Lyrik / Laud si recunoastere
pentru liric de exceptie - Novalis Kreis fr Literatur und Musik,
Mnchen Germany 2008, Nova Provincia Corvina - Diplom de
excelen,2009, pentru opera sa poetic i competena traducerilor
n englez a liricii romneti Romnia 2009, Exiled Writers Ink/
Voices in a Strange Land Biannual Poetry Project participant prin
concurs de versuri n limba matern (10 finalisti)) UK 2008-2009
www.exiledwriters.co.uk
St btrna grbovit
pe o banc sub un tei,
toate tristeile lumii
stau ascunse-n ochii ei.
Se gndete nencetat
la csua ei umil
ce i-au vndut-o copiii
ca s-i construiasc vil.
Dar n vil n-are loc,
i-au fcut lng grdin
cmru cu un geam
s priveasc spre lumin.
Fii, micu mulumit
s ne-ajui pe fiecare!
Cine astzi i-ar mai da
farfuria cu mncare?
C dac ai mbtrnit
nu este a noastr vina,
vila se-ntreine greu
i vrem s schimbm maina.!
n clipele de rgaz
ascunznd o cheie-n mn,
se ndreapt ctre casa
unde a fost, cndva, stpn.
Numai cheia i-a rmas
c n rest toate sunt duse,
cas, tineree, so,
sunt durerile-i nespuse.
Lung privete printre gard
i i vede viaa toat,
simind cum din ce n ce
de puteri este lsat.
ns, ntr-o diminea,
au gsit lng grdin,
moart, pe btrna mam,
tot strngnd o cheie-n mn.
Cu fiecare zi murim cte puin
dar noi de asta nu avem habar
ne strduim din ce n ce mai mult
s strngem de-ale gurii n hambar.
Nu mai privim un rsrit de soare
i nici o frunz legnat-n vnt
uitnd c viaa aceasta-i trectoare
i sntem doar o umbr pe pmnt.
Si trece timpul, aa, pe nesimite
cum trece ploaia-n zilele de var
i ne trezim, deodat, Doamne,
c-n viaa noastr ni se face sear.
Mi-e dor de tine mam i a vrea
s fii, acum, cnd plou, lng mine,
s-alungi tristeea de pe fruntea mea
aa cum o fceai, fiind cu tine.
S mergem dup lemne amndou,
acolo, n pdurile umbroase,
s culegem i ciuperci i flori
i s ne-ntoarcem, seara, bucuroase.
S-aprindem focul din surcele-n tind
fierbnd o mmlig pentru lapte
eu s alerg, voioas-ntr-un picior
pe lng focul scnteind n noapte
Dar unde eti? Te caut tot mereu,
iar n grdin mai este cte o floare,
fac un buchet, pornesc spre cimitir,
s i aprind, cu lacrimi, lumnare.
Pag.33
Pag.34
31.03.1933
13.12.1983
33 a strigat ngerul,
83 au strigat ursitoarele
i toate ntr-un glas
Tnguit i foarte de departe,
33 au strigat mama i tata
i doctorul familiei,
33 a scncit i sora din ptu ;
Ursitorile foarte hotrte
Din cer au strigat 83!
Un nger blond zbura
n brae cu o tipsie de aur,
Cu 50 de bile de aur pe ea
i 50 de flori de col ;
Soarele a zmbit
i a pus coroana-i de raze
Pe tipsia de aur,
Iar pruncului i-a dat un srut.
A nverzit peste noapte cmpul
Degetele ploii l-au primenit
Ca pentru o nuntire cu cerul;
i stelele au cobort s-i simt mireasma
( )
i s-i nfloreasc viorelele i topoaiii
i s-i dezlege apele iubirii
i tinereii fr de btrnee.
Atta strlucrire i atta linite
nu cunoscuse noaptea de milenii,
Doar el, poetul, ca un prunc obinuit
Gngurea i zmbea ca un nger
Fericit la prima lui misiune cereasc.
ntr-o simetrie perfect
zboar ngerul,
31 - 13, 13 - 31,
aripile lui msoar
cuvntul - necuvntul,
necuvntul- cuvntul!
...
parc nu tie
unde s-i aeze aripile!
***
Un zbor simetric ne cltorete
***
Soldatul pleac n rzboi
cu toate inimile sale,
e ultima btlie
cea dintre muz si strvul muzei,
cea dintre zborurile din afar
i zborurile din' nuntru!
...Toate lucrurile poart numrul 13
ca si cum s-ar fi nscut toate deodat
i toate numai n casa Poetului!
Vagonul numrul 13,
locul numrul 13,
taxiul numrul 13,
ca i cum toate
au declarat grev Poeziei
pentru ziua de 13,
cnd vulturi nsngerai
i vor mpietri zborul,
peste soare i cer, deodat!
Ca i cum soldatul cu numrul 13,
sub aripa ngerului,...
i ascunde Timpul
i dorina de moarte!
Soldatul, ngerul, Timpul
pzesc calea Soarelui
i-a Vieii!
***
13, ca niste limbi de clopot
nfioar cerul i pmntul
cu sunetul su de dincolo
cu ecoul su de aici,
rotitor n adncuri,
rotitor n nlimi!
Vagonul cu numrul 13,
pe scaunul cu numrul 13
destinul poeziei
poezia, n coca ei:
mirific desfacere
a cuvntului
necuvntat si durut!
Taxiul cu numrul 13
preia iubirea
de psri i cer,
de vulturi nsngerai,
impietrii n cadrane
de ceasuri de foc
i de nelumin,
o prezicere de revolt a naturii
fulgera din parcuri i strzi!
- Unde ne ducei poetul?!
ip necuvintele
cu vocalele toate,
- unde?!
- Oriunde!
le linitete poetul.
- ntrebai-l pe Gic,
El le tie pe toate!
i linitete poetul...
Opt barbati, cte doi
la fiecare capt al lumii
anun trecerea poetului!
El, numai el, poetul,
deasupra capetelor tuturor
dialogheaz cu cerul
i zeii si proteguitori
i nrmai de Dumnezeu
n muzeul cuvintelor,
muzeul necuvintelor flori,
necuvintelor psri,
necuvintelor necuvinte!
..................
Numrul 13, triumftor,
i poart clopotul,
el strig din cele patru zri
- Poetul!...
Se bucur Pamntul
de samnta sa
cea roditoare,
cea cuvnttoare,
cea naripat
i strvezie!
Brbaii se strduie,
se strduie s se preling
ovitori i tcui
n mruntaiele Pamntului,
ei smulg smna
cea cu aripi
- e ngerul poetului -
st de paz la casele noastre...
casa mea are numrul 13
i zilnic, chiar zilnic,
ngerul i aduce fulgerele
fulgertoare ale celor patru zri!
Ninge peste tot ce e frumos,
Peste tot ce e urt prea ninge,
Pn-n gnduri intr ninsoarea
...
Pim cu bgare de seam
...
Ca i cum am vrea s-i auzim foneul.
Pag.35
oIu, oIu, oIu, oIu,
T..TTC11O... ' T..TTC11O... ' T..TTC11O... ' T..TTC11O... '
De Sergiu Gbureac
Stiu ! Sunt dator vndut. Nu am terminat Varz de
Bruxelles. Nu am scris nimic despre Praga de aur vzut
ntr-un august de foc. Asta e ! Viata curge att de
neprevzut nct, uneori, ne copleseste.
O s fiu iertat, ca si n alte dti, si voi povesti, mai
nti, despre Barcelona. O destinatie implantat n
subconstient prin hit-ul Olimpiadei din 1992 interpretat
de Freddie Mercury si Montserat Caball.
.............................................................................
Dup studierea intensiv a subsolului Barcelonei,
de credeam c am depsit Crevedia, facem cazarea.
Dusul, cmasa cea subtire, desi e nceput de noiembrie
si cu cele dou nsotitoare vigilente prsesc hotelul n
cutarea aventurii ! Prin stnga. Cam ntuneric. Cam
pustiu. Plaa Catalunya ? atrage un Ohooo !!! si suntem
sftutiti s ne multumim cu La Rambla care e la doi
pasi. Facem trei si psim pe calea cu band pietonal
larg pe mijloc, unde sunt asezate mese de restaurant,
tot soiul de cascaravete (nu cutati n dictionar, nu
gsiti) cu diverse si tentante suveniruri. Masinile se
strecoar tiptil-tiptil pe dou benzi nguste-nguste pe
laterale. Apoi, vin trotuarele si n sfrsit cldirile stil ....,
stil ..., Toate, la parter, cu o multitudine de restaurante,
buticuri etc.
Suntem fericiti ! Lumea e a noastr. Tapas si
paella sunt n n-spe variante. Dar, nu ndrznim ! E or
trzie, asa c tragem aerul serii n piepturile noastre de
romni si psim sltret prin zona usor usor golas.
Strbatem calea pe o portiune de vreo doi-trei kilometri
si ne ntoarcem la grupul statuar de unde ncepusem
plimbarea. Ajungem n zece minute la baza noastr
temporar. Prin dreapta. Nu nainte de a intra pe la Den
Xu prezent si aici. Peste tot. O sticl cu vin negru,
fructe, ceva sucuri + nelipsita baghet crocant. Otrav,
nu alta ! Ce mai conta ! Eram la Barcelona. i luasem
pulsul. Tria.
Nimeni nu vrea s se culce. Plasma ne furniza
ultimele stiri. La externe: Grecia si prietenii, Angela cu
Sarkozy. Cu asta basta ! Asa a fost timp de patru zile.
Ba mint. ntr-o zi l-au dat si pe Obama ! n rest de-ale
lor, mai degrab de-ale catalunezilor. Tot timpul cu
tobele n priz ! Usor plini de ei, mai nationalisti dect
se pretind unii pe la noi. Fie dintr-o etnie, fie din alta. Si
asta nu se vede doar la televizor, ci permanent la orice
colt de strad, pe orice cldire mai rsrit. Si au vreo
cteva mii. La tot pasul se simte o alt Spanie.
Noapte bun !
Dimineata, arm subsolul prin tunelurile celor sapte linii
de metrou (doar cinci, acum doi-trei ani) si ajungem n
Piata Spaniei. La poalele mediatizatului Montjuic. Dou
turnuri, dou ! Crmid la rosu. Arena, crmid la
rosu, unde pn de curnd rsunau rgetele taurului
rnit, ucis artistic nuralele doritorilor de spectacole
sngeroase, a devenit super mall !
O lum spre palatul ce domin orizontul spre
rsrit, pe culmea dealului. Tinta zilei. Drumul pe
Avinguda de la Reina Maria Cristina e scurtat de scri
rulante. Dusul pe dreapta. ntoarcerea pe stnga. Trecem
pe lng sau prin vestita La Font Magica cu muzici si
lumini, acum tcut ca o lebd. Ziua nu are un farmec
deosebit. Cochetele puncte de straj sunt goale, strjerii
de altdat fiind nlocuiti de camere de supraveghere
care muncesc fr odihn.
Palatul, de o vrst apropiat cu cel din Iasi, tot
creste n lumina soarelui cald de toamn. La intrare,
paranormalul. Hol ! Aaa, sunteti cu nepoata ?! Totul e
Pag.36
free pentru dumneavoastr. Museu Nacional dArt de
Catalunya, o veritabil baie de cultur: roman, gotic,
renascentist, baroc, modern sau contemporan. Cu
mult, mult art catalan. Bonus, o expozitie de profil
mexican + Cabinetul numismatic. Mai subtire cu
valorile europene. Noroc cu Thyssen-Bornemisa si a lor
colectie prezent si aici, nu numai la Madrid: pe ici-colo
un Rubens, Titien, Cranach, Velsquez, El Greco,
Tintoret ... Despre Picasso si Mir numai de bine. Dar
ce m pricep eu la art !? Mai ales catalan !
Muzeul arat super, bine spatiat, cu tehnologii si
politete n exces
Iesim pe terasa care ofer o panoram semicircular a
Barcelonei ce ocup dealuri si vi pn la malul
Mediteran
Zeci de blocuri, mai vechi si mai noi, ocup
periferiile din care Renfe cu garnituri moderne
transport zilnic miile de angrenati n sfera serviciilor
turistice, comerciale si administrative aale metropolei.
Transportul merge ceas, metroul la fiecare 4 (patru)
minute, cotracronometru. Asa c toate lumea e pe
baricade la ora fixat. Traficul auto civil e linistit, fr
stridentele dmbovitene. Am remarcat marcarea
igenioas a trecerilor de pietoni, unde municipalitatea
face o economie de 80 (optzeci)% la vopsea, prin
eliminarea benzilor albe (zebra) n locul lor rmnnd,
doar la capete, stnga-dreapta, niste patrate albe. Att de
simplu, economic si eficient !
O bere rece m repune pe picioare si nici nu stiu
cnd ajungem n Plaa Catalunya. Privirile mai mult pe
sus. Dreapta-stnga-dreapta. Am ajuns.
Se face cam mult caz, fat de cum arat. Ceva
vegetatie, ceva porumbei, dou fntni marginale si alte
detalii fr a impresiona retina n mod deosebit.
Subiectivitate dat, fr ndoial si de faptul c
vzusem, mai nti, vasta Plaa de Espanya.
O lum pe celebra La Rambla. Mergem cu trei-patru mii
de metri la or ! Aglomeratie, ca la piata trneasc
din zon
, de parc
eram n
bazarul din
Istanbul.
Plaa Reial
ne ntmpin
cu cele trei
gratii
protejate de
apa de ploaie,
dar nu si de
cea a fntnii
unde sunt
amplasate. Filatelistii si numismatii triesc aici la cote
fierbinti. Trecem pe lng Muzeu de Cera (Vax Museum
nu o spun eu, ci ei) si ajungem n Portal de la Pau cu
Columna lui Columb (Monument a Colom), ridicat, pe
locul revenirii din expeditia plin de peripetii (vezi
piedestalul columnei), exact la 396 de ani de la
consumarea evenimentului. De la cei 59 de metri,
catalanul (!) Cristofor (cca 8 metri nltime) priveste
spre Genova sa natal.
Psim n portul Vell, azi un port modern destinat yacht-
urilor de toate tipurile. Nu l-am vzut pe cel al
performerului chelner sub acoperire de la Continental.
Pescrusii ne livreaz permanent informatii, dar nu am
cifrul la mine. Maremagnum ofer nepoatei ghiozdanul
pentru noul an scolar, n ton cu bulele atrgtorului
Barcelona Aquarium (El corazn del Mediterrneo) din
apropiere. Suntem informati c n bazinele cu peste
Pag.37
6.000.000.000 de litri de ap somnoleaz, pe lng cele
11.000 de animale marine, si 11 rechini.
Nu s-a dat publicittii nationalitatea ! Doar pentru
specia pirania s-a precizat c provine din apele marelui
Amazon.
Frumoase cldiri flancheaz piata, cea vamal
(1902), adpostind azi un muzeu maritim.
Relum traseul pe La Rambla. Statuile vii fac
deliciul copiilor, dar si al celor mari. Restaurante, cu o
rotatie permanent a personalului, invit trectorii s guste
din produsele fr egal. Chinezul e plin de miere, arabul e
serios, africanul face tot felul de miscri ondulatorii ...
Sunt trimisi la agtat n functie de nationalitatea grupulului
de turisti care se apropie. Ce nseamn studierea pietei !? E
imposibil s rezisti ! Nu stiam c pilaful lung fcut de
bunica prin anii 50 e similar cu paellla cea de toate
zilele a barcelonezului !
Bun , bun mai ales dup aproape o zi de turism
pietonal !
Ne facem planul. Mncm si apoi la stnga, spre cas,
care e la doi pasi !
Ce urmeaz pare de domeniul paranormalului.
Vedem o statuie vie, care, spre deosebire de
celelalte, nu misc. Suntem intrigati. Alegem o mas
situat vis--vis. n timp ce mncm, tot tragem cu coada
ochiului la masca verde. Nimic ! Fac poze. Eram hotrt
s-l gdil cnd vom pleca. Nu exagerez. Au trecut peste
30 de minute si omul nostru nu a miscat. Pltim. Ne
ridicm. Sun un telefon. Al cui ?!? Brusc statuia se uit
la ceas, coboar, face cteva miscri de dezmortire,
pune totul n lada ce-i servise ca pidestal si dispare.
Celelalte statui mai fceau o miscare, mai speriau copiii,
fceau reverente cnd bnutul zornia n cutie.
Vine si paranormalul. Hai la hotel ! Unde-i grupul
statuar ? Aici, nu-i ! Nici aici, nu-i ! Consult planul si
stupoare. E clar c nu trebuie s o lum la stnga, ci la
dreapta, desi toti suntem convinsi c asear am luat-o la
dreapta. O lum, totusi, cum arat planul. Si mergem, si
mergem ! Strbatem strdute nguste, pline de
magazine. Rsar zeci de cldiri vechi, pe care nu le
vzusem cu o sear nainte. Ce-i drept era cam ntuneric
si nu luminate ca acum. Trec cele cinci minute, zboar
jumtatea de or si strada, corelat cu planul din mn,
arat c mai e ceva cale pn acas ! Oboseala si spune
cuvntul, tensiunea creste si ne aruncm spre prima
statie de metrou. ns si statiile de metrou dispruser.
Dm ocol grdinii botanice / zoologice, ignorm
recomandatul tramvai albastru si cnd s iesim din
Barcelona, pe la turnurile gemene, apare tunelul salvator
al metroului.
Acas ne prbusim pe paturi. Eram att de intrigat, nct
fac un dus si declar c nu m culc pn nu m duc pe La
Rambla. Familia nu m las la greu. Ca un fcut
oboseala dispare si tot grupul de comando d coltul n
noapte. Ajungem n cinci minute ! Grupul statuar la
locul lui ! Aceeasi configuratie a strzii. Mi s fie ! Iau
planul orasului. Nu figureaz, aici, nici o La Rambla !
Doar Poblenou. Ne uitm pe cldiri si misterul se
risipeste.
Pe strada Mntuleasa.
Era La Rambla del Poblenou.
Nici un ghid nu pomeneste de existenta mai multor
asemenea ci, care seamn mult ntre ele si te pot
manipula. Mai ales noaptea !
Pentru cteva ore am crezut c sunt n plin Eliade.
Trecem pe la Den Xu, care ne salut pn la pmnt. Deja
Pag.38
eram prieteni. Uit c e trziu. Nu se fcea s nu lum ceva.
Ceva peste, ceva vin si bagheta !
*
Iesim din gura de metrou si n vizor intr turnurile
si turnuletele Sagradei Familia. M-am trezit n plin
Disney Land. Nu att de strlucitor. Nu vreau s fiu
ironic, dar cred c Antoni
Gaudi, care a preluat, n
1991, lucrrile la cca 10 ani
dup nceperea constructiei,
a avut mari probleme cu
molarii sau a existat o
dorint launtric de a se
face stomatolog. Peste tot
mii de rdcini de molari si
premolari. Stiu c voi fi
aspru admonestat, dar asta a
fost senzatia, care nu m-a prsit nici la ora cnd scriu
despre capodopera sa. Mrturisesc, nu sunt fan Gaudi,
nu pot da ochii peste cap la vederea realizrilor sale.
Recunosc c lcasul depseste nchipuirea muritorului.
Interiorul mi-a plcut la superlativ. Din punct de vedere
religios. Mai putin excesul de IT, care depseste tot ce
am vzut pn acum prin catedralele Europei.
Parc eram n ntlnire de gradul III. Asteptam
clipa s se aprind proiectoarele, plasmele si difuzoarele
s transmit n direct a doua vizit a Mesiei pe Terra.
Dup cum circul stirile apocaliptice, poate tocmai
pentru asa ceva se si fac astfel de pregtiri !?!
Finalizarea constructiei, undeva pe la jumtatea
secolului actual. Oricum, 13.000 de credinciosi pot
participa live la marile evenimente religioase de aici.
Urmm traseul clasic pentru a vedea cteva dintre
celebrele case ridicate de maestrul Gaudi. Linii
arhitecturale ce m duc cu gndul la ceasurile lui
Chirico. La Primrie furnicar ca la orice primrie Dup
amiaza o dedicm Arcului de Triumf si cartierul gotic
cu iesire pe ... La Rambla. Arcul, o constructie aparte,
crmid la rosu, st singur-singurel, ferit de forfota
obisnuit prin alte prti, n fata intrrii n Parc de la
Ciutadella pe care l tot ocolisem cu o sear nainte.
Acum turul a fost completat. Urmeaz cartierul gotic pe
care l strbtusem tot cu o sear nainte, dar prin alte
zone si cu o alt dispozitie. Acum, vedem n tihn, piete
si strdute, Basilica de Santa Maria del Pi cu uriasa
rozet-vitraliu, Catedrala La Seu ...
ncheiem ziua cu o promenad la Oul Mileniului - Torre
Agbar (Plaa Glories), zrit si la Londra. Scldat n
irizri de vis este amplasat ntr-o zon n care se
construieste zi si noapte. Sunt ridicate, deja, cldiri ce
nu fac parte din ceea ce nu s-a construit pn acum la
Barcelona. Ceva similar cu noile edificii din Bruxelles
(zona nord) sau La Defense (Paris) sau Londra sau ...
Se construieste la Barcelona zi si noapte. Despre
criz, doar pe la televizor. La greci. Despre crizele de
moralitate si profesionalism politic, care zguduie biata
Romnie, nimic ! Da, nimic !
Barcelona, o metropol cu 1,5 milioane de
locuitori. Cu tot cu Pantelimoanele lor peste patru.
Parcurile ocup 10 la sut din suprafata urbei, adic 18
m
2
pe cap de locuitor stabil. Partea comercial, ca la
toate marile orase-port, e dezvoltat n toate formele
posibile din centru pn n periferii. Cele de
pe Portal De lAngel pentru snobi. n schimb,
preturile, n marile mall-uri, ca la noi. Chiar dac sunt
prezente si firme de firme. Singura diferent e c la ei se
cer euro !
Barcelona un oras de provincie cu o istorie
tumultoas, cu multiple reconstruiri, cu expozitii
mondiale, cu rzboi civil, cu o olimpiad de var, cu
mari evenimente culturale (55 de muzee), multe
biblioteci publice, cu o infrastructur de invidiat si o
echip de fotbal n jurul creia parc se nvrte ntreaga
suflare a provinciei. Si pe la ei au ajuns vizigotii, dar i-
au civilizat. Prin diferite ghiduri se vorbeste frecvent si
de hoti. Or fi, nu i-am vzut. L-am auzit si vzut, n
schimb, pe Jnel (un alt Jenel, mai blond) ntr-un tunel
de metrou cntnd cu foc ValurileDunrii.
Nu m
credeti !? Mergeti
la Barcelona. Nu
acum.
E
campanie
electoral. Pi buni
!
noiembrie 2011
|roD!1Duu1 |roD!1Duu1 |roD!1Duu1 |roD!1Duu1 n1D D1. 2 n1D D1. 2 n1D D1. 2 n1D D1. 2J JJ J
J ho1qh 5o11 J ho1qh 5o11 J ho1qh 5o11 J ho1qh 5o11
Vasul Radetzky l -am prsit n destul de
mare grab. Neput nd filma sau fotografi a nu-
si avea rost ul zbovi rii prea mult. n imediat a
lui apropi ere nu prea sunt mul te de vzut. . .
Vasul, de mici dimensi uni specifi c vaselor
cu zbat uri de t ransport cl tori pe Dunre,
ancorat n acel golfulet , nu mi sa prut a fi
expus nt r-un l oc care s-i scoat n evi dent
adevrat a sa valoare istoric si de patri moniu.
Promotional Tour Danube
Conferin de pres
Locul mi s-a prut cam nepot rivi t si dest ul de
sinist ru pentru nist e vizitatori cu pretentii ca
noi cei care pri n natura meseri ei sunt em
obisnuiti s promovm frumosul. Purt torul
numelui de Radet zky, abandonat ntr-o
blt oac murdar aflat n spatel e acel ui di g
urt de beton, cred c obli g pe cei
responsabili la mai mult respect!
O ultim privi re aruncat asupra mi cului
vapor mi-a adus n mint e prima mea
clt ori e pe Dunre cu vasul de pasageri
Tudor Vl adimirescu, care fcea naveta ntre
Orsova (veche) si Moldova Nou pri n
Cazanel e nc ne inundat e de marel e lac de
acumul are de la Port ile de Fi er. Acel nostal gi c
vas, ca form, era aproape asemnt or cu
acesta. Numai c, respecti vul. . . numit de
dunreni Pasagerul , avea pe ambel e laturi
(babord si t ribord) cte o mori sc cu multe
pal e, care mcina apa, asemnt or moril or
cu ci utur, numai c, acest ea erau acti onate de
motoare pentru deplasarea vasului . Ist ori ca
nav, cu acele roti exterioare cu pal e numite
zbaturi, care ast zi nu stiu dac mai pl utest e
pe luci ul apelor Dunrii, mi -a rmas vie n
amint ire parc asi fi vzut -o ieri !?
Lundu-ne l a revedere de la cel ebra
nav si de l a int eresant ul panou di n l emn, pe
care est e schit at ntregul traseu al Dunrii,
intitul at KPAHPEHHA HTTEKA, am porni t
cu autocarul spre o nou destinati e a acel ei
zile numit Svisht ov. Lsnd n urm orasel e
Kozloduy si Oryahovo, prima halt am fcut -o
undeva pe malul Dunrii, pe terit ori ul satul ui
Baykal , pentru a l e da start ul caiacistilor
nost ri ntr-o nou avent ur nauti c.
Localit atea, purt t oarea numelui unei
stepe si a unui cunoscut lac din Russi a ce pe
vremuri de t rist amintire ddeau titlul unui
cnt ec auzit zilni c pe timpul ocupati ei
sovi eti ce l a maril e difuzoare inst alat e pe
princi pal el e art ere din Orasul St alin (fost si
actual Brasov), corespunztoare locul ui de
pornire al celor t rei cai ace, se afl l a
aproximat iv jumt at ea distantei dintre
Oryahovo si orasul Nikopol asezare cu
rezonant e ist orice. . . afl at vis a vis, pest e
fluviu, de orasul Turnu Mgurel e. n drumul
lor pe ap, cei 6 col egi ai nost ri, care au opt at
Pag.40
pentru parcurgerea acestei di st ant e la bordul
unei ambarcat iuni , au trecut si pe lng
Nikopol spre Svi st hov punct ul fi nal al
acel ei zile si locul de ntl nire cu restul
grupului.
Academia Svisthov, Bulgaria
Dup ntelesul lui primitiv, cuvntul Tartaros este
identic cu latinul arhaic TATA. Este numai o simpl
form dialectal nordic a cuvntului PATER sau
TATA, titlu de onoare si de respect ce se da n vechime
printelui creatoriu al zeilor si oamenilor. Deasemenea,
la gali, Saturn ca divinitate teluric era venerat sub
numele de Teutates, gr. Tata- tetta si lituanul Tetis,
Tetatis. La Hesiod, apare numirea de Tartaros, iar la V.
Flace, numele de Pater
Tartaros, din una si aceeasi
origine. Suetoniu scrie c n
Roma, Apollo era adorat sub
numele de Tartar ( Tartarus).
Tartaros. n neolatina
romnilor, avem denumirea de
TATA, preluat si religios ca
Tatl ( Ceresc). (Nicolae
Densuyianu, Dacia
preistoric).
Coment : Tblitele de la Trtria, dup Orstie-
Hunedoara, Transilvania, fac parte din domeniul
preistoric al Daciei ( preromane). Au fost atestate(
inclusiv n Anglia), ca fiind mai vechi cu cel putin 1500
de ani dect tblitele din lut ars descifrate de Zecharia
Sitchin n Sumer. Vrfuri de munti din Romnia, de la
Siret pn n Biharia ( Bihor)- dar si n Moravia, au
denumiri ca : Tatl, Ttar, Tatra, ele sunt reminiscente
ale cultului primitiv cnd vrfurrile nalte ale
Carpatilor ersau consacrate supremei divinitti a
universului, numite Tatl... Omonimii lui Tartar, n
Italia, deasemenea consacrnd muntii nalti, au fost
Saturn, n Italia, si Alvater sau Grossfater( Vechiul,
bunjicuol, etc)-, n Germania.( ibid N.D.). (Eugen Evu)
1. Veche hart a Tartariei. 2-3. Fragmente din
inscrip(ia pe lut ars de la Trtria, pe Murey.
Pag.41
Milenara, Aburnus Major
Rosia Montan Aburnus Major - este una dintre
cele mai vechi localitti din Romnia. Vestigiile din
minele de la Rosia sunt rspndite n muzeele din toat
Europa. Povestea acestor locuri de o terifiant si stranie
frumusete este de fapt o poveste a aurului. Mai nti au
venit romanii, apoi altii, atrasi de mirifica strlucire a
bogtiilor din Apuseni. ntotdeauna a existat un imperiu
care s rvneasc la aurul motilor, ntotdeauna s-a purtat
o lupt. Dup 50 de ani de comunism, un alt imperiu
vine s scormoneasc n muntii brzdati de galerii, s
exploateze ceea ce a mai rmas, dar de data asta,
definitiv. Din acest paradis nu va mai rmne nimic,
dect un desert otrvit cu cianur de potasiu si un crater
cu aspect selenar care va lua locul satelor rspndite
prin munti. O dat cu zcmntul, vor disprea
bisericile, cldirile, animalele si oamenii nssi
civilizatia. Cea mai mare exploatare de aur la suprafat
din Europa va fi la Rosia Montan.
Localnicii au nceput, n mic parte ce-i drept, s se
obisnuiasc cu ideea c Rosia Montan va rmne n
istorie, dar va disprea de pe harta Romniei. O parte a
motilor a renuntat s se mai gndeasc la ceea ce las n
urm, si se ndreapt spre orase, n speranta unui viitor
mai bun, alturi de copiii lor din Alba Iulia, Deva sau
Cluj Napoca, iar altii vor s plece pur si simplu n alte
locuri din tar sau chiar dincolo de hotarele acesteia.
Strmutare?! Doar btrnii pentru care banii nu mai
nseamn mare lucru, au tria de a spune n continuare
un NU hotrt.
La doar 10 kilometri de Rosia Montan, se afl
dovada palpabil a urmrilor pe care exploatarea
irational si haotic a aurului le pot avea asupra
mediului nconjurtor. Iazul de decantare din Rosia
Poieni este otrvit, iar concentratiile depsesc cu mult
limitele admise de normele europene sau chiar
romnesti. Zona va trebui reconstruit ecologic, ceea ce
implic cheltuieli imense, dar acestea sunt necesare
pentru a salva si a reduce la normal un ecosistem distrus
de zeci de ani. Nici mineritul nu mai este ce a fost, cnd
se stie c zece mii de persoane lucrau pn n 1990 n
mruntaiele muntilor. Puse cap la cap, poluarea de la
Rosia Poieni si amenintarea cianurilor care planeaz
asupra Rosiei Montane i fac pe turistii romni si strini
s-si ia gndul de la petrecerea vacantelor n Muntii
Apuseni. Muntii nostri aur poart, noi cersim din
poart-n poart. Aurul dispare ncet-ncet, lsnd n
urm deseuri de steril, iar, cu bugete austere,
reconstructia ecologic nu pare a se realiza prea curnd.
Muntii nostri se schimb pe zi ce trece, dar,
deocamdat, la orizont nu se afl dect promisiuni. Si,
binenteles, speranta motilor c cineva acolo sus i
iubeste si le va purta de grij, lor si urmasilor lor.
Dincolo de tot si de toate, Rosia Montan va rmne
un loc magic ce a atras de mii de ani pofta imperiilor de
a lua ceea ce nu le apartine, dar si un trm al
blestemului unde, m prezent se poart un adevrat
rzboi. Agresorul este un nou imperiu venit s ia, cu
orice pret, ceea ce a mai rmas din aurul dacilor. De
cealalt parte a baricadei sunt motii Apusenilor, rmasi
singuri n fata pericolului de a pierde bruma de avere ce
le-a mai rmas si de a-si vedea muntii escavati si
otrviti apoi cu cianuri. Motii sunt singuri, ca de attea
ori n fata istoriei nemiloase, dar mai ales n fata
atotputernicului dolar, care poate cumpra pn si
sufletele...
(Fragment din VACANE, VACANE...ROMANIE,
PLAI DE DOR, Rodica Elena LUPU)
Roia Montana, foto
Pag.42
2011
12 trupe de teatru au urcat joi, 24 noiembrie, pe scena festivalului
de teatru pentru liceeni Dialogul absurzilor...?. Cei mai buni
actori au fost elevii Colegiului Naional Vocaional Nicolae
Titulescu din Slatina, care au ctigat MARELE PREMIU al
Festivalului.11 licee din Slatina, Caracal, Corabia, Drgneti-
Olt, Bal, Vleni i Osica de Sus au fost reprezentate la prima
ediie a festivalului de teatru de 12 trupe de actori amatori. Juriul
condus de actorul Claudiu Bleon a decis, la finalul
reprezentaiilor, ctigtorii. Cea mai bun trup de teatru a fost
cea de la Colegiul Nicolae Titulescu, care a primit marele
premiu, respectiv trofeul festivalului i diplom. Elevii,
coordonai de profesoara Maria Popa, au concurat cu piesa
Cvartetulde Slawomir Mrozek. Pe locul I s-au clasat liceenii de
la Colegiul Naional Ion Minulescu, pe locul II cei de la Liceul
cu Program Sportiv, iar pe locul III s-au clasat elevii de la
Colegiul Naional Agricol Carol I. Toi participanii au primit
diplome. Maria Popa, profesor de
Lb si Lit. Romn a Colegiului naional Vocaional N. Titulescu,
Slatina, a deconspirat secretul reuitei : un text care m-a
cucerit de la prima lectura si pe care l-am simtit si "l-am vazut".
Actorii i-am ales dintre elevii cu care am reusit sa comunic la un
alt nivel, cunoscandu-i astfel i punndu-i in pielea personajelor
inainte ca ei sa stie ca vor juca. Am comunicat foarte bine in
timpul repetitiilor si fiecare si-a adus contributia proprie la forma
finala a piesei. Au fost si actori si regizori si scenografi si am fost
o echipa in adevaratul sens al cuvantului. Cei patru constituenti
ai "Cvartetului" sunt Marina Maruc(EA), Eduard Topal
(EL), Doru Grdinaru (SPECTRUL) i Cosmin Rdulescu
(SOUL). Luminita
Secu a punctat cu
vioara unele momente
pentru ca spectacolul
sa fie complet. Iar la
decor am fost ajutati
de colegul meu, prof.
Marius Cioc. In
curand vom juca din
nou piesa pentru
profesorii si elevii
colegiului nostru. V
vom anuna i v
invitm de pe acum
s ne vedei .
<<<
Trupa de teatru a C.VN..Titulescu, Slatina, Olt cu prof.
coordonator Maria Popa (loc 2, de la stg la dreapta)
Detalii:http://www.adevarul.ro/locale/slatina/Trupa_Colegiului_Na
tional_-Nicolae_Titulescu-_a_castigat_trofeul_
festivalului_de_teatru_pentru_liceeni_0_597540296.html
La ct mai multe, astfel de mari premii Colegiului Naional
Vocaional N. Titulescu Slatina, Olt!
Festivalul s-a desfsurat n sala Eugen Ionescu, Slatina,
Olt. As dori s spun c n viat, ca om, marele dramaturg :
Eugen Ionescu nu se considera evreu, mama sa fiind
convertit, iar tatl era romn, ortodox, dar a avut o atitudine
de apropiere fat de evrei - detalii:
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3
ABlogPost%3A1354150&xgs=1&xg_source=msg_share_post si
mai adaug c autorul pieselor de teatru din zona absurdului
declara ca an al nasterii 1912 (nu 1909, in realitate), si se
declara continuator natural al spiritualitii sale umoristice,
1912 fiind anul trecerii n nefiint a lui ILCaragiale!In acest
an, cu ajutorul implicrii Primriei, Prefecturii, Centrului
Cultural Olt, sala Eugen Ionescu a devenit locul cel mai
iubit de intelectualii orasului Slatina. O frumoas nlnire
ntre actori si spectatori s-a desfsurat, smbt, 26.11.2011,
cnd actorii au lecturat piesa Amadeu (1950) . A fost o
experient din care au cstigat si actorii si spectatorii. Dup
lectur s-au purtat discutii pe lmarginea textului piesei,
actorii si spectatorii au gsit preocedee, modalitsi de
descifrare a absurdului din piesele lui Eugen Ionescu.
Claudiu Bleont le numeste matematic a teatrului . La
discutii au participat si poeta Ionela Flood, reprezent\nd
Asociatia Culturala Romanca, din Anglia si Andrei Novac
consilier al Ministerului Culturii, ct si spectatori. Elevii de
liceu au avut de cstigat cel mai mult, asa c notele lor vor fi
mai mari la oricare dintre piesele lui Eugen Ionescu:
Cntreaa cheal (1950), Lecia (1951), Scaunele (1952),
Victimele datoriei (1953), Amadeu (1954), Jacques sau
supunerea (1955), Uciga fr simbrie (1957), Rinocerii
(1959), Regele moare (1962), Pietonul vzduhului (1963),
Setea i foamea (1966), Delir n doi (1967), Jocul de-a
mcelul (1970), Macbett (1972), Ce formidabil harababur
(1973), Omul cu valize (1975), Cltorie n lumea morilor
(1980). Editor,
Pag.43
nc din numrul anterior am precizat tematica
numrui trei al Rubricii mondene, i anume Designer-
ul de mod sau Fashion Designer-ul.
n cele ce urmeaz v voi prezenta lista celor mai
importani designeri de mod din ntreag lumea.
American
Antunez de Monte Cristo -- Max Azria
Laura Bennett-- Bill Blass
Bijan -- Dana Buchman
Lane Bryant -- Patti Cappalli
Hattie Carnegie -- Shawn Carter
Oleg Cassini -- Liz Claiborne
Kenneth Cole -- Sean Combs
Lauren Conrad -- Laura Dahl
Chloe Dao -- Charles David
Lauren Elizabeth Rutherford -- Perry Ellis
Patricia Field -- Tom Ford
Eric Gaskins -- Cole Haan
Heatherette -- Ulrike "Uli" Herzner
Tommy Hilfiger -- Marc Jacobs
Kara Janx -- Elisa Jimenez
Betsey Johnson -- Norma Kamali
Donna Karan -- Anne Klein
Calvin Klein -- Mychael Knight
Michael Kors -- Derek Lam
Ralph Lauren -- Kimora Lee Simmons
Beth Levine -- Jillian Lewis
Yohanna Logan -- Bob Mackie
Mainbocher -- Keith Michael
Nicole Miller -- Isaac Mizrahi
Norman Norell -- Todd Oldham
Patrick Porter -- Zac Posen
Lilly Pulitzer -- Santino Rice
Cynthia Rowley -- Patrik Rzepski
Scaasi -- Proenza Schouler
Jeremy Scott -- John Saldivar
Jeffrey Sebelia -- Russell Simmons
Christian Siriano -- Kate Spade
Anna Sui -- Costello Tagliapietra
Tere Tereba -- Thakoon Panichgul
John Varvatos -- Daniel Vosovic
Vera Wang -- Stuart Weitzman
Argentinian
Francisco Ayala
Australian
Alannah Hill -- Alex Perry
Alice McCall -- Akira Isogawa
Camilla & Marc
Freeman
Collette Dinnigan
Ginger & Smart
Jason Brunsdon
Josh Goot
Jeremy Angelis
Kirrily Johnston
Ksubi
Lisa Ho
Leona Edmiston
Lover
Mad Cortes (Mira
Vukovic) -- Marnie Skillings
Nicola Finetti -- Ro London
Sass & Bide -- Scanlan & Theodore
Thurley -- Tina Kalivas
Toni Maticevski -- Wayne Cooper
Zimmerman -- Yeojin Bae
Shona Joy
Belgian
Ann Demeulemeester (Antwerp Six)
Diane von Frstenberg
Dirk Bikkembergs (Antwerp Six)
Dirk Van Saene (Antwerp Six)
Dries Van Noten (Antwerp Six)
Elvis Pompilio -- Fernando Snchez
Marina Yee (Antwerp Six) -- Martin Margiela
Olivier Theyskens -- Raf Simons
Stijn De Boeck -- Walter Van Beirendonck (Antwerp
Six)
Brazilian
Alexandre Herchcovitch -- Amir Slama
Carlos Tufvesson -- Tufi Duek
British
Arkadius -- Wal Adeyemi
Boudicca -- Bruce Oldfield
Christopher Bailey -- Thomas Burberry
Ted Baker -- Belle & Bunty
Hussein Chalayan -- Jane Norman
John Galliano -- Andrew Groves
Stella McCartney -- Phoebe Philo
Gareth Pugh -- Alexander McQueen
Mary Quant -- Paul Smith
Vivienne Westwood -- Matthew Williamson
Charles Frederick Worth -- French Connection (fcuk)
Julien MacDonald -- Zandra Rhodes
Mulberry -- Scott Henshall
Tomasz Starzewski -- Jack Wills
David W.C Richards
Canadian
Pag.44
Brian Bailey -- John Fluevog
Marie-Paule Nolin -- Patrick Cox
Alfred Sung
Finnish
Maija Isola -- Sami Korhonen
French
Azzedine Alaia -- Pierre Balmain
Pierre Cardin -- Coco Chanel
Andr Courrges -- Christian Dior
Jacques Doucet -- Louis Feraud
Julien Fourni -- Maud Frizon
Jean Paul Gaultier -- Nicolas Ghesquire
Hubert de Givenchy -- Daniel Hechter
Herms -- Charles Jourdan
Christian Lacroix -- Jeanne Lanvin
Christian Louboutin -- Catherine Malandrino
Claude Montana -- Thierry Mugler
Jeanne Paquin -- Jean Patou
Paul Poiret -- Nina Ricci
Yves Saint-Laurent -- Dominique Sirop
Hedi Slimane -- Pauline Trigere
Roger Vivier -- Louis Vuitton
German
Torsten Amft -- Hugo Boss
Escada -- Anja Gockel
Karl Lagerfeld -- Rudolph Moshammer
Jil Sander -- Wolfgang Joop
Indian
bani khurana -- kinjal katakia
Manish Malhotra -- Muzaffar Ali
Ritu Beri -- Tarun Tahiliani
Monisha Jaisingh -- Reena Dhaka
Ritu Kumar -- Rohit Bal
Rohit Khosla -- Darshan Chandekar
Sabyasachi Mukherjee -- Raghavendra Rathod
Manish Arora -- Abu Jani & Sandeep Khosla
Neeta Lulla --Wendell Rodricks
Prashant Verma -- Gaurav Gupta
J.J.Vallaya --Shubhojit Chatterjee(fashion
photographer) -- Rocky S.
Narendra Kumar Ahmed -- Falguni & Shane Peacock
Rohit Gandhi & Rahul Khanna -- Abraham &
Thakore -- Anshita Asnani
Shaina N C -- Hemant Trivedi
Italian
Giorgio Armani -- Brioni
Roberto Capucci -- Roberto Cavalli
Nino Cerruti --Nico Didonna
Dolce & Gabbana -- Valentino Garavani
Fendi -- Salvatore Ferragamo
Gianfranco Ferr -- Irene Galitzine
Gucci -- Max Mara
Missoni -- Anna Molinari
Franco Moschino -- Luigi Loro Piana
Miuccia Prada -- Emilio Pucci
Nina Ricci -- Stefano Ricci
Elsa Schiaparelli -- Beatrcie Trussardi
Emanuel Ungaro -- Bottega Veneta
Donatella Versace -- Gianni Versace
Ermenegildo Zegna
Japanese
Takeo Kikuchi -- Rei Kawakubo
Issey Miyake -- Hanae Mori
Kenzo Takada -- Novala Takemoto
Yohji Yamamoto -- Mana
Junya Watanabe -- Eley Kishimoto
Korean
Andre Kim - South Korea -- Doo-Ri Chung - Korea
Bean Pole International
Macedonia
Nikola Eftimov -- Marjan Pejoski
New Zealand
Kate Sylvester -- Trelise Cooper
Karen Walker -- Huffer
Cyble -- NomD
Richard Moore -- Sabine
World -- Zambesi
Little Brothe -- Helen Cherry
Norway
Pakistani
Amir Adnan -- Maheen Ali
Bunto Kazmi -- Mohammad Mehdi
Saadia Mirza -- Deepak Perwani
Hassan Sheheryar Yasin -- Farah Leghari
Maria.B -- Wardah Asif
Serbia
Bojan Boic
Dejan Despotovic
Ana Lekovic
Slobodan Mihajlovic
Valentina Obradovic
Aleksandar Protic
Verica Rakocevic
Nataa aric
Sweden
Lars Wallin
Johan Lindeberg
Sighsten Herrgrd
Acne Jeans
Filippa K
Hope
Carin Wester
Dagmar
Cheap Monday
Fjllrven
Whyred
Wesc
J.Lindeberg
Pag.45
Odd Molly
Ann-Sofie Back
South African
Michele Keffen
Kagiso Hlangwane
Spanish
David Delfn
Cristbal Balenciaga
Manolo Blahnik
Agatha Ruiz de la Prada
Amaya Arzuaga
Adolfo Domnguez
Sybilla
Paco Rabanne
Romania
Agnes Toma -- Ana Cioclov
Catalin Botezatu
Dan Coma
Doina Levintza
Elena Basso
Stanescu
Elena Perseil
Eli Laslean
Emil Dimofte
Ingrid Vlasov
Irina Schrotter
Liza Panait
Mihai Albu
Ovidiu Jurma
Sorina Olariu
Venera Arap
Zina Dumitrescu
Adrian Oianu
Alina Botea
Alina Latan
Amir Dobos
Ana Alexe
Ana Maria Lungu
Ana Maria Nagy
Andra Clitan
Andreea Tincu
Carla Szabo
Carmen Secareanu
Catinca Roman
Claudia Castrase
Cristian Samfira
Cristina Lazar
elmina Arz
Dan Arcus
Dana Iuga
Denis Predescu
Diana Miculit
Dorin Negrau
George Hojbota
Ioana Covalcic
Irina Marinescu
Istvan Campan
Kinga Varga
Laura Lazar
Laura Olteanu
Lena Criveanu
Liliana Turoiu Udrea
Lucian Pop
Maria Lucia Hohan
Maria Marinescu
Mihaela Glavan
Mircea Barbulescu
Norina Betea
Oana Mizil
Olah Gyarfas
Raluca Mate
Rares Beraru
Razvan Ciobanu
Silvia Serban
Smaranda Almasan
Stephan Pelger + Wilh
De acum nainte singurul lucru care v rmne
de fcut este ca atunci cnd punei accentul pe
eticheta hainelor dumneavoastr, s o facei n
cunotin de cauz.
Iar acum, nu-mi rmne dect s v dau
ntlnire n numrul viitor, cnd voi detalia activitatea
profesional a unuia dintre designerii de mod dragi
mie i anume despre Agatha Ruiz de la Prada.
Pn atunci, iubii i fii iubii!
Mihaela-Delia Vasie
Pag.46
Cu drag, Mihaela-Delia Vasile
2D1 2D1 2D1 2D11 1 1 1 - -- -
2D12 2D12 2D12 2D12 ' '' '
1u 1u 1u 1u uI uI uI uI1 11 1 uD1 uD1 uD1 uD1!!!
1uI11, 1uI11, 1uI11, 1uI11,
5 55 5ntate, inspiraie
Noroc,
fericire!
Pag.47
Srbtorile de iarn sunt iubite de orice roman, de orice
gospodin! E un moment cnd are posibilitatea s-si
arate miestria. V druim cteva secrete si cteva
retete !
Ingrediente:1 kg de carne de porc fara os, 4 ctei de
usturoi, 3 cepe, 1 ou, 300g ciuperci, 1 morcov, 1 ardei
gras, 1 lingur orez, 1 pahar vin alb,o can ap,
ptrunjel verde, cimbru, cuisoare, sare, piper boabe si
mcinat, ulei.
Mod de preparare: se bate carnea de porc cu ciocanul
de snitele pn devine subtire.Ciupercile se taie felii, 2
cepe si ardeiul se taie mrunt, morcovul se d pe
rztoare, dup care se cleste ceapa cu ciupercile, se
amestec cu ardeiul tocat, morcovul ras, ou, verdeat,
orez nmuiat, sare si piper dup gust. Se ntinde
compozitia pe bucata de carne , se ruleaz, se leag cu
at sau cu scobitori si se aseaz n tava uns cu
ulei.Ceapa rma se taie n jumatatesi se bag in ea
cte o cuisoar, se pune in tav - alturi de carne,
usturoi taiat feliute, cana de ap, cimbru, sare si boabe
de piper dup gust. Se d la cuptor , dup o jumatate
de or se toarn si vinul si se l pn se rumeneste
carnea. Se las la rcit dup care se taie felii.
Puteti gsi si alte retete pentru srbtorile iernii la:
http://www.mos-craciun.com/retete-culinare-
craciun/dulciuri/retete-culinare-de-craciun.html
Sarmale n dovleac (reteta dup Pstorel Teodoreanu)
Ingrediente:
500 de grame de carne de porc gras
500 de grame de carne de vit
200 de grame de slninut afumat (tiat felii)
2 verze murate
2 linguri zdravene de untur de porc
1 can de orez
3 cepe
2 ardei grasi
1 ou
1 lingur boia de ardei dulce (optional, pentru
gusturi ardelenesti)
1 lingurit de chimen mcinat
2 linguri cimbru uscat
3 rosii
5 linguri past de tomate
sare
piper
Preparare:
Dac folositi o oal de lut, si bine ar fi s o faceti
, pregtiti oala corespunztor.nainte de folosire, oala
se scufund pentru o jumtate de or n ap rece.
Umplutura: 1) Tiati carnea de porc i cea de vit n
buci mari i tocai-o. Splai orezul n cteva
ape reci. Scurgei-l.
2) Curtati cepele, ndeprtati cotorul cu seminte al
ardeiilor. Tocati ceapa si ardeii mrunt.
3) Topiti untura ntr-o cratit adnc (s ncap toat
umplutura).
4) Adugati ceapa si ardeiul tocat si sotati-le pn se
nmoaie.
5) Adugati orezul si amestecati-l bine pn devine
translucid.
6) Adugati chimenul mcinat, boiaua de ardei si
rumeniti-le usor cu ceapa, orezul si ardeii.
7) Luati cratita de pe foc si adugati carnea tocat.
Amestecati bine compozitia, ncorporati o lingur de
cimbru, asezonati cu sare si piper.
8)Dup ce amestecul s-a rcit, ncorporati oul.
Construc(ia
1)Tocati o farfurie de varz din frunzele mai
groase. Decojiti si tocati rosiile.
2)Asezati un pat de varz fin tocata pe fundul
dovleacului.
3)Adugati si cteva feliute de slninut.
4)Asezati cte o foaie de varz n palma deschis,
puneti cte o lingur de umplutur si rulati: rsuciti
pentru a obtine niste rulouri, pe care le nchideti la
capete ulterior, introducnd capetele dinspre exterior
spre interior.
5)Clditi sarmalele n oal, n straturi succesive,
intercalate pe alocuri cu rosii tocate si felii de slninut
pe margine.
6) Dup ce ati terminat, acoperiti sarmalele cu restul de
varz tocat, rosii tocate, buctele de slnin si o
lingur de cimbru uscat (ideal ar fi o crengut).
Fierberea:
1)Porniti cuptorul .
2)Introduceti dovleacul la cuptor.
3)Fierbeti sarmalele timp de vreo 4 ore.
4)Opriti focul si lsati oala s se rceasc cteva ore.
5)Scoateti oala si introduceti-o la rece, ntr-o cmar
sau pivnit spat n pmnt si lsati-o s se
odihneasc pn a doua zi.
Cele mai bune sarmale sunt cele de a doua zi
(consumate la o zi dup fierbere),
renclzite.Sarmalele se servesc fierbini, cu pine sau
Pag.48
Pag.49
mmlig, smntn gras i ardei iute.Ca s fie i
mai gustoase, pn e fierb, delectai-v cu :
Onu :u1DuI1 Onu :u1DuI1 Onu :u1DuI1 Onu :u1DuI1
|Tu:!o1I ono1uDuJ |Tu:!o1I ono1uDuJ |Tu:!o1I ono1uDuJ |Tu:!o1I ono1uDuJ
CuD : CuD : CuD : CuD :- -- -u1 n]1D1 :u1Duuu? u1 n]1D1 :u1Duuu? u1 n]1D1 :u1Duuu? u1 n]1D1 :u1Duuu?
`1: 1Du11u! uI :1z1 r `1: 1Du11u! uI :1z1 r `1: 1Du11u! uI :1z1 r `1: 1Du11u! uI :1z1 r- -- -I u:u ru! u nu1u! I u:u ru! u nu1u! I u:u ru! u nu1u! I u:u ru! u nu1u!
:oDDuI IuDq :oDDuI IuDq :oDDuI IuDq :oDDuI IuDq D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!... D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!... D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!... D!uDo1]oz1r 1D Iu!o1uI n Du1u!...
To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111, To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111, To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111, To!u11u n o1r :1 :uru, :1D]oD1u !oru!u111,
1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111. 1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111. 1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111. 1DD n Iuunu DuDru111, 1DuI!u! 1D r1uI qu111.
O rorh!u ru1 O rorh!u ru1 O rorh!u ru1 O rorh!u ru1- -- -:1 :ruInu !1uu :1 :ruInu !1uu :1 :ruInu !1uu :1 :ruInu !1uu- -- -D :o: :1 1D D :o: :1 1D D :o: :1 1D D :o: :1 1D
:DuD!uDu :DuD!uDu :DuD!uDu :DuD!uDu
:1 : :1 : :1 : :1 :- -- -D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu. D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu. D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu. D]u:ou1u 1D :u1zu ru 1D :uIu11 n runuDu.
O uI1Iu n1IoDu!u r O uI1Iu n1IoDu!u r O uI1Iu n1IoDu!u r O uI1Iu n1IoDu!u r- -- -u uu u- -- -D DD Drh1u! o :!1uD:u I1qu rh1u! o :!1uD:u I1qu rh1u! o :!1uD:u I1qu rh1u! o :!1uD:u I1qu
r rr r- -- -o Iu1nuru n :1D 1o:u :1 o Iu1nuru n :1D 1o:u :1 o Iu1nuru n :1D 1o:u :1 o Iu1nuru n :1D 1o:u :1- -- -uD ruuD n DuDuI1qu. uD ruuD n DuDuI1qu. uD ruuD n DuDuI1qu. uD ruuD n DuDuI1qu.
OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1 OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1 OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1 OoDD!u n1D 11Dr11u :1 uD :!1u:D1r un:1:u1
D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1. D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1. D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1. D!1u !o! r n1!u :uu 1q1D uI1DD!u1.
'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u 'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u 'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u 'D Iurh! n D11onD11, o ]11:oIu u1]uDu!u
r ! r ! r ! r !- -- -DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u. DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u. DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u. DI1 ru D11o:u11 n :IuD1Du u]uDu!u.
1oru! 1oru! 1oru! 1oru!u1u 11Dr1uIu !1D u1u 11Dr1uIu !1D u1u 11Dr1uIu !1D u1u 11Dr1uIu !1D- -- -D :u!1u !oI1u!, D :u!1u !oI1u!, D :u!1u !oI1u!, D :u!1u !oI1u!,
1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!. 1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!. 1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!. 1I n 11 1ruD!, IouI n o1z uD]Iu!.
O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD : O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD : O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD : O 1ozu1ru'DDu:ru!u, ruD :- -- -o 11Dz1 1D 1ozon1 o 11Dz1 1D 1ozon1 o 11Dz1 1D 1ozon1 o 11Dz1 1D 1ozon1
ru n ruDn IuDu, o1ruI D ru n ruDn IuDu, o1ruI D ru n ruDn IuDu, o1ruI D ru n ruDn IuDu, o1ruI D- -- -u r1!1! o oz1. u r1!1! o oz1. u r1!1! o oz1. u r1!1! o oz1.
'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu. 'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu. 'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu. 'D unuru!o1 n :!, n I1 :1DuI ru oruuu.
Ju!u Ju!u Ju!u Ju!u- -- -D ru!:u ru:1D!, ruD : D ru!:u ru:1D!, ruD : D ru!:u ru:1D!, ruD : D ru!:u ru:1D!, ruD :- -- -u1 n]1D1 .. :u1Duuu u1 n]1D1 .. :u1Duuu u1 n]1D1 .. :u1Duuu u1 n]1D1 .. :u1Duuu
''' ''' ''' '''
Poft bun !
1) Ati gresit murturile sau varza sau mncarea
(sarmalele ) mai srate ? Brnza este prea
srat ?
- Nimic mai simplu ! Puneti o felie de pine n
oala cu sarmale ( ciorb, murturi, ) pentru 2-3
ore si va trage toat sarea n plus !
2) Nu v place gustul uleiului pentru gtit ?
- Puteti ndrepta lucrurile. Prijiti, nainte de a-l
folosi, niste cartofi n el.
3) S-a depus piatr pe oala din font sau inox, din
cauza vechimii ?
- Se rezolv ! Apa ce o schimbati de la fasole, cnd
pregtiti fasole, o puneti n vasul cu probleme si
fierbeti o jumtate or ! se poate repeta de cteva
ori, in functie de grosimea stratului de piatr.
4) Vrei s pstrezi ridichi negre pentru rceli,
iarna ? si nu ai pivnit !
- Atunci pui rdcinile de ridichi negre n pung de
plastic, la loc uscat si ferit de lumin. Cnd ai
nevoie iei din pung ct ti trebuie, restul pui la loc.
5) Iarna ai probleme cu gtul ? Copiii la fel ?
- Atunci , n special dimineata si nainte de culcare,
n paharul cu ap pui si cteva picturi de lmie !
6) Aragazul tu afum ?Ai vasele murdare de fum
de la aragaz ?
- Atunci, cnd cureti cartofi, cojile lor le lasi o
jumtate de or pe afumtur si funinginea se va
ndeprta cu usurint numai cu buretele !
7) Cnd cumperi laptele de la piat ai oarece
temeri c se va strica la fierbere ?
-Atunci pui cteva fire de zahr n vasul n care
fierbi laptele sau un vrf de lingurit de bicarbonat
de sodiu ! Laptele tu nu va pti
nimic, va aprea ca si cum ar fi
foarte proaspt !
Editor,
Pag.50
Scrisoare
pastoral
Foaie periodic, gratuit a Parohiei
Malov-Mehedini
Anul X(2011), nr. 217
(1 15 Noiembrie)
Dragii mei enoriasi!
,,Maica Domnului pe scen. Vineri, 11
Noiembrie, la emisiunea O dat-n via( a Iulianei
Tudor, printre alti artisti si figuranti, a apruts Maia
Morgenstern. Dup cum bine stiti, Doamna Maia
Morgenstern este evreic de origine romn, artist la
Teatrul Evreiesc din Bucuresti. Dnsa a devenit celebr
prin rolul Maicii Domnului, pe care l-a jucat n filmul
Patimile lui Hristos al regizorului Mel Gibson.
Multi dintre Dumneavoastr v amintiti chipul
ei din acest film, fiindc l difuzm de ctiva ani la
biseric, nainte de Pasti. Ne-a impresionat pe toti prin
naturaletea cu care si-a jucat rolul, am plns cu totii de
durerea ei si pentru multi dintre noi artista s-a
identificat n momentele acelea cu nssi Maica
Domnului. Au fost enoriasi ai nostri, care m-au ntrebat
sincer marcati si cu lacrimi n ochi: ,,- Cum au reusit s
filmeze atunci? Erau pe atunci aparate de filmat? Am
ncercat s le explic c este o reconstituire, c este un
film, dar degeaba. Artistul care juca rolul Mntuitorului
si artista care juca pe cel al Maicii Domnului se
identificau cu persoanele biblice propriu-zise. Am mai
vzut-o de atunci pe artist n diferite emisiuni dnd
interviuri sau jucnd alte roluri. Totusi, rolul de Maica
Domnului i-a marcat viata si a fcut-o de neuitat pentru
oricine a vzut filmul.
n emisiunea de vineri sear, Doamna Maia
Morgenstern ne-a dezamgit pe toti. Nu negm
valoarea artistic a prestatiei. Doamna Maia a fost si n
noile roluri la acelasi nivel dintotdeauna. Pentru noi,
crestinii, care am vzut-o n rolul de Maica Domnului,
prestatia dumneaei pe scen la emisiunea citat a
produs o rsturnare sufleteasc. Era de necrezut s-o
vezi pe ,,Maica Domnului n costum de osanc, jucnd
de parc i intrase strechea sub poale si cntnd ,,Tupa,
Tupa, mi Vasi.
Situatia descris ridic nc o dat problema
ecranizrii textelor biblice. Actiunea n sine s-ar putea
s fie de bun-credint, n ideea de a populariza valorile
religioase crestine, de a face art si chiar de a face
misiune crestin. Totusi, ntrebarea fireasc revine de
cte ori se pune o astfel de problem: ecranizarea
foloseste adevrului biblic sau l trdeaz? De cele mai
multe ori regizorii si artistii si pun amprenta pe
produsul cinematografic, n detrimentul textului
propriu-zis. Personal am fost oricnd dezamgit, cnd
am vizionat un film religios. Filmul mi prezenta o alt
realitate dect aceea care mi se ntiprise n minte n
momentul cnd citisem textul. Era altceva. Pe lng
faptul c filmul introducea scene si dialoguri inventate,
Pag.51
artistii nu se identificau ntru totul cu persoanele sfinte
pe care le reprezentau. Dac i mai vezi peste ctva
timp topind pe scen pe ritmuri mai mult sau mai
putin deocheate, ori i recunosti n alte filme
participnd la momente obscene, de care orice om de
bun-credint se rusineaz, este duntor credintei
adevrate.
Filmul se transform ntr-o unealt foarte
periculoas a secularizrii, a desacralizrii a ceea ce
este sfnt, intangibil. Este o coborre artificial a
sacrului la nivelul umanului, pentru a-l batjocori. Este
ceea ce fceau grecii si romanii cu zeii si zeitele lor,
cnd le atribuiau toate tririle si micimile fiintei umane,
cnd i fceau eroii unor istorii si actiuni pctoase,
care numai de zei nu erau demne.
Ct de minunat ar fi ,,arta cinematografic,
ea trebuie s-si pstreze domeniul ei propriu, ci s nu
se amestece n cel religios. La fel si artistii, cred c ar fi
bine s nu-si ntineze prestigiul, mretia. Pot foarte bine
s-si cstige celebritatea fr a profana domeniul sacru!
*
V. Taina Sf. Cununii reflectat n proverbele
romneyti(VI)(Continuare din numrul trecut):
XIII. Divorul. Vrem nu vrem, ne place nu ne
place, divortul este o realitate n viata de familie.
Romnul are un respect profund fat de cstorie,
de caracterul su sacru, acceptnd fr ezitare
cuvntul Sfintei Scripturi ,,Ce a legat Dumnezeu,
omul s nu dezlege(VI, 661); ,,Mritatu-i lucru
mare,/ Nimeni nu-l poate stricare, / Nici popa, dar
nici biru,/ Numai singur Dumnezu(IV, 443),
dar, cu un realism impresionant, el accept divortul
ca pe o solutie ultim ntr-o situatie imposibil.
Cauzele care-l determin sunt multiple. A se vedea
numai cele de mai sus, mentionate n subcapitolul
Rnile familiei, dar, cu sigurant, sunt si altele.
Acestea i dau dreptul omului din popor s afirme:
,,Aduci pe dracul cu lutari n cas i apoi nu-l poi
scoate nici cu o mie de popi(VI, 579). n trecut,
divorturile se pronuntau la Mitropolie n Bucuresti
sau de ctre ierarhul locului. De aceea ntlnim n
proverbe expresii precum: ,,A urca Dealul
Mitropoliei(VI, 75); ,,Duminic la cununie/ i luni
la mitropolie(IV, 328; VII, 42), cnd este vorba de
divort.
Divortul presupunea multe greutti si
cheltuieli: ,,Lesne a se-nsura/ i greu a se
dessura(IV, 396). Dup observatiile de pe teren
ale omului din popor, ,,Mai adesea muierile dect
brbaii vor s se despart, ca s scape de
supunerea ce sunt datoare la brbai(VIII, 357).
Asadar, iat c din vechime, ntre celelalte cauze
ale unui divort, era si aceea, mai mult sau mai putin
exprimat ftis, a emanciprii femeii.
XIV. Recstorirea este iarsi o realitate n
societatea romneasc nc din cele mai vechi
timpuri. Ea se regseste si n proverbe: ,,A doua
cstorie se-nelege c mai bun o s fie, cnd cea
dinti a fost rea. Nu te deprta de ea(VIII, 267);
,,A doua cstorie, tocmai ca pe mare a doua
cltorie(IX, 74); ,,Cel ce s-a ars la cea dinti
cstorie i merge spre a doua cstorie, acelai
numai cunoate n adevr dulceaa cstoriei.
Aceluia s te asemeni(VIII, 269); ,,Mai bine s te-
nsori de dou ori, dect s mori o dat(X, 261);
,,Odat, de dou ori sau de mai multe ori, de face
trebuin, negreit s te cstoreti, ca s scapi de
hula omeneasc i mai ales de nazurile
muierilor(VIII, 267).
Recstorirea este o reintrare n normalitatea si
firescul vietii si al societtii: ,,Cine de trei ori s-a
nsurat, acela a artat c cstoria este cea mai
dulce vieuire(VIII, 269). Ironia si hazul nu
lipseste nici n acest caz: ,,Trecui balta,/Luai
alta(IV, 500). Recstorirea este o necesitate
biologic si social, ea relevnd optimismul si
dinamismul n fata existentei.
Exist, ce-i drept, si ndemnuri la vduvie,
precum: ,,S nu te mai cstoreti a doua oar(X,
270!
XV. Obiceiuri legate de nunt sunt numeroase.
Gsim si n proverbe cteva, dintre care amintim:
,,Cnd zestrea unei fete mari cade aa de la sine, e
semn c n curnd se va mrita(IX, 344); ,,Cnd
se ia zestrea miresei, se pune n lad o ppu; e
pentru ca s fie mirele mut ca ppua i s n-o bat
pe tnr ct vor tri(IX, 337); ,,n timpul
legatului miresei, ea trebuie s plng, ca s aib
vacile lapte(IX, 337); ,,Mirii nainte de cununie s
nu mnnce nimic n ziua aceea(IX, 337); ,,Cnd
se ntlnesc dou nuni, unul din soi va muri(IX,
344); ,,Dac n timpul cununiei se va trece mai
repede lumnarea mirelui, e semn c el are s
moar mai degrab; dac se va trece a miresei,
mireasa va muri mai degrab. Dac ns
lumnrile sunt trecute tot una, atunci tinerii la
vremea lor o s moar odat(IX, 327); ,,Din
lumnrile de la cununie nu e bine s aprinzi
igara, c iei din focul tinerilor(IX, 327);
,,Lumnrile de la cununie, de se trece una mai
mult, este semn c i acel so, ctre care s-a inut
acea lumnare va tri mai puin(IX, 327);
,,Lumnrile rmase de la cununie e bine s se
pstreze(IX, 327); ,,Mireas cu mireas s nu se
ntlneasc la biseric. Dac se ntlnesc, s se dea
dup biseric una din dou(IX, 337); ,,Nunta s
nu se ntoarne de la cununie tot pe aceai cale, c
le merge ru tinerilor(IX, 344); ,,Cnd vine
mireasa de la biseric, ade pe vatr pe o ea, ia un
Pag.52
biat frumos n brae i se uit pe co, ca s fac
copii frumoi(IX, 337); ,,Miresei dup cununie i se
pune n brae un copil, ca s fac i ea copii(IX,
337); ,,Cnd, dup cununie, se arde toat lumina, i
semn c omul cununat nu va tri mult(IX, 327);
,,Mirii, dup venirea de la cununie, s mnnce
amndoi dintr-un ou, ca s triasc n nelegere,
s se lase unul dup altul(IX, 337); ,,La nunt
cnd te duci, trebuie s zici ,,bun dimineaa ori
pe ce vreme ar fi, ca s le mearg bine tinerilor n
via(IX, 344); ,,La nunt, cnd bei vin sau
rachiu, s bei dou pahare, cci altfel nu triete
unul din cei doi tineri(IX, 344).
*
Lecturile. Scoala primar a fost un fel de hi-
rup. Trebuia s parcurgem toate lectiile din manuale, s
facem toate exercitiile si mai mult dect att. Materii de
baz, precum aritmetica, citirea, gramatica si caligrafia
ne luau cel mai mult timp, att la scoal, ct si acas.
Doamna nvttoare voia de la noi perfectiunea. Nu
admitea rabatul sub nici o form. ,,-Copii, noi spm
acum santurile si facem fondatia! ncepnd cu scoala
general si liceul, veti face zidirea si cnd veti ajunge
voi la facultate veti pune acoperisul la cas. Dac
fondatia nu e bun, constructia voastr nu va rezista. O
vor drma vnturile si apele! Haideti s nvtm bine
fiecare lectie, fiecare rnd al ei! Cnd vedea c am
obosit, ncerca s ne ncurajeze: ,,-nvttura, copii,
este ca o nuc. Acum, n scoala primar si n cea
general, rontiti pe coaja verde, amar; vine apoi
liceul si facultati strbatesi coaja tare a nucii; abia pe
urm veti ajunge s gustati dulceata smburilor! O
credeam pe Doamna si multi am rontit la coji, fie c
au fost amare, fie c au fost tari, iar cnd a fost s
ajung la smburi, mi i-au mncat altii!
Timp pentru lecturi suplimentare nu ne
rmnea. Nu-mi amintesc s fi citit vreodat povesti n
timpul orelor. Prima carte, n afara manualelor, am
achizitionat-o n clasa a doua. A venit Doamna cu dou
crti, pe care trebuia s ni le vnd. Una mi-a dat-o
mie. Se numea Cineva scutur cuibul. Nu mai stiu azi
cine era autorul, dar cartea era un roman n stilul lui
Mitrea Cocor al lui Sadoveanu. ,,- Tat-tu are un
singur copil. Este n stare s-i cumpere o carte! a zis
Doamna si mi-a dat cartea. Costa 12 lei. M-am dus
acas si am artat-o mamei mele. Era si
muichita(bunic-mea de pe tat) de fat. Au ntors-o
pe-o parte si pe alta si mmica a zis: ,, - Ce prere ai,
mam? Punem amndou banii s i-o lum? Muichita
a fcut ochii mari, a stat o clip descumpnit, apoi a
zis hotrt: ,,- Doispe lei pentru o carte? Pi, doispe lei
iau pe-o cotris de struguri si o mai duc n spinare si
din Bremna pn n oras! Fugi, fetit, de aici! S i-o
duc napoi! Ce s fac cu ea?! Mama a tcut. Dup ce
a plecat muichita, mi-a spus: ,,- Las tu, c face mama
rost de bani! M duc eu cu cobelca la oras, cu lapte,
mai ia si ttic-tu de la ferm si-i ncherbm noi!
Peste cteva zile am dus banii la scoal si aceea a fost
prima carte, care a fcut nceput bibliotecii mele. An
buchisit-o n vacante, desi nu-mi plcea. Poate c nu
era pentru vrsta mea!
Scoala avea bibliotec. n cancelarie erau dou
dulapuri pline cu crti colorate, cu crti de povesti. si,
totusi, nu-mi amintesc s fi mprumutat vreuna de
acolo. Poate se temeau c le murdrim, c le rupem, nu
stiu. mi amintesc c, ntr-o iarn, doi flci din sat,
Gutu si Stncioi, au nceput o adevrat ofensiv
asupra bibliotecii colii. Veneau amndoi si
mprumutau crti. Luau cte 15-20 de crti si crticele
si Domnul nvttor le nscria n registrul de cititori, iar
ei semnau de primire. A doua zi, flcii mai sus numiti
aduceau crtile la scoal, le scdeau din registru si luau
altele. n felul acesta au ,,citit amndoi toat biblioteca
scolii n iarna aceea. Mai trziu am vzut c toate
crtile din biblioteca scolii aveau pe ultimele pagini
,,autografele celor doi ,,cititori. Ele aveau acelasi
continut: ,,Aceast f.f.f.f.f.f.f.f. frumoas carte a fost
citit de mine, .., azi, Urma apoi, pe tot restul
paginii, o semntur mbrligat, ca o pocnitur de bici.
n clasa a patra, toamna, am avut o zi cu un
program neobisnuit. Venise pe la Doamna nvttoare
nepotul su, Marius, de la Cluj. Avea sase ani si era
proprietarul unei biciclete cum nu-mi fusese dat s vd
pn atunci. Toat copilria mi dorisem o triciclet
cum avea Nelu lui Ion al lui Chiciu, dar nu putuser
printii s mi-o cumpere. Costa 60 lei! Atunci, aveam
prilejul s vd o biciclet adevrat, s-o ating chiar cu
vrfurile degetelor si s m conving c e adevrat, ci
nu e vis. Avea o culoare de visin putred, cu aripi si
coarne albe, inoxidabile, cu ghidon lucitor, cu nscrisuri
frumos ncadrate, cu sea de piele, cu sonerie, frne, far
si dinam. Asa ceva nici n vis nu vzusem. Printele
Ionic nu era acas, asa c Doamna nvttoare trebuia
s aib grij si de nepot. l mai avusese n clas si
altdat, dar acum avea biciclet si nu se desprtea de
ea. Nu-l putea lsa nici nesupravegheat, asa c a gsit o
solutie de compromis. Ne-a scos pe toti din clas, ne-a
pus s ne asezm pe iarb, n umbra fostei primrii. L-a
chemat pe Marius lng dnsa, ca nu cumva s o
zbugheasc n drum cu bicicleta. Ne-a povestit chiar c
nepotul su invitase o coleg de grdinit la
cinematograf, la cofetrie, a condus-o apoi acas. L-a
mngiat si i-a zis: ,, - Bine, m, pctosule, te-ai uitat
tu la pantalonii ti, cnd ai invitat fata la film, la
cofetrie?! Pentru noi, copii de tar, era ceva de
neconceput. De fapt, nu vzusem nici mcar un film
pn atunci, ca s stim ce e acela
Doamna ne-a citit cam dou ore dintr-o carte.
Nu stiu ce carte era, am retinut doar c era vorba de
niste descrieri foarte detaliate. Doi vecini, ocupanti ai
Pag.53
unor camere la un hotel, si duceau viata separat.
Curiozitatea unuia din ei, l-a fcut s sfredeleasc un
orificiu n zidul desprtitor al celor dou camere, ca s-l
poat spiona pe vecin. Nu mai stiu dac eroul nostru a
reusit sau nu s strpung zidul, fiindc eu sorbeam
fiecare centimetru patrat din bicicleta lui Marius
Vorba lui Eminescu: ,,si, gndind la craiul Ramses, eu
visam doi ochi albatri! Cam acestea sunt amintirile
referitoare la lecturi din timpul primilor ani de
scoal(Va continua).
*
Destinuiri. Redm mai jos cteva destinuiri ale
regretatei Doamne Acad. Zoe Dumitrescu-
Buyulenga, devenit n ultimii ani ai vietii sale, prin
clugrie, Maica Benedicta de la Mnstirea Vratic
din Judetul Neamt. Face o adevrat radiografie a
societtii actuale. mi amintesc c, nainte de 1989, a
prezidat o sesiune la Sectia de Literatur si Filologie a
Academiei Romne din Bucuresti. Am fost prezent
acolo mpreun cu regretatul Prof. Dr. Constantin
Negreanu din Tr. Severin si am tinut comunicarea
Contribu(ii privind dezvoltarea paremiologiei
romneyti. Fiindc n comunicare aveam multe
referinte la activitatea paremiologic din Mehedinti,
Doamna Busulenga a concluzionat cu ironie:
,,Mulumim printelui Stnciulescu pentru interesanta
comunicare privind Mehediniul i paremiologia
internaional! Dar s-i dm cuvntul, srutndu-i
astfel memoria:
,,Per total nu m-am gndit niciodat la mine. Nu
m-am socotit o persoan att de important nct s
m privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am
vzut pe buci. Iar opiniile pe buci erau foarte
diverse, raportat la funcia pe care o ndeplinea
fragmentul acela din mine. ...Cnd eram copil, eram
foarte timid. Dup prerea mea eram i foarte
cuminte. M socoteam puin nedreptit. n jurul
meu erau copii foarte frumoi (verioarele mele),
care-mi ddeau complexe nc de atunci. Cu vremea
mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scpat
ns nici pn azi. De cel mai grav, de timiditate, mai
ales de timiditatea n public, nu m-am vindecat. n
ntreaga mea carier universitar fceam puls peste
90 la fiecare curs i la fiecare seminar, ori de cte ori
le vorbeam studenilor. i aveam pn la ase ore pe
zi. Eram ncletat, crispat, de fiecare dat. Pe
msur ce vorbeam, sub nrurirea ideilor care se
succedau n mintea mea, aceast stare se risipea. Tot
din pricina concepiilor mele despre ce ar trebui s fie
nobleea unui fizic nu m-am dus la mare dect dup
50 de ani, cnd am zis c nu mai sunt femeie, sunt un
obiect, deci m pot expune. Am avut ns ansa
(consolarea mai degrab) c studenii mei se ataau
foarte mult de mine. sta era un medicament pentru
complexele mele. naintea sfritului trebuie s
recitesc marile cri ale literaturii universale.
...Reuesc s stabilesc foarte uor puni de
comunicare cu oamenii. Vin nc la mine oameni
foarte tineri. Unii au legtur cu filologia, cei mai
muli nu. Am legturi foarte strnse cu Asociaia
Studenilor Cretini Ortodoci. n ultimii 4-5 ani
aproape c m-am stabilit la Mnstirea Vratec. Stau
acolo cel puin opt luni pe an. Respir n acel loc
sacralitate. Vin tineri, i de la Teologie, i clugri, i
m viziteaz. Preocuprile mele au ncetat s mai fie
exclusiv literare, au devenit i legturi spirituale. l
caut pe Dumnezeu. ....Cei care m viziteaz acum l
caut i ei Unii, dintre clugrii mai vrstnici, dintre
preoi, L-au i gsit. Sunt pe calea unei ndejdi. Aa
i reuesc s ies din contingent. Altfel n-a putea s
triesc cu uurin n atmosfera actual. Pentru c
formaia mea este de umanist, de carte, de cultur,
aa cum o nelegeam pe vremuri noi, intelectualii.
Aveam nite modele, pe care am ncercat s le
urmm, scara de valori era cumva fixat. Triam ntr-
o lume sigur, n msura n care cultul valorilor
stabile i poate da ie sensul unei stabiliti. ...Azi,
pentru mine personal, pentru cei puini rmai din
generaia mea, spectacolul lumii contemporane este
dezarmant. M simt ntr-o mare nesiguran, pentru
c toat tabla de valori n care am crezut s-a zguduit.
N-a vrea s spun c s-a i prbuit. Suntem ns
nelinitii, puin nedumerii, suntem i triti; ceea ce
se petrece pe planet nu-i d senzaia unei linitiri
iminente.
Ce se ntmpl acum seamn cu perioada prbuirii
Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate
de venirea lui Iisus: era nlocuit o pseudo-
spiritualitate cu spiritualitatea adevrat. Dar cine
vine la noi astzi? Ai zice c mai degrab vine
Antihristul, nu Mntuitorul. Ndjduiesc c omenirea
s-i revin din aceast clip de orbire, care cam
dureaz. Opere care nu se mai citesc, lucrri muzicale
care nu se mai cnt... ...Exist i o criz a culturii.
M uit la programele Universitilor. Nu mai gsesc
nici urm de greac, de latin. Respectul pentru
clasici nu mai exist. Nu ne intereseaz trecutul,
numai prezentul. Iar asta ne taie rdcinile.
O lume fr rdcini este o lume fr moral. Se
vorbete puin i despre intelectualii dintre cele dou
rzboaie mondiale. Sunt nume care nu se mai
pronun, opere care nu se mai citesc, lucrri
muzicale care nu se mai cnt. Exist un fel de
indiferen fa de trecut. Lumea a nceput s uite s
vorbeasc, pentru c nu mai citete. ...Din fericire,
mai sunt civa scriitori din cei vechi. Nu tiu n ce
msur mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe
cri, mai cu seam poezie. Sunt autori noi foarte
tineri. M ntreb ns de ce nu mai scriu cei vechi - D.
R. Popescu, Breban, Bli. Acum apar nume noi.
Pag.54
Se fac tot felul de ciudenii n numele
postmodernismului. Am ncercat s aflu ce este
postmodernismul. I-am ntrebat pe ei. N-au fost n
stare s-mi rspund. E o art din cioburi - totul este
frmiat - mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate:
aceea de integrare, de a face din fragmente o
totalitate. Asta au fcut clasicii. Azi am senzaia c
trim procesul invers - ne diseminm, ne risipim.
...Eu nu neleg un lucru: cnd e atta frumusee
ntreag pe lume, cum pot s m duc s m uit la
firimituri, cnd eu am bucuria integral a frumuseii?
i, dac frmim frumuseea, cum vom mai putea
face drumul invers? Credei c de la manele ne vom
mai putea ntoarce la Johann Sebastian Bach?
...De la Freud ncoace s-a produs o mutaie:
s-a pus sexul n locul capului. Asta e tristeea cea mai
mare. Vedei, la noi, la romni, exista o cuviin.
Anumite cuvinte nu se pronunau - nu erau nite
tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum ,,cuviina",
cuvntul acesta, a disprut din dicionar. ...Nu am
prejudeci de nici un soi, dar felul n care ne purtm
ucide frumuseea. ,,Trupul este cortul lui Dumnezeu",
a spus Pavel. Ce facem noi cu el? l expunem, ca pe o
bucat oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e i
ceea ce s-a ntmplat cu relaiile dintre femei i
brbai. Dup prerea mea, aici s-a svrit o crim.
Fiorul primei ntlniri, dragostea, ateptarea
cstoriei, toate astea au disprut. Ce se ntmpl cu
noi? Eram un popor de rani cu frica lui Dumnezeu.
La sat nc s-au mai pstrat bunele obiceiuri.
Oamenii nu sunt bntuii de patima crnii care se
expune. Nu se vorbete urt, i asta e bine.
Mntuitorul este n noi, e lumina necreat, i noi l
pironim cu fiecare cuvnt al nostru, ru sau murdar.
...Pentru mine, marea poezie a fost ntotdeauna baia
de frumusee n care m-am cufundat cnd am avut
nevoie de intrarea n alt dimensiune. Poezia ine,
dup prerea mea, de partea cea mai ascuns, cea
mai intim a fiinei noastre. Poezia echivaleaz
aproape cu o rugciune. n poezie te cufunzi pentru a
te ntoarce cu frumusee. n rugciune intri pentru a
te integra absolutului.
...Pentru c intrm n zona computerului,
am pierdut plcerea de a citi. Eu sunt un cetean al
Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijin
pe lectur, nu pe imagini fugitive. Lectura i las
popasurile necesare pentru reflecie, pentru meditaie.
Pierderea obinuinei lecturii este pericolul cel mai
mare care amenin planeta, pentru c slbete
intelectul, puterea de gndire, i te face s uii limba.
Chiar i eu, dup ce am stat cinci ani n Italia, la
ntoarcere a trebuit s pun mna pe Eminescu i pe
Sadoveanu, ca s-mi refac limba.
...Moartea pentru mine nseamn eliberarea
de acest trup. Trecerea n lumea celor vii. Lepdarea
*
Casa memorial Octavian Goga
De ce m-a(i dus?
Din multimea poeziilor lui Octavian Goga am ales
pentru azi Btrnii, fiindc mi s-a prut foarte potrivit
cu cele ce gndesc multi dintre Dumneavoastr, fie
tineri, fie btrni, care aveti familiile sfrtecate de
vremuri, de nevoi si deprtri
*
,,De ce m-ai dus de lng voi,
De ce m-ai dus de-acas?
S fi rmas fecior la plug,
S fi rmas la coas.
Atunci eu nu mai rtceam
Pe-attea ci rzlee,
i-aveai i voi n curte-acum
Un stlp la btrnee.
Mi-ar fi azi casa-n rnd cu toi...
Cum m-ar cinsti azi satul...
Ci ai avea azi dumneata
Nepoi, s-i zic: ,,Mou...,
Le-ai spune spuz de poveti...
Cu mpratul Rou...
Aa... v trecei, biei btrni,
Cu rugi la Preacurata,
i plnge mama pe Ceaslov,
i-n barb plnge tata.
Chiar i eu, dup ce am stat cinci ani n Italia, la
ntoarcere a trebuit s pun mna pe Eminescu i pe
Sadoveanu, ca s-mi refac limba.Umanismul culturii
culturii se sprijin pe lectur, nu pe imagini fugitive.
c slbete intelectul, puterea de gndire, i te face s
uii limba. Lectura i las popasurile necesare pentru
reflecie, pentru meditaie. Pierderea obinuinei
lecturii este pericolul cel mai mare care amenin
Pag.55
Zmbete. Triau ntr-un sat doi btrni, brbat si
femeie. S-a ntmplat c btrna a murit. Au dus-o cu
cruta. La cimitir poarta era destul de strmt, iar
crutasul nu era prea priceput. O clip de neatentie si
cruta s-a izbit de stlpul portii. Lovitura a fost
puternic si ea a fcut ca baba s-ti revin din starea de
moarte aparent n care se afla. S-a ridicat din cosciug
si toti cei prezenti au fugit ca potrnicile care-ncotro.
Btrna s-a uitat n dreapta, n stnga, a nteles despre
ce e vorba, s-a dat jos din crut si s-a dus acas. Mosul
a stat o vreme departe de cas, apoi, vznd c baba n-
are de gnd s plece, s-a obisnuit cu ideea, a intrat n
cas si au continuat s-si duc viata, ca si cnd nimic
nu s-ar fi ntmplat. Dup o vreme, s-a ntmplat c
baba a murit iar. De data aceasta cu adevrat. Cu
ajutorul rudelor, vecinilor, constenilor, mosul a
organizat nmormntarea. Tot cu cruta au dus-o. Cnd
s-au apropiat de cimitir, mosul alerga pe bt !
*
Un sofer de taxi a murit. A ajuns la poarta
raiului. S-a dus la Sfntul Petru si i-a cerut voie s
intre. Sfntul Petru l-a ntrebat cum l cheam si ce a
lucrat pe pmnt. Omul i-a spus. Sfntul a dat ordin
imediat ngerilor s-i organizeze o primire triumftoare.
S-au deschis portile principale, s-au aprins toate
luminile, a nceput muzica. soferul a fost primit n rai
ca un rege.
n urma soferului venea un preot. S-a dus si
el la Sfntul Petru si l-a rugat s-l lase s intre. L-a
ntrebat si pe el cum l cheam si ce a fcut n viat.
Dup ce i-a rspuns, preotul s-a trezit dat pe mna unui
nger, cruia Sfntul Petru i-a spus: ,, - Bag-l si pe el
nuntru pe portita aceea! Preotul a fost nemutumit si
a cerut explicatii: ,,-Sfinte Petre, cum m bagi pe mine
pe o porti lateral, iar pe soferul la l primesti cu
toate onorurile pe poarta principal? Sfntul Petru i-a
rspuns: ,,- Fiule, primirile sunt organizate pentru
fiecare n functie de performantele realizate n viat!
,,- Nu nteleg! a zis preotul. ,,- Pi, uite n cazul de
fat: de cte ori ai predicat tu, toat lumea a dormit; de
cte ori a condus el masina, toat lumea s-a nchinat si
s-a rugat!
*
Troi(-gigant. Smbt, 5 noiembrie, a avut
loc sfintirea troitei din Poiana Cerbului de la Ogatul
Barbului, din hotarul satului Malovt. Ctitorul acestei
troite-gigant este Domnul Primar George Bazavan yi
Doamna Vasilica Bazavan. Troita este construit din
granit lefuit, este dubl si are o nltime de aprox.
8(opt) metri. A costat cteva sute de milioane. Este
amplasat pe un piedestal imens placat cu marmur. Pe
troit este scris cunoscutul dicton ,,Nimic fr
Dumnezeu. Pe soclu scrie c este construit de
familia amintit pentru ocrotirea de ctre Dumnezeu a
comunei Malovt. Domnul primar vrea s amplaseze n
apropierea troitei niste proiectoare puternice, care s-o
lumineze noaptea, asa ca s fie vzut din satele
Malovt, Brda, Bobaita, Laz si Colibasi. Oricum, nu
cred c exist o alt troit mai mare si mai impuntoare
n judetul nostru! Se spune c fiecrui om Dumnezeu i
d o cruce, dar si putere de-a o duce. Dac aceasta este
crucea Domnului Primar, trebuie s recunoastem c nu
e deloc usoar. Pentru a o duce are nevoie si de ajutorul
si de rugciunile noastre, ale tuturor!
Construirea troitelor este o adevrat traditie
n parohia noastr. Numai de cnd sunt preot n
Malovt am sfintit sau resfintit 7-8 troite. Ele au fost
asezate la hotar de sat, la rscruci de drumuri. n fata
lor s-au nchinat trectorii si au cerut ajutorul lui
Dumnezeu. S-a crezut ntotdeauna c troitele ocrotesc
localittile si mprejurimile de boli(epidemii), de
grindin, potoape, rzboaie etc.
Dumnezeu s rsplteasc familia Bazavan
pentru aceast jertf imens ce o face pentru comuna
noastr!
*
Ajutoare yi dona(ii. n aceast perioad am
primit cteva donatii astfel: Doamna Mariana
Brescu din Bucuresti, sotia regretatului Dr. Artur
Silvestri, a donat 1.500 lei; Doamna Burtea Elena din
Tr. Severin, fiic a satului Brda, a donat 100 lei;
Doamna Damian Gina din Bacu(BC) a donat 90 lei;
Doamna Crciun Adriana-Doini(a din
Mangalia(CT), a donat 60 lei; Printele Ilie Ursachi
din Roma(Italia) a donat 52 lei; Domnul Creescu
Dumitru din Tr. Severin a donat 50 lei. Domnul Prof.
Ion Borug din Malovt a mai achitat 100 lei pentru
contributia de cult pe 2011, totaliznd pn acum 401
lei. Dumnezeu s le rsplteasc tuturor!
*
Conferin(e: Miercuri, 2 oct., preotul Dvs. a
participat la Conferinta semestrial a preotilor din
Mehedinti, care s-a desfsurat la Casa Tineretului din
Tr. Severin sub presedintia Prea Sfin(itului Printe
Episcop Nicodim. Conferinta a fost sustinut de ctre
Domnul Dan Puric din Bucuresti si a avut ca tem
Iubirea cre ytin.
*
Publica(ii: n aceast perioad, preotul
Dvs. a reusit s mai publice cteva materiale astfel:
,,Scrisoare pastoral-212, n ,,Observatorul,
Toronto(Canada), 20 sept. 2011, editie si on-line
(http://www. observatorul. com/; ,,Scrisoare
pastoral-213, n ,,Observatorul, Toronto (Canada),
16 oct. 2011, editie si on-line
(http://www.observatorul.com/; ,,Scrisoare
pastoral-214, n ,,Observatorul, Toronto(Canada), 1
nov. 2011, editie si on-line
Pag.56
(http://www.observatorul.com); ,,Scrisoare pastoral-
116, n ,,Armonii culturale, Adjud, 2011 nov. 4, editie
on-line(http://www.armoniiculturale.ro);
*
Anuntm cu bucurie c un enorias al parohiei
noastre s-a oferit s doneze cei 8.000 lei(adic 80
milioane lei vechi) pentru a publica volumul II din
Vie(ile Sfin(ilor, pe care s-l donm tuturor familiilor
din parohie, ct si tuturor celor din afara parohiei, care
ne-au ajutat parohia n perioada 1 Dec. 2010 30 Nov.
2011 cu cel putin 50 lei. n primvar v-am fcut
cunoscut c Mitropolia Olteniei ne-a interzis s mai
publicm din Proloage, fiindc le-a publicat ea mai
nti. Facem precizarea c vol. I din Vie(ile Sfin(ilor
cuprindea Proloagele din lunile ianuarie, februarie yi
martie. Am gsit o alt editie din Vie(ile Sfin(ilor, al
crui text a fost stabilit de ctre Sfntul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Romne si publicm acum vietile
sfintilor pe luna aprilie drept vol. II din seria noastr.
Este o editie mult mai dezvoltat, dovad c nu a putut
s intre n carte mai mult dect textul pe o lun. Cartea
a fost culeas n tipografie, mai avem putin de corectat
si definitivat la ea si putem trece la tiprire. Oricum, la
nceputul lunii Decembrie vom ncepe distribuirea.
Mos Nicolae va veni cu un mic dar pentru fiecare
familie.
Numele donatorului l vom divulga n numrul
viitor al ,,Scrisorii pastorale.
*
Lucrri la cimitir. Am cumprat materialul
pentru extinderea gardului la cimitirul din Malovs.
Vor fi stlpi din teav de metal patrat, prinsi n beton,
plas de srm galvanizat. Tot materialul a costat
2.300 lei, adic 23 milioane lei vechi. Vom vedea ct
va ajunge si manopera. Din pcate, nu putem face
lucrarea pentru c este prea tare pmntul si nu se pot
face gropile pentru stlpi. Seceta cumplit se resimte si
sub aceast form. Nimeni nu este obligat s contribuie
cu ceva pentru costul gardului. Dac cineva doreste s
participe la aceast cheltuial, este binevenit. Totusi,
chiar dac nu plteste pentru gard, chiar si cel mai srac
din sat poate s se duc la cimitir si s curete
mormintele familiei si rudelor sale. Este o chestiune
elementar de bun-cuviint
Calendare.
Au aprut calendarele de perete pe 2012. Nu cumprati
de prin piat sau de la coltul
strzi! S-ar putea s nu fie bune. Avem calendare
suficiente pentru toat lumea. Puteti si mai multe s le
faceti cadou.
*
Botezuri. n ziua de 12 Nov. am oficiat
Taina Sf. Botez pentru Tnasie $tefania, fiica
Domnului Tnasie $tefan-Cristian si Doamnei
Tnasie Daniela din Malovt. S le triasc!
*
Program. n luna decembrie avem urmtorul
program de slujbe: 3 Dec.(Malovt-Brda); 4 Dec.
(Brda); 6 Dec. (Pomeniri dimineata la Brda; slujb la
Malovt); 10 Dec. (Malovt-Brda); 11 Dec.
(Malovt); 17 Dec. (spovedit si grijit la biseric si n
sat la Brda); 18 Dec.(Brda); 19 Dec. (spovedit si
grijit la biseric ssi n sat la Malovt); 20, 21, 22
Dec.(colindul cu Crciunul n Malovt); 23-24 Dec.
(Colindul cu Crciunul n Brda); 25 Dec. (Malovt);
26 Dec. (Brda); 27 Dec.(Malovt); 31 Dec. (colindul
cu Botezul n Brda). n restul timpului, la orice or din
zi sau din noapte, preotul poate fi gsit la biseric, la
scoal, acas sau la telefon: 0724. 99. 80. 86. Mai poate
fi contactat pe adresa de e-mail:
stanciulescubarda@gmail.com.
Sntate, pace si bucurii s v dea Dumnezeu!
Stnciulescu Brda, Al. (n.
1953). Prozator, istoric, teolog,
specialist n paremiologie,
folclorist, medievist, editor i
bibliograf, personalitate
enciclopedic.
Pr. Al. Stnciulescu-Brda
Crciun fericit!
Pag.57
2D12 2D12 2D12 2D12
ru ru ru ru
5 5 5 5D DD D!u!, !u!, !u!, !u!,
`o1 `o1 `o1 `o1
IuD IuD IuD IuD, ,, ,
i
TuI1z TuI1z TuI1z TuI1z11 D:1u! 11 D:1u! 11 D:1u! 11 D:1u! ' '' '
T11!D11 : T11!D11 : T11!D11 : T11!D11 :
: fDDuI : fDDuI : fDDuI : fDDuIu:r u:r u:r u:r , ,, ,
1u1 nu 1u1 nu 1u1 nu 1u1 nuDuD11 : DuD11 : DuD11 : DuD11 : n:1D n:1D n:1D n:1D
r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD r1 Du1 Du11 :1Du!1zuD1 11 1
1 1 1 1
u:11uD u:11uD u:11uD u:11uD1 Iu 11!D1 1 Iu 11!D1 1 Iu 11!D1 1 Iu 11!D1 ' '' '
1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1 1 uD1 1 uD1 1 uD1 !
` `` ` u1uz u1uz u1uz u1uz
rI Du1 IuD rI Du1 IuD rI Du1 IuD rI Du1 IuD
11!D 11!D 11!D 11!D
uI uI uI uI
nuDDu:ou:!1 nuDDu:ou:!1 nuDDu:ou:!1 nuDDu:ou:!1
: :: :
5ru1! 5ru1! 5ru1! 5ru1!
C11ru1! C11ru1! C11ru1! C11ru1!
OI!uD OI!uD OI!uD OI!uD
5DDuz 5DDuz 5DDuz 5DDuz
Tnur!o1 Tnur!o1 Tnur!o1 Tnur!o1- -- -:] :] :] :]
u11DIu T1o! u11DIu T1o! u11DIu T1o! u11DIu T1o!u:u u:u u:u u:u
1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1 1 uD1 1 uD1 1 uD1 ' !u!u1o1 ro111Io1 ' !u!u1o1 ro111Io1 ' !u!u1o1 ro111Io1 ' !u!u1o1 ro111Io1
1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1 1 uD1 1 uD1 1 uD1 ' !u!u1o1 ' !u!u1o1 ' !u!u1o1 ' !u!u1o1 11D 11D 11D 11D1Io1 1Io1 1Io1 1Io1
1u DuI 1u DuI 1u DuI 1u DuI1 uD1' !u!u1o1 1 uD1' !u!u1o1 1 uD1' !u!u1o1 1 uD1' !u!u1o1