Analizatorii

Analizatorii sunt structuri specializate cu ajutorul carora omul intra in relatie cu mediul exterior. Fiecare analizator este format din trei segmente: receptor, de conducere si central. Segmentul de receptie (periferic) reprezinta terminatii dendritice libere, sau integrate in organele de simt, care preiau stimulii din exterior. Segmentul de conducere (intermediar) este format din neuronii senzitivi din structura nervilor si caile nervoase ascendente din sistemul nervos central. Acesti neuroni transporta impulsul nervos, preluat de la nivelul receptorilor, spre al treilea segment. Segmentul central (cortical), situat la nivelul ariilor senzitivosenzoriale, reprezinta locul unde informatiile proiectate sunt analizate devenind senzatii specifice.

Analizatorul olfactiv
Segmentul de receptie: protoneuronul este reprezentat de celulele bipolare de la nivelul mucoasei olfactive de pe peretele superior al fosei nazale. Dendrita acestuia formeaza butonul olfactiv, iar axonii pleaca de la polul bazal pentru a forma nervul olfactiv, strabat lama ciuruita a etmoidului si se termina in bulbul olfactiv. Segmentul de conducere: este reprezentat de neuronii din bulbul olfactiv, care este o formatiune pereche, alungita, situata deasupra lamei ciuruite a etmoidului. Deutoneuronul este celula mitrala din bulbul olfactiv. Bulbul olfactiv se continua cu tractul olfactiv, care se termina in segmentul central prin trei strii olfactive: laterala, mediala si intermediara. Segmentul central este reprezentat de ariile corticale din lobul olfactiv. La nivel cortical se produc senzatiile olfactive. Unele senzatii nu sunt percepute de nervul olfactiv ci de terminatiile sensitive ale nervului trigemen.

Analizatorul gustativ
Segmentul receptor este reprezentat de mugurii gustativi din structura unor papile situate in mucoasa linguala la nivelul fetei dorsale, marginilor si varfului limbii. Aceste papile sunt calciforme si formeaza V-ul lingual, deschis anterior, vizibil pe fata dorsala si spre baza limbii, sau fungiforme, situate inaintea V-ului lingual. Fiecare mugure gustativ contine celule senzoriale cu polul apical spre exterior, formand bastonasul gustativ. Polul bazal al celulei senzoriale este inconjurat de dendritele nervilor cranieni VII (facial), IX (glosofaringian) si X (vag).

Segmentul de conducere este reprezentat de neuronii senzitivi ai nervilor cranieni micsti (VII, IX, X) ale caror dendrite sunt indreptate spre receptori. Axonii se incruciseaza apoi se indreapta spre talamus. Segmentul central este reprezentat cortical de partea inferioara a girusului postcentral unde se formeaza senzatia de gust. Perceperea excitatiilor gustative se realizeaza la nivelul mucoasei linguale, astfel: dulcele la nivelul varfului limbii, acrul pe marginile limbii, saratul pe fata dorsal, iar amarul spre baza limbii.

Analizatorul optic
Segmentul de receptie este inclus inr-un organ de simt complex structurat globul ocular situat in orbita si inconjurat de anexele sale. Globul ocular este un organ pereche, avand forma aproape sferica, cu polul anterior putin mai bombat. Langa polul posterior se desprinde nervul optic, care prin varful orbitei intra in craniu spre sistemul nervos central. In structura sa intra trei membrane de invelis situate concentric, una imprejurul celeilalte, ce formeaza peretii si mai multe medii transparente. Membranele de invelis sunt urmatoarele: -Tunica fibroasa, care este formata din tesut conjunctiv, fiind rezistenta si avand rol protector. In cea mai mare parte formeaza sclerotica, cea care da culoarea alba globului ocular. Sclerotica este strabatuta, mai ales posterior, de numeroase vase si nervi care patrund sau ies din membranele de invelis. Tunica fibroasa este mai bombata in partea anterioara, unde formeaza corneea, care este transparenta, avascularizata dar bogat inervata. Intre sclerotica si cornee exista un mic canal care colecteaza umoarea apoasa din interior.

-Tunica vasculara este formata din: coroida, cea mai intinsa, situata posterior in concavitatea scleroticii, care anterior se continua cu zona ciliara, ce contine ghemuri vasculare, precum si fascicule musculare netede, circulare si radiare. Anterior zonei ciliare este situat irisul care prezinta central un orificiu circular pentru trecerea razelor luminoase, numit pupila. Irisul are in structura sa fascicule musculare netede radiare, inervate de fibre nervoase simpatice ce produc dilatarea pupilei, si circulare, inervate parasimpatic ce produc micsorarea pupilei. Epiteliul anterior al irisului este pigmentar. -Tunica nervoasa (retina) reprezinta stratul cel mai profund si mai important, realizand in interiorul globului ocular o camera strict necesara vederii. La nivelul retinei se gasesc atat celulele receptoare cat si primii doi neuroni ai segmentului de conducere a analizatorului vizual. Retina prezinta doua portiuni: una functionala, situata posterior, dubland intern coroida si fiind cea mai intinsa, si una nefunctionala, in continuarea precedentei.

Pe suprafata interna a retinei, in dreptul polului posterior al globului ocular, se formeaza o mica depresiune prevazuta cu celule cu conuri. Celulele cu bastonase, sunt foarte sensibile la lumina, reprezentand receptorii vederii nocturne. Celulele cu conuri sunt responsabile cu vederea diurna si cromatica. Mediile transparente: y Cornea transparent y Umoarea apoasa y Cristalinul y Umoarea sticloasa

Anexele globului ocular: -Pleoapele sunt doua repliuri musculo-membranoase ce protejeaza anterior globul ocular, avand in interior o membrana fibroelastica si un muschi pielos. -Conjunctiva este o mucoasa fina care tapeteaza fata interna a pleoapelor. - Glanda lacrimala (exocrina) este situata pe plafonul orbitei . -Muschii striati ai globului ocular se insera pe sclerotica. Acestia sunt: 4 muschi drepti (intern, extern, superior, inferior) si marele oblic. In partea anterioara este un muschi mai scurt, micul oblic. -Nervii orbitei sunt de doua tipuri: motori (III, IV, VI) si senzitivi reprezentati de ramurile nervului trigemen (V) Segmentul de conducere reprezinta calea optica si este constituit dintr-un lant de 4 neuroni interconectati sinaptic care transmit in aria vizuala corticala imaginile receptionate pe retina. Axonii ultimilor neuroni formeaza nervul optic care paraseste orbita si ajunge endocranian alcatuind chiazma optica. In continuare se formeaza tractul optic ce contine fibre de retina. Axonii neuronilor formeaza radiatiile optice care se proiecteaza cortical in aria vizuala. Segmentul central se afla in ariile vizuale in lobul occipital, unde se produc senzatiile vizuale. Prin analizatorul vizual se furnizeaza peste 90% din informatiile mediului, vederea avand rol si in realizarea tonusului cortical, orientarea in spatiu si mentinerea echilibrului.

Analizatorul acustico-vestibular
Segmentul periferic este reprezentat de ureche, care este un organ pereche constituit din trei segmente: urechea externa, urechea medie si urechea interna. Urechea externa este alcatuita din pavilion si conduct auditiv extern. Pavilionul are o structura cartilaginoasa, cu exceptia lobului din partea inferioara, fiind acoperit de piele si mobilizat foarte putin de trei muschi pielosi. Conductul auditiv extern continua spre pavilion, avand o structura fibrocartilaginoasa in partea laterala si osoasa in partea interna, intrand in componenta osului temporal. Orificiul intern al conductuli auditiv este ocupat de o membrana care il separa de urechea medie. Urechea medie este cavitatea pneumatica din osul temporal si este alcatuita din: peretele lateral reprezentat de timpan, peretele medial reprezentat de fereastra ovala si rotunda si peretele anterior unde se deschide trompa lui Eustachio, un lant de trei oscioare articulate ciocanul (are un muschi ce diminueaza vibratiile sonore puternice), nicovala si scarita (are un muschi ce amplifica vibratiile sonore slabe regland intensitatea undei sonore).

Urechea interna este un labirint osos din stanca temporalului si este formata din mai multe cavitati mici ce alcatuiesc labirintul osos care cuprinde: vestibulul osos, trei canale semicirculare osoase si melcul osos. In interiorul labirintului osos se afla labirintul membranos reprezentat de formatiuni inchise ce comunica numai intre ele si contin un lichid numit endolimfa. Labirintul membranos este format din: utricula si sacula, doua mici vezicule unite intre ele si situate in vestibulul osos, trei canale semicirculare membranoase care se deschid in utricula, si melcul membranos la nivelul caruia se gaseste receptorul acustic care este format dintr-o membrana a caror fibre conjunctive au diferite marimi, fiind mai lungi spre varf si mai scurte spre baza. La polul bazal al celulelor senzoriale se infasoara dendritele neuronilor dintr-un ganglion al organului Corti (receptorul acustic). Axonii ganglionilor ajung in conductul auditiv intern unde alcatuiesc nervul acustic care se alatura nervului vestibular. La nivelul utriculei, saculei si canalelor semicirculare membranoase se gasesc epitelii senzoriale care alcatuiesc receptorul vestibular.

Calea de conducere este reprezentata de: 1) Calea acustica axonii formeaza nervul cohlear ce ajunge la cei doi nuclei (ventral si dorsal) din punte. 2) Calea vestibulara - axonii formeaza ramura vestibulara a nervului cohlear ce se intreapta spre cei 4 nuclei vestibulari din bulb (superior, inferior, lateral si medial) iar de aici pleaca mai multe fascicule: vestibulospinal, vestibulo-cerebelos, vestibulo-nuclear si vestibulo-talamic. Segmentul central este reprezentat de ariile acustice din girusul temporal superior, unde se formeaza senzatiile acustice. Ariile vestibulare se gasesc in apropierea ariilor auditive.

Analizatorul cutanat
Segmentul periferic este situat in tegumentul care ocupa toata suprafata exterioara a corpului si in care se gasesc numeroase tipuri de receptori ce determine sensibilitatile: tactila, vibratorie, termica si dureroasa. Acesti receptori sunt situati in toate cele 3 componente ale tegumentului (epiderm, derm, hipoderm) si sunt fie terminatii nervoase libere, fie sub forma unor corpusculi senzitivi, unii dintre ei fiind gasiti si in muschi, tendoane, periost sau ligamente articulare. Segmetul de conducere pentru pielea gatului, trunchiului si membrelor este reprezentat de dendritele neuronilor receptivi ai celor 31 de perechi de nervi spinali care au radacina in ganglionii spinali. Axonii neuronilor ganglionari fac sinapsa, in unii nuclei din bulb, cu al doilea neuron. Axonii acestor ultimi neuroni se incruciseaza cu cei din partea opusa formand caile ascendente exteroreceptive. Sensibilitatea exteroreceptiva este preluata de neuronii senzitivi ai nervului trigemen (V). Dendritele acestor neuroni culeg de pe traiectul ramificatiilor senzitive ale celor trei ramuri ale nervului, aproape toata sensibilitatea pielii capului, cat si cea a cavitatii bucale, a foselor nazale si a cavitatilor lor anexe.

Segmentul central Tegumentul este format din trei straturi principale: a) Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, separat de urmatorul strat printr-o membrana bazala. Este strabatut de tulpinele firelor de par si de canalele excretorii ale glandelor sudoripare. b) Dermul este dispus sub epiderm si este format din tesut conjunctiv dens. Contine glande sebacee, o bogata retea vascularizata si numerosi receptori nervosi. c) Hipodermul este stratul cel mai profund tegumentar, alcatuit din tesut conjunctiv lax bogat in celule adipoase cu rol in termoreglare. La nivelul cutiei craniene tegumentul adera puternic de o apoevroza epicraniana, care uneste muschii pielosi frontali si occipitali, alcatuid scalpul. Acesta este separat de cutia craniana pritr-un tesut conjunctiv lax. La nivelul gatului, in hipoderm exista o foita conjunctiva laxa care intecuieste pielosul gatului. Intre tegument si planurile viscerale exista fascia cervicala superficiala care intecuieste muschii sternocleidomastodonian si trapez.

Analizatorul kinestezic
Segmentul periferic este alcatuit din proprioreceptorii din muschi, tandoane, aponevroze, capsule articulare, membrane sinoviale, periost. Segmentul de conducere este reprezentat de fibre sensitive ale neuronilor din nervii spinali, cu originea in ganglionii spinali, ai caror axoni fac sinapsa fie cu neuronii unor nuclei din baza cornului posterior, fie cu neuronii unor nuclei din bulb. Axonii neuronilor din nucleii bulbari se incruciseaza formand fasciculele proprioreceptive constiente, iar axonii ultimilor neuroni se proiecteaza pe scoarta cerebrala. Segmentul central se afla la nivelul ariei sensitive din girusul postcentral, unde informatiile sunt trasformate in senzatii. Aceste informatii sunt furnizate de receptorii: vestibulari, vizuali, cutanati si receptorii aparatului locomotor (tendoane, articulatii, periost, ligamente): 1) Corpusculii din periost si articulatii sunt sensibili la miscari si modificari de presiune. 2) In corpusculii din jonctiunea muschi-tendon patrund 1-3 fibre nervoase stimulate de intinderea puternica a tendonului avand rol in prevenirea contractiei muscular eexcesive si alungirea exagerata a muschiului. 3) Terminatiile nervoase libere se ramifica in toata grosimea capsulei articulare si transmit sensibilitatea dureroasa articulara. 4) Corpusculii din stratul superficial al capsulei articulare receptioneaza pozitia si miscarile din articulatii.