Esecul trebuie sa fie profesorul, nu calaul nostru.

Necunoscut

Ce este dependenta de alcool/alcoolismul? Alcoolul este un drog in stare lichida, al carui consum conduce in timp la dependenta fizica si psihica. Alcoolismul este manifestarea constienta sau nu, prin care individul cauta satisfacerea nevoii de a consuma alcool indiferent de mijloace sau consecinte, pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul este determinat de dependenta fizica si dependenta psihica. vezi mai multe informatii despre dependenta aici Boala primara: Nu este un simptom secundar al altei afectiuni. Boala progresiva: Se nrautateste progresiv. Victima devine bolnava din punct de vedere psihic, spiritual, emotional si fizic. Boala cronica: Nu exista vindecare. Recuperarea trebuie sa fie bazata pe abstinenta de la substantele chimice care afecteaza dispozitia. Boala fatala: boala poate fi doar oprita. Daca nu, persoana va muri din cauza ei. Alcoolismul este o boala primara, cronica, influentata n dezvoltarea si manifestarile ei de factori genetici, psiho-sociali si de mediu. Boala este deseori progresiva si fatala. Se caracterizeaza prin pierderea controlului asupra consumul de alcool, constant sau periodic, preocuparea fata de alcool, consumul de alcool n ciuda consecintelor nefaste si dereglari ale gndirii, cea mai importanta fiind negarea. Primara, se refera la natura alcoolismului ca entitate a bolii, n completarea acesteia si separat de celelalte stari pato-fiziologice care pot fi asociate cu aceasta. Primara nseamna ca alcoolismul, ca dependenta, nu este un simptom al unei stari de boala evidentiate. Boala nseamna un dezechilibru involuntar. Reprezinta suma fenomenelor anormale manifestate de un grup de indivizi. Aceste fenomene sunt asociate cu un set comun specific de caracteristici prin care acesti indivizi difera de normal si care i pune n dezavantaj. Deseori progresiva si fatala nseamna ca aceasta boala persista n timp si ca schimbarile fizice, emotionale si sociale sunt deseori cumulative si pot progresa pe masura ce consumul continua. Alcoolismul cauzeaza moartea prematura prin supradoza, complicatii organice asupra creierului, ficatului, inimii si multor alte organe, contribuind la sinucidere, omucidere, accidente de masina si alte evenimente traumatice. Pierderea controlului nseamna incapacitate de limitare a consumului de alcool sau de limitare a duratei consumului de alcool cu orice ocazie, a cantitatii consumate si /sau a altor consecinte ale alcoolului privind comportamentul. Preocuparea asociata cu consumul de alcool indica o atentie excesiva, concentrata pe alcool /drog, efectele si /sau consumul acestuia. Valoarea relativa atribuita astfel de catre individ alcoolului, duce deseori la o directionare a energiei departe de problemele importante ale vietii. Consecintele nefaste sunt problemele legate de alcool sau pierderile suferite n diferite domenii cum ar fi sanatatea fizica (ex., sindromul retragerii, boli de ficat, gastrita, anemie, disfunctii neurologice) ; activitatea psihologica (ex. pierderea cunostintei, modificari de comportament si dispozitie) ; activitatea relationala (ex. probleme n casnicie si abuz asupra copilului, afectarea relatiilor sociale) ; activitatea ocupationala (ex. probleme legate de scoala sau serviciu) ; si probleme legale, financiare sau spirituale. Negarea este folosita aici nu doar n sensul psihanalitic al unui mecanism unic de aparare si de negare a semnificatiei evenimentelor, ci ntr-un sens largit ce include o serie de manevre create pentru a reduce constiinta faptului ca mai degraba consumul de alcool constituie cauza problemelor unui individ, si nu rezolvarea acestor probleme. Negarea devine parte integranta a bolii si un obstacol major n calea recuperarii.

 Cine este dependent de alcool? Este dependent de alcool cel care consuma alcool in mod repetat si nu se poate opri din consum fara a suferi stari fizice sau psihice neplacute. Diverse motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare, sarbatorire), in asteptarea uni lucru neplacut, temator. Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.

Alcoolul un altfel de drog Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei, Efectele psihologice le consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, poate sa faca singuratatea mai suportabila, paote diminua sentimentele de inferioritate. Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate). Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii.

Efectele alcoolismului asupra organismului. Seneca (4.i.Hr. 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, caci sanatatea mintii se degradeaza iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial. Efectele alcoolismului: Alcoolul este un toxic celular. Ajuns in organismse raspandeste si afecteaza aproape fiecare celula. Cele mai afectate sunt celulele nervoase. I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1, acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa. IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer

esofagian. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

Efectele alcoolului asupra creierului si sistemului nervos si psihicului. Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza in timp deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Din punct de vedere psihic, dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor. Mai pot sa apara: - neliniste interioara, agresivitate, iritabilitate - tulburari de somn, cosmaruri, - lacune de memorie (nu-si mai aduce aminte ce a facut in urma cu doua ore sau doua zile) - depresie, frica, complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie - lipsa de vointa, promite dar nu-si tine promisiunea - izolarea si reducerea sferelor de interes - lipsa de igiena, decadere fizica si psihica Mai multe informatii despre acest subiectputeti cere pe forum. Puteti pune intrebari legate de alcoolism.

Efectele alcoolului asupra vietii sociale Dependenta de alcool cauzeaza in timp tulburarea relatiilor interpersonale, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca. Simptomele Dependentei Fizice si Psihice: Dependentul manifesta preocupare sporita pentru: Anticiparea consumului de alcool 2. Concedii, aniversari, perioada vacantei (ex. pescuitul devine chef cu mult alcool) 3. Implicare sporita n activitatile cu consum de alcool (constructia unui bar, receptii) 4. Planuri de ntlnire cu prietenii /asociatii pentru a consuma alcool 5. Interesul pentru timpul prescris privind dozajul 6. Cresterea numarului de dureri fizice care solicita un consum sporit de droguri pentru calmarea lor. Cresterea nevoii de consum n timpul perioadelor de stres: 1. La serviciu 2. Probleme familiale, relationale /maritale 3. Situatii de urgenta 4. ncercari de prevenire a stres-ului ("Va fi o zi grea, asa ca voi bea cteva beri /voi lua cteva pastile - preventiv") Rigiditate sporita n Stilul de Viata Anumite momente ale zilei alocate consumului de alcool /droguri (ex. nu poate dormi fara un pahar de alcool /o pastila) Reguli auto-impuse ncep sa se schimbe(un pahar Smbata la amiaza e OK) Nu va tolera ntreruperi n timpul consumului de alcool /droguri Limitarea activitatilor "sociale" pentru cele care implica consumul de alcool /droguri Nu merge nicaieri fara provizii (medicamente /droguri /alcool) Nu suporta ncercarile facute de altii de a-I limita consumul de alcool /droguri

 Toleranta Sporita Cresterea dozei pentru a obtine acelasi sentiment obtinut anterior cu cantitati mai mici si /sau consuma tipuri aditionale de droguri Sindromul Munchaussen (abilitatea de a consuma alcool /droguri fara a se observa) Da dovada de ingeniozitate pentru obtinerea substantei 1. Bauturi consumate pe loc 2. Comandarea de bauturi "mai tari" (duble, martini, etc.) 3. Auto-proclamare ca bautor nrait la ntlniri sociale 4. Consumul pe ascuns 5. Consumul de droguri / alcool nainte de angajamente sociale 6. Achizitionarea alcoolului n cantitati mai mari, cutii n locul pachetelor de 6 sticle 7. Protejarea rezervei Cumpara nainte ca rezerva existenta sa fie epuizata Ascunde sticle / droguri (acasa, n masina, la serviciu, n valize) 8. Consumul a mai mult de un singur drog n combinatie pentru efectul sinergistic (ex. Alcool cu somnifere) 9. Frecventarea mai multor medici / stomatologi pentru obtinerea prescriptiilor fara a-I anunta pe unii despre ceilalti 10. ncercarea de a obtine prescriptii medicale necompletate 11. Aprovizionarea de la mai multe farmacii 12. Consumul unui drog n alt fel sau pentru mai mult timp dect a fost prescris 13. Folosirea prescriptiei medicale a altei persoane

Pierderea controlului Traieste pierderi de memorie frecvente si distorsonarea memoriei Consuma o cantitate mai mare de alcool / droguri dect cea planificata Consuma doze mai mari si mai frecvent dect I s-a prescris ncepe consumul desfrnat de alcool / droguri Consuma de dimineata, voit, droguri / alcool Consuma doze n mod continuu (ex. Pilula rosie la fiecare 3 ore, pilula alba la fiecare 2 ore, pilula verde de 2 ori pe zi, etc.) Experimenteaza n mod repetat consecintele daunatoare ale consumului de substante chimice 1. Coportament fata de familie: Promisiuni ce implica ntreruperea ncalcate Consum de alcool / droguri / comportament nepotrivit n timpul aniversarilor n familie (zile de nastere, Craciun, etc.) Sacrificarea altor nevoi ale familiei (bani, timp) pentru consumul substantei Schimbarea responsabilitatilor familiale datorita incapacitatii fizice (mai mult timp petrecut n pat, lipsa motivatiei / conducerii auto) Schimbarile de dispozitie induse de substanta chimica creeaza sentimente de nesiguranta, frica, furie si suspiciune ntre membrii familiei Certuri; conflicte fizice datorate substantelor chimice Despartiri, amenintari de divort 2. Comportamentul si Legea: ncalcari ale regulamentului rutier, accidente auto (DWI / DUI, etc.) Conduita dezordonata, Deranjarea Ordinii Publice Cumpararea si / sau vinderea ilegal a substantelor Cumpararea din surse ilegale Proces penal datorita judecatii impartiale ale consumatorului Divort, pierderea custodiei sau a dreptului de vizita 3. Comportament social: Deteriorarea relatiilor si / sau pierderea prietenilor datorita comportamentului anti-social Neglijarea hobby-urilor, intereselor si activitatilor comunitare anterioare ca rezultat al cresterii consumului de substante chimice.

4. Consumul si locul de munca: Absenteism, ntrzieri datorate mahmurelii Pierderea promovarilor datorita slabei performante profesionale Retrogradare datorita comportamentului necorespunzator Avertismente, amenintari de ncetare a contractului de angajare Pierderea serviciului 5.Consumul si starea fizica de sanantate: Cresterea numarului de indispozitii fizice Respingerea sfatului medical de ncetare a consumului Deteriorare fizica datorita consumului de substante chimice Spitalizari numeroase Consum de alcool / droguri ca somnifer sau pentru a nlatura stresul 6. Modificarea starii mentale Raspunsuri vagi si evazive - minimalizarea cantitatii consumate Atitudine exagerata necorespunzator cu privire la consecintele consumului de alcool sau alte droguri ncercari frecvente de trecere la alte domenii de ngrijorare nvinovatirea celorlalti pentru problemele lor, n special a membrilor familiei Oferirea de scuze pentru consumul continuu Negarea existentei problemei legate de substante chimice 7. Dependentul simte: Ura de sine Vina fara speranta si neajutorat Izolare si singuratate Rusine, nesiguranta si vulnerabilitate 8. Din punct de vedere spiritual dependentul ajunge la: Pierderea credintei in Dumnezeu Nici o directie sau scop in viata Remuscari profunde Disperare

Este posibil bautul controlat pentru un alcoolic? Atunci cand dependentii accepta un tratament, spera ca totusi mai tarziu vor putea bea din nou controlat. Este greu de inteles si pentru un nealcoolic de ce este imposibila revenirea la "bautul controlat". Sa ne amintim, dependenta de alcool este o boala progresiva si cronica. Bautul "controlat" sau "bautul cu masura" nu mai este posibil pentru un alcoolic. Orice cantitate de alcool consumata, va duce in scurt timp la pierderea controlului, la reluarea consumului, ajungandu-se chiar pana la consumul cantitatilor initiale. Un diabetic ramane diabetic toata viata; la fel si un alcoolic, ramane dependent de alcool toata viata, difera insa modul in care isi traieste viata: intr-o abstinenta fericita sau intr-un consum perpetuu.

Alcoolul afecteaza celulele nervoase din creier. Aceasta inseamna ca influenteaza modul de functionare al celulelor si modul in care creierul relationeaza cu toate celelalte parti ale organismului Diferite parti ale creierului controleaza procese diferite. Alcoolul influenteaza fiecare dintre aceste zone, pe rand; pe masura ce CAS creste, efectele se intensifica. Cortexul cerebral proceseaza informatiile provenite de la organele dumneavoastra de simt; de asemenea, controleaza modul in care ganditi si miscarea muschilor dumneavoastra. In momentul in care alcoolul influenteaza cortexul cerebral, procesarea informatiilor provenite de la organele dumneavoastra de simt dureaza mai mult, deveniti mai putin inhibat si nu mai ganditi la fel de clar.

Sistemul limbic este partea creierului care controleaza memoria si emotiile dumneavoastra. In momentul in care acesta este influentat de alcool, emotiile dumneavoastra devin exagerate spre exemplu, puteti deveni mai expansivi, excesiv de veseli, sau mai tristi, mai absenti la ceea ce se intampla in jur si incepeti sa uitati lucruri sau sa pierdeti notiunea timpului. Cerebelul coordoneaza miscarile fine ale muschilor, inclusiv muschii care va ajuta sa pastrati echilibrul. In momentul in care alcoolul influenteza cerebelul, incepeti sa va pierdeti echilibrul si coordonarea miscarilor si nu mai aveti stabilitate pe picioare. Hipotalamusul controleaza un numar de functii, inclusiv excitarea si performanta sexuala. In momentul in care este afectata de alcool, excitarea sexuala creste, insa scade performanta sexuala. Hipotalamusul coordoneaza si producerea de hormoni in glanda pituitara. Unul dintre acesti hormoni este hormonul anti-diuretic (ADH), care lucreaza pentru reabsorbtia apei din rinichi. Alcoolul restrictioneaza productia de ADH si rinichii produc mai multa urina. Trunchiul cerebral controleaza functiile automate ale corpului, cum ar fi respiratia, pulsul si starea de constienta. In momentul in care alcoolul ajunge in trunchiul cerebral, deveniti somnorosi datorita scaderii ritmului respiratiei si, in functie de cantitatea de alcool pe care o consumati, puteti chiar sa va pierdeti cunostinta. Pe masura ce concentratia de alcool din sangele dumneavoastra creste, va poate afecta pulsul, respiratia si starea de constienta si poate sa duca chiar la deces.