Turul Muntilor Alpi

1. Cadrul natural
1.1 Pozitia geografica, denumire,suprafata
Alpii reprezint un lan muntos din Europa, care se ntinde din Austria i Slovenia pn n sud-estul Franei, trecnd prin nordul Italiei, Elveia, Liechtenstein i sudul Germaniei. Alpii formeaz un arc de cerc n sudul Europei centrale, n lungime de aproximativ 1200 km i acoper o suprafa de cca 200.000 km2. Cel mai nalt vrf este Mont Blanc, situat la grania franco-italian, cu o altitudine de 4810 m. n Alpi, exist n total 128 de vrfuri cu nlimi care depesc 4000 m.

Munii Alpi se mpart n Alpii Occidentali i Alpii Orientali. mprirea se face pe linia dintre Lacul Constana i Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se afl n Italia, Frana i Elveia, iar cei Orientali n Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia i Elveia. Cel mai nalt vrf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). n Alpii Orientali, cel mai nalt vrf este Muntele Bernina (4052 m). Alpii Orientali sunt mprii n: Alpii Calcaroi de Nord, Alpii Orientali Centrali i Alpii Calcaroi de Sud Alpii Occidentali se mpart la rndul lor n:

Alpii Ligurici Alpii Maritimi Alpii Cotici Alpii Dauphin Alpii Graici Alpii Pennini Alpii Bernezi Alpii Lepontini

Alpii Glarus Alpii Elveieni de Nord-Est

Denumirea de Alpi provine de la latinescul albus care inseamna alb si face referire la crestele acestor munti inalti vesnic acoperite de zapada si gheata.

1.2 Relieful
Muntii Alpi s-au format in orogeneza alpina, facand parte dintr-un lant mai extins de munti tineri si inalti: Lantul Alpino-Carpato-Himalayan. Pe teritoriul Europei se gaseste lantul muntos Alpino-Carpato-Caucazian cu orientare de la vest la est, facilitand astfel patrunderea maselor de aer oceanice spre centrul continentului european, dar mpiedicand patrunderea maselor de aer mediteraneene spre nordul continentului. Actualele naltimi i forme ale reliefului muntilor Europei se datoreaza orogenezei alpine i n mod special evolutiei din timpul Cuaternarului, cnd glaciatiunea din perioada respectiva i-a lasat amprenta vizibila n aspectul peisajului. Se remarca vaile glaciare profunde, cu urmele vechilor difluente glaciare pe care se nscriu pasuri joase de traversare a muntilor, circuri glaciare de mari dimensiuni care gazduiesc acum ghetari mai putin impresionanti (cel mai mare ghetar actual este Aletsch, cu o suprafata de peste 150 km2 i o lungime ce oscileaza n jurul valorii de 25 km). In Muntii Alpi se intalnesc in special ghetarii alpini (de vale) , ghetari complecsi, descrisi si analizati inca din a doua parte a sec XVIII in acesti munti, de unde si numele acordat. Au dimensiuni mari, prezentand o larga arie de alimentare, ce cuprinde frecvent bazinul de receptie al vailor situate la altitudini foarte mari. In vatra bazinului de receptie, in care se acumuleaza masa principala de gheata se formeaza circul glaciar. Bilantul glaciar pozitiv asigura o masa de gheata bogata care se inscrie in lungul vaii sub forma limbii glaciare care frecvent coboara sub limita zapezilor permanente. Adesea intre gheata si peretii circului sau vaii se formeaza crevase adanci numite rimaye. Masa de gheata se deplaseaza cu viteze care difera atat in lungul vaii, cat si de-a latul dar si pe verticala. Astfel, ea sufera fragmentari reflectate in aliniamentele de crevase, in micsorarea sau cresterea grosimii ghetarului. Un astfel de ghetar creeaza forme de eroziune (circ,vale praguri) precum si de acumulare (morene).

Ghetarul Aletsch

1.3 Clima
Clima este caracterizata de etajare altitudinala, existand 5 sectoare principale: -zona situata la peste 3000m altitudine, denumita etajul zapezilor permanente, are cel mai rece climat, fiind vesnic acoperita de zapada, ceea ce face ca in aceasta zona plantele intalnite sa fie extrem de rare -etajul alpin cuprinde spatiul dintre 2000 si 3000m altitudine. Aceasta zona este mai putin rece decat cea precedenta, permitand existenta unor flori salbatice si a pajistei alpine -etajul subalpin (intre 1500-2000m) cuprinde paduri de brad si molid, datorita temperaturile mai ridicate fata de zona alpina -intre 1000 si 1500m se intinde padurea de stejar sau alte specii de foioase -sub 1000m se afla zonele joase, care cuprind in general ariile populate (satele), deoarece aici temperatura permite conditii mult mai blande de locuire pentru oameni si animale

1.4 Hidrografia
Alpii reprezinta locul de unde izvorasc numeroase rauri foarte importante din Europa cum ar fi: Ronul, Rinul, Padul. De asemenea, in Alpi se gasesc numeroase lacuri, unele foarte intinse cum ar fi Lacul Constanta, Lacul Geneva. Rinul (in german Rhein, retoroman Rain, germana elveian Rhy, francez Rhin, olandez Rijn) este una dintre cile fluviale cele mai circulate din Europa. De la izvoare pn la vrsare are o lungime de 1.230 km, din care 883 km sunt navigabili. Bazinul

hidrografic al Rinului nsumeaz 198.735 km, cursul inferior (aproape de delt) avnd un debit mediu de 2.330 m/s, apropiat de debitul de ap al Nilului. n timpul inundaiei din 1926, n localitatea Emmerich am Rhein din landul german Nordrhein-Westfalen a fost msurat un debit maxim de 12.000 m/s. Debitul minim de 600 m/s a fost msurat n anul 1947. Fluviile Rin, Main i Dunre formeaz un culoar de trecere fluvial ntre Marea Neagr i Marea Nordului. n prezent sunt cunoscute n total 13 izvoare ale Rinului. Se pot aminti: Reno di Lei, Averser i Jufer Rhein, Rein Anteriur, Rein da Tuma, Rein da Curnera, Rein da Cristalina, Maighelser Rhein (Rein da Maighels), Medelser Rhein, Nalpser Rhein (Rein da Nalps) i Valser Rhein. De fapt Rinul propriu-zis ia natere prin confluena rurilor "Rinul anterior", care izvorte lng trectoarea Oberalppass (Surselva), i "Rinul posterior", care izvorte din muntele Rheinwaldhorn. Ambele aceste izvoare se afl n vestul cantonului Graubnden din Elveia central alpin. Rhne (n germana vorbit n Cantonul Valais uneori numit Rhone sau Rotten) este un ru din Frana i Elveia ce are o lungime de 812 km fiind fluviul al doilea dup lungime din Frana. Rul Pad izvorte din Alpii Cotici n apropiere de grania italo - francez i se vars n Marea Adriatic n apropiere de Veneia. Avnd o lungime de 652 km el este fluviul cel mai lung din Italia. Rul are un bazin hidrologic cu o suprafa de 75.000 km. O mare parte din cursul rului este amplasat n lunca Po (ital. Pianura Padana), regiunea industrial cea mai important i mai bogat din Italia. n anul 1852 compania Lloyd din Austria a preluat organizarea i circulaia vapoarelor pe rul Po. Rul Pad are o delt larg de cca. 380 km, suprafa care se extinde continuu. Cele cinci canale principale ale rului sunt: Po di Maestra, Po della Pila, Po delle Tolle, Po di Gnocca i Po di Goro. Lacul Constana (german Bodensee) este cel mai mare lac al Alpilor, situat pe cursul rului Rin i aflat la grania dintre Germania, Elveia i Austria.Cel mai mare ora situat la acest lac este oraul Konstanz, cu o parte pe teritoriul Germaniei i alta pe teritoriul Elveiei.Lacul Constana ocup o imens vale glaciar, care a luat natere ntr-o depresiune tectonic. Demn de atenie este forma pe care o ia lacul n partea de nordvest, unde s-au format dou brae desprite de colina Boden. Lacul Geneva sau Lacul Leman (francez Lman, francoprovensal Lman) este cel mai mare lac din Europa occidental. Numele su, probabil de origine celtic, a intrat n francez prin intermediul limbii latine. n form de corn, (sau ca o virgul), lacul are malurile nordice, vestice i estice n Elveia i malurile sudice n Frana. Frontiera dintre cele doua ri trece prin mijlocul lacului. Lacul Geneva este traversat de la est la vest de ctre fluviul Ron.Formarea lacului are origini multiple n urma cu 15 mii de ani: alunecri tectonice n partea denumit "Marele Lac" i prin topiri ale ghearilor pentru partea numit "Micul Lac" (ntre Genva i Yvoire).

1.5 Flora si fauna

Limita la care se ntlnesc pdurile de foioase este de aproximativ 1200 m pe versanii nordici ai Alpilor, iar pe cei sudici ea atinge deseori 1500 i chiar 1700 m. n principal, pdurile de foioase sunt formate din stejar, fag, frasin i sicomor, care nu se ntlnesc neaprat mpreun i nici la aceleai nlimi. Intervenia omului a fcut ca n multe zone, acestea aproape s dispar. Cu excepia pdurilor de fag din Alpii Austriei, sunt greu de gsit n rest alte pduri ntinse de foioase. n multe zone, unde existau nainte asemenea pduri, ele au fost nlocuite cu pinul scoian i molidul norvegian, care sufer mai puin din cauza caprelor, cel mai mare inamic al pdurilor de foioase. Temperatura medie anual a acestei regiuni este apropiat celei din Insulele Britanice, dar condiiile climatice sunt n mare msur diferite. Aici, zpada persist mai multe luni, iar primvara i vara sunt considerabil mai reci. Deasupra padurii, exista o zona cu pini pitici (Pinus Mungo) si alte flori cum ar fi rododendronul ruginiu, iar deasupra acestui etaj se gaseste zona alpina, in care sunt intalnite doar cateva plante de mici dimensiuni cum ar fi Ranunculus glacialis, Androsace alpina, floarea de colt, orhideea pitica.

Androsace alpina

Ranunculus Rododendronul ruginiu

glacialis

Floarea

de

colt

Fauna cuprinde specii de animale adaptate conditiilor climatice reci cum ar fi : capra ibex, marmota alpina, cerbul, iepurele de zapada, acvila.

1.6 1.6 Arii protejate

Alpii se remarca prin prezenta a numeroase arii protejate realizate in scopul conservarii mediului natural, a unor specii de plante si animale rare ce traiesc aici. Pe teritoriul Alpilor, se remarca prezenta parcurilor nationale in 6 tari: Franta detine 3 parcuri nationale in zona Muntilor Alpi: Ecrine, Mercantour, Vanoise. Evetia are un singur parc national de traditie (aparut inca din 1914 si fiind unul dintre primele parcuri nationale la acea vreme): Swiss National Park Italia are 2 parcuri nationale pe teritoriul Alpilor: Gran Paradiso (care se afla in continuarea parcului Vanoise din Franta) si Stelvio Germania: Berchtesgarden National Park Austria detine pe teritoriul ei nu mai putin de 4 parcuri nationale: Hohe Tauern, Kalkalpen, Gesause si Nockberge Slovenia detine singurul parc national din tara in regiunea Alpilor: Triglav, parc ce adaposteste si cel mai inalt varf considerat si simbolul Sloveniei (2864m)

1.7 Principalele evenimente istorice

In timpul celui de-al doilea razboi punic a avut loc prima trecere a Alpilor in scop militar de catre armata condusa de generalul cartaginez Hannibal, descrisa in scrierile lui Polybius (Istorii) si Titus Livius (Ab urbe condita, cartea XXI). Escaladarea Alpilor de catre numeroasa armata a cartaginezilor, compusa si din masini de lupta, animale de povara si 36 de elefanti pe drumuri de munte, putin umblate a constituit pentru contemporani, si mai ales pentru romani, o mare surpriza.

Traversarea Alpilor a avut loc in anul 218 i. Chr, cu doi ani inainte de batalia de la Cannae. Dupa Polybius aceasta traversare a durat 14 zile, cu doua zile de repaus. Daca la urcus armata cartagineza a intampinat greutati datorita celtilor bastinasi, la coborire natura a fost cea care li s-a impotrivit. Cu numeroase pierderi, cartaginezii au ajuns totusi pe dealurile din nordul peninsulei italice. Un alt eveniment istoric mult mai recent petrecut in Alpi Dolomitici este batalia ce s-a dat aici in Primul Razboi Mondial intre armata italiana si cea austro-ungara. In prezent in Dolomiti exista muzee in aer liber la Cinque Torri si Mount Lagazuoi. O alta mare atractie a Dolomitilor sunt traseele de via-ferrata, care initial au fost create in scop militar in Primul Razboi Mondial dar se constituie in atractii turistice in prezent.

1.8 Populatie si asezari

Inca din cele mai vechi timpuri, zona Muntilor Alpi a fost locuita, existand numeroase asezari pe vai si in depresiuni. Desi inalti, Alpii au numeroase pasuri si trecatori care au favorizat locuirea prin accesul relativ facil dinspre alte zone spre munti. In prezent, zona Muntilor Alpi are numeroase orase si statiuni, dintre care cele mai importante ar fi: Salzburg, Innsbruck, Chamonix, Val dAosta, Grenoble, Interlaken. Innsbruck (populaie ~140.000) este un ora din sud-vestul Austriei i capitala provinciei Tirol (populaie ~650.000). Situat pe rul Inn, este un centru celebru pentru sporturile de iarn.Jocurile Olimpice de Iarn au avut loc de dou ori la Innsbruck.Oraul este mrginit la nord cu lanul nordic al munilor Karwendel i la sud de zona prealpin a lanului central al muntelui Patscherkofel din Alpii Tuxer. La marginea de vest a oraului se afl valea rului Inn care l desparte de masivul Martinswand. Salzburg (populaie 150.000 n 2006) este al patrulea ora ca mrime din Austria, capital a statului federal Salzburg. Oraul Vechi (Altstadt) din Salzburg, cu arhitectura sa baroc renumit n ntreaga lume, are unul din cele mai bine pstrate centre din lumea germanic, fiind nscris ca Loc din patrimoniul mondial pe Lista UNESCO din 1997. Grenoble este un ora n Frana, prefectura departamentului Isre, n regiunea Ron-Alpi. Aici au avut loc Jocurile Olimpice de iarn din 1968. Chamonix (97.700 locuitori) este o statiune balneoclimaterica, n departamentul Haute-Savoie din sud-estul Frantei, la poalele Masivului Mont Blanc. Este cunoscuta n primul rnd ca statiune alpina de practicare a sporturilor de iarna, fiind dealtfel locul de desfaurare a primei olimpiade de iarna.

1.9 Activitatile economice,transporturile si turismul

Zona Muntilor Alpi se suprapune in principal pe teritoriul unor state dezvoltate cu activitati economice prospere. Regiunea franceza Ron-Alpi este o regiune prosper, economia sa fiind a doua dup cea a regiunii le-de-France. Acest lucru se datoreaz diversitii produciei n diferite sectoare: agricultur, n special carne, produse lactate i struguri, industrie, n special: industria alimentar, industria uoar i de vrf de gam, servicii (domenii hightech, n special la Grenoble),educaie i cercetare, cu un centru important la Grenoble. n trecut mineritul era o activitate important, n special n zona Saint-tienne, dar aceast activitate a deczut. Regiunea elevetiana a Alpilor este renumita pentru industria alimentara (lactate, branzeturi, ciocolata), ceasuri de inalta precizie si bineinteles pentru activitatea turistica. Statiunile din Muntii Alpi au domenii schiabile impresionante, cu numeroase amenajari turistice destinate transportului la inaltime cum ar fi telecabina, teleschiul, trenuletele. Zone importante pentru practicarea schiului sunt regiunea Alpilor Savoiei, cu statiuni ca Chamonix, Val d'Isere, Albertville, regiunea Alpilor Italieni ( Alpii Dolomitici si Alpii Lombarzi) cu statiuni ca Val Gardena, Valle d'Aosta, Cortina d'Ampezzo si cu celebrul sistem Superski in Dolomiti (care permite sa se utilizeze acelasi skipass pentru 12 statiuni). Exista regiuni unde schiul se poate practica si vara (Cervinia, Chamonix). In plus, in special vara exista numerosi turisti atrasi de drumetiile montane (trekking) si alpinism, escalada pe stanca, precum si o serie similara de sporturi extreme care se pot practica intr-un cadru montan spectaculos. De asemenea in Alpi exista si o serie de statiuni balneoclimaterice cu o infrastructura turistica bine pusa la punct, precum si regiuni unde se poate practica turismul cultural, oraselele de la poalele Alpilor detinand numeroase monumente de arta si arhitectura (castele, biserici, catedrale). Din punct de vedere al transporturilor, Alpii beneficiaza de o retea de sosele (in majoritate autostrazi) bine pusa la punct ce faciliteaza accesul in zona, cu numeroase tunele si viaducte, cu drumuri care urca la mare altitudine prin pasurile si trecatorile existente. Un exemplu de tunel celebru este Tunel du Mont Blanc, prin care Chamonix este legata de statiunea italiana Courmayeur prin intermediul Autostrazii Soarelui, ce traverseaza Mont Blanc prin tunelul cu o lungime de 11,6 km, dat n exploatare n anul 1965. In plus, Alpii beneficiaza si de o retea importanta de cai ferate si mai ales de numeroase aeroporturi care inlesnesc accesul turistic din orice colt al lumii.

2. Programul turistic
Programul turistic Turul Muntilor Alpi este axat in special pe vizitarea unor obiective ale cadrului natural si pe posibilitatea practicarii unor sporturi extreme intr-un cadru natural splendid care se vor constitui cu siguranta in amintiri de neuitat pentru turisti. Din aceasta cauza, circuitul apartine unui turism specializat si se adreseaza unei anumite categorii de turisti, si anume in special tinerilor iubitori de munte si posesori ai unei conditii fizice excelente care sa le permita practicarea in conditii de siguranta a sporturilor extreme.

Prima zi
Zbor cu avionul pana la Berna Plecare din Berna : ora 10 (autocar) Sosire Interlaken : ora 11 Ora 11-12: servirea mesei Ora 12: Excursie cu faimosul tren care ajunge la cea mai mare altitudine din Europa pe ruta: Interlaken- Grindelwald- Kleine Scheidegg- Jungfraujoch (3454 m) si retur (inclusa in pret: cost la clasa a 2-a: 80 euro) Ora 16: cazare in Interlaken la hostel (in stil traditional) de 2 stele (cost 30 euro) Program de voie: vizitarea statiunii sau odihna Orasul Interlaken este situat intre lacurile Thun si Brienz, la poalele varfurilor Eiger, Monch si Jungfrau. Muntii, lacurile, cascadele raurilor, va vor fascina in cazul in care alegeti aceasta destinatie de vacanta. Interlaken este centrul regiunii Jungfrau, o zona cu varfuri acoperite de zapada, cu pajisti alpine si statiuni pitoresti. Varful Jungfraujoch are 3454 metri altitudine , Schilthorn 2970 metri si Kleine Scheidegg2061 metri. Interlaken se afla la 570 m deasupra nivelului marii. Cea mai importanta sursa de venit este turismul, desi in trecut economia se baza si pe industria textila si pe fabricarea ceasurilor. Interlaken este una dintre cele mai vechi statiuni turistice din Elvetia, si ramane una dintre cele mai populare.

Orasul le ofera turistilor o baza din care sa exploreze zonele inconjuratoare cu trenul sau autobuzul. Atractia principala este totusi magnificul munte Jungfrau (4158 m). Multe hoteluri se afla de-a lungul bulevardului Hoheweg, oferinu-le privelisti bune asupra muntilor. In ciuda dimensiunilor mici (populatie de 5 200 locuitori), orasul are doua statii de cale ferata ("Interlaken Ost" si "Interlaken West") si doua funiculare, Harderbahn si Heimwehfluh. Legaturile feroviare prin regiunea Jungfrau via Berner Oberland Bahn, cu ecartament ingust se intinde de asmenea peste Pasul Brunig catre Lucerna. Principala magistrala leaga Interlaken de orasele Spiez, Thun si Bern. Trenuletul care leaga Interlaken de Grindelwald, Kleine Scheidegg si Jungfraujoch (3454 m) este celebru prin tunelul sapat in fatada nordica a Eigerului, care are 2 ferestre ce de-a lungul timpului au fost folosite nu numai in scop turistic, dar si pentru actiuni de salvare ale alpinistilor aflati in dificultate in incercarea de a realiza ascensiunea celebrei fatade nordice. Numeroase filme sunt legate de aceasta fatada de alpinism, 2 dintre cele mai importante fiind The Eiger Sanction (cu Clint Eastwood, ce cuprinde o actiune de salvare prin fereastra amintita) si The Beckoning Silence, care prezinta povestea a 4 tineri alpinisti austrieci si germani ce doresc sa realizeze prima ascensiune a peretelui, dar sfarsesc tragic. Filmul prezinta o poveste reala narata de un alt alpinist renumit Joe Simpson, care la randul sau a avut un teribil accident in Anzi, din care a scapat miraculos. Trenuletul ce strabate aceasta regiune din Alpii Bernezi reprezinta si un record de altitudine pentru Europa, Jungfraujoch fiind statia de tren aflata la cea mai mare inaltime de pe continent. Jungfrau, Monch si Eiger sunt 3 varfuri situate in acelasi masiv al Oberlandului Bernez. Zapada de pe creasta Jungfrau poate fi vazuta cu usurinta din Interlaken, in timp ce Eiger-ul si Monch-ul se inalta maiestuos deasupra satucului Grindelwald. Calatoria cu trenul de la gara Interlaken Ost pana la Launterbrunnen sau Grindelwald unde se face legatura cu trenul spre Klein Sheidegg si apoi Jungfrau Bahn pana la Jungfraujoch, oferind privelisti asupra ghetarului Aletsch, cel mai lung din Alpi, transporta anual peste 500 000 vizitatori anual.

Construirea caii ferate a fost coordonata si proiectat de inginerul german Adolf GuyerZeller si a inceput in 1894, fiind terminata in anul 1912. Aceasta cale ferata este inclusa in patrimoniul valorilor universale UNESCO, fiind unica prin constructie si amplasare. Trenuletul face 2 opriri in interiorul muntelui pana la statia terminala, doar la urcare, fiecare dintre opriri durand aproximativ 5 minute. La statia Eigernordwand turistii au sansa sa admire printr-o fereastra fata Eigerului si sa faca poze, iar la statia Eismeer li se ofera o priveliste spre varful Schreckhorn. In timpul calatoriei prin tunel, pe ecranele tv este proiectat un filmulet prezentand istoricul caii ferate si al alpinistilor celebri care au realizat ascensiuni in zona. Cand se ajunge la statia Jungrfrauchjoch, vizitatorii sunt directionati prin tunele cu o temperatura constanta catre cateva destinatii. Pentru a ajunge la punctul de belvedere denumit Sphinxul, se urca folosind un lift. De pe platforma Sphinx Observatory Dome se pot face poze superbe cu ghetarii si varfurile din jur. Un alt tunel conduce spre Palatul de Gheata, cuprinzand o colectie de animale sculptate in gheata frumos luminate.

A doua zi
Plecare spre Zermatt: ora 9 (autocar) Sosire in Zermatt (ora 10.30) Vizitarea Muzeului Alpinismului Ora 12-13 : servirea pranzului Ora 13-18: vizitarea statiunii si odihna Optional: urcare cu telecabina pe fata nordica a Kleines Matterhorn (3820m) cea mai inalta telecabina din Europa Ora 19: cina traditionala elvetiana (branzeturi si ciocolata) inclusa in pretul excursiei Zermatt se afla pe un platou inalt, la poalele varfului muntos Matterhorn (Monte Cervino - 4,478m), situat la grania dintre Italia si Elvetia, in Alpii Pennini, unul dintre cele mai vestite si mai deosebite masive muntoase din lume. Aceast asezare idilic din valea rului Matter este nconjurat de munti si ghetari care ofer o panoram fantastic (33 de vrfuri de peste 4000 de metri altitudine). Cele mai apropiate orase sunt Tasch (5km) si Visp (35km), iar cele mai apropiate aeroporturi sunt Geneva si Zurich, la 4 respectiv 5 ore distanta. Datorita zapezilor abundente, altitudinilor mari si a ghetarului de pe Matterhorn, Zermatt ofera turistilor unele dintre cele mai bune partii de ski din Europa. Avand zapada foarte buna si pante diverse, aceasta statiune este recomandata schiorilor cu nivel mediu si avansat. Rutele sunt destul de periculoase ,de aceea trebuie explorate numai cu insotitori profesionisti mai ales datorita riscurilor de avalanse. Schiorii mai putin experimentati, de nivel mediu, au la dispozitie o varietate mare de partii in jurul zonei de schi Zermatt-Matterhorn.

La Klein Matterhorn se ajunge cu cel mai inalt cablu teleferic din Europa, care ofera acces la cea mai lunga pista de ski din Europa. Practicantii de snowboard pot folosi aceleasi piste ca si schiorii. In zona se afla una dintre cele mai eficiente retele de cablu teleferic care transporta schiorii la 3 zone diferite de schi la altitudini de peste 3,600 de metri, 21 dintre cele 36 lifturi teleferice functioneaza si pe timpul verii. Zermatt este o statiune pietonala, telefericul, trasurile si saniile trase de cai sunt singurele mijloace de transport permise aici. Statiunea are viata de noapte si multe magazine si este legata de Cervinia (Italia). Posibilitatile de divertisment exista atat outdoor cat si indoor. Printre cele indoor se numara vizitarea Muzeului Alpin, care prezinta numeroase exponate legate de istoria alpina in regiune, flora si fauna din zona, tipurile de roci prezente, obiceiurile si traditiile elvetiene din zona; galeriile de arta, magazinele, restaurantele cu mancare traditionala elvetiana, sali de bowling. Printre posibilitatile outdoor cele mai importante sunt excursiile cu telecabina si trenul cu cremaliera, ski-ul (care poate fi practicat chiar si vara), patinajul. Bucataria elvetiana este renumita pentru ciocolata si branzeturile de toate felurile, preparate din lapte produs in regiunile montane din aceasta tara. Dintre preparatele celebre bazate pe branzeturi se numara raclette si fondue.

Raclette sau racleta/raclet este denumirea generic pentru tipurile de brnz semi-tari de provenien elveian, produse din lapte de vac nepasteurizat. Cu un gust de unt i o textur ferm, brnzeturile raclette sunt denumite dup modul n care se consum. Raclette, de la verbul racler a rzui, n francez, desemneaz instrumentul tradiional n care sunt ncalzite felii groase de brnz pn ncep s se topeasc. Brnza care ncepe s se topeasc se rzuiete de pe felia pus la nclzit i se pune pe farfurie unde este amestecat cu cartofi copi, ceap, castraveciori murai, uneori i cu buci de friptur. n Elveia i Frana exist mini-cuptoare electrice speciale pentru raclette. Fondue a aparut pentru prima data in Elvetia, ca o modalitate de a folosi branza care se intarise deja. Termenul de fondue vine de la verbul din franceza fondre, care inseamna a topi. Reteta de fondue traditionala contine un amestec de branzeturi Emmenthaler si/sau Gruyere si vin, amestecate intr-un recipient comun. Se mai adauga si brandy. Gastronomul francez Brillat-Savarin a mentionat fondue in scrierile sale din secolul 19. Cu toate acestea, fondue a inceput sa fie populara abia in 1952, cand bucatarul-sef Konrad Egli a introdus aceasta reteta in meniul restaurantului Chalet Swiss din New York. In 1964, a aparut si reteta de fondue de ciocolata. Sunt mai bine de o sut de ani de cnd cea mai fin ciocolat din lume se pregtete cu laptele vcuelor din Gruyre, recunoscut pentru calitatea lui excepional. n 1898, la Broc (cantonul Fribourg), continu povestea ciocolatei care a nceput n nordul Italiei , n 1816-1818, cnd Franois Louis Cailler, n vrst de de ani, descoperea tainele fabricrii ntr-o manufactur, pentru a se ntoarce cu secretul la Vevey (cantonul Vaud) i a-i deschide prima sa ciocolaterie. Mica

25 ei

ntreprindere de la nceputul secolului al XIX-lea, unde ciocolata nu era dect un amestec de boabe de cacao grosier mcinate i zahr puin rafinat, s-a dezvoltat enorm n cei peste 180 de ani de existen, iar urmaii tnrului ntreprinztor elveian se pot luda c produc cea mai longeviv i cea mai fin marc de ciocolat din lume. Fabrica de la Broc, construit acum 110 ani, pstreaz ntr-un muzeu dovezi ale acestei evoluii.

Zilele 3-4
Varianta 1 Telecabina + Tramway du Mont Blanc pana la Nid dAigle (2372m) (ora 12) (31 euro) Urcare pe ruta Tete Rouse (3167 m) Grand Culoir refugiul Gouter (3817m ) Sosire la refugiul Gouter (ora 17) Cazare la refugiu (25 euro) A doua zi coborare pe acelasi traseu

Varianta 2 Cazare in hostel Chamonix (50 euro) Optional excursie Courmayeur (Italia) Optional excursie Mer de Glace cu trenuletul (statia Montenvers) Rafting (40 euro) Rock climbing (150 euro) Bouldering Via ferrata (150 euro) Mountain bike (inchiriere bicicleta: 11 euro/ 6ore) Parapanta (100 euro/salt in tandem) Chamonix (97.700 locuitori) este o statiune balneoclimaterica, n departamentul Haute-Savoie din sud-estul Frantei, la poalele Masivului Mont Blanc. Este cunoscuta n primul rnd ca statiune alpina de practicare a

sporturilor de iarna, fiind dealtfel locul de desfaurare a primei olimpiade de iarna. A fost fondata ca statiune n urma cu 238 de ani, devenind n prezent cea mai importanta statiune din lume prin peisajul exceptional dat de Mont Blanc, de valea i ghetarul du Geant (se practica schiul pe timpul verii), Aiguille du Midi (traversat de un teleferic cu cinci puncte de sprijin), Mer de Glace (15 km de prtii) . Dispune de 3 trambuline, 2 patinoare, de numeroase prtii, 3 teleferice i 6 teleschiuri, un cazinou, un stadion olimpic. Chamonix este legata de statiunea italiana Courmayeur prin Autostrada Soarelui, ce traverseaza Mont Blanc prin tunelul cu o lungime de 11,6 km. In continuare voi prezenta notiuni generale despre sporturile extreme propuse spre practicare in zona Chamonix, in aceasta zona existand numeroase oportunitati de practicare a sporturilor extreme sub supravegherea unui instructor si fara a avea nevoie de echipament prealabil, tot echipamentul necesar fiind inclus in pretul activitatilor. Escalada (rock climbing) are doua mari atuu-uri: este o oglinda-tip grila a valorilor si un magnet pentru practicant, fiecare traseu te atrage ca un magnet si-ti doresti sa reusesti acel traseu; fiecare traseu corespunde unei anumite valori, care-ti spune implicit despre valoarea ta. Nereusita te va motiva sa mai incerci, iar reusita te va impinge catre nivelul superior. Escalada contribuie la imbunatarirea urmatoarelor calitati fizice:

Forta Rezistenta Echilibru Flexibilitate Coordonare Capacitatea sistemului cardiovascular

Stresul dispare atunci cand ne cataram, pentru ca escalada este un sport cu o componenta mentala de peste 80 %. Exercitiul mental pe care-l implica escalada ne deconecteaza de la stresul cotidian. Boulderingul este o form de crare ntreprins fr asigurare, limitat la rute foarte scurte, astfel nct cderile s nu produc rniri foarte grave (pentru atenuare se utiliteaz saltele). Pentru a reduce riscul de rnire la o scdere, practicanii urc rareori mai mult de 3-5 metri deasupra solului. Este practicat pe perei naturali sau artificiali n sli de sport sau n aer liber. O form aparte a sa vizeaz escaladarea cldirilor - buildering.

Elementele de baz n bouldering sunt fora, rezistena i dinamica. Se axeaz, n principal, pe micri individuale sau scurte secvene de micri, spre deosebire de formele tradiionale de alpinism, care necesit mai mult anduran. Deseori, rutele de boulder sunt numite probleme datorit dimensiunii lor reduse i naturii lor deosebite.Ca i n alte tipuri de alpinism, boulderingul a dezvoltat propriile sisteme de clasificare pentru dificultatea traseelor, n principal din cauza dificultii mult mai mari dect n cazul traseelor tradiionale de alpinism. Originile documentate ale boulderingului se regsesc n Marea Britanie, Frana i Italia n ultima parte a secolului al 19-lea. Primul nume, legat de bouldering este cel al lui Eckenstein Oscar, un inginer britanic i alpinist inovator, care a scris despre bouldering, i, n 1890, a realizat o competiie de bouldering pentru locuitorii din Askole, un sat din muntii Karakorum. Timp de muli ani, boulderingul a fost vzut ca o activitate de formare pentru alpiniti. La sfritul anilor '40, Allain Pierre i tovarii lui ncep s practice bouldering, ca form dstinct a crrii, n zona Fontainebleau, considerat de muli Mecca boulderingului. Via ferrata este denumirea in limba italiana a drumului de fier, un traseu montan amenajat cu cabluri fixe, trepte de lemn, scari si poduri, care fac accesibila escaladarea unor rute montane nu demult izolate sau greu de urmat. Mai mult, aceste trasee sunt disponibile si persoanelor cu abilitati de catarare mai putin dezvoltate fara sa necesite franghii sau dispozitive de catarare proprii si mai ales fara sa se supuna riscurilor asociate catararilor neprotejate.

Raftingul (sau, mai precis, river raftingul) consta din coborarea pe ape repezi de munte in barci pneumatice, care pot gazdui patru pana la zece persoane. Vesta de salvare, casca, padela si costumul de neopren, in perioadele mai reci ale

anului, trebuie sa faca parte din echipament, care este asigurat de organizatori. Obligatoriu, inainte de lansarea la apa instructorii specializati fac un scurt training, in care invatam cum se foloseste echipamentul din dotare (respectiv, padela), se stabileste un sistem de comunicare a comenzilor intre skeeper si echipa si, nu in ultimul rand, aflam cum trebuie sa reactionam in caz de cadere in apa. Daca nu sunteti atrasi de niciunul din sporturile extreme descrise mai sus, exista posibilitatea unei excursii in statiunea italiana Courmayeur sau unei plimbari cu trenuletul pana la statia Montenevers, de unde poate fi admirat ghetarul Mer de Glace. Courmayeur se afla pe partea italiana a Mont Blanc, peste Alpii din Chamonix, in Valea Aosta. Courmayeur poseda o parte din istoria traditionala alpina a vecinilor francezi, insa cu preturi mult mai scazute. Statiunea are 100 km de partie proprie, potrivita in special pentru schiori si snowboarderi incepatori si de nivel intermediar. Statiunea ofera si acces spre alte zone de schi din vaile Aosta si Chamonix. Pe langa schi, Courmayeur va ofera si o particica din adevarata Italie. Statiunea este un orasel de munte incantator, cu piatete pietruite, acoperisuri de ardezie si panorame ale masivului Mont Blanc. Aici aveti la dispozitie magazine de moda, delicatese din salamuri si branzeturi, cafenele si foarte multe baruri si restaurante. In plus, se poate face o excursie cu trenuletul pana la statia Montenvers, unde exista un restaurant ce ofera privelisti asupra ghetarului Mer de Glace, precum si o pestera cu sculpturi in gheata ce poate fi vizitata.

Ziua 5
Plecare Chamonix : ora 9 (autocar) Sosire Montreux : ora 10.30 Excursie pe lacul Geneva (ora 11-13) (cost: 20 euro inclus in pret) Ora 13-14: servirea pranzului Ora 14-16: vizitarea Castelului Chillon (optional)

Lacul Geneva sau Lacul Lman este cel mai mare lac cu apa dulce din Europa. Doar aproximativ 60% din suprafata lacului (jumatatea de nord) se afla sub jurisdictia Elvetiei - cantoanele Vaud, Geneva si Valais, cealalta parte revenind Frantei - Haute-Savoie. Castelul Chillon este un veritabil castel al secolului al XIII-lea la iesirea din Montreux. Inconjurat de varfurile inzapezite ale muntilor si de valurile line ale lacului Geneva, Castelul Chillon este un loc impresionant. Nici un monument istoric elvetian nu este mai bine cunoscut in intreaga lume. A devenit un simbol national, fiind reprezentativ pentru frumusetea lui, armonia formelor sale, forta vizuala si stabilitatea pe care le emana. Construit pe marginea lacului Geneva, castelul este unic, avand de o parte fortareata orientata inspre drumul antic care duce in Italia, iar de cealalta parte o incredibila rezidenta cu vedere spre lacul Geneva. Prima referinta despre castel a fost scrisa in anul 1160, desi stanca pe care este construit a fost populata din antichitate. Aceasta poate fi usor explicat dupa pozitia strategica pe care o are, datorita controlarii spatiului ingust al pasajului dintre lac si munti pe aceasta ruta nord-sudica majora. Prima prezenta a unui avanpost roman este verosimila, deoarece monede romane au fost gasite pe timpul excavarilor in stanca, in 1896. Chiar daca nu se stie nimic despre existenta unui castel in Evul Mediu, vestigiile arata ca cea mai veche constructie apartine acelui loc din secolul al XI-lea. Din a doua jumatate a secolului al XII-lea, Castelul Chillon a apartinut contilor de Savoy. A fost complet modificat si extins in secolul al XIII-lea peste fundatia existenta In secolul al XIX-lea (era romantica), minunatul castel din Chillon a adus faima povestirilor unor importanti scriitori si poeti. A fost sursa de inspiratie pentru Jean-Jacques Rousseau, Dumas si Byron. Cel din urma a scris poemul Prizonierul din Chillon inspirandu-se din povestea prizonieratului lui Bonivard, un istoric si patriot nascut in vechea familie de Savoy, care s-a opus incercarilor lui Charles al III-lea, la randul sau duce de Savoy, de a cuceri Geneva. Asociatia Castelul Chillon a fost fondata in 1887. Impreuna cu cantonul de Vaud, s-a lucrat mai mult de un secol la restaurarea, extinderea si functionarea castelului. Dintre toate castelele feudale din Elvetia, Chillon este cel mai valid exemplu de fortareata a lorzilor din Evul Mediu si pana astazi.

Faimoasele inchisori infame subterane au fost cioplite in muntele care suporta fundatia castelului. Portiunile vizibile ale impresionantei constructii includ o multime de cladiri in jurul a trei gradini, toate acestea aranjate intr-un stil clasic medieval. De-a lungul secolului al XVI-lea castelul a fost folosit ca inchisoare de stat. Ca vizitator poti observa aceasta cladire renovata cu maiestrie din subteran pana la locuinta din munte. Acest castel memorabil este unic si unul din cele mai impresionante castele medievale din lume.

Ziua 6
Orele 9-13: plaja si baie in lacul Geneva Optional: practicare sporturi nautice (scuba diving , water skiing, yachting) Ora 13-14 : servirea pranzului Ora 14: plecare spre aeroport Geneva

Sfaturi utile
Nu uitati sa aveti la dumneavoastra haine impermeabile (recomandabil cu membrana goretex), bocanci de munte cu talpa vibram, rucsac si bete trekking (optional, daca doriti sa urcati la refugiul Gouter), tricouri polyester (se usuca foarte repede si sunt preferabile celor de bumbac in cazul drumetiilor montane), haine calduroase (preferabil polartec), costum de baie, ochelari si crema de soare (pentru ziua petrecuta la Lacul Geneva). Costul total al pachetului de baza este de 350 EURO. Pentru participare se va achita un avans de 30% din pretul excursiei cu cel putin o luna inainte de plecarea in excursie.Plecarile au loc in lunile iulie si august, fiind lunile cu climatul cel mai favorabil bunei desfasurari a programului. Va recomandam incheierea unei asigurari Storno pentru evitarea unor situatii neplacute in cazul in care nu mai puteti lua parte la programul turistic oferit.

Bibliografie
Ene Marian, Tatu Florina, Terra - Regiuni geografice si turistice Ielenicz Mihai, Geomorfologie http://en.wikipedia.org/wiki/Alps http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_national_parks_of_the_Alps http://en.wikipedia.org/wiki/Pennine_Alps http://en.wikipedia.org/wiki/Bernese_Alps http://www.daemonsfood.com/2009/06/03/recipe-review-raclette-cheese-with-potatoesbaby-gherkins-and-prosciutto/ http://www.bargaintraveleurope.com/08/Switzerland_Jungfraujoch_Rail.htm http://www.arhimag.ro/Castelul-Chillon-este-marca-turistica-a-Elvetiei+ +articles+article.aid+10400.html