EIlIL VER Z A

flIINRPN
{d}
DIDACTICA PEDAGOGICA EDITURA BUCURE$TI, 'I1983

.p.

rtr(a

!l

.,,

!'n l

C npl tol ulI

I : r r r : : ir L") ' 13 13 20

l. . : . Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului E l o.url a l l mbaj ul ui la copilul nor m al l. rI ^ linbajului ia handicapatii senzo!:al $i de in!e]ec! Z. tt"lrrr" Copltalul II - r-ri

ililililililililtil
1 :!r4 :) , F /,

/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils t. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului | | 2, Geneza grafismului 3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt etapi premersdtoare lnv6ltfii 4. Lectura dupd lmasini citlt-scrisului 5. &ris ti intelecl 6. Scris fi motricilale 7. C|UF si lblclesF 8, Scris-cilitul in Braille
Capitalul III tn disgralte-distexle

26 27 29

4l 46 46

1"

tri
.-|j..]-

r,]-''

$1t{

B.l6tie

* ovolullo

1. Termlnolosie 9i deflnltie 2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui

56 t9

D.zvoltir.

t.drct.fr Etlll CANOET T.hnof.dr.to. ANA TlI'IPAU s Cop. r t . : NI CO L A E l R !U

scris-cititutul ti simltomatolosle ln tulburlrlr Disgroti, ri dt"kf,ip in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l -+ Id dellrientii de nellQte cotc {. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i ateic ti scri[ in Brdille .

73

115

disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow scris-citituttui ito bolile psibic. tulburdrilar

. .

129, 14?r

158

Bolatis dtntre scris-citit In l oc de on luz i Rezmat Resumen PIoue

222 : ,'5

?e3

229 234 259 Cio!/.fie rI des m6cantsm;s db l,.riturelectue t. t.. l.'ftqulsttlon . ' .. 'l 1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd 2. I-a genese du graphise 3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture ,1.La le.tue a Dartir des images. itDe pritiminaire de leaiture-lectuF 5. Ecrlt@ e! inteUect 6, Ectlture et motricit4 7. l-ecture et comprhension 8, Frriture et lecture en Braill 26 27 2A 31

4t 45 ,t6

Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie t dlslerie t. Terblnolosie et defiDitio+ 2. L'6tiotosie des troubles de l'critue - leciure Chap*c Iv

5s 56 t9

DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do l'cc;tiurlRtur A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norniot

7A 74'

B. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to di\Ierie che. tes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte rrs c. Les cardcteri.stiqll.zs Id disgrdpt et de Ia distede en cds de ie
d e c lebilit a ne o I" D. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecture dans res halaclies psachiques 1" 9 117

tr

I m I ffit ' T*l'

lll '

lt.

si l M Ai i o ' "
Les lelations entre tes troubls du ii.rftji;frf et le! troubres ite I dcrriure

'

158

M.tthodes et procddds poul l, disle:ie

l!

correclion

do

la

di6saaphte

et de .i

A. Md t ha. leser pr c c i d e s g a n e rc u x B. Mdfhods el procadas togopidisuee

170 t79

La relaiion enire I'ddiluro-tatur6' En guise de .onctusions Resume en .oumain Rsume en franqais Rsm6 en espagnol ,, Rdsure eh rus5e

et r! x'ersonnaritd

203 h2 ,225 229

259

rr Qa9ltvlo
b formactdr .le los habltos .le lctua_esotlura 1. r,a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura' Z La g6nesis del graJismo 3. Las eiapas del aPrendlai e de la lectula-escritura !1. La lectura Besfn 1as imdsenes - p.evia etapa del ap.endaje de Ia lecluaas_ltu.a

26 2? 29 31 33 4t 42 45 t6

5, Esc tura e intelecto 6, Escritura y motrlctdad ?. lectura y entendimiento 8, !a esc tura{ectura en el sistema BratUe Capitulo frl B.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla r. terE nolocia t definlcidn 2. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura Cdpthtlo tV DslrroUo y sintomatologi! en ros tBFtornos de la 6scttuta-l..tur! A,. Dtrgrdlid V d.lsl,xla en los con4lclones del intelecto turn4t

56 59

73 7l

B. Et espectllca de la disstdJi'-d.islerid en los delicientes oiedtes qne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe . C. El. especiJico de lo dlssralta s disletia .n ra d,ebitid.od mentol D, Dl, $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds e tet nec lar les ps i q u i c d s ..

1r5 12s 147

La r.la.idn

enlr.

tos hasrornos 4oi frabta orst y to\ de ta Acrirura158

{Votodos y procodimientos ale .oreccidD de la discrafia y dist6xia r . A. Mebdas ! proce.Llmieftos cle car,icte, getuerat B. M,io.los 3r procedituietLtos .!. cdrdctet especifi.oment. toga_

L7r 779

'

r:,

.!

ijn

if ,i ,

lr

Sdpilulo

I/II

la rcritura-loctulr
Relumen en

y la pNonslid.d

?0r, 222

fat,nfi I {" pn3rmxc p.q{ . 13 n[||rx||rx r ordouen{i r npoqecce l, Pa$auc peq! lopMarbtroro pe6dH(? , , t ,, ,. A , peq{.y rrrr c yuoBeEtsr! r c9i,tgptsnu. 2, Pasqtsrrp ., }ertop?fBr:mev,. 90

Resumen en espanol ). rr Resume! en

Besumenenf.anes

. . .

. . .

' ' fi3

2t9

'dolrrpo""*"

mrnxor qrcurs ri nrcrma

L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH.b ! nrc6M) 2. remlrc r'ncbra 3. 3rai6. o6yeei{r creHro n nnc6uy 4. O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii 3ra4 npeiuem}turn o6yqeqrD qreHHo s nr.hly :. Illcbm tr
r. IIHcs t

26 27 29 3l 33 4i 42 45 46

.7. rlredte r rosrMaEre :8. t{rin. ! nucEMo cucreMeEpannr. no

S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr x !xc.p4ix ^rci.icti I. Teprtno.ro.rr I x orpeleiesltr 2. 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa

35 , 56 59

Itailrrrc I ptinrox.rolor{r. {apyEex.l A. ZwEeeA u ducrpabunpu jtopton'Box

uhr.'.Ere

71 I

E. Cne4u.httt .ltciet;euu u )uc.paquu I it4 tLuraoq u tututJu\ux na ct.rew Epanf,, B. Cnt4u.lr|t duc.lefcnu u duipuquu nN t'. C^.qttquta pdp!tuenui rexue r nu.bu

e Bdp!tuequx.ru )p.tkl . lt rtsekHoii 01.ra.nctu npu n.u!ar.t.ut 3.na.

li 11\l

A3axuocsr3! r{ay

rapyuerH*ir

tdnori

telx

N HapyuenrrMr

qred{c

CUVINT INAINTE
Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n \ !tel,d, r. \otprd octtp, o .\apotr.pa r). Tuauqno .btaneducecxue $erc)or u npu..rtl O r{ or. Hxe qre n|t

1; lil

1tl

. Ha ptiridr.rov
na ooa Hu!3 cxo! '3d Pcovc tr. i.n.u.rcr r3utr. k c |caroNc ra t)coroM r3dxe

222 22j.

22\ 2J1 2:l!,

l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-cititul cel,!'dir jurul meu. penlru ca mi s-a parut.? fiind un llrcru cxtraordinar :i foarte comple\. ,q'n fost ad3s('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate de unii copii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulburerilor grafo-lexice. Acestea au fost, in primul rind, motiycle care m-au detcrminat str me incumet si scriu o carlc atit de diIicila. Al doila considerent este acela al dorintei de a oferi specialisiilor h logopedie, cadrelor didactice si trturor acclora care sc intereseaztr. int.-un fcl sau ahul. de problemalica formirii Si dezlolterii deprirlderilor de scris-citit, de particulariUtile tulbure.ilor grafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor asrfel de handicapuri un tabldu al specificlrlui tor, in functie de caracteristiciie dc personalitate, de lirstii, de sanit.te psihici ii dezvoltarc mintale, de etiologie si simptamatologie si o rnctodologie atit de utild in acest domeniu. La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numai desprc scris, despre tulburarile sale 9i despre metodologia recupcratorie, dar mi-am dat seama ce nu pot trata o astfcl de problcrnaticd fere sI inctud, in egale rnisuri, si cititrrl. Doue motive au stat la baza acestei sitr.ratii : I lcgitura intrinseci dintre scris ni citir. inslr)irea )i evoluiia lor concomitentd, progresele realizate intr-un domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $i 2_ tulburarca scrisului determini o relative dereplare si in ptranul ciritului ti invers, prin tulburarea leiiei au l(r modificdri Si la nivelul grafic. Aceasta fiind situatia, pe tot parcursul lucr;rii, ori de cite ori ne-am referit la un nivel, direct sau indireci, a fost subliniat si celelait. In alti ordine de idei, tinind seama de specificul limbii romane, pe care l-am analizat in lucrare, am insista! tl

iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr.rrL clc sinl mai frcvenic, mai variate li mai complc]i! Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut, adcscori, apel h exDericnta noastrd, fnri se neelijdm datele valoroase dirL litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin! Am inccrcai. in accla-sitimp, s:] punem in valoare ceea ce estc comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_ r rlburir'lnr ''ri: ri'irLJIu; i 5ie.Li- Crr .i 'p..i':' t d" ildii idLralrrat.a r:i rLrlui \c hl. 'nn ro I.'n.lr " rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre, tocmai dat.: riti caractenLlui lor efemer. Dai nu avem nici ptctcnlii unei enhaustivitAti a problemei; in schimb considerim ci lucrarea sr.lplinestgo1 1 existenl in litcral ra noa!tr'' 'DsihopedrsoAica. ipdl:e ,'1' orul ri hlr. rrmh cr-ranri' 'drc \d 'or,'id-r ' util sri ne fa.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar;li rea viitoarei editii.
AUIORUI,

tI
"rN^MrsM,5I ;;-;i" *o",rfto LIMBATuLUT

':, r,iirLcaprccia ce, ln antogenezi, limbajul arc cea mai specta,.,r, ,. , ,.r(.tL i- J nrrF lod ^ Lun.liil- p.ihi . Dil-r.nrcle ind.t. .t,,,t, I I .nafl pregranLe ,; d^p nd alil dF . r r.lurd \ist-m,rl rl . i , ,rD1ral,lli tonoarri.uldor, .it .i dc ^rrditiil" 'o'irl',,'ir, ' I nEVi"li a) in .ar' -ar! re ' oprlLrl Faf inrarm '.,r, -fcra .c apzrolLa izJldr d. r, limlrarrl rrr '1-rdlle lun' 1ii p'ihi e' ','1. onLr'rr'ieun ror i r 'rdrJl ind.li\ird'o f\ihi'd , '",,,',. ' '.'i'oe, rl:i .u mcd'rrl 'n.onjuraror' Pr"crP'elc inregi'i,',,,r,'r'i ira,rro | . lin:a ,imoaiJlur , onLribri' la l;rb;r' 3 "\pcrren!er 'uprlLll!' ','r, acn',u a ' sri'r rl-r/a d'l\nlrdr'd "lorlJlr ' .t r'.r. :-ler-n!.li 'i

]. EVOLUTIA

LIIIIB-{JTJLUT I,A COPILUL

NOR}IAT'

I in;r la trei luni, emisiunilc verbale alc copilulri nr.r siDt difer,,rli.rte si cle sint incadrate in aclivitatea motorie. Se constatt ci timpurie, \'olulia vcrbali este corclata cu dezYoltar,, i(, "r,tc,eineza moiricitafi. ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modul cum r)inLricsc obiectele, dup! precizia actirinjlor Fi a miicdrilor sc pot li|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si evolu1ia limbaiul;i. Nlotricilatea, mai avansat;, se insoteste cu un plar nrbai mai .;ariat si in general, cu o dezvoltare a condrilclor actiorale s; \'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integrare cLL ,l di' ;rr. Chidr mPrsul , rur "'pii :ndi.rca dlrofa "L' adF'r r' .,.,^i,r ,lL o mai J"r olrara ,apxiralp d- .m:s;t,|li .fbale. Sra r"r,r- :.i. <\i -,r;d .i lapt rl a tFrir.l au J I d\ar ' di'cr't or d" \,,lL"re far,l (1. bdipl:. aril nP linid del olt r" mnLri':Lir'i cit ii r rorb;rii.

Dez\,ohara psihomotorie csic semnilicativ iDtercorelati dirl lI moii\: sc inlcstigbazh sirlciurilc motricitnlii ca liind semDifiii, trle pentlo situatiile adaplatil'c genera.te. Totuqi, sc impLrnc , p:.':/j1f,: .J n,,.ntr,dam i,,tdbjlilJr-a moLorie a ,r.:-.o, .r dczvoltarea motriciteFi pntrlr ce prima se dalorcst.. irl prir cipal, Lrnor djsannonii la ni\.clul sistemrlui nrvos ccntral 5au dni crcii:biliiiti e\.-asive,p.ind a doua csic consecintauuui f,van. in frinctionarea lui echilibrati. Ca a].are, insiabilitatea motoric nt numai ca nu coreleazi cu un avans in dezvoltarea comDoitrlnen r^lor rFrbalc. dar. d. (.le mai mulre ori. pcl. insolili ae ,.tn,.ra alc limbajul i oral sau scrjs. Asadar, copii cu o dzloltare motri.n mai avansali au Si posibilititi verbale mai accntLratc.Fi dupi trFi luni, suncicle emise de copii sint coDfuze, dar ele eyprimi dirt ce in ce mai muli .r anumita stare de con{ort sau disconforr sau o ccrinF. -alce.stcsunete constituie ginglrrit l. Acsfca in:ep sa s dilcrenticzc si sd se organizeze in unildti verbale car-e au (j anumiti semnificatie mai ales prin jntenlie, dar ti prju acordarca de valori sunetelor ce pot desemna (semnaliza) starea d. t-oarne, dc sete. de lipsi dc confort, de satjsfactie. de bucurie etc. -q.ceste slrnetc izolate se unsct pe Ia 5-6 luni. in sjlabe ce se repeta (ta, ma. pa), constjtuind asa-numitul pro.ies a1 lalatiunii. Pronuntarea accstor combinatii de sunete Fodrce pldcere copiildr, ce.a ce face sA Ijc rcpctate inclefinit. ln fmiliile in care eyistir o atmos{.ri ling|istice falorabiii Si se introti.e o comurlrcare insisienti cu cop;1u1, progrcsele in achizilia si intelegerea .,.l]rbirii sint mai rapid.. O ma.e insemnitatc o are, ir1 acest proc.s, cnpacitatea cte imitalie a copilului, car incearci sj rcproducri 3numjte emisiuni verbalc ale acluliului si sA intretini comunicarea. C:tre sfiriitut prjmului an, copilul arc posibilitatca sA p.rn nlc uncle (ar\'inte simple, cea ce contrjbuie 1a o mai hrnA adaptare si rclalionare cu cei din jur. In'felegerea vorbirii cadti un a{ans Iati de posibilitilile de pronunlie- lNevoia dc a se la.e intels crett. foartc mult in LLltjmul pitrar al p mului an; de ar..,a copilui {oloseste mimica, vocca, gestnrile, toate mijloacelc ;Jl'sibile Dcntru a r;spunde planului oornunicarii socjale. lntre nerc3Ltatea de a se iace inteles si necesitatea de a intelege, aceasta din urm;i ejtc mai puternici Si mai largi (de accca copiiul va intclege intii sensulunoi culint si abia mai tirziu ra folosi cu\'intul respcctiv).'rPsilrologi| copilLlui, Buc!.eqt,, E,D.p., edilia ; II a,

. islem Llui t or r ur ugi lr 'oPir ' li'e! : '11,r,,,,,,r, ' l ' l ' l \" l r,r.' i p'nlr r jno oJr 'm r sr '. 1' d. pir er ' rl .1.,." ' r,' rr ' ^. L| !di ,,rr,,,,, dNLar lii ' nihr F . lr idr dJ'; .,,.,i , | | ' ,,, ,, | | ,r1 ,rl :o.' ri e '! pi; i ,, ; l i \.Jl i l rg\ i t i"" d''cf r P Tot u: j dup; 6- lJni ,,,.,r' , ' ' a' op: i : n - un'i ri rr" f "n'r 'n"l" o'unlat J ,.,,.' ." ' ' ,r, ' .,'iL' .l ,' funnl ^g i'e m di pr egr ar r lP Jle I m bii. m r l"r . ] e ' ,t, ,' ,' ,l , ' :i o .l c .-l - m di L ur d' . r or u r t r t ( \ 'o r r er PJ <! r : p 1 ." i " ,," , ' ', 'nnnLio' r t ' r blir d, 'i p! r alplj'm r l ilr n,l , , .,, \" ' ,,rt' 1, . \rl oru. a'h; t ir le 'oor r r or , i f:l ' A .ni P . d, 'r ir I r dpt ul" ': I ' ,,rr rrni tLi vi rsti sint ] a f l in t oat c lim bilc, cliar daci ' !rr' 'r,; ,1 , ,' ;; ir,l,;voltirc d;feriti. ln insugirea sistemr ui fonolosic .ri l , |', ,, r' fi r.i D i ul si rati fkr dr ii ce ar c la bazi cont r as'lul m axr m , ,1, Lrnui drum cle la sim plu ] a com plex si cu t cndinla , , ' i i ,r. ri .r,"r. i omoc" n:2, r "" . dr a. t er i\ t i, i ' ,, ,, ,r, : n'FP' ur ' na l ' , r, .l rnL" prc' " c^l rr; r '- l 'ni) "pil'l"ir or d' io'1r'l ' r; 2" ' ir r d un J na mul r '. bp; '' " 'Pnr "at " ri ' .,Lr numi rui cuvj ntelor pe car e 1( ir r lelege si le pr onun! '' 'j r1,,rr, .' t m ; c D"r d'' ast _' pci ." , . l ,rF l r.i .n: pir d d . ir ' ' ' ,.A Cupil r l dobnde L" po'ibilila'ea ,' ,.,,,' ,' , i :rni " .l ri der n" .,' " ro i , r - . ' . .r , rnri me" Lrcl ,ri ntei c -i o or inr 'le nr : n , uvinLe p' ' dF- invat ; 'jr r' l ' !, ;n r^el * , r" rmi -,1 ,u r LF pr opo/ iiii : i f 'lo'i d r '12'\ 'or m r olo- it . d''our " 'r r r ol Tor,'i, 'L'r 'r n1' I ,,,,r' i .' r' r" r.:m,r' " ' tn. 'sr p lnr r PJdJ r u'r 'ir ' .i .l esFmrea. d . s; Ludt ie or ''At d ,i ' . 1" ' ,," " 1:;]" , .r,l 'm' oi " rrnan a oF :fL. -j - l'i. / r 'unum F dom "ncr r dr i\ F si ' r r ii " 111e11;norea lf ollr 'c r _l"l"b'd Dr 'n r a\' ' l ,rj i 't r r dt '\ 'c ," 1, ,1. upr r 'r d' ,{ ,rr. r" d l d no; qrl zr^J ..r' )iFcr i\ ; sin': it a d- copii dF J l ' .rl ' .,1- i . ..m, ni a " i r ' ati i c' dpr ''u inr - br dr Pa 'upr l'r lLi 'n "ir uc' ' ' r.' ..' r. Li mL j ul d ri \i /edr; 'hldlr ' | | ,' | l " Ll .,i l l a" .npi l ul ri .' a" .]a.:i i . ip. lr r |r U|. j'|ar r cnt r al \ r ri l :. pdrri ' ular il: r \ r l'r ': sr '- r n'r lJi ncr vo\ .,l i ' I.o: ri ." cl d opilul dr t PDf F''olar . dr e apararul u: fonoan: culdr nr '' .' i rn" i ' .;a.i ' ,' s.ri p ,1" di l i " rrl td\i rn pronu, r lar ea I nr ect i Dinlr c dr Fit c cr r n' frP .rcrl e 'c r . f . r d la ^1i, 'iLr r Fd {om ''iur ea unoc , ' i oi .," f..mai JFl ormar. a unor sunct e. i lu'Jir cd Lr nnr st r et ^ ar" '|ur" r" " allele. inversarca rinor sunete in cuvint (metatcza), perseverarea " rt' .0, ori a s;l db.l or i n cuvi, r t \ i c "lt r dger ea saJ 'on'c- t r dr "r ' .r,r.rcrornrc dP \ 'r inr P pr T' :i o a.^- LPa . o'st il r : P Ll: t i"ll'! i rnor (L\i r J r ele poi ^t,. rop.ni . otop.i i a.eql p vi rstp , "i aLr o nar . r r . i f i"iolnt s'i'a dupi 3- 4 ani dettrL'l"8it d da F s" m "nLia ' ;?.]r" ,' " .-r' i tlr."; " deprinderi srcsite de vorbire Exista labele re" " ri ;;i;'i.,r-;;;; leu" lansageellJant in 8., Les lois phahAnlses 't ' Jakobs.n, '|u qin,rdle, in aol Selected W'itings' vol t ' rioce .idtr 1a phnoloqie I,honologicat Siudics, r962

l{

laii., ample a]e progreselor de pronunlic ce sc rcatizeazi trcptrt ir: \lrrbira copilului anteprefcolar. Marea capacitate a copilului de a-;i insuti sdnete.:i ciiiaf cu. vinte noi a atras atenlia multor cercetitori_ N. Cbomskl consi I Fr'. i d grnc"hrile r tinLaj.rt,,i, i.ui :Ll dr(. 'rctofir.r sr"r,1ur:i Fosjbjlitatea ca n cuvint insu;it sil foloseasci utterior. ir ncnumirate combjnaiii, fdr.i sd mai fie nevoie de o invdlare supii mcntari. Dupa acelasi N. Chomsky, Cramatica translomati.;ali sc bazeaze pc ansamblod de relatii si reguli sirtactico-semantice, priu inlermediul cirora se ajunge ]a structui noi r.erbale diD a1t categorii de structuri. Astlel, se ajungc ]a sublinierea iJoteniial lui si realului ce este jmplicat in competentd si pcrformarrtd, ti care in fapt exprimi crcativitatea ljngvistici, c{,rcrctizatj 1r} ot eraiivjtatea cognitivd I. E:(isti .lo :r caracteristici proprji insu;irii limbajuiLri. hilnj rsre cal:aciiatca de a inlelge ce irscannd cuvintele. Accasti t3pirci'a1e.cn sL L,ri- o'nD,renLd- (c.rcepr Jolo.ir i . u-j,.,,1i rtsr;slj., 'no'.^r'4, \ d,,r., c"Da,ilaLo (pronuF!ia) FsrF B(e, ulolo,' diferjic cLrfirlte. -\ceasti capacitate se indic;r prin tcrDonlil cte Competcnia;ste, iD general, mji dervottat,i Cecii "performanti".(copilul intelegc mai mulr din pcflormanta celc ce i se comunici decit poatc cl insusi comunica). Cu cit cstc mai mic c.'DiiL{l cu ali,esl^ m:' lceasti,,distan!e'( rcprczinti spatiul psihologic dintr linbajul pasiv (al compctcntei) si cel aciiv (al pedormantclor), da"- si intercorclatia jgcneratjvAi (creativitatea lingvislid), poterliirlut gcnerator al vorbirii. I'jrill dczvoltarea nrtensi, in perioada prescolard (:l-.tj ani), Umbajul indeplineste tot mai activ fun4i6 de organizare a a4ivititii psihice. ]\letLfi de vorbirca situativi sc dezvoltA loririrea corttextualS care exprimi mai binF coclenla, iogica idcitor Laa.east:r contribuje si cre;terea \.olumului \ocabularullri si nuanlarer cuvintelor. Spre sase ani, copilul displlnc de un vocabular ca.e n iacititcazi folosirea de propozitii cu o structure mai compleri;, alcituita djntr-un numer mai mare dc cuvinte si cu sc,mtlificatii diirenliate. In activitatile de marc solicitare, cum sinr cele de joc, copillrt creeazii noi cu\.iite, mai cu seamd cind apar situatii pentrr carc nlr gAse:te imcdjat corespondentlll verbal ; chiar dace
N.. Le langage et la peflsae, tra.is. p.ii!. :libil

c'ste b;zari, ea se irt.grcazi intr-o structuri granati..rl; -gilir.ca'j (r. Slama-cazacu). normali I'olestirile prcscolarilor mijl{rcii, si nai ales a1c celor n1aridcvjn mai complexe !i mai nuaDtate prin intelegrca inccar smLLlui carLzalii prin formarea unui,sim9r'al compoziliei narativc Rclevjnd importanla limbajului pentru comportamentul si acmane, J. Piaget 1 il comparA cu conduitelc sensrr;livitai'a fiinl.i motorii fi subliniaz, trci mari deosebjri in favoarea crrduitelor j-motorie urmirelte cvcnimcntele Ierbaie: 1) da|d condui'ta serlsor Jir:i si poat: anticipa clcsli;urarea acliunii, cond ita verbali ptaic adopta moclele !i scheme opcrationale anticipative; 2) in rr.'me ce ...,nduita scnsori-motorie se limitcaze ]a un timp si spatn! apropiat, limbajrll faciliieazi gindjrii posibilitatca d" a se c).tjnde in limp 9i spallu nelimitat; 3) conduita scnsori-motorie se limiteaz:r ]a actiuni succcsive, ftapi cu etapi, iar gindirea. irtin inter ncdi l limbajului, reflecli ansamblurile relationale, si|lu1tatle rl. e. , \'. imcntFl , .i cf, cLelo-probdLil:ci;' Odatd cu jntrarea copjl iui in Scoali, sc imbogdte$te experiinla \.erbala si se dczvolid \'('rbir.a titerari culti. In mod deo5eb:r se actilizeazA capacitatea de a dif'rcntia, prjn denumiri adectate, obiecielc si fenornencler.dc a nuanla stiljstic situaiiile, cLea gilrm:, de a ironiza ti.le a purta disclltii coDlradictodi. Prirr imbogitirea experientei cle cunoa$terc Si dczloltarea ca]-iililor gind;rli, -'xpri nrarea se.liyersificii 9i cnpatii claritate logid, dar in accla;i timP .restc capacitarea d nrl.lgcrc a informaliilor recplionatc. Ulr rLrl dcoscbit i] are in\.Atarea scris cititului care contribltie la organizarea intcrcselor intelectrale 9i dcschidc Pe$pcctive multiple ile accesului 1:r cultura. Posibilitilile \.crbale tot mai mari, stilul vj.ri fi pronunlia, relativ corecte. dclermini Si adoptarca unui mod persoral de exprimare a ideilor. Dacd pini la intrarea in scoali" riorbirea este invitati mai m lt spontan, sub influcnia proce3ului clc instNirc limbajul sc insuseste organizat ca 5i reg.iljle gr'amaticalc. ortogtafice ;i lexicale Se poat afirma cd la fcolar conduita lerbale pune in eviclentn dinamica proceselor psilice )i modr.rt cum sint asimilate inituentele socjal-culturale, rolul pe c$re i1 are ljmbajut in procesul cunoa;sterii ;i, in generai, al schjmbulri .1e infor'rna1ii, al transmitedi dorintelor, intentiilor etc. in clivercilicarea formclor de exprimare orald, cit li scrisd, bogarlia \,ocabularutuj joaci n rol deosebit. Volumul mare de cuii;tc Jaciliteazi pro.resul intelegcrii ;i a1 asimilirii inforrnatiilor,
l PiaEct. , L i i i l n h cl d r , 8 ., L a p si tch .l a g i e L l . l e i fd n t, Pr -

l6

t7

lar in cazdl transmiterii acestora inunluirca logic5 a ideilor nu se poate realiza in conditii optime in afara operaliilor gindirii cc Drcsrlpun cit mai mulie cu\.inte, denumiri, cnncept,noiiuni ctare sr rare lrebuie se fie prcmis pentru o enprimare adecvati .\' .,,e td .le r n arrLrrtdr, in ptu" Dr, rru crrp m r:1i durL,ri St..r. Cl. St.rn) a I cl.LLrdL inrenGr- ,le numir, l,ri cJecu'W. Fl in. Dupdi..r . o'r,rl r'. a.ufpri-d- bogbriaa.F\rnra tz.o.
J i' d. , r IF \ircip

tjailnrilc.aiitative, dar li caDtitative, in achizilia \,ocabularLrlui dc la o porioad! de virsti la alta. Citeva cifre sint iemniJicative pentru ,rle "_f-rnrr. nd: . r.: I" un 1r., opitut ooa-cexpriTa , ir.d t;0,1.r I. : lr J d, i. .n..1. rlrrul n nim. . d-aur.\rmaliL4nn.rvi*l , f.diu de 700 800 cul-inte si maximum de 1000 cuvintc; la 6 ani locabularui minim estc de 1500 cu\.inte, mediu clc 2000 c linte si nra\im de 2500 cuvinte:jla sfirgitul perioadei Scotare micj se inregistr"eazaull adcvnrat salt | 1500 1600 curintc irr vocabularul a( t1r- si 4000-.1500 \.olumrt vocabularului totat 3. ln pubertatc. dar mai cu seame in adolescen!;. exist: o preocupare corstienlii pentru dezvoltarea limbajului si insu;;irea unui ,.i L ldr .1r nlai bo8-r SLh irfl r4nrn ur.r obie.rF /le inv6tam.nr ' F ^ \t 14i./i in ..orl; ci d le(tur:i unur l.r^riri din d terire doIl1(lrii, tinerii i;i_Jolm.aze !n stil pe$onal al expllnerii idejtor si stni preocupati dc folosirea unui \hcabular a1es. Debitlrl vorbirii oralo si scrlse crcste. de asemenea, foarte mult fati d pe oada 'cr Lra mi .a. c r\ irl.l. <p-. at rare inlr.Ac, !o .aLL,t"; a.r,\ rt ."tisfd.lii in Jritizaror tor ir .on\ersatii, : r .., r, I . ,n. .not,;t 'le .r ,',\ l: . ral I iri \erb.l.. .-!ntrulerre pr. expunerile sinl inmr_ cate .de semnificatii multiple si mianteri care lArgesc gama ideiior rxprrmate in co.text. lleoarcce, in aceasd perinadd, invdt,area este o actjvilate fundamcnrald ce se realizeaza prin instrr,rir; scolari. in care predomj.:l focalizarea de obiective, interese, aspiratii, tindrul isi d(:zvoiti strategii a1e in\.dlirii tot mai rafinate. de pe ulnla .reror.r benafjciaze intreaga activitare psihicd, inctlsiv limbai!]. Dar perfectionarea limbaj lui se realizeazi si p.i. imitalii -<j lnldele in scopul autofirmirii si a[topcrfectionirji. La virstelc matune, limbajul este mai organizat Ii sllpus mai srringent inflLrentelor sociale. Factorii psihologici. aalc slau ta baza (osiiportammtuhd verbal, se exprimA in primlrl rind ca motivatie
Did, ji Fe.l . l!81 , p . 78. 1$chio pu , U.. Ver z ! E. . op. . ii. p. 113. I S .:riopx li., \rr'f7a E. . p. c it p 16r .

T|l . c pJ s r a

or dir c

dF

:d.i.

rmfres:onei/a

' 6"t ioi,"

li.,

!:erza

E.. Psit.olasn.rrr/eror, Bucu.esti, E.l

rle r'c nudii tr i.,,:\i.ludli,,rt.r.dL srimLldLdde.ondiliilc ' 'Fte Dir FClL.,,1:\F. lrn, r d' veder" verbdl. la r'Fsic rirsle 'nriu"nL"i* ;",isit,,1 m"i mdre.apr,;rale dF sJdpr:rF ld condiliilt oc mediu. ri _"au"uti". intrucit rcstructurarea 9i mobilizarea 'es rselor init" ." *r-u'. pc cJno:tinlPo indi\id rlt'i si p' cxPer'enta dP t".," Iol,:'rc" limbajLlL:este 'r}a' adcc|dti situatiilor oate cxriala. ,or!inulul id' 'ur 'i l dorirlelor' rdr aeslrrrr' prjma 'na br." .i La.t^mimi.a .'nr mai cxpres \F ': indepunF" mar r'rne mimi.a ,1 rolrrl oc miito.cc ririaloare al^ .ompurtampntJlu verlr3l l p r,""tion.'na in;jr a"nl"r \-,rbJlP (lp .{prjmare. n ronrrib.rliF :nremnati si o a.luc"influ cntele erercitat prin intraga cultur6' loctut'' spcctacole, asc ttarci emisiunilor de radlo etc La \l:r;".i-"; o;saturile ctc personalitate, carc imprimd limbai" -,""n"l"i o anumiti colorat rd, un stil proprju' debit mai mare sau "a ""ce' iului mai mi.. caractcristici de accent Si inionalie etc. SDre cleosebirc de lrerioadic preadolescerrlei 5i adolcscenlei ln rijele:,1 rlr, ..rdo lnr"re" rl 1f "-'r'penrrr (ulrivar'd unr;. limbai ca . -a c .rjni . r na: murLc , uvin!P alc l;mndJLiri Flevat carc au o circulatie relativ mica;i carc oglin.i ""i;nt"o riarecare pretiozitate in lorbire- Aceasta ntL inseamnd c' "*rr."iii desc din punct d" rFderc 'alitlli\ limbaj mai folu.: .culr;' ";ra' "n "" .i Drf a'lri..i\iilc pF linl* l;nrb.jul 'i ii pcrm I adulr'rr'r .; 'arLi1Jri..relatir u'or' ur:te d^i'. isa nt' fic pr'o'updL-d.r"o\pr;ne, ui" a'el,a:i m'ri\e tircrii "inl ;nLlinaLisor. folosirea iir,iii''"-. rnor i: :Lo"ne, ,un. dpr; ,d 'a da r " not6 distil"l' )i concoNL'rE (1, ;r,': todrle alen\i la modul 'um estF *iii.''p.-.'"r"'i,'irii. PVenlolo.it i mbdrrl, nra"ife.rrd i,riludir: dF de/dprobareJala de dFr""'r'lur' el' lrr schmb ii "dm:ri' i",r"i. -," "11 i. e:rp.im"r", r' no ." n; .arc J; .J|. c r ' *ucalLl,r bog:t i ' ar' i'oina' i,r'a ,"r'."r-l.r:. Se Doaie remarca ca a fi bu4 orator nu inseamna a 1'orbi LLt' i)rn totosincl cuvlnte pe care nu le intsleg cei ce te asculti' Utl in cuvinte pllllne 9r-prmyorbit.,r' exprimi o mare bogetie de idei acc"s'oil rncnriat d"cnsurr :i \cmnrli"arri mLritiDlP*-r" ri-#j P" l"'ai dr(.prale F afifmd ca Derc'1alita1^a'rnui om poatF rr prirrre altclP, .i rlLrp, .omp.rtamontLrl s'u !crbal Un I Lrecl-.1h. \, 'riFl;g' rt "-re .apabil sa c^ addptezcla conLl!ia irlPrl''bilor { l. :ntelcdea ca. mim:'a, Le\ri'a, sa sesrTeTF I .r,.r lor, ^xpr,\i!ird clci si comunice cr1 ace;tia Arta rlacil este receptat si ascultat' rlirb;rii estc cli{icite; ea presr.rpunesd ftii cit trobuie si vorbeFti, comunici, cum st tc aclresezi ascuitatorilor !i' foarde ." "e te oprefti cind este necesar' Dar eficienla comunt_ "r"-" important, se

IIJ

19

\r(xab larLrl s rezume la cileta , nr.l .i d r ^c eDr ie: L r d F p :n c j p . .. e x .tJ -i ri rd L p, n rm i .tp cJl i _ lar..' \"r L' it oF r lLr i. T n r-.rs ra ,.rd i n c d e i d e j, .n D .i hot,,E ,, $.1 st !'i ,'r. I n. lur . . Lip , , , q i l e j j m a r:m c a g ru p rri l or, roi Jt .l :tF. rrL rri d r.r rFr pt p dF . nr rn" ,a rp .i .i :.i c n ;d d rF rrn ra. D F.saLi . Jc i i j n_ rJo rrd fri r r . - 1r u pr . , r c r I d e .i rc , cpri unare .n. r:, lri 1 . || re r p. r . onat . . i n i s L rj L u ri a i p ra rh i c ; d .otj . I" . r,,. i" 'nLl .p l ;n ,*. m c m br ii A ru D u l u i i n c Erp rp ro rb e.te . C ,i m r.t,arer " a.. ireiruie puse in disculie, si tini .se s-A acomodze problematicii r, i.ma d ,. u^\ r r iF . do. dr r.ra ri " ri c i , d e to c rL :n de aro l oc (i n Jc. - r\ n a tn ,dL , n ac 1i. n: d i :i ra d i v o o r: d F j u .), d F cati rrttsr memLri _ llr rnrc participd 1a c.,rnlnicarc 2 etc. 2 Fl'Or,ijTI-{ Lr$rBltuLUI LA II_{NDICAT'\TII SENZOT&\L SI Dtr INTELECI: i :'m'. - " , apjl I n o rrn d l i -i i ,- r.- ,t . \o rl ri rFd mdi mul l sD n_ \ J , ,. ld ir , Lr a' . d ;n .,u ,tr. ," r d ^ /\^ tra rp J f.:hi ? se rF" ti _ . '. :/- '... gr . \ . v , p r,, . hr nJ:,i p a ri : ,, " ,r:d l i . .i mr. , u J-erna cei dc 'i: p rF-r. d { pr n da , , 9 .i b i 1 i ra :i rn rl ' m " i r,.d ,,_ . .i mari faj ra star_ : rr. c . nr ur jr I . nb rj rl u :. Ir , rm a i d rro r.rd def .i pntei d; pr n , n r.^ pe . r + o d u . d rf ri I} rrL ta p .r.r .a prr,L," nFIF :nr.rn_ lr 'rd : a rc r - ii jr r J J r ,a ,,a rtr-u n c c tp m rl " ,-mrni ..,rc r:er_ m. d .r , n I D. a, . - a. td i n rra re " i , ...u rl .t. , u : .rt hdr di . nt)at mi | . ar Dr./'ri. i c \ p6r iprrrj \ F rb 1 l ; ti m .l i ti , , Fed .c fr, e di i i fi l ljn, F rl .d . r n\ u: ' r e j , L rn o -r:rre t^ " .i i .r\n ro rp d .i ri r-.cr:sutui Le.i ,J7 , ri l p dp hdnd, dp r.o r. e t d rp p o .i b i l L a rFd sa i rrntcapa voi _ _. n : . rp r ce :.r Ll n jur i rc u -c -,e s r s c rr.a .r.te l F\ pri n cuv" i nte s: p', r.. 'i i r t F . r r u d " a ru i r,. s j m p !r' c a tA o i n pu" cr cl e r.ederi -r Lr , 'r. l i cal. r lim D: r , . r r^ rL .i .i i r, rtl rl i o rF g n a ntc i r (e pri t.e.tc s pniw ti o ..r\i rrl o " )i i n e xpri mar., di fercniFL,r si. nuantclor Joarte numeroase ce e!;sta in'timtxj. Inertia_ psihica si .,ocabu1aru1 s:rac sint irrtncipatii j"actori, atir 'r".'p .sl d ba m , , bil t r r,. i n i rl tu t s .i ,u r p n , e.cl or ;nLetecti rc, "l am pr . - 1a p c r' i te l F Bp r,a r.o ro i ri i . E xpr;mdrea cnn_ , r LrrFto r. r or Udlp p. t e C ..m n d ra i i \ - | ,.op;tul normi ,t, ' .d r. , Jr,Jta r uL Landic apa"t'mo t:fi.tcri .r" d rs rr mJ : p rl :n d. t.r e JL:rni i l ate. iar i. situaliile unui dcficit de lntetccr sau senzorial accentual.
ear u, P. , ( _uj . t . ps ihola g i e ljjro g|a Iia Un ive rs it et ii Bu. uf eit i, 197i, ! . 45, : 1' n c i c o v B o d a n l\., j,sihatalie generata s ,i v, r. 1, Bf.u fesri. ! dLt ur a Lli. t a. |. i s i pedagog i . i , 1rtli, r. ti.l. rr)oDes.u-Ne \

cuvinte

'le

strrcLa ne{iesrlarc

il

$*"'"$rb# f*ljd**u'ft 'fff $i*ilrl. irs$#ll+ti{{*'$f

[*W;i--i$:*$;+A

f*tq*ilt+l:.r+rt

g'$#$*ts*ar
limbii si littbdjul[i 1 V erz!, E ., P articr lont nf ib insu$rii in Limbire moalerne in scoala, aol l .l..ii hot.licdPdti, Lle cnhe Rocurctu'

ft#*qsti+ il'"{li rry$::iitildfi i H i#{iii.

psthic"rtt ! Vc.za, E . , P T t icu l d r i ta r ti o l e stimnldrti actititdlii Rerista de psihio hiondi.dpati., in Ia ele'ii tinbojtlLt deztroltar.a

:i ir cond!!ii]-^ unei activifaii de siimulare organizati a limbajutui (tr jrr.,ccsul ;nstrlrctiv-edlLcatir). ca urmare a capacitelilor dife_ rit dc receplionare, in iunclie ale gravitarea handlcapul;i. In scoald, dcficicntui iD\:atd si faci eforturi ;i sa asimiieze
i r: r.u. , , ielc n moJ

d? pruo . rl :n.Lru.1i\o r.-ri\, sa deri.a na' orgo.i/.; ;n dciir : i rirdirF -.: n gcn^ral \6-.i dis"ipli.e,,r inrre,lPaa..:r: ale DSi.n..ru"i.!_ hi.i. I' u oir- l^ i..arp r:;-jit I "o -ifi-. pro,;rLi,i ,rJ.r,r. !1r\' ,p adJr,8; .i arri\.ira1i ocga. ./ale o. _Lmrlrr, J timbr_ Jir |l {., e rm s-c pru,Fdd' .u dfLpr ayp, cimc.]|i,ta), pot obrire .. progresc insemnate. 1a majoritatea subiectilor. in dezvotiarea Dro mqlor .oEr'iri\- i '. fcrrnarer ,'. r 'r'i.., . r ,1. n r onJ-ieL" care fa.iliteazi'r iDtrgrarea 1or i.j coiectivitatc. Cd toit( efort riie de!.use 1a handicapalii de intelect, se mnlin o scric (ie caracreristjci spccifice limbajului involuat, in care nota dominanti cste jn.oerente si a progrcsulLri lerli pc linia flrncnceca a.omunicirii liei s-"miotice a vorbirii. Handicapatii senzorjati din gnipa experimeriale (mai .u s{rami (Fi de vedere) inregisircazd progresc ,-viclente ir dczvoltarea limbajului atit sub raport cj_titati\., cit 5i cartitati\'ca ce lc irrmite si {oloscasci constrlrelji lingvistice tot n1ai complcr.e. La aceasta sc adaugA formarea opera{iilor mentalc implicate in aciivitatea dc gnrdire si cie inteleeeri. bazat. pe o m.Jtivatie tot mai clar conturatd si tx, dezlrltarca aspiratiilor in ccrrturarca deprinderilor cognitiv-cuturale, asemilnitoarer persoanciof no-malp .i c"F spm*ifica .omppn!dr.a dcti'ie r,, I sFrzor'alF. Di,' ,. . ra'il. organizar- , d . oi. pr"c, -Jl -rrL, Li, , d,,,dt:\ rczultA,.i, chiar.in cazut handicapatilor dc irtelcct, limbajul se s pr c mai usor influentelor pozitivc, in raport cu celelalte funciii psihicc si cir atare estc necesar ca prin intermediul acestuia sA se organiTeze intr0aga actiliiate compensatorie Si rccuperaiorie t. La handicapatii de intelect, dccalajul dintre dezvoltarca limbaiului fi celelalte functii psjhice este foaltc evident, dalorita Japlului ci posibilitdtile dc inlelegere ii ideatie rdmin limitate, in timp ce capacitatea clc exprimare inregistrcazA proglesc intcrcsantc. Pentrlr handicapatii alrditivi situatia se pre"inti astfel: alezvoltarca psihici generald inregistrcad progrrse remarcabile, in timp ce stmctur;le limbajului avanseazd lcnt in procesul demdtizirii, iar la dcficientii de vedcrc caracteristicite vo.birii se apropje tot rrai mull dc ccle ale normalului ti de\.in suport pentru stimularea functiilor psihice superioare. Ipare aici, cfident, fenomenul de hetel v er ta, E., catn lui t a ., ^. t t o . - ola, it . ' ni. i, Erl Did. ,' Pcr

n rgdniTdL, J 5 . 1, , . t i- nii/ er p

o\ipF-r^lF

imLd-f

n"",:lt'."*-:1""i$',*r:":*xJ:a**::fi "i:?J1"ffi
i:d'%";' :m*"H"i:':"':t:'" iar,orabile.

:l**"-**.*:.:".'rsr"ii::,t"i::1"

.*"'i'i*':lii;::"iifi ,*:;;*li*;,t' "r;"'l;;':"i.il,.l"il',1,ffi lilii

'1'i'i:Ti:",$iTi

::i"{"":"r"iif i:i:ffi ll,i,::;,1H"#if i*"*1":tr1:l:?

*"*iui r"l n:,"gr :i.,::l=:":"" "

:i:Ti,:i"f,,?:r iH:ii:iij'i'::::{li "-::i, ;i::i;: l'*'.:;:,iffii,il'iTili:";';?:il'i!'1il :::ii:.;l':; ""'l*llll'l"L':l'":l;: :iili: 'r g"';;;l:1,:t1,";.:!:i; r;:11;il: tj:'""i" i:1"::'fr':5.'l1T il*iiilT.f":lT*:;#ul'Lr'* crr crra'ieristi^'r'rJr'or

"l, ""T,l"'ili ililii l iiil f :lift:';;Jiii; ),tiit"i, li) :'::il:,1;:'i"::f ; ft

*i"t.lru;n*":ix

il-'i't1t'iti"i;"i-":ll]'t#ir'$i.iliiiii+

"t'J6" .,:*ry;1 e:.

],:::Tl"?*'i:i-'ii.i:iii::iliil*:l,r""li3.

l#JHift;;;;n".."ry"f iT.','$.''.r"Tsl"i.:;.I:'i:ff ",1e

:"iJ"" Lf it**i*x#**;*tr;."'r,:*::{n
l Verz, , putan, l11r P' e sr i , Ed i t D 'd E . , D i s h r td .tt r !fd ,i o Pi . Bu Bucure'ti' Fil Did' C . i P r o b l e? n e .le sudapNihalogie, vol IJ, Ped. 1982, P 59 si

:ii:i,ru*i"*:"11";'*'1:",..:"i*
2:t

." r ^alir F a/ d i , . .a p L a l:, -.i c \L c n e rn .l u ct.cd sau stri dpntj , ". {rnu . nu rc respecta accentui u('.,rp ,c la ha. . dir ap d L i i d e \c d " r. n u c s rp i tfe,.dLa i r,reqri l arca inr r-zro rj t or \ F r bom ot o r:i d u d r' \, i a r d .z \o l ta re a i nr..l pcri \; cstc ir li., \ ,i o " m ?la. poc b l;r;l i l r d e .r ,u )i ro i \o ro i r i i s:r.r mri marr- T.l .nt r . r , i" t . ! t f,,r.tr.ri rr \.rr.r ,ra r.a d.ri \i rJri i p:hi .^l 1ir -\ . {. rr" cl |h L 1J 1 s F c t a to re r. s i s ]a b , i i ,rrF I" Se ri i n nurnrar-a \orJ : ' l1 D o " i b i l i ra ri : d . I p .r,.D c \i z.r I mi j toac,.Ie lll1r ,,r,-,* Ps r r . Trm 7u g r l. n - c ^ o mp l c f^ a .,, , \prL,r:J. Tor dr_ u rj .a r o'ir. rmi J . . ilJ I : 1; 1ii im i L 6 r' i .:. u d l - ^ m n :.c erc ld r sp-.i i i .^ a ri u " rr' cJ. I nr 'r. lip\ a de jir . r o n i /d rp . m c l a rn a d a " ,3:- ., 'D n r. 'u pc nr r u p ro n L .ra /, ,L r,..l p to r. .\s 1-t, ,i ,,i" UaI.;.r.i " . " r1r1u. d 'r' ',rr,,l rtto pin. l. J , c r ^ s r,r,.l a i ,re n tn r rrc ..c .L J m :r,;ir; orA drr.,.^ 1i .r: t; / . t , . D . a o c n r^ n ' a . a i rd t c , oard.r.r trccverrrt, _.. . L , . - . um i" iLr nit - . a u i rg i r:r_ .i .J o .ri rr;rt. 'r . r. .,rro fl t. In, | .tor, " r., d srr dbt s t or - i. r , i. 1 .l o r { r o . r| | to ri . pr.nrr, .dr. tor_ : , r ^ . .. ' -,j i. s,mb ). O N, r ll, M. D u ra .u d , ,r" n ,,n ,,r,,, ,.\t.,.r:mF| 1d,. l,rGa p cr ( er j r i' t F t ..i \. -b :l .f rt.. .i a m j ..A r:l ur t, '! ,1,._ r c r mr o d i t i, Lr t lr li in, - 1 D rd re . ro ,r r.:i .i d ...u .Li l i ,.rrr., " " . ,,r. .onri 'Lr i, r. .Fn d rt i. t r . t dD l * " L F \u rb d d p , o n ,i r rt r l ,.md r.., ,,, " nr , ni.r'i i n, , , , er bdle (C N \ ) c rrp ,n s o l c ,rp i rtr, a8" .ord ri rai \er_ ' I ir a DHri lr r nJ , r pali d e \,a -r" r I L l :ri .u l td l i ,- mt ,u seJmj r l , 'n_ i ,:n d , n , : in r r r l rc l o r c rp .rma ,. a r/ i .i j d rd,l pr do:Lra.r sau . , nn co n .p olc t I c r iar e o p .re a z d r I te p u .re j -apor.d ta ,magi nel , ir'rn t5 . ". . r . r + y r u. ro ri u ri s a d j ,,l d td o del vo:rdrc " 1 " { i n .r1 e . , Lmr . . L ,L . a5 m init or rc n : ro rm a l -l o r. .d r d' Lc r is li. a gFre rd l i . " L o a tc c a re g o ri i l F C, " o,. hdnd.cJpati . "r m 'r ' r,sFar na, ^i d^ r n i F tc .r .i d ,ro i i i \i . i n l i mp i n a di ti .utr;ri ari l r n r 'ri .Sc r , , d c ur r . ont . \fu t ri i n \F d c s l a s odrA coi dLr tJ vcr_ r. bali, cit ti in plasarea comunic6rii ^ aintr-un coniext organizat. Daci atenl in vcdcre cele trei stratuxi contextuale, descrise-rie T. Slama_ Caza.u 3, $i anumc: corrtcrt?rl total ce nt es1,eidenti. cu contextul situatioDal, cantextul e$plicit care cste mai evident ir limbajul 'r r) ,i ca t p. t t ut r , r boi s a u d i s c u rs i v . d p n d ru ra srri c. Ji nvi sri ;a, ubF r\;m,; eF nu s in r- o rg a n i a a re i r.o m u ri c a re ta,,anJi .apa1i i d c in te l e ,l . i la c F i au d i ti v i . s i r:c i n u a p a r b inF del i mi t.re. tn
I ve.za, E., Relolia .l1trtre dez.^ottarea litubaiitni si e1r1!t,@ sea_ zoriol psihicd, in Berisia de pedagogie, nr, 11r'1982. : f rai s se, ?-, Pia get J., Trdtt' d,e pslch6logi.: erparitnetrtdle, vol, VIII, Parj8, P.U.F., 1972, p. 47. t C aza cu -Slama , . t . , Lit ubal t i c ot r ier f i Buc u. e s t i , E d . g t i i n t i f i c e , 19t 9.

gr r(fal, atit r'n ceea ce privcite ceracteristicile de expresie, cit ti (cptie sc crL'azi impresia ci elc nLr se slrpun legilor dc in!3r,. 11 l, N, rc a ansambluril,rr funclionale r:omplexa ;i dinamice ale limbatirlLri pcrlrru ci tlansforirLl ii asimilarea nr{ormaliei se rcalizsazi, i|l. rr,lc mai m lre ilrl. incomplert saLt lt.olgatliztrti irlir-u11 slsfem Ir,)Lr] '.nitar al cunostxrlJor. (\irduita \.rl)ali a handicapalilor este dominati de caracterisli, ilc cmotilnal afectile care nu totdeauna inhegesc cor4inutul seIrir rlic, c:. dimpotrivA. estompeazi cognilia La acestea sc aciauga n,Lrlt\reiemenl:r nocscnl,;ale!i Fdundante cal.e ingreuneazi rcceplia l, l,rrnali(i .lo citre auciitor si in final. intreaga comunicare esle t I r, fali pe scns si nu pe scmnificalie. I i\Ala;ea cir,irscrisLrlui iArgc;te orizontul tlf cunoa;tetc a1 coifl ,,dr.d i'nd'r'i .I. lr Tcesle onri- ||p ." t.rl, . : ' ntc u ''rti, o nL,,; dr.d o .inP. i' 8"n,r',1, ma: ";r'dti 'lem \,r1,)ri.c, iar centrarca pe somnilicalic pun' itl cvidcn1il organizar\r opcr.rtiilor gindirii li totodati, mociaiteli supericare dc inl,-iP moL:\atinn"l LJ r'nciul t,t, .'L't r' 'nrl c"rrjLv, ciL .;.n '.' d.\:r, ta(t"ri .ogriliid .i irtelisenL' s'bP.t'lri i,r. .rp.r:',i. I rrrmjiatori in organizarca planurilor verbalc 9i a intelegerii ,1. .'.f5i\., :i,r' . Lr : r"a ar ' rfdi4le i, "n. "" 'rdr' 'l | ' ,,rlistactie c implicalii importartc in formarea personalitdlii Ca ,rl,r|\',.rr numai la copilut normal, dar;i la ce1 cu handicap dcr lr,l(,lict s.il1 serlzo.ial se dil'ersifici gama precEup6dlor pentru ,l, rvol1area conduitei verbale ca factor hotiritor in organzarca rl r(,rarhizarca comportamentelor gencral umane.

24

2
FOR}IAREA DEPBINDERILOE DE CITIT-SCRIS Formarea deprinderilor dc cjtit scris depirde dc o seric dc factori printre car'e cei mai importanti se refera la dezvoltarea psibica generali $i in primul rlnd dez\.oltarea intelectriluj, dezvolt,rea motrici gcnerale :li a chjnestezici miinii in {tDr{ial, de nivelul achizjliilor \:crbaie si calitatea conduitci verbale, motivalia pentru activitatea rcspectil.a ;i intersul subiectului de a-si insusi cit mai repede n.rile achizilii etc. Dacd acegti factod tin de caracteristicil subiective ale individullri. insusirca aclului citit-scrisului are la bazn si lactori de natura obiectivi care privesc mctodologia predirii cuno;tintelor necesarc si miiestria ducatorului de a forma bisaturi emotional-afecti\,'c pozitive, menite si stimllleze procesle c(Enitive ale subiectului ca qi atitudinlle evaluatilc si nivetul d,' ^\:gcr15 oroprii in l^garura cu a.ti\itarea d.sfa urrra. PirA la intrarea copilului iD scoald, cind de fapt incepe, ln mod crganizat, invatarea citit-scrisului, familia si gridinita rcalizeazd o oarecarc prcgetire nu numai psihologicd, dar ti practici a acestuja..A.vem in vedcrc, in primul rind, formarea unor deprinderi de autosen'ire, de a fi atent, de a urmiri desfi;rrarea evenimeotelor, cle a intreba,si rispunde politicos, de a sahrta, toate ducind Ia organizarea activitalii practicc, dar $i a planurilor intelectuale. Referindu se la rolul scolii mode re, ,{ndr6 Casteilla I estc de parcre ci ea :rre un dublu scop I acela de a forma o scriere lizibil:i, cursivd si rspidd. Datoritd conditiilor vietii trepidante, specifice secolulti in care tdim, s-a renunlat la scderea caligraficd li s-a adoptat scrierea ,,dirctd( carc estc in lavoarea cregterii rapodititii si a aclaptirii clevilor la viala icolari. ln sporirea vitezei scrirului, o atenlie cu totul apade trebuie aaordag trascului
,\., Sc.icr.a cursitd m.tlernd, Bucurc-sti, ld. Did. ti

. ,r,tria, ilr care rolul principal il arc - dupi autorlrl amintit lxrlnrrnenilrl .ic scris, suportul Ei subiectul. Astfel, se constatd ce, irl'fihca pixr1,ri, a stiiouhi cu pisu Si a celui cu cerneaiii, permite o n.fiorc mai cursive. deoarece conh"ibu;o la i eturarea tendin_ lill rtpiiului de a apdsa ti, ca atare, miEcArile devln mai suple. In ( o prive:te caictelc utilizate pentnr invelarea scrisului, A. Cas'$'r|| rccomand:r .a el,r si fie liniatc orizontal, vertical lnllIr ;i oblic. 0 irnumirli clistanid care si permild efectllal'ea optimi a buclcla l,r hi si faciliteze scrierea inalinate'. I'r ljnal. succesul in formarca deprindcrilor de scrir cstc inlll|,,rrlat ti de exercitiile prcg:titoare, cum sint cele de {olosire a r.'ird or- ' 1r., .: ,hi,lr 'Jldra mici. 'r .copul Je tr',i ,rui ' saLl rrr,rl{,mu1 .ruvintul .:lintr-osirgurA trisiture. Cu sigurarlF, contr,luL pemlancnt cxercitat de in\.eliior asiguri rculita scolard, in ral, si a scris-cititului in special. Lii,ri( Pr,rlc o parte, se formeazi caractcrislici generale Psihice de inl ,tincre a o cerei act;vitdti manuale, ca indeminarea. atenlia in irlnr|rrea obiectelor, r.alizarea corectd a miicirilor jmplicate in dl|tr)sorvire, imbrdcat. spelat, alimcntatie etc. Pe de al"i parte, se forlnfazd. in familie ii rc.ra1e,mici indrniniri lcgate d. tinere.l ! rn\td a (.re onu1u , efectuarea de desene, pictuii- O scrie de jocuri ,!r,manipul:fe. jocuri de constNclic, incastralie, decupai, legarca fI sfoar';, ]ipitl1l, confeclionarea de juc6]ii de hirtle etc., antrcr.r,zir miscdrile miirii in actiYiteli felurite, flexibiie, suplc $i cJi,,lr'nt('. Designr, dezvoltarea psihicd generau, {ormarea capaciteUlor il,,r fi atnt. de a persista in oricc activitate, pinl la finisarea ei, rt'lfitul de ordinc si de rationalizarc a migcaribr etc. au o mare lnrportanli ca str cturi psihice d iltrelinere a tuturor felurilor Ir. notir.iteti si - bineinteles - constituie structuri de garantie implicate jn formarea dep ndedlor ,r rctivitdlilor relativ comple-rre
' | ,,1)i 'r , p. o p . c 1 - . f F l - yp , n u \,,r l a tu r d D' ,fr a r 'Pa l i za

1. 1'IRStA OPTIMA DE TNVATABEA CITTT-SOBTSULTJT Sr) poate considera ca din punct de vedere psihic Fi fizic coPilul ,lr (l ani este apt pentru inveFrea citit-scrisului. Asuel, in plan L|,logic are loc o crestere a intregului organism 9i se evidenliazd lnrrcsul dc osiJicare la toate nivelurile de vi$td, a coloanei verl|l)lale. a toracelui si claviculelo. etc. Un rol important in activi' C aste i l l a, A ., op ci t, p 47,

2(:i

t *}*i::i'f [{E',.*iil-,l*il'$].+;.9+ft j:'sx il:H'*r#

mitin.l ,; mai buni adaptabilitate a accstoraau loc Cu cit chinestezia miinii este mai dezvoltati cu atit

l"ri,i*iq*if*fi:r:: d"#il*:sri

i'1:;.sJ"'i#'iii'": :::l:lllll,"xi"";llT,\x:::.""i:ili""#."fi
instaleaz:r atit dc lepede. planu le sale ,lciivltatea .l. sc.ierc e"t. subordonati iD toate

l*ffiffi,wf
:, GE\EZI GR]IFTSIIUI'IJI d

tll,,i.i,1ll *"*tll :l:l,.:*l':1, **,"**;i:xr,,'",1?iT':""'!li

li.; H,"iltrs'"l1xi'fi:i:i:ii1l:i"til$x:1i.''?e'"!!l'*u"*:; : T:;;;l :.:."ll.li:*rrml :'u;::tiln':'':1il*xl'ff 'tffi

i;tt*_;qr1qi.5i,""':U[ri::,r#rffirl*1]:r'*i! iri tr:tir',;,1 i:#riir iit"ir :*'",;[*l i:iilsi-*

+,.t",**'mirr:iinii' "li* ;"i;::*j1'*,'i.i,ii':ffi:,#l'=Ii3m';';; ?iilLrli'11'i;:li':?:; !:'i;ta ;:n*::

*ixltii::*m
citit-scris.

*ruNr'*
esc u, S .u fi i tr to r i '

*tltitil*,lwx"r"".".1:';.'-l*l*:""*lll.l''Lll"l'0ffi ern' sisune't-s'Iaf sunet-riters

ff$"'"[;':li

::::.',.i#,:"".?1:i'""P,*"1:m"::{i';iiiliflk;;"":'\:

*"r.r'""t:.rE"p*'rzup*${:i,n:ft l"},"r'"i#l
r A a:l r..

=i ivf.

;,i',]i"j,,,'','* j"+is**S*qSix*E***ljt"*"-:"-*l I',,: .t I r :;;;: "::l ;;l';'"i:i:l' "". [t!,tq.*r*l*

"".".i

ii

urr fo'd opereptir'

:i 1l scn'ibilizeaT' Di'ntrL ac-

-#*trff
scristlsi, Bucu.esti, Editura
'<, ,

l"ltl;

Lti'n' II;1.-,"iil'i'ili,i;"'"1'i;.0,' si ro'|u'|rr ''rnarPaai 'i

l.]tll;.

Bucuiesti Ediiu'a Linetiirico rJe interes.t ttttto'!'

28

.n rl ..;m b, , li, dJ . i r F tt..rn | .t, m , r r, t,, ; r..i rier,.p ar. L,e.Idrur; r 'i I,i r dlii m . nr r ' - . \\:n ,J tu Or,. ," o " " r.. r." , .i :rn_el i , . m p l e . ,1. . - nplp. om ulu : e y p ri m a r. re d :fe r-n 1 i a r, g." ar." , C t;O' ;t,, i ! on ,r.1 P o s i L i l ,l a ti J e d . .u m u n .c a r.. pfl . .nr, -tr,-di rl . rJ p ic to a rd l :,i.:.n' ,r, ; t i\ .I.m ilal p i n l :m p .i i a " ,,r' r.. _i i nrpl ^s. pjiu. r^c d .p .',d r a dp ^apa ,,l ;ri l p .i e x p e"ri p r,i a d e !;r.d,, i i ai \' ;dufui . \ - Ee .L Ur - $r r r l|' r . Dr^ z c n 1 ., D ri n p :c tn g r,rfi i Frd i t ,t. tri m^hr ,l (on-cD L u d, r ar I I . y pr i m ,ri i e s c -!i ,rtr.tu i d i n p l anrt i de,t,Fi . s , rj e ,r"J hic r oRlif i. 6 d e p a -.,r^ l i n i re tF p :c r;e -ati ej . Ll d_ dFvi no m. u c Jt,,t a 4 LJ , ndir i , l p , 1 r ,J .:n b o l i ? 1 rer , -rp,F\a D -r_ ' r 1u: , o n l i n L t L ,F :J e i 1 l a i b ,,L i i l p, ..rr. a u rl r^re g e . . rr r oc e. r r ; o o d rF c d r^ i .r' ri ^ rc ,i . .z o rdre d D o)i bi tj _ ra! ri n r r'p . , b. l" a. 1ilir e .r L H n -rd J ,,,f. j ,. r,.d " . q. rdr,\' n.en.; \n .rru r, ( , u, , r) ,,n r.L ,z r,i r. .,..,.t.c Dlasa d /i d ,L fi i ( !oprdl i ca c r olur ia ps ih i c a d o m rl r ..j e .,\o tl .r.d l ;l i i ;r;;i ; -F I rn i rrL d . i d e i d Fa l 'F z ddpt ar . l p ..n d i ,i i l ^ ,b,p.rrrea ,a .j " ,rp,, d p m..i i d:n_ tre melr1brji socielatii. Cdati cu dzvoltarra lorbirii articulate sc simte tot mai mlrtt i p\ oi o A;s r ' t 1r ' . ' f uf r n e , u m p l c y p J o tra n s p l ri F re .r otan-, crrfi .. . dr . .ci l j a t d . . r pr indr ' ,,,L re a q d o o p a ri F d i d i i to r, p" .t. pai tc, tar p P d p Jl ta pr r l, . p. rmi ta c rp F r ,r,ti i l . " ri j ro.re "; . \ s l1cl , , a pjr uL . c r i, r e d d l i a b e t, .. .i a r (l .r,ra u n ,o-pl i " al prucr.de.carit6ri Si eforturi suslinutc. Saliut a fost, mai ates, dc-ordin Scrisul reFezinti o actilitate comptexd.le comlrnicare cc consti in tr3nspunrea gr:aficA a struct rii fonetice a vorbirti si mar_ clreazi stadiul.desfaf r;di gindirii, a evotutiei psihice, in ienerat, in , -r' o r gdni. ar pa m cn ra td .i f^ rm a rc a -rra i e ei rl or ;,,r" t" ..rutui r nil] T t_ \t dlr nem t lo,j t In ta p l , s .mF U l c r3 fi . r, prFl r rra, i n ( D r; ,rl g rrr. c . et pm F nt u t s n n n r ,l \o rb i ri i , \o ro i r,a arr' ,.rl atd. i a. continutul activitdlii mentale dobindste valoare numai in raDort de s e mn i fi c ar ir . . o pf e /i rra mc s a j u l L l p i d , i Spm.tr.l F:r" ,i . nu D r e/ rti i n . : nc n ar , . . m i ra \c m n ;fi c a rj e . i n r.h i m b,,nr,:,mucaza L1n elemcnt sonor al limbii fonemul'. Recunoattcr.a semnelor ! r ai', F .i de \F ., J r:r, i . re t.:e r" a cn,:1 , , .1,; , ,y - r i^r F d " r ' prP/r' l a s . r ddr " a. . e re " l i l .d ,,e p ri r c i ri p F . E :re d,ri ( , rrasezi -; n r . rFra dam ar ir , p i n rra .c ri c r^ .\,.ac,d .. pel | { ru " i ,.:r' re 'r. r a|T u i (a r' pr or . \ r l i' ,i ru c ti v e l p s ^ i .\a l i r ru n , omrr, fr s.r:(.raa nu se poatc insuii h af:ra citirji si acesta este n fapi de ne_ contestal Mctodele carc preconizau invitarea s.Iicrii inaintea
r Rosettl, Al., !1 x r o. t - ! c er . I n J r neiic , i, Bu. lr e s t i ,

cum este notatd metoda Freinci - exaccrbau activitatea ,.;" ,' trorna 'rrrr"g rlu' pfn'e" dc ''riFrp p' abililater "iiriri. , lit.relor 'i ' l-:ar , u\ irt'lor i r -paliu' ,1,. ,,.p;Frp Lr-' pur '1 i",r'r"r,o ci o torm; d. .irirP L.rn.,oni ^nL 'r.,,iu . ir,r.rru. reLiiicr core'L:iLrd:n..'" lor "'rsF. D1r I rire'l -e poalL j"",'fo',* rr'r 'r"r'ii \pr ' dl 'ri rii h'r I\4dnn [l- r^' rir ,.."iinc.t, ,t,...d , . r' rm;ncl.? - r:{'l fr.pL- :L:tu] ", lorrrp vrr'rarP s.i- \',l J r i"pl'rl .J drli,ulJred d nrr' Der'opFred ., ti.,:et. r , \1,. :^r'nu'; .i ,F rorliz.d i mai u .r :i m"i - a'ril daca la" 8'af'(d Ci d i r''1i 's' f.,,' o- mi'^r'L . r rFp-F/pnLdred inlr. linbi straini, iar apoi lr:ci 1a insutirca scrlsulrL ll,sli ,llfi(:ultitil-" s.ac1 simi,itor, iar lormarea deprindcrilor grafic:r se ',,.||ljzcaziintf tLn timp mai scd.t. iii" p,*.t dc l'ederu psihologic, scrierca fonetice are o evohtie pozitiv de ,,',um:rnitoa.e cunoa:tcrii umane, fiiDd infllrcnlati .l .i,, d r;.oJl P:, m llo. do rcali,'rr' 'i lrnpursar' ,'r1.,:rd 5: onbi ,-1Jr'i ' ' 'e rcrli/eal; i: tr' d:ler^ nu , eo Po . tirjlil, ...; ldt'i, '\primdf i "i o l-i\uie I ' 't' llrs' l'r' t rra'.'r r .perali lor m.n Jlc. SPre c"s'l'ih d l,rli..rrl, i . :rrc o dsfigurare mai rigu,,l,la1tc f.rn. -t.'"1;r'zar, d3 aomunicare,scrisLtl r,sa care obfiga nu numai pfocesele intelectulul la organizarc ii l3r impune 'i le\i'ale \j grdmali'irlF "p-or'tF' ,, "iiecnte "* ',. l)" i.-mpn..,, s ri.re" p n^ ma' \ine ir c\'d"r!5. d^_ r aila lorme individLrlui Pensi;;t;ii, particulariielilc de pcrsonalitate ale "1,' id lom mai reveni asrrpra acestui aspcct, sii menlionim ci rnr . rr,rnoind;c , form,, ]rlbs-r.a i, \p lirl Srdfi" lr;rim'd "i- rdFlor:l :i n nlinLl LoaLP dju-gi o la I r'rrilc oi r-rrL 'rc-rdf"mF'i . tni,nt^rF r","r'rr'r"_.r,o. L"r"d erJi sdrr Icle ':r'ia rr dparllrp .,.i.rr .: r.i r rirFl ,lui ,i^ . ll.rr. .i .le roltarP o\'hi'a a rr;' I r 'l r l a I inrrtr:l.f Lel , i r . , , L d r 'i . P - i 'a r e "\r l 'l l ^ r 1 .r Pr a 0 r ' se .orstitui ca un domeniu tot mai tl-.; e'annogia ;:;;;;-P. , '.,... ir r. ' | 'r ' a'. un6 prarI ' n '||rlr'. r. ITApELE lNvATArarr cratr-scnlsulur 'l i ltlrii "o r ,': ' Pr dr " m : nt ala {'r r ir alent ; 'u cer ' ,' .i tri , ' pi tut r' Lui c ' a aiba o ld ac'"t n'vcl pPr 'cpr r a l P ' i Ici dni Sc dpr e'ia/ i r..l ;f \.r Ja " oc linid or ganizdr ii i g:n.l red ( 1 pat ; I or ld ne- sar l ." " " . ;, ;" ' .1' ' . .1 nr" l i l ' ri i , i a.,r ra. Do\ ir r il, t r dnspr r r er aa gr dl r ; a cur eLelor l, Fl. gr r , J sim bolisr : 'ii lit er elor I e dF l i , \.-L re r drri ( Lrl al S i r M {r n i . s s o . i , N L . D ..r .o p e fi r e o .o Pi h tu i Bu cu fe si i Ed i tu a Did' Ni,i r 'i . 'L i ,crc.L; or:lof l cr a ^a p 'n l r 'r i r \;r 1 r e d ci L i t-

30

alu parie-, se poate creea o motivatie corespunzitoarc pentru sustioerea efortului volitional (prezeni) intr-o asemenet activitate complexi si sc con5tientizcazAmomentctc jmpticate in fiecare etapd spccjfice insusirii citit-scrisului. In procesul instructiv-edrLcati\:, invetarea citit-scrisului are loc in foDctie de serie de factori ce lin atit cle particutaritaJitc su_ -o Liprriv'. \pFifice elp\uh r. .it ji de celp ob,rrire," prives, mp_ todolugia Dredarii .LrDo.r:nrelor .dlitArilF d^ pcdal.opale inva\i :i1.ru1.rr. RFrpriirlu-s. la parii(r tdrilArito psini,o ,upilLrJu', | . \, h,oo | .LrbJ.njdl4.in prim, I riid, fF, o-n. r, I "1" nedrenLi. (te care ingreuneaza invitarea cjtit-scrisulrri si care sc poate ma;ifesta in doui fclr.rri : este vorba de copji nearcnli, a;tivi, agitati rDotcr, ceea cc duce Ia manifcstiri de instabilitare si distmge"c. si cop;i_neatenlj, pasivi ce sint llnitti1i, da" se giniesc mai tot timpul la altceva. Si intr-un caz si in al'tu1 pcrmaientizarea aces_ 1or (it'ratii . ' cornib':e ld orgdi izar.a pro;F\etnr ,oEririvp _i td ocTvollarF moli\dlie DF tr.r f.rmared abililalit^" , ,.-"ara .itil_ s(]isului. Cauzelc unor asemenea manifstiri treb ie ci tate in, tr-uD mediu educati\. farnilial Deadecvat sau in un.le er.acerbiri .l-D-tjp temperamenial (mai ales mlernrii ercesi\'i). Tn dnaLiz. ir"r,rrii .i .tel\,,trari: aoitiri(ii Jp r ,': .i scrip sp , .li'tine trei frlDF md imDortdnr.: p""ob,."cl.rr,. nt'.."doto \i p'stLtb,,."dnrJ. errpa pr"abac"dat se dFz\ohd , do.,.iratedcopj_ In o lui ,i .lp a di..rjmina .i .omb'nd rr.itar'lF ro,.Ft.,.. ,'e a forma parlr 'i ;nljegi.,Fed.o hc:liLpazi ;nsu.jred "mool .r:,,i c:rit_s,ri_ .qi.i srnr ..tici.arF tre,renr upFraliita J- a'laliz; i sinr.Tri "ul,,i. ae!,r". copitrt FstF pu5 in .iLua(ia dp a de,parrj.,\inlelo ia silab. .i sLrh-re.;ar pc dc alr; parF.a ajunga, prir. .rnirea si)ar)cr.- .r a ...r-..ctor. ra .u1jnrc. La d.casla conrribJip "i faDtul ,i m L(l s.olar rcallzpazari liecarc ,uvint ar. ,, anumit6 semnificatie si desemneazi obiectc ;i fenomene. Dtapa a dona, abeceilarat,s. caracterizeazd prin aceea ca scoiarul posed6, in planul ideatiei, capacitatea do a stabili raport ri r'nire gr:ifeme Si foneme. Dezvoltarca inlelegerii sensullri cuvjntelor Si a coniextullri poate, pe de o parte, usura prccesrt ciiirii, inirucit percepe mai ugor literele ce compln cllvintul si cuvintele ce ,omour, prupuziria,iar pp de alia partc o ascmencdsilualie poatc ingrerna citirea, atunci cind copilul are tendinta de a glici ce urmeazi si nu deplne elortul necesar pentru a citi fie.are unitate m parte.
19chio pu , 1967,D. 2 18 . U., Psit r ologid . opi?! t at , Bnc lr es ii, E d i i u r e D i d .

lD etapa po.too ar|d, ,opil rl puseddrni''ani'fi 1- rerloa:P ne" uno. deprin(.\3rc si p;ate rcaliza cir't-scri.ul pe ba/d exisl.en{ei ce s; pFrfc,tio-pa./d .onlinur. Dilicultalile in discr:minarca dcri co-putt cuviniul pentru redarea in scris 9i cele leflrrlcmcior "e lintc de unilicarea fonemelor pentru citit se rcduc tot mai mult in l(r.aste Perioadi. /\tit cjtitut cit Fi scrisul au la bazd caracterul intenlional. Prol|csele. in fornarba cteprinderilor, sint legate insi Fi de exercitii' iir' caracteristicile acestora. Constientizarea Jiccdrui momnt al citlt-sLri.rir,' d^rcrmind u ;nlFlegeramai protdnda r semnifical.iei rl|vinl.'lu "i a unilatil, r .af. il ,umpun. Formdr'" eb l l;'ilor doDin.l si cle integritatea analizatorilor. DacA pentru citit analizatoirrl aurlitiv si vizual joaci un roi insemnat, pentru scris, ia cei (loi analizatori menlion;ti se aalaugd $i interactiunea 1or cu anali,/olorul chinestezic. O mentiune spcciale trebdie Jicuti pentru auzul t{)nematic, carc se poate dezvolta pri[ exerciliu, dar pentru care ('(krcalia, chiar cea Scolari, Jace inci dcstul de pulin.
.. LI.]CTURA DIPA _ ETAPA I'REMERGATO'TTE T}L{CINI CITrT-SCAISULIT': IN\TATARTI

Lecfura dupi imagini este importanti in comunicara pcr'ccPtivvorbala, doarcc coirstiiuie o componenti a actulLli de culturalizare d copiilor l ' a r reeaz.i LrFmise fa'nrdoil- r)"nrrLr 'n'. 'ired ciriL\(ri.ulLi .i, ca Lrmarct consritLlieo elapA .e .e mpune a I' Dilrcursi dc cAtre copilul prcscolar. La aceasti virstd, unii autori I('losescsi citir-.a de filme ce prezinti scurte istorioare, ca metoda {rirlitico-vizuald pentr invSlare 1. Lltr-un studir cfectuat asupra limbajulrri copilului de vi$te pre$col)rlncip.Llelor calacteristici ale i, jmagini am surprirs o seric dc aspcte cu lnfti. iD lectura dupa Inrplicatji dircctc in insugirea citit-scrisului z. Ccrcetarea s-a desfdEurat intr-o g.idinila de copii cl1 orai sdptimiDal qi intr-una cu orar redlls $i a constat din prezentarea unor lmlqinj cr ajutonll cirora se puteau alcatui povestiri, de pildd
t Mialaref. C ., Etu l e .l e l a ftco n sti tl ti i o n G., si Maloudoin, .t 1ln racit che7, |'enJant d paftit d'un lirm iire, in .,Enfancc", nr. 2. 1962_ * Esle rorba de analiza cafacledsiicilcf lorbirii .opilului din mediul lrban. .u limba haimE romani. j \rerzr. E , L e c t u r a d L p d i m a g i n i l d c.p i fu I p fe r .o l o r , i n R cv, d e pcrlasogic. n.. 1?/1968.

iocul de-a porestca. Experimentul s-a desfiiiurat in doud Yariante. Ln cu$L1l primei varianic, s-a prezentat subieclilx, pc r.ifld, un grup de trei, apoi patru, ulterior clnci imagini, Eubiectul a.!.ind sarcjna de a Je aranja in ordinea impusd de aceritea.Ulterior, et treboia s, povesteascd,sA creeze o povestirc din imaginile respcctive. ln cadrul variaDtei a dolra, acclea$i imagini erau araDjate corcct, iar coptii aveau sarcina se povesteascd.Varianla a cioua s-a desfisurat .u aceia'' subic.li, dupi tr^i zilc d" la prima ,n..r,r,r.. pr:n.rrmare, este vorha dc rri po\.\Liri in varid,.ra prima si de tor dt;tcJ In varianh a dou:r Ca atare, o prima prcbleme inclrlsd in cercctarc se ref(,ra la sonde.ea caracteristicilor priviDd ordinea aranjrrii imaginilor in cazLLI ,rnor situs!;i gradato ca dificullare tJ, .t, J lmaginir.-ln J doud vd_ rirnr;, ordinea ers ddr; de expcrimcntator. Sr,.ina rumuna, in .rmbelcvarianio, .onsta in organizarca poresiirii pc margineI punc_ lelnr de rcpPr creatc de seriile de imagini. Acst mod u" soli.itarc x caprcitAtilor verbale se utilizeazA astezi in vederea deDistlrji Do_ \iLilitllilnr pr,,itscrivF verbalc, fio \ub forma soliciterilnf (lo d c;ca ,y1l"xt ri interprntativ unei ilustratii. fie sub f,.rm" or.ani"pi. 7an. .Dropfl -zice a povesfirii din imagiri De,i. noi am (nmbin"t cL.l. doul morlalilati d Lrrilizan-, imaSi'riLr.rt'rra indoialr, po\!s_ a tirile copiilor crtprind numeroasr asFcte extraverbaie (percplia, observatia, gindirea, imaginalia, chiar ii deblocAri afective). Ne tom referi, insE, numai ta aspectele r.erbato (vocabular si pdrti de cuvint) pe care le-am relevat_ S-a lucrat cu un lot de 51 cte coDii. roprFTentlrd rirc I7 copii din fiecarc grupa din gradinita. .ln cadrd experimcntelor, se nota timpul nec\esararanjdrii jmaginilor, timpul de povestire il tot ceea c verbaliza copilul'cu ocaaia c,)ntactului cu imaginile date in experirnent. Notati; timpului arn considerat-o necesarr, deoarec ne-a permis o sondare a \.itezei rolative de structurare a contextului verbal in situatiile considerate la copiii din cele trei grupe pregcolare. Dintre cei 17 copii din grupa mica (in cadrul povestirii din trei imagini), nici Lrnul nu a putut sesiza ordinea logich a succesiunii imaginilor- Aranjarea imaginilor s-a ftrcut la intimplare, in general copiii (nu se gindeau) nu aveau in vedere ansamblul Dovestirii. ci pri\cau, c.r r.uriozitato. imaginil" ir -nod \eparal. Timpul cle aranJare a imaginilor, foarte scurt, atit ca timp gloLral, cit ii ca timp speciJic pentru fiecare aranjarc, a pus in evidentd lipsa de atparie ii de preocupareporrru aceasra. Tjmpul necesarpove.ririi (tdl.elul. nr. l) qi povestirea copiilor din aceasti gruptr reftccta incapacitatea de a lega logic-verbal imaginile. 3{

Tinlll la lovcsrire. il!p, ioaginile aranlate @ ci?rnncntator

nu."". gAsesc illr. L," :3.". exterioare in iEaginile date tn eiperimen! con_ jl:j" Si, de cetemai multe ori, fera nici o legd_ rura cu i"1,"] ^:l rmagjrule date, manifesrindu_se astfel prezenta functiilor proiective- personalitSlii,exprimate hao6c ale Si si-pfiiicut. in o"rt'strrea dupi4 imaginile aranjate de experimentatoi se observi o rmuundtalrrea cdlitAlii povesdrilor coplilor $i o largire a conli_ nuturul .d:_tapte cu clcmen[e noi. ceea ce arat ci Iectura un;r pr)vest|rr rmagini estede fapt active la aceastA din virstd. Diterenta flc trmp Intre povestirile dupd imaginile aranjate de experlhenE_ ror esle evidertd,-rn sensul ce in prifta varianta timpul este maj marc, dclr povestireaeste mai arida Si mai scurtd. . l'Elrul ca atare ne face sa ne gindim la oportunitateaactivitriti_ lor libere.ca modalitali de educafe a planului intelectual.Oricum, ,l semniticalii se pare ca btocheazE,I; l,l:::.itlc..u -ambigue nrca$ra\trsta, posibilitatea de a strucfura un sens al povesdrii, (,i'piilor li..s-au prezentat,spre lecture, imaginile povesfirli . ,Cei 35

.I'oveslirile copiilor din grupa mica sint un fel de lectJre a con_ separat al imaginilor i ei nu reuqesc sd inchege o povesle. lllu-tllluj ue aluet, lipsa de ordine logicd a aranjdrli imaginilor li_a inReuiat tr mar mult sarcina. In relaterjle copiilor djn glupa mica eaista

ieiilci Lcnu!a Ci (poleltirea ;1,ntru ilustfnre, red;m po\:estirc?r ''r1! il- rr, jale J.,ol ;:) r.' Jrr'L m ; ',tr '
1. \ia.i piii!a,i.. An !az!t ci]jehl. Mai vid o pisicuJi :. Pisl.a. virl pisictrlcle. NIri r:id pisi.ulc. Ai.i red toi !isi.ut. 3. \fai rid pisi.tr1c \red pisi.ulc si in.A una... riLd pisic!;.. l'o\'estirelt a.rcl,ria;i .opil, clrpii lmashik' aranjai.r d. e\perF

tt'r1en I I isicutele se uitau la .loricel .are efa cenuriu Fi Dc urmi lori"nri c'au uliireie $i pe urmi lia neasra si Si ,i s. ;ita la lisi.trlc 'cnutie cu ,r'rclrLl t a b!3at irLtr o cutie si D. ufDA dc i pisi'arlc s a! l)irrt , , trLL in cuin: si lna de aLia isi birsa calr(]. $j pe rinri ]ri;icnlclc ciin i r i r a i a r u i e s i i l o a t e r l be

j, apl vi.l liri !r balauf\,:irt... .nr. a sifi.. pitillia 1. vid pisi.uli. i. di cu se joaci. \:d(i pisictle. \ritl pisic(1a .4. ! Vid pisicut. .r.. pisjca asr,a rri.i. \lri 1,eC ii .1oni Pisn'i sr rnra. (!.a14 cu i l . \ ' 4 .1 d. ui Diri.i .a rc s . am ini. \ ' id pis i. uli c t r p: si l i a f l . n ini). \' Iri lid ii o !isi., i c af e. ia p. pis ic i s i s t ! . . i D. lisica sta. pnne { r r - Dil a. ! li \ hi r ii. L r ) D i s l . r r i i i . a f e s l r i rt ai i:d. |iil.rJA.a re L . r grup:r n ijlo.ie , so bjoc iii m anif c s Lr nele pr e o . i p i : t r i i f lcgi-

tor:i . ar,rnjarer logidr a imatinilor, iar rlnli dintrc ei rcu)esc sa g:'iseas.:l f(irma corcspunzitoarc. Copiii .lin grupa mijl(xie in.cgistreaT:Lprogrcsc irsemnat(, in rc(lar.a povcstirii, j:r citirea imagi nitor seiraratecstc intocuiti .u o rdatr.c (r arc legitori logice, coniinLrilateinirc imaginile daric. Clr:ntcrul logic ti calitat.a p.'\'cstirji duDil imagjrilc ararjar,ede exporimcnt.rtorsint prezerllem polcstjrca .r'alirnt:r .1(' c.irilLn Valerin <rontiILLare. iin P. IIai inl.ii, povcslea dupi imaginile ararjate de copil.
t . T f .: pisi. l a | iz!'. u n tr es r c . ar e ! s . os { ni) r l din api l 'f o a l e t i 'i p i s i c i l e . L u.aLr!.:n ,Dii :i r! i.ii i dln lpi s i pr u. na bal- - \ . l i t a u u n . l a o l t a . : T . ,ii. t f (i rlsi.i rLr lizu t o bf oas c i jn la! : i: ii au l r t r i s i s u t a e : i n b u drn. a)i s-a! Iufd iifit de. eDuie s i ef au ! c ef e d. l o t l f . a 1 e . . c i ! i 3 i .;1. ie lrlrau la br@sci!. Pe 3.'r'oate irci pisi.ile vo. s.i se bege in .utie ti pisicutr .tr s-a Lilsli i+rtr Lisal .3DLil &.1o. Ai.i pisicu-rele al.a s. Lriiau rrmir do!l Di(i.u1r' q.rkre]r r l f ugea s i pis ic Lit c le r oiit u si l t s E r i u r i i . f i c c L l a !.ri. . l ii.i.i c Le e: r peljm e r l a t r , r :

{'ir qi in c:rzul coirillor din grLrpa mici, la Preicolarii mijlocii 1l r,t,rrl .1. aranj are estc mai scur t ca cel al polest ir ilof iat t im pr il ca in 1,,' ,,' tl .l tor, (l i n cndrol \ariar ) t t 'i int ii, est . m ai indclungat i ,ri rfh a cl oua, dal ori l a l a pt r llui cA, jn lar iant a a clolr a, im aginile' l l rrl araD j ate d. cxperi ment at or in slr ccesir nea logidt f acilit 'az: i , rl r( rr lor !i inch.garea povcsijrii de c:ttrc copiil'f,)itrcscle rcalit.,tc de copiii din grupa marc sint superioare alit i ,r (ti a cc pfi vei l c rdarea povest ir ii, cit $i jn ar an. lar ea logicl a cilr t iial"iv in dezrr,r| i ri l or. A (i easti l c\,i ci .nliazi salt l. alit at i\ . f i 1,,l r,rroa psi hj c;]. l'r1 /frl'rir si .lin gmpa m:ire povestirea rcaii2atii .l|' ili!3 (r' ri ,yl l L. F., dLl pA j mag bit e ar anjat e de ea: | (i l 1ri D i sni A l osi odai i t r ei pisoi . ar c s- au dt r s la l! . Si pisoii lceia r \rizul, un pcite si s-au repe2it si-l ia Si Desicle a plc.al. Pis.ii au si.it la altul lr' irfri .ii a sifil apa in sus ii !u iesil uzi l.oarci. sc uil! br ' r i nul s| a .u hba l a su . i.
hti pisi r! i,.\Lir.ra s. nunr.ite ci if.i pisoi. ,1 Io6', .{lalii .a ni.ioial,i , Lrf au plecni ]a pbnDar., Un pisoi a lizut o broas.ri. Broac.a s-a uitat r ', , t ! , i a r ; i / u i p i s o i i s i a l n !i i ta f., Si n n D i so i su tca p e b u tu r u e i si i r[r!.! 'sl-n lorit 1a labi ii ! miorliii taf. ii ir a intilni: broa{o ti un t , r ; ) l a i . l i n q ) a b a . 5 i L n d r su L t p e o :sa si v- .m sp u s p o te ste a a i a . I i\ l,r\l .rLrie ca niciodati, ci d. n ar li nr s.ar )ov.sti tf.i tisoi si pin')i rnr ziril dn !oarc... l,is!!i au lugit du1)i ioareN si I prinCd. $orre, I ,r lr.jit rib ti s a biq:'t in cdzrn. Pjsoii dupi cI ii lis.ii s at scos cci l" ,,olo ii o pisiculii s-a uiiai dup:i 5oar..c ii Du I a zlfit. Pe uri LI )in)i an pl-".at si ioar..cle 1or a fueli si . l:lcut o.hii nari. qi n-atn , r r r' o { :ir ,,:a spus Dorcsi4a qsa.

l)1, )ri jmaeinile aranjate de experirncntalor :

Poreslirea ciL tpri ina gi nilc ar anjat c L f o alc l-i.i Diii:n !.1. sc u iiau h ua per t is or : ii ! . r D:r i a L r . i i , u ! i r a D i . Si Fe urni pi5i(:Lriel-A {ind s au scos .!rg.a aPa d. pc clr. ioar-- lisiculel-" ti b.o3s.a 2. Pi.jculcl. ioa'.. sc !iia! Ir blcaeril. ti !e ufdi a r rf ! 1 se s. ta se nr b ! . lad, Si at . , r . ar . au ies jt r l e g : . s i e t f e i : r e r e I l r nna {r.r 3 i.sit. ca sc numcite .ei trei p soi, A Ios1 odati ca niciodati trei t ru dls la ur la. si au zarit un pe,ste $i a sirit toti dupA eL \ros rpoi diD apt ii .urgea apa de !E ci. $i m-ad srit pe o ia ,r , ' ,.r s. numesie .ei tiei pisoi, A fost o.lati ca nicioCali rrei ' alr ln.eput si :LLrpL..at la plinbarc. Si au zirit o broasce 'si

36

er negru. Si bfoas.a cind a l,tdui pe lins, el .lcrsc bfoasca. 9i lnd si au plecai I a lovit. Apoi a fugii rnri departe 5l s-au asezat .ite uul 3. Povesta ms se numnle cei trei pisoi. O lost odaLd .a ni.iodail! cA de r ai Ii nu s a. povsti, trei pisoi carc au pldot la plnnbae si au drit m 5ori.el 9j au inceput sli fugii dupi c], $i ,soficeLur ea blgat in cazan, ti rau begat dupi el. qi s au scos Si nu I au Dui ziril, ii au phat. $i m s mt pe o ia 9i v-am sps po1'$tca ala,

nu mare, copiii dovedcsc numai o capacilatc La virsi,apreFcolard prezentate intr-o porc\LireconcratS a" n'int"g.u imaein:1" "nJ"ira Lr' s,mi Jl compo, / : l'Fi nar dlive' .i '''
. dupa i m" C i nit ; ar ar jot e dc copil lir r 'l pot csiir ii . Pst e r..{onsr' LLri r, In maj ori l ai ea cazur ilor ' ca 9i at Jn( . clno . lm aglnlr e hi ,rt ardni aLe da FrpP r' me nt alor ' A'edst a dFr uli 'apa'r r ar eJ 'o' l ,ri ^-i ,;:-"

Copiii de virsti preicolari marc confirmn linia progresuiui, atit in ccea cc privegte preocuparea pcntru ararljarea imaginitor in c,rdinc logicd, cit si pcntru a crca cadrul povesiirii in algoritmui tipic de poveste. A fost odate... Posibiltijile dc redare, intr o forma avansatA, a povestirii sint mlr]t imbogdlite, conteJitr-1iepic al po\.estirii incepc se aib! cursilitatc. Preocuparca pentrr a gnsi motivatii ale episoadelor descrlse creEte. Comparind relatdrile prctcolarilor mari cu relatiriie copiilor de viNta prc.jcolare micd, din pllnctul de \'dere al slructurii logicc, constatdm, in primul rind, cd propoziliile enuntatc dc uiijmii se limiteazi, aproapc exclusir, la denumirea elcmentelor din povestire. Rellectind o inlelegere in.omplcti a tuturor elemenlelor dinamice, copiluj pre;colar mic sesjzeazdin mici misurd caracterui dinamic aI legiturii logjcc dintre imagini. Faptul ,.ste cu atit mai evident cu cit comparlm rcznltatele celor doue lariante experimentale, In cadrul povestirii, dupi;maginilc aranjate de copii, Iipsegte, de reguli, legetura logicli dintre momentcle ilustrate si legdtura crL'7rle di l-o d.ri ,:lp Lrnci jmJSini :i c"lF djn ;mag:ned pre.e. dFrra. In vrriar la a dora, pore.lir^a dupd imag nil^ ard.jlrn dc experlmentator, apar uncle legeturi cauzale, dar, tot intr-o forme incompletd, reflectind gradul relativ scizut al intelegerii copihlui la aceasti virctd. Un progres eyident se realizeazA incepind cu copiii de virstA pregcolara mijlocie, cind naratiunea devine mai complexe Fi mai nuanFta. Copiii dovedsc inteiegarea mecanismuhd cauzal care std Ia baza naratiunii, in acest experiment, si desprind firul togic al povestirii. Toiu9i, g"adul desprinderii de imagini este incd destul dc redus, caracterul enuntiativ al propoziliilor lorrnulate de ei Jiind loarte evident. Este vorba, de Japt, de o descriere a continutului imaginilor, descdere in care apar unele elemente de acliune, de naratiune.

co , ."",o unitarea losi-a dir rre clPmerl'ele iiiii. r,.,1' "r.':prezentatc disparat -u.i i.' lc-ir fost CoDilrl _ ' olar mare i .'earca s; (miL; 'i Jtele judFceli dF ora vi,l i'rF r .ar urr cu .(ii riitP pe 'df, le e'' tu(azd pcrso-a'ele in ,,i.1 1,.\.,tir,i" ..1'i1ind 'i o cJrd.LPrnlogie imatini q'F:'lJ ir' '.'mnd n F^r' eperea mJSinii sc n.ar' a de "Fmniii'a ii' 'Ji,aii (l,nlinut de vjalb, fapt carc permite si se organizeze o logici a ac{iuDi;, imaginea respectivrl r'eprezentind un moment al acliunii. Ar:easL:]viisiA punt in evidenld faptul cd perceplia se subordorr,rz:i actului da gindire pc care tot ea il stimuleaze. In dinamica ir(r'stl1i proces, vorbirea are un rol esential. Prin 'urmarc, se imtnrrrc,) coiclozie ce meritd toati atenlia in procesrllde educare a alcatorie a ,,,tri1riui pre:colai mare: esle posibil ca irltersectarea sA s(nnificrliilor cLr crre se ir.carc.i{ic.a.e imagine.lin po1:estjre prna irt eri.lenla modul in.arc sc constjiriie l.eflelc lerbalc 1-r .tri'stc vjrste. a)r, aceslca aper jr .1)nle:{i sr} (l.uii 3sp.i:te: uniit ,ir rnultilateral:1 complehre a reprezefiirjlor prin iicArcarea lor r ll semnifjcalii ce permit sl se organizeze o leg;hrri fluenti intre ti)rte datele mai jniportante ale fiec6rei imagjni, ir frrnctie de suita irnaEinilor, iar al cloilca, ca o cre$tere a complexitltii sistemului rL'redare, arlici a sistemului de simbolr'lri rerbale cu care se oper(,nze per:rll rcdaxea spalio-temporald a cclor exprimate in suita ,lc imagini. Datc fiind toate acostea,ni s-a pirut important sd iacem o analili' mai delaljati a caracteristicilor simbolisticij verbaie prin analizl structurii gramaticale a vorbjrii copiilor clprin$i ln cercetarea (lc faE. ln aceasii ordine de idei, p mut fenomen cc ne at'age atenlia r1)rsti in IaDtul ci apare o cre:iterc sensibild a numdrului de cuvinlc o dati cu cresterea virstei (tabelul nr. 2). r\sp.ct te rclevate in ta.blul de mai jos, cit li cele aritate Pini r, rm, purl in evidcnti citeva caracteristici mai importante : i. in varianta intii. cit si in a doua se observd o creltere a ntl_ rr.rfulrri de cuvinte in functie de creqterea numdrului imaginilor (t'in t.eaerea de la trei la patru si apoi la cinci imag;ni)' cit li in firn(lic de cresterea, in virsta, a copiilor, la toate c'elc trei grupe. 3$

38

ctr/inrclor lo1o3it. dc -\-r. ..pii in p)Tiistir.d nup:r i.rltiniie a.anjat. d. ei

\r. cnTintelor lolosite de c.tii jr pr/estirca dupi nnd snrile ararjatc dc crp.ri]ro1a]

!.
: r::tre:

lrtrrcptiei, subordonate feluriteio. tipuri de $lecture( proprii co trllariei timpurii realfabctizate. T.ebuie sLlbliniat ce lectura dupi imagini este complcmeniari ll premcrgitoare invitdrii cititului. Ea faciliteazd, in bunn mlsuri, InvAlaxea cilitului si contribuie la insugirea mai rapidi a acestd t)n)r'.s, cl\ea cc re face si acceutuam importanla ei majori penirlr

l '', 'j

2 5i-l

5. SCRIS it

I\TEIICT

62r'28

2. Ficind o comparatie illtre porestirile dupi jmaginilc aranjate de copil (prima variantE) si porestil.ile dupi imaginilc aranjate de experlmentator (varianta a do a), s-. observi o crettcre nu numai a canfiii!ii clLvirtclo., dar ti a calititii povestirilor dir larjanta a doua a eriperimcntului nostru. 3. Timpul de povesrire nu eslc direct proportional cu cle:tere3 numerului de cu\,inte, in larianla a doua timpui fiind m:Li mic ca in prima. frccasie siluatie sc cxpiic.:r prirl ace.'a ci polestirea copiilof mici este redusi, in cele mai multe cazLfi, la numlrea elem"ntelor care apar in imagine, in timp ce pre$colarii rnari rcus.rsc sd incllrda fiecare clemerlt iDh-o acijune, si-i dca cursivitate si semDilicatic, si aduci sitLralii 5i lapte noi, mcnite s:i inlregeascd naraliunea. in felul acesla, pirlilo de cuviDt se divc.sific:l, iar formcle lor gramaticale se imbogilescSe rmarci, deci, o crettere a calitelii 9i cantiteqii povestidlor in 1'arianta expcrimentului in carc autorul aranjeaze imaghile in orCi-e logi.a. tal:L ^c rre impli atii p. lrnpeJasogi. n .rocpcLl 'iF ., pr' ,olrr:lnr. Tn \drid ta . doud \- mlr. rp ofi i^nla ' dr.'r'. dczvoltirii limbajului Ei sc asigua ,n mod corect de pregi6.e a prescolarului prirl stimularea procesuhri cognitiv. Toate acestea relevd progresele mari in lorbirea copitlor prcscoran, odati cu crc$terea virstei, ca urmar a acirizitiilor efectuate pdn activitatea spontani ocupalionale, dar, mai ales, progresele suNenite in structurarea vorbirii ca lecl'urd dupe imagini, in cazul in carc imaginiie inseSi permit acest fapt. Dupd cum sc ltie, litcratura pentru copii incepe cu lectura dupa imagini. Concluzia acesti cercetari prezintd interes pentru planul culturalizerii Si fam;Uarizdrii copiilor cn ceea ce este ilustrat Fi servegtc 48

l)inbc nratc formele limbajului, sfrjsul preslrpune cea mai riguorgrnirjare mentali ::i reglare constienta a acielor motdco',,irs:t , I rin( zestcz i{io-vizual-auditi\.e, impLicind efortul l.oluntar in rapod , Lr gra.lrri de formarc a stereoiiplrril()I dinamict si cu conlinutul r ,;rli! ce se .ei: iranspus iD nris. Dificultiiile majoru alc scrisului r|| lin alir d:r elecularea fizici a grafemelor, cici aa:stea se depdin linii gererale dupi citcva luni de ercrcilii hlcnse, ci dc for',,sc t|rrlarea ci)nccptuald si strlr(iiurarea menlali a materialului- Pe de ,rlltl parte, o serie de dificlrltdti se datoresc li faptului cd Iimbajul {l ris este impersonal, mijlocit. iar ca.actcrld relati! abstraot prorl||rf djficultiti ale lranspozitiei grafice. Da.ri avem in \edore ce rll)oririle scrisrilui inf luenleazi nemijlocit mecanismele idcatiei, llf (lcr!'g1ilrilc din planul mental sc reflecti nu numai ln continlr {rrl (clor scdse, dar ti in cxecutarea gratici a simbo}isticii rL'specll!f, inlelogcm corelatia dialectice nltre e\.olulia intelectllllLi;i a r,l lsului. lD caclrul elabordrii, organizArii si planificirii ne.tale subieclul ,,tf(] sc marifesti in s{rr;s trcbuie sii aiba in vederc c:1 ciritorul estc r.{ ||nosrut sau ca acccptarea materialului ste diferiti de 1a un cirll,)r la altul;i ca alar.e, forta comunicativi a iexilrlui depinde atit '!,, (,nstxuclia logice a propoziliilor, a fnazelor, cit si de corrtitudi||, I Brilmatica]d, o.tografice si stilistice. De aici qnqtiinla cd, in scris llrt implicate ii alte compon.rnte, pe linge cele intelectuale, cum ,lr,l : .flc a{ective, volilionale, motivalionale, temperamentale, r'rl, li(r', pcrceptivc etc. Ca atare, scrisul nu sc reduce la o simpli rr,rrrit)Lrrtf{r graficd a vorbirii, ci este un act complex deosebit de l,itr,l,rluaiizatsi se elaboreaza mai anevoios,dar in care constrlrc(1ll, l(,xi(,ale Si gramaticale ale ljmbii sint mai bine reprezentate. l'i'r l ,irlrn it:itile memorici ti Inrgistrdrile mnezice ar_r importanF o ,1,!r,,1)i1i pcntru fixarca cadrului lingvistic aI contextului. Desi ded./\olr;rrca vorbirii. .crierca presupuneo .oncenrrre ,,r'r\i ri n idejlor cornunicate prir adoptarca unor principii rigu{l

ro:rse alc economiei. Prin accasla ru se simplific:i conlinlltul cornuni.a.ii ci cLimpotrivi, complexitatea ei ste dati do sers ri ii semr1ilicalii implicite ca urmare a crolterii valorii contextulu;. Pe misffa perfecti.rndrii scricrii se produce desprinderea de unil.itih jiilabi(! si se ajunge la slsteme scmantice, cer.'a dcnota o maibuni c.e orennizare a limbii. Referindu-se la progresul 1n limbi, L. Walcil noteazi'r continutul convenlional, reorgrnizare:r unitAlilor roprezenlate prin simplificarea semnelor li stabiljrca echivalenlci cLLurli tililc fonetice. Studiile efe.tuaic do Perron, Gobineau, Oleron pe formarrtr tle pf;nderilor;i invhlarea scris ciiitlLlui ca;i cele care yizeaze;mpli.aljile psiiropatologice sau scmnificaliile cicfectoloeicc alc scris|lllri reli(IeazA, pe de o parte, legitura dintre manifestirilc gra{ice si .vohrtia inleledlrl i, iar pe de alti parte, rclalja dintrc .raractcds iicile scrisuhri ii particularitAtile de personalitate ale individului
6, SCRIS SI MOTBICITATE

Dace relalia dintrc c\.olulia lorbirii 9i a motdcitdiii este u)or' de observat si la indemlna oricui mai cu seamn cind ne referim la copilul de circa un an;i ulterior, dacd perioada do constitu;re a \torbirii, de e\p mar si de forrnare de propozitii \ii Iraze, este, dc ascmenea, spo.tane Si observabile, in ceca ce privest s(Tislll si mor)ricitatea raport rile sint mai complxe, iar nivciul operativ devine condilie ncloesari ii mijlocitoare in formarea mcanismelor impljcate in scrjs, fapi 1a care ne-am mai reledt in parte in pagiailc antrioare. Dz\oltarea molorie generali dctermina orgaDizarea activitdtii d! coo.donare 9i sustinere a miqcdrilor specificc in execttarea semnelor eraficc si, in raport dc aceasta, o r.ai fini difercnliere inh'c selnrlc trasatc. Organizarea 9i dezvoltarea temporospatiali devine o conditic a perfcclionerii ;i discriminirii in senzatjiie vizuale, auditive, cineti.e si taclilc le stau la baza formldi abilitdtilor de scris-.itit. Afestca sint in frnclie de anirenamentul 9i cxpe enta copilulu;, crea ce o face pe Flodca Bagdasar sn prccizeze cd,.o buni exersare a scrisului este asiguratd de precizia succesiunij risrerilor in spatiut grafic Fi de secvenia lor prcise in timp. Direcfia, rlurata, intcnsitatea miicerilor, dirijatc de impulsudle nervoase corticale, prin exercilii multiplc ;i variate se jniegreazi, crl
i WaIC L,, ProgresLl tn limbd, BrLcuregti. Ed. 9tinliifici. 19691

t,",rr',1. ld ri,.l D;nJ,, drLomdtiri JFre. 'ort.xtLl fezef\indu- ' jdei. aJioarFd ftlil ,t, c,.rrot \i 'nrF-rao-r. :r d'eea.i urd;nF d" ce se manifestd in drnlrliLa subiiniaza ce, datoriti dificulta{ilor rll.r(riminara componentelor cuvintului, este ne{resar sa se acorde rtonlie Spartc simplificidior sri rationalizdriior in predarea Fi inrrlrirfca scnsurut '(l cit progrcsul in dez1''oltarea motricitatii este mai mare cu atit mai rapid abilititi ale scrisului Un rol deosebit de r, lormeazn lrntDrtant l1 are dezloltaxea miscirilor fine aie degetelor;i chiar r(l, miinilor deoarece, in fehi acesta, sint antrenatc grupe rntreSr ,l, muschi si ligament. care fac pcsibil: rcalizar.a sincrona si etou,mi.oas6 a mi;cirilor. in fapt, dezvoltarca psihomotr;citilii cste L,,rlati de evolutia sistemului nervos qi leflecti matudzarea psihicri |ncrali cc se implicd in intregul sistem a1 limbajului si, in spe , ilrj. r'n scris. Unii autori au gesit o corIatie semnificativi int.c r|l'zvoltarea psihomotorje 9i capacitalea de repr"ezentare gr'afici .a lifo lor geometricesau a dcsenirii de objecte J.Piaget9iB Inhel,t"i'"ta.ilesc patru stadii cc pot constitui ghid pentnr etapele de t)rcalfabetizare si marcarea perioadei favorabile inceperii Scolad;Arii : a) stadiul zcro, cc se incadrczi intr 2 ani 9i 6 luni Si 2 ani iii 11 luni, in care principala caracleristici este mizgettura, iar rnodelul exterior nu exerciti inflrienF asupra activitalii respective ; It stadiul L ce se subdivide in doue substadji, primul de la 3 ani ,si 6 luni la 3 ani si 10 luni, dominat de mizgeltr'Lri execlrtate sul) influenla modelului, iar al doilea dureazd de la 3 ani ii 10 luni pine la circa -l ani. cind se poate aprecia activitatca dc desenar bazati, rloseoli. pe reproducerea in detaiii a modelului; c) stadiul II in(cDe De ia 4 ani, cind so pot realiza cliferentieri tot mai clare a fieurijnr :i dt.iaaiJl IlI. carc in.eoe od'rra,u implinireJ \ir5rei d( d;ni .' 6 luni sau 7 ani .i ,ind,opllul poa! r^llizd or;"" fS!r; Dcsi la incpulul invaldrii sodsului, c'opild se bazedza pe rcproducepa modelului dupd principiul desenerii literei sau chiar a c!rvintului. totusi desenul nu se rezume la o simpE reproducere per{rcptiv5. deoareceintervin actiuni motorii care fac posibilA, in tormi lncipiente. schematizareagraJice 9i ordonarea grafemelor in spatiul liber al paginii. Dezvoltarea psihomotdcitAtii 9i antrenamentul, impreund cu factorii ce tin de intelect, de motivatie 9i de afectivitate,
1 B a c d a s a. T., Inpartanld nedroliziatog.cd a relaliei sctiptatspdtiu gralic in predare@ sctietti, ln Rcvista ile peilagog4. nr. 12l 196?,p.32. : Basdasar 1,, lspecte neuo-psiha ttziolagi.e in deprindeteo ssierii, in Rlieta ale piholosie, nr. 1/1964.

42

43

(levi. condilii iDdispensabile in realizarca progresidui la scris. S, jmplrnc aici o prccizarc : dezvoltarea motricitntii generalc se c-\ prjmi, printrc altcle, Ei in manifestiri comportamentale vioalt, aclive, lon;ce, dar nu trebulc confunclate cu accle acliuni executalt rapicl si neorganizat, caracteristice copiilor cu agitalie psibomotou sau instabiliiate motorie. Accasii categodc dc copii manifesti , falsi dezvoltare motolie, ceea ce ili punc amprenta pe formar(', rrilui scis mai pul;n lizibil. Copiii care au o buni dczvoltare motoric nu numai cd scriu rnrL' rapjd si mai fromos, clar nici nu obosesc atit de rep.dc ; c! :Liar., ei mrnifesti o atitudine pozitive fali dc activitatc. Coordoniril .incti(ic, ca ii ccie oculo-motorii, se inscdu in categoria filctoril4r Irmctamentali ce concur; la dezl'oltarea actului grafic. iar cieficientr lor dcvine cauze, de cele mai inulte ori, 3 tulburi.jlor il. scris-.i'.11. R. PcrroD Si F. Coums1, relerindu sc la virsta clprinsi inln lj-11 anj, dcscriu trei etape principale in dezvoltarea grafismulLli iuind ca jncLicator de birzd starea motricitnFi : prima elapi cr1 prjndc copiii de 6 7 ani, in .rarc prcclomini dificultiti rnotorii, ccea c.r irfllLentcaz:i calitatea grafismrdui qi pe care autorii citali o ntr! pri dolra ^ro re.IArrfr'd-:, m, f 'JrnlFriTed/:i '/,..r ,opi..rl d:'rulralil' roiorii ; '^ n'a a .'.Jrr ^l m na rncle 'in insialeazi u. relativ echilibru grafic, ajungind la o fazd ,'cali grafice*: in a treia etapi, dupi f irsta de 10 ari, echilibrrrl estc din norr pus ]a incercarc, fapt pentru care se poate numi fazd r'post calipra{i.iitr *. }'e temei t acestor.ionsidcrente, J. de i\jurlaguerra si Nl. Aozias' sint de parcre cd invetarea !i matr-uizarea devin iaclori determinanli ai insuiirii depdnderilor de scris. InveFrca este in fonclic ti sc rcalizeaze prin mekrdelc de predarc 9i de anrrenament. Aici se impune o remarca cc meriti atentia cuvcnita in cadrui melodologiei de predarc-invalare a copijlor din ciclril primar. Pc de o parte, nu exista o metodA sau mctode unitarc cle
l . \ ju. iasf.rra A., Sqisul cozt l{ . , Denner d e J . . "c uz ias , ?rlri, ro1. I, Buclretii, Ed. Djd. 9i Ped 1980, ! 66. prezent@ iD rezlmat, a eiapelo. ' Am prclerat sii n rclerim ]a citati pcntru ca ni se pare de 1a pag, 113 din lu.rae respective mai realisti, nrai ales a virstelor cc se in.adr.aza in accste etape luc.are ln de 1a pag. 21-26 din .Nii decit descfi.fea a6to.a Iapt, apar unele .ontradictii intfe ccea ce afirme autodi cind descriu etapelc din prima partc Si preze.tarca rezumaiild a acestora in par : A juria :rue .ra d e J . , Auz ias ! t . , Dennc r , A., ap. cit., p.71J

F l' r ,,,' in .Er d 1 \.r s '.:LLIr', l :.",$ i i .:;l '.,l i ,l :;:;'

in ,e',,"r;1..,u, man ,, T:i;; i"l;'.j'.',1,'i,'"J.,0 il'.1:'t:li.;

"ff ",il :;0,',:1',i":ol-f XT"j,i#ii if l, -;;lkl:SL',:ll'i#,ise ma rilP"ti Jr trdl'cm I''rrnJi (dP 7 I3ri) vlrdn:,
-r:arlri iar ir altF "irJali sralismlrl F--te #;: ,ii".,;; .11 .p'e /ire'r'r' "tirga, rJ . po.:urn rii:.ii. al1-rnind cind i'lr-u l'"i r",r'.:' 'i pe r'l "rrul e\t'rinl i,l " r.rJ ror\r'd, a'.F trl 'p pur . i,, ',ri,. i''l r' il ,,,1,r(1,.Jl'orF ril rdi , ,i Li-ibilili,i" 7, CTTIBE5I INTXIE(;DR!) pc iiria inviiiirii' s, risrl si cilitul sirt striras legate inlre ele atit J' lai ' l i , ,;- , , -..-,; r L.ler-.ri:. To J'i s r' 'r-d I'r r' i r'Fa In\.!;re ' o."om'Lcr''. dcr' " i:'" ..'.",; 'J ' ir 'l r"' cel"ilrlr' lr' -,, o;r-' ' ,':hiri,ionu.'" i1,,, -. ' l Llp'ir ",, ;,,,i,.;.;.: t: , , -",' na..it" .lp ' irir. 'F torm^a/a mdi fapi .;t ." ' : rnai srr:n. lArr. d' F\^r'j'iJ lJ r"rLa "r ;,,1,.,i" -r.r fost ttcnu||]ci de nanifesiarc, comparativ cu soierea, citiroa a rl e-r'delo' i':'1' i."i.,,1...1 n,"i pl"i - In r'aliidre. 'a "iii,r .1,; , r"t rim n m"i l' hspc'Lrl i l"lFecr n 'r 'lP o ;:t;',r ,liiicar.! (elor perccpute dc.''inc conditie escntiala li necesarrrp'{ Daca Ia inceputul ir-rsu;irii citituloi' co|l'Lr iormarea alilitiiilormod scpar)ilrl Der.cpe unjtitilc clin carc este alcitnit curintul in timoil pcrj:.'i I r"L r.,,,,", ,lorrJri ^\iJFn, o.nLr'sinr'.d ,' " ' er ur' r r' 'Pcr^a Plo''''l 0..; er''o"'r. :" ",l".".. ';"i 't r' "arr', In' d jlur 'l )tJBm'L F SrJLI'rl"i, "' i,. 'l :i ' 'i '. ^i I rrme.'r , "1 dP a ralizi ., ...1" rrrl '" - ' , :nl'lF6-r-a P r' p"rer 6lobrl' 'r"r'ri i a lP'r ,teco,l.r ,r.. pri | ' fp'1ar"u ..a t"..,a cle :uromiti,"rea , tir: 'i '" mtn:rFrLi jdFrle rf n' ip'lF ."piri,i"; . | ' . r-Jr. drF rr'ci 'r' pe studiul l.econb serie de cercet:rtori siau axat pr'ocuparea cuviDt Astpe care il ocupi siiauir;j literelor in raport ctc locul la con'iluzia cd reconstituirca Friedr,an alr ajLrns i"i.-l,cil]"';i ritcre se renlizcazi mai usor dccit cele carc ocupi o poi'ltl-rlor pentru cd accste alin urmi sint ptrtitoare' cLupi )iti".i";"""o"t, to."u", u unci cantitili de informaiic mai mare' iar ',"- "ll*',i lrirner s; Cl lo\l,rL at alemonstrat c:i i|lburarca citirii ale o ari'l de exiiDdere m:i mare, clad se Ptoctuc emisiuni ale litcrelor care

45
44

*t*'if?i,l,'.ffi ,'ffi fld*tii**,f4+liAfffl ;fii'"l;:;l;"#iH;rlii:';:"t1;$:,i."*i,.,[fr iT";$#h.i''

8. SCRIS-CIIITUL IN BBAILLD

;:1,:,,|,1 9'"191 i:iiti'1r1,*-,1:$iTii*:xli uj[,,ii:

irJi'i;fl?i.l' 11"T1""s""i;i';,i,T:" J":ltilil i:ai:i:i ",lil

..upd poTilia jnilialal. lrrlelcgereaunui texr iecturat deDird..,,, iumar de capn.it6tile inl.clecrualeale subiectului li de viteza tr

;''r ll*r*pill*:#nqq*i l*F ;';T$:=""'"#ffi :[ii::-,*:fi f; fi """ir' S'',""'S"J,",Ji"liljl'T,nTii,f: 4"1

insbuirii Devi,,11":l'j"::":,x;"':::#"lxi ffjf".""hif "'urionarea

lj,[i i:pl+*'r,'tl*"T{$'l*li"',*Tl#ift
.rrrnta p-f'n pip5irea cu degetut. Metod

:**;r*',,',#$$jgii'ftH#'#T"Hf ilffi

o.seric incerce,; .re "":;":"H1"""""";t1t:"[TftT::,i:,"::'"'"utate,

s; r' d Itrrl -r lr, t,r.rirl c,r poL.cle degurnlor L Br. llP 'cJ)c-t' diferite' Iie"rre semr) liir'l formir Jin 7rj s=cmnP [a.u,,,'."rir,l ' gruiJ' ifrrr,,Jt rttn I p, )r Ia 6 puncte Cclc 6 puncte. care i'rmeazi paralel I recarerlrn I .iul aranjate pc dL'ud [rg'lralr'lrttlld, ' 'L']"ane s. nu*".olcr/a !\tfel: incefind din slingJ iliir,itrl ittn ;l r','n tc "e t, f, it i din dreapta sus - 4, i, 6. Punctele ur o inallim [l ' ,i aisLanp, din .er)trul ficcdtuia, egali 'u 2.5 mm li t rnrn.:t Ar,"rd cnrnrlcnsli.i alc ineltimii s; dislantsi corespund Pragulur trt|r,nul rl scfsibilititii tactilc ale corpusculilor senzitivi. Primele .r,.' lltr,r(. ale alfabctului se barcazi pe folosirea punctelor 1' 2' I r,r I (lin Srupa fundamentali, mai ex.rct a celor '1 puncle din |nrt',r de sus a acc'steia.Decada a do a este formatii prin adirr { ' ' lrunc!'rlui I - stinga ios la fiecarc semn din I'rima delad:r l', '..|lr (l(',ada o rr' ia sc adaug; pl|n, rLI 6 - dreapl I J". Ia [iecare arr, (lln decada a doua. (Sjstem l D 1,, mar<:areamajusculelor se rJtilizeazi un semn particular, lot_ rrir ,lln punctele I si 6 care prcced litera tespectira, iar pcntrlr o|t,rr,;i cifrc'lor de ]a I la 0, sc folos-'s. semnel.: l)r"imei dccadc. ,r,,ll, I incit ficcnre semn sA fie precedat de un scmn particular din punctrlo 3, 4, 5 $i 6 ti care poarte denunrirta ,,semnde l,,rn,;,1 l, .tapa finali, I-. Braille a pornit dc la cele 64 combinatii po1l,rl,.prin schlmlra.ea pozitiei celor 6 puncte ale grupei funda-_ ,|lrrl:rle ii a ajuns la alcetuirca unui aifabet punctilotm, in telief' ! r r,i semne. Acest alfabet ofere aceleafi posibilitati de exprimare |r,,lr(e cu cel din alb-negr:u. Alfabelul B.aille in liml)a romane a l,|l.luat neschimbate primele trei decade ale afabetului braille filn(ez, iar in cea de a patra decade au fost introduso unele semne p,rrricuiare, spccifice limbii romlne: i, $, t, i, a (vezi alJabetul l,rirille. sistemul aI Il-iea). I'rdnd Ii lotosit 9i pentrlr notarea semnelor matematice, muzici'l, , a forrnulelor fizico-chimice etc, sistemul de scriere punctrf,nm6, in relief, constituie un mijloc optim de exlrlimare 9i conrul|i(rrre a continutului gindirii, iar pentru caracterul seu sintetic, qi sc.ierea punctiformS are, in principiu, aceleali caracte'.itirca , istiri ca li sistemul nomal - alb-ncgru r' spre deosebire de scrisul alb-negru, in scrisul braille litera scrisi nu estc simibre cu litera cititi pentru ca aceasta eBte, dc frpt. opusul imaginii litcrei scrisc. Pentrr.r scrierea in braille se foloscste o pldcuti cu casute care il ajutl pe nevizetor si intepe
,V erza, E , A nas tas i u, C, . un , il. p. 127.

;iTTJi:",:*"::'#l'li,*i ?l,l'i"ll"oJi?'.:,{*;:,ln,f *:'}

' ctj a r-dy ld P opes c u -N e v e n u ,p ., c &s a e psrhotosi e senerol i \oi. II, Tipoc.afia t.nrr'6ilatii Bu uetti. I9??, p. 60. : - ve rza , E . A nas t d s i u . G. T u tb u ftri d te s r i .f,t ta B ral l tr !o nexn dhri, tn Anatcle thiversjt?ifii B!.ure9ti, psihotoeie. tg7i, D. 126.

xlit"l";:*:#*fu#;:;illi#i**t""l"r#?#'s:T::

46

4i

ALTAqilUTEfrAlUT
DECADAT
DECADA A

l:
te

q
l)

x s t

r e t

c
d

a'

::
f

c ( k r u s ;s )
d

lr

lc

..

I
i j k I

a
h i .j

l,
I

,e

.. o.
..

a
I
I

f
.. I

P
l"

t.

.t

..

,S

P t8

DECADA.U

DECA DA . E

DE SEUAJ.IE PU TTUAT/E
A d /- t/n.on. d!

:;
o a .

(sb;!n:/:.nerft
tnantaefe )

4p05lt"al, db.erBoe, o/d/o!.

[ lrnt4drd,/

..
. t

z
c(s)

a.

..

. a

t/n.oo.s)

!?rusi u)

1,

.a aa P (peraqralau ol

..

at

. a
. . J (i,t rus; a)

,bnn denuna'r

::

i (a'*;u)
:;

sc,oe(h.o-.//

pcntru ,, (ghi/rne/e leschi/e/e)

Maiuscu/i

'. | | '.

r-,tt

desuEeue

5l

l"lA rtl'lA I/CE C/ffflE S/ SE64/UELE

aa

_!

1(0/

;:'ryj:m*ii*ft S'rii:iriilri|;*.,1

l :'ii'i';;i::,;';;;;''ih,:,-l:,t:::ii:"1:i"'"d,,'*,llf l;i",1: t.;':r,s

1;ilirl'*i'nr,''***'i:riia;:{ lfr

J (c)

:;11., ffllit1.+*#E'*5i$h i;$

..

J(e)

ml**;+i*.m*
,D amaschi n,

..

o(t )

::
..

r(9)
O (n)

***$*
d' Ed "i?Tfifi "i'i;l',I;,],1";-,.o,n*,,",Mosco!.. A@d.

pr act t ca cam pensat iei' D ., Delect or ogieTeat ll t li

D, "i: c' co! ea, u'ele *' ' l;ii;i Tlit"l'j'":t i' ""' ".' "'

:i;, 3: lli]l?';i l'*,"*r:gl **:mj;:;i::T, ;:;:P;J"

llDificate in vederea realizerii intregului, a citirii cu\,'irrtului si a Lrnititilor mai mad. Atit penbu scris-cititul normal, cit Fi pentru cel in braiUe, claritatea $i pxecizia glndirii, calitefle acesteia contribuie la lormarea deprinderilor, dar mai c1l searnd, la corectitudfurca lor, iax scris-{ititul, o dati elaborat, organizeazi gindirea si faciliteazl dezvoltarea oDeratiilor mentale.

._a
',

RELATIE $I E\'OLUTIE lN DISGRAFIE.DISLEXIE

Asa flrm este formuhu chiar in titlul capitolului, se pare cd problema complicd Si mai mult dificila relaiie dintr tulburarile limbajului sd'is qi a celui citit. Dar noi dorim sd ne menlinem la ideia forraulath deja in capitolul II, avind cu adevbrat so dngerca ce o tratare separatA,chiar 9i didacticd, a celor doua lorme de limbaj nu este in avantajul eluciderii, problemelor. Pe de altd parte, nici in invdtarea scris-cititului qi nici in tulburaxea acestora nu se pot face disocieri deoarcce fenonenele rcspccti.,'e sint legate atit in plan psihologic, cit $i in ocl neurologic Ei psjiromot c. Totuqi qi aici, ca Si in alte tulburari a1elimbajului, specificul limbii imprima o anumite pondere a disgrafiei ilr raport cu dislexia. Astfcl, la limba romAnd, limbajul scris are un caracter pronunlat fonetic, iar ortogralia este, in general, mai logici, ceea ce poate explica, intr'o oarecare mesura, frecventa tulburerilor citit-scrisului sj locul ocupat de diferitele deregleri in raport cu altele. E:.iste, desigu, qi alte limbi cum sint italiana, franceza, daneza, spaniola, latina, greaca etc, care au acste proprieteti Si carc, comparate cu engleza, spre e].emplu, determind un curs specific tulburdrilor scris-citrtului. La limba romani, disgrafia ocupd un loc central fale de dislexie, avind o frcventi mai rnare. Dar, in majodtatea cazudlor, disgrafia este insolite de forme u$oare de dislexie, iar existenta tulburerilor de citit constituie, totdeauna ti un indiciu a1 tulburarilor grafjsmului. La limba engleza predominA tulburdrile cititului, degi Macdonald Critchley I neaga ce disiet ia ar 1i intllnitd, mai des, in Anglia ; situa-tia se datoreazd dupi parerea sa faptului ce dislexicii sint identificati mai uspr ca urmare a dilicultatilor de stlpinire a ortograJiei demodater' a limbii engieze. AcelaEi autor considerd un paradox explicarea frecvenlei mai
1 Critchley, M. lhe Dgslexic chfld, London, william Ileircmnn MediEal Books Limited, 197r.

54

reduse a dislexici priD ortogralia mai togici a unor tinbi deoarecc f..r..mai dpef ba mcrncreror i or.. l::1.'",.\: !.,. -d..,or d" pr.. !are a DmDrtrespective. in literatura ale speciali,tar_e, iutburirite le\icc si grafice sint ra_ tjoriate la o scrie de factori strucrurali-ILrDclionaii, -p.it .t"gi"i, p"_ .lda,i., : .i . l iar . r .arrcr, r .c.iu-e,, nom..i O,. p" :ii;' .. r,'". .l',r'. r, ., p np, ir,ddr., " -.r. rJ rr"rilor,,,,r, .;i* ;..i-i"n1, . rb,i\,. m ,'^d ,,.,1' :; .o,arr. i-r fe .-rs.nati.;i..: .1. : rrlp, mA! rjl. Druf,tr,tj, F iJFr-p, i, e ., ctenlF,r. - lT". 'n a,p.. m ", l'r 'l.ql ,dii.nal. id. nt-grlrc ,",:L.prof.::on"lr i, r,.,,ci... iil-l|.r || tr. r .lita i , JLordJr.," Dr.,h,Fn.ri.i. pro\:n n, r mj.: I'rr .,.n.r1rcd I riri d .p..:"1'..: or..drr nai r :..:mi rj.r, ti nire.: prF.'. ,lr',lo;re: .i .nd,iie.lrr.,. '|nr "rir o^ .jr.idr. rlp . rlb rrd_ r, i , r rer.ru-b"!1tr.... t'fF, p rtin ..1 (,,:dr .por"d . i1,,..1cluti. rr-ri. r.r -if i"Lal,. i- p rti .rta-irdlilr lp per..,rJl ra.e .i ld .jp.\nl."r. F seizorjali 9i mentati_a togopatilor. ln fine, nLr consistente aslrpra lutburi.jtor le\i.o_grafice in"int ",,".";" "il; sistemut Uralle ii., lian(llcapatitor.te vedore. Noi r'om inccrca si sLrptinim, i;; traj, accsto_lacLLnc; cltitorut r.iminc sa aprcclez,A ce"hi.; "j am rn masrri reLrslr saro facem. r. TEEMllioLoGrD IiI l)trtar\ll.rE ai mult ca nr o care tulburare dc tjmtraj, in titeratlra de sDe_ .ialitate circLLti o pluratitare de termeili, p""i". a"."-"".." tii"_ r iril. r l.\i .-;joi,p.rnr^ i,i jr. urigir.. In ,.-,ta tr b /d ".:,,l ogi pr,,,..-"-r lr i .i.. i .. ,t..,orn^nr :rc rnr..p del, rn nj impu":Litiri.pd dFzvutrarii a.iti o..lnr, p ri _ ,ir:r Ir, : mr lri ir, rori i r.to...-r. in Ji,dt. d.n p, I I d. \=dFrp :inptomatotrogic, ei sc referi ta acecasi sfer; d" f;lr"rn"; po-;;i; r) clLp.incl.m azi sub dcnumirea dc disgrafie_distcxie, pentrJ;utbu_ xirilo partiale, si agraJie-alexie, pentrLr tutb ririte i,Lr. * iu intindere 5i profunzime. Di,,tre acestia, o;i"c;a_ " "r* ;1i-19ru1"r; o au: intirziere in citirca specifici, iocapacitate irl ci, frr-c,a sp:cifici, tegastL,nie,ainbliopia clrvintuIuj, f:*aif..ic, Lilfc,f"_ r'c.,' ilal ^ s, r:prica. i.,,:-. "., iLatep.ihi.h., :r.rJri i.."ri,, bol, lIr, oi sleri. g.nFli.i. dj.j.xjc rongFrit ,la. ""r.,. di.t..r,j,. .,,lrr;,.8, tulburiri inniscute atc citit-scrisului tc. mulgi autori nu comentcaze terminoiogia folositA, daf o -Cei-mai .rtloptil pe cea care o consideri ci are o sferi de cuprindere mai

1 t*rllri 1rfrrrl,merului De pild;, ,\rrDld esi{Jde p;rcre ca iermenol ,jriL r rr' rlri PxPr:ma aLil ' o.r:r'LrJl. (i( rl{ll,'rnri . rrds uLF dle prc /arca o"nponer'il rrl,'l,,ri;r rulb' rariior i {o-8r"1 , dr prin dP .r 'iP'ri 'i r"ndrl rrr"rt,-t.rr"1r.n"le .,''.m" Lt "z..drrgoria I u'Jn ,rFr1,lu;i. s: I psin:,. DuD; ,c r''PirBA' rird p i-rturt,'r','r I. oore"L" ld rr(i 'un,np. L] ii rt r,r,n,r,ii i'.r ...,r'. ( .it.' I r ll.rar' : d 'le\.' 'pc' ili'; ,-.-. :i o!"r' r," .n h'.' " rihh rit r,volutir'ri;i dislc:{ic erolutivi sPecifici,jar p.ntru caz rilc tcrmcnur Ilh.l rr(sto tulburiri se asociazi tlr dciicienle cr(rb.ale, rr,lrlvil (sti:.3I de disler.nrsimDtomali(ri Ll literalrrra medicai:i s{l 1,,t,,,,,r.,,,u prccidere, o terminoiogle carc pleaci de la idec.r ci, l|' ri.rrlul, lulburirilc.:Le citi.c li sclier. si[t:lsociate crL o defi,l|r,li rercbriJa.Clriar in cadr l l'cderatici }{ondialc de Nelrrolc,gic,
r i\ ; | . "LUlinr J/ ; . \ : !l . \i rrl ' l . " 'l r r r i Pr ul| i' t ,t., r." ' r , r' ri c^n, ri i . r e m t . l l' ". , i '- o I'rrrlnl si 3 iace distircfia jrl raporl cLr rLislc\ia Dropriu zisii cc nr .r,. I l )' V i o deteri ofare ce r cbr ali] . Alli alr t or i d f or m alie m edi{nii. , ri N i , (;l anrl ad (l i l ol i ), apel e azi la lennenul dc dislellc cor nple\ ; 'r Luind c , rl aceca;i sleri de fcnorncne ca 9i dislcriia simploinatici ',t, Hinshelw(lJd (191?) lr r!)rsidera-tio .omponenta d.zvolt.irii mentale, de dislxie congl'nii.ala pentnl subieclii care au llr,t)rJ)c terner]rl r, rr,rt)oi erc u:oa.d, dl cr.i .r congenit ale peDt r r slr biect ii a cir or incal ,,| ri t,Ltcl exi cal d se detoreazi enclusiv dcbilit alii m inr alc li r ecit at e ,,,r|j{ rilali penirLr caz r;le consi(lL't-ate ca fiind simple han.ticapuri' l rf l l rtbi noi l ch (1951) fa.e dist inct ia inlr c lr ci cat cgcf li de hdndical r,rl t: a) sobi ecl i cu i ntcl ect nor m al li handicaP: n cit jr e, ca ur m ar e ,, Lri r). factdi exogeni , avind o . , int ir zier c i1l cit ir ea sccllndar a{ i cu handi capul i lexi( ', ca cf ect al . let er ior ilii cr cient lui )i l bi ecl i rl ,) subi ecl i cu,,i napoi cfe pr im ar a ir l cit ir c" ( r e au la baza f : lr it or i , Irlogcni, ferd .lctcrioriri ale creierLLlui. Ca bazi Pcniru dcparlal oeopati tor au l osl consider at e r ezlllt nt eiL' la t cst lt l do ir t . : lit,| 1r r' rlaL \t'cdrsier. Cei mai mlLlli autori scandina\:i folos-'sc tej:menul ,1, (lislcxie speci{ica, iar pentnL cazurile cind haldicap l se asociaza ,Lr tulburari lingvistice, neurologi(1' sau psihiatricL' se pot adopta Jj zi ' l uri . dl c i- l r i( . i e'ol r t i. . _. Lr 'r 'r '1. , . r 'P cl r ': ..!,' ..' re prop" ,' ^." . pri I ui \ \ , l Fr t lU5+) . a " r " ad, f " n ulli ,i ,,' ,za ' ,. irutori Eermani, de a se foiosi tctmcnul ,'defcct inescLlt in citire ti ,nr|icre't pentnr cd asa cum subliniaz; Critchley el este ambiguu Fi Daci avem in."edere preocupirile mai apropiate dc noi, 'r(.nngajant.
t Luchsineer L .h r b !.h E. C . R . , Ar n o l d l9i!. sprdchreiikzn.le, \trie!, Sprnrscf-leflag, ! cf i tc h1. t M., op. d e r tti m m u r &

57

siitem dc acor(l r.! Cliiihle\ crre #irm:t.:r,.O l.ndirlril re..rLl constat in c\:it:rrea lrl.fiziei in gindirc ;i romnclatur;, prrD in( | dcrea conceptrlui de .iislexic inrr-Lrn complex l:1.'alte boli- lisllL ilncapacitatealimbajului'(,,,incapacjtatcade a citi(,,,tuiburiri perccplier.sint iermsni carc s-au sbcrc rat, aducind si in litcri ,r dc specialitate mai multii c.nfu:ic in domeniul dislexiei evoirlir, 3r fi prelcrabil si sc ocolcasci acest gcn de toponimie( 1 Conccpute Cin a.easti perspectil'ri, dcline clar cA tulburirilc I.'xi, grafice au fansc minime cle a 1i prevcnitc fi inliiturate prin sist.n| terapeuticc logope.lice. NIai mult, arja dc manifcatarc dcvine impr, lizitrili ir)tr un c.mplcx de fa.tori ',,r'chi in {rare la iot pasul -rii Ijo:iibii!: rlct..iorilri rlL. sistemului neNos central, cu repr.cusl|l rlirlre cele m:i diri.ile r'r s{era s.ris-cititlrlui,iar e.lLrcalia pief.l isi C. la sinc, .aracterul s:iu optimiet. Ln.lt' i,rrerciri dc a cupflrn, sulr lonla unci d.finitii sinL.tl(! lrib rilrilr scli;-citit l .ri nu ":1r,, ,r ,r': ,., i . r..rr. ir pi. .ir, l, :r ,, | dlF,. jarga ... ,Ii . " ,i ' '1, 'll --l lro.lrc pe fitltcr i.ti{rn dol]lcnnr Ljne cieljmilat,asa iif.sii ot irl pracli!:i ti (rrm il in'rilnim 1:1c('pjji c.rrc'alr asem.ncl dificultiti in formarea abilititilor .tc scris-citit. Ni sc par crlifi.)L toare,.iin a.est p,rn.t de \.ed(.re,.e1o doui d.rflnitii dale in i:ad rl F!'deraiiei f,{onrli:ie cle Neurologie, din 19i18,h carc a ptr.Li.;p:,r specialistinfrLrrJlcgi, psihologi,psihiatri, pedagogjeic: .,O tulburarl manrfestnli ]n ]n',.:itarea citituhri in ciuda inei;n.'i.f'iri .(r1irIti,) nal:, a u..i i.tr.ligcnlc rdervate si a unor factori so.io-culturtrl; op.,rlrLni icorespunz:ilcri). DcpiDd. de clizabili$ti flrmlamentate cog nitivc care irec\:ent sint de naturd (rrigirc) constitu!ionalil( snu ..i) iulburare la copii .r:1re ciuda dnei c]|p3ricxtedc.tas, conv.,ntioin nalc nr Liot clobiDdinbilitateadc a citi, de a scr.ic, a silabisi code respunzdtor abilitiltii lor intelectuale.r. Cu sigluanli, ar fi de dorit o rlefinitie a disgrafjei si dtstaxi.i c:uc si ia in cr)fsideralie mai mrrlte critorii sa miicar pe ccle mai im porta.to: etjologic, simptcmatologic, lingr.istic si psiho-pedag.'gic Co.$tjcnti de clific..rliilile cu ca.rc ne coniruntbrn, (, d.linitie cit-de sumarat cre.i.,m, poaic contribui la elucidarea clificilei probleme. 'fuibrrdrile l..1i.a (tafica sint itl&pdLitdii. ptLrada&I. totale in intdt.tr..a si |arntorea d.lprinLleri.Ior de ci t-scris, .!n6cutp- sub .te ttImirect d.Lt.leip-.iqtulic salr incapacitdti partialc tl"n mite dis|.ri.\disgrafie cc apar ca urmare a. existetrtei unot ioctari psihan.a(Iec.^aii ld structlrr.j psihicd t:L t\.daqaqici nccaresprttnbri s,:|l1 suariectxkri,o insijJidc.ntelar in d.e.L)oltaree Dsil,]cdsi o tp,rsandtitdtii.
I Chritrh ley, M,.p. c it . , pF 13.

i t Lt ( ; , t r . '- , r _ .t;a. n' , ' I an: i r frl rj /.1 .I.-n. I-l J.t" tt." ct i ; t,t.t t . t , t r t ii \ l: ' 'oJt 't l . : t l nt Lt t i P. ; hi, .drrt,,t, ,,., {fr.rl r' , l r (l ' ,1?(,.ntel of spqi a- t em par al? r i pNihonot r icit dlii, a r nor f}rf,l ' l l r , r/ ,(rrd.rrr' gel t?ti c, o t Pdt zDoLt dlii L- or bit ii Nou . L det et io.{fil , r , i,., ri .rLf.r re rldri;JcJt'r'i liin apari.!iQ de .:onlu.ii lrecxenL'l , tl tl t' It' tl , \t' ' i c ti ut..t?l e aselt Lat t r dt a4r .ir r r r er silr ni, udaugir i, om ! de l l ftfrrn( t i ht ?, ". onjsiulr i, ar / . iuglr ; si sllbii; .i ri fr ./ \rl )rfi ful t chi .rr ti D l( g, r . , ( lekt m t t r i d" Lit er ? : : 1 qr alenr e, l t,t r,,ri Lt;nt!,j i qr at . nr f l. r , t 't ir leleg. r el F,t" tr,1t ttrl .(t1oasa i r tpetl; u! ljagilt i) I sr' r s . r isc. lip: u d" r t 1. . t lt Li L, g: t t i 4 ic'. jlor tt:i ot.i ti n, ," r' ,yt tu 'r d. ttt ,t,.t i tt f:nd, ttppLtti tri tL 'o dobir di r b; lir ill; ?. . , r slJLr ; r : ai'nif J tt' t, t. \t, :t\)Lfi ri i psi hj .re )i inst r &. t . i. l r l ,' frnrrea si dezrcthrcl abilit ii, ilor de scr is cit it ] u csL. ! r . ii.rrr,1,, D rl mai percepefea corccl: i a lit er elor ii gr af em f lor a: r . ! m d. plasar . r si or d. F Irl ' I r, t)rfzcntarea sau i ntek' g er ca m ecanisnuli Lrr spal i ul pagi ni i ori succesiunee a. est or a nlL cont dbr i\ ' liL " i | | ,' t,{ 1r,,,,r1r!pLj formantel or gr af o lcxicc. M eca! ism ul csic m l: m : ! i i ,,rrt)1,,\, pentru ci si ni i mp licali o scr ie dc f act ( 'i de or gat ii, i: llu si cl uri r]:i l si ai e.ti c- m ot iva- t ionali co si. 'J j. t r elinr '! i iie ur i rr' ,1,rl i r, \()l i l i orrrl conl i nuu. ,A . st f el,delnr e cvident ci analiza 5r sr nrl ,' r' l lgir r ifcrtioredzi ti imputsioncaza anti{ri1r..tia oper:L1ii1o1 :i.tionall rl{ rin fertile nr conditiile inst.ucliei adccvate. Daci a;a stau lu',, r,rlLril, la copilrLl normal dczvoltat psihic, la dcficient l de inti'leoi rr, t)i,11ia1.in inteleritut de ]hniti, apar o lerie d. dificult.'rl,i .. 11n il'. rlrLLctura sistmului psihi. cu consecirli,e asupra duratci, c.Liil.ilii tl tx! fo.mantei lcxico-gr:Lfice. l " r cei mai m l l i al rtori nu gdsim o dcJinilie e: r pr ese i t ulbur r r i l,,r loxo graficc, dar apar dos(1icri relatil' complctc' alc ienomi'nelor l rt)r,ctivc si pe care Ie \-om comnta in pagiiile rfm:itoarc.

,. ETIOLOGI,!

lLTLBURARILOI'

SCT'IS-CI'I'ITIJLTJI

l)Lrti fiind complexitatea etiotosici dar, mai alcs ci cle ccle n]:i |lrolle ori, in provocarea tulburirilor scris-.itiiuloi, nu aclioncazi .r cauzi ci mai multe precizarca lor cskr eritrem rLc ililicili. 'rlrrurd 'llc.buie subliniat cd mulli autori de formalic medicali insisti ena(orat de mult pe o etiologic cc are ca baza cleficie.!!-' alc creierului tl pc care Fi noi le afirmim in aletie ii agrafie, dar numai parlial rrL numai in unele cazuri de dislcxie li disglafic. Un alt fenomcn, lxr are dorim sn-l semnaldm ince de la inceput, este acela cd pcniru ,r ovca o imagine clari a etiologic'i devine necesar sd ne refcrim la

ii'lilii,TTlt li",,ii:l,l,l": *,uli: ::"r, t; i.'i, *"".:,t;r, :l ,.ll#T",ii;.:,.," "li..;.'i[i] ': ii,1.1",1'"i"';i:l'"il:::i'i :.,'l,', , j?_,i::iii; J"ii; j:.s r;l;,:, T;";;:"1;:t? ;H,l',;ji;',l;il.j;,
ii.r-,il*lj:,;,tr:r:1lti usuli,ni;a"i..r,i;" \ oaa Ji s. ax r d_. i,r i s.en r r , " ,. , " . J ; l ' . .itf 1 1 ' " " Ji"# Tl ja , r ,, j,
:i e lenr,ar^t. I rtoLrari "rF \az , . l,i ri a . r, t r

:Drl:i]e-.^,rj4r iyryri uF.p d ft.r^ , a pr i' lt r e ..a r/e l e c o rF p o t d F rF .m i n a rr,Jb rrd.i at( . rr,

.r rrnume ir oumer,iJA.,rrFl. Laur . , , rr ct.

:',i.lii::jii,l ;jl, ll":l':l :;.:li:"il ?:if ";:r,.,:;::l i r T: 3 -Arnord ai"-,,t"ir,,,,:,,

-

d. . , r i .1 re p r,7 ,n L d d 5 .me n ,

L u l b rrrri a I a\..

.r

jilrltlrr*"*i;*, .:q;p,",r *'x.tisl" r,;";;.1

;i;;;,i,'
pe rlr lb r r dr ed t r or f r r rla Do int.cgul comportament ca sr , pfi r)l rc dre' i c,d a ". r 1"- cll'r ulur ' -. 'i

: -liliriJ l';i:'i::ll'* ;tt!.!*.i;"'#::l;";i;dTl

in;" 1a componentaereditard, Fr Kainz aran ca

'J" l i . o e i Fa

, . gi';':j ; fl;; l;.1,",,"; i:i:'5:';"fi.'51i ;.'i ;l"1.,TlJ :."t;.i n "'lflii.i."-Ii,-T1'"J;:tf Ma'" c r f''r crans"r ' r : . l l S - ! : i l,"r "
. r ialinr F a, p f i .i .n rF t .r c o a r,,.\d z . r (,. mot f ;, i LdL-.,,,

ylbll':r.t:1111",i,li."-l" i iii,l'ilii l'.i-*" ;;;di1iispecrrice'rnrrior rid p-n ru jlm'pied:"o"'ir;a

"

ir r" i,,:l :T"''-l Iii;*li I;:l'.:,'.llll .:,1:; +,*"ri,:j-5r1 :1"; jl.jT'":,"r lllly:':;:.:l:, :'ll;;'i i'::#" l"l;l';ii3;''i,x i:l"i;:".1"#r xi:,i i' ;81,#i::*i1: :i:,i1:ti;..i:'
1",,H; i;':1.i:"J,,lT::"::1:, l:d l""t il? ?:, i.1i.r;':ililffi tl
\F, llli: .i"J'i ,,'r, :i;;";i "p,; mai r,p( 1 c:'c'a"ii{d:-rtos'al;r rrir ,r""; cre."rier", ,;tr'rizrdt' . I drppld'ii dF dcFer\i vrr"rit
mar lnlr-un studiu experimentaL efduat de noi,5 am constatat ca oral) structurilol iimbajLLlui (s'ris ,,f,.:i*ta p"rt.u constitr.rirea 'si
1(orkei, t La_unay, C1., DVsteie .ttlsorthagtuphie, ll, in ]_a prcsse NldicaLe, nr. 19, tomut 73, aprilie, 196,, ? Fi.rhof, A. M., !,'enldat tllsletiq,e. Les traubtes .tu ta1lgage acrjt .ldns.la ltle sacidle er J@m'iote, Cotlcction rMisopa., Bibliothaque de |Aclior Sociale, Editions prilat, Coho.s, 19b2. i I l.h .irc... F. , A. no. d, E. ( , . , Lehr bu- h . , l , f . t i a m . Lnd i t t a.h nett ku nd . wle n, Spr ineer , r 959.
idPr \"L t.p o to to g ta

fffi;,,Jijfffl:iff ., a,a h,nLr i, apa, a r 1 , . o , . , r " . J " : l i : vj" il:,:1 :!;:: do , "

";i;1 r-iil;; %;.{ffi,t; J: I; lffi l;.),; ;,:.: ix*I,, rn rF? nder,rur^dcs ijr:: 3.ecr ;s rr,ruil

'ij|:::'l,":xii,:!;j 1,, ai.gra_fi,,. -imp , orinri.l,lii,it:;rr*"J,,,l11'.i:'. roeupa!ii i i,:i: ror,n I ii',ji].',i."af.i..{,-i "
,l t r' * l i re

;;,:';j;;;;; ':;; i';,r,,,',':r;;;.r

a.ist;.; ci penrius'srurirc-lgil-9:-,""-'f^:"
Cl L". Lr na\ 'z m . {8'

oriv"*

1, ;l' I l:1:']""1 iliii'li,:"'r:"i; :-l::"""*'t ji':x' .:.Irr i

ei s, ra l 8' 0 ' rr, leo i

m ar dPpar t P

l L A. l

Bucurctti,

Ed. did.

ti

r'To m at is , 1 c6 7,

A lt . c d,

ra d v s te rre , Ed . C e n tre de l ansace; pari s,

M., res lroubles .tu tdnsdse chez renrdar, Bruxelles_IJa_ ':""1r-, ris, Presses Acad6mique Europ6ennes_LibrairieMatoine S. A., 196?"

Pr 'ss's u n i Io f,a .tu t1 L i o n Ffan.is, 'l 's 'l ,st'r i 'l t.s, 1'ersitalres de France, 1962. I Launat, Cl, oP. cit, h l i N si l e e a u n d s' : schille.. 1 . . , , , l r h r r i a , stu tL i e d h p .ti e n ts ti th J.u.D. psthiat., nr. 10, 1917, Dg lgil-197 J., Paint de tle rdf ic .lvslxie, res cahie's de I enlance - Sinoi, inadajJ!(ic Treizianre au!e, Dr' l, 19rj2. : Gol;, E , C o r ti d e r a t:L i m Pta l l a l o g tce i l | Ie g a tu r d cu M., Vcrza, Si iillu-4ta lui dsuptu de'tattnrii limtrajviti' fenam.Nl .,late3Litdlii Bri.ure-sli, Psiholognr. l9i0in Anatele rhire.sit.ilii

60

GI

este dominanta emisferului sting. Lateralizarea dreapte, caracterislca pentru stingaci, comporta o scrie dc dificuttili de ordin {un. tional fi ca gencreazE,in unelc cazuri, mai cr sea;d la col]ii. aba leri .ru d.reglar: in dez\ollaroa .i marit..tarFd ,.mp,,rt?n..,rrl .l rrbal La subieclii stingaci investigati de noi, s-au manifesrar dou:r lc-^m |l^.d. b'vi: p. 6" o pdrrp, irljrzierite in apdritid si de7\olrarei l:mbajLrlr s'nr cem,rifi(ariL ,nai .re.\.pn.p .: ma: atccr. i 'rrr-.r.,rl lr d"opla.ii oe a(p{r-i virsta, i"r pe de panp. stin".in i;,iJ ccle mr: dc" asociarS.u Lrlb r;rj clp trmadj:i r1 cp(.irt c,. ceLcde scris si citit. anlli.rd,_andr rrliu, aiupra eriolugjFjdistcriFi. pF.,r. o rap I^.. nr.\''. dp td In FoJl strebrLatormdria:.,t..ni-uroloc. El r.u araLa .h .-le ir, ril ,a se di.(Lre .n,.idera iite dr nrr, ra t:nLi:,1i,1 s" educationalA (t.lancti pc carc autorul ii i"qi i.,crurile nu stau asa), deoarece ele au un ro1 secunclar si chiar ne_ -""iae"a "i"""i'mi, semni{icativ nl r.iiol{rgi. In schimb, rerunoaste ci criitenta aces tor factori nefavorabili accntuiazd handicapLll oopjtu\ri ;istexic. Sp, , .,rrrriil- np d%la fal, cr:r, ht \ LJo.-,.s. iEnorar.d rnluldi r.r. ror'Ir rns'ru-rr\.edr'.-ri\ (,f. in .ondiliilF ;.,rrI, rrl , ,urm I "i devine hoteritor nr dezvoltarea abifiialilor cte scris-citii Fr.jtorii -d r^ario,,al .p'r .,r Lili po p| n.; r rtbr-dri d, na,r.rir Lt.5teric" iJi.RrJl,d .i ,|..ri . ...Ird nt-16,\prrplF \Lr1i,i.-rc diu a^c5L punct de vedcre. Dc remarcat.e facr(,rii edlrcationati ncsativi sau nefa\.orabili isi sporesc pondcrea in plodlrcerea t lbLrr;rilo; dc scris_ citit atunci cind actioneaze as pra ulror copji crr un sistcm nervos mai fragil sau care prezin$ o anlrmitd fragilftate afectiv-votitiorali. Ac,ren9iinJluenti deunitoar o au asupra subictilor clr defi.icnlc (l intelcct sa,r senzoriale, deoarccc e\.itarea iulburirilor .1e scris-citil pr.esupunc folosirea uDc,i mctodoioEii care se facititeze : 'rm.r'. ',-p" r 'er", rp.oe ( ^ ir r?p^rr de-D "ibitjlj t,tc l n irrje ale subieciilor. Al doilea Jactor pe care Critchlcv, i] inxoce, in etioloEia disle xiei, e-!ic cel al bilinglismului. Acest factor pro\.oac, ,.o povari in plus cititorilor nesatisfdcitori.. si prezintA importantA jn identifica, rea subieciilor cu dislexie inci din pfimele pcrioadc aie manifestirii ei. ln sprijinul argument luj siLr iI clteazi pe Chesni, care ardli .d di('Fxi{1i elvetieni in!p.rigari pr^,,cnr I in oroDnrlia .tp 22.iao 1r oma ,e Llc bili rg\;\m. irr la .d,,urilp p" - ,".. I" a,.,..,, . facforul de pludlingvism a complicat si mai mutt tulburarea citirii.
I C ritchle t, M., Th. DVs l. x t c Child, Landaa, Wi l t i a m H e t D e n r a n n l\Icdical tsocks Limited, 19?2, pg. 14. i C rit.hle y, M., o p. . it . , pg. 15.

li' iji;;;' l'

":"*i' r ' i r .:T.:l ,i ::f fi,i:ir "- .iir "d .r ,c, L r rd(:' .onri !i i rpn..ui r::i ,; ;;';ii;,,r,i
{ rll('zcl de scriere !i citire

j;; i;,, i,[1; .,il I' c r i i 6nos ,ll"l. ,,rs r a:n lli;,;lii l. j'];:: fl-i"i',.i': tic eaLLr oLri',:i:-1 r ::li;'
L"ri. lr.'iili ; ',^.i Iil'iil: :":i,;"i ll ;r'1:,:' '-1Fi,i;:"" o;;;."'"i riro' 'i ll''ll;;:::J r. rorm're i'
-,; ,i."p*.t ' 'b

ri'l;i." iil'"; ,,,Y,.'l:)::i;;, l:'llil il 'lli-l;i. li, ' ".''1.'i B ii,l;.;,";;.;' .a.. *,'.-",
iz""za ".a-" ii,' . ,i, li 'life' li rol "ni' ^L' : 'r' il'. Illlburarilor -. limoaj d"LrpraFr' lLrrin i-l^ r 'l 'insuficicntelc nctivi tati i- i ntel ectu3le raporiea,r ii,, i. it"i"lii"Lt'' : I''r-o - i,, ','.,.1'.,-. mi rda i '], i l- ' 'lr r ;r:l' J' limh

j:,i'Xi:lii"i'j::il:'F:1":ti ;toi;;;;l-01",".J;itr B noi, zijrs. Ef ^-casu' ,i ll;ll',lli3j r ef'' rc or t ;J1.1' di r"r'

".:' ,il"I;i.:;:i""; " :ll :#'i,t , ".?;",,' i,'l lil'.lieiiirl.\ill: ',::..t:' i ili',:l',: rudlil:i"I ;T"' :i;' /.ollJ.1 'l:"1:1'j'l::l' lL r' d'"'"8:il,iTpuJl- ' :n r: ri dcr" J imb"i rl r', .i "l ' " lF-i Iarii :r rr ''temdi 1Jr""Lr'\elrl ; -".4'r' ,T'ir .und'iLa reru.li P m' :re:r' ') rorm' :;,',,1i, -";r;"; i,,i'"i;: ',1".""i*t t,ii mai sup1i1 5 A('a!i' rcialic ii, ..".iit", "i 'o:nirle{i . i"r ir' . arll d l,'r e. '" .:Ll , ',;- .: m-ralic riri ,. d-bilil .r" mi ,tali ' rr"''L' r,.,,-,t,ste\i- ;,,1is;ratiei 'r rl t . ,r,,1 r. n rrr.. T;,,:.. n d. l" ii'nr. r.; . . i '^
,lIFi lJl '. r i r i l o r ..ri ' i r :r . r 'L n I l ':v^ l r ;r 'i i l Pl a 'l ' 1Rusetrra^t, j. t 't lch a i a g i . d Ps .i r l i .t.r r l s r t? l i "'ze l l !

"i fi s,

: Secrrran, xf, oD .ii r l i r t:r I Zat.gii !], C t l ) r i r i f. l a r o !'r i r l B , N a g ! - B o Sca i u , Id intelt'!toL! u:tititdlii .t.: t!rbifrr ti .d:liotlrrcd tult)onti. "Nl| Ed DiC ii P"l, 116+' de d.lcci.logir', B!.uesti, in rfoirllD. I St.Schinarn, L , b tcl d e n l a d i sg r a l i i l a r cL tn Pl r n o d i l a r i r i n e lii a.rului s':is, Ru':u dte rapiilor \collri, in lullru.:i.ile zf,rsibir. r e s l i , F . i . D j d . ! i P . d , 1 !6 7 . g 'o d r i E , E r c l i l i a .a r r |a tL d m e n L u l L i 1 .r ,o l i n r a l ) o tf ' Ve.7!. '& lrlnir de meftal?, in Pedq.gia special.i, i. 1 1,;,, cditat d.ztott'rii

62

63

psihice, in gcneral, se face mai ]ent, iar in situaliitc cind handicapurilc sint gra!.e au loc fenomenc de stagnare. Dificultililc majore in formarca abilititilor rlc sois-citit pot fi determinate fi de infantilismul manifestat in evolulia proc;scior psihi.e si psjhoJizice. De obicei, asemenea.jaracterjstici se coreleaz:i cu insuficienta dez\.o]tare generald a copitului, fdrA se fie vorba totuEi de o deblitate mintali. Sint forme uioarc dc retard c:rrc rtu. la comportamente cu circa 1 2 ani intirziere ii care sint rccupe.abile in conditii normalc. Copiii respcctivi sc rccunosc si dupe riificlltetile pe care ]c au in inle1cgerca Si asimilar.ea cllnosintelor preda-tein clase, ca si dupA interesul scizLlt fati de activitaiea 'scol:rri. ID general, in o cc tjp de activitatc manifcstd o fatigabilitaio .Lc('entuate.Copiii din aceasti categorie ajr-lng si st:rpineaacns.riscititul dupi eforturi mai intense si mai indeiungatc, mentinindu-se unele _cara.tcristici ale disgrafiei-dislcxiei pe toi parcursdl scolarizirii daci nrr sc int.r'\'jne cu metode logopednr; adecvarc c(,ft] tarii lor. Sinietirirxl si orgarrizind (lat.1c diD literatura de sp.ci.llitate, DriYitoare la tiologi:i iulburir.ilor.le scris citit, noi 1c am inca(t.at nr doui categorii mari: i) faci.ori !e apartin sjbie.rlllri si 2) ta.1r,d ce apartin mediului- hl prima .ategodc sint nrcriminati fnciori .rarc sc refcre ]a dcficienlete de orctilr sinzo.jat, gradul .]e;\ oltirii intc, lectuale, slaba dez\-oltare psihomotorje, stale; sinin:rtii, rca.iiiie ne_ .;rotic-., condilii motivalionalc. instabititetra emolioi.rli, d;fi.i.rte pc linia aclivitiltii tcolare, {rare nn crazi {ronrLiiii pe.tr,.L o iruoi insusirc a cLrnostinl{'lor prcctate, ncctezroltarea si tu lr..irile 1.or_ birii, llrcle lcziuni ale crcier.ullLi Din a dona.:Liegoriefnir p,rrte f.a. lartod caft.se refc-ra la slaba ilrlgrare in cotediv si in aL.iiliralra icoiare, r1i\elul sciizut socio-cl1liLrl.at famili(.i si stabui intcre: me, at nifcstat fati .tc pregaiire:1 copiirlui, m.t(ldc si procerlerxe.o.f,rpun1 zitoare penhrl invrtarea s.ris-citiLLrlui eic_ Lrnrd ca bazr"r criterirl (liologic, irnii a[tori clasijir]i i.Jlburirjte ;cris{rititului in rapor.t (lc scgmeniui lezat, dar r,]L iar itl conlide_ r:rlie inlregxl complex .a|7a]. De pikli, Leapil:lel.sti;2 ctistinrc ripurile Ce clisgralii d..rpd analizator.rl lezat, aritin.t .i cete mr:-i iln_ poltantc slnt ctisgrafjile a.ustic,", opiice, motorii 5i i.leatorji. Frec' \ : erz a, ! Lc apio e . , 1! 16. 1, . 2 1 7 . !A F-.. Diikrlnr sk j. S.

r f ldr i. i

. i, ] ] u. ur . t t i,

! d.

.ijd. ti pe.t, tr7i,

\.zropot6io.id,

llucurest,i, til_ did. s, !)ed.,

VtnhL cea mai mare o are ciisgr:'Iia .le iip acustic, iar disgraiiile optl(.o sint mai rare .!i ele, ca +i cclelalte Jorme amintite mai sus, :,rL la bazai o lezjunr: c.rebral::. Lc,atrld.rrslii l subliniazi de fi..ar!' rlntn penhu c; chiar ii cle mai rare - afjrm:i ei - crlm sht cistlflliile up icp s,nL - o_ail:o1 1. l..l / r'' prep"r J :Fr ti ' ' 'r". Lr i ' 1 1" ., . c ..1 irr.l r "r. "t. gr.ijt disler.! .lisgralia acr:stici in ioal.c lormele d1llr)ricon.;irl.rA l|lllnrr:ir;]ortilit-scIisrlri in cire rsie irnr:,lic:ti conlporrfrLl ardilivl. Nci con:.iderimca ar nci.irl.i r.1 s.: lxli:t. d.monstra elisi.nta llrei le,iilr.i organice;i cjiC slrl !rl]zer]t.rt,ribrLr:ri(le pronLrrlr!1':a I rlm s'r intimPlalaiesfofi - rleiicieillcledisli'rlFdisgrali.esint .irnlro, iri al" dliiuiiii;iior .1. arii.uiatjc, !.ir. le tranqron ln limLajul ricris-citii. Cind lipsesc li dcficientelc de pronunlie - nr catrurilL' rimilare - tLrlburarile citit-scrisul.ri se datoresc handicapului .tc ]a |li\'cl 1 alrzolLrifonematic. Dacn in tulbufirile dc pronLrrrliecali t{tca auzului Jonematic esie invocati frccvcnt in litcratura de sper ialilate, in tuliiurarile scris-cititului ea este trecuti cu vedcre:r, (lcsi irc un rol insemmt ce irebuie rcconsiderat in multe cr.zuriAsemened iulburari de pronriilie pot provoca t.fornenc Cislo\i.e ( u o lrccve.ti si mai mare lati de disgrafic. CLrfoarte mici exceplii (lificultitile de pronunlie nu se |Ianspurl nr citire. Si cl.lalte tullrurari ale vorbirii, cum sint ccle de ritm ti fluenF Gosonevrozanaj rles) fAri sa mai vorbim de aialie, a{azie ctc, pol dcternina negeiiv Iormarea deprindcrilor le>.ico-gralice, fic prin maDifestarea c:rnc teristicilor spcciljcc ale vorbirii lLLlblrate in scris-citit, fie plin 1;trs: suportului de bazd al bogatiei ]cxico scmanticL"care si pcrmili operarea fac e, in plan ideal, clt conlinuiul adecvat exprim::rii girrriirrilor ii reccptarea, inlclesered limiJajului celor djn jur. Exisii alic trci categorii de iactori care sint discuLnli jn litrrittura de specialitate ca liind posibili in cauzarea tulblrr;rilor s.ri+ cititlrl.ri. Acestia se referi la factorii materni, socio-economici si 1o cui ocupat de copjl in raport cri cejlalli frali. Astfel. se coisiCfr:r cd sarcinile purtate dificil, ca si nasrefile grel ce:F soiclcazdc lcziuni la ni\.ehrl cfcicrului, pot ti fa{,tori ircrim;nati in tutLur:rr'11! lelico-8rafice. Do remarcat cii asemenea cauze, dc cclc i,"i mLrlt. ori, nu se reduc la provocarca numai a tr-rlb,rririlor dc s.ris-ciiii (i pril'rsc;i aLtehandicapuri psihice carc se manifest:im:i nlLrli s:rLr mai puiin pregnant in flrnclie dc pr.rfunzimeaEi intind.rer ifz:Lriji. Dar acesti Iactori nu pol fi pLrEi,in toate cazurile, in e\'id?r:1.i l,.iLl mijloace riguros gtiinlilice ii nici ru lasi urme la ioii cot,'iii rarc trec prin situalii similare. Cca clc:r dolra catrgcrie, e trciorilr. to r LeapiCcrski, S. S., !ir..it., pe.:rir8.

64

cio-economici, pri'..esc conditlil(! materirle li culturale in care .,,, Jolmeazi coirilul. Elc nu determini ncmijkrcii tulburdri ale scfi! cititlrltti, dar m.cliul culiural scazut, ca ;i lipsa de pfcocupare pef trLr dcz\'oltarca fizicd a copilLrlui, lnflucnteazi nefavorabil dez\'ol larea psihici in gcneral si n contribuie la formarca deprindetilor n tico-graficc de timpuriu. Aceasta :i pcntru iaptul ce nu se f(,f meazd rezistenti fizic; ti psihicri la efo.t, ceca cc face si oboseasrI repede fi si scadi imboldul volitional pcntrr activitate-ln fine, l(, ftl ocrLpai dc copil ln raport cu ccilalti fraii ti instalarea eientua lelor tulburiri de scris-citit,iD functi(' de a.easta,nu are o j stifi care serioasi. Sint pofc speculalii.iar cazurile prezentatede unll autori cu privirc la frccventa mai rnare a .lisle\o-disgratiei 1a copij cire, intr-o familie dc mai multi Irati, se Dascultimii sau penrLliimi: nu ao prltrr'i fl confirmate. Din observatiilc ti cazuistica noastr:i nr pLltem drducece o asemeneaco|ditie ar avea o semnificatie anum. pentru a fi lnati in considerelie ca factor determinant ii tolburarile lcxico gralice. In\:ocarca unci mai redus. preocupAri eriucatioDale din partea eduhilor peniru copiii ultimi, ca r.rrmare a sciderj intcrcsullri -.i a pliclisclii, nu rste rn ar.gument; de multe ori c\pcdenja r.cumulatd inlcsneito elicienia preoclrpirii, iar ajutorui p!' care ii pol da fraiii mai mar; arc o mare importanli. Oriclrm nr fa, miliile cLLmai mulii rpii cil.clrlatiacunosti.lclor, a inJormatiilor., mai crLseami :r celor acumrldte in fcoale,csto mai marc 9i inleresele pentru activitateade in!ilare se l:fgesc. -tncdde ]a inceputul secolulllinostrLra apirut p.cocupiri ]ega,.e de {cnornfnul cletransmjtcre ereditari a dislesici ti disgraJiei. Aces lca s-au accentlratin deconiul trei si patru, iar unelo stu.lii care afirmnu asociercadislexiei-disgraticicu predispozi!iainrirscutA l:L .l.zordini nltutale.a si inclinatiile criminalc si psilropeticesulercau rlc infllrenta idcologici nazistc. Unii autori cJechiiaz.l irlvcstigalii gcncalogice fi cauti sd dovedeasci ci tulburii.ile leno-g):aiic: pot fi mottctite mr numai de 1a p:rinti, dar chiar clc ia Duici sa.r Lrnchi- a.est sens se remarci aotorii scandinavipe care Critclrict' ln ii.ronsidel.ilci au oferil o,levirlonli vnlldil't rcferitoarc 1a impor tanta {actcfilor genetici in dislexic. De pildi Norfie (1939)a mcrrtendinlc familialc la toetc cazuriic stlrdlat. dc en, lionat asemenea iar mal re.:rlt, Hallgrcn (19;0), refcrind!-sc ]a 276 c:zuri siuciiate af:fm:] ci in 8B0l dln a.estea s-au maDifestat dificiLlt:]ti it. .itire la una srr mai mullc lude. lcelxsi autori ao siucliatii grupe de gcmcni dislcxici. Hallgren, cercetin.l '15 de pcrechi dirl c:irc 12 morlozigotiSi 33 dizlgoti, rcleva ci la primul gfup exista o concordanle de 1000/0, in cazul celui de al doilea, de :13D Cazuri aseiar . mi.:rtoar. (ic r-em.ni idDtici au fost descriscsi .le Brander {1935), 66

t!| 9l 'll'rtlcur' (1936), Sctlilier (1937) etc. Un studiu efectuat pe ;l rii 'rrl rlu (rrre \lattingr.c (lvJl/ viic sa aduca dove/i calegori, se man lc.ra ld tr5 crzLri j- rirdJl rLd.lur (3;i.40/0) ilrr rn rlr..l, dovezile sint probabile. Astfel de date rclr ll, (.i|/uri (17,20lo) h+ rlir (loi copii dislexici unul are probabil o e?eciitate pozihfl.r'l {fe, ll,'l,,l i,spcctive nu ni se par destui dc. edilicatoare pcntru cA in ilFrd u n procedec xacte, inlcstigaliilc s tLu bazat in principal pc rxixrl"rr i ('i se;tie cd reiaterjle pndn$lor !i:r rudelor pot fi eroartr V,,fron iii manifesti scepticisrrul cu prilire la erdit:LtearcngFrrlii,lrr rLrici $i izolatii, Jiind de pArcrea ci ar fi mai plauzibil; erilr, rllir, in unele cazuri, a unor dispozitii congeniialespre diferite l6rrlt' it,,rri ce se corcieazi : handicapuri de vorbjre sau nedezvolI r,{ \i,fl)irii, incapacitate in dez\.oltarea deprinderilor de citithrlr, lr,/.,' .n .oordon:,r"a m^t.re. strnS:ci- "dJ anL:.1,\tc;. etc. llrll' I tlrr,iJ) e\le do p;r.r . .i rr Fr,{lu,cred IrlbJIr'ilur de citiL6rtl! ,,1ri(ua mai mult mostcnircasocialdti nu transmitreabiologhn, liLl)t .c denote diferenle remarcabile de la o familie la altaii t rll, 1,1,.\, acuzi pe Rutter ti Vernon ci se lLlpti cr morile de vint Fflrlr Lrrri rln experimentator in diagnosticarca clinlcA nu poate trecc ,ir \,11',r(,1 frecvenla erccliiilii in caz.rrilelJclislcniei cvohtive, spelrI tl{,logjatulburerilor scris-ciiitLrlui, spccialjttii iil medicini invrrit, rr|'scori, catcgoria lcziunilor organice. Fera a contesla influFrrl,|,t lirii|i pLtcare o au leziunile creierului asupraformarji schcdt"l,r',it)('rational-aclionalc dez\rcltarea in abilitdlilor de scris-citit, ltl ,,'. t)i,r'('ca rnii autori cazurile clcscrise la tind spre o gencralizare t,r!r lrfNri. Aici avcm h vcclere {aptul cd enistcnta unor le,iuni orgn,,ri'. 'l r,r'm:nJ aJre l rlbrrr"i; ,rp ,Fte mr ^rdin prim.r, i Ll^ r||,r11,,,,ri Lu]bureril. lexo-grafi.\l delin n]anifeslari sccundare .lle n,, al,trr Exempl l afaziei estc edificator,din acestpunct de vedcrc, ,h,l|,r oste determinati de lcziuni oryanice sau funclionale ii in l,r,t( l,,rmelc sireciliccsint prczcnte lolburili a1escris-citituluimai ,,LLr nr11ll mai pulin plofundc, in funclie de gra\''itatea afaziei. ll. (lo alti parte, existenla leziunilor organice determinA tulburl|] l, \i(o-grafice ce imbrace forme elicle.te de involutie li ca.e sc rr,||,llislarsub forma agrafiilor 9i alexiilor. In formele comllne de rl1rl,,\,Fdisgrafie cnrd nL{ erista Ei alte manifestdri tjpice, clacdlL' ti ,l,rl|ll(.organicenu pot fi p.obatc prin mijlo:ce clirice, elc dclin ' l',rrrl, s('pozitii. C ' l)urr:i I ii. h I ct, op. .it., ps. 89-!0.

l) c(rg l i ri le c r r r c pot s u rre n i Ia n i v e l u l c re i c r Lrhi nLL sc rcdr, nr ma i l a sim plc lc z iuni, c i e l c p o t i m b ri c a J o m e compi .xe i n edr , e i 'i r. ri, r ' l i 7 " r. mJ fl o _ t ,r c a . ,.l i j i | ,," . I, r^-n l r\.'._ tr 1o, 1, odli. f.l e p .i n U ,o n p . d mr.l t. rl c ..,i v:d.1.. .. , r. rru r l l 'r pj|a f f l unod \te rp d -p , ri In J : .rv i . t, d.rr.l r., ' , r ". l "l r r, , J odr or J d ' i /d . r. i r-1 . . r.- n , t,, md tor ndl -,^.rr a . \ r" rl r Ir m i ; r c pr : n L e A Ii e r.r' . n r,.r,.s .rJ rul ,,L.rrdt al .r. J-nr o r..r'. dc . ' l1i p" r t , ,.-j ^ " n .1 . ;/ a \i r ceL -J c ,1 . i. . 3 .t \'a z . r l, . m lp mo t. " i i f.J u .i r^ .r, rr:rr,. , .:n.pl or A .L..rar.! r.r.r: ' a, cr p d ri ( r , lp. . , er e. or g d n i ? F ra 6 ..' .n ^ " n tc \ i z rr,e btF .ur,rL tor, ,: f ". ., , i r ' r , ipd i o .e ' -,i mJ ,r,,c \i !:i reau-FcJra rr . r n pc r , p, 1 j \' 1 n F rru l u g :.;,,\i :te n rro :.lF{i e ,i rrLr.. '. pl" 1.1. 1de Lr n s i mp ro r ,1 . i e /i r..- ,,.r., bfdl n \r . u..,; I . rr .'rl i . In r r r - lc lr , c iir . .p a .fi rmd fi j rte .h :\...ra t rl orrari G s.ri . citihrlui nu pot fi concepute in afara leziunii ." ,ii"-i ca irnica s: singularn cauzd. Dar pentnl ci noui ""f" ""*t "o ni rr".u n*ol _o gcrat un asemenea puDct cle vedere "" credem ca esie c1o\.a(t:i (crla a e\isrcntei uilor tLlibufdri at.r Si scris_cititutui cc au o etio_ logi. _de alii natural decii c.a a lcz;unilor organjcc, firi s; mai i . . isl i r, r p. J , ^t ur p .; ,;; i .i h,_ " ' j ,i .i ' o rn .l r,l J r..L l -,,.l a !o s iuprm r . rlor ,.. ^ 'i r r r ol- , iL, L. ndi m,tl . ,. 1. ' - r , - r i. I .\; .n r I n ." I r-, I rt.u.i ri "."r ' , t, ,.i hj .,j t , ! 1, ; . i" . . 1 ,:r.:.,a r.j i ," L e e:Lt .rr ;. .a.l r rl' J,r,y.1 i 1 ,. 1 ,1 .o i . p. p./i :., ' \ , lr r " r r.r,a r. nr t.T ,..,, ,i .r.r,r,i j , pri rxr,t r.i .,:-r , . ,: I t. .o. r. , :. r,.; t.6 . o . .-, ' . d. 3 r 1. r p.rt ., : j. t6 .,.r,t.f,. o r ; , . o ^. : ,,t,LU r I.o..i c_ f6 I to r fi ', ': l' ,' , . ,p . ,r (c i -. n ; ,t rt , .- ,r,tu: L l. ,i i :,,r,l ^ l, : .^ h" .....;. -.r :.,.. r.r.,,r" .o ,u t,.i :. r r,)r rl , . r r . r i i. ,.,.,.. -i n lr. 1 1 .d ,,.r. r :.e /^. i i ../J.c :r .r prehr.lte .je ?or'r.i.r r'n.,ecinat., iar clr timpol accsica se spcciali ,raza ln prodticer|a {enomcnuhri resp{rctiv. Reusita corectariii rLnei tulinrriri de limi)aj d.pinde ti de intiturarca cauzci carc a l)ro_ dfs-o. Prii rLmarc, ].:zi.rnea org.dlir:ij nlr poare tl intil rati, dar pr in co mu l ar oa t r nlc iic i d i n ,i o n r i e z l ti i n tr-o z rrr:i si ni toasA . pro(sul reclipct.llt)r, dc)i a!r.joirs, cste posibil. r.ari il.loiata, intreglrl proci:s ccmpensato:. i.ccrlpcrator si terapcLrtic depjnd. de int ; Dd e rca r . or lei l. r at ! : i d c p i o l L ,rl r,m c a a c c s ," ti a. C alti cau2a frec.,ent incrirrinalA nr prod'rccr.:r lrU)of;rilor cle s cri:ci ti t f s t e ac eea t l s l s b e i (l c rl o l ti ri a mo tri c i ti i ti i si ..r a cl cfi
r lt n. x i. t . lir gr d j i . i , ' T . r. c s. u , N., x . x f , J j: i. lo9i( linrir2 jrlri s.ris, alii r f ei! i. E. i Did. ii P. d. , i! 6?, ! s . 0 9 6 9 .

l' i p.," rl nro ri. PrFl . J ;' frnr'.'sm,lLr' n.,rfl, -i 1...,,fi|,,t . .i.t i..rr"rc cr .rF,:'ip, i:. ,.dar iThr:i p fl8atn'rll,.mul.i flth rl '+;.'.r', r' rpr'r.orrlo. S. pLr Inriln:. d,.eori,.upii o:.erdf:L:. h rlrlL,l , | ,' JF .ul'r.. i.l.lp, i\1 bLr p. dar (Jr. rrF,,intd :l fitrllll'irtl i,r-planlil motrjc sau tulburdri ale organizerji spaliate si lFtlrlrofrl'. ln aceste on.litii, formularca i.lcati...d este mai raptci:1, r,r, lr/rrirtivcLr posil)iiitililc .ic trarispunere in spatiLrl grafic si nlli,l rl)rre o conlradic!ic. dc roz{)lr,area c:ircia depindc lormrrca abilititilor de scris-cjtit Din obscrvatiile noastre. fl ,1r,1!(,lt:,rca ci Cisgrafia unlri ascmerea subicci nLL esic caractcristicrj lr'lIlti Irr lnrLl in compuncrc, afa cum s-ar p ta crede, (lar ea apare surlr,rr liitor oe pregnart si ji1 copierc:i rnui tcxt. ID cazljstjca noastri, rr l),'ri.tel urmirit p. tot parcursul cicluilri pr;mar s-a do'.eclit l,,r,fl', dotat ,si a oblinut rezultate scoler.c semnlficatirc, clar' marln.rlir o incct,reale cragerati ln scricre, dublati dc o u.oari lfi.l|i,lilate in clectuarca grafcmelor si de unclc .misirlni. Pent.u 'r,r,,rl-rca fi pent.d pirinti, . e:ista cle fapt d.cit o singur! prolrhrnn si anLrme,ritmLrl lent in scris Viteza redusi ilr sclis se llr]Lrifcs|a mai piegnant in copiereaunui tett si mai p|tin c\'!dcnt Ir compunere. iar,"cricroa dup:i dictarc .'ra leiati\'.ormali si l,,r'rtc bun;, cind a\'ea nomenic .lo bu.i (liripozitic. Din prnct d-. \,.lore mctric, copil l cr^ vioi. clar t)r'ec;zia niscirjlor.n era exccl(,r.ti. Stingaci, a in\''i1at s, sc.ie cu mina.ir.eapti, apilrind Lrnelc rl l;culi:ili h ctapa jnitiaU ca apoi adaptare'1 si sc laci {:.i prol)lfme deoscbite. Citirea a fost de la inceput la niYclul cerinlclor t,rogramei 5colarc. .\1!i factori cLLcaracter. rlegaiiv nu au Putut ii ln,si tn e\,idntd desi a 4osLsupus unci invi,siigalii psibo-m{r.licali In altd ordinc de j.lei, am prtui conslata cd sint urii disgrafici ii riislexicl care obljn r.zuliatc satisfa.Atoarc (asa cum a fost si (azu1 descrjs mai lut la pfoba Bender'-Saniucci, ce pun in e!'idenli .caprcitatca rle str ctur:ire spajiala, d:ci di{iculti-ti1e provin in urma schixnbedi clominanlei cercbrale, cum estr caa.l stjngacilor care in\a!i, se scrie cr1 mina dreapt:i. in acelaii timp, trebuje subjii;at r':r l;i majofitatca cazurilor crr iulburiri de scris cltit sc manifesid deficicnle pregnante, p,. linia o"ganizirii spaljale, cit si urrele deregl:id in organizarca temporalE. Dealtmjnteri noi ne-am referit ii ir-rpaginile antcrioare (Cap iI) la rolul factorjlor de orjentare in spaliu Fi cle strlrcturare, in gcncral, a a.tivitilii in spatiu si timp, ca;i ]a imp.rtanla lor in {ormarea.leprir.!ri:lor scrisdc citit. llai acliLrg:1mci pla!arca gafcnclor iD spatiLd paejnii pre-

68

rzinti val,)are calitativi, in funclie de orientarea spatiaU si de or gar:.izareasemnclor nu numai ca formi, dar si ca strrcturi ii suc ccr;iunc. Pcntru citit, desfisLrr.area acti\'itdtii presupnne respcctarcir legjlor (lf slrccesirne ti dc organizarc-str cturare spalio-tcmporal:i Odati .u.rcsr,erca si dezvoltarca accstof posibiliteli 9i pc misurl indntirii irt yirst; si sporirea ri\.'elului dc inst.uirc se influcn, favora,Jil dezloltarea iimbajullri, in ansamblu si a scrjs-cit;teazi ttriui. in sprcial i,a rin ul lor, dezvoltaroa abiLiialilor de scris, in spc.ial, si a citit-scrisului, in Ceneral, contribuie Ia organizaren miscirjlr)r si a clatelor spa!io-temporale ca modalitdti de asamblarr a clcmcntelor dc misctrre si structrrare a spaiir:lui $i timpuiui irl deslis r':lr.r' sl.ucturii activitetii. ln finaiul accstlLi capitot sc simte nevoia unor precizdri slrccinte cu pri\.ir.. la strucrllra psihologicA a unor factori care prin fragilitater ti slaba lor o.ganizarc ori nedezroltare ti nematurizare, ca 5i prin dcteriorarea Lrnor functii psihice, pot pro\:oca dificL t;li ir) iormarca clep.inderilor dc scris-citit sau tulbureri ale actclor loiico-gralkie. ,hem in vedere aspcctel-ace tin atit de normalitatea t)elsoane;, cil si dc.elc caru se incadreaz, in psihopatologia margjiralaL si marca psilropatologic. Astfcl, instalarea unor Ienomene artenice modi{ici inlreaea activilate intcleciuald si fizici a peNoanei consunullLi nervos ridicat ti epuizant cc cletermini firarca oboselii. Pe plarl intern scade capacitatea de cognirie $i concenrrare a activitilii intelcctuale, se diminuiazi posLbilitiliie mnezice si de fixare a alenlii asrpra modului dc .ezoh'are a problemei, perceper.e :jr rcPreienlarea rlnor fcllomeire Si obiccte se {acc ir1 mod eronat, fragme,ltar, disparat sau lacdnar, apare o reduclie a calitetilor voliltonal-motivationale $i se resimt perturb;ri iD slera afectivitilii. Toate acestea. ia LLnloc. pot inlluenta lormarca si {ir.area pertunalitif i dizarrnonice, caracterizath prin comportamente specificc i.. plar \tern, dlrtre carc ceto cc devin dominante sc refere la manifestarea an\ictilii, a n.liDi.jtii, a irascibilitifii, a tulburlrilor dc somnj a cefalcii, a cm:tcrii crcitabilititii motorji ti dezorganizarea mlscririlor, lipsa de sincronizare in acliuni sau dimpatriyi, iDstalarea iniribitiei, a apatieij a inicrcsuloi scizut pentru activitate Si indifcrenti laF de ccca ce se petrece in jurul sdu. Pornind de la aceste caracteristici, pe fordul Fersonalitdtii isi puil amprenla crnfiicle clr caiacter t)sihologic ce influenteazi negativ intrcaga etolulie psihici si ca atare si formarca deprinderilor de 70

sau tulburarea acestora, cind fcnomenele astenice s' ryh.r'llll la lnrlnl,,||/ri o lirsta mai mare. lr nllir .atcgorie.le tulburari ce au un caldcter reacti'_ duc la (e se pot instala atit in *tr{ flr,f('a i;hibiliei satr a cxcitafici lfomjnant in aceste stdri sint fobiile ii cit si varbal i,i"i, ."-1".*, ILrlbrr;ri :n 'lora rurr'liint'i "i emori!-ar'rIi!i lii'ir, '",'t,,r, .Jprr' le.urtani/'J a "'lemrl \erl'al. i' genFrar' \,,,','r," i,anul p t . 'r,,, 1 .or. f:;. ;n 'p..idl. "a,l :r,LFrcs'rl nlru ;n\aralurn 'i t taLr 'l'termrna turlr ,,,.,/, ,. \', tdr.a ,letrin lFr:r'r ti ''r'_"i I ,,rnfl l( \ico-graficc. lr/,,,1 Dtni ia un anumit sta.liu, acestea sirlt relati! normaie 9i pro_ I tlr/ntgariz..aze sistemul psihic uman' sau in cazuri mai. mbrginala a''cnluJrea lor 'i in'la,,,,',.'|,, ii ,le !'il'opaiulugi; lransrorme 1,,r,,.'.. rufr'1d :omir anra :rr m3n:'e'LJr'" pcrtoaner'le |-':roparid fd\or','Fa,: Jt."olLnr"d dicdrm i(e a per r,, (a.de'",;1,, '..1;i. ,,,'],','."'ii irn-,;i""tr.ou lnegala I frnc!irl''r psih:cc 'Fca pa mpul\i\rtdtF s rpraapre'icrF i,,,,,ir.r (, mpurr-mFnle baTaleiiF lr l|;.",,'fl. pc rrr'.epribilirale hipPr'mori\ilarc inerli' elc ,i',, o.gor;.,r, Lleterm:nat dc :n'Jfitien!ele \;..: , , .,n ta r5iloDori? nircrrrl 1,.;;,,:i ,",;';;, ;r;, ." rianiic-La mnditi'ari prnnu '\a1c rr. ; si s'P"rfr:dI1:. J,r', af" l t'-\nli1'onalc. pr:n pre'Fnla lioililslii Lrcir r, ,m.riil.r. .;t .i prin n.-pa|ir' rcd dP J arlionJ orLlonar' afe'rd1. irbiFc\ii r^cp'/li\' uot pr'i.,r,r^',.f ,,, e.ro, tie "b:'ci. ,.,1., Lll r"ir: dislexo-disgrafi'^ :1 rrnar' ^.h:''l'l 'i-.1]:\?ld .,1|l.r'c, i liD.a do ufLJn:/rrc in Lr]rI r'lional LlLr@ rmpreuLcistFmlil r'.1'1:; a,rli elilcr d" ' ri - iL r :i d"Torga ;zeJla ' ". FDrir'lerilor prin lulburarea.uner ,.trr1-rL ; , Ia '1 al , F, 'rolra"ii a'lrutare ,, ,.rmir. \erie:, nin : ifL'r ' ^ acr;LIn";mplr'1tN ;ntr-o at,3rc dc scrisin formarea d;lavorabile, i;,, il?.r "i,,.," i,"ir,' r,r,;o .pit'ptoidLt (saJ '')s1:LL!ioralSr dcoarecaed 'leprinderilor ,,"' ..t. personbliLale i..'1.ir.:",. 'n'turur", ,no. tfasalJri r^8"ri\e d.: ,(a drn jur' nrrr'rpr t.,r'iriirt"a ut.ctita, Degdti\icm iaia de pcrsoarrelo stiritor ernolionale, nervozitatr 'ti iritabiiir ,i.i."i jlt'"t" lr"" iletermini instabllitate in activitate 9i oscilafii com-""ip"i"*a "t"., an'rmitc p,errrrtamerialc ce scacl randamentr-rl scris-cjtitului in -ii""ir""tm apar qi in psihopatia schizoidd' aseminatoarc li"ii". sistemul lexico-grafic' este il:Lr noia clo:ninanti, care clczorganjzeaza dezloitiri motrice si a stingdcici in acliunr' ,,.1"n"., it*fi"i""t"i deFurm" inai L)oJr.. Jr .arF '; I 'i ele 'mlrl 'die rn,fr'rmdrea ota ilc rr'rdcril, r l.xi' -rr,rfj'c. irt rFle 'F rrr o

tslcriie u'in dezloltarea unor comportamente aberante iD intreagil aciitit.rtc I. lln cazurilc cind formelc descrisc lr)ai sus se agraveaze, elc sc trarsfolmi in adevdrate boli psiiricc in care se tullruii sau chiar se p:erd 'rneie funclii printre care li ccle ce privesc lexico-8rafia. Tulburarile slnt deosebit de cvidente in latura functional-semantice. dar im;)r"ach(ala cum vom vedea) |i forme caracteristice agrafici-disgraiiei si aler.ici-dis1e:riei.

4
I. DEZVOLTAREqI SIMPTOMATOLOGIEIN TULBURARILE

U.,

\:erza,

E., Ptiiolagic

.irsfelor, Buc, Ed. Did.

jdeea cd ir manife"Ldrea dezvoltarFdd,sgrafieivi ,.lrr nind Jc la ..{i"La un anumiL specjfic la p\ersoanele lhl,ri.i cu rrete;t nor_ mrl lrlii de cele handicapate mental, senzorial si psihic, clar si 0 ln,rliit-di e d' piemFnre.,munF, noi le lraum De de o part". lrlr-.r r r;ngur _.dpitol pentrJ a sroliria ur'taled ai.esiora,iir pc tlF.,ll;, parte le Srupbm pF sub.ap'rojp deoar.cc dorirn .;.;r_ flrr,lh,:: \p^.il,it1lea lor. ln pri,na paj-tc, vom inFrca sa sur_ lr llLlim intrcdul complex dc triisAtrri djsjpxj.o-djsprafioe aoar. ce In Id c-p:ii afe(lali oe asemcnpdrulburari-.i, ir roneral. ',p('(iJl. h 1,,,1. per<oa,rcle normale, iar in srbcapitolelFrrmatoar" -ne vom Si lln,. ir, mod deosebit, pe caracte sticile specifice categoriei res_ Pt(li\"e Je hrndi.apari Aic tu.rJrile so compticd penh.r c6 avem (a-!r la(c cu o dubli deficienta .i arume: iorma p?jmari si do_ mlnar.ti. .e consrd d:n dFli.i,nla menLala.senzoriaLa saLrpsjhicd tl l,andicapul lerico-grafic, ca torma se(undara. pF linSa ;cesrpa, lntpc\j.r, dc celc maj multc ori, ri alte aJecuiJni organic; sau D6i_ ' llkc ,Jf.' ingrel,neazamai mulr procesul recupcrat;r. Studiul tulburdrilor citit-sorisutui Fi corectarea lor alevj,n cu aiir mar ncesare cu clt acesta au profunde irnplicalii in dezvolta,rea pslhica a _irdivi&rlui ii asupra reusitei scolare. in general, copiii .are prezinta tulburdri ale scris-cititului manifesti si in plairut ovolutiei psihice anumite drnineri in uftn.e dabnate reDulsiei Dentru rfortul jnteleclual. slabei molivalii Sj jnler,sului icazut ientru dorivilarea scolara la .are se adauge, treirea dranaticl a r'$ec.rilor rcperate la in\erature. prelungirea tuiburarilor de 6cdscltil. (,1 urmare a necorcrlArij loT la timp, duoe la automatizarea acestora_Si la instalarea ilt constiinta Iogopatului a ideii cd, eforturile sale sint zadamice. el fiind ,,sortit; se suporte handicapul rcrF1t\clivto;,tl viata. Pe acest fond se instaleaze o stare nevroticd.

pl arul d' s .ri e (l c l rrl b rri r' s PrL rn d arc;n c e a rrd P dLpa. jne. C a a ta re . d e\i ne i nuri l 6 o . ' i al P e rs o n d l i ta l i i i"ri;.:i ''p 'i r , li" 'r pr rm.n ra i e . I n plJ : , a n e ,e \i re l i i c u n o d :te ri i l u l b' rrarrr' r s' r si I

ii,i;i

,i;

i"rictirli

orcsLoraim.diar dJpa in\talarea lor'

A. DISGRAI'IA $I DlSl,EXIr\ iN CONDITIII,E INTELECTULUI NORtr]IAL Daie cilirorrrl s a cdificdt - I redem - in paginile rnterroarc ,,, pr'rrr, la fd,lorii eLiologiciai tLllburdriior icris-cilrtulur' acrrm p".. intreb;ri jusLificdre: la (P \il.st; apar ase ,; i*t. ',rele frecrenli aLr cle ? .Lrm se manite\ta: I rF 'Jm ia -.".-'*'il"ri.; ritc cl, er' Nui rom ircerca sa ra\pLrndem a'esre ;iii";;. ,nrtcbjr; ca 'i ra alrPle, pornind atil de la exper'cnta noaqrri' ilo.o"ii"a,, ii ri a" tu \alorificaredun'r date eYisteni' in litcrarurd lf, inceput sLrblinipm'5 in araliTa manife"r;rii a? """,r"iit"i".-o; am tuar in .orsjderali' \pc'if:'Lrl limbii i"ri'.i.alirortcno ""ri.-itit rumanc. pe.i, u parte. iar pe de alrr parLe.ca. majoriLalFa ::nt Inmune si in allF irmo trn slrc' nenctor p' rir, lc pr./entam cial in cele curopene). "'i"'iri*it"." ie s'peaaritate sint descrise mai moltc forme de d;Jexie-rlisg.afie cc prezinti fiecare o seri de elemente comune frirlrF,Flc mai impurldnt' \irt: .i sDecificc. prinI' O; t."'o-u;'U'tlia !D'.ifi.d sdu propti"'?i'o. man:feslalA para'rorat,, in rurmar'a abili rbliinr dP 3 ";L: i 1i i.,.*ri"ii '' ..rie. Lrifi' rlL;lil. 'c'e nai pregnrrntedpar ir di(tare 5i-compu'i <il5bi6i la 'iLir" subie^rir p";t; cnpia un"lc c*G-. i:r..4". tat'goriP nu poi e'ectua,leg;tura irr a@asta ,',i-',.-*r,; rntr" sunctele aLrziicsi literFre scrtc' i;ire \im\"lLr; .l grafome. C, :r.re ci D,l {rie o alli l'tera dec;t s rretul auTrt: -ii r^i"i,:lilo""1" scu stru'rxrd/r' ii ,toturi" sau d' dP2aottorp ii'^.orda o impurlanra doosebira Aceasri lorms ,:,.ii" i':i."i"l prin arePa ci. subieclii respedi\ i nLr p 'i" realr'za .. .".""t""i-"ii in acl,iziria *cric-cirit rlui. 'Lr toale elorturrrP ,,;.",^" ;-;;",; 'i" bara ci srd o cauzi.eeprc\upun'. adeseori,ca i";i;; :; ". 'a r. rr,..: rerom, nclc disorlograti'e se manifeste difi'Jll;1i prupo""ti"" i.' l"i"r"s..; -=irnua u rilor crafic'. l literelor' cLr\intplor' grdAstrel apar frec\entp omisjuni atit r z:tiitoi sisintaemclor rii".*tJ.. cit .i a.uvi;1P1<lr. inl'x"uiri-substiluiri'onf ' i"-.i"..

dlrtonalS. separareacLrvinlelortn siLabe>i scriere ondulata, cHea I'r rll nspcctulde imprecizi; 4) lrislpro-disarolioputd. ,tumitd .{i cox\erulird Dntru cri mul[i arlr'rl o neaeA, a entitate de sinF sratatoare.i u consideri ca fiino tr In,rnifestare iD cadrul rrnei categorii bine delimitatA. Asemenea irfm,. intilnim pe fondul afaziei, afatiei, hipoacuziei etc. 1) I)islp.ro-ditgralia motr'Fa aparc Lrrmap a tutburjritor d", fi,trlcitatc $i duce cel mai des la un scris ilizibil. Scris-cititul unor .rtlal de su.,i,.ri esto naslijcnt, ncregJlat. inegal, tremurat, tenrllnnt. ri8id. prost urgdnirar, ),pproporrinnaL .orfur Frc. si in ll o. ti) Disle&-disgnfia Jirearii, considerata ca {iiDd o incaDacitate. I'l lrccerco da Id rindLrl pdrcurs la urmiitorul ,au sarirea peste rnolc spalii, ldsindu-le libere (in scris). It. linge aceste fome, au rnai fost descrise unele categorii. luin_ ,lrFse c, p,ri,.t Ce plecare componcntascnzorialiiafecratd sau sisl(mul cerebral implicat (Leapidevski, Hvatrev), dar nu au o circuIn adeviratlLl inteles al cuvintului putem vorbi de existenta lrlburarik'r dc scris-citit Ei pr;n urmar'e, le pufem diagnostica nurrrri dupil scdrgerea timpului necesar formdrii deprindedlor rcslxr'live, prin instmire adccvatd. Acest timp difere de b o cateHorjc dc copii le alta, in raport de o serie de factori prinire care rmintim: ni\'clul de dezvoltarc psihid, motivatia pentru acti\.ilrtc. cfurrul "i exer.ilijlts l.lecluare, merodotogiaprodarii scr'sr'llirului .i. i.r !eneral. rndLe.onditiile n"ecsare lorniarii dcprinder'llor de scrii-ciiit le plrtem invoca aici (dar ele au fost analizate lrlr-Jn ,aJilol antei-ior).ln condiUi obi,nuile d. ,.olarizare, Lrn rliagnusri. prpcis logopedj,, .are sa aiba in vedore nu numai Ia(to.ji etiologici, dar ti cei de naturd simptomatologice, [ngvistic; ti psihologicS-pedagogjcl, devine oportun din clasa a II-a, iar iD rnele cazurj, de la sfirsitut clasei I. Chir dacd ta sfirsihrl primuIfli an dp ..ol"rizare obsprv:im, l rnii r opii, cd au fon formare nb iteii alc scris-cititului, ele au - totu$i - un caracter fragil 5i lnbil. Inci se mentin fenomene negative, ce sc datoresc nettepinjrii sufi.iertr a scris-cjtitul i, a posibilititilor limitarte de analizd fi)netico-fonemaiica ii a concenhdrii atenliei de tranGpunere gmfic6 a sunetului rostit, a necunoasterii unor Fguli g"amaticale si ortoepice etc. Toatc acestea fac posibile aparitia unor lenomene similare cu cele pc care le intilnim in dislexie-disF,afie,dar ele nu au un ,-'aracterconstant Si dispar de la sine, odatd cu lnsu9irea clrno9tintelor necesare. Rezultd, a;sdar, cd o card,cteristicdgenerald a disle-Eiei-d.haraJiei, nnnifestarea Jenomenelor rcspectiae a1L cd Ltr

":lf,'i'i; TJff :3'-'!,i*iffi ilt'',i":::'":i?"?,-,'fri'::ii""*",

c d. ? rta r fot t s ' ) \ i ii t " nd i n l " d 4 a s a o g i a ra . p ' i n can' ol i dor' a ' l tt d to m ' ttt' J p' pl on tnt" n V; no' i l .,r t r ls ir c s i p ,i n l rv i tPo - ' f i". .;"a i, h ideod (d rL r e \i s l a o d i s l Pr;F .i mai ,u " eam;.' n d \i d dpar v (FrrP o clr , sra fre s : r r uar d penr ru c A l a l ' e ' rre n LdLP S or:;l eI' dr i ' r' " d rp d z ' oa a rc . or r s or ale. o I o l " b " rd to r :i "". 1, 't'r ,t'"1 t-i a g u ' fra , i". , , r".i ' LnR l d '* n. . nl,i' . oc A J rrrt i r i n 'i 8r' r pe Ll r' 1r-' i c' rm I 'r, i a cl .r b: . . r ' t J dr d l r d e e i s c

i'Inil !F cdraLlpr'/'d;. or; rrr ||qrrs f.,.i*irrtor, d;iatea 'i rcorJdrea cecd .p." ai"op'u. .; i.r. ulomira-Li e"L, rjB ci auce ta forme colturoasc, ingustate 9i inghesuite' crroa a ll-J clrprind s roie'lii ast'nici lip':!i oc \igoare d"rur;ra care,r dirn"n,iL-,,d Jirerelor .sl. rercgula,a. dinLl imPresrd ci intregul grafism este ng1ijent, ldbdriat si lsni' traGNpa a III-a sc rcfere la subiclii jmpulsili ce executa ur /:lnrgan'2"n. d fer-iitrte. '. fdiE .'. raf d. tfe 'p:ral. ripsrrc'o I oproact'r tr.J, iir p" -n rmLl |8rlli m lti e n' "t""tl ''in'uzI a pagjnii. organizarc GrLroa a I-.r-a inalobcaze subiectii neindeminatici ce rcalizeazd u" s.utls- distrof;tco mrltc retuguri !i o slab6 calitatc a traseuhipermctri;, ljpsa (le orsanizare pun lirp,it;rJarca. i,;i. "i"' """"-diiicriltitile lor motorii. !n cvidenti Grupa a V-a clrprjnde suirieclii care scriu incet, p(-cis ; la acL'llia ,r- or'ra'e" rf-scJl 'i pr.j:r ri ' r'1 ap.,r' , Lf"f m rs.i.: rri .'-,ln ' r'1- i rfb l I rrL.a ,-ri t,rJrli. t.;n r | ' cu corca9e,dnolind rrcindeminEre. cu rLale bL.:LFd,rr, bL' r.mdr' al .J porn:nd d la 'un a I '|.. ' e1:olo,{:ci, .Lrlrird,rir r'l4Iit: .l;ntre moLri ilale ps'homorrrcra d i 'lp la rc'a!14 tar. .l .le.\olr"r.d o!pr; e-ilJr I e "ri'-':tiL poriodJa ofe c lir; sc prr ( ,rintre \' rL \'r,s cir;1. i_'; dir, 'r d''rld,. p rlLar: 1" d:ssr alie di.le\i i ' rr ia. ;ar"pelr 'or 'Llbur'\iraLi .u (drrcr.r log"pco n" ir' sr or"tira :nsLa1:r"'J ' rilnr rc,pc,L:\'.. Ddr a.asla nu 'n' arnr, c; i_ tuat '!'!r'i-:.' eJsta c;ndir:ilp in, r'minaLe,apar, farA F hi\o'. tr lbLrtr dl" r'mpreocubairlui scr;.- i!il, deoarec. c'ldrea lor e5tP po"ibil; pr:n d roprl rlu s Drrn Ddi"a pentrLr (lFl\,,llarpa p'ihici armorioas' iol".:re- m.t.rl .:ogiPi adec\ate de predare-in\i!arc n scoarade l- a'P\1e,^nc'dcrpnte.noi Jm:nve:tgal i "rnjnrl
I Aj u rias uer r a, M. Dennef , J , A tz i a s . p. Fed, 1981), 238. Bucureili. Ed. D Fi Iii&lti,
A., critll oo-

durri cum urmcaza: '-C.r""

llll crlpii de virsti preicolare mijlocie si mare la care am stabilit ltr,l rirtceorii de cauze precise si posibile a provoca tlrlburdri alc rrrln-r'ititLlluj, iar in grupa a IV-a au fost incluse alte cauze porll)l[. , c au rczlrhat din fiSa personale a copilu]ui (vezi tabel nr, 3). rbt)iii respectivi au fost testati, dupi un numdr de ani, din pr.rncr ri" \,dcrc al trdburirilor limbajului scris-{itit, 1a sfir$iul clasei n Il r de gcolarilare. Cu aceasG ocazie s-a confirmat ipoteza noastra rr l)rivire la faptul ce chiar in conditiile erdsteni,ei rlnei etiologii r,rtnplr\e nu in toat oazurile pflrvoaci tulburiri ale limbajului ,rls-(,itit si ce actiunea lor deJavorabiu este in functic de o seric rli' f|ctori ce privesc strrictura psihofizic[ a copilului Fi calitatea lrrrlruirii. Pe de alti part, din toialul oLlriilor investigati. ta 5 ,|lr nperLrt tulburiri ale scrjs-cititului, d$i nu am putut pune in rvlrlcnid njci o caLrzeprecise si nici in JiSa medical5 I| era nimic ',.mnificativ notat. Aceasta ne Jace se credem ci la baza tulbuliriior scl'is-citit'ului (in cele 5 cazuri) au stat Jactori dc oldin t,\ihopcdagogic sau ci etiologia era mult mai prolundd ;i nu putea fl .riderlliate prin metode obisnuite de investigatie.

l\

i i sk

sD bi -

I'

I3i*'

ti:r'ri.)

i:i lu
L..-

!i
l

9r i

!t

.:

-t,

,1;a crrm ari lazut incA din cle{initia pe carc am Jormulat-o in (iapjtolLrl antcrj.r, manifestiril iulburerilor limbajrlui scris-citit aLr ur crentai extrem de larg .ji aLr o evolutie de la simplu la complex, pentrLL ci tendinla lor este de a se agrava odatA cu inaiitarea in lirsle a logopatului. Tulburirilc scnis-cititului au o i.ihreitA ngatire asopra personalitAtii, atu.ci cind ele se conftien:izoazd sau atunci cind detennine esccuri scoiarc repetate. EsL1] remnificatir. atit pentru terapie, cit ti pentru imprimarea unui anumit specific iD nanifestarea 1or cd in anumite etape de cvoiulic i7

tt (!'pii ,rr,. , L, ,,,l|rttr.|ltircazi delicienla respective Si nici tu'slzcirlr'i rr,,,rl,",l,I ll'. (ipice disgrafiei Si dislexiei la altii ; It i1't,ii ,,,r' r'r,tz('ozi deJicienlarespectivd ta altii, itar nu i9i (hr r.,ir,,,, ,l, lxr)t,rjilelor di{icult59i; (.) rl'l)ii ,:rrc iii dau seama de deficienta respective ati la ei, cit si iir ll1ii, dur maniiesti o incapacitate evidentd in a se corecta .i ,)J)|rrrczistcnlela jnfluenlcle pozitive; (J) (opii sensibili faie de delicienE si care Jac progrese remar.alJile in indepdrtarea lor depunind - totodati - un efort activ tn raport cu influentelc logopedicer. Copiii cu tulbureri ale timbajului scris-citil. din ultima categorie, prezintl o serie de avantaje pentru activitatea logopedice 9i pentru formarea abiiitdtilor corftrte, decarece actiunea meiodclor si prooedeelor sint receptatc facil, fiind srr;linutc de un efort continulr. ln actilltatea scolari. imprr.sioneaza prin our'nrJ lor ar,,jroalf de a ob\ine reluLrdle .il mai bune si rranjfesUi preferintd pentru disciplinclc ta care sint solicitati si scl;e mai pulin, chiar dace acestea comport; Lrn erad do drfi ulrare ,p.fira {.um \rnt mrrcmaricil ,i ramrli.r). In continuare, vom incc.ca se analizim toate manifcstArile pe care noi le incadrem in catcgoria tulburerilor dislexico-disgrnfice. Pentru uncle djn elc rlu am gdsit referiri in literatura de specialitate, iar altole a fost abordate cu totul snoradic. Existi si o ait! ,rl.gorie la ar,.np \om reJ*r: ri Lp carF - prubabil - .rnji aLrrofi ru le-au considerat ca fjind manilestiri specifice aL simptomatoogiFi di5brdf'e .i Lltst.xici Dar. ori do cite ori \'om dved o.dzia, \om aminti cri satisfactie contrib lia autorilor romani si sheini la Dr.ulpma di.(,ra n. Ordirea pe ,ar/ o abnrda-r in diirLrtin rru ,, consiclrbn ii .ea mai rcprezentativd pentru importanta si tocul ocupat in cadml simptomatologiei disgrafiei Si distexici. Nici nu arn putee face o asemenea afirmalie, data fiind. pe de o parte, 'omplcxitated n). iIF\tarilor \pc(ii',c. iar p. ctealrd. arit do;arcd cliversitate a cazdrilor si diferentelor ripice de ta un togopat la

.l l{ o i n um it ii , r , t , Niiri , ." l ,,i ,r4 ru I,l c c o m p o rl a S rdde di feri t,. ,| ' rtl (tr l. . : dj. , l) . r . ,,,,.t t^ ,r,r v c d e re d isgrafi .i i si di sl ,, ' k, c r l. ll n (!ta f i p, . , i, r , , L ,l r L t rl trt ' ls -a u i n c a d rat i n urmdtoarel . nlrflorli : '

rw
I

1. SCRTS.CITTIfUL INCET, LE.NT, STACAI'O

I l

lb lnrc ca cea mai marc categorie de copii cu tlLlburdri disletlrrts(llsgrafi{re cste constituitA de cei ce scriu ;i citcsc cxtrem fu lrxot in raport cu colegii lor de acceasi virstd. De multe ori, rl l .r' ne(ibscrvati mai cu se;rmi in condiliilc unei exigente 9col|r|'| r|drrsc sar mai Libere ce sp .orelcaza lar u oreocuoare alcclllrxrlrl,,lin prrred fdmiliei. ppnlru efc.ruaroa remel,,r dn acr.a :i IFrlrr efectuarea cit mai multor exerci9ii. Astfel dc copii intiml'l'ri dificultet rnai mari la scris, dar manifestn o oare(are repul3i-tl tx'ntflr citit. Deti pare sr.trprinzatof, dificuldtile cele mai pregrrnrt('nu le au la dictare sau Ia compunere ci la coDicreaunur l, \1. I I aldra rirm,rlui lnnt. adoprir ii s.ris ,i parlial in , itir, " rli-,t)rind uDele caracteristici ce lin de forma Si merimca gra{etn|lor (fig. l). Snrt douA Jaze care devin evidente: in unele si-

"L--t( Z.J"** C,-ntz.<-:..

-L!a4 -1"*t,tu "".A;4" A"^b* i +1,,-^.,* q ,,1 /^ ,44

"'"^..-JJ a .;1L,.:,.1- l,;
l--u,J 2 /.,,"^-,^L',, iLii,; r.4q ?.!*" ,

,*^^ ul, ^ ,L-- ! t 1l,

\,'/^ r;/4 ^.o/|,-,t -Q'-,>* !" -^t-*,--t;

'"xr,tl nau &^^' , .

\.e I za, E., Carc.teristicile diNletiei ti .lisgrdliei lo tcol4ri, (:nivefsitdtii Alalclc Bucure,sti, Psihologje, r 9?0 , p . 1 6 1 - 1 6 5 ,

\n

,^,L-, * t"l*, *

,,.;r-Lr, ; t;,,>L ^'^,L

^".pt

!. .", ^ut L.c*.!rJ ^ 1".

,r"L *J,^"/ ,

-J* t'^ , h -J"

L r^
y13o, t7e/n'

* *.*u h.".-.t-;-

Fi g. l . S cri rul di rgr.i i .al nrni col i Ldnrc Las i rl \_aN rl .77.l taf.i nte1..1i /ns trl eri of,rl .

?8

tdaiii capilul s.r;o foart merunt, ,.puchiDosrr, inghesrie SraI, lljl, iar in altelc, grtr{emfl mele, dintl impresia suprapuerii rint ircgale c:1 mirime fi depd.sescspaliul n.rrmal djn pirgin, (fig. 2,3). Dc r.narcat ci atunci eind i se eiraS('atcnlia, i,)Imi, s.risului (lcyirc normaii, iar sprc sfirqitul clasci a IV a realiTca,iii progresee\'ldcnt. atit in cec,r.e prilcsto rapidjtatea,cit fi jotnl! iste con,sticnt dc Ia ifccprt de dificultiililc salc si rcc('pti\: lir ac

tth,l*u

G7L.',
tJ).|t ./^ r)tJJ)t

.;.
d")

-.A

,"t.

-'.

J,,r,;
*

..

-e".rl'"t,io ,,lc..z,o

,r/-.4
"

a**;

*-

,r .a s .a

l" i;z
'cfu
!i !

/.t.,; &,!.o i,
j|,.....,,-.^L

,1k ,1.-*
t4

,,

), -^1ro
-a-1

il-dux )a.a aa.u.tL

,ti,;1 ,c\f,
a. \(.el .ri .oti i i L..

,t'!-"l&/iL

tu,

id.rnd

@4

hL\

ful

'ti-^l'zt . .

y'JL I 24,+,r/- ,,a,"-,y .ti i,y rd-r4

y-u .,,c.''.1 !

/.aru-

AL 4^W,L 4^,4
1 r' nl i r:r' r nrrrl x i L' rx r' ' /i l l i ' r'

i L # /Lc". ,,1,4^ r',^ /L-9/,u:f4 .r,it. ,,, i2.. ln ),u-r4-, JS t >a.-lt / uw),
t^,"o-n--n

#*
"n

,r- /'u;

Ial^
:i4-,2:,

nL, s,. ;a/.-)J, a fi U -J1tl -t., uy L- fr.1-1" *,,r i.^.pJ..",t t V;-".p * uxi lo hiz
)--.:.1rrzi l'., .sa-,a1 i,.r te..\t//"a L,, ,,,,1:,-c;

or r.i,nn-rd L -;,\^"'d
-&

]a r,l i l at!.l ' ,.' rap.,-(ti .i . i tlt er es|r l per lt f . r lect ur ir se m anif cst h 'r '] a IV -a Ini j l ocLtl ci asei ri i : r ': f r ' : ' r ' ' ..' n' r. I p;' . ^: ' \J' ' r < , r idni . L; . n ar ', 'r I ar d't r L Ii ,," : .,Io-t.: " 1,. ,., '; 'lr r i' l': li S'I i 'r " '1 "1" 'o: Jr 'lr p r.; ' ' " ,," ,:;,' i ,." ,, " . - , . p. . , oi dc- ^lr 1r . . L , ^i m al , , ' ,i ,. r,ui . irrcruci:at'A' dar o usoa.i stingicic sau ]:'tcralitaic '',,'lfl, ;.i "ii"t,l protieme acoselitc in in\'alarca scrlsrtllli c'-1 mina p.',r , ,;" posibil'r pnLrcrea rircanti. i-)il.I rrrLnct Cc veclere motric, nu a lost : "r la r ' i Jr P s- n'aniI t ' a m n_ .r . i u, ri a ." Jr t' l r "f d_i. r - | r r "n opi) ' ' 'i' l i 8r, l E I t r l \ : a .,ea , i . rul r rti coPiii n' ai sui ceea cc ne- a dct er n, inat s'L incadr im i " * .1" " t" " " gr avc 9i m : ! rej D ectl ri i 11 al ti .ateg or ie, ( u lm plicalii m ai 'o! iot lr ": nr I J" ,i ri ' -,. '- t . . ''^. t ' ' "iLr ,;' n; 'ir il f \ '1" r d' - D r " 'i r, . i' '' ri ^ri pi L : r : - ' ': ": :r-

,,.;',:.- \.' ' i \i .i rrl ].Fl

,1

r ' ir'rr'' ''i - r ' J r L ir '-r'l t ur r l^ L"

li -.".1 ol

t.t i' *. .-n L-7 ;-,L'J. " / bt 4a,aL1 p1,.,t7.*" ? Ck* y';71-x1ht )tclr... -:iJI -2/r1! /?ada1 t2 /, 2"3-:Y
lran /qLdIf
F ig 2. S . . s r l unui lofil d islr d ic si d jsl( r i. ( lh cl.sa 2 lI r'

80

8l

.lrn c-rt, SUrir 'elor dF,.risc Ia capirotuLerinlogiej, nJ JL p,rLrr I In ljt-^ratura de spcrialitate, viteza realusd a citirii si scrierii esl . l.erri dc ^xi\r, !a alrnr manif(-r;ri, d(tfcl .it Fa dcvinc o torm, \c "I, l"r; i1 . ,.1-,.1fcn.'nen.lor dislexn-disgraij... Dar \F ...c1 noatte cle obicoi * ca o stare de fapr cA ritmut scrierii si cirifii ra dirgrafici si dislexici estc redlrs. Ed. Claparade propune termc nul de _,,brarlilexic{. pentru citirea lentA (ieduse) - po;nind (lc ta termenrjl de bradilalie folosit de multa \,reme in <iescrierea vor_ birii sacadate, lente, rarc. Atunci se poate spune ci e:risti o bracligrafie pentru vitcza rcdusa in sqiere, mai cu seami cA iiaici fenomenul se manifesta mai evident si mai pregnant. Au existai incer,ir: dp mi.urdro a \:re7^i ciririi. compai,lii tbcind.r_se Inrr,. (ooiii dotdti in c:l:rea rapida \i dcpi cdrc i;rimpinau difi.Lrttali. iF .l (l!'27) e5te de parere ca un dictexic circqrr "..t:"I:.Brchmdnn 1F lr_ ,t ld ti or'mai l e.l, comparari\ .u normalul. j.p bun;i drop_ 14LnM.*Crit,nhrI afirmi ca, ficc"re (op'l dislcxic .:t.iF "nu 'r"-iln. HFmrr,d -stc \atirhila. .n spec:at.pentrJ disl.x (ul \rF..-nl".. .a fa.d prl'rracF qnfpl. .upi i sau auot-. -ton. i: rr Ump re , rtesc .J voce joasE.rre.. pcsre rerr pred rcpeJ-. 1('nI rar .r*o , r^.{ - | \n.F tare. sF gribe..c, curpcr;tLrd;neJ fijnd altFrdlii .dp 8rc., i.l- _ddrurateghi^:rului. TutLrci.m.jorirare., dirtox _ .1r qr cx.4r.le"., rlor gr."es. Drin taptLrl.a. ci rind 'r citcsc Dre.r incel*.
.,].DIIIICUT,TATI TN CORELA.BEA COMPLEXULUI SONOR CU SIMBOI,UL GARFTC SI IN INTELEGEREA SENSULIJI CONVEN}'IONAI, AL SIMBOLURILOR LDXTEI \ . ,.1 , . . r l ii. r l. i: i r u L .s ,,1 ,2 .o a ti L t, .a p i i i .r u J ,l af. p-: , I ic ; n o rmdla, c it - i ld. p i .r l r" n d j ,a p n c i tl p te , I \aL.u r!,tu,r. riri psihice -- cu l'emarca ci ta ultimele doui categorii fenomenele sint,Jnai accentuate. ln principal, ascmenea clifi;ulti.li s. da_ tolcsc de Ia nivelut perceptiilor aclLsrico-\,izu;le si in _rulburirilor gcncral, dc Ia Divclul proceselor cognitive ce aLr impiicatii n;patrv(] asupra cfcctuirii operatiilor de analizi-sintezA 9i rtiscririi_ nA rii si mb olur iio. ! er b. le

'"'iio*i! "5"',"'l""?i:x u'iii"i;,"fi'1ii'""'f l"j"l*l'?:: illllll,x, s:r'5icr' c'mponentc Ii'J'i,ri., ,,i;;"i';i;i vai aesraua .pcrcepe J"ii ;l;i':],:;!'""'JJ,qlT'l';Ll1':l:;:1' ;'ll.':lllll,l:".::"

:Ul i"l',r";:..":.t:"llll'x :J":: illiii": J,lil;; ;j;m"il

or \ l l ,l ,,r' .i frdzP l " r, dr Ll in cr L! / a ( ur r cent r t r ii acr pr a 'r nr r aI lLor r . l! , 1 . l ', ,i ..,b , unr , \ . , r n m ai , i, dFplin* l ;,;.,;,,. .;;;;-,.,i ' gr '- r t r al' i nrrcgi r, a rn 'r I nf , 'r m alir Dc aici : i o \ Fr 'c dc i ,tr i | r ' i.r.erei qi r 3, r , 'r la'er lJ un^' r 'lcr 'nlc c^ sL c.ur,i l ir c ,,,..' ..,cl

-j'll;,$531.'1" :lit"i"[:i';:.,:' ilrll;:ii,n.li':lifi

n\ lk)firr-

n J=. xt4.A(\. . "\..

a^-, J^"tN Ntltastl-l^ilNd f" b"','+ At-hJ,r.il.aL^^{aN^- . .' fuL "*A n

e"ffi:ffin; i;;- ;;I[k^,!-iilht'i /04r' t's- )r^' "I'tt;w^ lag0t6- Xr,,rv{nitg Kilf.'fu'n";:t42^i *'o &{tP r,rf!,64r,tnfutu-,\L ' .4!*.Wtn^ ,, '1a' trtr")ffit)f,ivliint,.tii', nt lt' 'V1l\lt- 'm ML t-C-]\t wt a-., tNA*'@lw*fr^W ^-\a' ",nfr. t- ^4',v 1,w/nw-'vF'-n';'J'rNt\lY trd6 lnL

In planul lcriei, difi.uitdtile se mar,ifestE prin neprltirlta.r)pilullri cie a idcrtilica si citi cuvintrLt ca un intreg, ca o entilate
t C ri tc h 1. y, M.. .l,.ol I]ockq I nrited, 1 lL. DLtslet:ia ChilLl, li- illt o m H e i n . n l o n n , ) \ tc

tt'Y, n'fr^,;E ;ttdl"Tra.','/L1f)E#","^ W'frhk;tLrt, a"'elY$* X"ffi #

h

'l{u'tX tV'm-v fuN /i;r&wrt' 4w-7ut4. d flh:@b

$& 4$

dt*-,

fri* *

r;u4rd irlfd K^-.<P4!tv'D^- fv4^x ^L b4r u/N

Fi . ,1. S cri srl rD ci l el i 1. , l i n.l as a

.l f_a

nr l nr' !

ri

a2

83

n'ri,

inrr r,.J.1rry,i

c o l ah rrlF

:i":",1iiXi:: ff',l:l'j"m:^;Ui ;::[ii:"ii ii:"]::li:* ;:*,ll:

J."_"lili nr. difercnt;erea r:ur.ilrehr si Iiterelor ascminitoarr _,,: pun.L c1elect.re .un -au.titi\,; - gr.utili i| trccerea cte pc rindut citit pe rjn.lrl urmiitof .jj | .,,/inr.' 'r -t ..,ri. C. t:ti^in.l_, ., , :r.ru".i..r I Jist^\i r:ii
, rrr: 1. n, , u u lu .6 'l1. lr J : !a l rrii I Le Sh jcire r lor; ,

: , 1'. -i ,,: r-,:r.c ,"c t . , i , r ur"'re .; c,r .o .L rr!j .a ,...mc n r.. ,p " .tt,. ,r ! Lr r j : 1( . . - t j . l ^ rru r,p D o t ti . rrp ri r.. l F)'1'

adunat( ,t. ,l l: "-r,'efi !:p rFr..,i,.r".-:li li'l:;i,.:"', ?,]:::'i,;l ii. ,d d e Itru re ,.. ,.y i \L d o , .drcs,,ri a ..r.
" rnri .' a" . ,-,

Crilchley sintetizeaz:i alarcte

ld iil LIE id ee a de bdz . i

sen..rat ., J,.r

lementc cu ramifi.;Llr

grcLrtali in citirca cuvintetor cu ur grad mai mar.' de difiit dctermiri pe disle:ii(l

i ; : j; -'t " '

-

J u i "i Ia '

,m.-u r-r:n i ..rl.,, lr - - .Li.r *.

g*'.lili in jntcjcserea celor citite si in rcprorlucerca tor: l]:i . -,.r. DUrrlr,r )r \r tlj.ur\ofartjce, ' t. r.'!.pd tucmei udrF h rcxr, lui .i a.1rug"re, , ,,,.."_ f". .,,i .. ,tl ., .:"p pJr \. r,imrr, ^. .,r .^, . , 6\ .; . ! . - .mrierea unor f(rleme sau .jhiar cuvintc; r f,r.ecta a accenilllui, mai cu seama Fe cn|itlier. ";,i,fi,l":. - m'sciri ate buzeior si emitcrea I \' dlr ' ^ 'r I imp'^ i\ L^ o.,r ,',^ ,. . ' "",,1,T .^r'. ,, I d' ;r"li. rl | .trmpi ir o J | ,.,r ^., ';. ,,i 1' rrc.r .r e'nrtor La.rnr n d1.e | 1;.a-, | . | ,-r.rt ri s, %rr b, loml. sfri.ull' o.- ru... i..ar',.lr....-n.t i I. I -..r ;-..f. n-Jnr ..mo, n.nt.. r'^ ,l ri r:. r.. - 1,. -u,
...;.. r.. :. ' ri lFq ; 1 r r ; jc \ . . r ^, L, Fdl ..r:., ntL-c r.. ,,, :..i.ii . r d. FLt d I n; _pe. r d.a^r.r.,l L ,,ri, ir. , . . . , er da ...: I rt r.- r,rjt

,,tr,rponeit.; \.izrnle. lntrc celc .lord componenic,!,izuali si a,,rdiri\ r, trebuie si exisle unit:rtc si eclrilibru pcrtru a puta rcpr(F ilL(1', grafic, conpiexul sonor. t) astfel dc ilni,.ate si cchilibru fa, lit(are frorclionerea,ir planul iclcaliei. a operaliilor dc anallz:lr rlt7ii, ca -(i a cerlorcle comparar(r dis(r.iminar'r grafen(,lor irr !i i' \,{lorea rcrlirrii kr difefentialc (fig. i)'Il)ate acesie ri;iic!ltiili fa.i sil aparli, la a.uastfi catcgorio de disI f,llici, o scri! de caractcristicipe care lc sintctiz:im astfel: |misilrni (]c grrlcme si culinte ; ' actilrgiri de grlime si cu!-jnie; ir'rlocujrealuror gralcme cu altelc i contopir.a unor cllvjnt priD alungirea unor ljnii cc unesc cL1riniell'r.so.cl,ivc; rrr.spcclarea spaliului paginii, ce se poate manifcsta priLl rcdarea inegal:r a unor grafeme, sirirca unor tindlrri, inciLecarea ahora si Prin ncpistrarca direclici clc scris, adoptind o pozillo ari prca j.s, .ri prca sus - nr pai:tea dlrapt:r a rindtllul ({ir'. 6. -,')I milrifestarea s.rrisullri ra nr oglindr"r !:rrl a uDor lenornene arem:inartoareDrijr J,rotirca( (trccerea) Llnui grafcm in lo.ul ait'ria.

f) r

dS*F+-

i :r :

'

&F
4.-,
'JlXd(

i-.i t

./- L*|,.i
&n

n^ *-*-'

uutf'-

t-

^"fJ?4 ";/'-^.. sL^*. .i:j , tuo,, e@*,"a d.6-Ldl.

j.+rc-a-:cA!*r, G).ao,aL &?,

o comprjmar:c, p.'rtrr c:i subie.rol are ctiticultdri ;. .i:]ir"r". concomitcnr::]_ .ontroiuluj cclor scrjsc. Datorite accluiaii a f.qo_ men, comprclrensllinea pcrfecti nu se realizcazi decjt la ploprzi,lii au fosl mai des intilnite saLr.are ii snrt ianirliar:, rr: ri r,r,.ne, ei.,,,td ca ru ., ..-r,it^.- , ^.,_ lr-l rc(D, :l-::. I li r nLr. .4mrrFxrl c^- .r c"r" mt.li ,. rn Drirr I "lpni ri.o, compc;lcnta aUdjri\'A si simbolut grafic, piin inte$r:Ji,-rl 84

...{ .j, ,jf.._ rrllr-

* /,ot*c ,p .7i '1-1\t\.L2a

4<

.ta
wrA

o/w1a..
./*, .1LA,L d4,

t i.-t

a,<- 4^U"/u..I!ir-. 5. l.cif,ji i.tLi, la .

'/A
(lictarc.

746

^-anl'i .& btu rt

a. ,hr 'a4/d

G-* alj- 'g'-;"*'

i*1"

*1*rl -"* "^-Y..&z.ne

l), r11mai mul1e ori, acest fcnomen se produce inire grafemclc ,|rl'nianato.'rc; ,rr sr_ntsufi.icnt ale diferentiate grafmele asemineloare 'ri,l'. rc.sle l.n(mene, .er, c!:dcr'liate la nivcLl le\:ei' 'a si dificJltalilor de (urFtarc d compre,.',r , ,r,''1Lrri|e )i \uburLlunale si rnlelegerii \entului 'onvenliffal r'l',r \,'nur ru 'imbolut Srafi( ,r l",lr l:c ii lcrici. Ele impiPdica si fnrmarea rleprrnuerrior lrrt\istice, !'rin(l efecte negative asr-rpravorbirii orale 9i' in gene_ I I, rsupra e\.olutiei Psibice
I DrlrCtJL'IAI lN RIjSPECTT\LDA REGTILTLOI' GR-{l\rATl( ^Lu

4,. /+.*rL" 4t
,a: +n l;,6J41ii

/.z,tu) ) J!AA.A.,,t"t'.,1. Nil i4W<, 4.fqr: -Jil.hbar,; jn ar4l, a, ;;7_-1.^1": "a- ",i/*l *ar',2 !.<",t ;tt- ;!

,4C*;i;.'ffi

$r c'ql-rcR-qatcE

fi i 1. a.

o&fu.*; t* la,rr.rd, ,4,'-1" Z.%".,e ,L\ ".;,ne* p DJf, J.,/nc>,-' zSJe ,ru.L"zu {.1Lra4;* dt o zr"U - J?dU d, ./,zz;., , --t/rz. {4n Dte.t* o j,.,.. {D-rLur., $4, b; zt u<J"l'a ,022 lQaJW. ,r.,/""d, l, rt . ,'e n i. u n u l t . r t d e !a r r . u ! c1 .? d ir cla sa I ItI i .:idrn
4,L{.atlrLL

; 4.J";,q.,!tni

4fy
f.i8. r. \.:lnsi eleT int.-o !roba d. di.tarc.

i\tragcm atcnlja in mocl spccial ci aceastd c:rlego'ie rlc difict'l ,,i1i p,,it" tl ltrair"rin consiclcralie ca erori tipice disgrafice ii dis l'.\i(c numai dupe trcccrca unui timp neccsar instmjrii in scop l n. ., ,ii :i n'r;ir'i d, prir,l,ril.r o'lLgrafi(' 'i rdliJrd'ice-".\'r" (l^ brTd rr dprts'iered JpF' rrrrrarrl , 'l.rr.i Jc!;nc r''lel .rn 'riier:L ,,,cltrr erori,.arc \,or fi raportate li la nilelul mcntal (fjg 3' !)) fiii i;r,', n.i \or Ii luate nr conside;alie ca erori disgralice si disl, xicc accle di:iortograf;i 9i dificultdti caligraficc ce se datorcsc r(lrnoastcrli reguliior rcspectivc sau acelea can' se prodlrc- spolae-Le \'o-o" Jp o dnrl'nili 8rartra ,li',,n1:mplilo";ra; .u.e;m;,;rrl P,nLru a lp ',n",derJ "oe'jt:'p. nle rnb to 'I..'c ,'.' """'".'". an,rmite constanli si freclcnli in compuneri ti dic,,.i'a""a.1 " tilnit diserafici i:,,ii, aur un"u.l ;i in copierea te:rtuiui- Noi am o anumite abllitatc in a ii maturi care manifestau ',,k,jcsccn,,i sau fraze la care nLLera siguri pe ortogra{ie,,, u.,p-itii "ii.""t" rca corectri. fenonenul este posjbil in compuncrj, dar si ai.i aceste u" prccau-ti; sint in detrimcntot cocrenlei textul i -x.,"i",."C-*" dificlrltdti sint mai cvidente in scrjs' iar cind Aceast:r tiegorie;c s:r'c sint acccntuatc tcxtLrl devine itizibil Disortograficul citrst sau .5 prnd p'rrr'ul. \ir8rl r, \cmrrr' eSlam;r'i 'l r".i.:, *p*'. -i r:Lefi tp.l:druts er. 1n urole caz'rrr. 'e 'rir ..i'.ii.ii "' ',, o n'epc oropozitia ir in .i i, m Jl'' rl 'rr\inr'lJ:. "irclc l'or '; a)drJ i Lrrrcl tir"ro mna lr rrxLr'lr r'ri' -;.; r*r",, ."1, nu numaj pentnr citliorul norsemne de punctrratie ne.unoscute disor'tograficut nu 1. mai reclrnoaqte si nu poate da a"i asupra lor (lig 10' 1l). -.i, erplicatii "l"i 87

a^

ry

"r-* f*
7Lu-rn-t4l .(& .s_.L,-,ett,fx r

l-.u,)

I - z. t >pleaLinz

r'r/t{,L -

t*'
,L./L
4

( "t*"* tz -'a.Fi*

x-Lftn

E, Tr.r3cri.r.a unui tea-tde cetr u. elev din clasas rt-a ra{iriitut

arniuilcor.r

ln citire, disariografjcul ir.o o voibire. lentA, sacadatd, ,rnonotoni qi lipsite de intonatie. Neregpectalea semnelol ortogfafice duce la stengerea pauzelor, ceea ce li ingleneazi.r hJelegel,a celor citite. Ca fofme speciJica ce se incadteazi in categoda tulburiribr 88

dislexice si disgrafice, disortografia poate fi consideratd, ca inaptltudine ce survine ln perloada insusirii scris-cititului sau o tniburare de fond, surverutd dupa initiErea in grafie $i lexie, ca urmare a detericrdrii thor structiiii nenropsihice sau functii impii89

4Iv *l4vu

//A-cLa f/.

" /*

fu.!.o,&;
Lu

.fr1;x " "h#:':.!i#ffi"fuy+,

ry"WY!":

,7-+ara;t

-E;"Y:^:W,ffi_

.: "'4+4't"'-

i\i "ltttr.,&-L-- l*-rLl-/-uifu,

-tri'7/w7\D- . /.d&tun6.

*::y*biffiW,l. r

:i,fi?;t"ffr#:L's,^t,r;i
'Y\ t!-\ '241"".'vz- .oh.,l

,&L

xf^,zx:ftwffi#y U:*l n., )n,\tw-JJ XX'

"c'a-,-'z-rL

7, -:;.'' i;fi'.u

'<2"2"etJ^)'4'&'

l l 1. U .tp/1 ,t,'. , 1\, ., It.-

t., o

Fi !.

t . _{. o! rn c n r z t n , , l : r n i ( te d ilr r r f

ta sl],sn n t fln w,i , ll.,t.

cate in prcccslrl rspecti!. llajoritatca spccjali;1iior consider! c. lenomfnele (i's(,ri,)lTafice, chiar daca dau imprcsia ce sint .epa_ rate d. tulbLiririlc limbajLrlLri scris-citit, cu timpUI sc transfor'ma in yerjtabile disl.rxii si disgralii. Asrfcl, R. Mucchie i ;i A. Bourcie.r sint .le pirerc ce diso ografia se prezinti ca fiincl similari disgrafiei ori ca fijnd o sechel'r a dislexiei. Maric de Maistre ! o
I Mu c.h ielli, F . , Bo u rc i e r A ., Ld dysletie, cla.le, Paris, ESF, i974i IIa i str e, M . , Dls l? i i e -C !s o ,rh o g rd D tri ? ,
ntola.lie dt.

prezinii! .a un corolar al disle\iei, pentru ci orice dislexic esl,l potenlial disortografic. Fr. Estienne 1 arat; cd din moment ce m!_ canismele a.tivitaiii ortografice sitrt mai complexe ca cele ale ac_ tului lexjc, disortografia devirle complementard t lburerilor lexice, i3r S. Borel-Maisonn) e subliniaza ci disortografia are irnplicatiL regaljve irr invelarea scds-cititului si in achiziiiile $colare. Din lrunct dc vedere calig:.afic, scrierea disgraficului nu esre . dreapia, se airrngesc unele grafem comparati, cu altele. unelc sint prea marj, iar altele prea mici, se suprapun unele rinduri
1 Estienn.. F r . , L o ng \g t : Ddpi Esti.nne, FL op

et 4usar t lr ogr ot hie, Ton I , par is. t r il

90 3t

:l,t",U< ^i1L"''; j,

.fi

ro/t"kL
"aW nlxlLg,,pi

***X, to a4l-2,' -1r.,1,

il^ n r)-"-;i,,,2, /\t-*t1 4-&--c*8 'Alrn'u';,2'-<!! -,/"l;t u:^"cL j* ea>,.U.,L 4.u,. a)rr,,,,.fuq -..^.zr.""til -et ^ -tu !a-c 2.lz+cC.\z.w-.2>h*,_ ..,w c< .,'s4'wa4o, y$t-f/-..,4'.2: lvuh
c..,,taa,.lc a1L.! t'Q- .! 4^
-'l,^L,t'l.d
r. ' ll. . \ (. l r

/r

'i.

/)

^- - - -

' ' ' "-

't '

i-./--/-<);-).

,u,.14 .fr' 2U t c + /-<: ''4JS ,1t ,".pt.,f,<2,-- 1aa6

fI/ car>al4
c" J, ta r ^

,t"t ,a,r'/.gDt in 'fu,ri 2o(,* /t,tnult ad/za; "*r"p*t//t'?L; i rrt'n*;

lf.hsd.]) &U'Ld -Ailn'2, .JtLr4a44

J t.. ' t !

l)

. p . p v J o i r o .;

.Ca,2/,afi2

sau dimpotriv;, se lase un spaliu prea mare intre ele, se lungesc unele grafehe atit de mult incit se produce o unire intre cuvinte, creind agarnumitul fenomen de ci.rtaminare (fjg. 12, 13). ln general, scrierea qi citirea copiilo. cu asemenea dificultdti gramati.ale Ei calig.afice pare bizare 9i paradoxala. Totu$i, acestea nu treb]lie confundate cu manilesterile relativ asemdnatoare in eazurile tulburerilor citit-scrisului ce apar in afazie. Tulburara dep.irderilor motorii, in afazje, atrage dupA sine o serie de manifest:d caracteristice disg"afii 9i dislexiei mult mai Fofunde 9i care denote Fjerdrea stilului person.al existert anterior. Exist; o mare labilitaie de la o perioade h alta 9i chiirr manifestdri care cr.eeazi irnpresia estompdrii dezoftlinilor rheiltale, frcvente in afazie. Se pot aprccia unele performanle ale scris-cititultli irl perioada de rcstabilire a limbajului, dar si situatii de prebuiire a deprinderilor ce intervin in stdljle de incordare, stressante salr de insaI i! Iar !io.

la "a-za Jr" fu /bn ltpd. ovb

/k 'fui au az r'/.t4pt-aqzzt.d,.!-t Eafl/ AnNh 'thn "alaan a*d*-n */,.f.twt a
.,Zzdq
!ig.

-CU
dirg'a{ie ar.e ratl

12 Elev Cir clasr \ra cu'dincrc

0:

'/ dol&Jt

"'"flOt/" ,,0d' lt flJQ1ru ontil\luaf1

Ert6D& .

fenomcncie de dislalie polimorfi sau celc ale disartriei l,,l'l,1LUna lr )splrn in limbajul scris-cit;t. In copiersa unui text, fenome',r' r,rl (!!o mai rar ii are un caractcr labil, dar este foarte eviCant lr (l (.larri li compun.'ri- Cind a\cm dc-a face cu fome uioar3 ,lt, lirlbur:iri nie prcnuntici, cum este dislalia simpla, transpuDerea ,fi' lr! mai mul1 in citit, iar in scris, ea poate si nu se manileste

-m"(al4t Jqat nan

)fuauina. hp,rup^ittt lS/r,/g*

lxl ",Y /l^q;ffiu ,f,nzAlaA. wnd,(oz flonA l"i'WN. tinvil-dnnlt t, ztnt,at aA{taa-V@mdruaza Jrv&AX /,/J4,tu t4aoaeaA a^
-//L Ja-, i,aM, etzTktUA.Cr,<a a-

('illfgoria omisi nilor estc fr{x!enti si cind e\isti altl' tulbrtriirl alc vorbirii orale, mai ales cum sint cele de ritm ii floen!6 ( ll)ija1i, logonevrozi, iumultLis s.'rmonis, iahilalie, bradilalic) sar ' 'h. polimorfe (alalie, aiazic). Dcosebit.Lepregnant apar aceslc omill|lni iD scris-citit ca urmare a fenomenului de nedezvoltare a ll'nLnjolui in gen!'ral. CLrm toate acesle caracteristici se corcleazi ,ri cLr dezloltarca iutelcctite li senzoriald, ln debiiitatea mentali li la sur.lomulii ir ctus de dcmutiTarc existi rrn fenomen compiei in rt sr: DTanifestd cele mai difcrse sitLratii(f;g. 11, 15, 1ij).

ll^ml.qa,&an;
ai 1 1l ,lid a r e -{ c . l a s i e l e T l r t r o r ,a ti,

L O]ftsluNr DE LiTERE,GIiAFEME St CLvt:iTE Categoria omisiurlilor are o paio'td extrem de largd ;i este prezerta la i.are? najoritate a dislexicilor Si disgraficilor. Numai ca o exceplie se intilncsc (az ri cu tuiburiri ale limbajului scrisoitit in care lru apar, in mo.l lrecvent, omisiuni dc litere, grafeme, cu!inte Si, mai rar, prop(,zi1ii. -{cc:sid categorie dc greseli estrl mai frcclenti ]a logopalii.are prezinid tulbnrifi rk: pronrntle si ste proportionali clr gra|itatea acestora. Sp.e exemplu, mai in9.1

fu,tuacun/fkfW

lv a,t u
1-.i g. l i . S crl snl trn.i cLrre dh .L\n r\1Il r .:, i 1!l c .r l i nti nn.

95

lc

t i S, 15. Scrisri colriat al n!ui etea, i: virnr tte tj ani, ain rc.ara ajlr:{oar: l{lq.i

lu,ol ocupat alc o anumitd titord sau gralem in raport cu altele, lurgi_ lr ' Ld nL' . Jr ; , ;rrn\i Ll i l i . rl r" r i -r' i ,r' r ': . i '- i 'm r lt r i: lir '| 1,l a;,' , ' l i fi Jl rtrr" r rear i/ ; r , : . i . " P Fr " \ ( t f e- . r r Sr up'r r il' .rl I| i co.sonani i ce, om it Na {'si. m a; f r eclcili at it in scr is' cit l rl u r J : i gr af r m ^'F 'ar P ar r ic- Jleaz; rl l rr , i t, . O .i t rb\i F 'm il1- ; ,,i \' l nr,.l c i r srr:r ci chiar a lil^r plor Li^ r P . i: r 'ilul cu\ in: clor , r n l"rec'icnt, sint omise in scris graiemelc de la slir$itul cu'|llll t' l (' r. ,are tl . u pl rr alu a, ' cil r i in Ddr dlir : n \l nl 'l^r r 'r lit ti r,r" i or.a , r nL c. m LJ d, r r in r r r e d gr "f Pn. l, r l trl ,,,mi l FrFJ lrn aspect clczagrcairrl ruzrrri sensul cuvintelor i in schimb creazi estc afectat mai cll scamd atunci cincl sint cmlse vorl)irii. Sensirl u. . ; rrrri ntel e.i ' r,(l .l p l " p l 'jm r ) , jl'caf " J i: r 1't egcr ir 'on"r . Ir.tL.rhi . i | :1' em_ ..d sir ur r i , ap"r , 'F'cor ' polir r r 'r i : r cit iL. i'r i. , o. nm : 'F, l , o. Lr ulJl Er di'nul trr.,ri ..r ' . mai r' Jl, / pr li grcuieti ir1 in'felegerca Fi reproourn atarc, subicclui intimpini .t.fca ce10r sc.ise.

1 ,/fr&L

w(

,4/tt!4.pzrdLnLi. U 4JlLal
.'-

U,oa,o1L &u,,t rta^

Dcvine un tapt ce nu m:r; trebuie demonstrat: omisiu.ile pot sa apard si in lipsa tulb!ririlor limbajului oral_ Esic suficient s: ne Cindim la deficientelc auzului fonematic pcnlrll a avea imagin.a clari a complexititii {.nomcnuld respcctiv. Dar cauzele care pot da na.ltere 1a ID e\.entai atit de larg de omisiuni in disgrafie-dislexie nu sc relluc numai 1a acestea.Elc au fost deja analizate in capitolul respectiv si nu mai rvenim aslrpra lor. Irre.izArn numai ci, cle obicei, omisiunile nu sint deteminate de o cauzd izolati deoar.ece ele se inscrju in fondul general al lulburirilor s. s-dtit i.ri. Omiterea nu se pro,:l.Lceln fel in toate cazuril. Dcpinde de o serie de factori, printre care cei ma: importanli pri\'sc

i'. ADAL'CINI DN LITEBE. GRAFtr]Irj iI CUVINTE rn scr'' )l J|l .iiit. lc_ornenul csle s'r,g dar 'i i-linpliilof. Llar r,rr.o oarc,arc lf.crenla. ln ee'eral. rda.rgir:lF rle"orr o lipsd rlo hi!r,ri ,.1 i rrncl'o."la!i: ir pce.izarpr ionnp' rorp'le uralemoro ,'LlSur.aro loc. ir spF.ial. Ii f'r'itJl ,u\'in1' lur. ddr 'lpqeori siIL i'r cle lcgeturd Este semnificati[ ca multi ft'pcite li ,tn.i. "ui'int" rliigrafici nici dupi recitirca tcxtr.rlui scris nu sesizeazA aceast' r,ategorie alc gregeli. Crafemetc ii cuvintele adAugatc in sc s N 'n ndlorcsJ ne,lte-,'ai cj m.li 're5raLa slabclor po.iL:1i1;1iirl 'o'a e\".erbarii e\.itatie'. S,nL pr'/'.tc uncle ccntrarca at"nijci -.i rlcregliri u$oaxc ale percepliei, atcntiei si ale subordonerii actuluj motdc in planul meniat. De;], din punc', de vcderc psihologic, adeuairile f I " d\ea :mpl"dli; n'irore penlru sln-rclJra irternd a in,iiri,t"i i. ,n rpJrtJLe, ele , \iden1ia,7'4"reglrri ce .e rnscriJ-n domcniul psihopa',clogieimarginale. Pcniru citit, esLe spccifich adeugarca litcrelor, a lnceputului de (ulintc sau a cLr\,intullri intrcg, mai cu seami cind dislexia coexis'.i, salr se manifesti pe lonrlul rulburarilor de rilm si Jluenti a vorbirii. Exjstcnta nur asemenea tulburdri determirl o accentuare a addugirjlor ;i la disgrafici. Atit pentru lexie, cit ;i pentru grafic existi; in adaugarea iiterelor ;i graanumitd procluc p iemelor, cind acestea se "pr;fcrintd* londul tulburerilor de dtm 9i lluent;. r\ia csm bilbiiala fi bgonevroza cletermind in vorbjrc !e-

96

9?

petarca mal lrecventi a onei anLrmitc catcq'rrii de suncte, tot r.' arc 1oc lranspunereaacestorain ciiire li scricrc. sLrbforma adr Sirilor.
li. su Esl l r t I Rr f r c oN rrt:z rt D E l l l D E6 , G ri AF E l l E !r C U l rN Tl :

rlttinl,, lirr lips: perlomanielor lEnicc si ! . af ice dct er m ini i11. i3r irrrr Lr0r modaljiilti comportarncntaiciegar i, e il loat c. iom f . r r r e

?. CO \lxOPlRI 9I COrlr'IiI,tlARt llE CUVIr(TO at ! seir ii d( ' I l " L f.romen mai r ar iniilr it c: . . c1. 1411. , dI 1i i ]r scr;s pentr.l ci lE\ lt ll ( 1. , - \ '; r r ...1. cr 'lL' r r lr i I ll! lie ! r '1. " ' t' l i i l l l ,i l N i ari f:ti ri l c si i l act i\ c in ( ll. t aL. i, ct nlpir r aii\ ( r a . on, r ' ,r,l l , ,i copi eri l !. i n ri tji, epar . lxai d. g: abi! . e sir nir t cn ir l inr r IIl l r. ri .ompl exc, {rum ar ii alazi, ", d; ss . ja ei! . t ) ar in . t ) 'r r Irl .1r (r {.nontcn ae si n e st it iit or ili, des; g r , csh m ni |r egnlnr . Ir r l l rLL.a,ri l e rti ol ogi e or ganic: i, ccr cbr al: t . .u ti ' r 1()1,-i ri l c dc cuvi nte se pr odr c iil scr is pr in alLllr gir ca liir ici l , IL rrl ti ma grr{cmi , i n cit se unc9t . cu pr jm a Sr cf cn: i u ct li ir ll ' rl , I Lrrmi tor. ai nd col j n t eie u{t r si- r t lungi, cilill'r l se dcsclr car Ir,rr rLfor, dar i nti mpi nd dif jcult nli cind sinl cont opjt c cu\ r r nt e13 rri , (a, dr e\empl rr, c. le de l. g: l1lt r ; . SDr deos, : b; r t 'de cor r lot,l ri , (r,mprj ma' ri l c se pro clt c aiit ii c; l; t , cit 9i in scr is, m lr cu i .,| D ri l a a.ej srl Li ccl i i a car e nu sint bj; r e consoliclat e dep! ! ] dcr l,, lcrio'grafice. ln lllrelc caz-iri. comprimarea sc realizi'azi Drin ,lllru sari scflere.- urei piirii cijr ctLrint (m:ti d.; sflriitLii cr'fl rl Lrl rti ), i ar i r a1tel e, prin suplim ar ea nno. lit cr c saiL gr alne cr t r fi pl a!ai c i n.rri cc pozilie a cu\ . lniulLr i. Dar e: r ist al si o a t f cia s. r eit lizcazi pI iil pist r ar ea m Lt nr i Itr)r,l l )i l i l atejci rl rl compri nlr . a rl ,rmi tcr l i tcrc seu grafcme dir clr |int ul init ial: si se ad^ogi alt clo, r,\,r ce drlcc l:. fcrmarea unoi noLl cnvint. -^'ccst r:ou c'.tvitli t9i tx)rrl o p:i stra scns' Jl . dar cxist i sr i posibiliialca m odif icir ; i acest uia ,l i hi ar a formei sal e acust ice. r\sedenea {enomcnc sint mai lrecventc la ciisgraficii si clisle\icii lLfc a si rnlbririiri C ri,tm iji flucnia a vorbirli. Dinire ace:tea, r,l ri l al i a Fi tl rmul tus serm onis dct cr m inii o m anif est ar e m ai acr r nar e a lir ecipit : ir ii r!,rrtua1ea conroi ri ri l or si com pr im ir ilor , cr ,.Lrbi ecl i l or1n It l a sarci ni i. 8. l;trnESPECTAREA SP-{TTULUI PAGTNTI, s^RrnttA 9t suFRAr(rNr.:IrE\ Ri\D{rRtr,(}lt Foronenul esl c frecvc ni in har idicaplLr ilc de l. cdcr e. la c. i. . r llllbureri ocu]o-moiorii, la si.ingacii carc scriu cu mina clreapli s:tLr '.tnrgn ii in ambldexlrie. Fenomenelc respcciivc pot cxieta )i i1r

Grupa sui)siitu;ri1or poalc fi consiclerat:i una din caracterisl scri s-ci ti t. Ml cile re p re z c nt at ; \ ' e pen tru tu l i )u trri l ,' l i m b a j u l ri l nrll ; j n om is iur i s i a c l A u g l fi , a i c i s c p o t s rrrpri ndc nel o pri ri .ip;i sarL re;-.rli clupl cerc sri tleslilroar;i s bstituirite si confuzjil(' l r tri ml l r in: l pent r u s c ri s , .l a f n i p o n trtr c i tii . substi trLi ri l e r" cLa|;r sc d ) f f Lr z ; llf r din tr. g ru p u ri l e d e l o n e me , ]i terc i i eral em' a-<emirlattoare. oin pund dt vcdcre optic: tJ-p-b, tt-tt, ra-tt' o-' acuslice. Ien(' s-f, rl elc :i i...'crs. I'dn adeugarea aseminirilof m.ri marc stal)lijlatL' si sc consolidcaze pe m:isuri men:rl .ip:1ii o { r e t imp l l tr , r c r i] c ?i L s i n l l u a te m .i s u rj rc c l rp c ratori i D upi pri ' l iie d l n p u n c L (l e v c d e fc l o n e m rt;c. fi e ki nestf c; t iirl a scm aLir ar ji, s zi. , l j e o p li. t . |r od11 ,-- l l b s ti tri ri i i c o rl i l tz i i :i penl rl r grupurrt' J . r , b -j ,. .- , j, - l : , d t . t.., i r:l r!r l c n ,rrn c n ! s L ' g:l seni rom :rar d o u :' ( i r' e tl c u i i n o porrti e prl ncrya' rl It . Ja i ro L :r t n ; , i i' ) . llal i L ' s e a l l i i i mrr, s-), L' r' l e-cr :iLt rl l -so n .r . ir or ) , iz i! ic !t.n :n i t1 .e re s i n l tcl e r. al{ r . lc I is iii i -r L s tl ' 2 tl i L ..rn l ,L 2 l i , ri i si srbstl tri i rca l rl n r , , si i n rc r s , c . i. { ' s , r p ro d L rc d i rl i o a te c e l e tr.'i unghi uri dc \c d r e : Jo n enr li. , ] i; ' 1es t !z i . l i o p ti c D in p u n . il r ie t c der . p s i i rl .,l o g i f. c o n fn z j a ti ' ru bsl i trl i rci t cuvi n l elr .r sr rl :: lr ) r f : lc iapt t t i u i c ri h a rC i c a p a t l c u tu i b ri ri u1t l i mba j uloi scri !- c ilit iu c on,rti e n ti z c a z i , i n to a l c s i tra l i i l e, cu!i ntuL ci " :l sau scris (mai cr leiLnr nr dicllri) li ilr't surprin.ti, slrtsul acestuia' percepcrc global:i La,j:riri Pc gllicife trecnr.l peste cl Printr{) ,lceasta si penlru frpluL ci ha..t:'iapalLil nu ia i|t consi.Li]ral.ic cor opc te\ i.rl . i d ir ! ' r iilt ] m en ta l ..1 s | r:r:i l i /.a z i , i i l mod.i gutos, esr.ir :rc.cntltat ;i d. tr'iire:r r1!ii dc ri)rali/ri sintezi. leiomeDrrl l a iire l L rl p Li s r f alit ilt ii, a d i s c o n l o ri u L ri p s i h i c d cte' nl nai .l c c:ecu,ij, jriamLl graiiei 'ri trl ]c!i'.i. P!r ])laD motifalional' rlie rcp.t;tf ii 1):r icnre iJr.,.f.r:,Lri tj.r"r|i aciiyjt.,l'c, crea c: duc.: ]iI indiicrcnli
. t L a n . i l i . l i ! ': : c r t r Ja r.D;on , iy l, t ur . i. r ) r r nr r li ft, iI alt e, r.r;r.',r', l1 !;r, llr)L ldr & Ci. , lllr i j \:r.r za. t., r t { lis g J d J i . i i d r {" i d t i , : . C.ifa. , . r i3t i. ile lit lc r t . i ri. l rilp silrii : i hr . r . . - c : r , : r . : i! l' s i|. 1' ) gi! i 'r i . ) -^.1l

lrli

99

lipsa accstor si1.ua!ii, ftai clr seame atunci ciDd se lormoaze d. lrinderi incorecte de scris-citit sau cind apar rulele tulburAri la D lelni procesel{)r rr)gniti\l(. $i in debilitatea mentali si intclect'ri dt. linrjii, rrrm;rirea findului ce sc citerte sau a liniei drepte cle sc e., cle1''j]le foartc {rljfjcile. Intcrcsant estc cA in scris, chiar aiun.i ci}rll siraliul paginij cste liniat, pistr.rrca directlei se facc clr oscilslii cle la un rind Ia altul In analiza lulburir';lor de scris,I. de Aj riagu:nasi colab.1jn in consideratie trei categorii de itemuri : organizarca cleficitari pagirlij, neindeminarea $i gregelile de formi si de proportie. In con" lccnlti, ieritlrl nu capiH unitate, Iiind dezodonat, iar spatiul dinth rinduri mr este regolat, ceea ce determina o nerespectare a orizon talei rindullli. Neindeminarea acceniueazi deformirile si nu s. rcspccti caracteristicile caligrafice deoarece acleseori sint rctu$al! litercle, iar liniile ce lc unesc au intrer pcri si ingroshri. ln ce priveste greselile cLcformi fi de propo4ie, ele determina lipsa cle cla ritate a textrilui 9i confuz;a dintre grafeme prin nerespectarea dimersiunii literclor fi a proporti,"i bastonas-"lor. 1n citirc, clisiexlclll poate pamurge acelasi rind ori se sar':i unul salr mai muliej tirn si-li dca scama. Ac.asta doredeste fi faptrrl cat inlclL'gerca este cleJicitari si ci nu se |rmdreste scmnilicatia contertului sa.r a ideii. Fenom!,nul illgr eazii si mai mult coDceptlralizarea 5i anaiiza.ea celor .iilite. Xlanifestarea in scris a nerespeciifii spalilrlui paginii, sarirea Si suprapunerea rindlrrilor denoti, dcseori, tulburArl spa&-temporale relativ a.rcentuatc-In acste condilii scr; sul clevin.de"agreabil si ilizibil. Un disgrafic pus in sitllatia si-r: citeascd propriut scris nu se poate Ccscufta. Am cunosclrt un ase menea elev carc avca rczultalc bnne 1a majoritatea disciplincl.r ncolare fi era consideral un iropil doiat, din pr.rnct dc vedere psii,ic, dar in scris sllpraprLnearindurile, iar atunci ci11di sc atrigea atentia lirsa un spatiu craSerat intre ele. Eristau si sitrLalii cind srF prapunerca rin.trldlor se Iec.ra numai pe o po4iunc ca apoi sa le clcspartar.Tfncli!r1a gcneratd insi cr:a aceca ce.u cit se apropia mai mult rle parlea dreapti a paginii, rinclrrilc coborau tot ma: mlrlt- De obicei, l1o iti recunostea scrisui clacd i se arita clLrpaun anlrmit timp si cu cit treca o pcrioadi mai l ngi, cLr atit irlimpina dificriltiili mai mari in citirea celor scrise.
' A juriagL rrfa , p, 22i-2 27 . Auz ias , M . , Den. e. , A, oP. cit.,

i:

9. SC&ISULSEllvIL Sr clTllt-Scnlstrr, cA l\l ocLr\lDA

. dqrisul ser\,il se manifcstA prin inclinarea exagerati spre dreapta Itll sprc stinga, ccea ce duce la deformarca grafemelor si ta slaba dltarontierc, mai cu seamd a cclor asemindtoare din p nct de re{ht.c optic. In asemcnea situalii, gralemele sint criccutate alungit il rll au inillimea nccesard pentru a putea fi pcrccp te u;or. ScrisflillLII ca in oglindd se realizearzi prjntr-o rotire a grafcmclor Si llk'fclor in ata iei incit se ajl]nee la o reflcciare inlersl a imaginii tt|pective pc creier. Fenom.'nu] este imprcsioDantl dar cazulile nu rlrl. prea frec\,entc. Se p:rlr ci la baza lui stau lnrele tulblLriri or\rlo-motorii si temporo spatiale- lirobabit cA sistemole cerebrale Iu o astfel dc organizare !i iuncli(,narc incit nu primesc imaginea l)"rceputi i. mod normal, ci.ljstorsionati Mai flecreft, sc- manifcstii scrisul ca in oglindi in debilitatca fi('ntali gra|i si la copiii stingacj. sllcl de subiecli crecuti des n scris dc la dreapia spre stinga si pcrcep scrisul turect cu iiter'(lc vizute ca in oglindd. O astfel de tulburare e:;te pusi si pe Nrrma afecliunilor encefalului, detcrminati de mcningite sa a (l reglirilor emjsferei drcpt-. dln rcgiunca parietali inferioari a r.r'r,icrului, cauzatadc diferite .Uslunctiirleurotiziologic.. ('azudle dc copii intilniti clc noi cu astfel de trlburiri scsizau {.i cejlalli c.,iegi nu tin cartea la fel ca ei, .lar totrrsi nu p..rteaucfecll1n citirca clccit adopiind pozilia 1.rr sDecifici.

Manifesdrile cvidclriiat3 mai slrs siit cclc mai caracteristice. chlar rllci ele nu epuiz.raza intre'aga comple\itatc a tulblrrdritor limbajului scris-citit. Eristar si altc lenomene, crrm sini cele ale deformdrjlor dc literc in citit sau a omisiunilor de propozirtj si de sinligme in .cri:-,j it ce \' .1, d,. d:n ielF nu. , iara.r"ii.rir ,,rirrcipale 1a care ne-arn reJcrit si care apar ca fiind slcrn(lane arestora. l'c dc alii parte, pril1 comlararea manifcstirilor specifice disg.afici c cele ce apar in disle\ie crcdem ci am reusit si srlbliniem atit relatia djntr ele, cit si gra.iul dc dific ltate mai mare sau mai mic in una sau in alta. ln general, specialistii pot aprecia cA mai ales tjnind seama d. particularititile limbii romaner dar si in altcle, 'tulblrrArile s.risuhli comporti mai m lte dificultiti decit c1c ale cititul j si se manifesu mai pregnani. Aceastacu aiit mai mult ( r cit, si din punct .lc ledere Dsihologjcsi fiziologic, scr;erea implicd Jrarticjtrarea nor pro.c,sc r.rmplele ce depisosc simplainsusire a dc. prinderilor si carc, cle fapt, airag dLlD; sine pcrfeclionarea abiliti-

!00

101

tilor rie.ritit. Din aceasti perspectil.e gene.ale se impune sublinit rea c:l .ilirea apare ca rezultat al coorclonirii corticale superioarL sj a sintez.i din sistemele de loxbire, a recepiiilor a diti-ie, vizualL si motri., a rcconoaitedi liteFi si a sunet lri coresplrnzitor, ca ,, conditie de l)azi, jn limp cc in scr;s interriine reProdurerea ca {apl crnrplx d" 3rsliTii ii .inlcza. n)rii.ali. Hvaite\.1 prccizeaz! ca1l;L baza proce: 1ui cltirii, se af1.i imaginca clrvintului ca rezultat al cerrace Fcr irieractiurli jnaginilol optl.c, a(rLsltrc,ii kinestezicei .,-r:t. ca ciiir,.a .lnui cri\int si s.: ia(ia sinultan si rlu pc litcre. ln dls leriie are 1oc o tulburare a citirii simrillane 9i succesive - l;rd si sc mai poati fa.e corect ]-.gihrra dintre lilerd si s net. htegritater auz..rhii fonematic joacA un rcl csenlial pentru citirea corectd. Pe. tr'.l :cris, intcgritat.a auzulili fonematic !i a analizei auditive ducr la :ormart a ariiculirii corecte, ceea cc faciliteazi transpunerea, i planr:l Srrf;, ; schcmel.r vcrb?L. I ;-n-ral. cooiii LlorJii D .iLii:rar.a, i d. pa ..r.d o jr mdLar. de an de instruire si-ri formcze schemcle mentale alc sc.is-cititu1ui clup:i care urmeazd consoiidarea 1or progresi\'5. T,ipsa unox asc menea prcrgresese poate datofa, ta copili cu intciect normal dezvoltai, a perturbirilor dint.e legaiurile asoclati\,e, ce sint receptat,. pc cale \.iz a]tl,9i celc ce sint receptate pe cale ar.rditivi. Ca urmare, tulhrrdrile fonetice ale vorbi.ii orale sint agravate de asocicrea lor cu ceie sinlactice impreuni influentcaze neeativ perfeclionarc:i ".i deprinderilor de cilit-scris- Sirt usor dc recunoscut asemenea afectiuni dupil manifestarea unor tipuri cle grcieli speciJiceatit in sclis, cit ti in citit; inlocuid, mutarea unor iitere sau grafeme in cuvint, Lrnirea cuvintelor, omisiuni de cuvinte si propozilii, conflrndaEa literelor Fi a grafemelor cu altele, disocicrea iiterclor si a grafemclor ri altele. Analizind tulb rArile citirii si scrierii la copij. R. E. Lerina scoate in e.ridenF ci Ia baza formArii deprinderilor corccte de lerie .si gtafie sta capacitatea de analizi foncroati.ii care sA finalizeze com nicarea, pe intreaga drrrale a emiterii verbale Si nu numai pe anLrmite etapc ale vo.birii. ?ulburarile scris-citituird pot fi considerate ca deficicnle in dezroltarea anumitol facultdti specifice, iar in lipsa altor anomalii e\idente, cu care se le asociem, le putem incadra intr-un sindrom Son.ral de nedervoltare a limbajului. Dar tendinla manifesiaG in teoria contemporand de a le incadra in a a largd a imaturitAtii cerebrale nu are lLn suport faptic sau erperimental, ci numai unul
1 Ha a t t e v. M, E., !,ogapedia, Moscova, Ed. pedagogici

jn\o ar-. prinLr' all" B' I 'l' Lttr.ti(. DaiFl' cle,.r.er,"falografi'e r' r, \oli'd tlei;, "1 rr" rrrl. d,\',-: ar rm"\ ', lir,tnspnjiiul I it,.attr"i ni(i '.1 rl .' nipol. r\ialitrt: cofli.ale P ,Iru '; la m.I;ltritea ..rbie,1ilorn,r p,odJ. d' roAlir; ir. plarul leri' 'du hr"t; tilbLrrril,r l:mb..Lrr'i s r"*:1ir. s,, c:al: l:; :'1 1.. -i; a:"e 'o,u .ro .,aranctri 'brF :i-i a ut' in,er.at 'a gdcedq; o ,arll'. aJ -pri[ntr.' rnasurare aproriinaiili ]a o caDli{icare a catgorli1o. acest ia lrrlnlrc altele, s-; luat in consideratia evoltlia erafica ii le\i'5 a r,'r)lilor nisculi la te nen fali (k' .rl priimatui'i Dc piklA' Hirsch luirsidera c:l reTllltalcl olrli,tlrl. dc coriii frem;lt ri stut iD{er;oare :JrLd r' r"J-d:r'i Irr. i,r";r l{1,,ot' ( 1" lnstru'r., .Hed .c i1 dpl'rmin; 'a i cunsidnrn a t;'irrLl i rrlF dr ilt,rtt-' e"u, lUmir d. ,.ris.*. Cl " .arr.l.ri'tici ILJLF; 'o r':;':ar li.. r '. ai"e o/j, se .. lFrJ 'a lip .a,r'\:r.rte. 'nLUI i\"atF turu mi(;. slsba i|lhiuiLi , infanlilisrrJl '.t'lfurlam'nlal :hbJ J 7vrttare a memoriei aualitive etc. Critchley I are dreptate cind mairll,'st,i rezeNe fali c{e aceste trAsdturi pentru ce ele nu slnt contlrmatc decit ocazional. Unele rezerve se impun 9i in folosirea tesk,lor dc tipul desenerii omullri (Goodenough), aprecierea mcmoriei vlzualc in redarea figurilor geometrice complicate (Goutte) sau in rleDistarea lomelor orientate diferit lBorel-Maisonny), reproducer'fr cle ritmuri video-auditive (Stambak), probe de articulare ralidi' pr,ol;e de vocabular, probe dc discriminare dreapta'stinga. ln aceasti ordine de idei, se impun cloui preciziri: a) slabclc pfiil peri manifestate in desen, in special, dar $ in citirea cifrelo] si a r\(mnelor muzicale. nu sint oaracteristice disgralicilor si dislc]ricilor' l,,,de o parte, sint dislexo,disgrafici carc manifesti chiar inclinatii pcntru astfel de activitdii, iar pe ds alti pafie, existe subiecti f6rn lulburrri ale limbaj lui scris-citit la .rare apar dificultiii de acest !on. Probabil ca slnt alte mecanisme care le expDca, dar oricum r,ducatia 5i experienta in domeniul respectiv sint condilii care trcl)uie luatp in considcra!ie: b) perlormanl.Jein \.ri' ri citil difcr;i (le la o perjoaoa la alta, atit Ia omul normal cit si la ."i c I Ll:tAralic .i dislexie. AcesiFa cint in lun.lip d" o scrin dP ia'i.rj ps.huloqici .i bioloqi(r. Este sJficienl sd cil5m, in .atPgor.a pr.rnrlur. o. se rafera Ia motivatip, interesul penlrL aclirilatP cipi ".1 nevoia de afirmare in plan social, con$tiinciozitatea, fleYibi;atia si"u.e lit;tea gindirii fi capacitatea de inlelegere, nivelul volitional crcsrLrt etc., iar din a doua categorie, starca de sindtate, func-tionalltatea normah a diferitelor organe in ansambhtl organismului, starca dc obosealdfizici Si psjhici etc. Datoriti acestora, plltem fi sLrrirrinsi
i Cr i tchle t, M , , op , ci t.

102

103

clc iaptLrl .i un disgrafic sau disle\ic poate comite greteli grosl lane intr{ zi sau idtr{ icd;ni,e (ie aclivltatc terapeuticd, in tinrt, ce ir illiele, fenomenelc rcspectivc !,d n. pard dimimat. a,.r toate acestea, psi.oloeij, pcdagrigii si log.Jpczii au ajunr Il corclozia ce sc p.ahr l-orbi despre o lirsli a scrierii, a citirii, a pr,, ltllrtrici, a proflhlllii ed caliorlal-terrprutic ti o ri$ti a comprehrl sill]:ii as:i cum.r-\istii o firstii a cor-ficientuiui de inteligenta. Chi,ir ctt|c.iSclronell exagereazi cin.i \.orbc:te .Lespreer.istenta unor vi.st, clr se releri ia rcrluoaste.ea cLtlintului, a ortografiei, a mrlltipl. cirij, a .rmpozitiei etc. n este decit o .leialcare pentru analir. deoarecc iiecar. virsti crJnologic'i a.e Lrn corespondent specific i,r t)lar psihologic si ed.rcaln,ial. Dar neurologii carc se rferi liL ac(]:.sieproblem;, p.lntre cale Critchle'r-, o consideri striind d-. m(, d l lor .jc a gindl, pentru cA ace;tia ilgusteazi in mo.l nej.lstifical iniraga pro]riematici $ o redLrcla scnsuri con1'entlonalestructrlral, ce n..r pot fi plrse, toldeauna, in evidenti. Faptcle manifcslatc i) plan psihocouportamental nu sint luate in anaiize cL1destuli strin genii:i ru sint or.elatc cu e!o1i11:apslllici generalil a subictulLrl. ir analiza tulburirilor limbajului, h generat, 9i a celor c1escriscilii, in spacial, un interes dc,rsebit a suscitat rolul jrcat de dominariia cerel)rali la carc ne-am referit ca lactor etiologic in dcficien !el.r graiiei si ak'leriicl. lnir'-ur1slltdilr efcctuat dL'DoiI am surpr.iD! o serie cie caracterislici cLr implicatii complere in producerea tr-11bltft'trjlo. de limbaj fi pc.rarc lc mentio.am. in contjrluare, deoaIece ele prezinti interls nu nlrmai lentru curloaiterea spccificititii evohliiei disgrafiei-dislc\iei, clar ii pentrri diagnoza ii terapia rf cuperatorlc logopedict. DupA cum se ttie, lateraiizarea poate Ii consideratd ca o caracteristi.ri a organiTirii ner.Lrofiziologi.ea fllnctiilor 9i proceselor psihice. l,ateralizarea semnlfici predomlnarea un..i emis{cre cercbrale sau a alteia in efectuarea si rezoharca di lcrjielor act. comportanentale. Evolutia filogcnctici a sistemului nerfos, sporirea coeficientul i de stabilitate a organismulni si pcr fclionarea irorfologici si stNcturala a determinat pmcesul de ,,dublare" a formatillnilor nerloase. Cea mai inalti organizarc a accst i proces se pare c.i o g;sim la om. ln acest sens, au fost efcctuate o serie de cerceLiri neurofiziologice Si psihologice ii s-au acumulat o scrie dc date cu caracter clinic care confimi ipoteza potrivit cereia cele doul emisfere cerebrale nu sint echivalente. cLin Dunct dc \,dere funclional, in .iJda simetr:ei lor mnrfolugi.e.
1 co L n, M . , v er z a E., Consideralii metadolagice in lpgdlurd ct fenaDren&l lal./oliaiilii ii injluerfu lti asutta dezxoltn' ii linlbajulvi, ii Analele tlni\,ersitilii Eu.ufejsti, se.ia Psihologie, 1970.

In rcglar." i fun, tiondrc- Lro.ese,orp.ihi.c. inlre cele dou; pmiqFtr r'. sldLilFs(rdportur' de subordofrrp. in sensrl .ii penrr L anuFlll oam"ri L' emi.fera e"i. dorFinanta,i"r cealalra subordonarA, h llmp ce peFIrL alLii. dominaria em:st-ri.5 esle jn\ersd. faL.i d.. frl din prima categorie- Criter.iul dupa care se stabilizeazd emisfera {rrnlnanti este in functie de organizarca functionalil a retaiiei dintre tlrl.mele aferente si efercnte Ia ficcare om. In acelaFi timp, se I'txr\t,rti(5 Sradul de ldrpr-i.l ,,ar. d d:f. rit-lur f In, tii nu n..p td t-l &|(Irti Lin.l- tun^rii .F pol ri .ons'derdr. nL crnic Iar^rali/ara, i,l tlnp ce altele sint slab lateralizate. Aia, cte e:(emplu, limbajul, ope}lllllr mororii (locomoti'1. manipula--a o,i"cralor), perc"p1.r m,tl'll, reprFzenlarea.ulri ,f:z:. :; conniinra dp s'ne sint frr.lj: puInmic localizate, iar operatiile mentale (dc anatizd si sinte;e,'de ,nlrlrl etc) peiceplia vizuala, actcle atentiei, procesete afcctive sjnr iI)(1ii slab localizate 1. l,imbajul, ca functie putemic lat,lraiizati. se rcalizeazd ca inte!tnrc'- cu toate componentele sate dc odin ideati\,, senzorial $i molor, fie intr-o emisferd, fie in cealaiti - dreapte, ta stingaci si rtlngi la dreptaci. Aceste fapte au fost deia confirmate in clinica nr,urochirurgicald. Este suficient se amintim aici constatirilc lui W. Penficid ce sint ediJicatoare pentru faptelo semnalate mai sus. l,ll a supus interventiei chir-urgicale un numir mare de bolna!,i ..,1 lr'Tiirni iocalizate in emjsferul drept sau sting. Cu aceasta ocazie r-au urmdrit efectele lateralizdrii asupra tulburerilor limbajului ia nfilzici. Din totalul de 175 bolnavi dreptaci, ta care s-au efectua: irl('rvenlii chirurgicale in emisferul sting, au aperut tulburiri de tlp afazic la 121, iar din 252 care au suportat operatii la nivelul r'misfenLllri drept numai unul singur a prezentat asemenea tulbutriri afazice2. Pornind de la analiza criteriilor statistice care reliefeazd un numar mai mare al dreptacilor in raport clr stingacii si a celor onto_ genetice ce releva evolutia - dezvoltarea ii stabilizarea lateratitAiii, pe masura inaintirii in vi$td, se poate afirma ci pentru constituirea structurilor limbaiului oral si scris dominanla emisfeNlui sttng este mai importanta ii oportund. Ca u.mare, lateralizarea ,drcapta, specificd pentru stingaci, determine o serie de dificultati
r Luri a, A ., R ., [ issie Kor Aolt e funklii celo@ka, Moscora Izd MGU, 1962,p, 75_78, , P e rfi el d, W ., Robe r t s, L., Langoge el mEcatuis,nes ceftbrdur, Paris, PUF, 1963, 97. p_

104 105

fil
mai cu seamain copil:ir't" Ce ordin functional care pot condrrce, verbale (orali Fi scrjse) in co;duita i" ai"f*'"tio"ittali
limhajLrlri 'ir' ,;ii.,;1" 'n aparil'a si d'z ortarea """'il;;;; ta stingaci, pc de o parte, iar pe-de alte parte' tulsl sint-mat des asociate cu stingicia Pc aceeaii tinrl a" -"i]"*"="t" ii-t.: "-il.' semnificative 9i datele unor auto de prestigiu sint L || Beckev.dp pilda, din 50 dP 'azuri dc rupi; 'ringa" la 320/0 d nrmar
nb se rrd ri ile nod\ lr e, de ' fb )r' r3 F p e u n n L ma r m a rF l ' opi : r' ' I

I I I i i

* nj :ii,'i"ru ,iJ'i i ;
";;ii'"h;;;i ri,"l*-;
.u

r egic ' s -a u i r"t- t r it dF ' i t 6 ,1 r0 ' 0r b ' F c l j

r" ; a i ;
. : : ara

tu l b J rart oe r' " rotr" ' " r siinsa.i" .\ ri, E ; ' jd i , . i,rrc . i ;- ai Jir e .ta s;abitira ' " src l u r' ra ri l ' ,d r J ' nb' de\ r r ia .i ' ' ri s u l u : - Jr' gfdl a

inregistrcazaun procent clo 22'50i- dereeldri de dife l'miaj"l,,i oral.:n vr"mn c' la un ]ut.'1"520dreprr"

ti' i "',i .", H w s i F;c ns r r

'i

- l .: elc daLesLrpli,n.ntdr'i' "pr:Ji' rl ipul' zPr cJ mdi lr'' \ " I :'"r alii."rr"t a- reAldi. r' ' r- rl rin6;t:ei " ' rnL lccit la drePtaci. A. Subiranasi colab (19t2),cercctindun lot de 316 copii uormeir' liL .u i.lentificat.rn n"mai mai mare c1eundc cerebrale anormale stingaci decit 1a dreptaci ' f. S. itt"r a obscr.ar . a b, l-arii sai "rrnCa'i cu l"iJri in '-'n fcrr.l drFpi, inrrmp'nd,rLificJltali m3i rnari i1 a 'n'tra 'a {rr. opc:'d1io " ;;"; ;.":p'", d.",t crep,a.,i .ar. tr' bJiarr' il Lrma invete sA scrie cu mina stinga 'I Sc rctr.'na 'c. in !.eia': tinr" i ue rr' 'a ipJt / I r' iP' L' nrr(:rcari ir ' a s aI . :l limbaj rlu:. DrFzinla r'r nunaj o imDurian\a rPorplic; .in ' compli,rl"i problemo a lo'cliz'rilor' 'i ii 'r1a rrrs ""-.fJ.:a"*" mar acre'\ate mud" ga'irii celor di- ne.esilatPa ii"a..rr"-a".".,i" torLr' ii'"r' p'1"""","i"gr' " 'i logoped'" p'nrm LlP/\ulLa'ea d'fF'le De 'ar" l" d" tarca PvenJualelor inrafarea . risuf.ri 'i c,rr', i.af"i".opiii in sfera comportamentul i verbal'
1Leuna y,

,:,i"",""i,-i'

i,,iG ail

.l 'rro-n'Fii,l'srdri'ts:i . li rt " , u r. " i orrrrrP ra e\rsr

d. o r.r;,p \ir.r'. 'ormdri "i ar'fma]i .[J:;.,;:; p" , -' ';i;;ri privin.l influenla lateralitntji asupradinam:cii atare, flroff"-"'". l'Lial r'

d p e tc

(Jli. i.

rr

L Fm"i

s i r L nF"

^Lc ' r \ r llr

Dl s lex ie- r lgs ar t ogr 4phie, ll' lD L a P f s s e N l i d i ^ r r l e Cl, 1965. nf. 19, tonr 711, L. . oP. c it rl,eniie td, W., Rober t s dotnai F., -4?hdsio. strdicd. in patients tit'h nissitd ';";iii"", p. 183-19i Joum. psyhiat, nr' r& 19'l?.

ll rrtru cer.eLarea ". implrn-, pe d- o parle. gasirea proc"^i d'r'l"r d:rg ,o-1i." ad., .dt. atil pcnlrJ dpp.\r1r-a ipnompnului"rin i. cit .i I LLlbur"rjJordp Limb} d\o.:are. idr pF dF alra parr-. lir'1, lhl'lllr,.a .rn,ri program,or.rDUnzrror dp reedL.are, rorecrdrFsdu iontx nsare. Studiul nostrr a vizat o serje de aspecte de ordin gelt.,rrl carc ni se par semnilicati\,e pentru cercetarea logopedici. I{;ri intii considerdm ci cercetarea trebuie desfdsurate in dou.i j preatabild.Lrr. (:r -nn.lLr, ta:denritcare.r L:prllri olflix :u.rrpd lrtcralitate (respecti! a emisferului dominant) si una de baze, d', lhrolti si depisteze lracventa si natura tulburirilor Iimbajului oral tl r,ris Ia sr:nga.i, pe op o porr.. .i ld drel]ra i, p..d" alrd. T,,,adrrl prim.i eLap...;n a'ari dp dis rlii :i ob.er\alii, n,'i anr .rltl(rt si unele probe speciale. Printre acestea, cele mai edificahnr(' ni se par umdtoarele: a) - probe motorii, constind din erer,Ilirrca unor operatii obiectuale (apucarea si manipularea unor obitr,l, llz ale - minge, creion, foarjece, cutit etc); b) - probe motorii, rl$linate dezveluirii semnelor stingaciei mascate (ascunse), cum sint trr'frr.r;sarca degctelor celor doui miini. betaia din palme. incnrei - probe p.,.tru ?rr,;r mirnilor in rala. probd di.ramom.rri,ii: () ,.vi,l.nripr.d cti.gd('ei in coo"donafe:r m.,rarilor membrelni inrerii'irf(. - siritura intr-un picior, serirea corzii, lovirea mingii cu pir lrrrLrl; .i) probe pntru stabilir.ea ]ateratitdtii oclltare: Dri\,.irca ,,n sinBJr o.hj prinlr-Ln rub. m;s,.rarca acJir6!ii mono,ulare. ',r tl||l.irea la punct fix, suprapunerea de la distan a ci.eionului peste o lirie verticald, pe bazd de control monocrjlar si altele. Stingdcia, ca atare, am sttlbilit-o in lunctic de valorile De care ie ',':di,.rii randrm. Lrl r: ld DroDFle m"i(ior,rle lr,. aoi,t "p"r"_ l,l,'r de e\.rulie djn parlpa srinr; a corpriui. comparariv cu.etp rll , rarl.d drpdprS D:nlr 'n'lcalo-ii lx ,drp-i :nfrg:.LrAm,.-i md: r'rvclatori sint: viteza de reaclie, intensitatea sau forla leactiei, pre(l/iJ :i adec!area min.Srilor. raporrul dinrr. :po\rdzetedF roL arllr \i pasi! in efectuarea operatiilor. ln Flapa a doua. in v"d"rea depisiarii t.rLbJr;r:lor d- limhi. im lnlrLdat la administraFa unor probe logoDedicF obi)nuite: "itjr"lr r|rpi imagini, citirea unui text, \'orbirc reproduse, \,o.bire liberd (retltare, naratiune), numdrare (pentru investigarea limbajului oiat) ll scriere dupe dictare, compunere libere, copiere (pentru investigurca limbajului scris). (la indicatori ai dinamicii limbajutui orat ne-am oprit la : 1) coml)lectitudinea gi corectitudinea pronuntiei cuvintelor (urmdrindu-se 'rk'celarea erorilor strecifice, de ,ipul omisiunilor, subsiituliilor, contopirjlor, dubldrilor, inve$iunilor, prccum si frecvenla lbr); :) rllmul (latenlele reactiilor motorii, intervalele dintre'sunete si cu-

106

107

(corectiturlLrrr ' \i rjnte. acccntLrl irrtor)a!ia);3) - calitateareceptiei lolrlm, crpacitate de dccodare) ln dqsf;'.urare, in\c'tiSaliei se impure lrarca in con'i'l"r"t' l' PIaii .1,, iaji" , u ( ara.rer, oa;e.Llm.tegi. si anume: I)'l' --i (iislrihLriica calLrrilor dc lalerdlilatc drpapt; 'i stinga la rrr:r'l d" dreaptd'i '"r' , ti - tFndinla de , re:rpre a ldrFraliririi calJrilor de slirgl' rc pL mat " ' -;i Drnzaror. diminuar.d pro.FnlLrlLri in \iI.ia ;na:nririi semr''l A-ttel. da,A pina Ia \rr-la dc 5-fi a ri par \a Dredorninc t r'j !l;nsacjei. Lrlt"i'or raportul se inversea?ain mod 'o''tant fapt ? Desigur, avem- de a lact trelule clutag explaatia acestui cu mai multe catze. le accea noi ne vom limita ia analiza citona mai semnificative : 1) maturizatea pragresiDd si inegatd a diJeritelar zone cortic,rlc \i o ronpxiunilord; r" n. D'rpi , rm + :tiP. mai iniri 'e d" \rraluril' \uperfi'iale I "i II ale scoaiei l' |oltb:i se inlpATca,,i a" t"n,riil'" dts rP.pp{ie ln cadrul 'elor dorS emi'"ere ciP 'ate iri,"" i"'; i' m,.l oil"r;r ' .o-.pntrdL 'i r"lati' b:n' d l:rnir 'L ' .,i"c n Ji r,. i- emisferul dropr. Pro'e'ul d' or.ani' i;;;;.i;*ll rare d acF,torr .lin urma s. 'n.hce ma rcpede dF it al .Flor Ll I emi.slerul sting.,Aceasla atrage.lupi sioe in sfera recepliei o do, i-''ii"t. a cmisf.rrlui clr.ot care, pe plan ^'mpurtampnt-l' ."1 "",j salr pir rorul'lrlri se poaree\pfima in pfefer;nrn penrr'r mrna. ochiLrl zonFlor oe ro"pl r' u rL (adi.p f.romenul .ti'8a,'"i) Matur'7area ln mai,ra in .arp a(FsleasP 'rrd'L'rrrFaza prinrr" '.,":, "^i-i"*f .".'1iti""-.intetich ii integratile mai inalti, duce trcptat "irl"it.t" 1a moclifjcarea raporturilor de clominanl'' .a t' lbLrrarilpd' urgan ar' -n dJ.lr .i Iimp. 1.co.i- mcnli'naL totdFaunt aso'iale: pl' l)ol jc lat"ralizare n,t sint lct" .r^r;.ta ': iind inL.nin rJlburari ale organiTarii sp?1idl' =: ";r"rrl "ir;"" p.r.cp\ia lil.rFi .i cu\jnlului. jar pfin lrp'd.'lc nom se nFrlLrrLa ;;, i "m.t"r =" aiunsF la "culaborari inrcfFm srFri"( ' ;;-; genereazi conllicte de dominantd r' de 2) - desln:iurcrea treptatai a procesltl'LLi Jormare a mi;cdrilar instrumenitle, de muncd si de comunicdl P' ' it'i""tu"tn, "iit"t"rn ,i' itrt"^ .opilLrlui oc srmpla manipulare a L'biF'telordin i.f. i"i mai pulir.ontrolata dn aduli s; mai putin supusaanumrr^r iur e.te"i i co implrne nar'! 'im icbnme erie, nL". Cd urmdrc. in \f'ra motorie riinJ 'i -d..i""n d dc dreapra UllPrior, in'' cnpilul '"'ii.en;.it,
in 1'ulbrlrefile I Toncescu, disleaiei N., N.rroli.iologio 'lisgrafiei, s.rjs. Bucuresti. Ed Did si Ped, 1967. p 45-16' litubajului

li

lt$voit si treaci de la simplc actilrni de joacl la efectuarea unor ||Dr.rdlii n\rrlrmertal. "i dc mJncA ,Lr 1u|ruri si irsrrumenLp 'dre rrthm) fol"sirca prcfern\iale a miinii drept". se crceazaco'1diriil' Irr'fsare de rcstrlrcturare a raporturilor f nctionate dinhe mecatrlnmcle cerebrale pe baza principiului dominatiei emisferului stinS :l) - d'istalizarea $i consolidarea progresiDalc. Limbsjului. Dtpi r,[m am aritat mai sus, limbajul este o functie esenlialmente laternll/ate. Healizarca lui presupune participarca unor zone specrale d( (orterului cerebral, care, potrivit datelor citoarhitectonice, ia tnojoritatea oamenilor, se dispun in emisferul sting. Dar, cum strrrcI rlle limbajdui oral se consolideazi abia in jurlrl virstei cLe6 ani' lnr ale celui scris incep a se constitui abia Ia virsta de 6 ani (dupi l|lirarea in scoau), exjsti o noue conditie care favorizeazd instalarea, lrr p, rioada .opilariei m:ci, a siinga"iei. Si numai pe m;sLrrr dpz indcosebia insu-irii scri'rl ri, fiind toL mai m,lr r,,lt:,rii vorbirii, -i r(ricitate mccanismele din emisferd sting, propo4ia stingacilor inrr.pc'sI sc reduce. Unii autori considere ci dezvoltarea limbajlllui !r fi fa.torul principdl al alenLriirii-: 't, r8crii s.m.elor s':nbici.i ._ ,.1., tn slirrif. Io bazo stlngdriei slorr ri c.rrzp mai prolt14d",tt' tn'(Iin stl'uctursl-cangenit1l si. patologic. Da'torita anlrmitor partlinteracliunii dintrc zonele corticale, Ia '\rlariteti aie organizdrii unii indivizi rolul integrator, in rcalizarea limbajului si sist'mLrl i mi$cdrilor voluntare, reline emislcrului drept. Aceasta poate fi o tr2isiturd transmisibild ercditar. ln acest caz, stingdcia se perna|entjzeaza. La copiii stingaci investigali de noi, nlrmai 6,90/0aveau rr,tc..denl- dc itirea' 'p in fam'lip {pdr:nli. frr!: 'aLr huni.i slinrjr.i). Dp acacr, p rtem prF''punc .a ld mar.3 mdj.r;Latp \ling,.rd frte tranzitorie. 1n ccea ce priveite cauzele de odin patologic, acestea pot fi mulliple: haumatisme cerebra:le,inJectii sau into\icalii, dergleri melabolice etc, care alectcazi intr-o mhsurl mai mare emisferul sting. In acestc cazuri, dominanta emisfeNlui drept apare ca modalitate {r,mpensatorie ii deci stingicia devine statomice. ln conditii normale de dezvoltare, stingecia la copii rcPrezinti o faz-dtranzitoric, care sc rcduce trcptat, pe misr'lra stabiiirii si con_ s,)lidirii raporturilor adecvate de subordonarc d;ntre mecanismel.' lntegrative din cele doua emisferc. Pe linga maturizar{ra natuali :r mecanismelor nen'oase, atenLrareaei este conditionati ii de pro( csul invdtirii (in sJera perceptiei, motricititii si limbajullii). Pentru organizarea optimi a acestui proces se impune decelarea rlln timp lanomenului stingdcici fi elucidarea prealabili - pe cit posibil mai \actA - a cauzelor reale care stalr la baza fiecirui caz in

108

109

lntrucit, a|a dupd cum alr stabiiit cerceterile erpe.imentalel, LL. teralitatea (de stinga) poate constitui un lactor frenator in dezvol tarea psiho-motorie SeneraH a copilului $i maj cu seamA in elabo rarea ii Junclionarea eJicienta a strllcturiior limbajului. Cel mai fecvent apar tulbure le limbajulrii lavo Ate de sting:l cie, sr.lbforma dislaliilor 9i, in primul rind, a sigmatismelor si rota cismelor. Bilbiiala enpxime cel mai bine caracterul tranzitoriu al stingdcjei. Odatd cu consolidarea dominanlei emislerului sting sj trecerea copilului de la manifestirile evidente ale stingaciei ia folo' sirea miinii drepte s deschid poEibi[te{ sporite d amcliorarr si corectare a bilbiielii. Mai cu seame atunci cind bilbiiala este provocati, printrc altele, si de conflictul cr.at de solicitarea insistent; :r copilutui stingaci de a folosi dreapta, fAI5 a permite acestuia o perioada dc adaptarpin dmp. ln sfera lirnbajului scris, in general, situatia se.przinte aiern;i nator. La stingaci, procentul cazlrrilor de disgrafii (disortogra{ii) san .le erori de scrlerc este semnificativ mai marc decit la clroDta.ii {lr a, Fea'i viroLa2. Unii autori sint de pircre cd ceea ce conteazi iD prjmd rind nu estc stingdcia propriu zisi, ci latra1izarca delectuoasA ce sc manifesta printr-o latcralizarc incruciqate sau care nu este bine fixa16 r. In legeiurd cu aceasta,trebuie subtiniat laptul ce, in acoald, fiind introdusA oblgatia de a scrie cu mina drcapt;, se creeaze o situalic conllictuale lntre cele doue verigi executive : stingi, care in caz l dat este preferenliald, 9i dreapta, relativ slab consolidata. Astfel, schemele operalionale ale miinii stingi, integrate la nivelul emisferului drept, poseda un prag mai scaz t de rcachlalizarc (decla4are) 9i o intensitate mai ridicatd (clile de hansmisie ii legatur, fiind in mod firesc, acestea tuineaze procesul de elaborare -betetorite() ; a schemelor miicirjlor gmfice pentrlr mina dreapte. Fenomenul i:i
1 Ficho!, A., M. Lenlqt dlslexaqt., L.s ttotbles .lu langase i.tit d@s Io xic sociale e, lontliale, Collection ..Misopi , Bibliol,hcqu,- de l,A{tion Sociale, Editions Privat, Cohors, 1967, K o. hcr, Fr., L o r iat Lu. ot ian . les Lllr s lex iques,P L F . P A R I S , 1 9 r j 2 : Launa y, Cl., Dg s ler ie dy s ar t hogr apt ie, in : . , L a P.esse Madicale". n r. 1r, ton . ? 3. 1064; Luchsing er, R . , Ar n. ld, 1u1LI G . , Ler bLc h L l e r S t i n t n r Sprachlreikun(le, Spfjnger - Verlag, Wien 1959. I S chillcr, F.. o p. c it I S imon, J., Po int de x ue s r r I a dt ls i. r i. Lc s c a h i c f s d e l e r l a n c c inadapt6e. Trejsiamc annie. nr. 1 (octobfe), 1962.

rv
?
.,tl

(are ir\a!5 si scriP cu rnirr' 3l,ic)te e\pre'ia in aparit:a la 'linacii Ir.,ui,lu u unur erori lipic.: dFformari ale literFlur' scris '' irl n";tlin(la si invere"eri alo ;u"e"iunii iitcrelor in cuvinie' dublari intervalele dinlre elc). (marimea lit'ere,Ior. r&utariiati dimen)ionale literFloret( dF labite ale unghiLrlui inciinalie in succetiuned dc_vier; i I| aceste erori de o;din periferic, executil.' se adaugd o alta serie, I ir (urc lire de mud,rl dP organizdre. plan :ntern. a elemFntplor umtr,'n'nLF alp ,,rri'teil'r A.ici int15, indeos"b:.omi\iLrn:le 'ub't 1ur;il. (i1lo.u riLe).i'rterpo/iliile ii ruTiLrnil. (.,'ntopirile) dp cu\'inte lrLFrerFl Omisiunil. pot afp(1aori.are din sunelel, (\i corFspLrnzalof dintr-Lln cuvint. Totuli, cel mai frecvent se extind asupra sunetelor diftongilor ii triftongilor (.o- oo' "a." lindle (lerminatiilor). asLrpra ptc). Elc apar intr-,r propo4i' r'semnatd.mai alcs la grup;ril' {,irt ca bi si tricon\onan[jce, de pjlda i mn,.r,;1, rg. tI]- ttm 'tt Li rindul lor. snbstituidle pot fi de cele mai variate tipuri- Cel mai lrecvent. noi am intilnit urmAtoarele : (?e, J=r, t-2, s*2, t?d, m-n'. .-i, h-P, ehe-gc sau gt,.t-gt, intr-o proporlie semnlficafive Ca Nletatezekr apar, de ase,menea, ri substituirile. ele nu au un caracter exclusi\', putind fi intilnite in oricare cuvint. DacA ar fi totuii sd le ddm o anumita ierarhizare' in functje de ponderea pe care o au in diferite familii de crivinte, atrrnci am putea afirma cA frecventa cea mai male o inregistreaza in crvintcle polisilabice care corllin grlrprtd cr)mpacte cle cons')an( si locale. ln sfir;it, contopirile au un procent mai mic decit celelalte categorii de erori mentionate mai sus. Orton este d perere ce chiar scrisul in oglindi ce apare in rirma .citjtului in oglindd ni care se poate datora lipsei de afimare a dominantei unei e"nisfcre cerebrale determind ut1 grafism, Iie prin jnlersarca literelo., fie prin menlinerca lor obiqnuitd, dar se scric dc la drcapta la stinga. Asadar, coirstatim ce stingncia gene.eazi o seama dc dificLllteti in Jormarea structurii limbajului scris. Acestea reclamd o preocupare special; din partea in\'aletorilor pentrlr copiii stingaci Tn prim, l rind, ;n'd la inrrdr.a in )coali (ir cld\d l), sF impLnF ' '" isitatea depistidi $i luarii lor in evidenld. In acest scop, in afari de disculiile cu pi.iniii $i ctt copiii insisi, estc necesard aptlcarea, iDdi.,'idual, a unor probe spcciale de genul celor indicate de noi pentrlr a determina gradul de extensiune a stingdciei ti a dezvdlui semnel: ascunse, mascate ale ei. Apoi, in fLlnctie de rezlrltatele acestei iD_ lestigatii diagnostice, urmeazd elaborarea lrnui prcgram adecvat dr inveFre si ledresare, atit in sJera recepliei, cit si in cea a eiecr'ljct lt1
1. . , - . '. ;-:. 4 . 'a . | ,. I t ' ,

110

(motricitAtii). Copjii cu o stingecie foarte accentuate, care prr'/i,rl lulbur::ri severe de \,orbire, trebuie neaperat suplrli unui tratanr( l l.rgopedic calificat. In cazul lor, nu este recomandabile insisteni:1 rl, a inle1at si scrie cu mina dreaptd. Aceasta nu face dc.it se .re,' compticalii slrpllmentare si sd agraleze tulburArile limbajului. (li, seNatiile noastre arati ci trcerea acestor copii clc Ia scrierea,,, mina drcapti Ia sc erea cu mina stingi duce la o optimizarc c,) | ;iderabild a procesului dc eiaborare a deprinde i scrisulr.ri.La cot)l crl o stingecie uSoari { de natud tranzitorie, dimpotrivi, este corl traindicati sclierea cu mina stinge. Ei trebuie inci de la inceput d(. prinii sd scrie cu mina dreaptd. Dar, pentru ca proeresul se n fi, stinjenjt ii si se asigure o consolidare deplini a schemelor mi;cifi lor gra{ice $i a modelelor lor interne este necesar sd se asigure.r) mr-rtarea integrala a preferinii manuale, de la stinga la dreaptrl Aceasta presupune ca nu Nmai la lecliile de invetare a scrisului, (i in toate celelalte activititi, copilul sd Jie ajutat sA se foioseasci (1,. mina dreaptd ii de picioNl drcpt, ca verigi executive dominanlc. mina stingi si piciolttl sting urmind sd treacd pe pozilie cle vc.igl aurjliarc, slrbodonate. Organizarea pe toate planu lc a activitritii de in\.iiafc si transfer de dominante, desfdqurarea ci pe baza uror eyercitii sistematice si complete (cuprinzind intreaga gamd a tiplr rilor de mis.iiri voluntare: de Ia simplele mi$cdri gestuale si iDdica toarc pini la compiexcle operatii instrumentale), reprezinti cc,nditia fundamentali penhu asimilarea corcspunzAtoarc a actrllri scrierii si pentru consolidarea stNcturilor interne ale limbajrlui, in gneral. Trebuie avut in vedere cd mutte din tulburirile limbajului apar la stingaci odatd cu int.area lor in $coali. Aceasta sc datoreste conJlictului ce se creeaze intrc stingecie, care predomine, Fi solicitarea insistenta irl a folosi dreapta. ln situatii mai grave, acest conflict poate genera nu numai t lbudri ale limbajulrii, dar $i tulbureri alc comportamentului, in general. FalA de acegti copii, se impune o atentie cu lotul speciau. In primul rind, este necesar; corcctarea tulburi.ilor de limbaj, indati ce ele se manifestd, pentru a nu permite Jixarea ti consolidarca lor ;i crcarea la copil a unei stiri negativiste fald de actul vorbirii. in felul acesta, se inUtu.n o serie de obstacole care ar putea dlrce n numai la tulburiri ale comportamentului, ci Si la serioasc raminerl in urmd la invdtiturd. Dupa cum s-a vnzut, noi am analizat tulburirjle specifice diserafiei si disleniei d n mai in treacit am pomenit de cele de tip agrafic sau aleric. Acest lapt este justificat, daca avem in vedere ce agra{ja si alexia nu sint tulburdri, de sine stitAtoare, la indi\,izij

tr I
I

,i lhti,lect normal dezvoltat. Dar ele sint calacterjstice in snldroalitr',,|,,rrfazice, in unelc forme dizartrice etc. si in deficientele grave Fl(, lrt,teciul i (fig. 17, 18). De asemenea,cle mcriti o atentic sr.e-

'l'il^*

.il*h/ "t 4)"*,L"a3-rr* Jtl**w Ltilui,r0

U*g-"41L lJt
.lA

ftUtuI&furQ/* *uar.^Au-".,+l

4&+', n Jg*ett-"***-""p'^ A.
tw^h ,.1,1,^, * n "a*t-butu win*

ilu * Lu-,,t'.fiu,*Ll,prl
,'.
i i s. ;,arr 1i . S .ri snl c. at 3 l nrni dc i(n.rizar.). ^ri

Qp .'<rn tP-Utu otd'u*

el t/,

.n

-4

z@' LLl ri i r

i t Y i rs Ll de l 2 ari , di n !.' al a ai l i i i nri

ttz

113

ciale in tulburdrilc patologicc . r I in leziunile encelalului. pe tr,.r1,, acestea le vom analiza cind r,rrr "rbi dcspro dFijcicnlplc rF,pF |-P de alra pdrlF. ;n.apacrrar^, I r,li man.fe\tatii dp ur.i \ubie i . a invhta scris-cititul, in coucliliit,. unei instructii normale, determir),, in planut psihooomportamental, , fec'tiuni specific a$afiei-alexiei. I l . v rrpr. majoriratpa manile,raritur , "lI4S\inr. din pLn.l tu.rt.i si alex_iei t \cdore tormat. asemSnitubre..t., / d. lip disgralic I | ,lJ "i dicipxi". rrn, cA sint rnult mai profundc, mar e\ tinse fi mai complexe. Asadar, :)gr'l J fia si dlexi" ie cunccpem,a mar . festdri tipice, asociate cu alte der. gl6ri sau care apar pe fonclul un,,. del:,:F1lc generale o eL:olo;; ^Lr complexi neurologicA, modologic:1, A structurah si fun4ionali. !ig lS.;celagi ./.y in lnDa d. di.rarc. DacA am manifestat seriose r:. zerve cu privire la unii reprezen1"111i lFori.i nFUrologice. ai carp afirmii eristenta L-oc rplatii i rulJrF .r Lrni\o.e jnire tulbJr;rjlF scris-.ilitului !i dereplarile C prul,ri, acFiasirez.rvA o adopr;m "tr,.rura a Lr. ei fala d-c negar"r oricirui deficit neurologic sau intetectuat in aiseiajielaistexiel D;n acest ultim oun't dF \ederF, Jf,rmal;a Iui J. de Ajur;aglrpr..a ,". .i laboratorii nu este intemeiatd, pentru cd limiteazi fenimenut la r srngure cateorie de deficienli_ ,,Un copil este disgrafic atunci cind calitatca scrisulld siu cste deficitari IerA ca aceasie iacune.ri Doa::t ti F\plical.j da \ relrn defi^il npurologic sau irlele.,uJl. E.rp d/.r vorba de copii normali, din punct de vedere jntelectual. car!, vin . ltF.on,Jlrati p-ntru <crisulior ilizibil sau prFa tF-r I a,c.L. a,,i,,l'rri slinjcne.., adp.pa, inaintarea normala a scolarirdri: ,orDupA cum vom vedea in continuare, tulbu.irilo scris,c;titlLini la def:cientii de intelect, la nevazeto i care scriu in braiile, ca si ia

N,JIU
tn
U/

in . cu dereglAri nFUrologi.e ii p'iroloSice, "e manjl'"i; .j a.cman;toarc (u (elp desrri'e Ia 'opil rl 'r inectfi"., tl"rr

normal,

uw,:Yfl
.Jxflv

I n slrctrlct L DISLExIEI-Dlsc q AFltl LA rrEFlcIENTIl , - rjr vroene CARL clrESC SI scRlu IN BBcILLL
rpLlmltfirpa pcrceplie \:zuale ld ambliop: 'i Iipsa ilfurma{;(j 4P cuD retarritori infl 'cr,lear; ncgatjr rellcLlarFa ltr !r -rormi lr inconjdrat^dr' .i rFalitir(ii

Fii,riit,'

" l l l l nsl ti mp. formarFa i aclLr slizar ea r epr eTenl'r r lor ' c: r 'naLnl (a ,i U ;" " r" L" per. pule jr t r ecr l de! ine un- pr or Pq annl, or os il"

.rri"","r"r

i"""-"."t"

)r

intFsrilare a aralizatoriior' ln lipsa \azLlu: mai ilm;;;-;'ili*i;; 1. nPvazaroriicons^nital imaginile menralo "F roa* at ;,';;;; !a baza pro.eselor senzorialeaudiljve. olfactjre. Srrstalive ta'Irra hhr\t.ziA, irr calitatFaacc'tora depitdF de e\perienla-de \ral (a ti de moLlLrl organirare a inlregrr srru'rorr de h.n(lkapalul,ri, b hi(!. De"i do'ninanln, inloma!ia primlti. p. cale taclrl-krncs[;icn sj auditivri, este inflLrenlaLide reprezenttrile \i/uale la nevlzAtorji cLr defi.ienla surrenite. Daca orbirea ecte "ur\cr'LJ .rr dar iiriia":" repr;z"ntar;le vizuale se llerg sau dispar cu timpJl permanenteasupra pcrcPo[er lorrF mcnt:n si e\ercil; o influenla matc prin analizatorii ramasi sanelosi.Iapt carp cletcrmrndoJna' I r'rapidJ dezroltarea imairilor desprerealitatFainconluratorrPjod'' pe(eplia 1ac1:l-kinectFzi'a lui" ="rriri", ca ta n;\azsluri Lr ror $n rol lundamenralrn lormarea repcczentArilor a orga_rzarrr ale obiectelor )i lcnomenclor' A\tlel' p2r(^PIta ra imapini unilare s^ ins.ric ca f3ctor hotariror in (omp' lsarFa lcrF ;; il-il;;,;rr;; cu cbiar ni in ambriopie. roaierea obiectului rrLl ;i;;;"i ;;;;;";"'. ta la inv"stigareasa pe cale virrala ci sr pe c'd . .u-"i i" a e\plorarrr ""au"" lil-kineslezjca penlrLr cri Frista tendinla.de inloruTe vizuale(Lr o 1-rma de alerenlaliemai elv'renra' ''l'" la a"ifta p;rle, caractcristi"ileper,epl;ilor !i repre/enu-rilor evidenl intrP \olLrmul rrrror' nev:rzitori poi determina u,1 decalaj -o.i-i,", pe cale serzoriala: prin care se cunoa'le latura a fFnomenelor.i cele primite pe catp \erbrld in ll.":."f -"iiif"t rii,r.i'a Ac'st dF'al:U arP cale dtrnina .uno.tinlFIe abstracl-generalizafoare
p r o ce su l a cti l Zenlolz, 1 . , M., C d i i e d e .a m p e tu so r e a o r b i ti i 1 tu Moscova' Dl AcaC xitdtii cle cunodtterc ,i in P ocesul nu''cit, '!' sliinte Dedasoeice a RSf S R, 1956 (lra'l) B1rtr_ , ii"t"n, v.. Etlucareo capiitor cu xe.lerc stabd /'rblioPi, relri, Editrra Dida.tici ti Pedagocici' 1981' pg- 26

rAj u riague. r a, p .2 1 5.

J ..

Auzias,

NL,

D e n n er,

714

ll5

repercusi nl nu numai asupra proceselor psihice senzorialc, dar asupra dzvolhrii celor supe oare. Astfel, numai prin dezvoltar, reprczcntArilor si perceptiilor tactil-kinestezice, in vederea cuprj,r derii Lrnor inlormatii cit mai completc, se poate stablli un rap{ifl acle(vat intrc acestea fi nivclul vocabularr.rlui-in special-ii al \'or birii-in general. ln fapt, si spccificul proceselol psihice superioafl . clln1 ar fi memoria, imaginatia cletermini o limitare a erperier)i,, concret-intuitive. .leoarece cunoasterea senzoriali nu este sufici.lrl de stimulati ii motivate. Efortul nevdzitorului este centrat pe e\.f sarea Si clez\:oltarca proceselor mnezice ce rcuniiicd, in uliimi in stanli, a.lapta ra biologica. Dar condil.ja esenljali a functnrnarii otJ time a c noasterii atit pe cale senzoriaia, cit;i prin intermediul procL'selorcognitive superioare este dezvoltarea maximali a atenfii'i si a .alititilor sale. lnse$i deficienta impiici o solicitare 9i erir^rsarc permancnti a atenliei ne\.Azdtorului in dcsfasurarea oricir..i formo cle activitate. ASa sprc eremplu, in scrierea ri mai ates in ciiirea braille, atenlia nevizitorului este compler solicitatd, dcoarecr perceperca pe calea tactil-kinestezica a punctelor izolate au \ rr il:.ari.. rnJi daci sint clrprjnsF":multan in ,:mp rL a,,.fri,.l Tocmaj cLatoritd exercitiului, K. Biirklen constatA, experi ent:li. la ull grup de eievi ci prin citirea prelungite nu sc inregistreazi o creitcre semnificativd a gradulLri de oboseala, iar H $rappmal]r a elidentiat capacitatea de concentrare si stabilitate a atentiei nc\'67:tonllui lntr-un experiment ce viza mentinerea. cit mai mult lirylt, a nripntzr'j .i , r.pnrririi arenr:.i. Capacitatea vizlrald, in ansamblu, este supusa procesLlui pedectionirji, in care factorol psihologic joacd rotut fundamental. Chiaf si metodelc carc vizeazardctcrninarea capacitatii vizuale..um este - , ir,orp.laB,,gi. id , r , o." d;rrri" c ,mp,npnrd pc:tri.6. a. .pp! ,F ii l; . p6 In j dr Lnr' .d atirrn. .d Dri. mr.,rrarea .dpr^ titii !;zualc se ajunge implicit ta cvaluarea nil'elului mentat 1. bez\.oltara capacititii vizualc, si odati cu aceasta a functiilor psihic,l El^ p'i ipni lor. Dodrcr, nti/d pr'n drlrprampnt i- jnrirtrea ci -p a i '"rl:ti. d r -Lrn;r , it lna mar. dp , b:p.rr in ,, nrilji ariJrc Data fiird defici'rnta dc vedere care Imiteazi accesui ia intormaljjle senzoriale, rohl limbajuiui capitd o importanti deoslbiti intrucit prirl el s. rcalizeazd un contact complc\ cu lumea incon_ juraioarc- In acestc condilii, limbajul de\,ine modalitate instmrllentali de cr..npensare a dcficicntei prin influenta Dozitivi asupra
t C arler a ro G., Q u i 1!. m H., qr., lldir.i.!s Mnrcrla NIedica, Tufir, Ld methartt ofiap1l.:tbpedagoei19i8.

ftrvulurii
, r r '. I l

itr ,r irniLati, ral mi'.,r'lp l',nohrri, rlator'' rl ""dfdrrl id' --n " \''rure iilrlrmin6 mentinerea Lrnui numdr mare de handicapuri de prom.Lnlie-ariiculatie, marilestatc sub forma ii trr srxcial cclc de itrrlrrliilor. lr vederea rccupcririi funcliilor pierdute' sc elaboreaze sisteme rftlvc prin cdr. tUn,tiiln rama:n -a*it'ia\F pn rd I i' mn'l adaulsti\ :1o"ie r' *,.rio d" r omp'rLanP-t^ carF d\igr ra P,lrilibra"''r "' -r'n: i mPdi r .,Cu lnt 'Jp"ifi'ul r" Lp"rPrii lur'L:;Lnr' irr'rr." p\ rr'-r5 i- P;aLi ".e,.i-t,, ,,,moaiati" , L ,l.z'olrdr.d Ior, a,'rb.l' oru e" .LrLr' d n rr.mi faDI face po i5rl I rLrra lor de si.tFm Ac'-t rnrtsrri. pe i..razata i'locrrir'e 'l'inenLr I i 'JfP a ' t rir ;;i.t ,";p"..,.." I t3{a 'l'rmitd com pe"sareintra'i-t"micJ) ' il 'i a'raptrr'a t rn 'llr.' rloi la sarcir,i r de aceea. nu cste o irltimplarc ca sc acordii rtlt,'r ll, rrralmente o imirortanli mrrlt mai mare noliunii dc compensare' rlrt fiind ci succeseleobtinutc in studi l mccanismelor ci au ariitr,t r.a n. e\i-ra ni.i u dp^..bir.. dp Drin.pi'r.;nrre m lrL'.trr'rri I L|Lcli n tor 'n conoir;i paLuloR:"" i i .o'oiL: nnrmdl'* O 35t I rl, cirmncnsare se evidntiazi ta ntizilor si in Jaza de alrloma li/ltre ; citirii, ca unnarc a intn'entiei fenomnul i ant;cipirii, rlrtorite cereia, prin perceperea nnui sing r semnt s.j produce cLer lan$rca succesiunii scnstlui logic al semnclor urmatoare,?ceea ce ,,,'rtribuie la o mai brni inteleeerc a continlttutui tentlrlui Odatd cu insulirea scds-cititului in braiUe, posibilititile dc clezrrttare a limbajrilui s-. clive$ificI 9i contriboic ]a realizaraa r'mrtr .., l.|.1 Lrnilar de repr./.nirri. ar :maJi ."a rillogra":(d p.rn- 1p " I Adr,ra ''m jlo.ita intre cLr\int ri imagi_oa(o r_i; a oLrre'.lLlLr core'1i r d'liunii l ? r'rl'/af'a ,,1 ,r , F d '.^ la conc-pLUal',arca i braill. , ca reor.rnntarp D 'r.tiform; ir, r\1i.. prr{.ri"{'1,rLrl.ri 13/' 1. r, iDa DrLru drrlizdt f: de ba/a : au,lil;\. -_L'k;n' '''l; p.:" intermeiliul analizatorlrlui a ditiv se realizeazi disl,i.'""t.ir;". . finlindr"d ton"li' a si intdlarcd ern:1^ri. cor-'t' a 'un l lor' ar prin cel verbokincstezic se ajunge la descompunerea cuvintului in irneme si Ia comprehensiunea lui ca unitate scmantica, ceea 'e ie * tranipun! in scris, sub formd de grafeme, clr ajutorul i*t.it.
a D 'i l L i cl l u i u n a '' ] \ . . N - ., D .sr r e a b o f.l d r .d i r r o i ct 't - c o n t i . r , ji Psjltologia in U.R.s.s., B!.ure,sti, Ed. ,stiinlilici, 1963, pg 3rl Pe d , l ti : : Dadaschin, D ., D e l e cta l a g l e , Eu cu r L "cti , td D i d 'si

a^' r a l cu o arpntied os.bira iii"i i',-.r,.; "itri,lo.ii v^"r".".i ,c a ' i l r p d \ c d c r i i 'rcblric ' i b : l i r ; r i a impo rbiri i, i, i, , ' : i, , r J c , ' o rt o " 'i

n a l r r d l d P r i n a . \ 'L n e a

a(r \itarii ptih;,r'. in Ec "rdl

fd ' o fd L l '' :1 5 r .r r a 'u U l \l ^ m r l l Jr

i 'onLr;buiF la r'"r-c-

oc llrc

t1;
ll6

analjzatorilor tactil si kinestezic. In actul scris-cititului, fr.rncfiorr. rea analizatorilor este unitard, dar in perioada formArii deprin(t,. rilor are loc o domniare temporald a unuia din ace$tia si se par, ,t celo mai multe ori. a celr.i auditiv. Organizarca sistemului b.aille, ca si derivarea ultimilor trei (1,. cade din decacia primi, confera un specific aparte invitdrii scri cititullri c-. se dcoseb;tc de scris-cititut in alb-negru. La acesi,. se adalgi faptul c.i grafemul scris mr coincide cu litera citita pc,, tru ci ultima este in\.eNa imaginii percepute in sc s. AstJct, gr,l femril in braille este reprodus pe partea oplrsA a loii de scris (iit. parc) sri ca atare dircctia de sctiere este de 1a dreapta sprc stirlr . ia. cea a citirii estc de la stinga spre dreapta, ca urmare a intoaf cerii foii. Prin combinarea celor $ase puncte ce se dispun cite tr,.L pe doud coloane paratele :: rezulti efectut motor al srafemei.f (u. part r inrepata a fuii .; imagi."a rariila a gTatemplo;(pF ioil intoarsd pentru citire). Sprc dcosebir de scderca atb-neEru. scris i in 1'raille s^ rFali/-d,,| \.rLi. dL .i dj.conL:nur, frpr rn-1e,1.111i r prr d \jl, /ci p-, trL , d rrp...r..r DUn,l-lorLrlui.d nrr r , ^ r^Ll,, 'u J ;n alla. :mprima mi..arii Lrr ccrccte; inrrFrupr. Mj.carjlc m: . nji stingi care urmeaze si controleazd intepetuiile e).ecutate rl(. mi'na drcapti si intoarcerea pentru identificarea rindutui urmdtor. pentru li{area miinii drepte, determind o reducere f mai mare r timpului d-. scris. Dar si citirca in braille are, cle reguti, rn itrn mai lcrt deoarcce p n analizatodi tactit si kinestezia nlr se Doah r',e1.., o jr.ae n" dlil d. \.nlrti,a, dp urilarr , "rm... r".l,r.prin analizatorul vizual. ln acelasi timp, pentru citirc (vitezA si corectitudiDe) hcbuie luali in consideratie, pe lingd calitatea abilitiiji deprinderii, rivelul sensibiiitefi tactii-kinestezic, mirlmea re liefulu;, materialul pc care este scris textul, temperatura ctc. Date fiind aceste dificultiti caracteristice pentnr insu$irea scris rititului in braille, am constatat o gamd mult mai variatd de grescli ce se inscriu in categoria tulibu$rilor dislexico-disgrafice ]a nerarzitori in comparatie cLr vizetorii csre scriu si citesc in alb-negru. In timp co literatrira dc specialitate conline numeroase refedri la tulburdrile dislexico-disgrafice in scrierca obiqnuiti, pent.u scriscititul in braille nu am gdsit shrdii sistematice care se vjzeze tipurjle de greseli alc nevdzAtorilor. ln speranta de a suplini aceste lacune, impr-.und c c. Anastasiu r, am intreprins un srudiu exDerirr,.ilal mFrit "a surprinda {ormele disgrafice la neva26rori.Darr,terza, netd.dt E., An as t as iu, G . , Tulbur Ar i ole s c r i e r i i l n b d i 1 e t o ti, In Analele Univercitdlii Bucu.esti, Se.ia psiholosje, 19?3.

fulF ',bl:nu1c!l uL\er\ariil..iP(ttdr ' aP-J DPrmi' )c j ,Lr di'erafa dpnrur'' n.ail'-. ecr" r'1 iir.t,.ir,..omp.rt( ,t'r 'pe d. trlta parle. 'i adoptim unHLeor'n' rPrr m roor':oir'lr'rl, iar rP(p,cti\e oo r:1,,.',i inl.t rrar.r d:ficLrlLrlilor - ti,int..r u s.,.p"i"ae greselile iipice 9i frecvente in scrierea braille' neiazltori o comp.rnerc libera (temi la aleSere)' n,'i ,,--a"l a"ilt* i,,ri,tn.".u.^ rorrjrca 'i u1'; d:trurI' ri ir:rr^;i 'i r^ Jin' an ,rnl.r.rar mdr.rialul di11.-. qri, Llp,attc D^rrlr" dictdrp i'offI iL' l i J rr 'la i,,||,,n. ru fod sLIpJ.i irrPJrealiri In n"r"r :!ri rrto :i'i,,it, an I r ;tl. I\ ': \ al' '."1 i pr"f' ,o I \ILI a alP r'olii I n^ral' rr 'r'r r" rrr,l,,. Ic a \l-a, a \lt-a s: J rm;ri ; u ?' a J'r'F 1Lur rJr. r: . rc'pra -i la al\'c-\i., ',,,,la.a. Am dle" ddsle cldce dcoaF" ''r' t'' L n' l,r 'n bra:llP ' '1" matrrialului faptic, a:r re;,liiD]nit, automatizat. in urma analizei zrliat urmitoarele tipuri de greseli freclente : 1. Ornisiuni tle litet'e ;i sil'tbe Cclc care au o frecv-'nti m:Li marc . j r,.r. r. m. r. n. L i. oa. ea n Se irr rt ': 'n s'rFrFd f,l^'.llll rob;s.Lr:td) apar ir 'c,n'nPd omi'i.r' j Lral-rr'l ,"LrL 'r',,:.'r, o ir,,'.',"a mai mar" ln ,ftr:llc.'d (r' alt{"1 iins'1i rd rrlrtrrp a | 6'rrDrnrr I I,i.,, i, .. on::i,r, l" r'-,r, Lir" cle au 1"iapi"i""" scris;lui a fost leriiicati pe altd caie); respecti\' si ',ri"utui aite p,, ca"e le am analizat in capiiolltl ll bazi "aure ,rrre sint lalablle ri pentru disgrafia din sisttmlrl braille: 2. Omisilmi de cul)inte, prapoziLii ti sintaqme Ca o caracterrsm" s:r,1d. a rrr T'. tr."= ,. ti ;, umi .rLr,,'1. .uvi. r' . prupozil: "9* .or-pur,Prii :i al d:, Lnrii. ir, I rma f'num r"rLI Li. ono \fir'iII *atli. 1rl sc.riirea obisnuita, tln asemcn.a tip dc grc'salAaPare rar ordill.. umi\irn:lP d. a"ptr iel ruar cu .; irt,mpl,t.r. in : . ' . e 6 , 1 o _ r , ,-.ri.redd l . ,'l ''r :Pf J u p , t,:n 'l : mdi ., uou11 ' d t, ',:. r ,r .aJ/, o poar. ,or.l;rui s; fdpLL,l rd-:1".^_-r. r'l' ,.:: ::.. u ,ti. | .rrLi-,tulLia.r n (lF.fbsurarernai rapid'. in r-.'.a'Jr' 'n-nlra'.otn-r' '.r' -.r.: rrdr.l:e, ,r )o.o jd,il"\alcJ ''t.'C-it"ip;,t d "u.)ntr. S. con\rata "a lr' ' rld '^ntuPiril'r d' ( ,.r.inte e.re mai mar c i, ui.tbrj lal; r- 'o'-np'r'eri onloprr' ci aude un sing r cuvint t.pt"lrri ce sr.rbiectul -saLr "r.n'a"i."."" rlistinrte ci mai dcgra ri fen.:}lnerruluide pcriii a.rae oo.ri cu.,inte scr'erarc sl neatentiei in treceea cu punctatorul Pestc cisnta care i"ai"a *iti.tf liber dintre cuvinte. Spie exemplu: tJi'cocosd' :dprdalcoitii. ricicore, ctcixilizaliei, pauz&urm'Itoare' llnasemenea' saIectiipentru etc i neauli, oluau, zaLpdcldpe, cle qraJeme Acest fenomen aparc foarte frrcvent 1. Substitairi qrrpr"r marF I in s(r:Frea braillp. Dealtfel, el are u frcrrnlS (Lrlrslit iF (" 'J l' 'cint rr ul_ .,rLrt3. C IP mai ,r''c sub.lituiri "t
llll

t 18

;':lx'il[T''; I'i :ffid::-:X,j*:* l ::: :,!

lJ t t. t. oi' (t

noaste),.U e, o cL1 o cu ?, e cu i (dici), d crt ?1! cu zr (lumpi) r cL|'

t, ;;',;;j,:;;i ;?T";;r;"in"ti:i1,':il"t!"ffj:l :i:ir

jlil ,:;l:l,r-'i:i,,; :j ;::i:i.::':T,jl:..;"ll;-,.;:";"?; l;: '; r.'::."' ltJ;;i"i "!,1i" ::l ,'iliif iff..i :i;.i,:; .' '

", i_,ij,lL.i" lt: i jr:r",:,n" ": l"L;:,,J,I."t 3jij::xm ;l,l;";i:i'i";,:i';uil:,1il:"61?,:

om

cu d, ziur.,: 'jrf), J

: intors, i cu I cu d. r?. c

b, i cu rrl

l';.-,",'":-?:,:J; 1.". ii;, i,l T::I"'."."# :,:-." r *iriryiffi ,l1,rr" ::l'"::."",fl tii-{,?fl HT:::i ,:'::. ';;l]]: I ,,,,:i,:l; il:'';: imi,i..L."i:[';:'X,:ij.

i"r#r :i$d} l,:'.*tl,**,iry:11 ;H,i{ i, :t'i"i 3*::,':.:xiHt"5:"5i.""""11:: -*.

5- Substit&td si defonnd;i de cuLinte. Acest fenomen are, de ise_
r L e.ra i d evs. hi 5.. 5., Neuropatatogio, ir Ed, Did. ti ped., Bucure'sti,

y j[?l];i; ,,1,,, :i ';;,il;Tl;.i:,.'_o:llyii:;,;:#,fl;:. f.l it; ;it"j"l;:,^!.:i";:i:;,:; T:lt"[:,,i#1,,"":L,tii-i;ir; ir;'- Iit_ 1.,lj.f;,ii, *:l :*:1,:,:iiln::,:;::: ii" J 1.".,? "'t

r, nii l*'iil:"..'5 l:i"li Lit;ill ; :.."1.::tl'''ir

ff:""i".ui;:i:Ti'#ff i:".9fl-,i:l'J'1,'l'.i;uli*;;lnii:
120

dlttel, cind sint dictate la singular si in\.els, scrierea la singular, i{nd (llctarea se face la plural. Citim citeva c:.emple din compiltlarff( si dicterile elevilor: tel?ri:ate : t?l.Diziune, peorrre'ic : pic.i' lrttnt'la, l lilizaltu : cinillzatia, petrul - peLral, piaprLri: electncitarea: llutl,; mani : Lmufi, aspildtaare: aspirataore, ttfutricltete, egzita : exista, otmenii : aamenL iubeau - ;ubea, toti, haine - hainele etc. lrl tt Addugiri de gr&Ieme it crlj:Dte. Aici sc poate s rprinde o anutrrlti rc.guli qi anume, adilgarca Luor grafeme la sfirEitul cuYinse luhi ciDd acsta g:isesc in ruiintul unnarior,dr pr.fcrinii{ la 9i lri' plrt l cuvintuloi urmitor. Un astfel dc enemplu il corstitlrri' hFi\onta marc in ad:iugarea grafemului a- Des sini adiJglle ;i . lrl,,rs, l, i, b, ?r etc. Dintrc a.este grafeme, o, l;i i sint a.tiugate, h' i1cnt, Si 1a disgraficul in scrierea iD alb-negru. Pe de alti parte, dt)/rf fenomene de repetilii a uDor silabe in intedorul crrr'lrtului 0tlngcgeau), repetaroa unor culinte J:re sens, rcpetarea uior silalx in divcrsc imprejuriri (ii), repetarea unor culinte (bin:, 1:r) fl ln Jjrc, rcp.tarea !1tim;1or silabe. 7. Inloctire(r unor cul,inte sarLcampri.mcreo lcr. Fenomcnl rerl,r! lj\. este intilnit mai rar si nu totdeauna duce la schimbarea scrlrrrlLri lrazei, mai cu seami cind se are in vedere conte\tu] general dl (ompunerii sau al dictdrii (inviiitoarc : plofesoari :ri ix\ers. tonfi : Drofcsoard). Ditortogr|lii. Apar multe dezacorduri gramaticale, (,irisiur; 11. Ilc remnelor gramaticale: puncte, rirgrle, semnul er.clama-rii, mlf,ir'r ; l ).d l L' r"i nj "i ln r'.cp, I C. frr/F 9 Rindlffi ldsate l;bete sdlL supropuse. Spatii goale intre rirciuri irl)r.r ahrnci cr'nd estc mutat punctatoNl pe un nou spatiu, inainte rl(. a realiza o coordonare pe ectA a spatiuiui dr.mdtor de cebe mina stinge care indeplineqte rolul dc control- Spaliile suprapuse ,i|lr inci]ecate apar iot din cauza slabei .oordonir:i irtrc ming rlinge, care indeplinqlc rolul dc control, gi cea dreapG. Eri;stenta ri{,s1lri fenomen dtce la ingreunara citirii, la scederca ritmului 9i ( hiar la slaba inllegere a conlinlrtnlui. 1C. Nesiglnanld in scrier?. Acest fenomen apare, uneori, ca urnare a nestdpinirii deprinderii de srriere 5i se manifcsti p.in prezenia unui text zdrentoit sau cu relief slab, ceea ce il iace ilizibil. ll.lieful slab aparc maj frecvent spre sfirsitul compune.ii sar.l a di.tiidi cind sc instaleazi oboseala.Scrisul zdrentuit apare ;i atunci find in r';rtutea unei deprinderi vechi, elevul tiriite punctatorul in .Asuta plAcii in loc s6-1 ridice de la un punct la altul. 17. Terte necoerente, ilogice. Asemenea manifesteri apar, in spacial, in compuneri la subiectii a ciror disgrafie estc mai accentuatii 121

di'ldtie I sad (.re 3u !i dlLc tJlbur;ri Jp limbaj. ca bilbiidla ("'"clFri/e"rA prin d(cea La oau..rtrrrt fFcperti\P se ComDr,nerile pLFmert'lP a(lirnilL ' ;" iir".pa. itaiii cupi'lolr. a 'esa log:' ,:l'.," i,l oou""riti. Acea'ra fa'" sa f'mi'; aridc ri Lleseuri 'u La cori;i (L u disgr"tie u'oara' 5e manilesl;.1)r :iil ii "i"rrier.. penlrJ rpdare.rluLira a a'LiJn:lor ' u moll!atrl cauzal' 1 ' iLrDarea rnchigati ;i apdre evident (on .,J.".-, orrl*n"t", d^ire;"i ^.ociatii (e se slabilFs. pe plan mcntar r. r,zara sisremeiordF ir ,1.'nentel. corlinJtc, prin e\iLIenlicr'a dirram:smuiLii plaJr i rr tetii lor. : i""t", "i'ir", gre e ile Lle rilr Llislexicle pLrlemSrup'r dsLfol . rurintuLui, inlo(Jire3 'utiniLlui mai lrP'\'enl cJ Llr air retcrea (urintului c I Er ' cd sc,' ' i s'mn;ficr1iF. inlocrrirpa i;"i -.te;;;"; ,;,iar rar:r sens omisiunca lirerclor' ' ;;;r ""..rr,' de litere :i r uvinle' pron I s;lubelor ri a cuv:.lJlr.ri odauBarea a"f"i'tr."'a a lir{.relorsi i.rrirre or (m:i cu Fdm;' la.rci 'r' ',*" djslalie), n'rF.pe,Ldrca inlonstiei ni a'centrlur, srlaDr'rrc aL "i ori repelarea rnrdurilor etc. sirirea --lj" l *ii nultc ori, reptarea cnvinlului se datorc$te faptlrl' I I ji'r.*l.ii ""i.. rr lelege.ea 'orrple d a lcxr rlui' rr" r"ntizea,r ," ir \itela r.cllj,a, :n c:rire nu,rF.d/,a ideaa LleconlinUitate5l alLln(' c'r !i pentrl =imt" neroi, re:ntoar,erii atil pc.1ru intelegere. Idcilita crr.i\;rat(3 , Lrc' |-,rs lp'la i' limP a I'nnr arlJ't preseli cl'rce 1a instaia.a unor depri.derl dcficitare ce 6e pot maperfeclionarea abilitatilor in citire qi cind ter'irr irli;;;i-;upa n r r:clicd Droolerrc (lposebir-penrrr ;n{eleeere Tn p L: r'n d nerca .' nom^n poatp I fa\orizar si dF mis arile - n:':cl'e ': rn;inii, mhi .r !crma la ;rtoor<eredpe,rtru cilirPa I nflLIlut 'rm r. r. -i ,rre fd. po.i'iil:Lrepelar'a per.eori\A a a''lLi"'i semrr6r'' D.,.1 \raDinirca (iliri' nu Pste bine realiralzi lJn'i repel rrrJ : vintului ;i cliar iliocuirea lui este favorjzate dc tcndinla subiectului.le a ghici cuvintul qi indati ce i9i dd seame rimine. asLLpr:i l!r:. Si sitablsirea. ca si inlocuirea cr.tYiDtului, au 1a baz:i lipsa dt , reg,;' . "orn'arcJ .rnor deprirdcri 8r^\:1. n 'r;pinirc" (i1i rulJi Caract.f i a .n"tilarofulLi {a.li1 de a rrprinde un r'.:ni f mai mic cle inpulsuri, spre cieosebire de cel vizual fa\'ori7-eaza$r cl citi.ea silabisitd $i perceperea disparata a sintagmelor, ceca cs explicA varietatea fenomenelor dcscrise mai sus bmisiunile au o frecvente mai mare, ca Si la scris, sprc sfirsitul rindului 9i se datoresc tie oboselii, Iie tendintei de a realiza o jntr-J"r caz ri in alful se pruduce ' Dar'i .ii:." "op;ao. .,,rrlonare defcctuoa.ainl'e c.eleduud miini Fenomenelcdc omi_ -ui siune se accentuieaze ii devin mai frccvent cind relieful nu esl(: 122

lxrrceput sau cind slaba igien; ori temperatura scaz{ti deterll o sciderc a sensibiLtatii taciile. Tca succesivd a literelor, impuse de simtul iactil, creeazd un llmlt interval de timp, intre realizarea imaginii mentale pentrrL llliliie percepute si permite strecurarea l]nor cufinte care pot (onsiderate parazit, chiar dacd ele nu altereazi lnlelegerea texlltl. Aditlgidle sint {avorizate si cle asociatiilc l.erbale, sr.rgeratc l( rhrl parcLlN ori de reactuallza.ea unor e:rprcsli intilnitc anter dc catre subict. _ I'r,rbt.mpledF intorar:^ I'a<,e-t. coro (int Je.eurj de",,;rdrc .: la (ltirorii vi,,;lorr, sint mdi frcrvenrc i. ,railie. dco3rpce "imr,: tnrtll 1u puate cLprinde, global. ar.amLlri rindulJ; oe.itit )i cd tlrrro, s,.mnul de punctualie este perceput 1a r1n anumit interval {lC limp dupi citirea cuvinbului. Prin prezcnta tulburdr.ilor de prcnfirrlie, in citirca iiterelor, se creeazi dificult:ti Si mai mari in resa intonariei Si accentului, intrrLcit subjectul cste 'Fr.tarea.orccti {nnlrat li preocupat de evitarea greieiilor. I..r baza tulburerilor de scris-citit, ln braille, stau aceleasi ca.uze (u .: in "cfiorad s' (irirea in a1b--egrLr. mer!iunaa (ii dpfi.:el crr 'lr.h. dp motricitafe i l*le de ,rCa..izare,p rliu-remporr de.;:r l; lrrcdoninante in cele mai nulte cazuri. Acelasi roi insemnat il J,)0c:ili formarea deprinderilor corecte lexico-graiice pentru ci, mai mult decit la normali, Ia handicapalii ci: Ledere dificulriilile grrlcrat. dp ^le au implicalii compl.\e. i"r .or,.t.crd spa-t:"i se fc,\. Lu m,rc gr^utal^ t. Jar" unur . s_er o ;. l zJt de insrru,l,l,-edrcJrip fornlrred .i d-z\oltarea aLilitar:loi Ieyi.o gr"ri, e i:r 'braille este extrem de dificildI'entr-u a ilustra comportamentul disle:rico-disgrafic prezentem h.ei caz ri care ni se par semnificative pentru cele subliniate mai fius *. Cazurile respective au fost selectate dintr-un lot experimcnlal de elevi cLr dislexie-disgrafie ce a fost supus investigatiei pcntru surprinderca caracteristicilor specilicc ale tdlbu.irilor lexio-grafice la nev:zdtori. P. DunLitru, anul II de studii, in virstd de 16 ani, dezlipire de retine posttraumaticd, a terminat o cbse Ia Scoaia de masi. Incear'; si cil.a.cE .u mina srinla. dc"i nu este stingaci. De ia I ani lcind d a'rr aeid"a L'), ramini a^*a oin:i ta vlrsta de 16 aDi. AtI Exp.im61n muitumiri p.oI. cheorghe Enache .arc ne{ pus la dispdzi:iie cazurile rcspeciive 5i .are au {G! llalizaie ile ct cu ..]zi.r renliz6rii lucldrii de diplMd, sub conduoefea noaslrd $tii4iticti.

0numite situatji $i adeugiriie au la baza ace$ti factori. Per-

123

.dprlLi Prezinr,. Lle/:" r' 'in: m. .\l:-,Jri .ir-^iJI3-'tin! | rlc ,:1ir, .)i. i.. 8Frerdl. pFrlrr prPg;tifea .r'olrra. 'n jcj 'l /.,rlru cu mesexia pc care urmeazi si !i o jnsrfeasci 1a lcoali nu m | ,L fcsti o prefrintI speciale li reiateaza cA o va face pe a.eea la (,, l ra fi indrumal- Nu a plrtr-rtcili decii cll rnare greutate 2-3 crL\irr, jzolatc, silabisindu-le dc citeva ori. In cazui aitor cu\:inte, a lllt' ralizat suKesjv, firi a le putea rrnifica intFun cu\inl. Face incer( irl rle a citi fi depune mare elort in identificarea ljtcrelor. Incear(ri 1 cufintle, dar-dc cele mai multe ori nu reuiefte. ll\l Shiceasce comunicativ. Prezintd ticu verbalc frccvente cum stut.dto'i, ,.dr" ln ceea cc privegte scrierea, din tet tul dictat, care cr-lpr;ndea7ll (1,' cn.jnte (inslrmind 278 grafemc) a scris corect 13 cuvintc (ceca (t rcprezinti 1?,80//0 din text), insumind 30 de grafeme (adice 10,80/'" din tcxtul dictat). Din aceste 13 cuvinte, 11 sint monosilabice(5i. Ce, pe, meu, cai,nu, le, pot), iar.Loua sint bisilabicc (care, cap-rl) llir'ltre principalcle tipuri de greseli ce au fost dcpistate erlunl.rif) pe urmitoarcie: I substituirealocalelor: d,/e(de 5 orj), i,/e (venel), e.: kle 3 orj, de excmplu, calralusle, zise), oolu (cunoaite): 2. sLlL srjtuir.'a localilconsoani: rilh (iactr), t,/h (lrnccpeti, hmpirat!Li) . 3. addugarea vocalei : o ir interiorul cuvintului, i la stirtitul c1r finalc s (sco); 5. adilr \intui,ri efii, sufrii); L omisiuneaconsoanci garca (o.soan.i h in int-"riorul curintului (de 5 ori, in special ctupri consoana chrib;ni, dach, chnoatie etc.) san 1a fincle cuvintului, c: Ce ascmenea, dupA consoanac (duch, prcgitesch)i 6 omisiunea n 3 cu\,inte: dlbi. peri. r'ui, Lle tiire t:t?.: 7. adarfga.ea conjxncliri t; 3. rpetarea cuvintelor (de 5 ori). Metateza, foarte rar intilniti in sc.ier:ea braille, apare aici la .rvintul hai, rcdat graJic d/t, ln acelasi limp, se manifesti tendinta de prescurtar: a cuvinfulor fj contoplrea lor. Asifel sintagma j,o xei ghici4 apare grafic ,o!', ..sociaii cu o mctatezA alcdtuit:i din grajemel'^ injtiale ale celor trei cLrvinte. l'rec\.ont este reprczentatd 9i contopirea cuvintelor sepsrate:s(i Ie, tlt Dina, dupn mine,1J& Ji,1rd m.ti, 4 me.:'ude|irafi, ces.1 med ca.t etc. (in total 8). De ascmcnea, apare fragmentarea cuvinteior pr;n patrza graficd: ad.el\,drat, dlLcelli-1id, ."elnit, prcgdi?lsc, fe,riice tc. in iotal far:e 69 cle gre;eli de tip disgrafic. A. MafiIena, ciasa a III-a, in virste dc 12 ani cu diagnosticul de atrof;e optici. Sc manifesta atit in clasd, cit ii in timpul liber, ca impul.i\,e, hipercmoriv;, cl;spti ti dezordonati. Imp,ortante pentr citit-scris sht iulbulirile de motricitate qi pozilia .tefectlroase, in banci, cea ce lace ca spalele si fie puternic curbat, cu umerii ridicati, clr capul in piept 9i cu bralele mult ridicate fale de planul cirlii. \rorbirea este curgatoare, dar incore(td, atit in planul pronuntiel, cit fi in cel senanti.o-gramatical. Citeste 20 clc cuvinte 121

Omile o frdzd: rdauba ct\int', omi e cr'irrte Nu h lrcl rri ,rrLr'. Fd'a r)au/' I r'rdr' I i. p irrr ' -l m.rlL Lle d 'a Ir.i 5||{- rn',' La rp Lul | Fri'i,','r,l -ut,'"..t Iit rFle -i .\ir'1 '-r\int lP lJ1gi. in Fr^;ri , rr\ ir tel" idr dupi i .c,... 'd thi' ei,{ a ir|',' 'iLcv. " "t face comentarii in timpul cititului, dc tipul !.aia", ir, r'prcltc 9i nLr n1'leg .rr\ inlul" rdur rird rl_, "flr) r'i, - l', ,.ca ce pr;!."1e-aici scr;cre.r.le\ei \F r),{ id.nr f J 2| 'l' s'mne n"r:'Lentc irr alla',Plrl hrailLe rom;nFs. L,intrF ,, l.lalF rlrlr', in Inrd'lid .r' 'l ihtl,r.lta1,la di,r"r"r' dara. af" h.'uri,,' mFr(lonAm: 1. substituireavocalelor: u/o, i/e; 2 substituiruavoltrli/irrnsoand I a/k, iim, ilb, e g, ill, atlk, e/b; S omisirrnea vocal-"i llrrrrl, : o fina1, e final, sau intcrioare : {', i; I substituiNa consoani;' l'rr.i'ane rie, tln, dlc, nil, o/r, s,x:; 5. omisiuni ale consoaicbr I : de cuvinte 9i, in finc,7. repetiri de silabe (mai ales ll ( ',ntopiri lr lli:,le). /'. ,1nfon, an t V, in virsti de 20 ani, cLr diagnoslicul de atrcfie A ot)l,'.1. iS ul paLru clJse in ..oara de ma'd Lldr d :' rr'.' pt d' pi ai,, rr,..,.c. def'cienrei:i .ind dp fiD', a sLrr\.niL oruired Ld t rrir!.irin;coala speciali, a manifestat dificillHli de adaptare clr rLn l)n,nlrnlat negatilism, ceea ce a determinat si unele tulbr.lrdri comt,|rlamntale. Tr.eptai, a incepul si se impa.e crl nolla sa situa1itl tl s-a integrat bine in colectiv. Ld efectuarca probelor de scfis-citit prezerlla un prag diicrenlial Il sensibititatiitactilc de 2 mm. La .itire. ele\,ul rcalizeazi fiteze rni.ii (in prirnul minlrt L'itei:' l? cuvinte, in al doilea, 2,1 dc cuvinte in al treilea, 9, iar in al rxrtrulea, 25 cle cLrvjni(), clr omisiuri. inbcLriri de c vinte cu allcle i,r sens in.lcpi.tat sau cu grllPuri de cuvinio firi sens, rczultate rli.1 lpr !j1lir de ghicire (p.rs"n "r.drp prn rr oF\undi rn';'tFn'1 pl, t,..,r.' ,n.i.,..rcle, i lr. ppnlr'r i ,L f.pn: l). c' ^orla'i. .irr. u iif.lrri si nu respectdpunctuatia.Nu rcu$eitc si ciieasciicr rntor)irtje r'ru respccii accentul. Scricrea elel'ului este mai g.av afe.'si trti (lecit citiri, aYind 120 de greieti ]a n text de cilca 160 de {rL\inte. Predomini altcrarea vocalismului (70 dc ere)eli), pr;n srlrstituirea vocatekrr fcli, eld, u.io, carc apir rar') Ei mei aies pd'l rliltongarea vocalei c (care se tratsforme in ie) in interiorul sar la firu:ie cuvintulLri (acest tip de gre:eal:L apar! de 3'1 .le ori) Cilir'.r1 si vorbire elevului nu inregistreazi acest tip de gfe;eau, carc altlcl ar fi putut fi e).plicat prin influcntd p.onuntiei dialectalu sau neingrijite (scric, de cxem.p]ll, mi.zinu], ailicpta, miers' binic' pent.lr: mczinul, aitepta, mers, bine etc.) Frecvent, manif.sir {enomenul de omisiune vocalici (t iinal, a intcrior, i final. .i int 'rior, a fina1, i interior ii, mai des, i interior). Apaf, de asemerra, l:5

subsl;tuiri de consoane (r/1, v/f, dy'g, m/n, t/q), omisiunea cori, r nelor finale sau interioarc, .ontopirea cuvintelor separate (,' 13 o ), omisiunea silabelor, folosirea nejustificaH a semnului nri ririi in interiorul propozitiei etcTutburdrile scris-cititullri (in braitie), speci{ice deficientllor (1, ledere, nu pot fi simplificate prin explicarea loi: ca urmare a nr consoldidi deprinde.ilor lexico-grafice caci altfel ar fi treblrjii .,! se maDifcst la toli elelii sau micar la marea majoritate. In acee.r'.i ordine de idei, explicarea nu poate fi redus; nici la necunoast.rril Iegulilor de ortografi, gramaiice, ortoepie fera si mai vorbim (L iegile fonetice specifjce limbii romane- Analizind paxticuldritil il(, scris-cititului in braille, ni se pare deosebit de plauzibil c:i, il principal, tulbuririie scrisului se datoreaze formelor asemenatoatr ale grafemelor, iar ele al cititului, proprieteulor relativ lillrit:tt,' ale sensibilitetii tactil-kinestezice care nu reu9este, in toate cazu, rile, sA realizeze o diferenliere atit de Iine incit si inliture orl( posibilitate de eonfuzie intle pozitia plncteior, cit Si a formei ct( ansamblu a semnului ce semnifice o anumitl liter6. DacI ;rvonr h vedcrc ci acestc caracteristici de structura qi organizare spnliali pot fi influeniate negatir $i de alti factori (dispozitia subie(, tului, temperatura, calitatea hirtici. nivelul de insusirc a scris,i'jLUrrj !1,-) ori C, ore/, rrr si a dltur cauze .arr. nemijlocit p. dtermina dislexo-disgrafia, n dnm seama cd fenomenete respective au o determinare Si o etiologie complexd_ O serie de grescii d. tip disg"afic si respecti! dislexic rezutti chiar din caracieriiti .iie.sistmului braille, ca urmare a ad;iugirii, omisi nii si plasArii llresite a, punctelor la scris, ceea ce impticA automat g; cttiie" i,,r Addugarea de puncte duce ia subslituirea a'raJemelor din ace.asi ,je(aLl5 s3- Ia rb.riruirFr gr:fcmelor dir decaLta prim{rd dp carr, " decadcle derivate, precum si la substituirea Erafemelor din decajr, l" ,Ierirare ;nrre eic. \stIel, pr'n ddaugareirnLi pun.r. ;n in.p riorul decadei I, o devine b ; este vorba de addueirea punctului ,loi : o LipvinF.. pr:r' rla.r:arra purrlului palrj: b dF!i'le n. .rr' adaugarca punciulrri cinci etc. La nivelr. dcadci a II-a: o devine pun,_ -,.prin ad"ue.,j." orncr,'lui doi : p dn\.jnc q, prin adaueare3 tulur .rn.r : . .le ,n. G. prin .rd,jrgdrFapLrnLLului cinc: ; s devi.F p, prin adeugarea punct..rlui I etc. La nivelul decadei a IIIIa u C,\'ine u: urjn ddaue,rea pun.Urtui doi ; r dcfine i/ prir ad:rucr_ re' pLnclulu: ,ir.j. Tn sfir:'t. la ni\eiJt decadeia IV_a d dcvi",c ..,Drin ndaJgared p,r,r,tLILi rin,i. Adaugarea unui p.rnct ducc lj crlr!lit,r'rea grafernelorr;in dFcadaprimara de c;rre gralemole (tin roale decadFle derirale: "ub-rilrirea gralFmelor pri;are de ,itr. t26

aouu pun." dcvine / (Y si z fiird. graleme 'ri " : adauarea urlr-i prncr pcod'r(Fsubsltu red "ai"*r*" ir"i.r ii"J"'i p'rmai de srafine di- ulrin,a d-?ada " plus pun'|u" fil.'iifii,; sL{s'de!irra-n;"t plrs pltnr'ul 'o " ii ii""l^"'1, ,.t ptus-p'tn"tul -; ir* i, ti,. fr,,,.r'at"o*" dc\i'c u Crri"mele din decadaa i' ^ d" c r " t n ' J n d ' ' a r l d d l F i d p r : n ," d d r c r r ' ri . t n ' 'uo=t so'" ,;;;;1-;t,;;: , , wiirit *u (lp'iner. , P/t' prrnc'.,r d"
'rltima a i'ii !ri't t.iu"titi,it" de giafeme din alecada treia, prin adeugare i- l-runcte(sens,:lsubstihlirii ,-"ste,de asti date,.de l: 9 9'.:1di oari citre una superioari) | .i plus punctul trei devine 11,' I :. punctrl trei de\_jne
Omi si urea dc pLn, l c pr udu' c sL'r "lit uir Fa Jaf Fm el' r din i"e"asr etcj " au u gr : f em "lor din dccadp dif Fr : Le. La niv lul ti " .i i a i " ,* ctrbslitLrirea

me alin decada a doua : d Plus punctul tlei devinc ?c; adeu_ :a doud puncte (4enomenmai rar) stlbstituie pe"c prin I sau

i;

pti" p"ncrut (a|P dcvine :

Crarcn"lc din.

d'

l'ri d' ld ci,,iiei pr:rn-.,1 min,,i pa".rrr "i,'.t clLrce 1ri d.,;lF-, jltr, b; " rn;nr.. pdtt,u. , ?i d,'- 12 'nia",r;rcd r'rr'l i rr' \e rransrormbin \ i li,i'ri,=i"i de, a.l.i r Il . i n ltt lrl (irrci ln-'adrLl.decadei l lO'1t.1i"" L. prin omisiunei pLncr lLr: pLrn'tulLi doi l' dec di a rdLr " , iJrefr,, .t"'r,'i' r,. pri,r orni":Lrner 1n d. prir omiier, pun"lLl i p'rlru Srh'"! ' li r.t" rr"r,.iormar au llllc cle grafeme din decade di{erite, prin omisiunca de puncte, qr I

*i,'r"'n;:"" l' m rls pu,n't I trpi pflmara : r mlnus prncrJ/ otclap.im"a.a:r minLr plrncrurl,'i dc\-ir-o -gitla m;nu\ llun'tut,r., rlPvinPI i'ri' omi-i Ino,)Lle pLrn'i". ld"viri i, ,n d"c;.lc J l-eia poL li 'L,bnituiLedc grafenP d'r d"lf|at""r.i-o;r '[.rrli I (.r , cri.o j, pr;n oi.i..i.'"'d D r.rclor Lr'; :i :a\.: r' dce. prir om' pfir n.ni.i ,!1.,c". jL,n.relor ''F. p, ..clelor t.Fi .i I . e: r devjrc Dri" 1tui s \aie) ,i d^ rr 'l-n d n C^cadda Llorra ir,l,rnea purncrul;i :aqe (7 J. irlo"uri d^ o: v \t^ i'lo^ 'i: da r) 'Omisiunea r'e. ,'1. a ndrrJ, r:n omi'i rnea orr ri^1rci .i..,, ,'" g.,i-n,^ dir 'r 'i 'irr d"'i ,"c. pr;n omi\iuned p rn' trlLi rr": la lel x dF\:rF :l Crdri 'Gmcl" de, rl^,Jla pr:''l^: .r p.t. "irr i.ln' Lil d- iraf m^ (i devine 6 (prin omisiun.a inari, prin omisiune puuctLLlui ;ase: ,prnctului iase), i este intocuit de c (ptin omisiLrneapllllctului taso)' l|1r f devine , prin omisiunea punctului $ase. , ])lasarca gpriii a prlnclelor slrbstittia graicrnelc diD aceeaii d:aade, intro eie, sau grafeme din decade difedte intre e1e. La niYclul decadei primarq c este inlocuit de e, prin Plasa.ea gre:ita a
127

0c:n a .ct cpr .: rl , l a . . ad le , l. r ' r " sp' dP^"da Dr im ar ; cLl) a oun't elor p"r ovoa" : o'n; ' l l l rc L,i "n' dp 5 re 'iirl"'riLteri i e de.-o. d' r i\ a ' di- d^-

aii a" .a" i doud

ardfemp

plrnrtului patrri i J este tulocuit cle h, prin plasarea gre$iid a pL L lulu; patln; in .lecadaa doua, s este inlocuit de n, prin plas,[,,, ;rcsjti a punctuiui cioi, iar plasareagrcsite a punctului unu {l ,, 13 irlocuirea in1'ersi. ln jnterior.lrl decadei a tr.ia, u de\,.ine z, t)rL punctulri doi h locul punctului c;nci. In decada a pil Dltrsarea t estc inlocujt .1e s. Drin piasarea grcsite a trunctului patru, t,', tlasarca gresitd a lrLrn.tulLri cinci, duce ]a inlocuirca in\:ersi I i'I.ea ce pril'este irloc.rirea grafemelor din decade difcr.ite, t)l ]]iasarea grc;ite a punciclor, accasta se produce astfel: literele ,li .leca.laprimarii sint inlocuite de cele din decadaa doua: J de\l , m, prilr plasarca p nctului rlo; in locnl punctului trci, iar plasrf,.. jr" I; jr fL ,1 2 d Ln ld i.lo.r,:' .:r,ler,:,. '1,.i De asem.nea, literele din decada pdmari sint inlocuite in :r(, l:!si mod de gr"r{emc din decada a patra: d este inlocujt de t, irrlir tjlesarea grefiti a punctulri cinci, jar plasarea gre9iti a purct:rl,L ljatnr! in locol pinctullri 9ase, duce Ia inhcnirea lui {i de citrr l Gralemelc djn dccada a doua sint inlocuite prin plasalea gres;ii .l punctullri de citre grafemc din decadeie 1, a treia, a patra : r'1 ?rll (lubstituieDtlrl cste dnr decada primarA); rh (v estc subnl iujent dir decada a iroia) : s/t (s bsrituientll esk grafem din .tl cada a patfa). Grafomcle din decada a treia sint inlocrjite, prin piiL sarea gresii5 a tnnct.lor, de cdtrc grafeme din decadele a doua a pa:ra: !r/o (o * s bstiiuienl di]] .lecada a doua), r/a (e .ste s Lj stiluient din decada a patra). cralemelc dir, Cecada a patra sinl I L:'"uir., p. n pla gre.ite a D q.r/1, r, d, ,a1re r"al, -r. ,i ""ea ,:r., .le:nL i "i a LI^LE:.j. (e -.LbctiLu,e.' din o.,arli prinar.1 ,i/q (o - substituient din deca.la a doua). 11 sistcmul brai11t-, dificuliitile cele mai frecvcDt-. !i mai accc. lrare ^ DrodL, i' srr:s ,.,1o a.r .i ,, .rd,ilirrra r,"r.i"t-nta De stit pntru scris, cit $i pentru cilire caracteristica principal:t r grclelilor este aceea a labilitdtii, comparativ cu scrisul, dificulti rlle c;titului au o labilitate mai marc. .{ceasta rezulti si clin fapiol (A 1a citit participi, cu precidere, simlul tactil, iar 1a scris, cel ii;nestcTic unde contactd.o foaia se facc indirect, prin jnter rr,e.lird pur-rciatorlrLri si a placij de scrjs. Crl loate acestea, etiista . strinsi irlicract;unc inre scrislrl Si cititul irl braillc; formarlrt deprjnderilor -.le!i ingfeuiatc d. fapiLrl ci cele doud actilitiii :.r ur cararter oprs de dcsfisu.are, iar schema de rcalizare mo torie a semnul i ii scris este diferitn de imaginea sa iactili ilr (;tire - implici un irroces iusiructiv dirijat, in care slrccesul cste in depljni concordantacd dczl'oltalca ia elevi a unei moti|atii con:tiente, corspunzatoare pcntru invititurd. ln gcneral, dez.,.oitarea abilititilor cle scris'citit ii eritarea fcnomerelor specil;ce.lis

:. reJi i -cd 7. 1 pr ir r LJr r ar ea opr : m d per lr L hlor ir pd h' .rl l .srari " i ri mi :ni . arl pl i ir \ i lpf e a a . r m o. r l , 'p u. r . p . l l " r' ' ' 1" d' ,1;.Lr ri i I lLx'lui , . . l|. , u I or o, e\ , ir i r . - pe, r i\ ll ' rrl l ,.rd' e, tl ' , ,r,.er^a l d,,l i dc l a Ln f : n, l la alt , 1. Ar t r F am en ul . r , t iv. ji ,l l ' hrl r,,l oa .a .i nr prnb.l. , l . m bL. , r . . l if , d . . , nLlr m F t r l"i I . . , utllFll I itczei dc scris-citit.

g. sl,llcIFICUL DISGRAFIIjT $r DISLE\IEI iN utiBILr.f_{TE-{ T,IINTj\LA

lilr(lielca particularilitikrr .ie limbaj in rlebilitar.a mintald pre.lrln o importanti deoscbitd teoretidl si Dractici. ?coretic. Dentru rA ,||t,r'rco d a ,.i ,rr. L r,rtrp .i inlo,;j podt fi p .; mai rd,il lr r,\idcnti la clebilul minial, iar e\,olutia structuilor de comLrniInrl._sc. raporteaz:: la normalitale, eeca ce duce Ia surprirlderea r|r\ ificitetii cu importanli majore, in cgaE misure, 1a normati sj lr (l.])ili. P.actic, pcntru ci limbajui cste una din functi;te psihicc s| supune mai usor influenlelor educativc si prjn jrtcrmediul '! l sc poate potcnta intreaga dezvoltare psihicd qi de l cunoaitere, f| irrlditia irplicdrii unor lorme Fi procedee adecvate in procesul _ ItfllrLrctir-ducativ. Dupa cum rclcve J. piagct 1, limbajul c.eeazi Inraibil;latea evocArii Lrnor situalii care nu sint actuale. si Drin nrl,rsta se ajuoge la infl crtarea inteljgentei, iar c_ A. X{iller, llrFlsta pe ideea cle liDalizare a gindirii in dependeiti fi de actcle ilnrl)olicc. Dar nu trebuie omis nici faptLrl ci clcficienta de intclect |r,]llc impjedica inritarca vorbirii3, in gencra], 9i in speciat, ini|ltiroa structurilor corecte ale ljmbajLltlli, prin dcterminarca unor lllll)ur;ri in raport de gra\.itatea accsteia. Fnomen l are caracterlrli(.a .le rversibilitatc, in scisul c: tulbruirile de limbai hftucn, lr,'rd ,.fod.r.t:a inlFligenrci. Accacraar. rilabil Larc atil 1r p.f (,rncle cu intele.t normal, cit si 1a acclea la.are este afectatri itrr.tia intelectului. Astf,], in unelc cazuri gra\.e, cum sint celc {lr, pirderii semnelor limbaj lui, se creeazi un vid menial cc t irte fi comparal cu starea in care sc gaseqte copilLrl inainte de ,lr'l)indirea limbajului 4. Fenomenul, ca atare, este probat si in
I Piag.t, J . , L e l o n g o g e e t Ia p cn l a e ch e z ? e n j .n t, Pa r i s, D e l a , cbaux Niesl,li, 1923. I Nlillcr, G . , A . L a n go g c .t ca m n u .n i ca tb n , p a r i s, p U F, 1 9 i 6 . I Busenrann, p a .i s, - \ . , P s l .h .l .g te .i 6 .l a l i ci e n .e s i n i .l l ..l a cttcs, Plrr, 1966, I B ! s c n r a n n . A . , o p . ci i ,

r28

129

condiliile disfazici - lumai cd posibilitdlile recuperatorii drpiri,l foarte mLrlLd \'irsta ri nivelul de cultLrri ale biectului (si drsiri,rl ,ci cle mctodologia lcgopedica 6plicati). Djn (ele spuse mai s[s, se detaleaza o idee cnbalii ii anr]rrr,' a dependenlei Ei relatiei dintre dezvoltarea intelectlrlui Fi dezv,,l tarea limbajului. Este de la sine inleles c5, in general, dezvollar,n ljmbajului devine tdbuiari evoluiiei intelectului. P. Ol6ron alidrrr chjar ce pentnl a invdja se vorbelti estc necesar si fii dotat,,1 inteljgenF, in timp ce Delacrojx spune cd pentru a invela com I nicarea trcblrie si indeplinesti conditia inlelegedi. AFdar, in debilitatea mentaH se poate vorbi despte un anunil specific al structurilor de limbaj Si ca urmare, a tulburdrilor sal, Pentr a evidentia aceste aspecle, subliniem mai intii unele idr' rezultate dintr-un experjment anterior r, realizat pe un num;r' (1, 60 de copii din gcoala ajutatoare, clasele a III-a. a V-a qi a VII'rr Acegtia au fost supugi, individual, unui numer de pahu probe, i.rf o serie de date a fost culese pc bazi de observatii in tlmpul vor birii copiilor la lectij sau in vorbirea spontand (liberi). Subiec!Ll au fost solicitali se r:ispundi la proba oseadrdri si uacabrllal din WISC, apoi se realizeze o compLrneredupe o teme liberd, a\inr la dispozitie cit timp doresc fi in fine, si scrie in 10 minute cil mai multe cllvinic. Sarcina a fost Iormulafi in asa fel si repctarl pine cind a devenit irtelcasa de fiecare subiect. Timpui utilizal de fiecare copil pentru realizarea compunerii a fost notat, fire ca Srrbiec-tjiar provenit din cele trei clase, in mod egal (cile 20 dc cla*), luaii la intimplare (f;ri a fi seleciionali anume). Din analiza rczultatelor obtinut,., se consLati ci la proba de asemdn;d intr. pcrlormantelc realizate de copiii din cele trei clase sr'nt diferenle semnificative (vezi tabelul 4)- Diferentele sint mai semnificative intre subiectii din clasa a UI-a si a V-a in compa ralie cu diferenlele djntre cei d;n clasa a V-a ii a VII-I. Ceea ce caracterizeaza rispunsuriie date de copiii din clasa a III-a estc laptLrl ci ele nLL e\primd esenla asemAnerilor dintf. cuvinte-notiuni. Sint aleatorii rdspunsurile care al trebui sa sesi zeze esenla asemdndrii dintre nolir.rni, deoarece ele nu au Lrn caracter de descricre a ceea ce este comlrn ii nici macar nu evidenliaza caractcristicile principale. ln multe cazuri, subiectii incep:r respunde nu p n afirmarea asemendrilor, a9a cum este formulati s:Lrcina,ci prir descrielea deosebirilor. Abia dupi ce li se atrage,
1 v c r 2 a, E , Particnlarilili dle strtcturilar cerbale la <LebilLl nintol, in Anaiele Uni!rsitelii auufeiii, se.ia Psihotogie, 19i1.

a pentru siructura , -in9qe{en!I. .limbajului a lim-bajuiui, lipsa ierarhizarii ;lr";,1;rl;;";" iu -axi-um tmlio"ranta. a ideilor saLi a.ubl;nierji unord 5i rcpetarea anterior, imprima comunicirii un sensaleaie-a ".ldr'spuse respectivc mcnlir, in buna parte. fi la i. n""i:"'t..lritit" "i niai mar:, fte pot fi evitate prin folosjrea unrlj ii iti" "tu."l" intuitiv, insolit d explicatia verbaii .e determina o a-ctuali"itualiei Nllitiei 9i a simbolurilor cu care opercaze ''&, pout" cA elevii mari reu;esc sa inleleagi mai..bine "ot'tstrt. .ln;, clar posibilitatite legate de sesizarea asemandrilor dintre mii rapiiu a \cmliti' dri'i i contribuie la :nlelegerea

atentia asupra sarcinii formulate, unii-reuqesc se descrje a-riie. a,ea"tu se dalore:tc 'i lenomenului de pe'severare -ci.a"te"l"ti"a

luni remin reduse. Am constatat ce atunci cind sint ajutati sa lbi primer. ra\punsuri corecle.ei se desrur(5 mai bine. deoare" tla m;ntin ;n cadrul schemeidate. Frec\Fnte sint situal'ile de trJnsde expcriiiirnere risida a rSspunqurilorintr-o schemd sLrgeraia de. iuu .e peslrcazachjar schema folosita. subiect primr 'firnt"to. 'iiltl. asaa"., strrictura limbajului, la debilul mintal, se caractedatit pe Iinia cxprimarir. a.artiiCaza prin imobiUtare,rigiditale jn propozr(ieij lrala.crt,si orn .rlcccsiunii ( uliintelor tul6rji )i dc \edcre samanlic ni dc strLcturA a iderlor. dl orornrr sl Puniiul luccesrunrr ror,

2\l 2ll

196 126 1 t3 561

']o

610 1291) I i03

obl;nutc dFnota o dilerenLa proba <le vocabJlar, rezLrltdtele ;ensibila intre copiii de virste 'i clase diferile C-opiii din llcre ilasa a III-a obtin 19B de puncte, cei din clasa a V-a 368, iar cei (lin cla..r a \IIl a,5CJ.MFdid rcaltza\; P- (Lbie.i .re FYrrem d. pe mica da.6 se are in |edere posibilitatea_ carc o oier6 proba d. o obtine un punctaj mr.rlt mai mare. Aceste rezultate slabe se datorcsc faptului ce debilii mintal mr reugesc se defineascd nolirrnea printr-un sinonim sau se dcsctie 131

130

caractrigticite detsrminante pentr'u calegoria generale cdrcia aJ)irf tiie cuvintul. Cele mai multe raspunsuri descriu vag sau cxprirrr'l r) utilitate putin precizati a obiectului sau fenomenului rcspc( 1l\ Pe misnri ce notiunile devin mai greu de definit (spre sfir)ilrl probei), inlelegerea conceptuale devine tot mai dificili. La m ll, r'r ip da r,j,i un fpl dp re.pLn5,jar Ia altpl. r;,punsufile sint ('{rl plct gresite. Desigur ce particuladHtile clescrise sint mai prr, runtatc la copiii mici. ln proba de cuvintc, diferenie inalt semnificative apar inlrr' copiii din clasa a III-a (610) si cei din clasa a V-a (1290), in tirrrt, ce intre ultimii ii cci din clasa a VII-a (1303) diferentele nu s;rr! pronunlate (tabelut nr. 4.). Aceasta denoti ce acumulirile in strLr, tLu-a limbajului la debil, in interdependentd cu dezvoltarea girr dirji, au un caracter mai pmnuntat in clasele mici (]a virsi( 1, m;ci), dupe carc unneazA acumulSri lente, cu diferenle mai lni,, intre etapelc succesive. De aici concluzia cd vocabularul copiiLrlL cu debiiitate mentali se imbogeteqte mai lacil Ei mai rapid in pri mcle clase, iar apoi perioadele de achizilii a noi cuvinte sint m.r iungi. ln cazurile de deflcientc intelectuale grave, apar chiar pL rioade de stagnar. Ac.asla er.priini, in ultirne instantn, potentd jnteictuale ale accstor copii, gradul sau nilcl l pe care il pl,l atinge sub raportul dezlolt;rj; gindirii 9i a structurilor de limbaj Iic clc alti parte, se impluc ca programa de inviFmint si contl notul cunostintelor si adopte nu o metodologie redusi fi simpli Iicati dc Ia Scoala de mas;, ci una proprie-specificl scolii ajut:i toare carc sii ia ir consider.atieaceste caractristici. In ceca ce prive$te continutul conceptual al cuvintelor enuntan', ele sc caractcrjzeazi printr-un inalt grad cle concretizare ii intuitivitate. Nediferenlierea conlinutuiLli semaDtic al cu\.intelor, la unii copij, salr lipsa a.tivismului, a con$tientizdrii celor e).primare, lir al1ji, duce Ia scricrea unor cuvinte de doua ori; odati la singular -si odate la plural (creion, linie - creioane, l;nii). La clasa a III-a, nurnai doi copii foloscsc si uncle cu\:inte cu un caracter abstracl mai accentuat. Dar 500/0 din acettia enuntd cuvintele in propozitii, clesi sarcina a fost intelease. Llnli folosesc in exclrsivitat, nume prop i. La .lasa a V a, un singur copil da cuvintele in pro pozitii, iar la a VII-a, nici r.rnul. Numirul copiilor care folosesc s' cuvintc abstla(te, gcnerale este mai mare $i in special, la cei rlin clasa a VII-a, uncle peste 500 le Ei utilizeazd. Compunerile exprimd mai b;ne particularitaiile structurale ait limbljldrt fi comprehensiunea idejlor cxprimate. Continutul estc ioarte sirac Si exprimat prin propozitii scurte ti incoerente. Unelc nici nu constihlie compuneri ci propozitii separatet firi nici o ]e 132

lntre ele. La clasa a VII-a, nu se mai intilnesa asemenea dar persisla in.A caraclerul in.oereFt si sarac in.on'zllii. {ti! l9). I;coFre'la se darorcstenu ndmai inteljgenlei d.i: 'd;r si imobiliralii structurilor \erbale, tennmcr anai:7al dc sau a folosirii $abloanelor in \:orbirc. lsn, oleSercasubie.tului, pentrLr compunera,se con\lata ci prenn lema varanl(i. iar in ca/ | al ^r cr'b;e.k sc impro\izeazeo fttle cu rnulte elementc din po\'eqtile invdtate sau s rproduc tocmai cele lnsusite cu atte prjlejuri. Aceasta dovedeite iner[ia

"^' W
..a.,uia^fi
'7;-/f -i ckfut +-2" -!a(/a :'-' --'

;* y,t-,
,6--42ano*
.2 |

a_, ,h<-t_Zzit -

4,a-<a

44-o?(4

. /"4-Arf/4Lu
!is.

a^J)tJ"

/<,/.8L.<-<&
ea,'j

19. Scrisnl unui elev, in virsra (le 16 aii, dh scoalaaithtoare (dD rta

133

{i.(lirii. rr.r!irlcn\d olemFrt(lor anteriodre in a. tivitatea pr'/' r I' I o,Ult:rlui N 'rJ(iu'rea nu esre .Jhi\'r' nu se rrmere:1c rr | 'r' s".a' in idei ar'Frtuea/i c: rl lori, :n pofc.r:l.e; irr c'lraclerLrl r Iin-,,ajulr; '' c,(i"1cnl3LnL'r \pr'sii bdI r t"ra fir:'dr mllt -rr Unelc lucrdri poa.ti titlul ,Vacanla de iarnA(, ,Cum mi'am lr trecut eu vacanla" etc. ;i au o inclreiere mentionate in text (!,ii rr am petrecut vacanta!',,!ti cu asla inchei mica mea compuneL.") Alte lucrdri poartd, ca desen, o fetili cu o floare (clasa a III-a) chiar inccrcdri de a comprinc versud (poiana li poieniti, mLril nri-c$ti dragi ii iubitd - clasa a \r-a). Deti timpul acordat pentrr compunere a fost nelimitat, copiii r L dcbilitaie mintali rtilizeaze, in medie, un timp foarte scurt, cc., cc denoti ci posibilitetile de concentrare Ie sint ljmitate, ca ur nrar a unui activism redos al vorbjrii, semnalat 5i de M. Ro;crt, ii a unui slab cfort in rnobitizarca capacititii dc \,erbalizare Copii' debjli nu elaboreazi mai intii un plan de expunere, ideile sirr! splrse la intimplare, {6ri legetura intre ele, iar cuvintele $i propo zigijle nu sint alese;i njci nu exprimi totdeauna sensul adecvir al ideii. Ii\primarca ideilor este ingreulati ii de prezenla, la majoritat.,l copiiior, a tulburdrilor de limbaj. La clasa a III-a, dislalia Si unel( forme de bilbiiald usoari coexisti cu disgrafia, iar la clasa a \r-a si, r'n special, la a vII-a, cazurilc de dislal;e;i bilbiiah sint putirl ftecventc, dar se mentin in numel. mare disgrafiile Si dislexiile. Defectele de \,orbire descrisede \Vest. Kennedy s; Carr 1 p.aftii amprenta nei voci slabc, \'orbire neinteligibili, ca urmare a arti.ulatiei deficitarc si a deficienlelor gramaticale, sintactice $i se manijce, r;tm, intensitate 9i timbru dezagreabile. Fcnomenele spccifice dislexo-djsgrafiei se menlin in proportie ridicate $i spre clasele terminale. Multe din aoeste caracteristici au particularjtilile intilnite in tulburirile de grafism 9i de lexie la iogopatii cr ;ntelect normal, dar apar Si unele noi, pe fondul defi cienlei de intelect (fig. 20). Dintre gre;elile de tip dis$afic, pe care le-am putut sr,up.inde in urma experjmenfr.rlui amintit mai sus, 1e mentiooem pe acelea care au o anumite constant5. Aslfel, cele mai lrecvente sint Lnloairile sa[ tubstituirile : n*n, u=n.l+1/ -, / , \ . ) r -,, a I a. g t.

/1 1 dL U'.a;'{J /tbha

/L'4 ra.

.l"t

J,t^'-r"-

Inro"'ii;,LJ-"4-,-A^,Ib'" i /,b6.,'&Ia n^JL^:gf"n

;osu( lt

i/mLryar,i ",^ +oora >;' <i$lp'it-

rnfTt rt'1*4ha J.^.'

?t/g
9*:

"4
*

py;y''1,n "- "" ..'^,I,r-'

I i 1. :0. S .i sul cr n[ s l i .gi ,

/"j^'rlar"vL
al nx ri .)c Y (i ru:l ds a a ]l l ' a

l+f.l+r,
* '- r, ,

c+g,it

t,lss;

lui o?ni.lilrnire i, r, c, |l, e,.li, l, t, t) ii in

\lrlia r llrerelor finle, a dittonilor'i trillongilol.i atlculiri: i '' i: d' fo.m|Ji de curinl": ipt"ian in loc dc revelion. p?;mbdein l,c rlr' plimbare r contopiri sa.dtuziuni de cuDinte: neduce'n, \lnlast uumerge $. in fine, rnulte greteli de tip grainqtical. Apar, de asemcrr"a, o ierie de nereguladtetj dimensionale ca alepilda, nerespectarea mairimii proprtionaie a grafemelor, a intervalulti dintre ele Fi' in r, neral, d spatiului grafjc. '| ,r.lr rl unJi cxp,rim,nt, Llt.riorr, splicar ld 3I\ a'l"cle l VIII-a, pe un lot de 123 elevi din fcoala ajlLtdtoare' care a co'1stat dintr-o probe de djciare, cle compunere, iar individual pe n rsantion selectat dupe criteriul tulburirilor grave de grafism ;i restul ,lcitirii p stiau(, elaborat de Hepp Reymond Qi Maric Claude, am urmArit in ce mesura se mentin aceste caructcdstici, ca si punerca in evidentA a altora rezultate din situalii mai complexe. Teitul citirii pc sticla ne-a permis sd surprindem aspcct ce lrn nu numai de disgra{ie dar Si de dislexie, cum sint cele care pdvesc ooziriei literelo i rela!iile dirtrF ele' modul c.rm "nl 'rrucLLra in\rGire rDrezenierilenumerelor si a Llror de.enF, loalc a!inLl impd anlA_pentru formarea abittatilor de scris-'ritit, doarcce soticite subiectul Ia o activitate de analizd 9i sinteze mai evidenti ajlF Pe baza probelor aplicate la lotul de 123 subje4i, din -snoala tAloarc. a]n constatat. la 103, fenomene tipice de dis$afie - ceea .e reprezinti 780/0iar la 89, o elidentn dislexie - ceea ce repreclin totalul subicctjlor investigati. Acettia din urmi a ttnl5 67o10
,ve.za, C ., Spe.iJicul .tiNstaJiei ld .lex,i E . . L o v in e scu , neljsia de pedacogic nr. ?j1979, Jicinl. de intei?.', in cu dr

A. . The lt ehob i l i t o t i a n o ! s i t e ? \ c h , n.. Kcn n.d J , L. , c ar r , r:1. Rev., New Yofk Lond@, Harper, 19.17

134

li]5

fosl suplrsi \i llnlri probe .ic citire penrt'u a \:edea in ce masurir collirm:i f ('nomcnulclislcxic. D:t fiind lat)tLrtcd, sprc deosel)ire intelectul normal, in (lt,li de litat.a mintala tulblrridle l.riei apar, mai preg.ant, in t)laf Ll cL)]nportarrcitolui grafic, se pot evidentia fuecvente omisiunt, t,l \crsiLrni si adiugjri dc gralcmc. }'lai reduse ca acestea, dar. , oarocarepcrsistenti, sint conlopirile de covinte, inlocuirilc dc.l !inle, omisiunile de cuvinte, in\:ersiunile ir1 intedor,rl cur-intelo. agramatismcie. Trcb i{i specificat cd, datoritA texhllrji red s si si!,] t.l:' ' r', i li In .irir'. r'L Taj . | .c1nn n s.ripfe, r.oqel IF .l- ri granatjcrl ru au inregistrat o frecventi prea ridicaii deii c1e :, mertjn dominantc (fapt vetificat cu alti ocazie de noi) Alil pcntru t)roba de dictare, cit si pentnr cea de compunerc, anr (onsiatat ci ]a debillll mintal celc mai dcs intilnite sint omisiunil . de grafeme, care rizeaze sistemul \.ocalic, ceea ce nc face s.i cl'c "".". "1 . -"r , .c Llar,rc.LFir.torl" pi rai mi.i pe (frJ.2t). \'n^ct.t ...J mdi rra. ' r,rF.rr re.Lriri !lereJ \i"rlu' rent omise sint : i, e, d, u. Se Foate exemplifica prin semnalarei

,4- ,&"'r1'
j^i.r*,t '4 nor.e,+, ez4,ol".rJ a-.^ e,?e.h ,1

c., lt"y,.4
f-ttLi

.atit .f*'*.*"&r,,c-a7.e-clr .-L< aa,,,r+

+: ,.4"1^-,,;

o*"f

t; t+ -a.ti-fru

d,,4-.r-,jlal4

"-*.tt

.JzrA*t\
ot^d<

.r,;/,-.,:r"/-lrn-,-4._
..4re4-&
I l l, l. 'i '^.,..-rd-. '1i !

Pt& jof u,
/a-^-.L.t-

p'dL^*.t

F i t .21. S - fuI u rui ^ , r ' ' , 1 . ..Jr

fitlrltcrii frecvente a loi i linal Ei mei ales a Iui i final semivocalic' r,lnrl inaintea lrri se aJle i vocalic sau ln cazul piuralului nearticulai flrl rrrticulat aI substantivelor Si adjectivelor masculine care au ; vrrrlic inaintea lui i final. Situaiii aseminetoare apar la substanllvi,l,'in cazLrlnominativ plura1 sau 1a cele in cazul genetiv ori lui i dupi t si ,. ',l|ri:]iuncae l, ed r)ri.e"te.i,tem rL. n_or-n''., ela mri t_c^\'Prl' i rritrl rri se produc in cazul lui n, l, r, f. Eliminirile lui n sint mai des irlllnite decit inlocxirile lni prin rn -- lapt mai c\'idlnt la disgrallrll cu intelect normal. Si omiterea lui m, sensibil:r in claseie mici (rl.lul intil), devine intimpldtoare pentN elevii clin clasele termirrrle ale scolii ajutdtoare. Lln fenomen, de asemenca, specific pentru ele\.ii cu debilitate Inintali este acela al omitedi de silabe, atit la incepr.rtul cuvintul||i, la sfiBit :i in interiorul lui - ceea ce dctermina ciuntirca ori lfunchiarea cu\.intclor. Cind djficultetile de acest gen sint acccnlrr.Lte, fenomenul este masiv pr-"zent Fi iD planrl leric. Dc cele nrrri multe ori acestea se corclcazl cu fenomenul de suprimarc a r,,nsoaneior Ei, in special, a grupurjlor de consoane - fapt ce il l)Lrnempe seama lipsei dc agilitate moirici. Cind suprimarca conr,oanelor este pronuDtati, deline un indiciu al exist-.ntei fcnorrerlllui sjmilar si la nivelul vocalelor, mergind pini la devocaliz3rca cuvintrdui. 9i acest Jenomcn este mai frccvent in deficienta (le intelect - ceea ce ne facc sA afi.mim specificitatea sa in cazut dat. Alte fcnomene privcsc omisiunile de cuvinte si mai cu seami a cclor de legdturl cind denote, printre altele, o slabi centrare psil)ici pe operatia efectuatd. Dar devin pronuniate adiueirile dc ilrafemc, in care caz sint atinse, mai frecvcnt, l'ocaleic i, e, o Fl consoanelerlj t, ?. Vocala i se adauge des inaintea lrronumclui eir (ieu) $i inaintca vocalei e, in intedorul cu\'intelo., iar e se adaugi inaintea lui a si dupi i, in timp ce vocala a i9i face prczenia mai des la inceputul $i la sfir$itul cu\dntului. Addr-lgareaconsoanelor poarti pecetea aleatorului, pentru cA fenomenul se produce in situalii extrem de variate. La baza explicatiei fenomenului de adiug;ri poate sta inerlia proceselor nervoase fi a fun4iilor psihice .arc detFrminao inopFrrre la ni\elul stru.turilor logice. O frecvenF ddicate o au inlocuirile de grafeme c\e sint asemdnetoare din punct de vedere spatial sau cind se produce o confuzie pe?ceptivd, ce are la bazi lipsa de discriminare a vibratiilor laringiene. Ca atare, are lm oonJluia dintre aonsoancle sonore-surd: (p - b,I - D, c - tl,, d. - ,J sau a consoanelor de aceeasinaturi, fa siflantele si explozivele fs - s.: - j.l. Dintre cele mai frecvent? 137

136

nL,I ' r e - i,tL substitujri prrtem cita urmdtoarele: d-;, ge - ci, ci - gi, chi ci'ghi-1he,t1, J,p-b,s $, 'i : - j etc. Datorita asemini lor optiee a Lrnora djntrc ele, {.i,' menol devine tipic fi in citire - ceea c duce 1a dislexie- Siturf , poate fi explicata prjn simetria gralemelor, atit in plat] verti( ,l p./. n/cjt 9i in plau dublu fd b), oriro:|,tal (rn ld O pondere relativ ridicati o au ti inversiunile de grafeme rl,,' i.tcriorlri cuvintului * ceea ce pune in evidenii deficiente de ani ljzd si sintezi caracteristice pentru handicapul de intelect ;i rep( tirile de covinte - ce se datoresc particularltdtilor de inertie perseverarc specifice structurilor mentaie delicitare. Intr_un ;rnLL mit Jel, revcmul repeurilor cle cuvinte cste acela al inlocuirilor .L mai ales al contoPirilord:culinte Semniiicativ este faptul ci penirlL o.jc tip de disgrafie sau di:. lexie sc manifesta o jncapacitate jn inveFrea si formarea depfl,l d.rfilor sdec\.ate pentru grafeme ii litere ; cifrele sc invati tni:l Lrsor,dar rimin deficilare in ce priveltc lorma lor 9i plasarea c(l rcctn in spaiiol Pagirii. Ca atar!', nu orice formi ctc djslc\a-disglail,' implici si o alcdarc simila.i a cifrelor. Agramatismcle sint elidente p.jn lipsa punctuatiei sau a tlr plrnctualii neadec!at{, despirlirea incorecti a unor cuvinte la capiil .ie rinct, clcspertirea unor cuYinter cale de obicei se scriu imprcuniL sar! nirca unor cutinte, carc obiFnuit se s{rrju despErtit ; dc ase menea, scrierca substantivelor comune cr liierd mare in mijlocrrl pr.Jpozjtici, a celor proprii cu litere micA, fapt ce do!"ede;ie lipsil capacitilii de discriminare a schemelor gramaticale, de difef.r lieri inlre formele pirtilor dc \orbire. Principalel caiegorii de gre;eli, rezultate din experimentLil nostru, au fost sintetizate astfell:
O n, i\ r : , i 111, gull n. i I 1-,.ri.2 . .1,8

rq
I
.L

50

1, 0 1, , 2, 1 1, i

,a

l-i

11, i

v-I

i,c

j-i

2.0

l-r

l.:

\I

\'Il 2 ,1 I,l

\'l Ir 2 ,3 05 I,i

lnversiuri de .u'nrt.

0i 0,-5 i 1, 2

2 t 2i

:-

a.

I V er za. E, L , \ i r . s L

r , C, . p.

Lit .

Inteiesant cle semnalat,est 91Japtul cl au aperut cileva lucrerl ir care alisgrafia se prezinti atit de accentuat incit lucrlrile devin ilizibile ;i nu pot fi desciftate. Acest fapt evidentiaza gravitatea tulburerii de scds, pe de o part, $i gravitatea deficientei de intelect, pe de alta. Se pot evidentia qi unele fenomene ce tin de for_ ma 9i estelica grafice. Astfel, persiste (dupa automatizarea scrisuIut rigiditatea, dezordinea, lipsa de estetici a transcrierii grafice constaia di\'e$e aspecte grafice ale scrisului' dc la o S-au pr.r'tlrb t39

138

scriere foarte micA, ascuute, grer.r de dscifrat, la una exagcral I mare, depAsind ;irurile de nduri. Lipsa de propo4ie aparc 'Ll cea mai mare frecventa. Un caz aparte iI constituie aparilia rrrrrl scrieri suprapuse a rindurilor, ajungindu-se la o comprimare a (li, tantelor intre rinduri. Specifici este dilatarea cufintelor sau lllL reior de la inceput, terminindu-se clr o rcstringere .li diminu,lr, a dimensillnilor - spre sfirsitr.rl propozitjei sau frazei. Nota caracteristice in scrisul delicintului de intelect cu tul , reri disgraJice este dominate de un scris inegal, dezordonat, inr preitiat, scrierea apArind uneori rupte, determinatd dc dificulrirj in legarea literelor intre ele, sau prin exagerata dilatare, pe ofl zontalS, a grafemului sau dimensiunile bastonafelor la litr:r( l i. p, l, d, fiind micro- sau macro-dimensionate. Toate aceste fenomene dovedesc, printre altele, relalja strnlsir (, se stabileste intre dezvoltarea ]imbajulrii Si evolutia psihice 1. C(' rectitudinea Si bogdtja limbajului scris-citit denoti valoarea 9i rolril pe care il are acesta in structura vietii psihice 9i in reglarea actel(r' comportamentale. Aceasta cLr atit mai mult cu cit importanta lim lrajr rli se poate aprecia fi dupe nemrmeratele mesaje ce pot fl construite pe baza muilitudinii de combinatii in lorme diversili cal.'. Desigur, in acest caz capacitatea de analizi qi sintezi cre:zrL condilii pcntrLl cxtinderca comportamenirlui verlrat la sit,,a1ii r-ariate. Dat fiind faptul ci incercetura afectivi este dcosebit r, pregna,rta la deficientji de inteled cri disgrafie-dis1e)rie,contint,tLil cognitiv este red,rs la elenentele afectiv-emotionale care sjnt eriprimate direcl. salr transpar din context. Prin aceasta scade Ei mai nult p(cizia in expdmarca ideilor, ajungind la manifestarea con_ Iuz;i a continutului gindiriiSe Doate remarca, in unle cazuri, 9i o dispozitie spaliau ineditii in pagina a propoziliilof 9i frazelor (ca ca de t unghi drept.Jn{hic). Referindu-se la acest aspect, Critchley sublinia aparitia scrlsuhi diform Si dublarea grafemelor ca rumare a deficitelor dc percepii si motricitate, incriminate ca tulburAxi disgrafic,;i de 3. eorit tllaiso"nv sau a tulburirilor spalio-temporale, citate de Anne Nlarie Fichot. De asemenea, exprimarile unor fragmente de jdei sint lacunare, fiIE un fir togic. propozitiil'e nefiind ljmjtate, ci prezentate ca o insirujre de evenimente dispersate. Acest lucrlr se explicd prin tcndinta @pilului, cu deficienle de intelect, de a adi liona $i nu de a schematiza. Apar cu[oscutele formule stereotipe,
1vrza, E, Relatia diitre dezDoltarea limbajLlvi 9i exolutia sen' 2oriol-psihicd,in Re\.. de pcdagocienr. 11/1982,

insutirii limbajului scris, precum lnr, rclatiilor dinhe ele, necesare ,ll ,'ccventa rcprezentAriinumerelor Si a unor desnesimPle,soli{ttnd ai" parteu subiectilor o activitate de analizd $i sinteza, ne-a altrr la urmdtoarele concluzii : Mnioritarea subiectllor reJnesc,de cclF m3i mullc ori' sa idenllfkc'grdfemul simular pe sticla (cuvinte mono sau bisilaLice) ddr ,dlll(ultatea cea mai mare intervine la sinteza cuvintului pentru t fl redat in forme verbald. ln alte cazuri, se recunosc graiemele dl|pcrsate, altele fjind confundate. Astfel, in loc de grafemul a 0Nlc recunoscut diftongul ci. Aceasta se datore;te Japtului cA exe,flrlarea. conturului, prin trasarea gr,afemului, se efectueazd prin dorrii ridiceri de creion, ceea ce se intimple in ultima instan6 5i tn scrierea lui ct (exceptind punctul pe i). Pentru grafemul h rcr'rinoastepe J; in acest caz, confuziile se pot datora, probabil, asemlnddlor iormale. ln alt caz, ir' este semnalat ca z, iar alte inloNiri sint de genul: in loc de n semnaleaz5 t. Acest fenomen de produs in propo4ie de 5,20,/0. alt caz In Inlocuirc a lui fie semnalc,aze inlocuirea lui o cu b. Asemenea inlocuiri se produc, dcseori, in vo.birea orale a copiilor dislalici (mai cu scami in dislnlja de tip fiziologic a copiilor ante si prexolari mici). Aceaste probd conlirme ca srbieclii cu deficieDli de inteiect, tare prezintA tutbureri de scris in Planul rcprezentiriiof grafnie pentru litere, prezinte o capacitatc loarte scizuta de sinteze, de ielc mai multc orj inexistentS, persjstind doar capacitatea de anallzi. in proba Lr care subieclii au trebuit sd recunoasci cifre, s-a observat cd ei puteau denumi fiecare cifri, separat, dar nu rculea sA sinttizeze numArul intr-un intreg (s-au folosil numre forrnaie alin trei cifre). Si in acest caz se observe imposibiiitatea de a trece de la faza de analizA la cea de sintezS, rprezentarea numelelor, ca inbeg, suferinal incd grave tulburari. La Droba in care subiectilor le-a Jost prezentat un set de desene, ii nu au intimpinat dificultdli deosebite, rareori existind conf..rzij c alte reprezentdri ; aceasta ca urmare, probabil, a lipsei de concentrare in desluqirea desenelor simulate. Acest proces facil de recunoasterc a desenclor se poate explica prin faptul cI schemele perceptive, pentru figurile care desemneazi obiectc concfete, se formeazd mai de timpuriu (in perioada prescohra) ; un rol important jucindu-l chiar minuirea obiectelor fata de atie sifuatii in care schemcle mai abshacte se formeaza mai tirzirr, fapt tII

sniitui si stereotiDiei sDecifice deficientului de intlectd. lrrr..,rcarea a .,rrprjnde intcletsFr.a,rru.rurii, poziriFi 1:rrrc.

rdlc imobilite$i structurii verbale (incepereafiecerei propocu,,9i am vezuts sau ,,Si am lostB), fenomen caracteristic

t40

in carc insu$i procesul de abstractizare solicite o educatie a girl dirii. Dilicultatea de a sintetiza Qi a reda verbal cuvintr'll sau cifr'l simulati se poate transfera, in plan gr'a{ic, plin condensdrj 9i iri \:e.si ni ale grafeme, tocmai pentnl ce nu existd o scbema integrir toare care sa poata fj descompus5. Pentrrr irteleg"r" cil mai analilica a Ienomer^lor disle\o-di ' r,afi"",:n tire.otita de spcialilates-ar contLrratlrei moddlitill ile abordarc..u icndirta de a l|a in ( orsideralie. in rgal; mi surd. aspectele simptomatologice qi cel etiologice. Astfel' intregul scris-cititului este redus la o ab'rr'laf' aomi:nii at tulburirilor crr D;ihoDe.lasoeica impli(a!ii in eleme"te de li.gvisti'a neur 'l pre/inra dr"''J ' !i. ri'in u;rografi -ljngii"lica. Dcmcrs,rlrF'pa(ri\ A\anl'ajp penlru c; permrle u a 'al 2 arnsr' dar )i dFza\antaje iitn a hrt ror a;Dctelor ce inteNin intr-un complex problemati 'i dezavanlaie,perlrJ ca I rlbrrarile "uris-itit'tlui se prerin'i i per' 'n t.l Lrnila; (e nu pol li de\pri,rsede slrr.[ura psihj.; a nalit;tii loEoDatului. tLlbuftrilP \cris-cilir'' lnu e lle pe Dariiile ps;hap?doqogic". tut 'ini t,a el;d ol dilicullqilor 1n nrhizitia si do,Doltor?sn\ it tilor. ton ear" dpt"rminL, iu prinri?oI. omisiutti. ;xcp'siuni su'sfit1;i;,'ca1lJu2ii. contopiri, adatrgiri etc de graJeie' Iitere. silsb? ti crri?}'e. Acesle lenomene pun in evidenli a;a-numita dislexo disgtafie dc evolutie la care ne_am mai reJerit in paginile anterioarc. DiI punct de L'e.lere neurologic, Laturile actilJitdtii implicate ln scrii-citit sint ofectate, datoritd tulburdrilar natricitd.tii li d mi$ra tar. Componenfel" ."1" nai ofeclat^ Job"i ro"rd^nt in dcest cctz, prinesc trasarea canhturilor graJemelor, proasta lar plosare tn pagind, xiteza red,usd ttr scris-citit, nerespectarect spatilLlui poginii, sdrirea rincl..//.ilar Ia citit stLll recitil ea rindului Darcttr".:upropunprea rinclurilor in stris clc, Din ar'ste caracl" ip iisicl r.zi.ia .i d"rumir"a rlp disleyo-dicgraf n olr:ra. Tn firrP dificultdlilc lingvistice ii de inv6tare a ortografii od pierderea acestor capacitdti cuprjnd intreaga game a elementelor implicate in rcspectarea regulilor specifice, din punct de veclere liDgvistic li T;ate aceste caracte.istici, si tulburerile consecutile lor, privesc nu numai deficientul de intelect, dar $i pe cel afectat psihoneurolop;c.i pe 'el cr Intele,l normal. Aceasta(u at;L mai mult cu cit r:om in rpdnre L; oi\lexo-disgrali.rnJ se relera rumai la incdpacitatea de a invAta scds-cjiitul, dar qi la pierderea sau tr. burarea deprindrilor respective ori a stagndrii sau deterjoririi capacititrii de dezvoltarc a activitdtilor implicate. De aici Si aseminarile dintre 142

ilesterile disler.o-disgrafii ia diferitele categorii de indivizi' il specificitatea acestora. Pe de aItA parte, structurile neurcologiae $i cele psihologice accentuiazi )i mai mult specificul lrlbu.6rilor scris-cititului. Din moment ce {roncepem actr-ll citit-scnlsr'rlui ca un rzultat al aoordonerii corticale superioare Ei ca o sinteze la nivelul sistemelor ir vorbire, in care sint implicate rccepliile auditive, vizuale 5i Ittdlrice, dc ta inceput {rebuie subliniat ca in .lcficienta de inteleci dantafurara unor atare activititi sint deficitare - ceea ce imlttlmA Si ptocsui|i de insu$ire leno-grafici'rn crrs anormal Difiiultarilp penrru citire in,ep odala clr r".u'oa)Lerea litPrFi )i a \unclrrlrri .orespu)zalor. iar pentru :.r;'rt. 8r'ulAtile Fzulti l 'ar din faractristica deficitar.i a reproducerii. La debilul mintal, tn&gined tlrjinLului nu se prezintd totd.eallna ca unitate a interoclhlnii im'L.epa cP {ac" cliliait.j ru' thtilar oc l'ticp, apti.e ri kin""tpricr o .uL)intutui lct ritirP 'ou r"dot"' unilot-dirn' ,t ir{"r"o ';n1-1;"i pro.PeuIsc.is'tltllrlui ;icd si nu cltsrornid,ln ..ri"rp- Co ttrmLtrp, rcindor i clPm"ntPI" \atp x. Dtprjnta. La dchilut mentoI,.a tiind aomponente si se creeazd inlpresiet unei desJ\$urdri succesib-conseaitit't: din care Liosescelementele de silnritaneitate ce d41I uni' late intregului proces. d SDre oeo<ebirF -ormdl. ]a dFir.ipnrul dP irriel.LLc in 'peci 'l Ia icl accentuat, cum este imbecilul, se manifesti relativ frecverlt scrisul, 9i mai r3r cititul, ca in oglindi - ca urmare a afccliuniiot ,onei corticale implicatar ln procesul 1'ederii. Hvatlevl cste de pe|ere ci soierea si citirea in oglincti sc datorusc leziunil cmisfcfacc ca rliasalea grafemelor 'qi c;tir'ca literului relor, 'lrcDt a cuvintelor sd se produci de ia dreapta la stinga sau ca o reflcctare in oFllndi. Pentro disRrafic'rl care scrie ca in 'rgl;ndi, de\'ine dificile citirea propriei sale scrieri si adeseori nu o pcate deoscbi de cea normald. La cLi"lpx.ii .j ,issrol:.ii cdre irFS. 'i ''";J 'd in oglinda 'e menlin arc5te c"rrcLerisLi|i o per:oada dF imp :i JujJ; Iimpul necesar insugirii citit-scrisului. Fenomcnut de scriere 9i citire ca in oglindi este mai accentuat 1a debilii mental care au su{erit o menineo-ence{alitd sau sint stingaci 9i au fost deprinsi si {oloscasc!-mina dreapti pentru scriere Tot datorite uno. Ieziuni cerebrale sarLa lnsulicientelor dcz'olteri ale sistemelor cereb.ale - ceea ce duce din pinct de !-edere
l Uvat!ev, M" E. I o g o a e d r o , VN o \ a . r l . ,r d d g - g : " .

t4l

psihjc 1a dcbilitate mintali - pot apdrea fenomene grave alr | | bu.irilor scris-citilului ce dcpigesc sfera proprirl-zisi a disgr.,r,,.i dislexiei. Accste:i includ agrafia Fi alexia, 1a carc se asociazii lr lent si alte tulbura , cum sint ccle apra\ice, clisadrice, dc ..,o.il .r ln cazurile de a$afje ii alexie, incapacitatea iogopatului este ,l cic acccrliLrati incit in cele mai fericite situatii subieclii respcrl I pot copia uncle semne, mai cu seama cifre fi silabisi literr ( | , lo sint mai bine cunoscote, dar sint cu totul incapabili si s, r,, salr s; citeasci spontan ori dupa dictare. Dacd la persoanele n,,, mrle, (drp .i-r,r piFrd,rt ,apa itared lexi^u.jrdfi.-, l"nom"-"',., al^1ic-agr"t:c f . pcrt. dirtr- r.) .omphx de L,.lb'rrir:, . rm celc de tip afazic, apraxic, agnozic, disartric ctc., in deficienfi ( ;ntelcct asemenea fenomene (ca dealtfcl tulburirile limbaiului I genral) devjn manifesuri centrale in jurul cdrora giaviteazi 1, compiciul de deficiente specifice- Din pluct rle \.edere simptoD. l log'r, In ale\i, .i dgralic !:nr prezF-rp r.-lFd.- .lamcnip , L ,.. l^rp rlomirrrlc,..,u to, r p q .l "lp\iF i d:sCrrr;e,| "\idFri cA eie sint mult mai preglante gi cu un elantai mal tars. ',) Ddr,'rild rlif:.r lrarilor oe Jnali:a .or ..rie,rr; a ,lF'n.ilcl;r i., iice ale vorbirii si a nputjntei de a-Si reprezenta lormele cornp,, Drie abstracte, ce compun cul.intele, debilul mintal are grelrtiLtl eyi.lentc in intelegerea sersului celor citite Si in transpuner.!,1 , o"r. r'i :l id. I, r i. ., ri. La a.p"tpa se adausj ,lifi(ulrrliie Ir jore, rezultatc din structu le minl.aie ncevolr.rate- ceea ce fa.t ca actifiiatca de insusir. ,si deprindere a citlt-scrisuiui si inregis trczc notc dominant.r de siercotipie, rigiditate, sablonism si o realr liirsi de activism prin carc sd fie antrenate structurile psihice imtrlicate intr-un proces atit de complex. Aceasta cu atjt mai mul1 ctl cit trebuie a\'llt in veder ce inslrsirea scds cititului este o a(. tivitate pr;n c\cclrnti intelcctuali, iar dcp nderile consecrlti\c acestcia se rcaiizcazi prin inicrior.izarea aciiunilor premergdtoarc si prnr existenla motivatiei corespunz5toare care si duca h antrcnarca intensA, in.lesfesurarea activitatii, a proceselor cognitive Din cele sptsc pini acum, rezr ti cA tulburArile limbaiului scrjs citit au o frecle.tl mai mare la copiii cu dcbilitatc mintali, comparativ cn cei normali, iar manifestirilc sint mai lariate si imbraril iorme accentlratc, persistentc fi cu rrn inalt glad de dificultate. Desjgur, inv:tarea scriq cititului este ingreuiat5 de cleficienis.ic jnteLect, dar llllbr1rerile 1e\o-graficL^nu slnt detrrninate cu nece s;tate de accasta intrucit la majoritatea logopali1or ele se manifesti pe fondlll altor tulburiri, cum sint cele ale perceptiei, gindirij, atcnliei, memoriei, de orientare Fi organizare spatiald, de iate.a144

"r'm r' \"'l' lltnt(.,, morr:'1i.,:r',d i.,rl ii iaau/li'l irinor erem"nLc'.rre spLrrR .'Jrd'r'r' r p ;;i;;;,;';,-;",;;;; 'in,r -i lsrcui a'a i'nl;pr'a s'r 'dr: t'" '' ,i'ir','i :.,;.il lio-d r:tm; irilii. I r-' r'(a intrerupec:1". i,,,.,i'ii,,.i. ,,t.it", oo'rrrilc, m i'rll,,,iz're a "Parir'l:i pa6i'ii. drm n'i"nar'd r.r'gr'Lala a \r' a\p i'p re c'nI.! rr' ' l,i n, re'pF.laccadir.. ri' i s rrr r Lrma 'il'\r ,t (1,,! u nolJ 'Dacjf ir'a lJlb rr;r'lor c'ri--t lilJl ' rn fleD rrratpr '''i", n'iiei .i"t,il"t mintal, inlatarea scris citliohi, dczvoltarra fl Lr" oooriro 'J ''nbn 'ri 'u: '"Li' ;n..r.:r"a miil,,a''lnr -.i"i",ii".i d I,,ur.rl, dotnrita inpli.; )aro','8'F InFrtd u& ,;.;; ;:i;";' r A^r,,,,::,' oroLlr,o 'lr..iPri rr n:\Flul eg;lLrrilof i'nnorJre ,F.:nLc leArli\c ira.ti\italca dF '\dlar" mar ,,,r.,1 .l-;eaa"e.Jr \Proirr ; ri si oi-n,it-i .(-\jonearj la ;;' ',il;";,"; purrc amprenta in orjce lormi ':\elul de comlrnicarecll me,llrii15i isi ,1,.l -r,corirr-ror, ir'ori,P crr'a1ic s^mioricS2 ljd' d r\Fm | \a.pc,ifi'e a1' debiliririi m:nta.l" 'um ,i;', ;ri" pdrti,Llariii rlrt cele care se reJeri la ioDi proximcj dezvolteri (L S Vigotskj)' ric" 1,, lel. rn.ror'a ue7\olrar i (lr. 7.1,/ot -i x vi"nziUl:: I ' in gFn^rdl sl (lJ. I hclclef)plrtFm inlFlcR. relJriJ d ntr^ ir\:lrrF ir ., s. rr- cil:Ltr'ui. i' .D.. al. .*i dez\_ultare cadr'rl per"'nrlrrar-r ,lciicicnt llti dc intelect. cilrre' Anallzind dinamica .lificolt;lilor pe care I" arL copiii in rlur Dc:hurugi': Ll" fd't lr o'"i" r,''"." irgC:j r.."p""t'-i n.: .eurn-s.rFri.: Astrcl dLrrolrcnajr I te l' ,"'rii-.,ii"-i: care citesc (Ei scriu) cu di{iculinti se pot grupa iiurio c; ""rri."iil : ,1ra .int 'rr:rrrr pa lirie ( | llJrnli :: Ll ,J r'l ,'i ,..i 'e: "",."".ii ijrclrfi, F tb srlr do o edJcaLi"gre ila,..r ILr'rrhr.tc o e.tu,a-:" r;ri afeLri\:cmoliorale :i c(i ld c"rF sc manite't'o incal"'1 l , la i m -ral \r'u 'i u ' t; l:|.";ii"at. r'"' il . ci "nr; z rlui, 'rebl d. murri' ila". u'ih!'noLr'r' o ,,.lnicnre aie a, ,lui. a ccr'c-r | '' iL:Lul '.1",1"1n;rie , 'rrFxLrlui.\imoLomFle rLlburirril'r ',.Fsl^a si l^ r.cenluiaTi in|dpa''td1ea I omoorrJ.nrnlu1ui lexico-grafic (IiS- 22) Datoritri dislcxo-disgrafici de tiP acus1Pllan, Psihi.e la tl.bi1ul nritlol, in 1'eC., Pa1mearii de2to\nrii .lagosic speciali, n.. 1/'19r-3,Centful de doaumentc'c aI Minist'ful!i

r Radu, Gil., Ituagineo schenlaticd ti siDrb.tal ItoJic in octitit1Lea scobrA cu d.ebilLl mi 4I, TezA d docio.at' 1931' 3 C i i a t d u p 6 O ' C on n o ., a r ;{D d ' N , l n a ? o i r e o r i sa b r 'f'to l fto te a E'l ji ().izoniui noi iD psihologie (.cd. BriaD M loss), Uu'uelti 197ir' ronara, erci.lopedi.a

r.l5

,'e tt4,rritfr;r,r"-bz "

tr tl rnm aneD atas cu num e'oLt \ P osciLalii ii ntl ote, l n carP mori Dalio nu d"LinP "xn^r l

int aor cer i b r lt diil" al r anaar t am nt lor

fi (.

12. S . r i s n l n r u i . l . r d i r r h \xa \lIIr .n h iir o r .u zi.n r .a r .' ,sr ( L .tjliia:.n!

,ri :

lrc -ci opri.. la debilirl mintai, apar dificuttiti in discriminalra 1, r. r-l r, r.1 i rr dr:rinS.r,a imaejhii rrdti,p d simoot,l,.i .- .l r.e 1.1r.pera,F .onlLzii bazdtF IJe ascmahari a.us.icc lp I t-d, J-L, s z, t-j, ce-ci) 9i optic f?n n, d-b, cl-p). Crcdem ci pcntrlr o infelegere mai profundi a modului cum es,,c :rtrocturati activitata de invaFre, in general, $i a scris-cititul.ri, in stjfcial, ]a delicicrtii de intelcct, rstnecesar se o raportem 1:i iiplrrilc de adaptare carc cxprimS, in uitimi insianF, forme comportamental-. ce sint definitorii pentru personalitatea individul!i in aclaptafc sint inglobatc aspccte ce pornesc de la celc mai simpte rcie, gesturi (carc sint implicate si in scds-citit) ii se finalizcaz:r :ll celc mai r"implc]. cLrpr;|dcr; ate intelcgcrii sensui i si semnifi.aliei (atit de necesare li in insuiirea deprinderilor de.sclis-c;iit) u?r .ddiptarca prcsupune 9i asimilarea pcntru ce expcrienta indi_ viduhi este react alizati ti integratd, pe cit posibii la un nivel ,rpcfi,,r.'oil" d,!i Ini .i |umporrame.r^..\-",',:.r r.., d. originalitate si crcatilitate irl misura in care sc realjz.azi un salt catilativ fald do cele anterioare. Astfel, se ajunge la noi n.hizitii :ii deprinderi cc sporesc clicienla activitatii Formelc cte adaptare :'le debiiLrlui minlal exprime capacitatoa dezvolterii psihice si posibilitiiile dc integrare socio-profesionale_Dot' |iincl loptul cd eapeiient.l cle Di|td este sdracd, cd posibilitattile de ochizitie st de prcIucrtre a inlonlLetiei silrt reduse, iar canstiit\a nu indeplineste d.p.cit pat till lurctia cle oryMizator at actLDitdlii.psihice,l; d.eficier,ttl men.ttL lotnrlt err ti .lezxoltarea d.eprinderilot de scris-cjfit p.lrctlrjr 146

?,;, De aici qi o serie de difi'ulteti t'ricoiiiiiiio'1"-iitio;iito la esecuri qcolare 1."ii"n """" duc la .omportamente neadaptate !i ''i"'".1., .o","*', Fducdliaeste rhemala \; inl6rLrredezi"lrilibrul ,rr.i.. ,.p."i'. .i nl"diuj in(o,rjtraior '; \d real /-"' o reF'1ri1:P(r' l,..,rc a ;5tFmu1ui lulburat. Acri"n'a depirde de mudul cLm adaprJt la po"il'lilJlile-'r'-rPeJL.d!iorrl'i ,,r!anirdr sistc'nul ,rin"re a sul,ieclului...A'Lfel, 'n siLmit' 'itrali" alrrmd /\l 5cn' pdu'dtior31 in rap LrDjectrl n- pudlc Ie'eptd :nilial d(mefsul " ctatoritii unei insuficiente dezvoltdri intelectuale ii,; ;;;;,ld. ni ' drF ingJ\tea,/a( dpa'itdlet sa Ji irlelF-en . i i.,l "r.rsi."e.""i, ia drare. il pla'eirjr I alara u_oi rFlar i o0J'al onarF Iactie cu' Np ,,n.iionriz*", ii li.e in;., e"ibila in:eleaeFa obie'1i\elor '.i r linaiil;1ii procFsuluiF'lu.dlioral <i rPdL'c 'apbiitl d de rriirurc, imp ire . mplili'area ProgramelorLi reSimJrjlor la r'\-etLIl e'lucal onll in ln acect .az. demersLrl .".i..rurrni orocedLrri i,(LeDr:.!red q,reral5, i.r \a'o l:mitali a,liLlrea tle och;liLrrJrc "6 ,lr.o;ira rl"zc"hilibrulLi organic si ILrn.tional prcexictent, cd.in _ i'or posl-1rad"ialr..,er' elaroDf,r'or. sindromur ,. |ll ,,1:bolr"niilor, ( .rebrasten i ei r' 1. Des;gur. in acest proces crl duble scmnificatie, pc de o parie pe cle'alta intcgrativ in strllcturile socio-profesiof ,,.-";ji'i". rolul erlucatorul i se mdsoar: in raPort de eljcicnta sisternurule, lrj aplicat Fi clc rezultatele oblinute. D. SPECIFICUL TUI,BLTRARILOJ? SCRIS CITITI]LIII 1N BOLILE PSIHICE T{nburirile scris_cititului sint extrem clc variale aiit ca fofm'' p'lt1-r t' :'c. deo r'' riL..j (d prol.r rzm" i'b l'' psi ' 'Yrc-:; d. de.r, .irar. p. o dri' roarre lirR' i.r'r'il' i-;;,;r;;a .: ,a r-,p..,rr" t. p-r."nalir^ 60 na\ul,'i ' a F ran . r.: r 15 ": poarri amprcnr n r rrrrrJi a trr'crralilirii i ,lo"ririf" le\L'-!ra,'cF :i) r,rtui "pe' trc boli p'i i'' (r' dar"'i al ,'aracr. ;i:,;;i;;",", ,n,:.4"r." rulbr raril. r p\il) , r ': Prd\"aL n :.. ', f- .1 LI.o p ir up,ll 'roiia i'r ' ^rooomFr,;ulpsihooaruloS:(m i lr '"b;nal' prr; la
r sen, A l ., E dac dr i. 9i t,tup;p. tcrdti.i, R!.!rciii. Ed, D'd. ,si P ed.,
adnnl i o a ti .i " 1978, pg. t0. ta' 1 d utro r 'r

r t7

,4

z 4 aB

aJ
2j
.rv'; ; 4^4i o^-'z /^-:r

.,."-CZ-.-n2
.;1

.b't-

a4!

2".21,,^<

"^- f.,-

/"1/;&^

ay'^.a,n
41'''4<

-u^-

ce 2

a- .,..4,-\-.i 1,1< 44, ^/>.^^_ c,t'"rta'-L<,t^.L^.- a- 7-,-+-);.._

:4*l <-zn' <t, .to"Z',,
+.t<

" ,r\...,*-,\
c*-r"

/. cn- a'

,n^ l^ ,.,_ -o.- a.'; ).4'e4.-\ ",-."/f z a-< .l-y-t-4' ^-,

re,?t*{'
/^"-';^"*.-

.--*e#:7;-;2*;
^1 aa4 et1\

1^i.*:.2.",-"*t',1

/-

-^.-.t
-

, .-V--24*'

'

,-,^x'^l^+-,1, 4 *.'^":t l ",- iz^

I' z-'r}..- F i g. li. s::irn 1 rrii n .rr1r t . f j.

J'^

7t""--J.-^,

*>' l^-,z;*

A^,'-.*^' ".yL.i+ -

3.,

^:-

nL r ns r a de 2L ani

atrsfir: .i alc\'ei) 'au sP 'n'ddreaTa inlr-o "'t'' "i',"i"i*'l"o a ."e pucrla amprenLdb;,'f,.ira\ii ln.d|ela:i ii,i. ..p"cifi .itit-sr ri-ulJi. lrcbJi!' lrrdi -Limp,-i -n 'ursi !i,i,r1,,,',"1."-. i .i pr."..t.'.'it,,'u.i "t" ir!Flegprri \Fmniri'aliei -i a surprir'lerii. 'c:1rfl;i',ii 't sa.t ciirtelc.rm - cLeobicei - irr psihopatii inli'ii'l',"i;,'''s;;i." ir \'fic ^itiL' in iriir,t,.t o""'. dc\'.ni cun r'cnl Lle dificulrarile 5al/ .i (onrLiinlat'ropr:ei s're arri\iiar'- (FFa /. r'Lllr, ;i, rcl" conrrnlrt ;t.tl imorima .r I ^ur. al"utorirr.(r' note dL'mi'arrc de Cc\prr'dern itt. n'al;'tate sau ale sarcina propusa (fig 24). Ca atare, delire nclrrrrr a lua in consideralie nu mrmai situatia de exprcsie a so'rs,tllrLrt,i, da- si c"a dc mpre.ie. de rq\"plip .i de rapo-ldre : ri mD4rtamrnl,lJi gcrrordlla compoientel' cundJ rci lPx 'o Sfalrce t,. 'r"n*,t. r,rlh;rarilp ps'hogenFrimsinr lJ*crional' prin n r.." tEr. ,i au u raspindire mdi mdre la 'oDi;: ('"c'nr|.if' nd :n'1-l,,l L-rr neLr, l"e;ca sdd fiTiul'8 ca Simold pre'cr 1; a I or Lra, mudifi';c: 'n 'omporl 'me )r 'l \, r'rf; , i-or, \i.Lr,. dplemili ceriH.dP m"i 'r seama (i d'esrea i'l Inco'irPdF o l,ii..' i'mrr r'd'\' '.;;';, c,m \i"r crahir"a \oinlei act: i; ;;'?-p.;,^; d\cr "* ,,c i"r.a rusc.r b:lir,\ii, a''F.r1'rar.a spa\mPl"r 'i I:rr rilor' erL., crre au imp.rirrr'i i a\'lr'rd ' ofecrir r::nc- -renrrum ".ari prF\'ri'-'ilrl r, (lcr rjnll' ri'ar up \.r:.-.:rit. lenLr.r d'l'v: Jr.a de c\rF lnjrrlF :Lrr ri rrilur, mJr ierr\meror -;;;.';; '"'dre' "niu 'n..n"for, n; p, rmir ir Jrlare ' ,r of i.'\'u-i ..li )^ar' . i ;'". ;;";. rall rpsa oe si .r.,. c, .i impnLri\Z der^fmini ;ntrer roFfr o-r -' ,r" nilarF orc. Cr m''.Pr: irvolu'tarF. acc'LF lerrorrFrP nd lFrenr (cxorea-ira (,pdsmFla.orci.e) .dL D-il'^scn,i .i:i a" "",*; r)re,ii fd.ile. maniPri'm. o'renLdLi\e) dcfFslcazS drr pJn 1 '1 ie.iere luncuonal. mFcon:smul de c.ur'ronare 'i ccl il brnr! 'nplicat in actele comptexe ale scriE-citittlui (fig 25)' la bolTininal sema de complexitatea tulburerilor de scris-citit p'ihu riLeraturade sp' 'al'taLc {mFri rla din ""iii';;;"i;1.;.t"r" i"rr"'.':r p"i"e"iiAr Jircri de la un aur"' tu al u El" a I ia'l .lc nercnndlitJteaool a\Jlu' 'i ro siderdtP ra i"i.i" f".iit^iii Lr' a" "ipr, 'ic i de proi"tare a ' rLirutulJi 3'1i!ii:!:i lofi, rrir"ri* n].criri"i.;1" d'r structLra stcrei irsi'i"e aflar: 'n .'L;n'r\rror q ri' al borr ti(4. l1 mod tlc,'sFoit a f.'r srud;dr limbaj"l raportat o.ifri"i. a"ou"""" acesta poale fi mai bin cuantifi'at 9i ia speciiicul deteriorirji psihice. V Pre(l^.cr 'i C lone<u apro'ia/a 'a in lormPl" l)arolns:" I .ar,.rcr;'ricile r rlb'rrdrilur l:mrrn'ulri t'-rr,.i"i...r' ' imeaz;, t.l9

Ir.zisii, lulburarca scris-cititului dcph)e)ir, de ccle-ftai. mu]te mul1 mai grave clisl.xo disgrafice,imbricind for-rne l, fi,nomenele

148

((

$ss
I
\

T
*ilfi-l*:;r ;*; I

b'.

o
5
\

x \<
1,

l>

:eY
I\J

I$R

li;,'l,i:fiJ:*J":tri:,;i^1:""i'l","ll,;:"1_; ;;;l: ;il-;*i:;,'

,

',':""":,:,,':'.,::,"::ii,ii'{ii,;i":1:t:?,",;iliJ-1:,:1: .el"i alexiiledauo Iiri,cumDalulii l,a ',tle ri dp .np<uLn ff"lfl'..xgiiid,.l,1,,: a :dr dp-u paL L)prbale orcipitol? agno.i.e. t"rbot" ,rtri.
Ozlcpongularc. onjularA o1no.i& muzicolA,ongularn sgnazica tld, lrcrbald. agnozicd tenporald, senanticd tempolald., parielgnazicd,, numerald, agnazicd d,e caps].Lld externd, senanticd de ld etternd, agnozicd, tactild. parietald, agnozicd a celei de-a circumtolutii Jrontale si. semclnticd. celei d.e-a treia circuma tlii lrontale. De Japt harta ariilor limbajului, formul,ate de l$en incd din 1946 si car.e ste ia baza clasificarii de mai sus, i)st validatd de cercefirile .Iinice a mai muitor sDecialistitrrintre t$rr. )i de :coala lui Penfield. l)c$i tulbriririle de scris sint rnai vidnte si mai scrnniJicative IrDtru modilicerile din structua perrsonalitdlii bolnavilor psihici, dln observatiile noastrc rezulte ca elc sint insotite, in majoritatea fnrlrrilor, si de tulbureri aie cititului, mai cu seme cele cafc p \'('sc latura semanticd 9i de pdstrare a Jluientei. Dintre cele mai ruprezentative formc ale tulburerilor scris-cititului, in bolile psjil(r'. le enumerem pc acelea cai:e pdvesc forma si coniinutul actl\,iiilii lexice-Srafice: intelegerea celor citite sau scrise este alealorie, idcea nu este analizatl in contcxful dat, se rccitesc rindurile (r(lata parcurse sau se sarc pste uncle, sc sul este oscilant, tremurat, colturos, grafemele inegrale,nu respectl directia, se suprapun uncie grafeme, apar intreruperi 9i unele desene sa figr.i carc incarcd pagina de scis; poate avca ;i forma dc ghirlandi, .qaracteristicd ce nu se intilneste tra alte categorii de logopali, de Asemenea,scrisul 9i citirea ca in oglindn etc. (fig.26). Dac! raportdm tulburirile grajice al bolnavilor psihici ia cele lase catcgorii dscris de J. de Ajuriaglrera si colaboratorii 1, cak'gorii carc cuprind scrisul rigid, deslinat, impulsiv, neindeminatic, lent 9i dezorganizat, pornind de la considfatii de dezvoltarc motorie, orientare si organizare spatialA, dominanli cerebrale si preferintd maNald, evoi'utie afectivi observ;m cA in deteriordrile psihjce gesim toate aceste car.actei istici prczcnte la copiii disgra' fici- ln fapt, tulburarile scfis{itinului, la bolnav;i Dsihici. se remarc6 prinlr-o tendinla de regre. si inLoar.pre la un inianr'li,m accentuat. Dar si in acest plan se maniJestA o anr.lmitA instab;li1at. d LL,iburarilor sffi.-{itil, deoarecF de ele sint leeaie de periondplp de criza sau (sd-i zicem) de liniilirF a bolii. ln pir". t "er;^ de Jaclori cu o semnilicatieredu\e fard impoficnL; penrru umLrl "i
r Aturiaquerra, Did, 9i Peal., 1980. J, d e $ i co l a b ,, Scr i stl ca p i l u l u i , Bu .u r e ,!ti , !d

, ", ;i ];lilffli;"f-:il:,"'il,;I:l;l' pramida,,p,psii,',

ex,rapirdmida] :iJ,i ",'i"'J:li {bo, ",.,. r. r r b u - a r i ri:";;;:;.,,;["11"..:;LiI h Fmibar oism.,, c dl l ;;; ;;:;;" " i l :,r" ::.e ur
',,';il;il:.i:
. J -

unor .,,' neurologicc .,,1,.r-lill,j3ll,*i i.",s, consecurive leziuni

,rL ll, uHr it a de s (T :s d i r " p c .x rc .

;:"::"t"'J," ;"1;::

cpatri,of fa'.-praxi.i :

crarnDa scriitorutui) i b) tulburnrile de scris din latonevrozc (disgrafia dislatce etc.) Tulburerjle de scris din psihoze. (schizojrenie, ..-.4 psihoze ma_

' ;;1{ill[*1i!rli:n:rr'ir#*#:{jil'i:"]
";

"[, i#i:ii. dc piragru-rie,",'eogra?;q II ::I'l i":,;ii:lrorne ":..:tJf #[:i:i]# #;;"1,: in i-t"A;f; ;i',"'"':l--":irt'i"-u
. .li:]rjnqu se 1a formere are\iei si

"#;i""'it iltj,llij"tilfu f*,,ii."i;"ill.;, !,31j:iji?ilii';;,,;,; .

:r*f i;.fl.t #r1!:i-,iri:nTH' *irilf:4ir";iij lWl,'!,"i!i;lyii'l;.,1f f.*,ii,i!"i.:;,!;X::l"i*:i,Zi::,,i::

l; l;;,"*. 1r/' (sub red) psrh'or.io, Bucurenti, Edilu.a Med!

*;,",r,?:"?n::i: "::111j,"ff fl?:iT":.",.:;.:t, "il:: :1,:j::

")i.l,l',11,#;. "ffi,i.;;"g,"lT[,iiffi j; #X'iT:" ::-";:
152
6/1966, pg. 499. ^.. C, o p. c r t . , pag. 499

153

{i,ry
_ oa/4zut

/r';l ;

N4.A.x/

qw
".,r,*"*
t t,,
la:-

Cqil ,'n+ .-^,c/"^; ,/t

N
{z p

,fb*,

Fq.44

J. - . -c'1.

"ct i

Y:rf
schizofrenie.

Fis. 26. S.fisul unui tin.ir d. 19 a.i ru djaBnolti.ul

aormal pot cletermina modificdri fundamentaie alc scris-citituhrj, modificiri care se refere nu numai ia folmli, dar $i la lntelegera, semnificatie, la scmantica procesului lcxico-g,rafic. ln cadrrl iLrlburdrilor scds-cititului la bolnavii Dsihici. o atentic dparlc lreb,rip d!ardata s.ricrii \i c'ririi in ogl;nda. el" a!ind o frecventa mai mare, comparativ cu logopatii cu intelect llon:lral salr chiaru celor clr delicient senzoriale ori de intelect. Deii au tlBt fScute muite sDcculatii cu privire la faptul ca. in specjal, scrisrl nr oglindn este apanajul, in primul rind, al oamenilor ce

Ir Drpfcrinld ma.uala stinsa insoLitede domindlir emi"lerc: ', clinice nu ;dJ' fapre suticient de greitoare ir' ilip*i'""r""d.tt" tn lcei'sL.\dir"ctie. Da.a a:a dr sta Iuflurilo, atrnci scris-cilitLrl .a tie Ia-.tcl dF fre'ven1 la toate categorlF oe irlllnda ar trebui tilr,,oati oe lin:e lexko-enafi'a ce siot sringaci cJ dominanta emrsunrl ii.i,,i,,i ,i""pt; in realiiar" ace6t fenomen apare numai.ta s<ris-cititJl jrr ogrrnoaare o csle adev;rat 1n-schimb, irrl,iccLi. 'a i,,',lr'"i ia''i,"i rn*" ia itingraci f.ti de dreptaci Pe buna dreptdte ra scrier"a .: citirea in oclindb D"latre subliniaz:i i: er,ii" \l -il. e\ta sDe.ifica stingaciei,deoarqf. fenomenul poarP aparea 'Ir i.i-,1'"ot."i. J. de cju;ag!cara. R. Diatkine "i H. Gabineau.raporr, az:r sffierPa in oglinda la rFpui'n1. de a_'r rn\J'r orrecna d. scris si ]a existe;ta unor lezirni cort'odle,dc obicei par'elale' (ore imprlsioneaz6scricrea cu mina sringa de la clreaplala strngr fscrjcre in oglinda) Cu roate acrite relcrrc .srrrerea rn oErrnud uoatc apareaca simptom in uneJ" bob mertalc: s-a oLservat ci.rci'rlat;, in d"l,r.ll .ronic. 1n rursuL Lrnoranumite alaTri cu agrarrp' r' scrierea in ogrinaa este prima incercare de scds( in Do c"le m.i mJlte orj, scri.LrL oglindd estF i,rso\ir de 'itire' ln (clindd.i o atrre le'iurA sc electueazaatit Id scrr"ul proprrJ' r"clr.l t. c"i normal. Subioctul nu-)i d5 seamr dc f"nomenul ii ravor'zca7l Ja.i i." at..g" aLeniia:i dacd boall ;;,;;';"i:; ion:tiin!a de sinc. Dauir aspecte generlTe se hnpun obserxdtiei noastre pentru scll' aglindd) nu s' sul I.n oulind.d:-&) s$isuL tn aglindd si (citituln unic, izolat, ci Jace parte dintr-un compLexdt). prezintd: ca Jenomen caracteristici Ia c e ne-anL moi scr].J-citit, ati limbaj\lui iuburaii la.tlireei& reJerit ;L b) scrisul in ogtindd t1u poate Ii redus n1l1t1rLi ai scrtere, de la d'reqptr Id stinga' d,eoarece,nlai ales in cozuL ciJrc!(,r. sirnbolul gralic poate Ii erecutat inxers, orielrtat eTrci eint se reJlectd znir'o o lnaa a;ezad in fala scriitorului normal si rlin aceste rnotive, pentr'r.lsubiectui obi)ntlit,. citirul se realizeazji facil prin intoarcerea paginii de scris a logopatului. In ocelesi tinp, considerdm cd toote dLra.teristicile ttiburarila! I"ncn-gralice de.,risp Io bolndl.ii psthic;. ru fooli rnat'a t^r D.n' riplote, s" \ubtumca20 r'1or pol'u mtti &l'qorii cl4\t14 tteit2' agralie si di.slexie'disgr':4i..
r Caraman. Gh , C o n si d r d ,i i o s/r r a sr r i e 'tr 2 ., Pcn d e i u n d a , lj!u_ In llet oslindd". Particuldritdli inLilnite ii unete .d:!tt "in rotogia, psihatria si neuro.hjm.gia nr' 1r'1965 p9. I

155

Dacn bolile psihice cletcrmini o serie de tulbureri in cadml r.'rrr portamentului lexico-grafic trebr.rie a?6tat ce, intr-o anlrmiii tn! portie. fenomen'ul se manifesti si invers. Este vorba de laptll ,.,1 tulburirile scris-cititului, ii in special cele mai acccnluatc, lr'l (ltermina un:le reactii psihoneuotice. Majorjtata acestor rel, li Jac parte din psihopatotogia marginali, dar elc se pot agravn r r timpul in direclia moclifici lor psjhice si a depersonatzerii l,)8,, pat lui. Dintre cele mai frecvente handioapuri cu caracter psilrl, patolog;c, ce pot fi determinate de stabilitatea crescute si dlLrnl)i lilarpa ir iimp a tulbrrarilnr dF s.ris-.irjt, enLjmerempp.rrr. lu.rrole: .c;dcrea \.oinlei ,i a moti\dliei penrrr a.ti!itare. . ,1, rea i-t.resului perlru act \:tare ii accentuar.a acerrlria p , r. .nstircLele se\Jale. ac(cntJarea d rrital;i )i a .ruzimji, crp-L r. , infraclioDismului 9i a delincr'ntei, tulbrireri de afectil.itatc. (1,. dezloltarc, de gindire, de memor.ie, de atentie, de imaginatie, cxl cerbarca inhibitiei si elcitatiei in plan rnotor si verbal, deprivafL audiljra, 1 /udla .: moruria. .rn;iered impuisivirdrii, d,.FrtJ.r.., r.ed'i\ sm rl r: j d \pjril rlLride dcFDdente etc. Credem ce in unele lragmente spicuite din scrisorilc unui tinlr de 10 ani cu dislexie-dis$afie sint semnificative pentru cele spun ,,lrni sprineti sd vA relatez cit mai amnnunlit in legiinri cr su Ierinta mea. Ei bine iu me las rueai daci manifestati atita cuti. zitate. Mi se parc ce pe zi ce trece scriu Si citcsc tot mai prost Pentru ace,astaarl1 inhcrupt si scoala; nu mai vrea'u si fiu d{' risul colegilor ;i a caclrclor didactice care nu manifesti nici Llrr fel de ind.rlecn!6 fate de sufe,rinta mea. Dacd nu piriseam eu scoala tot mi dideau alari, pentru ci in ultimele zile am bdt t doi colegi destol cle riu Ei am adus injurii unui tovards profesor. l{ai grav este ci nici acase nu mai am zile bune: ai mej nu vor si creadd ce eu nu pot soie 9i citi ca toti ceilalti oameni. SpLrn ca sint 1ene9, ce nn \Teau sd muncesc, ce fac pe nebunul, ce sint c,braznic $ cA triiesc degeaba. Ce sd fac ? Imi vine sd-mi iau llF mea in cap ! Iate-rne lugit de acasa de mai bine de o lun5. Hoineresc si treiesc din te miri ce. Am reu9it chiar mai mrrlt se fac ! Pini acum am furat de trei orj si am ficut citeva scandaluri publice. Acum cn sint la mililie, probabll cA m! vo. duce acasi sau cine Etie t VA scriu din nou pentrrr cd am impresia ce si4teti singurul om oarc m; intelegeli ! Cred ce iar trebuia sd plec de acasd dacd nu faceli ce\'a pcntm mine pentru a scepa fi eu de acasti nenorot56

'r; .;

estc 7 , Am auzit ci se pot inldtnra asemenea suferinle- Asa mi-ati confirmat acest lucru fspt dv. nimic' th ultimul timp sint foarte nervos 9i ntl imi mai arde.de 'i;;r

inrr-o continLr; l)enrrr "ar{'' "rcd' ii"l.t" ii' ;.i; "i"' ir'l mai pot dormi bine 'i sil.t tot t'mpul oLosir' Nu mdi lir brno on lrazd' L ntnrc ,'nac lu.ruri 'i imi trnc prir c/p lor felrl cl' 1ac +iLr 'F c; '!-nar Cnyl ci am.a in.bunp\. pina la Jrmi Ni'i ntr F*tc m; veli convinse si incip o activitate seitiirri-.* "i"t. dF ac!'asta beled ' .; scap rlnnr; 'a l) litratura de .pecialitale, mdi alFr in ced ar gl '-slsona \F n(,,rda o imoorranl; apart^ pr"blFm'lor irrfrJ'(ion;\m!l r; .:i a,rlellrx\prlPi la p,'rsoanel. ce sLrleri de cli\le\o clrsgr3lre von riora irIi' , j.rd"caror lo lralLa , urt(' a lJanFmdr.ei. intc-prins-un.'rt'd:L tulbLrriri +i incli,raria 'riminala 'i .a colel;,ti.i dintlc asemenFa ai eiuns la con.luzia .a e\l^ necesarSn ro( unoa'{'re morl'o-l qaLd prnlocar de ,,cn.'trt.a vcrbsli'' idr Edm r'C (-rrlii t.ancl:"an.rlr,i rhle\ il168) s-t iniere."l de relalia dirtre disl'Yie (JrdF incrJo/ un ti disgiafia) !i delincventa juvenih, cu care ocazit a cercetat jot.te-106 Laief, prospe'ciiv;i 37, reirosp:'ciiv, ctlprin$i in limitele virsiei de 12-1? ani: el subliniaze ce 600/0 din subiectii delincvcnti arcJLr inl:rTicri in .ilire cu Destedoi a r' I.fati d' ' r'ld i^r' 4000.u o'\rp trci ani Comporram'nr'rl I'iirnp "'"';;.r:"1* pus pe "" seama tulburirilor de personalitate pe care deliciu;l este \om-r'rprd. le prutoa.; hind'ripuril" s ri*tiliiulu' 'i d' ';r 'fa d-r\olia"c ? percapiiol, ca., ue "ldba ^\ol 'li' 'i r.rii i" 't,;-"1 sonalita!ii. T'otusi. fati dc asemcnea comportamente aberante determinatc sc s-cititul i sc impune si manifestdm rinele Iea"-i"i];.i.e.ii" ..anr .i .le faptul ca ir moLl obi-'rLiit {mdi :lP' ' ',' ". unnr ca lip"a 'i"ila 'ze organi c) prir.tr_o i'-tfL'ira \impalelrc; ?r aoe'vate orin foiosirea unor metoalc li proaedc logopedice specifice lexico-grafice sint trecatoare Dovada o constitui': r'i".il.[p'.i1. .: i.ro."=i.. la'ara un"ra ,a p'r'ur'alirdli ca !Ji"on L:*n n'" r.'i"ri. w r:u. Jame", qlbtrr'tirslci-. H:rs Chri-rar Anderseau {ost '. -ex-dislcxici'I
re sc tutl)ui"!! .of?'tifile ce nouri nc alaflin Menlbnirn Noli": i ' t r A m n t e L . . " da i c n l 1 i 'u < , hild, Londor. $,ll'"- I: dann McCical Books Limitcd, ps. 98. , crit.hlcy, M ., o p . ci t. p g . 1 0 1

;t;.;i

, d ro3r; rumedldrlt T am lroillt- d --tl:agitdlie

'i,iriifl;1,-

v.,

rt"

or 'b,i,

"

l5?

9
RELATIA DINTRE TULBUR.ARILE VORBIRII OEALE SI CELE ALE SCNIS-CITITULUI
Dinhe categoriile tutburnrilor vorb

l#,,:;ln':.xi,,ii:::n"i*i:;,y':";:'L :ji:nr"rj:it#:r|,jt#nrit:;;t' i,"iii:[: ::1il,l"f:"{{"? :{i,"'ti;;:;ii;i:"ii:xr;$',#K:ffi :l lt""ll;l l,',"'."hlii;j.*;;:'tl*1".i'#fl:fr;,:il

{;l""Jn:i**t"1irfi'#,l?:id:lil; ri;""r,,..,ili,Hfl il.i;;:,1"'"i*;ii: :i. tl'i;"iff:i.,,H:;mr"l

Uii:,il.lii

;:,{;:f"Itf :}:{ifT:x,Hr'ii: l;*IIi +ri,a""l:'pl

i :r].b*:.] d prununrie ktj\l-tjj. rj

l*;l*.l il;:iilii";'#t:ihr,"t':##rii'if ::1",.'",'i [:"',],.,J.,:l :iisl.'i :"'li:il'f"?,;"ifi ;"1 ;.l:f:ill

,i.,i;i"l'r,:"1r":l:r,1, I'ix"itil:'*::i:r1*1,: l:*:',1

nemijloc'it ,f:*,"#ffi i'.',i1ffi:ii""Jlf "'ocr - ""i"r """i":"rtiti,i.iit

[{:*tr,ii.l*"*i#iiil*:iii* +ll ll$e:

i::#iffi,t {ilri;*tll'!'npU*,i'iilf ,y

$*dfisit*it
lork, , i.,,;, Stotun!'n' G. D., Die SPrtclle lnd ihre p E tl 8 - 5 l c E d . S p r i n e c' r 9 7 0 R u u ' cr " r o D i d o , lsto t,o r ' r "- p i o ; \ricna Pr ticl 'l ' I P3.84.

i:5:;:": ":#*l [fi[:T"1"",";'.F;*'tr* I*. ":i':i::'.1'"

*-it#'+ffitt#,d
159

dissra':p-asrd'ie,, i: lxiiliSil ;i#:l'j';iiii, i?:;l:i','*'*'"

""i,1;"i;,:": .*.:;l'#iil; ;1 fr:'.,.;' l' (in'ii Fren dezvo,tarzi j

de vo.c (afon:.i di.fonie, lonasrenfu);

li jJ; ;*l:;l.ir [,iI r;fi;",;,.?1,:l il".; lla", i fi,!,rix"r:il:\$ 11;'tl .1,i:ii: I:Xi,; ,f,r:):, x"l,*";i*:
158

u*#fis$

t60

s.;;1;ll1*i;,s, i* i*i;;,e 1$ffi

;:lii ;;l ll

FflF.:3.:i!#,8$q;*$t{illti'il!*",'",'* : ;',;,'1 ;"i Ii i"';#;'li."lfJii'l ;l'11 ;;,f 5':;

**lt,*+li;ltHti}ffi:;:,'c

,iili*'li;+:fi ;', .i"1.;*'#trt-l-rk

rs;ffii'lr#*sru*tiun,,:;",'r,ffi
_" #?:!:.;",i#,i ; j:, iiH:l,^x,.o_sra, .a

t***l*i+i:l#il*n,,.*t:,'

*ll+**.nm;':'r:""""6;1'1;;; "'':

=r#,id*,i:,,, ;*1,**. *Ef ;l!{t*i:; E;;'1;

;:f ;'r"'j" ;':frrl:' ;ip.uarlJi4i;$ ;*-*+*,,,

. rr , f . r , , . r : . . . , ir rl ri . ma i .r .e d m" i r p .ri oddci e ,r,r I. r , . , , , .r r . r 1, i. t J .. " -.1.I. i ., p .r,o d L l a a ,rr,.y re l cotar; ,,f,_,..,: r. ', , r,I

, r ',

i,'Jre..liD"a J,rirorrr:taii: om1c'cd de (trtrrlI,rf,,1ld. rlab:r orgr' ?rstunP a i,lr,ri , t" 1,,,, n r,"i. .t. 'ub'tiLL,i"P omisiunP :i int ctin t;mb.liut c;ir-ccri'. 'p .c t'ot''pun datoi;;i:,a'., "i c,"t".a* i[n tul!'ur;,itor da p'anutttiP. aprr D' b n ptittripiutui ..rs"man ,i, t,nrcpi"ri; :i tantogiunii Trrn punerra lenon erFlor drslarr'P i', oe i-aza "'imanarji 'e prodJce rir p' ''1" a rditivs' iirr 'l'll-..ri' .i ri,.,rtn Dnrr. rce"le lF o"npne.fre,\en{a,,:r md: marF o sa f,l. .d i In . ,,m .r il. .i .. b: . riln "r's-crlrt Dax la nivellll rorbirii orale inlcrsiunile sL' i., rnanifeste adeseori rfl{luc frecvent intre srrnte si mai rar intrc cuvinte, iar in scrrs I'rv,rsarca cste mni lre.\'cnta. 1a nil.rlu1 clrvint-'lor' Totr')i' transrr,,rrrt::1 I(nnn, nFl"f d" pr" runri" | ' - ris-'ili, n I e\lc ' trlrgdlorre i,' i, ,r- . ,,:'l;. , , a.' ,0" ,. a. "r ser ' u 'oncLir'ri' lrJr rl cb sinL se manifesti tulburhri cle pronunlic fdra sd lie itt,,ntii ltt "u.o lhs,nito cie dissralie sa! chiar dc o dislexi prcpriu-zis'' 'n rfr f"r ..n.r ft s^ maIie<r;.|' lrF'\'e'l I nPi ma'e.:F snr^ d...ebir. dF pronu'i;e,4le d'Fl- al aor'rgrrtr ltrub"i l.,ri". _r p\ l" r'n.rlal . -'l ,t, L':, r D, fJn . . ' 5 IrJ1"r'rrr 1 pro' rn io .: ir .p 'i:l om. Lrrril'.rr l"' ri'ile : ad;'' , f..1-t,r r" i1 lJr(ii' de trrsra lrTril" | ^ rro,deF di{erila :n limo.jLl iri' f' ri.c,LL cl",'olri.'i oi. -r. Da.a a\'^m rr \,dFr. rullrl lucar dc nr.rtrrjr,,rc: 1,. ri\-p.r ppri\d rtil ;' rncu irc' n're'r; a pro-unpr t, n i-tl r'1 ', i delrc ertioj. crr .i d l'm\Ji rJ" q "i. .ilil c r',lnr ri,' l- l. rr^ Ln{ip 'oe\ini. mdi r,.r" ."' ....irr" i p'i cu cele alc sciis_cititnlui. Fcnomnul se compljci in varietate "lcs. \i dificuttate ahnci cind atit ia cei cu tulburdxi de pron niie, cit ii la clisle:rici di,<efaJici se (,nstati dcfi.ierk vizual-audiiive' \'izLrallrinestczjce savizual tactit-kinestezice. Legdtum deficitare intre rccunoa:tcrea formci simbolului vizual si caracteristicile lui acustico se mar'rifest.i nu n mai la persoancte cu t lburiri scnzoriaie, clar ii ia cele normale care suiere de disgrafi-dislexie ln fapt, clificrlltitilc pe carc lc intimpine unii copji in efectuarca operaliilor el;dirii (analiza-sintrzA, si abstructizare-generalizarc)- trebuic cdutatc nr numai in formele de ideatic, dar 9i in planul linp\''istic. Mat rizarca cortjcald este n tactor hoterltor pentru ertlcarea acli\.it6lii psihice, dar n suficient - pentru cd educatia ca si corcctitudinea sau incorectitudinea in desfelurarca unor lunclrL
sr r P:Luiesc!, N C ., Al e xa n d r e sc!, C . , C a l a l 'r e zo . atuI in limboj gf.telil.r d! trolrspult re a limbaitlui c o la b. Srrdiel C), Bucuf.isll' limbajului sois (.cd Piuescu s.ifis, in T!lbur;rile Ed. Did ti Ped., 1967.

16t

pot imprima forme comportamentale rrai mult sau mai pul|r ,,r. I r.t.. I'o"'b'liL)Iile lingvi-rie spe(.iliceorgarizarii sisLenr ri,rl ,|,t. los central trebrie solicitate Fi exersate inci clin prima.()t,il, irt altninteri cle se _reduc, nemaipulind atinge perlormanj,clc ,,trtl huite. Formarea deprinderilor, inci de timpuriu, de opcr,r. ,l rmr'p ,i simbolLrri.la.ilir. azi r.releeFrFa+i pret r.rrre. i., ,.,,.., tllor cr .are vinp in .onta(1, .ontrrbuind ta de2v,,lrdtcJl ..|,1 5emanlice. Datorite defic;ntclor auzulLri fonemafic. tlltburdrilc d. rn1 ,,, rjo. ,drp \e hunsDun i n limbajul :criq-cir,r.s nr de tiJrl i1., r ,,,1 Srdiparclor.i inlu.ririi J^crro{.a.d urmare ,r conJ zle: i,n,.1,,.,1 a 'olor- .u ,elF sLrrdF. omis;Lnitor d^ tirerF. c,labe :i c-\i,r. mdi ale", adaLrgarea temlina(ii sdu .ontopir.r .r,vinLel. de , r rerrndu-sa ld relaria di'1tre distalie ri LliJpri-. cfir.hl.y . | ,l azA.greseli de tipul: incapacitate in pronuntaFea cuvintelo r,.t, j i'lcrnar a de a sni..i \l| r, LFd t!r toqe,..i, ifr , | , jn redl zarea diferFnLierjidinlre cuv:nlale retar:v asemitnril..,n :c";L i .prunun,ir. difi.Lrlrdli in d;s,fim ndr,. Li:ferpr;,:or a.rJ.r.., alc rL\;rlelnr lircrelor, nc,ntFleger.integTaliia cel.r ru ,, "i lrl-ercrrFa iilerfrlu/r,jnl,erpolrea uror JonFme nepotri\ it^, :n\, I ierrd rr. -.r.r. oni6.Ln.a dc fu. m. i.,\irL_, pld"arr .. A,... a..enruIJi_i r cuviarelF pl,li,itab ce. ripsa arricuUrii u"no" , r_nle, r.a. !rn pun.r de \eLlpre psihologh. estF irlerecanl fpr.r. nnr oe Inrooure a L"ri "rvinr prin rttul. in s,.r:s.,i .,rir, dcro11. ie Doa'. sr.-prirdp m.canismul intprn de eJaborare jde:lo. I a asociaJiilor dintrc ele. Cuvintr.rl inlocuinor poate apirea atunci cjril cubi, lL rr :dFnrilic a cu\:nrul c:r:t saJ .Fl ,e trpbuic sm:s. r". de n DJrre. iar pp dc alt; p'arre,alLrnci cind srbie, tui leaLj/LJ nurnai < nn fi.Jr:a lr i parlic15. fdpl carc prnloacj asociarir ,r dl, ,:r\ rr. Drdie ti ,hiar s norim, la baze sta mecarismul inl, d,r producerea jdeilor. Tr-n-pLn-ree lJlburdrilor de pronunlie in scris .i mai .r sean, d.,elor grdrc dc t:p disarhi/' sdu a disldtei ge?iale, esle forrr. pregnantd in dicteri-si compuneri, dar poate se se manif"ste jI 9i copierea unui text. In asemenea cazuri, abundA Icnomenele disortografice ce lac de multe ori ilizibil textul. Dificultitile de naturij acusticd, foarte des incriminate in tulburerile dc pronuntie, pol con-stjtui, in acelasi timp, factor etiologic al transpunerii disiaiiei in limbajul scxis-citit. Ele accentliaza fenomenele disorto$afice si imprimi greselilor de citire o manifestare foarte labild. Daci la .cesle d:ti^r,irA1i a.uslice se adaug6 leziuni organice.d:sorrograt,a. i1 spe(ial. dar :i alrp forme ale tulburerilor limbajului i;braL, caracter.isticinete de involutie. 162

"",SiiiX'iil*Ti,;fi lf:it ,lliL'i';.!i'if :i!:6?*lif r ;i' ;": ;^; nr ca'a + i'":il'" :l-lYt,l:lil :::i1: ;}:,1: "lll'4qdi}i:d'# F"l'{":-lli::tll' ;:ru;:
rd' $ dlqlaLlr.'r rn sPr'! " rc"p,-rir" lnr I'e ljnie prterne. ae aprecrazr.Lar iara,.,rit" .

;,'.?:'$il:iil" ii:''o': ili$;:r.u]:i';;irllliitx?;ii"i;'fl lfu

:'",*",;i:' T**r*: j$";*:i i[h'T:R-it"tiiH$:r **';l i[ I*:li ;';''.in;']li.

n:rif :i'.**i!:{ff *i;g* $l*i::"n{ry ;u;;,,' ffu *;,;i;l:r"::li:,r:r*t TIT',ffi1 'i*il- l* ;;;;a;";i'ur"*"t.t,,";';;*:

u,: *ti;" :n; ::,s#:l'1;;:5,1;it::TI i::t;

ii rai sJ:T.,: :::::ff:1"'""'.o.,,"" c1 Tl":y:d:^"'i il.J,::!:i

)l "-:ri)ii i.''p';"aoi'r" si"t' in schimb

lli:ii'3"iiTli"#r""i*tliifr :: jll " Ji":151,'ffi

lr,xlii;'i p.on"-ri".;", i'.Il:; #, il fl inll majoritatea in ;r^i ;;;';;
'ea"*".i,p,.

":;::

'azurilor' r'i"i;'"d"%Ji'. de p t"rr."'a"i 1i dislexo-dira "1,

fs*l*'rs,*$;r';rt':ri*l ilrl["r{{:ft
i Seenan, 'f.tupiuVaais Sprl'hentlticklul11' M, Sfotlrclre Sr6runten tn'l lcij'' pgl h er I-oq&elde, lol I, Viena, Di"

::i;:;#;llmr"!#'T:,i,i:":i':"lT;:*f*li" ""'1" l:; ::.1ff;,:l l,1i ;li:li,:1'i :" $":;iliri'*;lr.^r, "".

163

;:ii:":i;": Ti,'i-"t ::llj:i"l''nti*1,:1"1ff,:t",&;*#$'"

Si sc erea cu pldcere constituie un indiciu al dispariliei 1! ll'LrrR rilor grafo-Iexice. Comparativ clr tulbrririle de pronuntie, cele de ritm si tltitr,ti a \'orbjrii sint mai grave atit in ceea cc prive$t Jectelc l,,r,r, favorabile, in planul personalitdtii, cit ti in inJirjenfelc r,.r., i ,, pe care le au asupra activitdlii lexico-grafice. Aceastii gfi,\ | , , esto accentuBtd de faptd ce tulburdrile de rjtm fi fluenli afr, , ,, ,r in mod deosebit nu numai comunic,area,dar $i inleleerea. l), ,r , si difisultdiile sporite in fonnularea ideilor si a eindurilor ir tr, bajui scris. Repetarca sunetelor 9i siLabelor, caractcristidr i, , I biielii, determind in unele cazuri situatii simjlare in scrls-citll. se suprapun peyre greutatib dc formlrlarc a ideilor. Mai ,t, sint alectate silabele eu mare frccvengA in emisie fpl, b7, cf, .,,. . l salr sunetele ce apar mai tirziu in ontogenezAii sint mai puti| r,,1 solidate fr, s, t, z.). La unii handicapati apar sunete sau silab. r. razitare ce sint in ercalaie in voxbirc. Droducind un efect (lt ... c rFau:'. ln cazul ddulrilo" .,i a,lJle'..niilor. ,F p. re .. I prczenfa unor Siretlicuri pdn folosirea pauzclor cxagcrate, (l impresia cA sc gindesc la ceea ce spun, d.ar in realitate ocol,. , cu\inlele !,critic'r Ei caute se geseascAcuvinte caxe pot fi cnrl mai usor. Spasmele de 1a nivelul aparatulni fonoarticulator s| insotite de misciri usoar ale buzelor, grimase, hcordiri alc r( il si chiar a intregulr.Li corp, gesticulatii sau rigiditale exageri 1. Toate acestea sint vddite in citit, iar in scris determini api|rill I cle crampe li exccutarea inegale a. grafemelor. Sint cvidente, in toaie forroele tulb raribr de rttrar. aDariiia ru)r,l rFa. ii s. rnd-rc. ca ef^.r rl inourdarii suocJ"oli.;rdrii cjc Fm lur rpr\i{. La a.{\t.a cF adauga trdireJ "j dramrli.d a oeliLjcnt.j I plar psjhic. Printre accstca, sint manifesterile neurovccetati\:,. ' h Tbar r , Jl.r': fFt.i, rranspirdlip.crF,rc dBirriia na-r\-u,,i. tea, respiratia devine scurti si intrerrjpta - ceea ce "i prc\.oaci il a.tul grafolcxic, miicari de prisos $i nesincronizar-eaacetor actiunj absoltt necesare pentru rdarea graficd. Pe mdsurd ce tulburi rile de ritm si fluenli se stabilizeazi, cum este cazut adultilor.. ,lereglifllF n planul grafic sF acrPnruia/aprin 'q"raldc"d .^o- !. . prirdori grF jre lr asttel de si.ua!ii. obos;dta fil:.; psinica : "i ldce s.mtiU md'rppede. iar corju8area ci r.u sanrliorcrea ncgatl,., a gre.el.lor puJfp determina. la ale\i. rFaclii de r.p rl.ic JJlii d actr\itatea 'Jrafic:l Date liina legitum strinsd alintre bilbiiate ii logonevroze, odati cu instalarea acesteia din urmd, se impfimE scrisului un caracte. nFrros..oltLrrns.cu Lpsa legAturji dinlre gralcme Si cu o ptdsar. deTordonar;in spaliLrlpag:nii. Ca alare. di.grafja imbra,a un cr_

rii*[:nvr"ril "{ii'+},i. ."'r.".''i.*; ir roennFii\r/a iiil'rll :l:ll:.,:'""1,'ll=1,'""1"-l, r nl'1,i,,;1,'

l n rrri l ^goncvro/d

diT$l;'"vr'#J'q!':'.q{i:li' lfl;'";'i:;.-.,fi jrxaarffi

rrccFde la bilbiialssorelusonPffoT: rosopatul

ill;.;;"-;ii;;,

::*, ftrl,{i:"-"}'*{rf a nlhlt::rr. ";'r;.""*'' 'rai murt::.:[;:,*i dF rpetare "ii'ri:r"i.'..; r"t?1"1 lJ"ll'1i1"":1",: 'llIi.l'i"i.'"' 5i ii"l filli, :ii.r'"r"" .uv:n,"tor' ::.I [ r"g#5 ffi.*l*i:.t:;il':":r.*q*;,,1tt"i']ri

.r icapur : z, :"I;"T:: ". ;f, ;;""-;"; :;;_;r, r;i nar.r

H$*f
la alta.

n{t**l*:l**+*i*t**
165

ffi=g*i++*.:{i',i

t*u rl*;ttr*g$+',f

't
de.tt unclc srnele sau, in situalii fericitc, citc\.a curinte izolalf Ca urmarc. insuqirca limbajrlui scris-citit nu sc poate lace de(rll oclaia cr| Jolosirea terapiei recuperato.ii care si vizeze, in Fritnul r!n(1, d|/voltan'a limbajului oral. Desigur, iDv;rlarea scris-ciiilului sc poat{ Jace odati cu dezl'otlarea vorbirii, numai c:i aclriTiliile sjfi hnle fi pentru iaptul cn la Lrnii alalici cste tlLlbural.:i trl1clegcr.r romunicarii. Trougol,t este dc pirere cA la ala:Iicii motor apat tr.rl bdr:'rj alc irlelegerji l.orbirii in 10r.,'iclin cazuri. in 200/0este scizuta si in 700/0 normal;. In schimb, ]a alalicii scnzoriali procentul tulb rArj.lor v..birii est! muit nlai ridical, ceea ce Ia.{) {ra ii itrvitarea scris-citihllui s: se facl cu mai multc dificuLtefi. Pe mAsufal ce se invati s.fis-cititu1, la toate categodile de alalici se manifeste fenomene do tip dislexi.a)-disgra{ic ce sint, 1a rindLll lor, alalici, a unor tulblr favorizate dc instalarea, in timpul inlituririi r;ri de pronuntic $i de ritm-fhnfi. Particularitilile generalc alc alalicilor, (x1m sint : lipsa de cr.presi\.itate, ri8iditatea in mi;ciiri si comportament, dezintcrcsul pentnt activitale, voinla sciz ta, ,, .i de per .p\;..L,.. F, nrlr. .rcd.a n lrli\ :n-li,itel. slrtirca scris-cititului $i iormarca ncl moli\''alii superioarc pcntnr invilare. Cr toat; complexitatea alaliei, prognosticlrl in terapia ei este {a\,orabil, c1 clepinzind dc calitatea metodelor si pl'ocedeelor aplkate, i,rr in lipsa Lrn.)r d.ficienle cum'tlate, cJm sint c(t'r l:lc aoz ii iie inreloct, existi posibilitrl.ca irtlrainrii limbajulrli (si a .1ri scr;s-citit) si dezr-oltidi activjGtii psihice'. ln timp ce alelia corrstit je un lrandicap ce .letrmini imposibiliiatea dizvoltirii r.orbirii, si decj poate fi pusi in eviden!,i iraintea consliluirii structuritor limbajuLui, al:lzia apare ca urmar!' a pierderii 1!rl.tiikir limbaj..rlLli si cstc frt{ivenii 1a .,'irsLelcadulte sa ta l)itrin--le. pc:soanh rcspccti\.e Ijincl supuse, adeseori, facio.il{)r.ocl\i caxc o detcrmi i. Dat fiind faptui c:r afazia provoaci mf(liliciri masjve si proflhde in sferE iimbajullLi (exprcsiv si imprcsi'.) si a personalitaiii, specialisiii i-ar acordat cea mai mare atentio:. l'ornind dc la conceplia din:rmici asupra afazici introdusi de Ja.kson (1915) analiza principaii este concenlrat:i as(pra raportrrlui dinir. gindire si lirabaj, reusin.i sA s.. scoal:i in ovidcn!.1 .:i ln pdmlrl riDd sint alterate functiile mai complcx. si mai \.oldntaro ale rorbirii, iar ccic inferioar-. si a tomatizate au o pL' rioadi d cr)ns..rva.e mai lunga. Dar, pentnr cd est afctat 9i
\' crza. E., ttd te ir e. llic ar . a li"r bajulLi . opiiior o l r l i r i , h r S r r d i i de t siholocie, Tipoerafia Unive.sitetii Bu.ur.sli, 1116!. lt L.ird1 er, A, Fr adis , / \ . , r ' i1a: 1. ! ,Buu. . 11, E d . A L r d . R . S n ,

d rr rd dar" Lrir'i gin l:mh i. I ;.r.r:or, Ll r'6l,frl' 'r:r'o 'r i,. ooarr dsiu'e a af"zri' pLr ror'u rr'llur6r cdre 'r'I-e "i-i' ; n.Lm!; to. 'ct.rL rorbrii 'j c errinll ii a'Jprl 'cr'."-;;..;. e tl^ ".nr a!r3\ 'r ' d' d^:'i'1 ,:,i ,1l,l,.iii -pi"",i- I r;.-;l,.ri 'imboli 'lir" a.mem{'riei mifcnrilor' a 41"!"'-illii,.'r" ir' rbl Inlo epmpr"rrp, . ''-"r'i iri..:r'r' ,. -"t"icitilij, r.,r.d:. "; ]it:rili \i.r trrlburanlor dc personJlitdte "'i,; afazje se produc o seric de simptone io'-"t..1. ;,lii""1" vebal fi care orj imprinti comport:rmcn'tu1gralo-lcxicd ori' pur 'ri srmpllr' ""';"1'i.1."';;;tiiocit h acrif irdtca a".i"i:,.; *"ir"i" .", i" I , o' .J"'.J . -od, l2ri

r:r,l;'lJi "i,j:',j."i1 a ' : - rJli'lli'i-ii.i.;ii'.i 1i1."..,. t q rr i "ii'."r, I n " i ' ' i t " r a i ' _ u m i r u l u ' rj ' m F l enLiiv ., "1 r
, ; ; r, \or j l ,r .,1' i i . 'ap"; , i' ,." ' p " i br r . excclazi snr:icia idlconlifttului aleoarece ."i."ii'.r.'i"i-""t"r ir" a'n plarL mFnt:rl imhrd'd lorm" pu r rP r,,.. ;- ,. " i:" i, rir, . , , . , ' ii r; ' . ; ' -; . , ; " r.,r''nJtr' p r '' crirrrd \! r'' a :.'," , . 1 . f'': , 1 ",; ;.,," " 'd r ' \ "r bJld d - r azi ulJi Ca t r lb r r ''r i .u..," -" 1-' " p.* a i. , . . a " Jl' \ oc: j ": ale r c'p; r d! ; 'i' , l'r eglar i " . ., . "nuLi: " ,." ; d' lneoaf L: d ! : r . ,-D J.o, i . i" , 'r dpr ea 'apacir '( i r 6pr ouu', 'J ' " -. rr., r' i z.r.. S ' ?Ll crca m enor ie: s' m a ilesi: pr ir af t r c 'd C m oar 'r ' nod LFr r J si ir \ ikr ''i f., l .' r" -dLa d. - ir r ^r ' D. nr r ^ _r r p . 'L m di ''; / r la ' m,.n.ri n -,r rzr:l a, - a a, d; r i\ r ' j .-.. f" A ^ ,l fazi e. i n f wr m d 4 eo'i\ h. sc f em dr 'a , FlP n] 'j a ^nJn4r pr uue \ 'r r dF apl: ^'r " lr ' L :a c I hr rdri Jl nem or iei Jr asaaul s' uLlr r e r _ r t L r nd' ' r ra.da m ent r r l 'dzLr r d aL'- n{r c: idr la p. linia m nor i'; . al r. z:r:-ur r' 1Fr 1. 'ir 'i (' i r ' ' \erbdl p r er ullat c sin'i alp - c m anif F la la or 'm r c ' -.l la a{azlcii receptiri dltp:i iii,r,irri"r'"' .i";tr"i csle mai scazuta -' .u i1P. ..f:.L l r ^ f\'i l i' d u m ;n d i ;r a l .]"tr m - :r '

, , d' a r er nr ^i

n r ar n r "r - r a

'l

care rm,%zn cei expresivi 9i amnestici ln genoral, viteza de lucau ostc mai micd la aJazici fali de normali, dar cu toate acestca erorile sint mai tr\rvent. Prin ltlmarc, tulb $rile limbajuiui scrisse consrituie ca un simptom in cadrul sindromului .iiit li' "i.ri" general jn care dornina alcrcglarea functiilor psihice .sq)enoare' preExista o serie cle d.rsebiri intre scris-cilitrrl afazicilor cu o .uperio:ro fald Ll" a ..lor .Jf' du u preedtira .ati.";. imbol,la\irii. La ullimii. sc i"Pmarcitcndin\' i-J,l..'.; ^"ai" "l ,re de a,samblu. fbr; \5 treaci pI'r pro.erul dP Jnarrzr-"."^''il "i.,r;, .irrr,,a a .lFmer' I r ,''mpon,'1" dl^ cuvinlrrlui )r oropu/rlre' ccra c', 'J,c sa aorr, gr..eli l.'c\t,1te d,ltorila thjcirii ace\torb | i\.1a. s rbi..lul ru PodlF ILprr-de loale etcmenr're: \r,-7

166

167

sirind peste rnrele ei percepe deformai sau cu grc;el; cu\''intlrl. trl s(ris. poatc rcda relativ bine grafemclc izolatc, du intimpjn.:r (1 1-lcultilj atit nl cazlLl combherii lor, cit Ei a scrierii culintlll(ii Dj:o.;erca gralemlrllri de fonom cste {oartc prfgnaDti ii cazurit,. cii.t sLrl)jcctllscri(.bine, dup; dictare.uncle surler. izolite si loar.tL. | 1.. | .:l"trc -i ,,, , l T.ili,ur:r.ile dc dezvoli.ixc a limbajuLlLi cuprin.t, dL'cc]. mnj nriLl',o,r'i, si a.tilit:'tca erafo-lcxici. El.: impiodice formar.a rnof .l t)'j.dcri bine consolidatemai cu scam! prin .ivelul scizut sl,l sinrpiist aI expfimirii, prin sdrbcia locabularului si manitostare.L irD.r. capacitdri logico gramaticale elementaro in scris. -{sa de o\,not r. In n,. jmrt :t -ri\. J..:F "F, -rr\,.t,nrdr. t,fln r...r.,. srLbiectrd i de a.omunica pe o anumitd perjoadi dc timp, activitalea psihici, nemaifiind suficient stimulati, se produce o stagnarc in cadrul cereia limbajul suferi in mod deosebit. J,Mutenias cste temporalii si poate clura, dace nu se inteNjne calificat, de 1a citcla siptemjni la ani de zlle. De obicei, mutismut ctecti\', prczent aiit tJ I. te .ir "i ta nil cri. ap rp ta .^piii r'pa,.\en\'bit, ,i ..r- .r.,.ril rlP I rlh rr;r' mnorL,r1.ntalp t , ,.tr-c Inc rt)atrndr/a. L rni. itJtpr. bruialitatea, irascibilitatea, sciderea apetitului irentN activitdtc ocupe un loc jmportant. Loebell ii descri-. ca fiind Irjtu9i, jnieriorizaij si cu (jomphxe de inferioritate. In majoritatea cazrrjlor handicapL este determinat de atihrdinile griite in educalie care ' ta ,mal z' Jt, rfe i\ , oDj I Ddr ri em,,ri rp \o.. !tr, -Lrf F. F.*.rrile f.DetaL., ffl.\trarii- Dot L r.. te mut:'rn p,il.o8.r . D.,i n,, ,omlurici, fapl. care se poatc extinde si asupra scrisulLri, (I)piii cu m L;sm clfcti\' irlelcg vorbi.ea $i nLLmanifstil delicicnte de ordirl jnt.lcctiv. Dar pcfsistc.ta pc o pe.ioadi mai mare a irandicapului poat! d .e la rilmineri tD rlrmd pe linia.lezvoltirii Yocabolarului fi a .xprimirji logico-gramaticale. Ca urmare, proccscle cognitive nlr siDt stimulate, ceca ce dctcrmini nu numai o slabi dezvoltare a accstora, dar si o retardare in aclrilia cuno$tlrtelor. Ca o manifestare generalS a handicapurilor dc limtiaj. apar tntir.ietile ilt dez[oltareo aejrt aln a.-arbirii ce se pot intilni la acei srLio(.ti care nlr r-arlsescsh atjngi nivelul cle evolutic a limbaiuhri, conform \iirstei. De obicci, cle existe ca fenomenc' ser:undarc la mai toate lundicapudle dc lortriro dcscrjse mai sLls,dar se pol manifsta si de sine stetitor Subiectii cu intirzieri iD dezvoltarea \turbirii se recunosc dupi siricia vocabularului ti clup:r .eputinta de a se expdma coerent si logic ln proporilii Fi frazc. La majoritatea $rbiectilor cu intivierj in dczvoltarea vo.birii se iac simlite deregliri atit in latura fonetici, lcxicali, cit :i in cen gramaticali. De aici ti in!.legerea cr rljficultatc a vorbirii cclor diD jrLr, cc.a 168

,r intlfl.nlaaza negaLi\' e\'olrl a p"'hica Spnpraa. De(:grr. intrr 7r.r'rF I tomndrean, pf . deritor de s-.1 r nu .^. srirLie l^nii mene j)ropriu-zise disgrafo-disler.ice, "ff ete pot fi premergatoarc dar irocstorr sau pe fondul 1or se instaleze mai usor tulbu.eri tcxicorlalico In caclrul tulburddlor dctcrminate de dlslunctii psjhotoeice s. pr{)duce un vid al comunicirii in care elementctc de p"eriiism si inl'nr:li,m iji pun p..erda pF rndr,. f Inn iilp tmbdjJl.r . Sp pFcluce o regresie evidenti, clin punct de vederc semantic. iar iroD tin t l comunicerii nu este racordat la rcalitatc. Dezorlanizarea .lin pl"r. rl ri dir:i , . reil,.r:, difc.r in formular.a lopic-. :r rs, 'ia:;,, i',,ilur,aprrd In .ara.r.r dLFaror:,.E\L^ deo. .i, u. rf",tr .1 ."1 din d^^\L p. n.r dc r^,t^r-. idr _i ,rir ,.-t a: .l.r,liuSirii u, ",mai or / furmata. IrLil- .. jfF- L -r,ri , onrr,.h.n i,,rcn rex rlJ . -renL. oL.lelp {srtal rafemc.or a,r I. I I. t,,l ,.,, r,ftorir 'ri-. rr"ep de pn-o" .i n r -. ic"pmta in,aclrar.J in .pari,. p" q.n r. 5.rrrut q r!it est. prIzF.r' ld majoritar.r indiIi/,.,,r. , r,r._ buriri ?le vorbirii, deterrninatc de disfunctii psihologicc. ln acetasi timp, djsgramatismele constituie o atti categorie specifi6 disgrati{.,. D".r suoia.tul pare pr.o, uDar !i.ste md:rr, dc exprima...r .. prdir -rp\i.5. \e aju sF in mod :np\ i rbil. .n I rmdre .i 1 oo .tru._ turirii p.rco-alita!i , la u com rn,cdrc are.rLn L.i clr mulLe clFmnte de fictiune_

T
I
\IETODE SI PTiOCEDEE PENTRU COIiECTAREA DISGRAT'IEI , SI DISLEXIET ln corcctarca disgraliei si dislexiei trebuie si se aibd in ve'Lere citeva obicctive mai jmportante in mport de carc se adoptd n,Ietodele i procedcelc cetremai adcvate. Dintre ac'esta'enumeram simptomalologia si cliagnosticul logopedic diferenlial ; natura ctiologiei dislexo-disgYafiei; cl:lcd tuibrlrarile d scris-citit sint dLrblate de o alii deficlen!'t (CLirrtl'lccf. senzorial.r, psihica etc ) ; I,.burr.: .l^ limlJalul'ri ci ^e rdp"rl .li r m"i si .l i "11. existe intre accstea |i tulbtrerile scris-cititului; ,.:\.lu l .l^/\ol(a'ip'i 'ca1"8,'L'aLrlui : care sint rezrrltatcle scolare ale logopatului ; in ce relatii se aflt logopatuL cu colectivul ii cu piriniii ; - \'rrsh ]L)eoDaiului; - ni,eh[,-h d-.\o]td,.^ a limbajulu:. in SencralI r.lalla.lintrc motri(iial. :i limbaj, ni\cl 1 molrii'iritii si al limbajului ; : - . e, I ra!l dolri'aiiAi i al lJl"fal:La1ii . . ,rrr leri:ti(ilF pPr.pDliei 3 rd;r:\c si \'/udl-kin' I 'e: - soccifi.ul , rienlarii sp3lio l^'rporalc: r. lcctdrFr, in Ilan i D-r' al:Lrrii. a ru blrrPf:l"r d l n:' : . rr,lFaPd rprapiF a ': 'r'T ni.o ,-i.J.li,de u .Ln ,un i ' r' r.rilor \cr;s{ilirrlri \a fi centrata pe lormarea depr;nderilor 'upe t""'o .i intrt".-.., .elur cleficiLJtF. stimLrlarcaactil Liiii p'iL;(p ci dez\o tdrea pprsoralilSi.ii Ca si -in ca-zul'"re'rer:i altor tulburiri aI limbajului, fi in tempia dislcxo-disgrafiei se pot folosi douA categorii cle metode $i procedee : A. Lleto.le $i procedee cu caracter general $i B. Uctode ,ft Praceilee c1r caracter tpecilic lagopedic. 170

A. METODN SI PROCEDEE CU CARAC?ER GENEIIAI,

Aceaste categorie vizeaz, iDclirect corectarea disgrafiei si (lislt xiej, dar cle sint deosebit de importante deoarece, p cle o partf. pregitesc sublectul, din punct de vedere psiho-fizic, pentrLL apli carca metodologiei specific logopedice, iar p'de altd partr', fortiiicrl organismul (fizic Si psihic) ri faciliteaz.l eJectele actirinii me todeti,r din categorja celor specifice. Multc din acest metode ;i procedee se pot clectua sub forme de joc (in functie dc virsta slrb;ectului) sau 1i se pot imprima un caracte. de distractie - .ela :.are;i de inldturarc a oboselii-Din categoriarespectjv;, ne vom reled nLlmai la acelca care au o lcgitu.A mai mal.|: cu iormrrca deprinclerilor corccte de scris citit sau care dc\.ln condi'lii iD corectarca disgraflei Ei disleniei.
PNNTEL DFJZVOLT,qREA IITLSCULAfURII ;T A MTNII I)EC[l'ELOrl

1. E\EECTTII

Acestc exercjgii au o importanta deosetrili pntru :formaree mit carilor fine ale degetclor Si miinilor, ceer cc contribuie k o mai brna iinere a instrumentului dc scrls, cvitarca obosclii Ei alLlnccarca facili pe foaia clc scris, iar ca efecl, cre$terca 1'itezei ac liunii si adoptarca unei scrleri siientioase. De obicei, enerc;tiiie rcspective sint imbinate cu adoptarea pozitiei corecte dc scris rii dc relaxarc, nu numai a degclelor $i miinilor, dar a intrcgului corp. ]\cesie exercitii sint cu atit mai necesare c cit avcn in vc(ier.' $i marea varietate a .tclicicnlelor motorii, a celor psihomotorii-detrminate de leziunile sistemului nervos central, a dercglirilor cine ti.e .i tonicc, a dezorganizarji miicirrilor si mociifi.iriloi sincjncziilor. Ca unnarc, acestc handicapuri provo:tcn frecvente to1'rrrdri gralomotorii a cirr)r inliturare se impune cit mai cle timplrfin, de.arcce altfcl capiti o rezistcnli deosebitar la core(rt rc. To:11(. exercitiile trebui{r ,.:i contribuie la sincrcnizar.a gruplor dc mr1E.\i duoe la rc,iliunrea mi)cifjlor anlr.riali in a.tul sirierii, economicoase.l-oarte jmportant cstc pentru rcalizarea aceJui dezjdcrat, cit Ei pentru formarca vorbirii cLirsi\.e, in gencral, li a citii-scrisrLlr.ri,in special, ca acejte exerciiii si se "sli;o.1re si'l) iorrni ritmici. O asemcneil Decesitate devine evi.tenti, cl:tci arcm in ledcre ci dcsfi$urarea non-naln a limbajului este, prin excclent,, ritm;ca, ca Ei a in'incipaLelor actiltni umadc automatizatc sau ]n curs de automatizare. l,a hanclicapatii de limbaj ti nai co scam:i la oei cu tulb rA.i disle:ro-disgrafice, la care cxistil o .tiologic bazatil pe ins ficienle]r' sau ;nfirmjiatilc motorii cerel)rale, fl\lpa clcr{iitiilor de dcz!oltare

171

rf. p ,rt d ' a o r:1 i ol dn' r . r, e rc.- r ' i. ' r " F lF r.rF ' I a p J -rL L l ri Lno" -{i rl d c l ro l l " _ Lr df ' .\e r. r r ir l^ 1, I r' :r, i ' ti n ' c l u r r^' ^ ' . ' , nf u ' F r' r, .-- olp. ; mis i i I, d e \;r rn l a l i L J ' n' ' ecacF " r er .n r.1 i_ lF r doi' r " i .l a l i e i d m ' ' - rl -l rri i d ' P e !" or ri d -ni : : t j\, -. ri i l Ll^ ' 1. r ol .rtri ' " t r n' " !i ,-i .' r' . " ' e u i rd c rm ' 5 ' a r i 1 1 ..f,:J . d .. a bfrr' l r " L r, . l -fp ri lf , ' ; r , a d e ..L , l ,' r .' ,1 " i n ti rd .I , " r i. t : n, it i a ," rra .m ;ra \i b rr' i ' r p' ntrpde , . , t ? . , l. m ri ..-n n . \^ . to rm! .F .^ Jl i l :" rr' i .' mL. ,c. l ,,r; , . , sc poate iDrr. raoiile ttc ielararc. In functie dc virsta copitulul jodrl cu scopul cle a stimula efcctuarea exerciliilor rcspeclir'' rtice Asdei princLcrea-li .'prrcarea Iningii, mcnlinerca, pe-o perioadi d{ timp. atirnat de o bari ori fringhie, trasarea cu clegetur a i)or coniururi precise intr-o ]a.]i cu jrisip, intindcrea corpulrii paiall L cu podeaui ;i sprijinirea pe miini si virful picioarelor, pentRL e\cd n D .o ' al a.l ^. ' p r" I . J ldrp d ,n L dr : l; - ; ' , ' ,md i ,rr " ' "i. p.r ri . l d .' l a i l i mp s o p ot urrl ,a o ' ' rr. rrrl: a rr ,-r F I ' , i' r r d pe direclia dezvoltetji mus(Ilaturll cLo exercitii mai ipcrializate jl' m : c: a (l cL. r " lur \ i m i , ^ u ' o n ;1 F I ' rc ,' v o l l i .J r-' P fi " pJ' 1" " r' .\F i n p l i ' i ' i m . : ,^ D :r' l r. r' F ' l ' d . : il 1 .n r,"p: ' n i ' ;' . i s e p a r m ai im por t ar t c : a pummr]ui i si tlcsclirlerea aliernati'''i li rilmici - inJia"'.o Ll eqerP l r ' a Dro D: er ea s j : nLlF tr' rrJ r.a 3 rL -rn d l i \; s i r' rr ri ' r 'dLrFr o' p rrr i mi rrrc r ' ;r' a L L rL i l a l . l" get , l^i "il'xi ,* , p an;

r ,' a musculatu i .lcgclelor fi a niinii trebrie cxtinsi sau iml)i o ar1 aceslL ' cLLexcrciliite {izice gencri'le. O mar'!' importante '-rrmd pc;tru fortific;rca generali a oreanismrLlLii,dar si pr'rLi r' ,.,mUaterea handicapurilor de motrj(rilate. cle slabri organizal tio-tcmDorali si D.ntnt dczvoltar..t miscdrilor finc 9i sincro'r / '1 rl i',' aceeasi tlire,,tic, cind avcm de a lace cu tulburiri ale cilii de fcnomfnc (lislaticc, rinolalice' (1i ' ii scr;surir;, dc'terminate

*l;'ii:111.11,i,",,:''Ji"'i*,iiiS,.illii,i , )i".. !i pentrue'itarea oboselii' ;;il;;;;

lll ""
:1. TDUCARTj]\ 9r Dtzv{)Lr',1nE\ IIJZULUT rr()\Et!]\'rlc

i*ii+li;i],r""1r5;til#;l$i *sili
;:'i,:,1:';;i;;"-k;'.-.d;i. runF' ;:1i'i; ::'i i.:i:'iii.:1";' , J,,/ '.rr"rcl 'r,, :"fi: i 1,1.,",:--e;;,i,..,.,1:

:'i,i ri.'r "li i;;,r,,,;$;tti,i*rr ,:, ii;l rf ;:i

[ri!rnr;"'li{pidri;i{g*;;
Ji;: ir: ; ;, i;,: .{.lt u: .:'J
.e rt ,_r,L upl i ' F r or opir t F

.l''I[,];:ill'il:iil;i;i ,., 1"."l".i il,lttil,:,

;:l:1,:;ll::iI"":,1,'^',:""i\:li:j!ti::"ffii* : pemasura

llt+i;'",illru n"'m'";#*"1*ri****itiif ::r",, ";'1 ii.ilii$""

r' C't e indicat I J logopr cl r l sr J'

I 1",;: :;r::i*,{{,lll'i" 1",;',1;-""' ,.',;. .!';',',li-. "":l:*:;

de{etul in aer, a litcrelor ; dclctul pc o sticli, a literelor; si colorarea literelor ; ;itmic:r a dinamometrului sau a unei mingi cie scrierca grafemelor, dupd contund-model : dcsenarea diferitelor figuri geometrjce ori trasarea contrrrlui lor ; modelajul rljn lut sau plastilini I a
r Verza, E., Dislalid si teropia ei, Bucur4sti, Ed, Did ni I'ed. llri?

'***L{i S;it***irl ii "*'.t.";;.lrrq#

r:,'ll1;ere:r cuvintelor Paronime :
r' .ti l e{ 1l i e1eo t-J

clitercnlieted P-b pari - bara poali papd prLlnd boaH baba bmnd

tus

c1u f

l ai i

l adi

t;3

ni.lertnliereax-t \ rlii - fat6 far lrg -- lag \ az^ - fa.zd vlnA finA (lil erenlierco j-t jale - $ale jurd - $urd prejit - prisit (Iilerentierea s-z

(Iif erenlierea I-r iege - .ege lampa - rampe lama - rami CiIerentierea g-c gogo$i - coco$i gara - cara goali coali ttil erentiel'ea S-s $coald - scoal:i muqci mllscd pigc - p sc la9 - las

dintre

ele se constituie

in faze ale procesului

de achizii'iL lL \r'

u'it,lil

l+i#i:q*iH ilihiHq.td'i"::i"+ ;1i;. iill ;:'.lru;"r:Hri]:; {;:;i; :l.i; :.i;"'::lill"l;.[:lr -i*ff

i g1lrr11.."';I I r 1i;;;i #$rq*t+

u."'"-,.., de .: i-tar,'rdf'd rL,lL"r,rilL'r oricnur* ' '''r

Croas.i -

groazn

in a.elaii Ecop, se pot tiliza exercitii de consiintizarc a ase_ min:rrilor si deosei:irilor dinl,re literete de tipar 9i reprezentarea 1or ga{ici de mina, alegerea ti difererlierea sunetetor $i litet.clor aseminitoare acustico-optic din cuvinte, Jomarea ale cuvinte clin litere qi sunete ce pot Ji confundate, subJinie-rea literelor asemdniroare drn|r{Ln tcxt, perceperea tadil_kinestezjcd in rejief a grat?melor aseminitoare (in special pentru nevdzdtori), pronuntarea Lrnui sunet $i gdsirea tui h text, analiza fonetici a cuviniutui inainiea scrierii acestuia etc.
3, EDUCAREA Sr DEZVOLTTRET! C-{P-{CITATiI DE OBIFjNTAAi, SP"ATIALA FI STI'UCTU&AIiE

mtrffi;r:'{iffit* :l';i; i:*r.l"ll't #*:*ri"::':mltf;:xj filttfr **i+rk*i+ ::h:*l

:;lrl'*:**g'".J;ffi".'"1:f,'"J."'* cit maisus' ti prlnerer175

i,x'u,'ll'l i,;:;l*iii,i;lJlgru:';":;':.J;'oli;

itfi'li f;l"Fi"i':iluriii* h*ts*:-fl

Intregul proces are o insemnitate aleosebiti deoarece unete tulburdri disiexo-disgafice pot li determinate, exclusiv, de aceste tran_ ,l', ap,ri. :ar jn alrelc.cu o oriotoCi.aparre,sinr de cHIF ma: mutte or. in.nminate. DF fapi. .hiar in {ormarea dep.irderilor de \.r::_ citit. Junctionarea corectd a activitAiii de orientare Si structurare spariali de\;nc ,ondilie sine oua nun. ppntru ca Lra"ared somnplor Sralr.e cr,rrm6rrea succesiuniide"fa.urarji Iireretur in cJ\ir,1". a clr\,intelor in fraze, a succesir.rniirinduritor 9i pi;ir;;J ;.;il 174

"*i:f #illl"Y *i;i'*,i'#*;*;i*'*,**+;:ia$f

$$$+}?$ :tHH5+H

giiJiT; H:i':l':"ilT ;:ili.i :ol$:i':'i';i :::j sl;;ll:.,'Hi:i:

, . lri, : ii" * " i. -. ; , " " r. r i - . r . a l r z a / a i n t r - i n I m p m a : : ' r r ' i n t r L I bazeazn po mi . ( ar ilF sLr pl- alP dFg. lFlor "i m i ii. pe Jdr 'Lr g' ci L
" rea " vizualA atcnte a elementelor constituiente ale cu\'inteior si propozitiitor- Alte elemente ce trcbuie luate in consideralie sint cele . un\ r ant a 3 '6"pu) ur . I 'a: - r 'r lLr i dP l " * ' o" i re' c D ori Li d , of P, r a': ir nlr r r a ir co r a d r ''or m d ," ri :oe,rrrr, . h'; r lr t PlclP scr;s i i al d ;ral i .5 " i l ei :.j pc dir eclia m ar im it . . t r paLiulLi d m Julir ; i a oer "lor dr r l d: nt r e 8r d""r ^': i nt^nsi tati i , a respe cr ar ii sDaliit or cu rcspectarea reculilor ortotre cuvi;te. a coreidrii eipir-inspir, Hrafice fi ortoepice etc. ii \ int dcn: ebil dp im 'nr . a I F D^ lr ' t "1i . g: " Toal e a,p.l e ' \.r.i : Dr ^7r nr d t t r inuP'nt r u l cr' o-di s{ ra{ i .:i . dr m ai 'r 'cam a 'dr o d'ficrenrc serrzori al e.minlal. si p"ih, e.

cel rn bra l l e, ' l e\:' t r . oLiF d. r Jf ir s; sA inl lHaga ' J ap; 'ar ea. e\ d \a der "a l; / r bilir alii r i aoa"it ia t 'r 'i I or m e zdn n o.." i i ,r.," tti " , in qr isul br dillP) : i ca de f aPr ' [ er r om enul sc i"i" tl n" ' . P dr '. P la lr r sr a_ " " ' .t" " r' i ii m u. . Ll, r ( e\ aePr aiF - , eea i tatoresr^ conrractar in Lar,a obo' ol i i -: dpa r jlia , r dm oclor ' I r d'a "ubi"' Lr I a ilL'les '; Pr al. eor 'cLir r ui'ca iFr et ; 'apr oi n cilil, r r , Acr i .ti r. i t " " ;aj ,5i p. . \ it r r . d d in ur dhr ir r 'I 'cJldr '' ." p"t-" .ro ." ,uLi 'r isoar i: ':

r" . i, r" irt . . i" r. ; i

. t r u " t u ' " . " = o a i ; u l o' . ' : .

.\'

mai a.ri"i""p .enzori;le, mentaleFi psihjccse dercsleaze r dr " sTr "i mai pLl i n. om ponp^r elF dF ^r r ' , 1ar ' 'i \ t f "l i r.l l t.aLr e..ri"ii
i :i tu. " " ,.-" .. a,a r dcr ; r i\ r i. ilor dci', : r ai . '\ i. 1:

' . le a\ 1c d/ oJr,"'n r rl i'l'sle\ o- or s-

.'u

1. INLATURABEA

ATll'UDrN[ SI'DUCAEEA

NEGATIV!] F-{T-!. DE crrrr-scBrc PDIISON.qI]TATIT

Ca orice alte tulburare de vorbire, fi tlislerio disgrafia, odati 'r.rstalatd, determilri o stare de nelinifte $i teami de insr-rcces ceea ce il face pe srrbiect sa treiasci momente strcsante llepetarea a neo. r r i ( "; \ or i'nir ii '. r e't P lr r 'n rn.ucne,ul ui .col or., a, r r : ner " comoorl dmonl Ll P raf ole\ ic, at cenr r : dzd r r r 'd dF ob'b- ald i r lcl ' tudl a' i fi Ti r' C J t im pul. se inslalea/ i o l: p"r "'n'ib: lil"t 'af e( L: \ : in 8p er dt f r r ala sr o \tare de repul s ie f ala de pr ocesul i- 'r r L, t i\ . jm ;e acl :i i tai " a de \c. ic- . it ir , in sppcial. Toar ^ a, F\ t 'a. la t r n loc. un aspect negativist ce pertllrbi p"ima personaritalii togopitutui relaliile cu cei din jur. Pentru lniiturarea unor astfel dc compofiamente, ccl mai eficace rrru..oFl orro at " l a aI p'ihot t opioi. S- a 4o. '"diL r a P'ihoiPr al) il i oacA un rol i n.emnat : i in alle l r lbur dr ' Jl. lim bajul'r i i 'pecr "l

t77

in bilbiiali desi nu corecteazE direct handj ,t,L,l Ei logonevroztrl; de limbaj, ca contribuie la instatarea unui echilibru psitrofizjc. rlrl d e nFc"sa r in dF z v olt ar -a D F rs o n a ti U l i i . .i r-re ,,p sl o i pr-n, J ,, rrl a pli , a re r m - lodelor . i p r, c .d e e to r s o e r:ti . tu goppdr,p A r,l .,l p s iho t.ra o ia s F r t iliz eaz d . | (c o p u l d e a i n t;tu ra ,tr r:t. p.i J i ,, ,,.. l lrct fl a l p . dr ler m inat . J e h i n d i ' a p u l s c ri c -c i [i I rl , i . In pri m rl r r , 1 rcb , i . u rm ar ir s a . p in l ,ru r-F rc a ma p a L o l o g i " d , c r n.Lat. e ,r L "e \ a c om iLp. ru ri .i s A s e l n l d L u r. \p n l mFrtul Ll e i n-!-l ' oso L ..a ritatop ainstalat. Subiectlrl trcLrlLie convins ci diste).o-alisgrafia poal , : rn l rr ,.a ,, : i , a I n, r . u .rp a In to rr-tF D rn D ri i o " v i ..e o;" mp" ; n as L,. \u rrr r ( d pc . ir ol.fd p i a s ; a i b a o p l i ^ i p rl a m a\i ma.ea rebu: . sa vizeze alit porsonaliratea logopatutui, cit si comportamentlrt sa dace activitatea psihoterapeutici se desfi;oari in(l; .Indiferent vrduat sau rn grrLp, specialist t trebuie sa_i cunoascd bine pe clr '1r . . a .^ _ l J . r edd DF r r n a p L rL e dc ta b o ra p l a n ,l oi i ...t :tur, . ..t : rrr. rr n i I I r u, . ir udr t,.i o J ' { i 5 a ru d i o a i mp rpri .. d \. ., obje.l d . . d L Ddr in a ^ .td .: ri m p n u s e r" " o m a nn ni .r i .r" ..p . ' lar pJ p r o ! p; r ; lF s i , u n rl i ,l e te to g o p d r rtu i , a r. rr1 m, tr .., I , 'i p mar DU1 r.. . m pr ' l a fi d L o rd a re . Sp e c ra l ;c L u t l r ,,b..i e :j l p p" gart pentru a nu rimine numai Ia stadiul discutiilor. acti\.;rat.a pc iho te rJD c r li. a s e Daa re d p s ta .,rra :' p r:n p rc ,," nra.ei . I r,,r t;l m i '. , ,,n {i 1 : - nr B j" i Lr i- - r r,.a fe .i s " m1 a i . a i e . , r,. ..or r. ;rq ri l O e .o m.r1 ar ii. a a. c ulr a ri i mrz i c i i c u c a ra .t.r J i-: r.tor i . Jr tjliznrii sugestiei si hipnoz.i r. Un- loc cn totul,apa;te, in caalmt thnicitor cte psjlrotcrapie, jl o. up ; j ..r1 . qr al al* n ,rz rl ,o p i i to r d - \:r.-rj mi ,d. R S ,t,i .,.b bp, led 7 a tr ' . . eni lr lu , L l , L ra r:v to g o p -L j i ,.-. , ., .j t.. .r.-rl a , o_ p, io r.p u ci b " il , 1,a Llr a .. . ,L .t:tu i p o e ,,i u r, rp g i o-i tor si :, L,,ri tor . l a i r,r,l F rn a i m a ri .i DJr e f. , n' ar .- ,. t- :ctLrl rp. - l iF . le "r o l -rJ c . uiilur . o )o i t i n e p u i z a b i tF d a i m p rp-i i cdr,. .onrri - Joc rl U, l|e l a l mb. ga{ ir Hd . r . ^ .i i i ta i o j - d c c p re l .rme .i \ al d. Jormead \: d . r \ ! l L d i n m od dir e. r c " p " , i rd ri o b .F rv a ri v F . :a r i . n, o i ndi r^.1 l .cU L.r.Fd . ' o m ar m a r. a rtre n a re . c L ' mp F r.rU , d.pfi - eri acL:_ . . a1.. ma r..1r . apa. it ala a .i e i n l p l e Se re a c i rJar' :tor .offpl .\e. .r pF za .ca pa. it at j d" r Fri n c rc . d a r s i i p d o z d rp a rnrl " tor fi ;," i s D ir tu a l o , c apr ' ir dr i de .,,n c e n rra rc , d e \u p u n p m Ia .onr..\tut unur raguli si dorinta de a rcu9i in jocurile cu rcguii, tensi.rrle afective
r Ve.za, E., Particutaritdlile psihoterapiei in reedlaarea xorbtii ;i personalitdtii logonctotictului, ln Anatete Univ, Bucufeiti, seria Fsi hologie 1972. I V erza, E.. Dilalia t it er apia ei, 8u. , , Ed_ Did. $ i p e d , , 1 9 ? 7 ,p . 1 2 2 ,

tomplexa, capacitifi de a rezolva situalii, probleme-crcatilitatei,enim .mut ad.rlt, iocul procuri placere, distreaza, amuza, dar totodat: contribuie la dezvoltarea 9i reenergizarea, reantrenarea tonr'r_ r;lui - anularea oboselii, ceea ce iustificd utilizarea ioculrii ca 1. ,nslrurnent de psihotorapie" ln scopuri similare,se pol lulo\i desenulsi dramali'area i ace'rea Dermit ialru.derFa :n relariil' .omple\e ce Jeti4pscDer\onalrtalFa i,,". .".rl'." ra prinr;prla 'ormi a p'lr"l' f.pi'i. r"v*p nJ " vir'la sau oc u lema Dub.riarii -i m;i alei a aclole., "ntei, di'.uj:a libera treblr:. si \jzeze ntaturaroa in discLriie dat.r.lrobl"m"le irbordale unor blocaje afecti\,e, redarea increderii in fo4ele proprii' indepirtarea fobic'i si a ir,rtiei, crearea 1lnor condilii siimulative Fi tonifiante oare sd duca la instalarea confodului psihic. tteorirc raoorta{( ld o s'ri'de Metodele!i tehnjcile pqihoterapici Iacrori c. tin de "lru(luia p\in'ra a logo/dt rlu'. de,undil;ile-i'r.rarc tr;ier1p si ,-i d.,f;.oar; a.ti\ilat.a, dar .i .1" 'imptorratolodid 'l lornind de la ioeea edu'drii in rcgii pernat rra d;sicro-GisErai:Fi. ..oralitati in 'ar. Ilmoajrl u,t,pE un lor ar,drre.ca ma.r'rF'iaro(omportamPrtala,metodolugia cor temporan; a 1'r:rDieidrrle\rrr Jr dls_ m',caz. in, egala m;,ura, p^ folo' r-a uror r' lrr i ; c'r mdi iiari-; multe dimensiuni. Principala preocupare a specialistutui este aceea de a eisi soltllia necesara pentru incurajarea permanenti a logopatului' pentru- ca acesta se ;apete incredire in fodele prop i li si deplrnil un efort s' c"r'*oe(ri\' f.: a'e .on-LiFr1 ir core.tdrFahanLli,dpulLli 'r' riga -: coldborar.d lognodrutri ': atd anr' I'l f rra 'l' a'tiril"tea desfaiuratil. B, METODE SI PROCEDEE CU CAII.\CTER SPECIFIC LOGOPEDIC Metodele ii procedeelc cu caracter specific logopedjc pot {i imp;rt tp cau diGrFnliale pc profilul .or-, dr J 'l \''i ori pe 'Hl ;l .orecldr:i di.Rraliei, dar noi prefer.m r lc pr'z'rtirr impr'una procedeu utiLzat (tin doud motivJ: pe de o parte, o metoda sau un in corectarea disgrafiei determina impljcit .rbtinerea unor rcztltato nor:ri\^ " :n rll.tcvip ilnrers. iar pF 4'ilrd parte. "iF are logopal unlL -. maniferla tn mod u"i. ii \pncif c. laot p'ntru cJr.- dleg'rea apreci"rea coe'lallstLllul Lle l)ol rr meLodc.au a ah^ia rami.e la aDlicate concomiicn'r cu cele din priina categorie sau dupe o anu_
l Schiopu, t i . , Ve r za , Ped., 1981, Pg. 317. -si D ,, Pti h a l o g i a ti r tl e l o r , Bu c&r e tl i , U d - D i d -

r78

t79

mlhl prioadi de timp, cind se constafi elctele pozitive al( til melor. Desigur, in caztrile cind nu eriste sau nu se manifest.r rL,l burari care sd necesite aplicarea metodelor Si procedeelor i( ,., racter general, activiattea terapeuticd se va incepe direct cu mt l,"l, qi procedeo cu caracter specific logopedic. Important este ca, ,)l r , tr-un caz si in celelalt, metodele $i procedeele sA fie astfcl sel!\.ti , incjt si vizeze, in egah mesxre, atit i eturarea t lbrLririi de s(rL. citit, cit si crearca conditiilor necesarc pentru dezvoltarea persor I tititii. Considcrilm ci prima reg ld generaE, in terapia speciflc to!,, pedici a disle\o-disgrafi.;, $'.e acaea ca ori de cite ori avem d,,,L face cu cazori la carc trlblrrdrile lexo-A.laficc sint manifest:iri tLL r^fl .,LJ"ri . oiriorac.1pfi itar., a.litrar,a d.,ortsrar. 1r,,.. sA tnceapd c iniiturarea dislaliei, rinolaliei, biibiietii etc. drtr, metodologia cunoscuti. Pe misura obtinerii rlnor rezlrltat-^ poziti!, 'n lardDa l"Sonpa:a a ru.buraril.r vorbirr: nralr. .p \a irr.. corcctarca in plamrl le\o-grafic. Spre exempllr, daci un copil Pr, zinti o disle\odisgrafie. ca urnarc a transpuneri; tjutb rdrtlo; .l . pronunlie in citit-sciis, atunci, pe misura corectirii unui suDer, s,. 1ia urmiri imediat si foffnarea abilitililor de reflectare corecii irr planul grafo lcr.ni. in schirnb, acolo nde existi tultrurari usoare .1,, J.r.n InL; . ', r, cr p l r p". irai."t cd s. ti..i :n pdrat.| ;r, .r pia clisle\o-.lissafiei. J alr;,.r.llra., r.Jrr,:^r I npral. psrF r,.6cd a i".p,-ii r.t:.. ' ,1ri lFrroa,'.. ' il ma: d^ linpur;u .:i udaL; , u -nJ,if-,t rr_d p1._ mclor elL'mentc cu caracter disgrafic ori dislni.j. Aceasii ncesi 1a1. de, r dF. , ir tapr rl .d rrabr ie iTD.Fdi.Jr p ' .ur'njr^ -tL. .rl .lp | ..ibil | -nrrr-., .i -. nnsot:Lla-.a , un,,r d-pr:, Ceri gr. .iL" I 'i e\rlor, , -or d .., r' r.Dc1dF Volarc sJU ,.aidt dpo;r.._ di,_ , l'\^-d"rsLr dl. i I LLn- pr.t-a n.8al:\d p- afirmdr-n p-r.or al larii rn l|n.. rn clt "cLG gc.,,rdl DH , ar. treLui.. ,_-l urmi.rna, -. Irpcare.u., d..la al fornarii .i opz\olL;r.: l:,opii a ctDri.dc..r-lor"1..t -,i. o. .naliz; i",. J. rriL in ptd.ut tinq. ..,, ,., ',i ;. . .f ioglc. ( 'd t. Ljl.r.J F\i. a ef\Lr ier". in mo.l .,.r.rien, dirati d rmDundratc\fe mod cvideni in C. Cal"rr. or -.,. d. !r"rp !a de J.p.rrF ddr", ir rerdoid Ji,. raxo-dr\Crd . logupcdrl lrebui. \d aiba in vedere o ="r." cl,. pri,,_ .
r C a 1a r re zo, C., Lleta..lp si procettee penfu corecra.ea disgfatiei ni dislexiei, in Tuiburarile limbajului sc.is, Bucurcsti, Ed, Did. si Ped.. 1967,!ag. 2i6-rJ9.

al D l i rc|

"' :k;'ii:#i1i : :,:i:';r"" .,' j I-'j-:l': i :i;-*" - l:i,: i.;l;' -*t' i'T''.'J.T; :':: ;":: ;"''' ;.'ii'il i;, ::',ji,'lf
1i r: i. r' ;"''' a, a'Iognpar' - lllllH?:l%i:;li;?,1'lPix'lil

rd' -.dre

\or dir c'! ': ur r a r n r - - ia

\a

'"i\ ilat e

D nlr c d'cs-

, -i*l+:*+*ta+#*g :tiliji;ir ""T";""Tx,;r;:*:,"1i:r

- *'#lt*'tT:yf

.'ii?J, ":f

**$**#$$*,,***

:fr :,,ji+ffi ,{##;!;;#Ii*{ffi

lln**r+'ffit+?d ,g,$,'ffi :il.ffi

181

#fsilil+$mir*

;i'$'i. tl** *i;!'f

180

-t r Ft r J
d J^\----/

q.ul-ru P u rr -nh n
-1

n tr *
t-

* n -?,,rr. g e .,t-r

Yr rr' n .rr

r r -n A r/ n . | r n n-n n * t ' -: \
n.{'t 1"
nJ --\-\r-r- {J

g d qp- a o -!-o p n - l: E . n- q db d c /-s rl c / + d- aF .r. dbF cf tr F , ! c r - ob q n ' h d tr F ) r dd * .p + . q d ( n*F dbg+ q

J^ LJ {Y n\- ll a . -. * L J -u r_ . 1
Ll

t'r s
{

11 rLn Y -r P '-iJ LJ

q.tr r { - a b i d * b
qb
-rr r\

A rf }r -n - *Y

!
a F.- 4

6.!
{ -u
{t J

c\ d-o

d +p
Y
.i/

hpd
\---

H!

db dq.Fdo-po t-1 .'r -r'r E \A ,-4 " )-" Iu n A a trq q o- dq b -o F

n -r-r !r -""?

-/

L{ -rJ v
,J L -

d q-c d.s-oI

dq

- o q , g-s
\-

E F b bF pbo- F c f d b

F d-nF eq
182

--vuuL{

o- F - ! 6 oF,u d q + - s do- b- a F q .s
l

_r'-jL _ l)roa"tr r: m:.irdl" Of tu.-naj J.'-lp Ll l." Lr:ri mD im, r, r- 1\',rrFa ui.o' r'Fi d- 'cr's. ';ri. , :1niJl r: lip-n Jn Lptj. duriior; itjzibilitate etc. l:r - p I a dDr' 'L.ilir de o't"]i ! lot ' ii Se r. nar.t L,l:r;1i: Ll. "i1lP ; tarr '/': li'p,rt" .: {ctl,uto.,a.i dr' rolrar d D. Iiteralar ti l)erbald, faclliteazi desirirdrea propoziliilor in cufinle si a cLivintelor in litere si suncte si resPecti\', Lrnirea literclor si a sLrnprclor .,r .urirte .' :r '1.\:nr.lof rr, nr' po irii. ,.aJ .: rr- dp].'l d,eana nu nJm ,; _r'n m tn'li 'l'' 'l 'n' m:n.].b alrmam.i procedeu in lerapia tulburArilol glafo-lcxice, dar ea constituie 9i r'Ln eficieni rlc prevenira a ;cestora Dintre toate tipurilc de.liskrrio disCrafii, cele care au o.aracteristica fonematic, sor cLr acr':Lsti metodi. Daci avem in vedele limitelc proccsullrt oc a"al'zr '' irt./d ,1'11i.alitd hrnd:,apd{i: dp int'].' I ' 'hidr la nei :n-zori"li, -Ji , u scama ld (ni rl. ru7. ar rf i i__Flpc'm'; 'l _ mpr ': cil;.rlla\: D-i co_'lilL',unclir'i d^ oa,i in mini'P'1jrrl' Lls ic:o-ai"Crai;ei ii in impieaicarea aci ziliilor limbajului ln gcneral - Farmarca Ia logapat a capacitdtii (Ie can;tientizare o eror'tor. ip;r" clict rc-'ti'arcii"" l "a"ia m.roJr dn r" ulrarc Po/i i\' m3: t..,ro:e.\ii , I inr.l ,r r,ornrl si 1., i'u fardr'31|r' c..,,,r". rl., .i mri pLLin lr ""i c.r ocbili ai. m:nrdl5 'ru 1. cPi 'r "enzo t lbureri psjhice. Odati iormati o aseinenea capacitatc, Prin atcnrla . i 1p"_r" L^ a"Lrlr gr'"l lor liLi '. ' tic'I I;' 1;u161's3 ConIro]FzP'i'planm.1tal.ia,'i.na|'itredgaa'1 mani{estarii comportamcntului ler.ico-grafic f i astfel. incctul-cu inuetLl (rDdLr po.ir,illtat"a d a cv'rd er^ril / ' 3r' le '.mit'a in mo.l obi -rrlr. lnror!l.aurd rt"ntiu,lar.a -.r.i, ' L,lui a' rpra 8rP'clrr comise tiebuie si fle insotitd ii de inrlicarea corecu a fclulLri cum se citeqte sau se scrie. Soljcitarea se imite modelul ideal Ei rcpetarea acliunii, piDa cind disparc gre$eala, duce la batitorirea legdturilor nervoase ce devin condilii indispensabile formAdi deprinderilor qi ta trdirea, in plan psihic, a satisfactjei comportamentelor corecte. Exemplificarea cu scrie.ea si citirea diftongilor' a trifton pilur ; a cu':nrelor .ompr,cF,ld.Jrc aprr. d. obi'pi. gfPtel; Iipir' formarea capai. 'rr,' '"nomencte di:l'\o-disgrafice. (anlribuiF la ci la .rparea po'ibil rdtii de a cxtjndo 'i cir,tii d- cursi e-ti.,ar. Lran,r.ra s.hcmel" ,omple\c in'rsiin la c'lF 'implP. Darti'uldr' poate ln caz de omitere sau s bstituire a unor literc, in scds, se dc a inrreha p' eupil dF la ro 'ri\i1t \inP sLnpl'rI ii.":--i rc'o.ri| ".""'.r"rr" a.r-l la .J\ i'i^ J,,ualc:i , ,o'cuie) Dc pildi. ' i 'l t.' la' copiiul omite sau inlocuies.te litcra c va li solicitat si derumeasc:r clNinte care incep cu sunelul c (cash,caCeetc ). qi folosirea lirurilor 183

de crvinte se dovecteste cficienta, intrucit cont.ibtie la forma.(,rl asocialiilor dintre foncme si grafeme, cit si ta diferentierea to. lpnrr, |F"li arP, I. jar r"ii di Lr^ p.r(^pl a ri.usri.j ci forma ..,
i , . ^o-h n' \r .2,.;. .p \i r . "t : r d

si reprczcntarea acestora irl plan acustic si optic - ceea cc i.a conrrhlr; ld ,lp.\,.lLar-a .Jn.L LdLii dp .on:rie;lizare a .\pn'..dt.t,, . rur { i rn3r4. pFr,F'rt:a.rF\i,rp cupofL.i farrtizdrur penrr., ,.. ' \'.r,Jr, d r-n,, r.tor \ tperi.drp de .un.astere. Dc r. lta a.oDd.;tatii tt, s",i.ot" a pla:icj (tj t, !o\.m-rt. !em, litefi.-qrafem ti forem,Litefi. Un asemenea deziderat .lcvin,l Joarte a.i!t mai cu seami in tulburerile limbajutui scris-citit, api_ mte pe baza hanclicapurilor vorbirii orale ca fcnomen cte transnF rere. .\1irller. si c..tal.l,rar. a rut,ror pdtierelor ,. 1o. pi. din subslstemut respectiv. La dislero-disgrifici, retaliile enu;tate, fie ci sint nccnnoscute, fie cd sint uitat; adeseod, ii" tundd si nlr pot_realiza legdtrjra dintre planurile acustic sj optjc. "a ",, "(n]_ dintre acllstic si kinestezic. Pentrr dezvoltarca unei asemenea capacitdti, se pot rititira rl $riF dp. p.o, pdFe.Asrt6l. .6, iLp\r^ dp i,,Aop.d.ir priin,, r,p.,,,, lrrl- ,.LiJ-ili lircra saLrlirprcle JterLaLe rubicfr rl !^\l j. d.,.1-.r. le ra semnaliza sau le l.a sublinia_ Ulterior, le I,a rcproducc in scris. Avantajul este acela ci are modelut pentru citire sj, toto.lari, se realizeaza controlul in efectuarea actiunii corccte r:e baza cinria. cu timpul, se ajunge ia autocontrol. ln a doLra Jt"$,l"crp.l,J ,rresl-.'nA.rr r.\lul. :Lrb supra\egh^reatoeopedrtu', .; ..".roi nrala r'prFl. ,r, , ur ntpl . la inlimpi-d difi.uttrti cd a. u: d l^ lran.puni sri-. ln^arp aceela.iscup, * *li*1," rl,i"l 'ure,L ir.au 1re d. calrr logop n " slrbiectci ori d.;irp uri ai rnee la :,r. -aar 'letp .a, .J\i-1 ata,ldt. elp si,rl semnrlatp irrr_, "- Lcrt o .i *, fPprod,., n ..ri<-. Pr ..d-LI ecre Ffi^;enr .. , incl .e p.o,: .r..u," In\Fr. aclr.a r.-, -r.r'1p f,. rp. ir s, ris, sinr .ubtinidrp ;nrr_,r11 L da sau pe ccl rcalizat de coDil h-rur',^tar. a disl.\, -d:"BfaJi. e5le indi,ara. . I a.etea<:r./Lrttr". i po/rri\e. Iniu!.rpd proc^dcUluidp cilir- a uror lit.r^. a gr r,r,.r:lnr (r\i.r.. d-Dd Drin,:piut de r:r simptu l a.";pi;,,, J.;" 9: lil"*;: sr,pmp pl"nj-. di, "rLil. d ndirr. : ap,,: -t. \or fi roproJL"- .n !cris. .q'.dna.c p^ale fa.p pJ.rrind modelut ;n IaL; caLrin tiD5a 3rF.st,ra. .!.rnpnFa. s,. por f4tosi imagini cu dpn mtri n- | ,, iuri De ,, a.ii,rn; ,manF.;rolate sau in cui1a,a,tlet i.,it sa sug.rFzF s rj-l c^l ri p pF rupil sj le \FrbatjTpzep n cu\.int. Dp care le n rm m .r;fic' Ld imagjnilp ma, difi.il d" ;\u,al, .a I.uit" scrie inceputul denumirii sau chiar rezumatul povestirii care si_i sugercze copiluhli desfilurarca unui comportament verbal mai com_ 184

di/ t f _r r : pr ed

f o. em . r l . r i

dp brdl,nl

plen. Procedeul este optim in cazul intelectului normal, dar deosebit de efi.acc in cazlrl logopaiilor cu deficit de inteiect ti dc au7. Cu rezLrltate similare, pentru deficienlii de vedere, se va Lrliliza imaginea in relief a diferitelor obiecte si acliuni. Atantajut accstui procd. consta nu nurr,.; ir' sumularea conduitei lerbale, in gencral, dar ii in faptul ce se obline o mai buni c.rordonare pe l;nia .elor trei analizatori implicati in scris-citjt : ac.rstic, optic si iiinesPrin toate aceste proredee logopalul isi dez{o}ti capacitatca de a ses;za legaturiie dintre fonem-grafem, fon.m-litera iri litcri grafem h planul perceptiv, pe c1eo parte, iar pL'dc alti part{:, irl clrt al reprezenterii ii eindi.ii. De.raltareLr capacitdtii de d.iscriminare duditixd, Dizuold $i kitrcstezic-motricaLAceasta se poate reaiiza prin folosirea rinor procedce care sd stimulezc $i sA facilitcze analiza Ei sinteza fonetic;r a stntcturij cuvintelor si propozitiilor- Rczultatale sint mai bune dacA se porneite de la cuvinte mono ii bisilabice, ca in Iinal sar se ajunea ta celc polisilabice. Pentru a fira mai bine imacinca \,rzuaH a despA4irii cuvintelor in silabe se poate folosi scricrea coloratd cu una sau mai multe culori. Metoda lui S. Borc1-Maisonnl-.dc copiere a r.tnor serii de cuvinte grupate pe prjncipiul stru(iturii gramaticale asem;nitoare (substantive, verbe, adjectir.e eic), sc \'crifici ca Jiind efjcientn din acest punct d.r vedere. Cu scop asemrinitor se poate foiosi dictarea Fi citirea de propozi{ii si Jraze scrlrte, ca apoi sd se treace h autodicfiri Si la corcctarea accstora cu ajutorlrl subiectuiui. Prin anhenarea activi a elevuiui la corcctarea propriulld scris se realizeaze o mai bLri fixare a gretclilor lipice si ast{cl inlatil sa le e}irnine, dar si sA aprecieze, din pLuct du \edere 1a.toric. corertitodinea si esldtica scrislll l. C'r trune r.eznltate, in dezvoltarea capacititii d. djscriminarc, se por folosi comparatiile pentru distinge.ea aseminirilor fi deos(l bjrilor intF difeitc gra{cnle $i litere, pe de o parte, iar pc clc alta, intr. di{eriteie suncte din aceeagi cateeo e. In ferlul accsta se !a apela ]a grafeme Ei litrc aserninitoare, djn p nct dc vederc \.izual si liinestezic (p-b-.i., m-n, s-_sl,sau dupi componenta auditi\.i (z-j, s-,i. i-r,.,, cu scoplrl de a contribLri la fixarea si interirea legiturilor Dcr!oase pentru consoiidarea formelor corectc- Deztoltarea Si perlectianorca abilitdlilor (le cirit-s.r'is- Existi o serie de mctode Ei procedee care contr.il)uie, lie la dez\.oltarea .lc prinderilor de citit, fie a celor de scris, fle a ambelor, in aceiasi timp, dar indiferent pe carc cadc accentlll, rezultatele finalc ol) tinute sint pozjtive pentru perfectionarea abilitilihr kxjcGeraIi... l\'Idlte din acestemtode i$i dovc.lesccficienla $i in etapa ifilirlrl
lil;

a invd-tdrii scfi s-cititului, cind copilul incepe aciivitatea organi,"l I de iDstruirc. Dinhe acestea,1c cnumrim p cole mai impor anl' jml)lr L Citirec imoainilar izalote $i In sxird constituie o etapa nu numai pcntru cd stimuleaza qi contribuic I tantd si necsar5 dezvoltarea vorbirii copilului, dar 9i pentru ci ee poat: fi co sirl' rati .ra reDrcuentativ:l Dcntr! ..{romunitarea perceptiv_verbal:i, (l' I oarecc este o componcnti a aclului de culturaljzare a copiilo." Pentru copilul pr$colar, .iiiirea imagjfilor este ti mai impoftanltr . ea dezvoltA gustul citjtului qi poata li apreciati ca.rtapi prcn.f gAtoarc procasuiui ale instruire cc conline elementc de organi::tr'r a act;\.ithtii mint:ile. 2. Citit-sctislLl selecti, conste in indicarea cnvintelor Ei propo ziliilor apreciate ca fiincl critice sau care au un anumit grad de di rirulLarr',p poate .i.ternind cruri Ijpice 1i pc carc sJbi..lLrl Ln 'u e si le ciipa".i sirJ \r l. .crje ln a.e.re ,ond;rii, a'e1lir lob ' patului este contrate pe o anumite catcgorie de cuvjnte, litre $i grafeme, invali se ]e difercntieze de altele 9i sA depune eforturi Dentr a le reDroduce corect. Citit-scdsu,l selectiv cste o metodal cc trcz$te intcrcsul copihiui $i stimuleazl motiva'lia pentrlr desAvi$irea ac'liunii. in acelaEi timp, se rcalizeaza printr-rLn elorl minjm $i imbraci forma activitdtii pl6cr.rt-distractlve. 3. Citirea simultand si scrisrl sLLbcontrol. Subiectul cilelte in aaela$i timp cu logop.drd $i scrie sub supravegherea nemijlocit: :1 acstuia. Ast{el, imita morLelul, in citit, $i fiecare $e$eal6 facu'"al este core.tati pe loc. cee ce in$rest incroderea in posiirjlititile sale de a scric ii citi corect. Cu timpul, subiectul invati sd se autocontroleze Si sa devine con$tiert in raport cu propria sa acti\ritate, ca Ei cu modelul corect. 4. Citirea $i scrierea tn pereche. Dai subie,li sint solicitati sa cit.ascdii si scrie in aaela.$itimp $i sd se corecteze reciproc p.in schimbarea alrernativ5 a roLuilor. Avantajul conste in faptul ce se creeazi o starc de competitie intrc cei doi parteneri ii caute, tolodBl;i, .; .Lrrprinda gre$elile'aflrlF de crlalslt prin menlirered permrnFnra a .larii de viSiler!;. ln plus. logoparJl sq'i2raz' ma' ugor greielile partenemlul qi, odati corectate la ace'jta, devirlc conttient de prop ile sale dificultati. Metoda di rezultate pozitive ai datorite mentinerii situatiei tensionale, a formdrii_dezvoltarii motivatiei competitionate ti a satisfactiei pentru succsu1impljnit Procedeul poate fi extins la un grup mai rnare de subicti, $i ca urmare dispare inhibitia $i incordarea caracteristice dislexo-disgrar verza, E., Le.turo dupii lmogini la capilul pr4tcoiar, ln Revista de pedacogienr. 12/1968-

ficilor. Pentru logopalii cu deficit de intelect este ii mai indicati o asemenea metod5; ea arc darul de a contribui ti la inliturarea negativismullli fatd de activitatea de scris-citjt. 5. Ctt'ilcll 9i :tcrierc& in $roltd. Metoda pres pune ca iiecare subiect, dintr-un grup anumit! sd citeasci ori sd scrie (pc tabli) una sau mai mulie propozitii; apoi, cl trcblLic sd indice un colce care si continrrie actiunea. Pentro desfAsurarca in c\)ndilii norrnalc a acti\.ititii, toti partenerii trebuie sa fie atenli ca sd poata continua si si-l corecteze pe cel ce gre9eqte.Ca atare, accastd metorLi are o serie cic lemente comunL! cri cta a cilirii ti scdedi ]n pcreche cit fi prin rczllltatele oblinute. 6. Citil'ea si scrieree ltu Stateta gretelilor cste strins tregati de meiodele descrise la punctele 4 si 5. Subiectul prime$te saftjna si scrie saLl se cirasce pinA in momentul c.niterji unei greFli, p. car":rcoieeii a! datoda se o semnalze. Apoi, va contiilua saxcina Se uD all subiect, pind clnd faoe ai el o grc;eale Q.a.m.d. poate ai.itui un grafic care sa puna in cvidenln numirul puncteior obtinute de silbiert, notindu-se cu minus fiecare greieali fdcuti Fi cu plrrs citirea sau scderea unui text cit mai ]ung; de asemenea,semnalarea urlei gregeli la partener se noteazi toi cu plus. in felul acesta se va obline o ierarhizare a subieclilor intt-o ac tiliiate date sau pe un timp limitat, cc!,a ce e\,idenliaza ti progresele fdcute. Nletoda Fezinta a\.antajul cA trezcste ambilia subicctilor $i stimrileazi interesul pentru a ocupa un loc cit mai bun in ciasificarea finaH. Dat fiind faptul ci Ia virsta fcohra spiritul de competitic ste loarte dezvoltat, iar dotinta d joc ince sc menline ca o componente a activitelii, interesul elevil{rr pentru aceaste mctocld poate ti can?\l|zat spre o activitate utili fi irticuti. 7. Citirea ti scrierea cu carocter artoepic devinc ficienti pentru .lislxo disgrafici cind fiecare silabi, care se citeste ori se scrj3 cr diiicultnfi, csfu mpetatd dc doud ori - sprc cleosebircd celelalle: ce se sc.iu ti sc citcsc normEl (o singurA dati). SLrbjectLrltreblrie si fie atent Si pentru cA numerul greqelilor scade in raport de calaritatea de a irltui, daci cuvintul urmritor coniinc sil:rb sau grLr pr1ri de silabe la care va intimpina dificultiti. Asffel, se dezvolti una din calitatile importante ale atenlici ti mcmoriei, volumul dc cuprindere a unui numar cit mai mare de lapte ce se bazeazA pe lirg rPJ .impJlLri per' epii\. a. Citirea 9i scriereu pe rortri. Fjccare subiect va indeplini r.rn anumit rol in cadrul unei povestiri (de preterinF cu dialog) ti ra citi sau va sciie, astfel, numai acea par'te care se referd ]a rolul cu care este investit. Pe linge faptul ce in\?le sd Jie atent, sc obltnuie$te cu situatia de a$teptare, ceea ce duce treptat la dczvoltarea

r86

lB7

in tJlan psihonourologic, a e(lilibrului dintre excitalie ;i inhibili,' l)coscbit de important este cd, prin folosirca procedeului respe(1i\, so laciljteaza introducerea intonatiei $i ritmului in citire ca $i il vrltrarca rgulilor logico-gramaticale in activitatia lexo-graIiaA. 9. Citirea 9i s$iereo pe sintdgme. Doy;L cum se ttie, disl(r,, disgraficul are unele dificultiti 9i in in'lelcgerea celor citit srLl scrise. ceasta se datorefte Ei faptului ce ei are tendinta de n 1.,' .oncentra, exagerat, asupra formei in care cite$te Ei a corectilr dinji citirii, iar in sclis, asupra modului cum rcalizeaza fiecare gra fcm din c vintul rspectiv si reprezentdrii sale cit mai esteticf ljjn aceste motivc, dislexo-disgraficu.l trebuie inveFt sd sesizcT( sensul celor citite ori scrise 9i se carprinda in cimpul sau percepti! unitiile sintactice, sintagmatice purtetoare de semnificalii. Ir acest scop, devin deosebit de ficiente invitarea subiectului se impa i textui de citit pe Lrnitdli sintagmatice, iar dictarib 9i autodictirik' si se eJectuezetot pe unili sintagmatic. O astfel de nletodd, nu numa; cA ajutt 1a inlelegerea celor citite sau scrise, dar contribuie la Iormarea deprjnderilor lexo-grafice, prin facilitarea vitazei, 1egarea mai buni a grafemelor ln cuvint, evitarea saririi ndudtror ori rcpetarea lor la citit, evitarea incalcdrilor de rinduri, la scris, inhturarea agramatismelor, dezvoltarea capaciglii de discriminare intre fonem-graiem, fonem-1itern, literi-$afem etc. 10. Exercilii de copiere, dictare ti compunere. Se Stie ci celc mai frccvente grteli se fac la compunere, deoarece trogopatrrl nr.r mai are modelrrl in fali (ca la copiere) Si nici nu aude pronuntia corrcti a Joncmu.iui, penhu a face bgetura cu grajemul corespunzdlor (ca in dictar). In plus, efortnrile de forrnular a idilor si transpunerea lor grafici, cu rcspectarea reguiilor gramaticale, abat atentia logopatului de la particularitAlib scrierii, iar deprindcrilc, neliind suficieit consolidate, nrr se realizeazi o coordonare sincrone intrc planurile mentale qi cele kinestezico-r"otrice. Pe de aite parte, cind logopat1rl iqi centreaze inbeaga atentie asupra planlrdior kinestezco-motrice se prodlc dercgled la nivelul fomulerii logicogfarnaticaie - ceea ce fac se sufer constmctia frazei qi inchegarea textului Or, o asemenea caracte.istici devine eroarc speciticd pentru disgrafle. Copierea contribuie 1a realizarea deprinderilor motorii $i la obi$nuirea logopatului cu forma grafemelor Si cu diferentele dintre e1e. Pentru ca activitatea de copiere si aibi o eficienid sporite, este iDdicat se se dea, spre copiere, texte bine organizate, caTe vor li anaIizate gramatical Fi semantic in prcalabil qi care se vor corecta imediat, insjstindu-se asupra grcSelilor tipioe. 188

Dentr'r Diclarca cste mdi dificild pFrrru iogopat dPcit cooierea orgdnrzarr ca ea s6-ii alinga scopul, lrcbuiF alerP texie s'urte ii sd ii ii",,i" a. p;\ibiliraliie logoparului E'te indj(at ca te\tul iar acelea care sint mai dificilc si cuvinte necuiroscuti, ;; ;;;ti; in prpalah;t ln razLl oeticienlilol de intFlPctsau senij; ;;;ii";,. zorial. loEnpa\ii pot fr atenl;onali. in iimpul drrLarrr.atun'l crno (a|\;nt mai clrf:'il .Ju ld 'are sc (omit Fr' ri irec\entF .ir.p'f.'rt ec-tFJa"e-E"ri.t p"n,.-,.'n'Lrlird copicr:i. dictarii ti 'ump!ncrii lnqopal in- carc bjlirea unor rJporlLri to"rir'anrFirlre rPraocuj Si s; .romjre starile afP.ti\-emolionale Lunif ant' d 'blal' de r'(r' ai.o"-""t i""tut"i in forle1e pnoprii Ei in eficienta activitaFi logop"aiL. q-tr"', \J,1^cLrl li sali'la.lia reuritci ( reca/d lL'g'palulL: ionlnrrui p.iholoci. atit dc ncc$ar in lerapra dr\lero-ol<grarrFr' Cnreatareolutbvturilor de DorbirP se Iacc lnrinlpo s1u 'on' Acest dzidemt devjne nececomitent cu terapia aLislexo'tlisgrcLltei vedere ca majoritatea tulburarilor vorbixii a"a averi in "itntn se transpun in limbajui scris-citit Cu cit tulburarile de proorale nuniie ori de dtm $i flunte a vorbidi sint mai accentr'rate$i mai persisiente cu atit este mai necesar ca ele sA lie corectate inaintea inceperii activitatii terapeutice pentru inlStumrea dislexiei Si dis| .roii": nu,u si ': manitesLari Jarari,"-mnaLaLe mdjor; 'i n 'P Fvidenl, in scris-cilir dLUn'i reraDia lo*c 're\l'i"ll"iia. i" mod soa,a,on,umirPnt cu.cd a oislexu-disgralici ljc\igLr. 'i in d'c'l cr. .e r?spFclApr'n.ipiul antiun;i de la simplu la comolF\' 'ee' ce facilite;,-d obllnerea rnor rezultate pozitive rapide Si ca atarc, handicapatol se convinge de faptul cd tnlbr.rrdrile limbajuluj sint pd!aPct9, L'mpordre, aJr"l ci'rigi rJ | 'r'deF i' lorrcl. prnprii 9i in eiicicnta a.tivitaljj logopedicc ici - T"rapio d ist"ra-di sgrat trabui" in ti2P.P, 1n "aold md'ufi' d,e:.alxLr;e Lirnbajului si sttmularea actiDitdfri psihice Odat5 c! corectara tlisgrafiei $i disiexiei se poate realiza si dezvoltarea limintreeii activi[a1i l)sihi(9 De fapt. arestFd"e baiLrl.;si "LimLrlarPa re.l;z"aza "hiar 9i atJ.ci cird logoped,rlnt s'-o propLlnerd ^bie tiv in activitatea sa, dar ea capdtA alte vabfi calitative $ -cantitatile cind este urmirjte in m;d sistematic $i organizat- ln acest ser ', expl .area ruvinrotor. a samnili.alier lor li a sensului Drop"ziiiei cLf care se lexseazi, ca $i solicitarea subiectului se formuleie povestiri, c.ompuneri, autodictAri, facilitaze stimularea actilititii psihice pentru transpunerea ideilor in planul comportamental verbal. FcromenJl podle ti pus in evidenla alit la di\lex'-'lissrati'ii '" i';i".' cit \i ia cei (u dcri'ipr\' dF inrFle(L\i 5P1?orrdl.' ",,'""i.ce la acertia din urmi e1 este mult mai accentoat cu.leosebire 1ltg

Areasta con{irmA, ind odate, dependenta si relatia nemijti! t, dintre dezvoitarea psihice ii bogatia vocabutarului $i a comunici rL fi intelegere), pe de o parte, iar pe de alte parte, t.rt) {elpriplle tul, ci dintre_ toate structurile psihismului u;an, limbajul cstc (: I mai scnsibil la inJtuenlele educative. pentru a putea urmiri rr,r bine aceste elemente, n vom reJeri la un eipe;ment electuat (1,. 'oi ri p: iaT l-am comerrar. pe larg intr-un srudiu pubticai r, cent,.r Acllel, am .alc;tLrirdoua grupe de subiecti ha;dicrpali rrtFlc.t $i senzorial: prima grupa a fost cea de corl.rol, iar d d,,,r.l qrupa. experimenra.l:i. fosr supus; unui anlrpnamenLinten"ir Lt, a Llezv-ollare.limbrjLrlui pc parcursLt a rrei tuni. cirp rrei a S.dirr.. :apramrnar. AmbetF grupe au fosl lormaLF din .ire 20 s,rbiccri |arcarc $i la s-a cdl.Ltat. ia moJ indi\ iduJl, e.T. pr'n apli, ar. ., -.orc wrDU-urut,rnalnle $' clupa incheiereaa'rlreramentului verbrl. AI L pertru srbi., {ii din grupa de conrrot, cir si ppnlru cei din c.rr)., c\per mFnfala m"dia Q.Lrrlui era .uprinc; inrrc 55_;0 Lr" , Jt. cularca ultedoari a Q.I., dupe cele trei turi de antrmament verbal Intcrsrv .J gruod Fxperimentale,am constabL c5 pr-ntru crrDr dc ,ortrol vdrirriile Q.L erau re.emrificalive (media *u ,L doro\'mJi. la fcl). ln la erupd Fxpprim.n'aln,,a rc-ndr^ -."1i a- prnS?ei'ror obtinute -himb. in de,,!oltarca IimbaiulLri.am Du{rL rnr.qrsli'a u_imburiDiiro se-sjbila a e.l._:lui, aGsra arinH;ndo m.oie srtuaE tn tr'mjtele cjftelor 65-80 .u.srdLdrF semniricarivdesrc a.oea ,;, in de,,\ulidr^a ,. 9 Iri-.. r rmoa'rlr i, dilerenterFqint d^ocFbirdF jmpurt:n1p dp ia un .ubie.r r a arrur, In tu'l.'ic da tipul de hanoi.ap $j gra\ttalFa ace"ruia. Dd. r,r.rnd raDlLl c; ta dofi,ipnLii dernrele,t e\eftiliite dp coreclare d .rrsrP\u-d cg.J iFi se bj Teazd(mai iu seamb pprtru incepu,) pe fo_ rosl.ea I nor (u\i te mono 5i bisilabile,dezvoLtarea .onjun;.;ril ,e racp mai a-cvoios prugr-"elp <ia1 ediri.arorrc, insa pentr I handi_ capalii de \.edere, cleoarecevocabularul mai bogat $i itructura frazei prmite l-ehicularea unei inJormatii apropiate de cea a nor_ mdlului. CJ a.h ritiite timbajului iinr mai mari, ,rnritoiiv -rod'F-,; 5i calilativ. Jti de gruDa de conlrot. ta dpbilji mcFtal caDa.it6tite oe In(ercgcro .omuni.xfe i-regisrreazj un progre( lFnt. La Ljetiri ^rerf i de vr d.r. si dF rLrz. din grupa e,rperimenrala, tomerza "c rrepral motrralri mai .tar contJrarF$i se dc"vnrra aspiralii ce d.rc ra rnsrJrarcd oepr ndetutorcoqrjliv_clrtruralc apropiatede a pFrsoa_ r- oth tL'n,1,o rat: a.e.r.omrensarii ,t.f:, ip,rt(.i
I Verza, E., PdrticttdriLdli ate stimuldrii octi,ritdrii psihice prin dezxoltofea limbajului Ia elerii hon.ticapati, tn Revjsta de psihoto_ sie, nr. 3/1982.

i iii,'i:ilTu, *i'i"1;'{{* $!il#iii*t

=l i'i' p" " f," :": ''"ll"i';; r?i;l:i" ir''.i5:l ;."i*""1 a' a"': ".,"

I*|diiT#fu*T;'ff
"rr:,,r"j"' :riill"ff llr*li:lm,llt"mi:iisif

l:ffi t1':.ltii'S{nr;#:*# ffi *":1"'r:;:*'3i

iii,''#i."4;nl;':r i$q;t"ii{f

,'t+di,$+*Ttf *[iil,it**$"i;*'i"

rn *;#rtl,r".lrlvi:["*ilr i'i{ifI',i n' ;t': "n "i

'm1..:*';tiflir*n':li*:-i*.**;,l'rT

: *,'::1,i,: :ll*:. ;,,";l:ll ts?i'"x,."j'x';#{'i:k

i**il"l#+:+,,:;::nv*:iix:
"".iii"t"i i".t it.ittti grcut'rlL Ei'a mi$cirilor buzclor Producemari
!9t

i#i*ilii:tl"i*;i::""#r,ii*ik*',T

t';ti:::,,";:i,l' #1".1"1":;,"'" ii".jl l:1".,:l ":;r':i

t90

jl1' ".if ;nd$: tt;iiltEr, ; r-' :fl 'n'it$ I

in rceptaraa vorbirii, ca urmare a neputintei de percepere ii nantic 1 al comuniearii non verirale decodificare a c.ontinutultri scT (C N V) imDlicate in vorbire. ' lnvriaiei citit-scisului in braille se face mai anevoios decit ce' nllmai peniru ca este mai plina de dificuit-itli,dar )r "bisnuita nu datorite rezervelor r;duse de vocabLdr ale handic'apatului, grcut; int.r tii"" in re*ptl" si exPrimarca vorbjrii, neperceperji rcacliilor iocubrului Si slabei adaPtiri la c'onte:tul silualiei in care-se ocs_ fasoare com;nicara. Dar, c! toate aceste diticulleU' handi'?pa\ii de vedere dlspun de posibilit:iti nelimitlac in dezvoltarea strLr(1u riior verba,lc. La maj&itatea handicapalilor de vede're' progresclc sint a5emdnabare cu alc 'lormalilor. dar ejoflurile sint consideraDrl^ tn aceastlt direclie. ln ansamblu, de$i prin activjtatea de antrenare verbah intensivd handicapatii (indiferent de natura handicapului) cape$ posractivitetji mentalc, bilitai mai mlri in erp.imarea continutului comunicarea este impregnat! de aspectele emolional-afective ce se pmduc in detrimentul Agnitiei. Comunicarea, in special la handi_ aapatii de intelect. imbracd forma prezentdrii globale a informatiiior in care textul laconic capdti valenlele ne(sare unei depline .ecptari $i intelegeri prin anticiparca de cetre auditor a subtextului. Dat;ritd eldmentelor nesemnilicative pentru continutul comunicerii, care abunde excesiv, se ceeazd imprcsia ce handica-patu,I este .,bombardat" de impresii cu incercatr.rra emolional_alfectivd. Ca;tare. comunicarea e;te centratia pe scns (cind se eviden_ tiad dirpctis) 5i nu pe semnificalie, cum esle normal Cu tcate .cestea, progresele oblinute pe linja limbajului, in eeneral, inflLientcazi favorabil activitataa psihic,i atit prin solicitirilc ii stimulArile pcrmanente. cit Si prin achizitia de cunoqtinlc, ca urrnare a oxplicjrii mn(fptclor $i lextului clr care oPereazi. - Corertarpi c.nluziiljr d" groleme gl de lilPrc. eondiliP dP graJo-Iedce. Noi ne-am relerit la con_ bazd. in tercpia tulburirilor fuziile care se produc inbe fonem Si grafem, pe de o parte, iar pe de altA parte, intle fonem si tritere, iuind in conslderatie Jenomellul de tmnspuncre a tulburarilor torbirii (de pronuntie) in scris-citit Dar rnerl !a o atcntie aparte confuriiie de grafeme si lilere pentru ci, in rnajoritatea lormelor dislexo-disgrafic'e, lnlilnim asemenea fenomene hai mult sau mai pulin accentuate Un astfel de tip dr conluzii se poate produc, fie in pian auditiv, fie in ccl vizual $i mai frecvent in ambele planuri: audio_vizual. Trebuie remarcat
t A rais se , vol. VIIL J . , I r dlt e P.. Plaeet , Psrls. PUF, 1972, p. 47, de ps lc ho l o g L . x P e t i n e n t d l e '

L tunrm( l"r' ce desi in acestca? n.i lc analizam separ'l dc cunfJ/i (lirr"rn' i'i:' exisu o rel'lli' J""a caieaorii de l'utbur;ri ii*-*i" cum am mai subliniat-o. --ii L*ipi" dislexo-disgrafici majoritatei autorilo' cirrc arr 'r\''rr p*o"upo.l in;"ra' irr moLl dcos{-bit pp inlit rfdrcJ "' r' u"".*o p"rl' i')iii"'-ai"i* c."f"*e, pe oe o Parte, si litere pe de aILd t de Boiel - Nlais,'nrr) Por'restc ld clnstatrre:rcJ oisDc oilda. S. clc rIrlexi; { : .li'Arafia) <slP o entilale rulolug c; slnns I Card (l"mcu' Idrt. tulburarite din limbJiului ii',ii"il. ii' i"ttoit".." anani.,i fi"evi"ti", auturi de t lbura.ile de orienla'e sPatiau' dc pot numcro-ritmice' acustice qi cele clr caracter ii"j, .L-""i"t.. variate cc alung, ln cazurile sra\"e' la tulbLLririlc hil.;-l;.;" j"niii.i .:ri"g*i"t". A.rtoarer citau este de plrere c; in slabil;rcJ di;tre grafem $i sunct o contrjbulie insemnata r aouce asociatiFi ,iitizui":r e..t.r.ii"t s mboli(e cc fa( litclr i [i\arca menla]! a 'djor. Un alr aulor, Frangoire FAtienne?.i$i fundJ.".i"t;'tf"li.. pc furmaTeamutivaliei Si r irtcresulur menledri mctodoloEiJ -r penlIu "3ct;\'ildlea Crafu-lcxi'; O a'emenca activ;tdtc lo!,,ortuiui +"realizeaz,i, cx.ueces, in m;'ura in carc subiectul c\t' caprDrr i"ptrr ci giafemele corespund sunetclor' $lmiicirilor J """ir"r" aparatului de;misie. in realitate, pdn metoda lui Fr' Dsticnnc sc u'rmdr.ite formarea,de Ia inccput J dcprindcril r corcctt.dc citiLscris ee evoluioz6 progrcsiv, in m;sura in cJfe 5{ dezlorta crrrrcturile foneticc ai cile"spalio-temporate ale actului sclis Folosirea propu:/iliil"r , <l.,nrra',tului, u ajrrror'rl crrvint'lL'r )i ".,',...ri"r apreciezedeoses; ta ir)vetarer sLrbiectului !o."oi"|", r'i.iii ii l'.ma"a.il" Llintre slru'tLrril' drte A"tfel, sc imbunir'1-"i.rU"i" intcl.gcrea. clahi Posibilit;lile dc.manilesir'( a r''-il t..r" ( L-dla"vn'/L'soco" "li ;omD, rlam'nLlrlJi grafuJ"ric lF arePairl nre (ll\;nt. d' l'8dtIlrA. tdre sJ-l lacllltezc sute\rr c" .luli,,ar.a unor grdfemului saLrliGrei clntribuie la o mai bLrna ilintrr ri-r*i"ii*" aiL"."nli ." ii reJJr;. iar metudd lui M Chds-dgny.bazate pe rodictdte*, vizeazi tol descopcrirca andloFiilor si foii.cu -."Aifo. .leosebiriL. oinrre grafeme. Iilcre 'i t"n mol" luc 'orcspLrnAloare _-C"f" frecren"te conluzii de litere ii grifemc, care. se produc auditiv' sint : p-o-nt. t-d-tt p-D' J-u' s_'' dalorila analizatorulLri -ri r-i. iar ca Lrrman a di{:crrlGtjlor dirr andlr/aS-J. y-s.:-j. c-9, rtar' r)-b, b-d, a-o ! a corectarca , i*,tr' tiruui-poi-ti "itat" --tt,
?t' d.rit. P6dagosie r R o . e I - M a i s o n n y. . 5-, tongog ddi nolions de base, Paris, Ed Delachaut_Niesllc' 191i6 19?1 ? Es tien n e, F r., Lacture dvsleria, Parls, luf, "r t CaIavrezo, C ., o P .i !

193 192

accstora va incepe dupi ( ne-am asigurat ci logopatul lc l!,rtf emite c"rr'1 Ex.r, riilp panlru irl6turacea cunruziilor dinrn. ,,r., teme si I r erc lrFb,i. ca cp efc.r,ricre a.llFl ir .it sn .e ro\t , , priP ipi,rl,Dts dr. l.am m1i .r rrLar. dt ,,"mcrsLl.id-ta , tmr., L .omp'x. ln ac."t cdz. sF \or lolosi excrLitii mrc j; Lrrmdr,. ., tormarea capacitiui de discriminare, mai intii, a eraJemelor ii tl *rr'lnr r-oar:r*. idr ap,,i i. combinalii d",Lrin. mono,il .l., bisilabice ni trisilabjce. Este necesar si se fotoseasce 9i gruplrriL,, diftongilor $i triftongilor peniru cd aici au 1oc confuzii m;i InLrll,. Pozitia ocLrpate,in cu1,inte, c1egrafemele si literele afectate txebrli,. s6.\-driez.(lJ ir-prl. la mijloc , l1 .lir.ir). o.11r'ua-l obi: '. subro.t cu lodte .rt|lrlii a po"ibilp. Elc por ri mar.arc .1r u , Jl.. I . clifFriladp nerulru\I r rl , . \,d nii:nd r-\c rrii prc8nanr,in pt..l npti.,.ontribLrind aJfpl la L' n-.norar. mai rdD:da.Tor Dcnrl.t . fit"re mdi buna d cdra(tFrisLicil^rSra'emelor li liLFrelor,.o p. , indi.a, prin \;CeLi. dire.lia b.rclelui 9i a ..rmelor. Acesr.a pnL ti exer"lte irlr'o laCa cr r'.'p ori pe sr'Lld. ir acplaii scop uriti,,a-.., testului pe sticld", elaborat de Hepp Reymond $i Mari. 'citirli Claudc, pchite o analze mai am;nunqta a inleigerii structurii poziliei ljterclor $i a raporturilor dintre ele. a dezvoltarii reprczertrilo- de "Jmbr. a un^l. imdg:ni tiguri dcseniro orc Noi em lulosir, oblini-d rezLrlrarc pozirive, .i meroda e\p.rnF.:i 'i scurte la tahistGcop a unor litcre, crvinte mono Si bisilabice, I propozitiilor, (rr si feri sens, pentru dezvoltarea caparit.itii dc analizd:i sir lc7r, rle arcr:ie )i memoraro,ca ii parrrulnralarea dco"Fbirilor si as.m;rr':l^r dinlr. eratcmc. A.;ea)i mctoda F-Le e':.i.n'a si ne'tr,r f, r.n1-FaCepr'nd^rilo|rc (i.ire rapida I pf;n t^t^ sirca ei rpDFrdl',ic r., i rd dil .ultaljlc rtc pe c.pri" si \; dez\, tra r,brrnuira d" rcprF,/enrdre inrreg.rlLi prir pFn ppcrca Lnor elFa m..tF. Soorir^i rilp/pi de .ii:r. FJe ri un rF7 drar al dF,,volrarii
c i mp rlui ! i7 Ld l, a,llr.n dl pr i-

prin discrjminaxa unor liguri (fig. 29, 30, 31). Dacd alem in r.edere disl\icii si dis$aficii cu inielct normal, sub raportul con;lienfiznrii ii el rcceptirii terapici iogopdlce, noi 1 i-am impnrtit in patru categorii : a) Iogopati car nu-$i dau seama de deficien'la pe care o au nici la ei $i nici la altii i b) logopali care sesizeazi de{icienta la altii dar nu ii la ei; c) logopati care iii.dau seama de dficienta respective, dar sint incapabili de a o inlitura Si d) logopali care sint sensibilizati la deficienlele rspective qi fac progrese cvidente in G)rectarea acesiora. gandicapalii dislexici $i
: Verza. E., Cafdcteritticile dislexiet !;i disgrdliei to $colari, tn Analelc UnivcrsiHtii Bucu.eiti, seria Fsiholosie. 1S70,

m aloc ld e\ p

I nc , i ld h j c l o 5 . o p i ,

F \dJ

194

195

\/

X
V

(J

X
u

t--l v7
Y7
ju-l

+ X

f--- -:+-

F V
IJ
196

LJ
-lvr

tl |

Fi A.3 l -

.l

disgrafici, carc sc inca.treaze in ultima ca'iegorie, lrezintd o serie de avantaje dcoarece activitatea logopedici de educare a limbajului citit-scris se desfS;oard mai facjl, iar rezuitatele se oblin intr-un Este semnificativd, de asemenea, vi6ta Ia care se incep activitatga de corectare. Unii speciali$ti ln logopedie I subliniazi necesitatea incepedi corectirii dislexiei 9i disgrafici cit mai de timpuriu, chiar din clasa I, pentru a prcveni Jotmarea 9i dezvoltarea uno! deprinderi gregite, negative in insuqirea citit-scrisului. ln activitatea logopedicd de corectare a acestor tulburdri, C. Calavrezo 2 foloseste metode 9i procedee adecvate, legate de parcutgerea unor faze de catre dislexici qi disgrafici in lnsuqirea cititscrisului.
r Fi chot A nne- M ar ie, L'et uf aht dlslexique. Les t r oubles d, u lMsase ecfit .lans to oie socldle et famittale, couection ,M6sop,., Bibliolh6que de I Action Sociale, Mitions, Prilat, Cohors, 1067E., Loqapedtd(tr. rom.), EdttuE ped. de siat, Moscova, - Hvaiter, 1959, in - Launay, C 1 6m ent , D9st . xi? * . I ysor t hogr ophie, La P. esse Medl .al e,nr. 14,tom ul 73,r ur t ie 1S65. tl, - L au n ay, C 1.,Dysietie-dAsotthogtaphie, in La PresseMedicale, nr. 10, tomul ?3, aprilie 1965. C. . O p. cit . ,

l--T
LJ
AF
Fig. 30,

197

lf iinia edLrcdrii scolarilor dislexici 9i disgrafici de a invill tit-s(Tisul se pot distinge trei etape principale : 1) Prima etapi sc caracterizeaze prirl insusirea de catr cl(!i, a primelor grafeme ti litere, stabilind|1-se, totodati, legitur:r l,' cu foncmele rcspective! precum ;i cuprindorea acestor olem('r l' in culinte scurte mono 9i bisilabicc. il Caracteristic pentru aceasta etapd este confuzia firi regLrlar. timpldkrarc, in scris, a majorititii grafemelor: (1, m, n, L, r, p, (, d, t, o, i etc Si a fonemelor corespunzatoare acestor grafem. lr acesi. conditii, $colarul poate scrie o cc grafem la pronlrnirf, L unui fonem sau invers, poatc sA deDumeasce,ia prezentarea ulrLl anumil graf,m, ut1 alt {onem da.it cel corespunzetor. In citit, si tualia sc prczinti in acela$i fel, in sensnl c.1 pot avea loc confLrzii asmenitoare prin denumirea cu un alt foncm al unei anumite li tere sau invers, indioarea altei literc decit cea corespunzitoare fo nemllhri preTentat. Confuziile cele mai {recvente se manifestd cu ocazia transc crii grafemului sau a denu,mirii literci pe baza indicerii unui an..Lmil Ionem, ceea ce inseamn; ca perccperca se rcalizeaze mai facil decit transpunerca intr-un anumit timp Ei spaliu. Desigur asemenca fenomenc pot fi observate $i la copiii scolari care se afl:i la in(]eprrtrll lDitierli lor in citil-scris, dar deosebirea .onst6 in faptuL ci la acc$tia eie sint trcciioare, in timp cc la dislexici Si disgrafici se accentuiazi fi se lransfonni in dep nderi negative, cL1imirlicatii dintre cele mai diunitoare asupra rczulta tclor ,qcolare. Din acest motive diagnosticarea Ecolarilor in clislexici Si disgraJici trebuie si tini seama de gradul de insu$ire a citit-sc suiui. O alti caracteristlci, pcntru aceasti etapd, se.efera 1a incapacitatea dislexjcilor Si disgralicilor de a desprinde dintr-un cuvint - in unele cazuri foarte simplo - componentele lui fonematice. Aceasta se rdsfringc nefalorabil - atit asupra laturii receptivc aftstice a cuvintului, cit $i asupra laturji sale semantice.A.ia clrm am mai aratat, pentru invAtama citit-scrisului trebuie avute in vedere doue aspecte importante Di anume: primul se refere la valo ficarea legAturii stabil 9i fdrA echivoc intre foneme, grafeme $i litere, iar al doilea aspect implicn dezvoltarea posibili titii de a c{ectua analiza fonematicA a oricinli cuvint. 2) EtdDa a doJa;ncLpp odaL; cL! rFalizarcau,or proBrF'c ;r, drret Lia J;bilirii le{iLurii dintrc tonemc Ai re\pocli\e'c lor g"a'emc si tlr"fe. Acum. l;ul ,ontu,,iilor irlrmpiroJrc ale gralpmelor errc pc luat tot mai mrilt de acele confuzii ce se bazeazal principi l asei respecti\,elor grafeme. Asemirrarea grafemelor, poate Jj, meni 198

,I

$i lie din punct de veclerefonematjc,chinestczic I'l)ti(, ll rllrr lrrrlr ce1trei unghiuri (n-m) lntrLr.;t l;ecFrer de la primd elapb la a Cnua n r \r' fi"' l'r'rn (ea are loc in mod trepttt Ei legetura clintre foneme, grllfrinr'll (r'1r1r'1' iitere nu este bine consotidatA), mai Pot apera, in unele pentru prima etap6 conJuzii intimputoare, specifice Cele mai frcvente confuzii asemandtoare, caracteristic'e pcntrLr aceaslactaDa sint ccle de tip'rt : J-t. b_p. .-9 s-:. d-l elc, a c 'rur 1on"trl.5p qa.e:r,.um afata R Jal ob'on 5i M Hallcr. doJj cilc doJa. in opio/itic or'n.ipali \urll-.onur' "n Ioo/'tie a'cmlndloare *;;;tfi"". se afla si rn-n, s-t, l-r, fe-ce si altele. desi reuseste sa dcnlrmeasci literele' copli'r aiil.li", arad"r' sa'l .; Ie lmb:n' in "Lr'r r'rcr cur iniului' rLr Poare. :l"ite ",";;i; ciic;sca. Duoa o o.rioadii de lamiLiarirlra crr unelc 'u\i-re in global sau chiar ghiciiemai des, cle pot fi citite ln citirc. lilerclF.ar. se confrr-d6 c.l mai Ire'\enl daloriLi dse: cl'p-b. u'n.4-d. m-4. s-t. I-t el' $i 'n\crs' mFnirii lur optie, -iil aclrstice, optjce qi ca sens ari loc confot pe prlnciii r;semin;rii de cuvintc. fuzii Si inlocuiri De ascmcnea, caractcristic pentru aceasti etape este faptul ci dislexicii Dot siri. in citirc. ri;dul carc urmeazA sau il reiau pe cel care abia l-au termriat, fira a-ii da seama totdeauna de gr'cgala coi'nisi. -{cstc fcnorcne au fosi cienumjie, cum s-a rnai aretat, de Moise ii Daniels dislerie lineari. A doua etapi sc inchcie cu posibilitatea elevului de a citi qi scrie corect p;opozitii $i fraze de o complexitate mai redusi, dar cu Dosibilitiii limitate in ceea ce priveqte compunerea Ei lcctura nul text crl crrvinte mai pu'lin cunoscuteprin climinarca grerelilor de3) Erapa a lreia se cara.teri,'paza posibililAlii dc a par"urge 'i inlPl'g' ri \rl .cr:.e mii s,r' si apar;tia comple\e. efc(tuarpa unor compJneri coerentc,logr'e lara grpsell smnilicative. ln unele cazu-ri'daiorit; ntcorsolidrrii 'ufi'iente a Je a citi, se mai men\ine 5nci. un dmp citirea aLi mica' ;;;;i;;;l; sacarlaLa, paL,c mai lrLngi.aoi" brailile id tr m d r' m I u t rd cr pdrede. po'r' Acu,.ns. Icrin..-n. ul "i semni'i.alia. IF a r' fa( 'r ' rFa"' ln rceastAetapi di"pdf omisiJnrle.ne biritdtcadc r reda.cle.ilite. .i s' unndrF'LP Jr'tatea I gr'r a rderior ' r\i r., irler.alar LP lor citite sau scrise.
r Jakobson, M ., a u n d a r l a td l s R., H a tl e , lenhage, }laea, Mouton & Cie, 1!i6 o J L n n g u a g e 's C ta -

199

Pentru scris-cititul in braiile, cind toate metodele Fi procc(lfftr descrise mai srrs nLL dau rezultate,le scontate. considerAm ci. (t,,1 . f;nd carJ,r. ci.ni. lF -i.r,-,n,.tu. Jp r'uar In!ari. in etapr niir I seDarols.ri.Ll cr.orair'ia,a :nr;i s; se in r,--d,., ,;irr l 'lF.:rir. In csente, doud din mu,ltiplele caracteristici asisuri succesrt .,,r 1u: procpdcu: pn Je o pdrLp. sc e.iLa i,LcrteiFnld ocDr.n,[f;] , mulur:: ale sliicr': d. ld dreapra la st.nga \i ste..itirii dF | ,rrr ja dr(dpta. iar pe do dlta parlc, .LnoalLerFr r!LL:,d a Ju"rn. 1er.' facililFa7i rrar\pLnFrad ei in ptdnul b.Jf:r. Un atL r.p,., care mcritd atenlie, stc aceia ci mutte din-punciele ce formc,,r,; semnele au forme simehice $i asimetrice. Aceasti situalie inli,s re\tc prudJ(ercd c.niu iilur. Ed porl- ti dep.iila ma: J,.ur lr, invalar' a mdi .ntii a , irit ilJ' ii prir Cr,ifFd e.n:\atcnrui ri ir | , lrv dl lonemL]ui S: al ,uvinlului. tolo"ind o scriF dc pru,Fdce:Jc _ racurc sau roeo-audrhve . U-n rol_ holiritor pcntru lormarea deprinderjtor texo-grafice in sistemul braille estc acela al clezvoltiii auiocontrolulu; l,lai (Lr seam.i in scrierea punctiformi, coniticntizarca grefelilor Si a cau_ zelor care te-au generat asigurd succesul terapiei logopeCice. ir ...1,mr1 Lrdillp totos,r. d;.r"r'tor. ,r,..Lapa d,. I ,-pir, *Lo m rn.'.cati p ntc r , n i:xcd,,ama: bi-e ar.'rli.r a.uprJ uJrticut"ritari 1or semnelor, nefiind nevoie si se centreze pe continutul tcxtutui Lli.rat-.Compur.Frit., rp,, dFja,rnet" onpiind, ri,j" f rer "cl.:. p;r r., '; .ubiFcl rl.rrpLuie sd Iie arFnr si ta "emn ficdri., celo- , rpi.m,r, \i .n.r n rma: td lurmd truficA. De fro,. prin ir.edslr !e rFrpFiL I prin.iD ile prpdarii cilil-smr.uld: dLrp merod:, to r r ", "u_,ndlitico_ sintti.i R^lpr:ndu'.r la difpril? .,lleBorii _decooii handirrpdii in re d .ar.a <.r!,.1L J. ci, AJrrrrquFrrJ, .: rutsb,fato-ii ,li.lina,,,.dtegode de tehnici pregititoarc in care includ destinderea generali, tehnicile pictografi ce si tchnicile sc ptogra4ice,iar atrta, de rnetode Fopriu-zisc, cu ef,aminarea 1lnor p.oblerne ce privesc lnviiarea tormci literelor 510/52025t035 9i integrarea tror in migcareade fi/h!le inaintare, formL'le care favoliFig.32. Cu.],a e?.iutiri capactifii zeaze sclisul, xolul apisirii in de concetr tra.c a atcrtiei ts. tinp de o o)i, graiici, activitatea functia
I Aj rrj aquer r a d e J ., Au z i a s , M., D e n ne., capilului, \.7. II, Bu.uc'sti, Ed, Did. Si ped., 1900, A ., S c,i sut

rilinuhi, formarea vitezei de scris ti problemeie scrisului pc|sonal. In accst sens sint preconizatc mai multe tipu de exercigii care s. adrcseaza atit copiilor ce sint ]a inceplrtul invdtdrii scrisuhri, cil ji acelora ce manifestd anumite tulburdri grafice sau au ner.oie de o acti\ritate logopedici menitd sa duci ia pedectionarea fi dezvoltar(.a abilitdtilor de sc s. Ar.rto i citati considera ce atunci cind la acelaii subiect, p linga disgrafie, existd si dicle{ se impune ma: intii corectarea tulburdrii de citit si numai in cazlrri izolate $e se faci paralel. finind seama dc specificrll limbii romAnc, erpcrienla noastri ne-a dovedit ci o terapie paraleld a disgrafiei qi clislcriei estc mai avantajoasi deoarecc, actionind asupra inliturarir utlcia implicit se ajunge 9i la corectarea celeilalte. Pe de alte parte, intr-on lei sau altul, er.istenta unei loryne presupune diJicultS;r ;i in planul celeilalte. Indiciul cel mai de seame al unei asemen.r si!L1a1iieste acela al prczentei disortografiilor, a confLrziilor, omisiunilor Si inversiunilor. ln terapia disgrafiei Ei a dislexiei,.olul esential il au fa.:torii psihopedagogici care imprimd ii metodicii un asemenea cur.s, incit tulburirile scris-citituiui sint priyite ca fecinal parte din ansambl,rt modificarilor caractedsticilor de personalitate. Din aceste moii\'t terapia trebuie sA vizeze, ln egald misuri, inldturarea hanciicapuri lor ,.cris-cititnlui, cit $i dez\.olitarc personalitAtii. Dar actiritatea logopedica nu se limiteazd numai la terapia tutburdrilor de limbaj ci ea treblrie entinsd si asnpra prevenirii acestora. in accst ccntcrt, colaborarea cu gcoala 9i familia asiguri o dezvoltare nornali copilului qi perspectivelor formirii sale pentru f.iaF. Psihoi)ldagogia este chemate sA-Si aduce o contributie mai mare la eiaborarca unei metodologii care sA pun6 in evidentd modele aplicative c. sporesc eficienla procesului instructiv-edncativ de fomare si d,rz;oltarc armonioase a personafitaiii umane. Logopedul tFbuie sd aibe in vedere, la stabilirea meiodologiei de corectare, dac6 dislexo-disgrafia apa4ine unui copil care nu a piltrri si si insuseasci scris-cititul ln oonditii nori-nale de rnstmir" sa s-a fixat, oa o deficienF, la un adult ce ti-a pierdut, dintr-rln motiv lalr altul, lacultitilc respective. Acest deziderat trebuic rspeciai, date liind dilercnile specilice dintre ceie doua cazuii ce se produc in plan psihologic, lingvistic qi socio-cuitural. La primelr do :r planuri se referd $i Critchley. Se poate avea in vedere cd adulhrl care a posedat cindva posibilitatea de a scrie Fi citi riimine, de cele mai multe ori, cu rn vocabular pasiv relativ bogat ti dispLrne de o serie de mijloace de comunicare nonverbale care slrplincsc, la nevoie, facultatea plerdutd. ln schimb, apar o scfie dc deregliri in plan psihologic (mai eri seamd) Fi socio-cultural. l,a

300

201

copilul care nu a ru;it s6-ti dea seama de importanla ILrr(1rrl,'l respective, triirea in planul personautafi, este mai simplifj.irl..' I nu atit de complexe incit sa dercgleze intregul subsistem psilrrl,rr podamntal. Ca atare, in cazul adulrtului 'terapia dislxo-disgr,,lr r Ya fi axatA, in principal, pe componentele psihologice, dar fiir,r 'l se neglijeze corectarca propriu-zisd a limbajului. Dace celc (],(Ll cazuri, la care ne-am referit, sint dublate de o altn deficien'ri (r'trl ruta inaintea tulburdrii de limbaj sau in ulma acesteia),fie dr irl, lect, fie senzorialE, fie psihici atunci terapia rccupentorie tffl,Lr , se vizeze, in egalI mesuri, toate mijloacele compensatorii si ,l' ajustare (educarc) a funcliilor ce se supurl acestor inJluenic t)(, ti\.e. Asistenta calificate este indispensabila; altfel nu numai c:r rLl se inregistrcazi progrese, dar involutia devjne tot mai evideDtl t[ mesura trecerii timpului. O ultime probleml pe Gre dorim sA o punem, in incheiercr a.(:. hri capitol, este aceea a adaptArii tehnicilor terapcutice ]a parli. larititile logopatului sau invers, canalizdm si Jorm;m subic.t I pentru a face fatd cerintelor metodologice. Categoric, tehnicile n.ri peutice trebuie alese in aga Jet incit sA se potriveasca la caraclorjs ticile subiectului de care este necesar se Unem seama si pe car( le-am enuntat Ia inceputul capitolului. Agadar, nu vom Lrata rrLr' mai tulburarea limbajutui ci intreaga personalitate pentr.r a s(. putea dezvolta integru si amonios. ln acelaii timp, subiectLri tr buie directionat astJei incit sd fie capabil sA receptioneze, iI morl activ, conFtient influentele terapeutice 9i sA-$ adapteze intlcgrl comportament la elicacitatea acestora. De aici un prognostic fa\,o rabil in disgraiie si dislexie ce depinde si de priceperea logopecluluj, de pregitipa, de dEruirea 9i de competenta sa, care dev;r, in final, elemente hotAritoare ale terapiei logopedice.

7
NELATIA DINTRE SCRIS-CITIT $I PERSONALITATE

::'J.:i;',1 j:;;:':ll:.ii"'-"':'rf ."Ttril:.'"",.'r ""i,iiil,Ti

alLn' I car egonc, cr e't '. : ' !;o.l eai e toarF ccl cl a hc, om por t am 'r t P. Acr ast a r nsFam na. Dr o' o PJt i ' . mani l esLare a p.r . onalilal: : '.

i^ i, " 1 r" lii' "

J:,'::'"':''ii,'i "'i'i i,ii.i;.'i"I"1ll;i'lilJ:i,'.'; ''""l"llilii ''i":il: l:iii'i;';:; t."jl"i;*t:i"1"1'ffi: *:*"jiiT'i":?,fi: "li,",,ii.H

,.*

u . n m r o r b ^ : t e .' c r i r ' . , - l . s t e i : p J t r i a p r ' -

,*,1,"#il*kiln::i:'-',*:;:::;,"# ''."r"iii aj d.,criorar n con-tit.i" i"'?ili.,iii lii:,';'::il,: ",..,"i llnli., : i",rffifl ffi:i hf,::li:r'i'r*nh i#".:ri i:*1,::;ii*t;i
i".-.--r",r""i"..a. "r.i. it:l#ii';:li:il:?l ::"'",'*X?'""f.
atare, a1 comportamentului.

","J;ii:i,rJ1l J':':3:", ;i,regirc trl:.1'.i":' ringvi"rii

" ;;91..,-; ;;',;ii.3.ii persoia,itaLii ei'ca ii n,vcrur

p".*"'rita lxT:fi$:x,i'T"1i."""i'!fi;;';;;;;"11 i,Hf",liH.

r Verza, E.. Conrltitd rerbold a $cotntilot mi.ci, Bucure.sii, Ed Did

.'""',1"11:i,i#;;:"1"1? i":.l.ur':,.i: ",11"; erem..L-.** t*.i:li1: 6,tJi.i,#:''"x';li: in rr",.r dou:r

203

iar la rindul lui acesta constituie indiciul cel mai evialenr al tresdLu.:'or de p-rsonaljLdro. a:ci consL:ruirea De LnLr ,ti:n!e dc crd nit; i'lrf .riinr-l! p.ihutoe;cc.nu.nira rrdlologi_, ," n. u ,j, uL nr. o. Ll"partp prosr^"c1. r- cesare i\ raporl cu uril:Ldtp.r.i :m purlr' 1d p'. D.?i pr.o. rDjrito cu .arocL.i grafutugic ..nl , unos. cute clin cclc mai vechi timplrri, nu s-a reugit sd se;laboreze. lrini In pr 6nt, un niitem uritar ti jnchcgaL al pro,erLi"l "LudiIlri Irrco.ar Ld'r: : !Ti" .i nici sa so surprinoa c.r c.rr:LLdinc r.F rpt rrI at. ..njLrl ri ,- .irt d.fin:ruri, pcntrJ o per,onariraresa I jlrd Dir d.+le morive, srr d:ut per\onjtirdlii pri: proousetegrn_ erdl. -i .l .cr'rLJt,i.jn rpecial. lleb.rie c.mparJr .j -dlrn\' t, dF. id" r.r/r rdr.lc or L;n rte, nrnf.unrare , u celc din altc sis_ I^m-.. I it'J .r.l-n- d,. idF', .Dc.iati,rul In Araf..uAic trpb rie rir .'D:r o npF'iatiza"p adF(rvala.i . pracri., co;espJ alodrc Dentr, il pul'! -rantil.ca .i dpre.ia ,cca .c esio d, tir:toriu unai pFrco_ narrrrlr 4rn rrJtiludine3 caractcricti.jlor gercrrl^ si .umun; dltor persoane. Demersut devine fundarnental *oaata mr\urar r 'i jn f.rr,,i. de slarFr .i Dro_ "" "";;.rttil";;;;, ^rElurr a p.r.orcl'1riiii. SrFcur \ fl . rtu. I a^cc1.r ca-actar:siici,.c 5j t ,senrial^ trpnrr.r ^ tresiiuri sau atta de pelsonalitate_ D.uD.l . .piria ror\rra. di.i-p (fle rrci rrjsdl r.i funcl:me-rdtp (.i r." ire DF1, ,ldt Ulii d r:t pot fi clrrprinsFmri ld,,l pli. in_ ^). 'Frm.d,r r,, \ul ri: r,\diLrrlF lFmperamenlate c.tp I Jra;laridl. .: qrr'rLrdnrr. au .omponentc ilrerre comptere ce se or.r.riof:7edri rnJi prc8r4!rr i rapurf , u o ", tj\'rdtF "a.j alra :i ,n , dr. elmF,rrl oF,eutom rizdrp poalF mas.a spe.:ti.ildtFa lor. D.:i se riju ir .or _ r.rlproliFan,ambJu pdrt ^LJdrita{ilors.Tisrt r', rorL.i p^-tru o com_ ,,lla a p.r\,,nal:ta\ii sinr mri rela\dnt. arum1. ca_ l-^ran i.\, _ar-cr Llr-r. q.a e\.,fDt, . p,.ntrr rrjcat rril. I mp. rdnpntalL, "pf. vr'ar c.risrlr.i. apesarea in(trume-tLrI da mud|t cum sint ^u ' ".ri", regala AratcrnFic\i , u\int.t- inlre elp, spaliile d.ntr^ pralemc -i .urinr^. oMo-ar.a am.ror.a in sprLiut paernii, inr l . grafeme_ "rcJ I Id,.ii domi .d,.t .. ar p..,lrI ri.i.lr r,t ,ar;.rFriJt.. \rnr ma rmpi'rltr'le lormplF erafFmelor.,nodul c. r-dcarp o con_ Lrnrrrror :- i.gro-ared.arLrmiror parli. d:re.iia .i .rdin.d ir pa_ 8rna,,mar me. rdremej.r "j p;strarpa egalila!:i J:nLrc ele, ferm._ lar.a (Lr iar- 5int lra-dtp. grijd ldrA o. d,Lrater.a oagi-; ,.a. I'cnlflr a p'ln. jn complexirareapcrsondtir;1ii,.onsi_ , -cridenL; treb]|:F derim ,; a, aliza grdlologica $ s; oprasca numdi Ia "u a.A,l, asp.^ie _d. oldin l"rmat, cum se objtnuiert.. cj sj se ia in :l rdr_r :j conlirLrlL't a, t:''il;:ii mentale, manife(ta{ :n s.ris. in_ lanl.rrrea logicd a id.i'or .i i1 general. inchegarea.ontFxrului. O artrer de dlalizE pprmite speciali\rului sb depA,eascd sLadiul de 244

surprinderc a unor caracteristici gencrale, comune Si se p;rtrunclS in esenta Jenomenului prin marcarea acelor aspctc c! sint 6pcoificc $i delinitorii penhu o pl.soan5.In acelasi timp, o a.tarc an.rliz;l ne duce la legarea personalitetii de intreaga activitatc psihici li tratarea ei unitar! ca o somponente a sistemtlui psihic uman. Specialittii 1l socotesc pe attatele Michon (i801-1881) ca fiind inlcmeietorul modern al grafologiei, deoarece e1 a Jost accla carc a Geat texmemtl Si a reuqit sA elabo!:eze o serie cle legi din care unele au rimas valabile Si azi. Continuator al lui Michon, in Franla. a fost Cr6pieux-Jarnin oare a stabilil. fapte do1ninanie ak scrierli : {orma, directia, viteza, dimensiunaa, pEsiunea, orinduirea qi continuitatea. El incearce se lege scr.iera Ei de alte tresAturi, cum ar ij inteligenla, pe care o raporteazd in rnod nmijlocit la manife:.larea arrnoniei in scds. Aoeaste reductie, degi slmplj{icatd, prz;ntd importanF !,entru ansamblul studiului personalitetii plin intermediul compo'rtamentului SraJic. Scoala germand reu$cite se depi-ceascaacest stadiu prin legExa actiuni,i grafice, ca manifcstare iDdividualS, de caracteristicile pozitive s@unegative ale scrierli. Ao.,3te preocupiri le gesim, intr-o lormi mai redusa, inci in antichitate, la Aristotel, Demetrius si altii, care au intrevizut rclatia dintre pe?sonalitate si manifestaca graficA. h] tara noastri. llnele remarci interesante le intilnim la autori ca Gh. Marinescu, C. L Parhon, H. Stahl. L Biberi, A. Arhanasiu s.a. Pe buna dreptate scrierea oste considerati nca un adevarat seismograf unde s-a inregistratr printr-o serie de misciri automatizate ale bratului, mlinii si degetelor, dinamica pe$onantelii noastre, iar gtafologia o disciplini care se ocu.pd cu raportri dintre scrierc si au,torul ei, intre carc se jnteroaleazd migcarca gr^:!fi.E'tr. Cr toate rezervele pe care le-am manifestat latd dc posibiliti'!ile gralologiei de a surpdnde caracteristicile definitorii ale petsonajitdtii, ea remine o stiintd a viitorului care t ebuie se-ii pcr fecticfeze metodele Ei regulile de cercetare. sA fie capabile sh faci disr.inctria dintre m,anifesterile constante si cele accidentale sau intjl11plitoare, se distinge intre pa.tiouiaritiiile specifice a1e fiecirei persoane Si cea ce este cotrnun in manifstErile unlane. Pentnr a satisface aceste deziderate, practica graJologica trebuic s:i evite situatiile aleatorii si sA ia in consideratie manifestirile scliptorLtlLri jn divers situalii, in diferite etape ale scrisului. Dar mai ales, trcbuie sd se line seama de evolutja scrislliui in raport de
4,. Scrts ti personalitdte, Bucuretii. Ed. 9tiinlific6,

205

vfusta subiectului si nivelul inEtructiei sa,le. Aceasta pentru .,1 scrisul, dupi cum este Stiut, suferd unele m,rdifisari odati cu vn \Lrl ii dezvoltrea psihicn a individului- I.a aoestea se adaugi tull)| .Arile de personalitate carc prcduc schimbari ln forma gi coniinrltul scrisului si inver6, tulburirile scrisului aare determili, inrap(irl de gravitatea lor, handicapuri oomportamentale ni dcficiente jr planul personaliti j. xluind in consicleralie fr.rnclia reglaloare a liinbajului ca,re inflLi, enteazi nrr numai viata psihice a individului, dar $i (]C)mp.rrla mentul astuia, plin dexogldrile produse atit in ptranul expresi\', cit si in oel ;mpresiv al limbajului, se manifcstd modificeri rlEa tivc la nlvelul intregii personaliLili. Tdburirile timl*jului scriscitit sint trAitc de logopat in mrod dramatic, iar J.imintdriie salc permanente determini perturbajii in organizarea Si sistematizar{ra activitdtii psihice, tensionari $i scAdreaincrederii in Jo41e proprii - ceea ce mntine o starc de ih,sordare si strss pertnanent. Handioapur:le limbajului s.rjs-rilit, mai cu .-ind a.ectFd \r, I ".ama sancionate negativ de cei din jur, afectcazd relalionarea subicctului cu colectivul rsi inteTarea acrstuia ln viata soaiali. Cu cit deficieDlele sc s-cititului sint rnai accentuat , cu atit hiirea dramatic6, in planul personaltatii, este mal mare, iar deregiirilc cornpcltamentale mai freovente. Odati cu inaintarea in virste. mii als la pubri si adolescenti, mentinrca tulburirilor scris-citihrlui cleterminA o intensifioare a handicaprrril,or de gersonalitate. Ca atare, subiecfii respectivi devin tot mai depnirnati, nervo$i, irascibili, retinuti, necoopemnti 9i negativigti, interiodzaii, deseori ficindu-si complexe de inlerioritate. La acestea intervin si esecurile ".olarc repctate prin rezuhdrele sl.rbc oblinLrF lJ limba :i literaturi - ceea ce ij Iace s; manifcste o atitudine negativi faF de actjvitatea de invdtare, in gencral- Cu timpu-l, asemenea stdri stressanle provoaca o hipe$ensibilitate ajectivi, oonducind la instaIarea tulburerilor afectiv-ernotional $i volitior,ale, ca particdlarititi stabile ale pe*ondi6lii. Acesta deternnina si scddrea intere.ului pentr activitare.daror:ta faptului .e mofivalia nu mai arp un rol dinarnjzato. al actiunii. Se poate u$or constata cd formarea motiYelor si dezvoltarea motivatiei, in general, este influeniati de tulburerile scri-cititului, deEi ln ljpsa handicapuritor ele sint frecvent raportate la evolutia psihicn a indivjduilui (fie. 33). In condiliile ciffl persoana handi{'apati esbe preocrjpate de afirmara sa in planul vietii sociale sau cind indeplineste activitati ce ii solicita freavent scri-.ititul, suportarea tulburdrii devine tot mai grca - ceea ce face ca in llnal si aibe e$ecuri rpelate Si sh renunte la activitatea respectivE. Fremintdrile handicapatilor de 206

Iimbai nu numai ca nu duc la inletuiarea deficientei, ci dimpotrivd. o acoentuiaze l'rin ;ceste frdmintiri se intensi{ici manifestirile compodamentale aberante ce se Pot ej{linde 5i asupra pertrlrbirii rc]aliilor cu familia, cr.r rudeie, c11Pelsoan.1' aDropiate Cind ]i 6e Pare ca nu sint intelcii ni'i de aceFtia, starea dc iritabilitatc sporcste Si inhibilia se lnstal;azi iot rnai frecvnt

i"lii:#i#"rr$'" *'.""'rJi"
dcre ori de auz. cjnd ntr e\te

sl -nai dif icir. dc\ n dcr.-

' I/ Y

t*'iirt'*i ir#*ir*U lll/./\,," ".,. pd\r-' ' r ;i ; i i i i l j jl J .l !i i i i..l ':' :i .i ;' " * ' i[*-::, $l.;+ :lg=:*l-:;:i, ;; i*" #i'5
mai | li,t,' ,i' ,i r " J" .' "r. La_ u- - ,_"' j:,i l l .l i ,j i ,-.;". ."' .',..j
:?

//,/\

\_ ' l- "'r::::;"

tp*""=

it* ii+$J,ii: #t"{ :ql,S ril: 'i*-l{ i*il;tf+i"l;'il'i'?i::'"'ixr::i'x

," i " .rorl zar" " j ad^Diar ea Lr nPi iJr r r "di r i ; nlr '\ '( r t e r eSdr r \ I qr r r l

;;;;;;;-;i,,o"".,;".".a*.,:,*t,:"ir::#{t t:ffi

ri*l#,ixffi+,*tr':ir#:'IllTm
207

g*,,vfl+*X * rxli t*t*ll1iri:H"n".xir

ii,::""1 i:lille. lh:";::*i;;l;x':;;:$i:;.''.i;":'.; cc' din j'rr' c'r i/oLarca lip"a de cooperare. :i i".*.:r i" J..,r',

iereJ iorLelor proprii )i scaderFJ "i -nc;p;r.nared, subapre, vismuluj in plan actioi,al bi mcntal. .. Lip.a dF pre\ederF a posibjlitSlji de,ortnare a rrlbJr;rilor ,. rimrrrt. corpldt; rr siruLiiedu.rti\- -"rarLrabil.. pr^l rr . , rilc.durmase tcnsional qi intensificd faira emoliilor goc".r crr.,, _ ce duce la nanifcstdri de ncsiguranti fi ia aparjtia s;rrnenaiu!11, ..moor.ranonn-t .apara i.,.tah.t: ft i- : int '".]tr 't. C':mrre. rrtF i mdritestar' o- ilrnl^ Ll. ta u rrrlc la alLr, de la ,, . , -ir a1ra. nu..i ,t Dpr(epLrLi raporr Ll .s.mnir',alid t.... i.r ,.r'r,l -r_.tirnrli ,. r'..p,r,.,i.i d-nJlit:.ai,a r..r.:.. aff.,ar:,r rrl /inr', in''p-' i1n{i p, ' rrLr al p pFrsoan.,.t:n r-\d.la rczJtra .J l"tirJtLt;1, Jo ppr.andli' . ol. hond;crpatilat dp timbaJ sint l,.1ttt. 1\'9tt *t tn,tat\1..,('r. i,.cma: retalia dinr-F crra^rer:sricjle ,rd r,l. i , e F insrebilp d.nota rn anLrmjl r p de pFrsonaljlarc in "i. rdporl LIFdo.nirarFl Lrn.ir o "aLralleia. se conrureazd pel\or,al Larp pr r6rrr,a. brn" srrrr,iurali ur. dimpotri\a. o Dpr,orat,.ale tfagilr, lip.ir" d. r,-i.r.n ;. I. prin dezorga{rarr-a per.onatiLar,ii;nrt:r.._ J-l ri r ir bLr;r: da scris-citir sc maritFstii rplin.,r.F t.dma dp -i vorbiF - A,-r.o dr,op la inertic ni rrgidjtare. Fob'd lorb,rii s. nrare! p. r'. Drar,nar\os, (ub forrnr unur tFg.ituri srabitp .j obse. L!a rc. rrpt.a-c poala pro\nca -i aparilia rtror !utbL,rrrt Ll,.limLai, 'fum eL- J,! " ruz, Tn s:Lurr:acind se amplifica LLlhurAr;;e de llnJdJ. .n t!rcrai, ae"1ed pot detcrm:na :n-ralal\-a unu mJt:sm PtccLrv,.u r1 nse.i'rle er]\. nu I rma: penr,-uiompurram,niUt tu_ gnpJLrtrLur, ..i perlru e\olulia \a Ds:hira .i r...rp!io-.rcd i1_ _.iar rlutnlcrur instructj\ -ducati\ e. Desigur, pentru modul cum se dezvoltA;i evotuiazi tulburiirile de_personalitate, prezjntd irnporlanli structura temperamDtati a individuLi, in speciat r-elatia djntre prooesele narNo;se fundamentale, echilibrul, Jorla si mobiliratea ercitaliei ;i inhibiliei, vifsta, dd,atia.ioer,.olrirca en,/. riaL-p(:hi.a, e|,.^ral A a..p,. :n "..*pJN. in anLmrr/i parrrrutifl!a!i lcmperamc,ltrte. ,.an- lr.ori_ zeaTi in(tabil:trtea )i lrl\a de cclrilibru, rrlbrrarite cLris-^itlutui provuac: o .x, iLdlia psihumoturie Si u aEir.rtic perma,^nre ce dcr.gleaT: _.imai mult acri\irarca Brr-fo-leyic;.Ld allj handicapdli are loc instalarea unei stAri inhibitive in care rigiditatea si uniformitatea este sustinutd de un activism redus in-pLan coniportament"3l. Staxea d, preivd se corcleazii, in acesL crz, .u tulblrrarile alecli\-emolionale si (plc volilionalF Cind acesteaitua!ij se mcntin mai mult timp sau cind conflictele leuntrioe se prclungesc, ele
I Verza, E,, Ce este logapedlo ? Bucu.esii, Ed, gtiinltfice pedice, 1382, ps. 91-92. il Encicle

devin

croni.e

ceea ce inlluenteazi

regati"

asupra dczvoltlrii

pe fopdol dcJicientelor psihicc, pot sclit-cjtitului, Tulburirilc par r ona! : 1ir i; : i por pr u o': co'r p'r ld'n r " i nt^n i l :' tr dF-eral ' ile a r ' ' ir 'r lu: dc la 'l velul I r r '1r 'l"l i mLre\i . bi l e i " '- - ". " : ' plenr l gin( lir ii a 'r e l r '; .t" .u,," " ,1.t" a sl2b- ; dli r in'r '; f i e. dcr v. le r pr '. ier i: srpe,r' L;ri rnr:' , I i mpr l ; \ ir Pli . a '" a - ; Lt r li: lo_ de \ ir I J oroh,rnLarz rcnLd at i. li\ a in carc sa se o adap'tare comportamentalS anticipatiln ;crmite t Din aceste caracierlstrcr evitc riscu.ile Si situatiilc ncprevaz dintre rleterminismul rezulti fsihologic, prin afifl1larea lcgiturii i penF, ,, L. nd: r ii. pe d' o pr r ie, i 'dr a' er r r r Lnr . rpn, , a -l ccti i a lla odr r '. \ t i|. nr 1i3 lLI R Zazlu" i ar" l p' rn.' nLl ,: i . na. p"o. conform ctreia in adapLtrca sociald inteligenia nu este un -fctor .ur,.' FnL. ,o, ;, n r r oo, im iuar 'a r i r f ^o, l"d1i ir . in": d^r ali' . i , - i d. m , . ' r , , o r 'r m i id. pJ pe ^ar e n . i fa-t,r i emui ' " na i d.j r, . a I r er dpa loPo}di a ed r '3LiJ I L 1r 'buiP i " n.r,i n' ar ^. i l'r lr , r . { r r r . " 1, , 1. ,r ; r il, r . 1. l 'nbej. . ' nrmJ personalitA{i umane cu toate dczvoltarea unitari, armonioasi a
r tr i h,'r pl a

Marea labiliiate, cc sc manifesti in comiterea grclelilor grafolcxice la handicapatii de scris_citit, contribtie la accntuarea delimbajLrlui si la sciderea pexformantetor fr""tiito. ,i"i.c.:"li Cu cit fenomcnrrl sc producc mai de timpurhl cu atit ri'!i;i"ti"". loc ^ ram.n'-e ,n ',rma J dFl\ulLdrii im''ri rl" 'i de aici " "r^" \'{a1rriTarea psrhrca . :.nula"p _^du.a a intre6:i ..li\iiali p"i " .i morrici i- f'uenleaTa poziliv llrn' Li l' p'rN rlire 'i de rcprFR'(tur ri g"alrc rr la /.-rarp, .afa ^^ cortribuic la oFrlp,lJr audili'"-\erLdlo ir dc transpunere r simbol rr Dosibiliralile lcla \ irJale-scri.e. trin c"ordoraroa mai"r buFa a miicarilor' sc realizeaze organizarea act lui gra{ic, iat prin maturiT-area.psihice se lnrgeFte iimput vizual qi comprehensiunca celor scris-citite H. Wallon a\''ea drptate cind sublinia ca migcarea trebuje privite ca facind Darte din ..ansamblurile care resp,|tnd actului'i. pentnr cA ea este instrumentul acestuia. Organizarea miscirii s face pc r.dr I d'rralr .,olarizarii cnpilului .i a.Fr'r5 perle'l'6re nu se r+ dL,cenumai la formele irslitutionalizate, pentm ci jucJl. mer"ul. activitatca, in Cnera], devin lormc optime ale elabordrii ii dezIoltirii a.tivit;ti1o. practice si ca atarc se impr,imd o mai mare finele vcrigii exc{utorji in toatc domeniile de activitate Pe lingi
I zazto, 8 ' Ad o p td ti o n so ci d l e r l e s d a b i l e s ,r e n te !!, neuropsXchiatrie iniantile. n.- 9. 10,r1969. i n R e vu c d c

" al a

i r c i l r i .6

\ . 1 , , r; A -

208

209

factorii intelcctuali, factorii afectivi sint mai prezenti cu cit virsta ,nplul, i cstp mai m:cd. ..I.) sfLhir. noi _.rim ca f;ctorii inrete-tuali si afccti\.i intervin Si ei in actul scrisului. primii. Dentru cii pprm:l u nai I.una preliziL na a gesrlrrilor si L, prcgat'r; mai rd prcrb.d rraTer.a trcr,uio scric:i (urcuri prea rcpidd ta!; Lu posibiIteflc motorii, ceea ce duce Ia dezorganizari). Ceilalli, cteoarece copilul crcde intotdeauna in ceea {re lace ; et poate ab;rda scxisul ,,r. u dr;rudinmai mulL sau mai pu{rn puriri\a, i^ tunc!ie de formi, rprnllrror \atF .r :.oaLa sau.r fam.]ia )i in lunc!ic d. rl.dcliit. sale la1e de prcpriile-i dificul'titi( r. Doud problerne se pot pune in mport cu ceic aritatc pini acum : !. Llac.r.drro^risri(i1,. bio ogi.e p-ihotoe;ce,sp.iitic" Lrn._ri "i .nL'n jl \p\. i tt r. r'Fa,,dpoljtiv saLr neAaliv a.tul s.ris-ciliLuir.i ori allfpl *prs. scric,ciliL -i cex ,i ^. ral-ariese srdbilc.rc b. da ii Lulbrriril. \,r'"-.ir:r.rlui au o 'nrra ac!iLne nFfa\"oroill] asrpra prsonalititii lrmri anumii scx, oodrpamtiv cu altul si dacA este aqa, care sint facto i care favorjzeazi astfel de situatii. ln ljteratura de specialitate panticlrtarititile de scx sint cu totul cpurad.. rrp.rtnLH la l:nbaj. ;n gencral, .i Id scris";r, , In \pecial. lTinlra ,,i .dro men iufeaza d lFr.nrelc d ntrF s^xp, rdporL;rc .d nr\.orrr ri..rlui. .o numirb Ajur'dq rcrrJ .i .olJLoral .ri; carp apr._ .'a ; ,;' prugresLrl.T:.r.1, i la ere e,r. suL.rior t"ti cjo ,"] rl biietilor, lidnd scama d mislLritorile etaborai d ei. Accasti .'L'dlie u dpli,d pr.1 zc\eed fald. ou r- ni\e. rniJtociLr, cr lind, sa s,flc d lei,u ,. bE'al cF ar. un grdf sm t,un,:dr J, .a ar .l un nilel mijlocilL scric ca o fatd cu gmiism stab. At doitea fapt pe care i] iau in consicleralic, pentru cxpljcarea situa.liei respective, este acela ci dupa zonele de vhstA si sceri. fetcle Dosedi un avans de $$e luni pinA ]a un an asupra bdielilor. ln final, autolii menijonati conchid cd este vorba d o precocitatc efectivi a fetclor in raport cu bdielii si nu de o diferentd negenetica... "calitativd Pentm a ne da seama de dirnensiunea fenomenlrlui si dacd obscr\d:iil" Iod'tr ,LrrcnF. o-sfsrurdtF dc-a tJneut mai inut.or ani, ("re dc dtriFl ne-r I conl'rmal srppriorilateajFr.lor, 'n r.lul eratoleyi.. a"Lpr" b; e!:lor. am apli,dr un (he-riondr oe c r,_uindea saso -ntrpbari , I ia,oLr . ri rro rrale a"uprd a t050 in\drarur:(r-). ru FxDc.:crti d. preddr. inrrc 5.i 30 an ta cta!tFI-tV ate ..ntilor genFrdlF.I' d,, .t ,1rc.lio.ar dm sol:cirJr rdspun" Ia urm6rorretc inlrFLari : L rapd, b,ierii rare "irfnlco?;2
I A juria qa crra , J . , de, Auz ias . M . , Deh n r A., copilulLi, t.l I, Eu.uresli, Dd. Did. $i pcd., lt8o, pg. 115-116,

210

scriu mai bin, mai frumoE, mai lizibil $i mai corect, felolc satr bhietii ?; 3. motivau respunsllrile d\,. la intrebirilc 1 ii 2 ; I din punct alc vedere motrjc fi psihomotric, care sint mai avansatt, biietii sau fetele si cle cc ? ; 5. in general, care au o dezvoltarc mcn tali mai marc, biietii sau fetele'/ Si 6- enumerali factodi, mai importanti, ce contribuie 1a formarea deprirrderilor dc scris-citit. Crcdem ci o analza dchliati, pe lntrebiri, poatc constitui Lrn inalicator clc bazi pentru fenomenul studiat, mai ales cA avem in realere cxperienta relati\' bogati a ca.lrclor didactice chestionate , .u"r,r.rt mar- cl.. ,opii 'r;.LrJ:ii .i i .la d.eslea. .\'rlFl. ^dL.d rl ia or:m. rrr"oar". C60/0 n cor ' F'rio dri ra.pLnd na f t rr" 7 o mai "apid,270 n. I J., raipLr r.n iaro""n' n;'' iur. rr scriu mai repede, iar in ctaselc a {etele afirmS'ci in ctasele I-II III-a $i a lv-a, beieui. Ni se parc deosbil de semnifioativ ltimLll a rr.pu r. dir Llor moti!a: p e o parl^ " rt:rnd ul 'pr' Jrirla n.rslre F.lr:urale a.upr., In, merP n'mlr da elP\' ' I pr'vrre nu atit la o depe;ire a felclor de cehe bnieli, dar o imbunitifre substantialA a Taiismului in Ceneral Si a.rclterii vitezei de scriere' in sDecial. ceea cc creeazd imp?esia unui salt, jar pe de altir parto' la br:ielii de I 10 ani sc prodttce un salt calilativ 5i .arrtitativ in toate planurit vielii psihicc (mai cu scami in limbaj) si se manifeste; cresterc evidcnte a intexesului pcntru activjtatea s.olari In al$ ordinc de idei, existd !n av:r1rspronun'Ft al fte1or in domeniul motrl.itefi ce sc manifesti inci din ontogeneza timp ri. ii carc drreazi pine pe ta 9-10 ani ii chiar rnai mult. Pc ]a sfirsiiul perioadei Fcolare mici, migcdrile baieiilor si motriciLrt.a lor, .ictcrse p.rfectiorazd, in genLxal, mult !i sc ci$tig5 in finle pozitivc si asupra grafismului. Accasta imblLniHlirc minind efecte generalA, in planul motricitilii, dctermini, in primul rind, o cre) rFrF d irpz i dF !.r': carp :n a*' mitp .iLralii se poat. rP,li,'a :n in accste cazuri. .letrjmentul ostticii giafjsmuiui. Dar chiar;i dupi o an mjti perioade de scfis mai pulin orclonat ti lngrijit incepe sa sc manifeste,din no, preoNpnri pentru linuta si frumLlseleaSraJicA. l,a a doua intrebare,710/0 respund cA fetele au, in gencral, un scris mai bun decat beie$i, 130/0din cei chestiorlati considex:l (ri biictii sint superiori fetelor si 160 afirmi oi dcfi lctele scriu mai bjne. mai coreot. nr,ai tuumos si mai lizibil in primelc cloud clase. in clasle a III-a si a IV-a, baielii, chiar daci nu clepiscsc fetele, incep si scrje tot mai bine, ajungindrFte dnr urmi. Maioritatea cclor chestionali subliniazi ce fetele i5i mentin, P'r tot -P'ti parlur ul \i-\rFi ?.oldre mi.i. inlP"FSJlper Iru F-tc:'J \i I rdinFr ri- rlui, reea ce .or,tirLio un fa.tor lori|."or 'n l'. \uL-

tarea;i perfeclionarcaabilite lor grafice. Fiind mai reccpti!( 1, cerintcle nonnative ale procesului instrl@tiv, fetelc ajLrns rir I insu;cascd ti si respecte mai bine regolile gramaticale. Ca rr1,,r,., se dezvolth motivatia irlterioari, ca Jactor dinEmizator, penlr| ,, tivitatea de invelarcFoarte interesantesint motivaliile 1a intrebdrilc 1si 2 pc rrrr, lc formuleazi cei chcstionali.884/'0 scot in evldenti o serie.lo ( 1it51i aie pcrsonalitilii sexulrri femenin, oa fiind dominatoar lxl tru virsta ioolari tnici ii care. in fapt, jmprjmi activiiilii g.rll, o linuti genraH mai buue. Dintrc accste caItalj, sc rmarc;i, i| primul rind, ambitia mai maro, conntiinciozjtaica mai pronunlat,l sensibilitatea deosebiti ;i poslbilitdtile mai bune alc fetclor (1,' rioncentrare a atentiei in toate domeniile de acti\-itate. In al doil,,. rind, se relevd faptul cd fetcic sint maj ascultdtoare, mai liri:tit{ fi mai binc adaptatc la cerinlole vjelii taolal. ln a{relati timp, dt' sint procupatc clc obtinerea unor note mai mari $i de ciiliearol unei aprecieri fa\rrabilc pentm a lace phcere pdrinlil()I si inrri titoarei. Unii djn cci chcslionali mentioneazi $i o concluzie im portanLi peniru o.ganjzara proccsullri instructiv. Numai in prj mele doud clase voluinul cunoftin-telor, relativ mic, permitc cdll catorului ;i clevului s:i acordc scmnifioalia coruspunzitoare scrisoititrlui si formirii deprinderjlor rcspecti\'; apoj, prin cycstcrer volumului dc cL-Lnostinio a num:ruLui marc de t,me,ce li se dau si copiilor pentru acsi, timpul nr ma; permita prrcupiri pentnr estetica grafismului - ceea cc lacc sd creasci n mel.ul eroril,or bazate pe confuzii, pc slrbstituiri, pe defomiri fi pe plasarea inco rccti a grate,rnelorin spaliLrl paginii. Din acel.5i motivc, copiii sini oblieati si scrie tot mai repeda pentru a putca cfectua lrnelc dato !i pentru a loa notile in clasa. Or, aoeEsti rapidi'tate, pe fondul unor deprinderi irsLr{icient consolidata, determin5 o sporire a numarlrlui de erori, nercspeciatca iD totalitate a reeulitor Crarnaticale Si o slabi p.eocupare pentru lizibilitatea sltisului. Rczoltatle mai bunc, pe linia formlrii ti dczvoltdrii acti\.itelii grafole_xice,sinl raporiale de citre cci chestionali in proportie dc 690,/0, atit pentnt fete, cii, si peniru b6ieti, la bogetia limbajului oral, a vo' cabulaNlui si a posibilitnlilor de operarc in plan concepllral. .{stfel, se releve cd cnisterla un i l'ocabxiar bogat permite copilului nu numai o insufire rnai rapidi a sc s-citituluj, dar Fi evitarca unor gre;eli ce sint caracteristicc perioadei de formare a deprinderilo!. Respunsurile la intrebarca a p.11ra par se contrazicd faptul ci fetelc sc prezinti mai bjne, in planul grafolexic, deoarcce 520 din cei chestionati indicd o dezvoltarc motrici mai buni a bnieti212

lorlDaca avem in rederc ccle afirmdle pe par'ur\'rl lJ(r;rii r"' molriL; >i psilr'tprlvire la reldlid nFmijlo.:la dirlre dc7\'ulLared at rnci ar insemrrJ r'"i deprind'r'lor oo s'ris. fo..".", ii-tri.:, "i baic!ii s-r putea prezenrd .cl pulin la aceLa'i nivel cJ fr telc sa'l 'nolivea"a delvoltdrtll chia; mai bi;e Ddi mL'lti din cPi chesrionati motr;ra a baielilor, in a!ans tale dc 'ea a fetclor' prin acc-ea-ci bAielii d;spur dF nui mJlla .rcrgiP o-i \irr mai agitaii prer'rrn'r iocurile.u mull, miscarc, in rimp ce fet lc sirt md' paaiv' "tldr iinistilc, mai tFmpirdre. Noi am mai srbUniat c6 nJ lr'bL'ie rorrjoruri Ll' in"lina\ia d. agita\i. furnda(ao careoai" "i -'p-9 -13r. mi:Grc cLrdpzvol'dre" moLnrie,a:a 'Lrm ni tormclF de dumrndro rclativi a inhibitieLi nu pot fi puse pe seama lipsei de agilitatc motrice. Crcdern ci esta vorba aici de doue aspecte mai impor_ tante : pe ale o p,arte, influentele educative exercitate inci din r'mplliie a.rpra f.t.lor in (are se iDsictbpe nc-ce"itdonlog"n?'za de a sc juca mai domol ci carali'rFa toa ie a Ii mai dFlicalc. dr pc .rergiei \prc-u'tini"rir.,a.li\itili ocupaLionalc arumitp dc altb pdrrF, irsa)i frdgililaled lizicd Dronunlatad lctelor -lF rm prima o . inporlarn mdnifesla'a prin miscari mJi finc :i mar"lcnre Ac"sr. a.p""L" ne pot lamuri asJpra rd.pJrsurilor datc in Id\ox rea hJ etjjor pentru acpdstavirsli, dar "r sigJrdnla ca mdi lirzitr' .rdalii.J irarniarea in ani, bAic\i pot capJta un avans molric fade ioc si clc drririr;1il; pe care le deslA:oara Tntrc torizat 'i.r,*rii'"*fi, carc aL afirrnaL sup'rioritalea mnrri'a d fp 'rii*.iii telor asupra beietitor, se numare aceia carc motiveazi raspunsuriie lor D;in activitdtile de dosen, decupaj, modelaj si de doitotie' activitid ce favorizeazi o mai blrne dez{oltare motode Si o sporire a fjnetei in miqceri. r .'n.Fa rFlevA, in proporlie de 5800. fap4Lrl.'a hiiltr;"*" a letelor' oeminlala srperioarE fat6 de ielii aLr o clFzvollare 'ca mI de gifflire. au Lrn sprr_it observalrF oareccsinl mai profun/i in mr' u'or de la aclivitblilc con4_/te la cPle.aDdez\ultlt .i tre. stracte:2i i nu fa( deosebiri inlre leie ii bdiFti' suslintnd.'a Iorul dcpinde d. prco.uparea adullilor penLru.-trrffrlarea "J'Lrvrt;rii osihic si..a alarc, ci au o dezvollare smllara. lar luv ' srIrL J" oit"." .a fFtcle aLrur avdns mai marc aslrprr ba:elilor- n'east' grnd re, r \irualiF n,r .ontFazicp nici pF deparLFIegilura dintre oecaraJ .u .it avem in vcdere un orPcrP limbaj. , Lrslit mai mult dezvoltareaanumitor functii psihi'e Prin ccr'Ptiri ;;;tri:'6;'i; exoerimcrlale ade.vate. noi am demonstral ca Ia virsta smlard de ili;Ligenle baietii ob\in performan\emai Lun' i"-J."*t. *it, iar la prubeledc limbaj fetcle s-au dovedil sLperroarc de.it fetFlp, biieiitror. Am explcat atunci aceasta sitriatie prin sttoct ra mor-

:r3

fo-funclionali a cop;ilor respectivi, prin particulariteile p.,){r.,rl lui de creStene,prir) plasticitatera sistemutrui nel-vos central, t)rlrl geneza dimodismuhi sexual si pdn oapacitatea de reoeptioni .,, ,, influenteLr inshrctiv-cducativc t. Cu toate ci aprecierea favorabili asupra hiietilor dominn (lir ( LL selc cadrelor djdactice chestionate), din consultarea cataloag(1,,1 tcolare rezul$, pe ansamblri, cd beietii au note mai mici decit f, iFle..Din disclrliile purtate.u inv;tarorji.cre au apreliat (d fi.,l mai bun; dcrvoitdrec minlal; a biielilor. deti lerele ob!i"eaL, I tu$i, rczultate Scolare mai bune, a rczultat ca acttia nu invali tr misura posibilititilor, sint mai comozi, mai putin ascuttitori, rl au Interesaconturate penrru :n\5raLur.iIi, in gcreral, nLr sinr.,rl dF atenli la l^c\ii. DrD; opinia 5Libi.(\ilo h*Uo-ari din a,." r., categorie! se remarce intereul deosebit al Ietclor pcntru obtinc.c. Lle rote mari. pforrLl mai marc dapu\ d^ etc. p.,iLllitjli cLrperi, ,r. cte concentrar a atentiei ii o mai bun6 rcceptivitate in insu$ir.,L runo.1:n(elor.tavuri/a,a ii dF o.o ddiU dis-ipli ard. mJi ,,hrti brata si mai UldonaLt. Ultima inrrebcrc ta td.od) tr fosi pu..1 nu nJmri .u scuDuL ,. , a ledFa crr. :int tacr^rii .e tr lormdr.f, dFprinderil. I 'onrribuie de scris-citit, dar mai cu seame cle a s1trprinde in cc mAsuri fac lurii dF per"unali[ate.inr luaLi in ..rsidprdtie in a.lut Crdfo-hxi Deri literdrura d. spFrialilaLp .F a,ordj imporranla ,"Lrvenir!,I nIormdrea abilita\ilor d^ sr.r'sririr. am p.rlut con\tdrd cJ Jneto,a dre didacli,e n\o.e, frecv.nt in reusitd sau in etecLrlact.rlui grp_ "ari Io-lexi. trisdtur:lc rFmDeramcntle. rctaria d;ntre aprirudini 9i tudini. .ara.rcri"ricile .aracleriale. dirlrp care un ;ccFnr deoscbil s-a pus pe atitudina fata de activitate $i pe existenta unei motivarii interiorre .orrurdrp. Alt. raspun\uri La aceasraintrebare sLbUniazi rolul pe cdre arp (\)nrrbtul permanent al invd\atorutL,i qi tratarea, cll exigenli, a ele.vului, comportarea afective $i apropierea de elevi, de'zvoltarea vocabularului Si corectarea eventualelor tulburrri de vorbire, exerciliile frecvente ale scriere $i citire, creerea, la elevi, a confortului psihic in raport cu activitatea ale invAlare, in general, si a s$is-cititului, in spcial $.a. O remarcd cu toiul aparte o merite sublinierca unor cadre didactice cu pli\,'ire la necesiLdtpa dFzvoltbrii unu' .limat social in carc sa se acordc mai multi importanl; timbajuhli 9i si se formeze, la copii, cultul pentru vorbirea corectd, frumoasd, bogatd etc.
r Verza, E., Conduitd oetbald a tcolatilot Ped. 1973, pC, 126. $i mici, B/cfesfi, Ed. Did_

Ca o concluzie eenerala la anchta noastra Si h r'l's(rvI'lllli' desfagurate la clas6, se poate desprindc Fi ideea a$a-ntrtniirrlrrl r'li\ | Pygmalion. Acolo unde invdtdtorii erau convin$i dc q{rlit:rl(ir lxl sibiLtatilor celor dou.i sexe, in formarea deprinderil(r (lt s( fir citit, se poate constata, datorite preocupdrilor jnsistentc li tirr)rlr(' fatl de toi.i copiii, obtinerea unor rezr'l1tate rclativ asemtiDr'rt("'n si in1'ers. cu cit convingerea ra mai fermi ci o anumiti caloJl')rr( dispune de posibiliu!i .nai mdri Jala de (eablta. cu atiL dif' r' r'!el; erafolcxic. Frau mai prPgndnte A.Fasta s. datorPrl' 5i l'ln riui ci a"elor elpvi care Frau considerati . I p.-ibilirili mai In,fi li se acorda mai muite atentie (chiar ncintentionat) si erau soiicitali sA raspundd frec'\''ent-ceea ce este deosebit de importani peniru aceasti first:. Desigttr, prjn aceasta nu mjnimalzem diferentele specifice pe care l-am analizat mai sus, dar dorim si subliniem, in mod expres, cA in lomarca deprindrilor de scris-citit rolul in!'etatorului cste decisiv daci dovede$te pricepere ii tact pedagogic in tratarca diferentiati a ekvilor, in fun4ie de particularitatile psiho-fizice ii de pemonalitatc. ln gcneral, comportamcntul verbal cuprinde toate formele limbajului (deci $i cele ale scris-ciiitului) Si in cI rranspar atit strllcturile intelectului, cit Si cle ale personalitilii. Ca atarc, orice formd a conduitei verba]e creazd imbolduri sau intentiuni, bazate pe intelect $i pc caractristici de personalitate, in care domind cIe afectiv-motivational,e Ei temperamentalc (fig. 34)l(De fapt, nici limbajul ti nici Iimba nu au inglobate in mod nemiilocit sisteme de l'alori lingvistice sarLsisteme de idei, aqa cum nu contin nici valorile personaltetii. ln schjmb, prin manifestarea conduitei verbale aceste valori sint rprezentate Si transpuse ln cimpul social, iar odati produse au un efct circular, influenlind structuiile psihice ale

Fls. 3'{. Compo anrerhtl .a.

tu,re.lerlr

nnrc ilirnriarc

{rlnln -\l\rorl) ti caLrrcsrc

214

2t5

subiectului. Abordarea compodamcntului verbal din perstl,l11,l intelegerii cA !,limbajul uman este un lucru subtil Ei compl( \"r, parte organicd a tgtalitdtii psihobiologicc a dc,v',| iar vorbirea 'o tirii Si comportarnent lui 1jnran(: creeazi viziunea integralisl:, ,l compodament1or, in general, in structr.Ilile personalitdlii. Daca am vdzut ci cste evjdentd influenta structurilor de p,r:i' nalitate aslrpra scris-cititului; trebuic subliniat cd Ei activirilil,' grafo-lcxie jnlluenteaza pelsonalitatea. Pentru o mai bun:r ,1,, vadA in acest sens, vom menliona efectele negative ale tulburilril,,l scris-cititului in planul personalitefi. i,a astfel de efecte se rch.r., mai mulii specialifti. Pe buni dreptate se considerd ci tuLbur:rfil,' scis-cititrhLi, ca toate handicapurile de limbaj, creeazi difi(|L1li;,li in integrarea sociah ce pot deterrnina comportarnente antisocia| 1. ca efect al trdirii dramatice a eEecurilor $colare ;i a situatiil()l stressante permanente pc car.e Je inregistreaza. De cele mai mllll, od, logopatul poatc de\.eni .,rebets sau descurajat a, pasi\., nep:l sator, opozitionist, retras, inchis in sine, inhibat etc. Cl. LaLnrr\ subliniaze ne.sitatea corectdrii dislexiei 6i djsgraJiri cit mai (l{ timpurio pentru ci, pe mesura inaintdrii in vimii, mai ales la prr adolescenti Fi adolcscenti, tulburirile comportamntale se agra veazi, imprimind personaLititii un caracter nematurizat, agrcs!! !i opozant in familic ti in socictate, deoarece insrrcoesclerepctair inllumladld .egaliv srrr.lLrrilp psihi'e. Particularjtnlile tipologice ale sistemului nervos central ;i alc personaliEtii, in conditiile eiecurilor repetate ca urmare a tulburirilor grafo'Iexice, pot imprima comportamentului anumite caiacteristici pe directia dezorganjzarii activititii fi modificirii structlrrilor psihice, a creFterii anxietalii, a deprimirii $i impu-lsivititii. Aaeste handicapuri sc adaug! la diiicultitile existcnte de adaptare la viata S.ordra,prL'le.iondla famil;Jl;. ri
I Miller, G, A.. Some Pr.lilninaries ro Psvholinquistics ln ,.Thc psrchologt, ol languase. ihought, and irstruction'. red. John P, de Ce.ro, HoLt, Rinehari a.d Wintlon London, Nc{ York, SJdncy, To. : G o I d ma n -Eisler, I r i ed a, Er pet t nent s in s P o n t a n e o u ss p e e c h , London - New York, Academic Press, 1968. e T rojan, P s ac hohlgiene und. Lagap. idle , l n A k t u c D e P r o f'e lix, blere der Phoniat.ie und Logopadie, vol. II. Basel, Ne$' York, S. Karset 1961. I Launay, Cl., Dlslexie .llsarthographie, 1n La Press Midicale, nr. 14 St 19, tomul ?3, 1965.

:"tru4ii{#:u${*f,

+*ii*+*$f**$ *. *
-;:iTriJ"lJ':t'"ff3tTiit; "u

r*t*jr**r$*ru

firp**l*#****

a;**Hili*l4tt{g;i1": *B:'i 't'"J?:l 5:".'fr;'fi :'"i:"tr

u.*"n. tolbuirilor de personari

nu**firn'l*P
chez les cleI Verza, E - , P a tti d L l a r i ta s d e s troubles .te Pesotuolita dcs sciences soctales, s'ie roumaine ,iicierts int'el?ct!ls, i! Revue ile psychologie nr' U1983.

ffixe*ffix'*
2t7

zt6

ridsrosr',ur de\encd .er, :n Tsoo din ..,,""t. ";;;;;;i i;;i,.iii" asemdF'rr'iaro ,ost f;rur. de s pri\3r: cl a L!rmaril sr .rr surprindi- clementete comune in sindromnt srafic .1 ;;G;.,;iri;" schizofrenie, utilizind metodele metrice fi stai;stice elaborate de Thea-Lewinson r. Dar Si infr-un caz Ei in athrl *_ 7cr\a.' r, pri\irF ld .-rrirJdinHd dirBnozei prtn ". ""p";-e_ ,oi= ps rr."opoJr,ye ld a.ellir se p.odu. mod,tirdri, f(lJti\ . U"J"Ji irL(vent dre grol|lr-r,I I n ILrncLie star,d d..szinararcla rn dc m"ment dat. Llc d.!pol iir r.ihi.d, dp "rdd ul obosotiisau s rrmenriuldr, uc fetul cum s+ | ,,dihn L eLc*SJ.nLr Lr:r;m ,a $i rivet,rt a" i,jirrii.., .ir_ a dFDrirdcritor erJ u mororii Si riv.Iut rLtrxral "i d, \ror.\irriu, poL Llcrrta p^,Fr.crarnr. l- rdpt, Lu(naj rrFsrp mo_ nrll ri al. ;rrIi: m,.Jui.(" -e orod,r in r,.uurarilo p.it i"" :" ,r"._ ,its d, ra,.torii m-nriuna,i mri ,u.,i .t" "\,tr;i. L;iii ^..p",;,", LlenolErFlrlid dintr,. iFr,uraijtitc !i scrr5. '". pro.c\rl rcrapiei r., Lperbror;i. rrFuLie lrdt] i.. .o.siLlpralie rordr'rdtealdcr,,rjluf .are por Ll.zorganill per.onalir-teJ, "di,:i aiil cer care provoaci comportamente ce se incadreazi in marea psiho_ palulobiP..il 5i..i fdr. sinl .erLndari ni care du. la modificari. m,' pulin grave. de Iipul .eloj- din p.ihopalo.ngiamarsinaia. Asd rre/r. c sa \'ilezc. in FBdlam6.rfd,."r,erarea rri_ :af. rp.uDArarea trr;r;lor,le. limLaj )i inta rrdrc" htrrLt:, riior de p, r\on,ti.arc. ap a( ter \ /uar. ,rpa pFc,L",,i\'a jn ^umar -.ial:z;r.:. i1t-drdr:i acr.rldte si del!u tared pshi.d rrmon,ua.a. NI.roLlelcsi Dro.e_
rC i ta i dup! A t hanas i u , A., Op ..tt.

ga d ri , i l - . au. par r ic J ia ri l Al i h s p c c i fi c e . d e l e rm i nare .l e sl r .I| ., ana ro mo - t r T r nt ogr . a s r s l s tp rn .j t s o .i o _ c u l tu ra l , care i mpri m;1,,t.r, pu f,1 .d o r edpr c ps ihn l o g i .. d i fe re n (i e ri d e ta u ,r i ndi vi d .ncerL:ri ti ,,tr ,, l n I l e ra t ur a dF s pe. i a l i ta F s e , L rn o ..,, d ts ori ,, ,.,,, " e ri . p \i ,:La c e ,-rmi ra. r F diagnus ri .a re a ti p u tL i o e b o a l a a {.r' rJrrn.rt ,l pp b j rzn " . r is . r lLr i. A t r e i n c c r,i ri a u \i ,/a r s ,i p J na i n cri d;nrj , !., m e r,l Fl c , um L. e at c s .ri s L rtu i p c c d rp g o rj i d o n oti p.i ni ,n. i ,r: ,i ,. ac .ste .F@r c ar i, s t nr i n te re s d ,rre .\e l c e l e c ru a re dp H . l ,.,rr, r, . I Hdline dc cobineau care au urm5rit, din punct d; ,"a*"1 metric, 11 clemente in scrisul mai multor Lohavi de "."i schizof-rcnit,. para r o i ^. m d ia. o- d. pr c ri v i o ri a ,e l o r .u j n ri rz:Fre afe.1;\a si ,rLf i. icrt; d c , r lt et p, r . Ca u tj n c r s a p J n a i n rn \i rtsre r , , np' . . , t c g u ri i d e b o tn d v i p \i " "ii.i ," " tau tori i r,.sD e,.l i vi h d a " i e;;;i ;i .;;;,, f,l . pxrrr.. ce ri c lar . a dsL p rd r-u i Sru i r d e e p i L e pri ri . Ld r.easra ut_ si r rrrd .'!te g of ip de Lol-a \i , a u fu s l c v i d e n !i u j .i l 2 tJ.rori sem,ri l i _ . er . m F d c p i l e p ri ,:to r S _ a a j In . l a con.t rTi r .i daro rlld p re /F nl, , ae\ t nr tr.to r' i n s , ri s In tr_ o i nLmi ra oroD urti e

fielarui deelc lolo-ite \ur ti adaplatpin -rapurr dP indi\idualitdtea

j,::'l',l:"1:,:l'::i" il.n":i';l':l:li: l"xllli.1;,i*:",xi ;; ;;i.',;riii.;"m ;;;i'

lI ;il;l -t..oiilf il,,"ri:i!:ff ii'i")i"r.:-. il;ilil#ll:ffJliliiiJ'ii'a'"i"; ffiJ,:""',J#:',Si',
*F5:i,i.t?"t:"#t1';a

"i"nra, "r'

personariin condiliilor carese pe deosebit -ereditatea accent 'rezvorta p"'i" t.L.,' i"*t"ligi. iiii"til"a -un

j':?";:1iTi3l"l"# il"T"gxll*"*",:tiB:"ff '*l*1""*,:sr:":: 3;y" ::::,m*::":::*:t*:i:"1i'flisl' t'

;i;le';",," Li. i. C\] Jeicrmi^a "labor:rea de noi sisteme compor{ament"-"""'iii.'ie inaiviauautatitespe''ticc si s' lurrnFaz; "ur". rot ma per'o,ralc PpntrJ a ave:r viziLrnea ^omDrera -i*i,,]"'r",i" in con\rderarie rumai LcbnurilF "n-oortr-.ni" nLr i,L*i""-iiii:ii

"" ]" o.L" l neni ot" . .nti

d ar si ccl, e j"lr lect uslF, m olivalr or al_I I Fcr r \ e ) r r u loc- dcpr Jrol i i i o-al e. :n .vol u {ia st adiala m ot i! a\ ior al- aI ecliv' cu incir L; lur a valor r ca I n car P sari p, rmarentF spr e o m ol'var ic

J':l'"]:. i:hr.l.l:r:liil,,li,,':l;l'l::;1"::lll:':'.'l;i "iHi::iI "a';:;:::i,Ii"'llif:l'"'i'l;.n[t'::"., fll,*;ll,l

\e Aceste capaciLari diver"ilici o' .;,;;l;; a ""mi,..t.'r'.iritu' acumuldrii de noi ruroqtinle. rn 'are masLrr;irairrdr,i ln vir"ta si ed o imporianle majora D?".nlty ' ),ppri.nl" D.r'onala are 5i real z.rea o..stur de,'iderateesl" nFvo;p.printrc altale' dP Inlececa i. eriratca limhaiulL! de jrlatLrared I ulbur;rj lor grafo-Iexice'" donh;,1^ IFr"p,cti!e reb:lnLriteale arcesulLrila flrllura racrrrcp lind reiari.rr.ei. (Lr mcdiul inconjurdtor'

" ;,:il:"; r; *oi,,oJl,!#.1?i3:[is r.::::i::l """"ia",iir. constara nevezitorilor in braille, vom

i; J;;;;. ti ., r: ;l i; brarllenu este atii dc personal in ee_tr gralemeror "i" in.linalia Si djreclia lor. tra:Pele forma crajemelor.

:'::rii rl* l'' :.'it *"il:lfl:'i#l:"i'.Jl?lli"o::::l:il -i.i.i,riiror dc personalitat' cum sint: disclrr'iuncr' i"ai"ii
1$ciricp!. U , Ve r za , Did,, 5i Ped., 1981. E, Psi h o l o g i o l ttsi e to r , Bu cu "l tt' Dd

ef ;i :1::-t,':,i-'t' :",:":ili:ii.liill ffixl'il:,if"i;;','i'I'l

2(9

218

$-*$$l:$s+#s#**wii;

**$**$ffi

*fii**.ffi*ffi .*lffiifl**"'***"l+$tiil+ffi
**ffa*$6***
220

g j* l:,'-:,",,.:riiil; +*g,l'i;,'m:1.

de timiditate. spiril asculit, st6pinjre^ sinc'. votare. tdtieabilitaLc, sc6Tuta(la presiunemic;) elc l' ar'r rr^nurc inti:ldLt, re?istenia irst;uctivi-edLrcativi, \i cei ai 'unl.'iri in 'd ",nria".alii'factorii ciitiilor de viata ai subiectului ce pot influenta, la un moment 'iat' calitatea scrisulLri. in general. res.rlilo"r loAico-Prarrati'dle cdliratea'on{inut'rlLri li n"'"""r** \ollare'psihi'; Jl (cll'L s(risc -.nr Lrn itnici'r al ri\FlJl ri de 'lPz .Jlrura, al po":biliUtil, r dc m' morarp si pasrrarc al srrdrf;'i "" itiienr"' sirairli 5i' ;magi.alici al 'Larrlor emo\iunal-al"'tite i .rorirari"nal', al ,dpa.iuiii o.,oncertrare d atcntici c1'. (drP rc-evotutia fle.tn, in ultine insianF, $i dczvoltarea personalita i Mai dealtfel Ei citirea,- suferi acest rjpbrt, ." ""il"tcu, "u rp lina c; "nl-a ""t atit jn e.amoLliti.rri impurLdnt'.cie cdre trcoLrie 'onL progre\elor rcalitu,rea per.oni,itatii -.riptorulLri.(it si ir alalizd /dtF in planLl grat.' l"xi.. ;n spF'ial ri aL ( mDol-ramentulLri ,\'rbal. rn ser^ral. Uoditicdri asFm;nitoar. "e p'Jt prudr'r \r oarorit; !irs'ielor. mai ales dd.5 ne refFrim lJ 'ele de rFgre'e ('n'l intervin deregiAri cLr caracter biotogic $i psihologic ce i$i pun amprenta pe comportamentul grafo_ler.ic ' i" i""ltele".u acstui c;pitol, tinm si mentionam credinla noaitra cl arg.rmentele adusi in favoaiea relalii dintre scris-citit limbbjL'lrri ca ii *."r""ri,""t" .rc"aza o v:ziun^ complFLt dsLrprd cFmrrrrrarn i. mLrlLipll. persondl:trte$r nro,os dinamic. L( val.nlF inler'or maiorc jn ^ompoflJmcntul Jman Gcrerd limbajului se cu reglaiul corrportdmPnlu aiti.""nra "u eiolJlid persoralir,rii 5i (n Li uctar; cu lmnJormarpa lor in modelp actiro 1i,o^:li'ntF. factori cte anticipali in elaboratea viitoarclor comportamente ir dezvoltarea structuriior de personalitate.

valor'i(1' 'l tru formarea respectuloi fate dc calititile

tr'r'rln'rr!

#iT'dij, ftfrii#!'Sji:""Tii"lifui:i"';*r
IN LOC DFJ CONCLUZI Aflindu-ne la slilqitul acestei l,ucreri, incercim un dublu sen timent: pe de o parte, satisfaqia unui lucru implinit, iar pe do alt6 parle, incrtitudinea cu privire la modul cum va fi primitri Si apreciate dc cdtle cititor aceasti carte. Satisfaciia noastre va fi cu atit mai mare car cit cititorul l'a gesi multe infomalii care siJ intereseze qi se-i fie utile in activitata de tmPie recupratorio a h:ndjcapalilor de limbaj. StrAdania noastd, de a Fezenta un tablou complex al tulbrireribr grafo lexice qi al implicatiilor accstora in p1anul activitdtii Ei pemonalit;tii individului, sperim sd fie apRciatA pe mAsura dificultelilor Foblematicii abordate- Apoi trcbuie avut in vederc ce o asemenea analza care si vizeze, in egali misurd, toate laturile scrjs-cititLrlui, incepind cu achizilia 9i formarea deprinderilor, trecind prin simptomatologia Fi etiologia tulbuldrilor grafo-lexiae si ajungind la terapia lor lopedice $i la modul cum sint traite acestea pe planul personalitStii in dezvoltarea activitaiii p6ihjce generate si elaborarea comportamentelor umane nu a fost decit sporadic facuti in literatura de specialitate mondiald, iar la noi considerem cd umple un go1 ce se simtea de mrrlt dcscoperit. Este, in ultime instan!6, o doleantd a fiecdrui autor de a i se aprecia opcra in functie de toti acesti factori $i de a se raporta contdbutia sa la dezvoitarea domeniului respectiv, la necesitata practic-actionale, vizavi de metodologia Ei soluliile adusq pentru creerea condiliiior celor mei fal'orabile, qi mai optime alc dezvoltdrii armonioase a fjjnt3i umane. A.ea\ld .arlc se vred un omrLifl in.hirat activitalii Lrmanedc transmiteye a experientei $i cuceririlor 9tiilrlei, dar $i de cunoa$tere si receptare a acestor iniormalii. Este a$adar un prinos adus scris-cititulri pcnbr cA in ajara lui umanizarea, probabil, nu ar fi lost atit dc umand. Este, in acelasi timp, o pledoade pcntru corectitudinea scris-cititului, pcntru inutrirarea tutrblrririlor sale $i pen222

l:i J:.""J ll'lr,il,llr :ll,ir;"'']' Jii[.r)i[ :iif ^lit":', ri

i:ff."ll$trdd$." *i.:'''":
ili$f'i

ilfl"::l]il";*i:,ii"i*i,#'lilii#,i

**r**sLrt##r tffi
:,'{it*lit*':ff }ill"lJ:ii"il"

6s*:iifl;i:

':rffi :'l+L'irYJ*"'.:;ffi -rfi:$g[:li'ffilmrw it${,;,. gi:i::',.}{:"1''"#l,irlT]T*'*n

::23

f,fillffiru'ti**tru x"i.*,si1?ii;:'"

tiiii, dezvoliarea $i evolutia sa psihica. Dacd a rczultat c ctlrit.rl, ce tulburdrile vorbirii oraie sc transpun in scris ai inftuentoirl r r, mod ngativ formarea abiliteulor grafice, trcbuie sA reounoltj,.,j ce. qi diiicl.rltntile act!tui grafo-1exic i$i plrn amprenta pe lr,rtjtrt , subiectului, chiar daca ar $i sa luim in considera.lienumai rflrf lor in ptan jntm, in care tensiunea emotionala ;rea6 detcfrri! | Jie o relinere, o stare inhibitive exageratej fie o desf:isurarc dc irt, logoreic, o extinder verbale lerd si aibe un continllt adccvatr tr sigur, aici nu includem fenomenele trecitoare pe care 1e put(, l numi epifenomene !i care nu sint specifice cateborici dislc\()-,ti, grafiei; greseli ocazionale se pot ma;ifesta Si ta indivizii cu o (t(,r voltare normali in anumite condilii cu caracter perturbator. C()nr pFhensiunea LimbaiulLri csle u.r indicdtor, djn a.esr pr,r .r d, \,. dere. $i ea poate ti apre(iaLdnu nJmai dupa exprimarea iLl.it.r. dar si dupj.rpacliih generale pe care le provoacd.Aladar. :r, e\ , ruarFa raprelorde limbaj se are in \Fdcfe arir lar rrd clpre\i\a. I, manifestare, cit Ei cea impresivi, de modificarc. proceiul norrnal .st- dcosebrt compley duce lotdeaunala prog.rFr. oezvnlrdr,. de la "i uezvoliarpa Dflve5tetoale palipretFa^tivita(ii psihice s^ expr::n "i m comportamente ce rnarcheazd trecerea de la un stadiu inferior spre unul superior. Fenomenui este dcosebit de evident ln alezvol_ tarea ontoenetic6 a copilului si in stabilizarea structurilor psihicc ale tinerllhi Credem ce sint destule argumente care ne conving ca lirnbajul poate dF\eri o lortb mobilizatoar. cp pune in m,S;arc enereiile audirorului. mod,ti.a Lr nnrtintple r, rransformi fersonatiraiite. Lr\eaDm,de acFmenea,ca t.ccarp oersoan; r,rrbieite- rolLll deosebii de imporlanr si de aLliv ai limbajului in dezvolrarea acriviLirii psi_ hice. De aici neloia de a concprtra inrr-o masuri mai maro iLrt; factorii ducaIvi $i .ultuj-ali, in dirp4ia cu]tjverii frumuse\ii 1im_ bajuiui..a cre;rii resoecl.utui fara de corecrjtudinea boealia vor_ ri b'rii,a dezvollarii abililalilor \erbalF, care sb permira erpr:marea Si proieclia persona[tatii cu toate atributele aate valorice. Acest lucru este pe deplin posibil, date diind suptilitatea rnbajului si suple(e,asa la intluenkte educarivc S(utul rostru, n-Lmii 9i sicotut revolutiei teh-nico-$tiin!iljce. gdsi - probabil va mai mulr limp pentru.oezlottaFd la_toli oamenli. incepind cu copilaria rimpufie sr rennrnrrd.u vtrstple inainiatF. a unei adevaratearte in minuirea limbajului, ca factor dinamizator al conturdrii tot mai pregnante a personalite$i umane.

REZUMAT

HTtl';;*:,Iii+inq[th* jr

*F",:?#:'i,i:*;h:"*-i,"#$

#**$ffitr'***i
i:', *r.ns#.ri:1,ffi'
225

"l:":.,',; i",',;e,J:"&''#.T#"H',; ,.f,l,:'l'.lisli."i;;"8

['l'iii".*i'r**[iti'sil{[i] ;5 il*{*$Nfl$;!"tlt5;g: hii,**t$**r

i'$'.",il.1i":'3 r'"':'"{i,f +;nfl i:!i:[ffil:t "

Dintre arFiLi facrori, mdi ;mporranli sini cp; carc se reJerii la (t,.., volaareapsihic; generala.$i in primul rind la dcrvolrarea jnt,,l,, Irltur. dezvultdrcamutri^a generala a kinestezieimiinii, in \rr. $i (rdl. nrlolul achiriliilor verbale $i calirareacondJirFi \.rrbale. m.ri \alia pcntr.r arli\iicLca respt'li\a si intere.ui \ubie.tLrlLi o, , Insulj (it mai bire $i mai IepedF noite achizilii etc. ToLi ra,.,. .. mcnrronatj lar partc din categoriasubicctjvjtarii,idr cei carF .rIi \erc metodotogiaprcdari; (unoirinlclor neces.rre maicsrrid I .alorulur,dF d lurma- trdsaluri emo(ionaFa i\ eli pozilivp, e,t lF.l mcIit.. ca sr.mut.7o pro.csele rognjt;\F al. cub:e.rului ca $i alir jdinil,. e\dtLrdrr\c5i ri\ctr.i de exigan\a in rdporr do acrivirateadest., I rau lrn de catcguria[a^toritur ooip,ti\I. Se disring. rotodati, e1ilr cu (drd(ter S.nFrrl aL:i penrru irsr$irea scris-ciritulLri atb_recrr ir (oDr$nurll. . li pentru sjstemul Bra:llc, specific c na\bzblorilor.Ei,,_ pele respccli\e raporrar.5i ta \ir.ta indiv dulLi .u carp o.dzi. se.suoIn.az.,rr "inr DUnctde vedcre psihic tizi(. copitul de crin $i d d,i e:te apl ptsrlnr desJaturarea. b.rn" condilii, a ,.ri\it;Lii in er1i,rcxrcc. t_srprem"r.abit ca dcr:viraler grafo_tcxic; sc sUbnrdoneaza_ in loare planxri e. a.ri\iratii ir retcdiui: din acesl prr(t ;;'i.".' .rere.,pla.uritc inletccrJlui ,upit.rlti \inr "uslinLr^ dc o inrensj, l:,-::.lY-|" 9., osriliei :n. carF pcrLnpli e. raprc/ef tbritc. sindir-d, imagrna a er.. de\in mai bogareEi mdi organi/atc, ldciljt.nd act I a .,rorri.leror \i ierarhiza.ca acesrorad,pd .rir+rii ::Jl::*,* Capitolr.rl al III*Iea este destinat teminologiei, etiologiei tulburi_ ril^r s ris-cirilului-si tracar'i (3drulLri , once-pLual rI ir.rrt*,1"ii"ii orsre\^-d.sgrai,.. 5e porn^ile dF la ideeaca in lireraLrrra specia_ dF rrrdtc. iL'lburirile la{o-gratice s nt rapnrlarc ta o seric de ia^tori (rrLr.'rLrrdrr tJn.lronali. Dshojogi(:. p-dagogici ); (hjar Lu caracL,r gi se in.Farcd gasirea unor (oordonatede incadrdrp a rurourar'tor resFect.vejn sistemul psihic uman $i in subsi"temul per\onat'ta(ii, in spccjat. Ia diliculralile create dc comple\itatea irmoal.. ltleralura dp spe.ialjtate vchiculead rLr o plurlilata de rPfmFnrp.rlru descmnaraa tulblrarilor grafo_leiire, ;e dc o Dafre. iar pc de atla parte. eriologiaesrc arit di variar. incil i" .;"i;;ij jlf.!rr, est: qeu de preciTat.Ln pun(L nou adus jn dis.ulic se re_ t: lrJcrL'ra p.ihologica a- unor faclori care, prir rragilirdFa lira-, orgdnj"4re.ori si :'^.:,_9::l9l .nedezvoltare maturizare. ca-ii prin oFrcrrorarcauror tun(\ii psihice, por provoca difj^uttbii in ior;d_ rca deprrrdcrilor de scris_citit sau tutbrrrari alc aclelor prafu_le_ in vedere .e de normalitatea $rso.nc;, -aspectele lin crt si ccle care se incadreazr; psihop,atologia in marginal; (li mar;r 226

ffi

ultima directie privette o probtemd mai putin abodati in tiri,fl, tura cle specialitate, specificul tulbur;ritor scris-citituiui in l),, 1,. psihice. Pentru a se elucida aceasti probleme, s-a luat in corrsi(l(. ralie nx nuqrai situatia de expresie a citit-scrisului, dar ii cox,t,. impresie, de rccep{ie $i de raportare a comportamentului genffrl la cumponentele condui[ei ]exjco-grafice. co.sidera (a tJIt),rr., Se rjlF scrjs-cilitului lrebuip legaLe. mod nemjjtocit. ctc pFrcnrdlirI in tea bolnavului qi considerate ca forme de expresie $i de proiectarr. a conlinutului activitSlii, cu toate modificerite din struct;ra sfcr(,i psihice aflati in stare criticeModxl cum sint transpuse dificultelile din vorbirea orau, il scris-citit $i efectul 1or asupra formerii deprinderilor grafo_lcxi.,, sint analizate in capitolul al V-lea. Se subliniazd reutia direch dinlrF \orbirca orala )i scrisS.pc de o parle. iar pe de alta parl.., tulburbrile \orbirii pot de\eni cauze atp distexo-disqraJjei. Cdpirolul al Vllca e"te con.a^rarrcrdpiei rulburar-ilor scris-.jtitu_ Iui si este padea cereia i se acorde o ma;e importante, dat fiind ne\oia "lrine.nre dc re.uperare si inregrareso.io-profosionald han. a d'.apa!rlor dc limbaj. Metodelesi procedcele pentru corectarea di". $afiei si dislexiei sint impArtite in douA cat;sorii : metoale si Dro..de.,.u cJraclpr g.neraL.i mprode.i pro,pde; "u "aracrer s;";iri" logoDedic. Dar ir apti(ar.a tor LrebLriF \e rina seamadc u spcjH ca dp fa.luri..prinrr. carp I simotomdrotogia diaCnosricut .; diferen!iat. natura eli'JiL'gi.i. nivelul dez\oltbrii irsihi(e. virsra logoparulLr.. tr:irea acesrurdrn planul persunaltatii ii altcte. Ullimul capirul. al VTI-tea. turo deslindI anali/pi reialiei dirirp vfls-cilit si pprso4alitate. Scrisul esic o manilecrarea lrasaturilor de.p.r.oaatirate ii dereglajea_ glatismului este rr5itU. in mod \pe_ c'1,c, d. I p.are persoan5.Relalid dinlrF s.ris_citit personalitare $i .rpea,,a o viTiune complexa asupra limbajului, cd proies dinamic. cu vdlcnre mulliple in pFr"onalitatF semnifica\ii maiore in com_ ii portamFntul Lman. c.r .cFre,,a limbajLr'ui se intcrcondirioneaza, .\'olulia personalirer;i.i .Lr regtajut (omporramrnrat, ajungind ta modele activc ti (o.$tient (are se e{prima in plan actional. se rncheie cu exorimared optjmismLrluicuroruldi in "!u.Tarea cl|('enla r.rapiej togopedice in formarea unui .limar de rultivare qi a cor'ctitudinii ti frumusetii limbajului la togi membrii societiiii.

NESUME
I r ait P un pr oblam ' dir f ile ( l LUm plexe i les

rectement le probldme, ces troubles so lerlurc cr avec la rolarior dvnamiquc q '' de rlF.r:tLrrF ;;;i:iit;;; orale a iexprcssion ecrite ll sdsit en lait d'un il li";;.;..i";

urF r lTi'ii: a" ,r.i,r,r!' 1..'ii,*-rc,, er,rcu

LF pre.Fnt l ra\ail

"1';,ii, Ji'l;:""?::

';iJi:;,'Ji\r"li":."H;. ::'"ii::"X"sfl l*";,f'n*;':" avoii corrlgdbien d;s cas de rroublesde lani:ir,i i-","r".."'p.".
q"i tran'parait lout au rong d'e l'ouvrae' .-i..t"""; - ie trarail comprend sept chapitres auxquels s'ajoutent unc In_ 'r^;;, part non et aei Concttilons; chaqlle ch-apitt Iait la t."a"J."

"''l,li.lf'el":?" Ti*llti*1lff :::*;:*'"""h*'.ffrapport6es Tf acquisitions 3e.!"i": langage ar'rx dc findivldu ;;;df;;. -dl '$:;,lJi":i".:i3'it:"i;'"?f fllq:i.]ff x.qm"l,:;.* !'u lFs rr.aLionslras fories qul s eraonssenr ":1i ndpliF;" puur aulant,
rrc eL la lFcture a I momenLde lcur acqui\ilio'r' ."i*-r'"-i' \ur L" prPmie hapiire plrta sur la(quisitior dt langagFft pdf raFporLd r\ aLrres lo"lio's pc)'hrqJds ul' r'5or. "\nlu||or occasion combien fortes sont les diff6rences indir"".q"" a ".tt! aans I'acquisition du iangage et combien e1Ls d6penclent r.icluelles rte.rr, .le linrFgrit; d" analy'"Jrs de mdmc .".t"-"'t. a. "h",'"" les proorPs i la \ie d' chaqLr' oi" J.r 'u,lurulLr-rre "oiai,i".r 6voluton, tre langagc d6pend des autres foncii'aiviau. n ,-t" son iion= p.l.nlqu". et vicc-\crsa. tandis qJe les progr'c dan'.une direction slimul.,]t i acl,i'iite pcychjquedans son ensemble Levolution linguistiqte de I'enlant nomal mentalement esi marquee par des sauis quaiitatils et par des sauts quantitatifs, qui indiquent un progrds continu, tandis que chez I'enfant handicap6 mentalement

229

ou dans ses activites sensorielles, rn observe une dvolution (li . continue, marqu6c par des moments d'ar$t, voire de rccul. I-e deuxidrne chapitre pfdsente les lactcrirs d'ordre subjcciil , r objectif, responsablesde l'acqr.dsihon des mcanismes de I'dclitrr,, lecture. Les plus importants s'averent 6trc les facteurs qui conr mandent l'6volution psychique dans son enscrnble et, tout d'abor(I, I'dvolution mentale, le developpcment motur g6n6ral et cllri (1,, Ia main en particulier, le niveau des acquisitions verbales et Ll qualit6 de la conduite verbale, la qualitd de la motivation et l'ir)tret du sujet pour acqu6rir au mieux et au pllls vite ]es nouveaux 616ments.Tous ccs facteurs reldvent de la subjectivit6 de I'individu, tandis que sont objectifs les facter.fs qui se rattachcnt aLD. m6 thodes d'enseignement, au talent de I'6d cateor d crder un climar emotionnel-affectif a m6me de stimller les processus coenjtifs du sujet, 1cs comportements dvaluatiis et 1es niveaur. d'exigence eu , Aard aLr.(d, 1:ritFs dFploy,ies Cerl.aines eraper d acqr "i,ion cor communes tant a l'6c.iture-lecture normale (n noir et blanc) qlr'au systdme Braille Lrtilisd par lcs non-voyants. Ces tapes tiennent compte 6galement de I'age de I'individu, on souligne A cette oc casion que l'cnfant de 6 ans est e meme de faire Jace aux activitds grapho-lexiqucs tant du point de vue psychique quc du point de vue physlque. Il est rcmaryuable de constater que les activitds grapho-lexiques sont subordonnes A tous lcs niveaux aux aciivitds psychiques. De ce point de vue, le psychisme de Ienfant prend un furl appLri \rrr lc devcloppemenl des a.li\ir-s c,,Rnili\es o I ppr.pDlrunr.rFDresenlotions. pr.. se'1richis\-nL p.nse-. imag:ndrio,r, et s'organiscnt, facilitant i'assimilation des connaissances et l6ur hiayarchisation dans l'6che1le des valleurs. Le trcisidme chapjtre concerne ]a terminologie, l'6tiologie des troubles de l'6criture-iecture et le cadre conceDtucl de la Drobl6matique disiex;.o-SrdphiqJe.PcrLant du Jail qLre les ouwages so"cialises mettent en rapport les troulrles lexico-graphiques et }es lacteum struciuro-fonctionnels, psychologiques, p6dagogiques et meme socio-iconomiques, l'auteur essaie de trouver les modalit6s d'intdgrer les troubles respectils au systdme psychique en g6n6ral et au sous-systdmede la peNonnalit, tout sp6cialemcrt. Aux difficult6s qui ddcoulmt du caractdre complexe du probneme s'ajoute le lait que, plus que polrr tout autre trouble du langage, ici, Ies orvrages specialis6s utilisent une termiDologie multiple pour d6* signer les troubles lexico-graphiques ; par ailleuls, l'6tiologie est tellement \.arie que, souvent, il est malaisd de la pr6ciser. Le travail inhoduit lln 6l6nent nouveau - la structure psychologique de certains facteum qui, par leur lragilitd et leur laible orga;ia230

i$rih"r:'.ti:A+l*n:ri"i:'iltih

ir,ir]i, i:ijl!d};T[ii"$$silisif Hi:x",r.ra$ixixf qlll,;:, qu.on e.esrnsi i,-.nra.,*. ai l]il:,j::l "o**. :fl.JygfJi. .*iEl i,rl:n*n'iiu';i*:}i. l; ; mll:;r;'rr :',t;,T.r

'.tt="r:,g;Hq''#fg-h , ift
*irii*r'r r,'*I1 il'$ "i;: f##*i-';:.::'lll5" ";'fg ; Ft ru';;: :l*h\:*';r*: r"'i
"' -

#';l:i${i*}lliqt;i1i}$ jfi
uJqu, o","er"*"n,' liir...",. :lii,li ilfljll'i," l.:1,1";"i'l

qft-t' I :dti.:"'tii. 6#fu}5!:titi fi il'ffi:il,",t$+]t#..'l;#

2rl

ff i*:xi:i1r3*i:"ul':lir'::::ntin

i$'il!3i,h:;+[g*${:$ lli:"{i.f

rHli\ifrt$;r$:*5:*}i

andlvsp se rappone a la disgraphieel a la di.jjexieclansIe., ,\ it" d':oiUt(:menLdle. Chez le d. bitp mental. Iimagi d I mol n ,l,t .,r..,. pas toujours ornrne le r6sultat de l,interactio; des imaees acirL,,rl que, optique et kinesthsique, ce qui rend difficite urie sr''nUr,.,.r, tlu mot lors de la lecture ou lors de l,dcriture. C'est pourquiri,,.tr,... le debilF menrdl. iilr'rirLrF-i\cturc apparait comme oisgoc:ieor, , (l.menls cnmD^sants:lc dcroulemcnt nonnal Jpparair uuul .,.r., dans .a sL,(a-,ion : l.s ,lcmenrs qlri assJfenLta ;imullan,.ir J,.,.r lolal-meni Ll;faul. Enlin. u1 ocrnier probl-me esr d:s,LLp ud . . chdp:tfp. IaiLlem.nt repre,enreddn, les ouvrag"s spic:dli5-s,! . , voir, les particularits des troubles de I'icliiure-iecture <lans 1,. cas des maladies mentalcs. pour tirer ce probldme au clair, ont (,11. prises en considcration les deux situations: t,expression cie 1,6crt_ turelecture, cc'la va de soi, et Ja situation d,imp;ession, de r6ccplron .i d. IF'rr"i .ons1a11 | .omporrFmenrgFfFrrr aux c.mp,. d sanrei up lJ (o.Llrire lc,\i,o-graphiq.Le. On a|rnrp l.id;e q re I, rouOle. da 1,lcf:tLrrol..r rrp ooi\Frl elre rdlrr, hH, r,"ces.aiien,r , a la personnalit6 du malad de m6me qu,eltes doi!.eDt 6tre envisa gilcs- en tant qu'e{pression des activitis marqudes profonal6menl par ie psychisme i l'6tat critique. Le cinquieme chapitre s'occupe de Ia maniere dont 1cs difficul, 1es dc I'c]|prcssion oral sont traduiies au [iveau de ]'criture_leclurFl il orp.,. egdlem.nr la Ij"te oc l"ur! conc,lqucnc, s "u" r'a. quisilion Lle. mi,dni.ma grepho-le\iques.Or mel en e,;de-ce ta relat on dire('e qui 1;, I express;o.,orale ai Ie\prc-sior e.ri.e p: on souligne 1e fait que lcs lroubles de Ia parole peu.vent clevenir la cause des dislexics et des disgraphies. _ Le sixinme chapitrc est consacr6 ar la th6rapie cles toubles dc l'6criturc-Iecrura. L'autcur s'attarde longuement slrr ce chapitie car i1 cst necessaire de donner une r6ponse aux besoins n.(ents de r6cupdration et d'intigration socio-piofessionnele des frandicapes de Ia parole. Les methodes et 1es procds porrr la conection de la disgraphie et de la dislexie recouvrent deux cat6oo.ies: mdlhodec Fr pF-Ld,s gpnerdul: melhodps et proc;de- s;ecifiques; ]_alogopdie. L'application des uns et des autres exige lobservation de tout un cnsemble d'irlements comme : ta sympb;atoloqie et le diagrunic oitrp'pnci!. ta ralure de teriologie, te niveau d_udeveropprment psy.hiqre. le8e du logopaLhe. mank.re personnFl.lF la dont te malade vit scs disfonctions Le septieme chapitrc, qui est aussi le dernier, est @nsacr6 i la relation qui s'6tablit enhe l'criture-lecture et Ia Dersoru1alitd. L'6criture est l'exprcssion de la personnalite et les ddrdglements graphiques sont v6cus diffdremment par chaque person-ne.Cette-re_ 232

d-n :.reFf Ie l.rga;e.om're taL;on --n," ,1.-rrr"-' n."- - ,- J1n:mlo'," 1'\ 'r rrt:rl" rm 'li. 'r ' ' r' 'l q'ri m"r'1u- o Lrn Ln' hd rr r,.in l ,'- " "'' i; o;;;oi';ri,r'' u 1at'5"t,, ' dp rron a\ m";' h. m-:n. lr L.n, r "" l l'n Llrr Je la p^r.. .rl:te,Ia..^lp-S'Jgt .11116r'r,'. pf, q" p- rr 'nic pa_ , r' er dtr lroner" " ' rit:o. q r 'i rprin r' d' r: p 'J d' l a r:on i. '-i" ";':;," i."'."if :r h.\c cur une nol,e opL:misle: pour..laulPur' "r'

.n.,,D"d rr , ,;r"D,r..,\;,F erficienirrL c. *r*,,, lol amb' an.c . rl l urP l l c qui oFr m r la
de ' oi ;n' r

,r,,

.r.r,,,.

1" ..r l " rgdRc, d cm bellir lcJf expr t ssr or

e clemcntos de estaqnacion incluso rrollo dicconlinLo (on m'rchos

RESUMEN

El trabajo tiene como objeto un probtema dificil y compl(,.r,, los trastornos de la escritura-Iectura y su terapia. para po(t,,r Jundamentarlos mejor, stos son relacionados co4 las adquisicior,.. de ]a escritura-lectura y con la conelaci6n dindmica entre el hrl)t I oml y el habla escrita. Es, en tiltima instancia, un cnsayo cte srl lesis del vasto dominio que se reiiere a tos actos grafo-16ricos,, que la experiencia logop6dica dei autor en la correcaion de ios rrir.. tornos del lenguaje sobresale de todo el trabajo. en siete capitulos, un prcfacio y una conclusi{ir, 1.1 - -Estructurado en cada capitr.rlo, libro analiza, ademis det lroblema enr.rnciart| por el titulo, Ios aspectos de 1a formaci6n y evotuci6n de tas {,,1 tr-ucturas psiquicas del individuo, en coffelaci6n con las adquisi. .iones del lenguaje, en genexal, y de la esc turaJectura, e\pecial mentc. Pri.cipalmonte, se ponc Fnfasis en el acto grefico, pero, t(, niendo en cllenta la relacion entrc la escr_itura-lectrjray mitante aprcndizaje en el proceso iDstructivo-educativo, "r, "o"",, las r\rf. rencias se hacen cn igual medida a tas dos actividades. El primer.apitlrlo esta centrado en et desarolto del lenguaj,, y su evoluci6n en relacidn con tas dem6s Junciones psiquicas. Con estc motivo, se destaca cl hecho dc que las diferencias individualcj son muy evidentes en el desarrollo dei tenguaje y dependen tanil) de la estructura del sistema nclvioso y la integridad de tos anali zadores, como tambi6n de las condiciones sociat-culturates en qrj(. vive el indifiduo. Se pon-" de relieve -a ta vez- que el teneuij,, se desanolla en intcraccidn con las demds funciones psiquicis, r los prograsos logrados en determinado lado imputsan ta activiaait psiquica en su conjunto. Hay un cariicter especifico en la evoluci(ir .del lenguaje del niio de intelecto normal manifestada por sattos calitativos y cantitati\.os que erpresan un progreso continuo, miflr tras en ei deficiente de intelecto o sensorial se trata de un desa_ 234

m+s******'m m*{'[+h$rfiq g$**$$+n-*

:T,+u$$ffi#il ::

m**H.gt#$* '*i#iFidT'i*i'**#if.h

#riiliirr"+rT"i*,r#hrl:i*,*liii:,:-"',*yr1;i;: ;rt,,$ri,rij:irrl'"j,;l"ffii,jir f: ijil :*'*:*iiri*ir

n!e\u, prupuFlo r la dis,usion. sa rcf;.re a t, esirucrura or:,ioi_ R,,a o. \-ar.u: td.rurp\. qu. por su fra'tidad v dFoil or]]dr;irac:ur

Junde una pluralidad de tdrminos Dar

';:i%-lff:"

presentes aspeclos ros rcierentes ia nora

;:i"Ji';':.ilT"#lifiJ'y:i:iii":iTi1:i:;";".i,i'i,?".""i1"";.,".1!;.i!; *,:;::.lr,"Hjit,;;.
.

':'":'"'":"* i;T:flxi:f 'iiT'?l'i::"I":h:;*::*:lg*",g;ii$.iit*1,l;

"J:i#l' \T?;.:ei:"',",|i,'j;::',n:r:; :,* i;*it: "rt ; jrir 1". iJ":""? 1",:.:l.h.,i;l ;",y, i,:ill.i.,,.
En el cuarto capituto se anaiizan tas manifestaciones dc 1os tras-

L,SJ:., :"Tf;::ffi'"f"::l :it" i:l;';i;" "",'i J':fi ,:;.;,:::'"i r".," . i,n;.r;";"i*f:: :"J;l".:"1:;":'::"1:1,t.3;:lj:";"
i:.

j;rdl, unl":l:r:;irrJiirir;:#ihi:ri;,,"",,:1.
liI!"J":T l';'"';'i:i":,;.1i:1' "i,i;.*. s-ffiadds d orros des

f1,{ir:i}i,{t$dnui*ilaqi*'*'j,;:$Tlf 1"".:i.i;
::r'F,"-Tdif iii:ii{;q:f.""{"{.s:{'i:iiir":{:Ti:iif :," ryiff ,)1!rffi;".,rl*[*;:":;i:r;",xx""::r;f; s|;:#j,[",'j:fl ;,.i"?,1:.1:,:ffi*i.t"1?.i:.". J*::iI:::T*"."*'r.,."",l6i::;*;ir cesos sensoriares au.ritivos, orractivos,
236

,,"* l,+:{.'ilr;si1};,;ii+};,'Xi"'* i-i, r!

r la calidad cle 6stas depende de la experiencia de vida dcl d"i;iente v del modo de oreanizacion de toda ia estructura l)si(11r1(n' ia-cual" inttuve de moclo'directo en las adquisiciones de la c;r'ti(l(' lil tura-lectura. En base a estas caracteristicas, los irastornos en eL sisl'nr:l escritura-lcch1ra se manifiestan bajo iormas especificas prro lnILr' Brailip, p"ro roare.Fn IambiFn forma" pdr'.ida" , lrd or-lrir ;l .n el si,r-ma habilual. Ld tFfc.ra dirF..ia' y cLisleriia la debjlidad mental En el de{iciente mental, la imag':r' cn ile ta palabra no sc presenra siempre como unidad de la interar:t tt'n de las'imaeenes acuiticas, 6pticas y kinest6sicas' Io qrLehace dificil la iDtcEracl6rl sintitica de la palabra en la lectura o la reprcsentr ci6n onitaria, y no discontinua, en Ia escritura. Consecuentemento el r:roceso de la escritura-Iectura se presentar en el d6bil mental' clemFnl"s comDonFrte") s" crPa la impr.ion Llo e..incl:rloen -J' un .le.arrollo suLPsi\o-onsP.utiro del cual laltan los 'lementn\ cle simultaneidaal que confieren unidad a todo el proceso L-a ultima clireccion se refiere a un problema menos enfocado en la literatura cle especialirlad,e1 especifico de los trastornos de la escritura-lectura Para clucidar este asrLnto,se toma cn lai enfenrnedadcspsiqr.Licas. en consicleracion no ;61; la sitltaci6n de expresi6n de la lecturaescritrira. sino tambi6n la de impresi6n, de recepcion ]. de correla ci6n cle la condlrcta gcneral a Ios componentes de la conducta 16xicolrdfi(a S^ e.r:n" q'r" lur lraslornns dP Ia e-.r'rrrrd-lccturadebcrr d^l cnfemro y I unr"olacn,nar=e man;ra oir..td a ld ppr-o"dliddLl de sialeraalos como formas de eripresi6n y pro,vccci6n del contenido de la actividad, con toclas las modificaciones de la esfera psiquica que s. halla en estado criticoEl moclo cn qL. les oi'i,uilddc' d.l hd'nd ural rrd'pa'd a"la escrit ra-lectura'y su efecto sobre la formaci6n de los hdbitos graJo laxicos son analiiados en el quinto capitulo. Se subraya la rclaci6n clirecta entrc el habla oral 1: cscrita, por un lado, y por otro' el hrcho cle qLLolos trastornos dei habla pueden llegar a ser causas de la dislexo clisgrafia. El sexto capituto est.i dcstjnado a 1a Lerapia de los trastomos de la escritura-lectura y es la parte a ]a cual se le otorga gran imporapftrmiante de recllperaci6n e intesmcion tancia. dada la ne<residad socio-profesional de los deficientes dc lenguaj Los m[todos ,"- ]r)s procecLimientos correcci6n de ta disgrafia y dislexia estin divide iictos en rlos cat'gorias: m6todos y prccedimientos de carecter gcneral y m6todos y procedimientos de car:icter especillcamenlc logop6dico. Pcro en su aplicaci6n se debe tener en cuenta una sene de iactores entre los cuales: ia sintomatologia y el diagn6stico d;Icrcncial. la indole de la etiologia,et nivel del desarrollopsjquico' ]a 237

edad del log6pata, el modo de vivir ios trastornos en el plano (1, 1,' personalidad y otros. El ult;mo capitulo, el septimo, estd destinado aI anrlisis rl1. l.' relacictnentre la escntura-lectura y l,a personalidad. La cs.rilLr.,L ,_. una manifestacion de 1os rasgos de personalidad y el desarf.ul, del grafismo cs vivido de manera especilica por cada perso.a. l,' relaci6n entre la escritura-lectura y 1a personalidad origina r,l visi6n compleja sobre el lenguaje, como proceso dindmico, con vrr lencias multiples en la peNonalidad y significados mayores .Jr lil condLLcia humana. La ginesls del lenguajc se iniercondiciona con |l evolr.rci6nde la personalidad y con el areglo comportamertai ll| gando hasta modelos acti\'os y conscientesque se expresan cn plano El trabajo concluye con ]a expresi6n del optimismo del autor en lo que concierne a la eJiciencia de la terapia logop6dica y a la formaci6n de un clima propicio a inculcar Ia conectitud y Ia beUeza del lenguaje en todos los mie,rnbrosde la sociedad.

P E3IO.\'IE
Pa6r..)1a llocerrurcHa rpyAnoii rI cilol{illoii npo6.rcrle: rlpo6'1ei\rc x.p)ul r{ ri i qTel l ne n llilcbva u llx 'f cpant n. , qnt Bblt cf ieHut l 31nx rl ap_vrxenxioH x pacci\ lar p Bar cr ca ! ct st 3r c npl't o6pcf ellnt l I { R o6r a_ i c I qTenqr 1r xtlcb\la, a Tarix{e c ]lnHavfiqecfiI'IvI] oTllolltcHlltrlit 3'fo llo' r{exly ycTrroii n Ilficl'McHHoii peqbo. B xoHcqHov cqeTe rrblrha cr'rHrert3lrpoBarh 06I]rupHy'o oo.nacrb r'Ielc KorpaQnqecxfix leiicrBxii, r;re .roronelnqec]{nii ontlT atsropa no cnpaBreHl'o napy rre,Iri peqr orpax cH Ha npoTr xer r xn uceii pa6or bl. pi r6ora cocroHr r J3 ceNlI r . r aB, Bc'r yr t r r c, i! ] I or o cjloBa 3at . lio' f o, 'Lr ol yne" r ' r(,r.e: d r.i .. nrr r, aBP. r . u! r f \ r u lpo6. le\ ir - ll. ' .i rrer ca\1o 3al JaB n e, r ccr eloBar r br acncI {r LI Q opl{xpoBaHr e l1 3BonI t ) rrflH ncxx{'{ecK[]i cfpi,r(1yp hr{,llur,,riryNr3 B ctsrrj1 c peqeRbr\{n rpuo6_ rcre ufl \{n 8oo6ue n c xpno6pcr eHr lr \ r lr B ( ) 6nir Lcr fIir r cHt r r nucbila a rracrH ocl n, A xqe r r r ' cr asnr cr B ocHot sHoll lr r r paQ nqcKc) M: leu Nloxlry rr|e,rl]ev 11nllrl, o\'t liari lacrfa tI oltouellne vaaoelllie\ 1,c ] lpyr ou aic c oi l rror' l cropoR rrl . I r llx o] I noBpeM cHHl'lNl l our,r, 10 rccrc;roBar lne or t salhlRr er lr pat sHoii\ clc . ) 6! : leiicr Blit fl epR ar r' .,rrBlrcocpeaof oqeua sor ipyr np( J6r er \ {f ; r 3BI r r r 'I tpcliiI . ci 3B oJror{ }rn B 3at sucu\ {ocr t tor , 1p- r r nx nclr xllqecr xx O ynI iqnn. I l cDr3!r c 3r{\1 noIIIePfiutsacfcfl. \1() llII-lllBll:lyaiIbIIbre fa3.rlI'Iqllt E pa3 B fi ' ,rnnpeqx qyB cl l iyr or ct . r qeHt ' cll, llbllo li 3r Br car liaK or clpyt ir ) pLI l !i epR ri oi icucrci \rrri qe. r locr r r ocr faf iar ln3; lr opoB,r r K n or o6ulecr Bll I ycroBlr ii, t s xof opbr r llpoxut saer ur lAlr Bxay! M . ol( Jo no ri y.rr,' i ypnbrx !| e\rci l H o orveLrae lcr , r lr o peqL pe3Bnsr er ca B r ecHoli e3ai'r {ocBt llr 'l c.tf)rrrr!1x ncrxnqccI r JnI t pyr r I {qnt NI rn I I p0] pecc B o: 't nov l': lllplLr . le cl ri MyJrup" verBcr o llcllxuqecr ivr o lea'f e, nbHO cr r B r t enoil Llr l( ' .' rxrJ rl cr (nertu4nqecxar oco6eHHocf l,sBor r oulr 'r pe{r i pc6ir r Aa c ! ( op xoTopat oTlI eqcHa hat lef f Beilnbl\ lI ] x lior l; l' r.l a,1hIrrv trTe,rl " l eliTo\ 1, !.c f renrLLr\rI cra' ilia\ 1u, ct sxr lcTc. r lbcr Rylor ] I 11\ {n locTot lr Lo\ r npo o r u. !pecce; ! y fa6i rrrir a c Hnr e. r r , r eKTyar r Hr , lMI r 'r cer icopnbr \ r r c. lolr l-

239

D f irn e rr Ha 6 . lr c aaeT c t pa 3 B rru c c n e p e p b l B a rl l } l c 6oJhrrl nu ko.' ]rl ' ( cT BOnsre M eHr oB Cf ar r la q l l I]In J ' Ina a )K e c n e p n o a a M Hperpeccr. Bo BT opoii r . r aB e o rrl e q a ro rc fi c y 6 l e K rl l Bl l b l e H o6l ,crl rl r!rr rt' qre t x xl i cr,Mn $ aEro p b r, c noc o6c T B y l{ )q re p a 3 Bu rn ro ]Ia B L th o B srxx $aliropoB tBJtlorcq re, (oropble [t llar6o.'rec BexHbrNrrl u3 car o Tcr o Sr 4er o nc lr x nr ie c (o ro p a 3 Bfi rl i t, a n p e x A e B cero yMrcucrl lror o pa3!fiTlifl. o6rqero ABhrnrcnbroro pa3Bqrllt, oco6enllo xltHtcr. 3nqe cIto ropa3B x ' r r s py lin , y p o BH t p c q e B b rxfi p n o 6 p ercH l l l i It 1i a' l cti 1l r;, peqeBo ro xot s e; leHut ,nol J IBn p o B Knn a H H o i r ]l e tre ,rl b nocr! l ! nH ,| efefrl npl H c y66e ri ra l i r ar . r r y quc ny r 6 H c rp o M y y c Bo e H ri tu oB Lrxpeqetsl ,tx r' o6pei e u rft n r , i1. B c e ne p c ,ru c " q e H l n co a l i rc p h l o rHoctrct x K arero prrr1 cy6l,eKrnBrrocrlr, a ,l.e Qa(Topbr, Koropr'Ic xacanTct vero-lo,lornx r p en o )ta BaHlt Hc o6x o; iu l { b rx 3 i l a n i i n v a c fe p c T B x neaarofa B Qup: r ipo R r'fu no, r o, { r r e r uH i ( i v o u h o u J l o In ? Q .p e .rrrB rrLXqel r, nD " 3eaHHhrx cr{MyJnpoBarb nosHaBare.ilbHblc npoqeccbl cy66eKTa, ir rJ. )h e e .o ollc I oq' r uc no B e re I.re | )p o B e . b rp .6 0 8 rre.l bl ocrx B nr_ ;rorIIenrn npoBoAfiMoii ;lcgTe.rrLrocTu, oTnocrrcr Ir xareropua o61rax] . x Bxh rr Qa x T opoB .O aHo Bp e Mc H H c e rl l M p a 3 " !n q a lorct 06r{l ]c aranbr o (T.e. o6hIqH oM) B aB y cso cl l rrn qf er r r r u nx cb Ma ri a K B rre p H o -6 e !' ro M plaf i re , ra x n B B apua T e n o c n c re n e BP a fi J q , cneqsQuqH oM A Jfl rre3prrrxj(. aaHhl)le ,ranLr coorlocrTcrr u c Bo3pocroM nfi]uBntlyyMa; rr B gToii cBs3n rlorqep(nBaerca, qro rxeclfiJrerntii pe66HoK c ncfixfl qecKoii n Ou3nqeclioii Toqer. speHllr roroB K reliclrKorpaQnqecxoi ;lerrre,'lbHocru B onrrMaJbrrbix yc"loBnex. uqeBuaHo. qro neKcHKorPa_ dlv r e ch . r reer e, r L, r oc r o n o l q H e H a Bo B c e ' ( n rd rra x )vc.scH H oi r._ rTe.{brrocTir; c 3Tot Totr[ 3peHlrr IIIaHbI yMcTBeHHoro pa3B]trfi{ pe6aHXa o n u par or c a Ha c t i !' rh n o ep a 3 Bn rfi e n o 3 H a H r t,3l ecrr B ocnput1Lie , n p e a c r aB r c Hur , M b [r].!e H u e ,B o o 6 p a )re H r{ err r.l . o6ofaqax)rcq opra rrfi sy r o' r c r ,o6. ! ef q a fl T a x s M o 6 p a 3 0 M a e i i c T Bue no rH ,| erptpoaar f i l l 3 tIa{ t I I u f ix He p a p x l l 3 a u ]l n H a o c H o B a ItHuxpnTepl reB l { efi I JO CfH.

i r lt \ r r)aO qech l \ , ap) |I ! | ||I | ' "i r t ! r r liii' iir r lr "r 'l .ro.i -xo upor" o6p" ,r ' lr B . u, lcI ( yct llll r r l! r llr ( I lr \ r ! l vroqH uTn. H oB bI^{ r r '*r l r r lr r r r r r ' t crpyri ry pbl HeKor r ) pr 'r x lt r t t 't r '1t "t t t " 'n --toi n" ccnoi l .' llr r l || r I 'I ' LI |'||'I | 'lr ' " enD oqH ocrl r ri c,ra 6of i opr auu: aullr l 'r r t13_3aHapt uer l ii neKolol) r ii{ r 1Lr r 'LLrL r r lr i'r . r 'r r r n t" ' ,* " .i " .' u r!o;vr B U rB a b arp) r her r qt B dot \ at r pud '"' '' '''' ''i ' ''''' " {( ni l cl \ra .l u . apyLlell q 11e n'{o paQ r qeLh'l\ dop\ I a ol\ r r B uIv acl el bl ' x_p \ lelr lyuuPe rt i ' I npa lyivolpcH" llollJll qhui llr ll\ 'l"i'Ll u ,i ^,-onr,r, vcp. noeBr eh e r chuiul I \ 'Lir i r r ir i Hanp rei r n.rxor ' .o,l br'r ei r rii r 16"suvr pea<r sH" i x'<r lJrI p " rr: f) dr cr i r, * " pr" i "

."" ,".inn i ..,^o..i . ,.o/ros. ""i"il3l"J l ; ":;::,.i, l y$rlcBeHltylrr Il qrn3uqectiylo !e,{TeJblloc] "
'-*ii;;ap;t *":"1!i!"t1' IIpoaBreHl,fl .nn"" nu"nutnpv'n""

il, *i';"; n ra)Ke norept fi.rluJ,i;::ii "$'::i"":lJ";:i'{"'T:J It3 lltx' q-fo coKpauleHue rtrv'riquii -tlll;:"lt""l:1,"#il a 'rrcrrret' n cbiuoB qac,Hoc'fr' 'rerioropLlx eo.r6qc aeqre.nrHocrs ii-tprt"""'t

;::"Tt?:THJ#:J;t".f i ":ii;.,",". X;91;,;91."i:1":l

;;;;;

."1?1t"ll..l'jlj"ji:1ii::ljr3:lx.ffii,H napyi'e,,nri oecn,r* xii " 4.'.

r..d .ri"r"i.'--r'..pnEu" R rRonhrur.n ts r',3Bn1nr' "' .'ll:'l:ll

1;ili'",""'J,.',,",,i:1"?J"'.1';'iTJ;:l:li"".;;;: : cxcrrirQrrrreciian ra xoroprix cqrrarorct c'rrc'rLvnrqrc ;;;,"";tt

' ;;.;;i * " ;;" ,' " H aA H c.{e[ cI qccJiI I enAI t cr paolI . lccXuc

*1 ii.", np"""p, "'"''i",'''," lt::]!"i:,l""iiliill"TT"f:J't:::. c oopul.rr! 1,111;iii",l'if,i,:;"iil"T,fi":::i*ll'l','",(,,u,,oxo,K

u""u tro"u.,rstotc'tHa QoFe o6qnx Hap vopr!ororlueixoil' crpvrilvPHoii u Qvlrt'11:,. ;;:';;;;;;;';i"aa'.;ii, lra cxoHqeHrplPoBaH cneqlQntieafic"lcricttn itr.'i"r"l. b',op"il aHa,rrrs
i ni cneur ia'l'! r or r q : i r ': { '

[p e rb e f . r aB r r o. B ttttr H re p v h o ro l l l r' . ? rr]o ol ' r H op]i Jl el P ; rrrcHHRrl nucbMa fi pas\{er[c xonqenTya'!IlHbrx paMoK np06"!eMa,rr!i]t jlucieKcfin fi ,qHcrpaoun, llcxolHoti ToqKoii sB!'Itercq ror tpaK,, qro r "rlrreparype no cIIeuuaJbHocrIl rexcltKorpaQuqecxue HapyulerlnH lx or H ocq fcr K c ept u c T p y Il T y p H o -o y rIXq n o H a " !L H L0axropoB , fi cIIxo_ Jornqecxltx. ne/iarorgqecK x Il Aaxe coIIHaJbIIo-3KoHOrlrrlecKIlx ; '(c' ro o Pl rl ra rN B (rl o q e H rtl trfi r l ' apyuel l t{ i B . J anT.q fl o nL||K f i I ai] r IIcrxuqecKyrc ctcrevy tleroBel{a n oco6enHo B cy6cucleMy rltqHoaru co3aaHIIbIM cioxHocrblo npo6ncMbl, ao6aB,ltercr K sarpvlxeuHqv, n ror ilaxr, qro B 3Toii nureparype 6o'1bue, Hexe,rli B lpyroli rtrepar yp e , n o c B r uleHt oii H a p y rx e H u tM p e q n , c o a H o i i cTopoH bl ,ucIIoJb iona i o o rpov lr oe x o, I uq e c rB o re p v ItH o B a rt 0 6 0 3l aqcl l rs rekctrK o-

:: mll3fJ :lr;:::ll*;l.i::' "":l,l"d;x,.x;:ii:1i':'#" ;;;;il;;, i.n.opo'",."ounnpvo':f"J"if,l':'j";,J;:.JJ",

;i d:;"' ;l:; *; T' ;;3,11:: liilll;i3""r,iJ;,:i'" ;:::r ;l;"l;;ciucopxo,* npoueccou: c'lyxoBblx'o6otlsrel]'Hi'l'-'-.lt
' otv, ''" ' l l l te palype

;i: ;:xliil;:' J":111".1iili,;J,1'#;":::B:: ilil'".irHhti$

ru ocuouaui',r 3aRIrcrll' trntuno"o:riunecresuqecKux np''rlev rx ,.alecrBo "ri-u"'*ni", 271

210

oT t{r3 u cH Hor o onl, lT a n u u a n o T c l l o c o 6 a o fra n rr3 atl u! ct0 tJ(ri r tL I rrqecri o u c T py K r y pH, q ro rre fl o c p c a c T B e H H o re r rra npl rof)| f L. I n S.U B o 6 .!a crn r r r eHf if i ll nH c 6 M a . B c B e T e3 rfi x x a p a xrpxcrrr\ r]i r )\rrL f f ir q ,(rrr r - t r ! lc bv d n p o rB rrn )t.q B c n e u j tQ q c . r,rx 4ro1,vj\ t,, L r i. e cHcre\ r r t bf r ii. lr , Io n o n s ,' rto fc ,l ..j r,,,,,. Oo p v b r, n orul l ti ropLIe BcTpeqaroTcr B o6lrqlroii cncrerre. TDerbe rraflpaB.le Ilc r\; c -crctr IHc r ehc ' f lt r i. t H c tp a 0 rfi n p x y !tc rBe H o i otcti ;.to.t (,,i ,1 c loBa v fc 0, r , t a He B c , f -r3 n l e i .ra Bl )tc ,., Ka i e q I tcl B o B ,j n.\.rI 3aHn 6 rx ctr t y x ot s lt x , 3pr ,re !,rrrH Ntx l { rl H e c l e 3 l rre c Kux l o6pa30B ,,r1o.(, .iraeT 3a'fpy{Herrfiblv cIItlfcTtr]ecKoe BX.illoqenfic cjroBa B qTeUItc .]rL er o ca rrro e, Hepa3pbr BH o e o c n p o n 3 Bc Ie H te B n f i cb\l c. fl 3,3a 3r0t.r) R

I , , ! | | l , i , ( ( r l , 1 , ii ( r r ';r L l r 'L tl r L r r r L ' I"

LrL \i !r\ o rl I r I i I N r| | ' I f n I )i ' L l ' r' i LL ! r

TJ{BH a {,o rnouleHut o6q e ro n o B e l e n Il ' I x c o c ra BH E ]M qacTrM.reK cfi , ]r or p On q ec K oio noRe, t c H l l fi . C .o rra e ,fc r, ,tro H a p yU l enn, qrerrn, Ir lIllCbI{a flaAO Caa3htBaTb IIenOCpeICTBeHHO .rlUqHoC,Ihto C 6o",tbnolo II paccMaTp BarL lrx xar( 3Kcnpeccllrt ri npoeriqltIl colcpxaHnfl acn T.a.{bHocTu lecvorpq H:l Bce rr3MeHerr{9 B cTpyKrype nc{xlrvecrioii crFepbI, Haxontueiict B xprlr'rrrecxoM cocrorHxr.t. Cn o co 6br nepeHoc a H a p y rx e H u fiy c rl o { p e q r B rtreH re n nl l cr,vo r f ix B.i rrrr r r ue 0( ) pM x p o B a H n ere n c u Ko rp a o l l q e cK nx H aB bri (oB Ha npo a H a.!H 3 u poB ar r rBr f lr , r ot i | !l a B e _ 3 a e c b n o l q e p I{ n BaeTc9,c oIH oi r cTor l)oH6r, nenocpcrlc,rBennoc o,fHolxenre Mcx!y ycTnoii ]t nncbMcntlo]i peqblo, a c trpyrori cTopoHl,l, Tot rtro Hapylxennq perlu \{oi_\7r crerr) rif r q n ro r,l rc r ex c f ill n Ifi c rp a Q u rr. l l l e cra q r . ' r r s a noc B rtJ l c H are p a n I' II rre p y l IIc IIIri i!rerrnq nrcL\I a; e i i n p u: laar c r oc o6o c 3 H a tl e n u erI3 -3 a o c T p o i i H eo6xonrr\{ ocrl lpc l yf lep a q u u nr lq c I I apy[re H x t]trrl p e q u r l l x c o U ra,]bH o-npo0cccfi o, rra,\r,Horo ufiTerprpoBaHfir. l,lerojlt ! r npneMLr lroppefiqnr ancrrcricfifi d II'ICrpaQrq Ae!'rrrcr rra ]lBe 6oJLtu}te riareroptu: Merotbr n llpfieML,r obrllero xapa(Tepa rr rrerollEr u llp]ieMr,r, cne4rion,{rro rororrear{qc c lire . fl p u q x npuM eE er r rJ H a A o u v e r! B Bl tAy c e p n rc QaxTopoB : A 1r4) rr QepeilqllpoBaHHue c!MiITovaTorrorxrc It AuarH03, nplrpojly 3THor'rorrrIl, y poBcH! n c ux nqec K or o p a 3 BrT n r, Bo 3 p a c T !' ro ro n a Ta,ero nepexnB aIJII' B "iINqsOTI NJ]AHE T T,A.

nurx. llre tsr,rrcacHrlr 3roii npo6,1eM6r 6i,:l yurenu ,," ,.,-,"ir; ;i;xpeccrBna9 q_retrnr nficbMa, n nMrrpeccuBrrar, cTopoHa t Ho pertcn

llf91:::.*:"- cocraBHbre qacrr, /'(c.'reirHLIM ra a no3ToMy co3/,lac,fc, eneqar.!eilrc, qro 9Tor npo{ecc nocreneHrrHli, noc.'re:loBare",tbHLrii, B HeN{ ner 3,itc \{errroB olHoBpeMerrrrocrn, npuaatolrlrx BceMy npoqeccy xapirh.fep iic .rocrHocrH. ftaKoHeq, noclrejlHee HanpaB!,rcHre3arparrrBacr npo6licuv, Ko-ro p yro \enbuie B c er o rr3 y q a e l !. i re p a T y p a D o c n eqna.,tbH ocTn: l c ci I lrI Qn I{y n !py r r eir ir ji, r r e H rs n ri ri c h M a n p k n c rx x.rcckn)i 3r6oreB r

I' nHclvav ae6rr"'Ia npe/tcraBrterca npoqeccov, pr3

r :,,, rr rrr L rrr,rcLr r r.il Lnt r nllr ioclr r r ) Bo. lnur lt 'r r llr r r ( ) Lr 'r r L l) t i! r r lr r iLr r Lr L '! ,,1,i l .,ft' rc, r Li r r ()tl yr ror r n or r ol Apyr r lpyr a' co3'r lr uiLt Lr 1) L r I i r L r r ' ' ,, L.r!r,, B ; 1( , r r r t cr r r 'r ! | r ' | ' ; ,. ,,,,,' ,' ," ,,' ' ,'', '" \ r oae. r r , Rbr paxar cu\ nect | | yBFo\ I 'o'r r ' r np+' ' l l r. ' ., 1 , 4. r r ' u olr B! 'if 'Jhbf r r "u6\ o r vu' r 'ion\ ir lr onJ "'t r "r r 'l .,,; , ' Kvr br vpbl r t r pacor i'r pcI I n sccx r r oBr 'r , uer r 'A ," i ;,;"', , ', t . ! ' ' ;, " ,;' ,1;;, .r.r(roD ()r-)l l Lof ana