Andrei Saguna

Andrei aguna s-a nscut n ianuarie 1808, la Mikol n nordul Ungariei, din prini aromni, originari din Grabova, lng Moscopole n Balcani. Naum aguna, tatl lui Andrei aguna, a trecut n 1814 la catolicism, religie n care i-a botezat copiii. n 1816 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a nceput coala la Mikol. n 1826 a terminat gimnaziul catolic la clugrii piariti din Pesta. La 29 decembrie 1826 a trecut la ortodoxie. ntre 1826-1829, urmeaz filozofia i dreptul la Buda. n 1829 pleac la Vre unde urmeaz teologia. La 1 noiembrie 1833 se clugrete i ia numele de Andrei. La 15/27 iunie 1846 este numit vicar general la Sibiu. Un aspect criticat al biografiei sale a fost predarea Ecaterinei Varga, lupttoare maghiar pentru drepturile romnilor transilvneni, autoritilor imperiale absolutiste n ianuarie 1847.n ziua de 2 februarie 1834 n biserica catedral din Carlovi a fost naintat diacon viitorul mitropolit Andrei aguna. Atunci el a spus: Pe romnii transilvneni, din adncul lor somn (vreau) s-i trezesc i cu voia ctre tot ce e adevrat, plcut i drept s-i ndrumez. n 1847 n "Biserica Dintre Romani" dinTurda A.aguna este ales episcop al bisericii Ortodoxe. La 3/15 mai 1848 prezideaz, mpreun cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni, Adunarea de la Blaj. n fruntea unei delegaii, duce petiia de la Blaj la Viena, mpratului Franz Joseph. n 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu de unde trimite o nou petiie mpratului. Ideea unitii romnilor este coninut n Memoriul naiunii romne din Marele Principat al Ardealului,

din Banat, din prile vecine ale Ungariei i din Bucovina, prezentat tot mpratului. La 12 martie 1850 a organizat la Sibiu un congres bisericesc la care a participat i Avram Iancu.

Angajamentul lui aguna luat la Carlovi ncepe s prind via. La 27 august 1850 se deschide la Sibiu Tipografia eparhial, ntemeiat pe banii lui aguna. Aici se tipresc abecedare, cri i istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 se ntemeiaz Telegraful Romn, singurul ziar din Romnia cu apariie nentrerupt pn astzi. ncepnd cu anul 1855, aguna reorganizeaz nvmntul teologic din Sibiu sub forma unui Institut de teologie i pedagogie i care poart numele de Seminarul Andreian. ncepnd cu anul 1854, a organizat peste 800 de coli primare confesionale. Tot sub ndrumarea sa au fost ntemeiate gimnaziile ortodoxe din Braov i Brad. Gimnaziul de la Braov, inaugurat n 1850, este una dintre cele mai vechi coli superioare romneti, astzi purtnd numele mitropolitului Saguna: Colegiul Naional Andrei aguna. colii din Brad i druiete Andrei aguna n 1870 suma de 2000 fl. Din ndemnul su vor fi tiprite 25 de titluri de manuale colare, Andrei aguna sprijin ideea lui Ioan Pucariu de a nfiina Astra. aguna este ales primul preedinte al Astrei. aguna a fost un dangt de clopot care a trezit din amorire contiine i destine, a redat sperane i vigoare, a pus plugul n brazd i a dezelenit ceea ce amenina s devin prloag.[necesit citare] Aa a procedat i n ara Moilor unde netiina de carte, n rndul romnilor ortodoci, era foarte mare, i se datora srciei, restriciilor i mai ales lipsei de organizare. Situaia colilor romneti ortodoxe era jalnic. Lipseau localurile de coli, nvtorii, manualele colare, i mai ales o instituie care s dea nvtorilor cunotinele necesare. Comunicrile (rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate.

Dupa nabusirea revolutiei din 1848, Andrei Saguna a nceput demersurile pentru restaurarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, desfiintata n 1701,redactnd n acest scop trei memorii.n 1850 a convocat la Sibiu primul sinod al Eparhiei sale,la care au luat parte24 de preoti si 20 de mireni,ntre care si Avram Iancu, unde s-a cerut restaurarea Mitropoliei.Trebuia convins mitropolitul srb Iosif Raiacici sa-si dea consimtamntul pentru iesirea Bisericii noastre de sub jurisdictia Carlovitului,ca apoi sa se obtina din partea curtii imperiale din Viena, aprobarea pentru renfiintarea Mitropoliei.Dupa o lupta de 15 ani,la 24 decembrie1864, mparatul Francisc Iosif a aprobat renfiintarea mitropoliei Transilvaniei, cu resedinta la Sibiu si numirea lui Andrei Saguna ca arhiepiscop si mitropolit. Mitropolitul Andrei Saguna a convocat la Sibiu, n toamna anului 1868, un Congres-National Bisericesc a romnilor ortodocsi din ntreaga Mitropolie, unde au discutat un proiect prezentat de Saguna, sub denumirea de Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Romne din Transilvania. Ideea de baza a acestuia era colaborarea dintre clerici si mireni n toate cele trei sectoare ale administratiei bisericesti: parohia, protopopiatul si eparhia pe plan bisericesc, scolar si economic. Treburile parohiei erau conduse de o adunare parohiala, condusa de preot, iar bunurile bisericii parohiale si ale scolii erau administrate de o epitropie. Mai multe parohii formau un protopopiat, n fruntea caruia se afla protopopul, cu comitetul si adunarea protopopeasca. Treburile eparhiei erau conduse de episcop (sau arhiepiscop la Sibiu), de adunarea eparhiala, compusa din 20 de clerici si 40 de mireni, si de consiliul eparhial (consistor), care avea trei sectii: bisericeasca, scolara si economica. Conducerea treburilor ntregii Mitropolii era ncredintata Congresului National Bisericesc, convocat o data la trei ani, format din 90 de membri, cte 10 clerici si 20 de mireni din fiecare eparhie. Alegerea episcopilor se facea de Adunarea Eparhiala a episcopiei vacante, iar alegerea mitropolitului de catre Congresul National Bisericesc. Problemele dogmatice erau

rezolvate de Sinodul episcopal, format din toti ierarhii ortodocsi romni din Transilvania. Mitropolitul Andrei Saguna a dus o munca neobosita pentru slujirea poporului romn prin cultura, nfiintnd scoli elementare, ce erau sub conducerea Bisericii, nvatatorii fiind absolventi ai Institutului Pedagogic din Sibiu, condus de Biserica. Preotii parohi functionau ca directori ai acestor scoli, iar protopopii aveau misiunea de inspectori ai acestor scoli. La sfrsitul arhipastoririi sale functionau aproape 800 de scoli elementare. Numarul de manuale scrise la ndemnul lui Saguna a ajuns la 25. n 1870, cerea ca n fiecare parohie, preotii si nvatatorii sa tina cursuri serale pentru taranii nestiutori de carte, la care sa le predea scrisul, cititul si aritmetica. n 1850 a nfiintat un gimaziu la Brasov si un gimnaziu inferior la Brad n 1868. A acordat burse pentru elevii lipsiti de mijloace materiale, din venituri propii sau din fundatii ntemeiate n acest scop: Fundatia Emanuil Gojdu . A ridicat cursurile de teologie la un an, hotarnd sa nu mai fie primiti dect absolventi de gimnaziu. n Sinodul din 1850 s-a hotart crearea unui Institut Teologic-Pedagogic , urmnd ca absolventii de teologie, nainte de hirotonie sa functioneze ca nvatatori. n 1853 a nfiintat o sectie separata de pedagogie cu studiul de patru ani. n 1852, cursurile de teologie s-au ridicat la doi ani de studii, iar n 1861 la trei ani, cum au ramas pna n 1921. Pentru studentii Institutului Teologic, dar si pentru preoti, mitropolitul Andrei a scris cteva manuale didactice: Elementele Dreptului Canonic (1854), Istoria Bisericii Universale (2vol.,1860), Compendiu de Drept Canonic (1868) , Enhiridion de canoane (1871), Manual de studiu pastoral (1872), etc. n 18561858 a tiparit o noua editie a Bibliei cu ilustratii, prima de acest gen la noi. A reeditat toate cartile de slujba si a fondat ziarul Telegraful romn la Sibiu, cu aparitie nentrerupta din 3

ianuarie1853 pna astazi. A nfiintat Asociatiunea transilvana pentru literatura si cultura poporului romn , n 1861. A condus lucrarile Marii Adunari Nationale a romnilor de pe Cmpia Libertatii de la Blaj, din 3-15 mai 1848 si a condus la Viena o delegatie de 30 de membri, n care au prezentat Curtii Imperiale hotarrile si doleantele natiunii romne din Transilvania. A murit la 16-28 iunie 1873, fiind nmormntat lnga biserica mare din Rasinari, jud.Sibiu. ntreaga sa avere a lasat-o Arhiepiscopiei Sibiului spre scopuri bisericesti, scolare si filantropice. Mitropolitul Andrei aguna rmne n istoria neamului ctitorul cel mai mare al colii i culturii ardelene. Odat cu organizarea tipografiei, n anul 1850 a nfiinat n Sibiu un institut teologic i pedagogic cu durata de unu pn la trei ani, pentru forma- rea de preoi buni, luminai i devotai Evangheliei lui Hristos, acordnd celor sraci i iubitori de nvtur ajutoare, burse i cri gratuite. Pentru lumina- rea copiilor din eparhia sa, a nfiinat, pe lng fiecare parohie, sute de coli primareconfesionale, cu predarea n limba romn. n ele se nvau, att cunotinele religioase, ct i cele de cultur general. colile erau organizate i ntreinute de Biseric. Preoii parohiei erau directori, iar protopopii, inspectori colari. Profesorii erau pregtii, fie n Institutul Pedagogic din Sibiu, fie la Gimnaziul din Braov, ambele nfiinate i ntreinute de Episcopia Ortodox din Sibiu. n anul 1873 existau n Transilvania peste 800 de coli primare con fesionale, din care mai mult de jumtate erau nfiinate de marele mitropolit.