EVALUAREA INTELIGEN EI

CE ESTE INTELIGEN A?
???

Defini ii ale inteligen ei

capacitatea de a rezolva probleme gndire abstract utilizarea de resurse minime adaptare la mediu ra ionament verbal i non-verbal cuno tin e dobndite memorie capacitatea de a nv a lucruri noi

Definitii (istoric)

Binet - Simon (1905): aptitudinea de a judeca bine, de a in elege bine, de a ra iona bine. Spearman (1904, 1923): o aptitudine general care presupune, in esen , educa ia rela iilor i corela iilor. Terman (1916): capacitatea de a forma concepte i de a in elege semnifica ia lor. Pintner (1921): aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situatiile relativ noi de via . Thorndike (1921): calitatea unor r spunsuri noi din punctul de vedere al adev rului sau faptelor. Freeman (1921): capacitatea de discriminare senzorial , de recunoa tere perceptiv , flexibilitatea de realizare a asocia iilor, rapiditate n oferirea de solu ii. Woodrow (1921): capacitatea de a achizi iona noi aptitudini. Dearborn (1921): capacitatea de a nv a i de a profita din experien a anterioar . S.S Colvin (1921): aptitudinea de a te adapta la mediu.

Definitii
Wechsler (1939): capacitatea individului de a ac iona eficient, de a gndi ra ional i de a se confrunta adaptativ la mediu Piaget (1972): un termen generic care sa indice formele superioare ale organiz rii sau echilibrului structurii cognitive utilizata la adaptarea la mediul fizic si social. Sternberg (1985, 1986): capacitatea de automatizare a proces rii informa iei i de a emite un comportament adecvat contextual in r spunsul la situa ii noi; inteligen a include, de asemenea, metacomponente, componente de performan i componente de achizi ionare de cuno tinte. Eysenck (1986): transmiterea "error-free" a informatiei prin cortex. Gardner (1986): aptitudinea sau deprinderea de a rezolva probleme care sunt de valoare in diferite structuri culturale.

De ce este util operarea cu conceptul de inteligen ?

-

Ce prezice un scor IQ mare? Este inteligen a universal ? In ce m sur diferite culturi valorizeaz un anumit tip de inteligen ? Este IQ modificabil?

Ce prezice un scor IQ?

Predictia - Scop al psihologiei ca tiin
1921 - Dr. Lewis M. Terman de la Universitatea Stanford initiaza studiul Genetic Studies of Genius Identifica 1521 de copii din scolile din California care aveau un scor IQ de 135 sau mai mare la testul adaptat de el in SUA (testul Stanford-Binet) Geniile lui Terman Evaluati pe diferite niveluri periodic

Studiul lui Terman Rezultate

In 1925 Inca inainte de a termina inrolarea in studiu publica The Mental and Physical Traits of a Thousand Gifted Children:
bright people are normal people

Performante remarcabile in anumite domenii si obisnuite in altele Copiii cu IQ ridicat

performanta scolara si numarul de ani de scoala 2 treimi dintre copii au absolvit facultatea
O rata de 10 ori mai mare pentru timpul respectiv Perfomante academice foarte bune

Studiul lui Terman Rezultate

Aveau venituri mai mari decat media - In 1954 salariul era de $5,800 (mediana), iar subiectii lui Terman castigau $10,556. Femeile din studiu aveau mai putini copii decat media si deveneau mame mai tarziu

Studiul lui Terman Rezultate

Nici unul dintre copiii selectati in studiu nu a primit premiul Nobel William Shockley si Luis Alvarez (Premiul Nobel in Fizica ) au fost evaluati insa au fost exclusi din studiu Rezultate obisnuite in domenii ca:
Sanatatea mentala, numarul de sinucideri, rata alcoolismului, stabilitatea in cuplu si rata divortului Profesia Regretele

Regretele geniilor lui Terman

Succesul in viata si IQ
Index al abilit ii mintale generale (IQ) ca predictor pentru criteriile succesului n via Educa ie i dezvoltarea cognitiv (Vygotsky, 1978) Testele de inteligen au fost de la nceput construite cu scopul de a prezice perf. colare (0,4-0,5) moderatori corela ia este mai mare cnd se utilizeaz ca indicatori ai perf. colare un scor compozit IQ explic 25% din perf. colar factori individuali, de mediu, autoeficacitate (Bandura, 1996), a tept rile p rin ilor, motivatia, competente ca si perseventa, incredere, rezilienta.

Este inteligenta universala?

Este inteligenta universala?

Diferite culturi valorizeaza un anumit tip de inteligenta nu poate fi inteleasa fara cadrul cultural America de nord si Europa IQ coreleaza cu succesul scolar Brazilia, Kenya (Sternberg, 2001)

Este IQ modificabil?
Studiile de adop ie Iran (Dennis, 1973), Romania (Rutter, 1996). Studiile de interven ie IQ este relativ stabil in cadrul unei generatii
Interventiile timpurii (primii ani de viata) pot avea efecte daca sunt sustinute si complexe
Ex. Head Start Project, Abecedarian Project

Efectul asupra IQ este minim pe termen lung Factori: timpul (perioade critice), intensitatea,orientate spre invatare (nu doar joc)

Efectul Flynn
Efectul Flynn James Flynn (1984) IQ cre te inter-genera ie (15 puncte intre 1932 si 1978). Documentat la 25 de teste in 15 tari (1930-1980)
O crestere mai mare pentru testele non-verbale (e.g., Ravens Progressive Matrices) Efectul mai mare se regaseste la partea de jos a distributiei IQ

Efectul Flynn - ipoteze

Nutritie & sanatate Sistemul educational

Efectul Flynn
"Whether gains were larger in certain groups, such as those with lower ability levels, and whether they can be observed in different generations of the same families, remains unknown.

Diferente de grup in scorurile IQ

1900 - 1 SD diferenta in media scorurilor IQ scores intre White si African-Americans Media IQ pe grupe:
African-Am: 85 Hispanic: 90 White: 100 East Asian, Jewish: 105-110 (?)

Genetic sau mediu

40-80% din din variata IQ poate fi datorata genelor Steven Ceci mai putin de 40% Mediu
social (familie, peers, scoala) sau non-social (nutritie, poluare, boli).

Faptul ca o tulburare este determinata de gene nu insemna ca ea nu poate fi influentata si de mediu (ex.Pheylketonuria)
predispozitie

Utilitatea studiului diferen elor cognitive - Hunter&Hunter, 1984

Predictori ai performan ei n munc :
De ce aceste valori?
Scor compozit la testele cognitive 0,53 (0,27-0,61) Teste situa ionale 0,44  testele de aptitudini Studiul informa iilor biografice 0,37 cognitive sunt Recomand rile 0,26 aplicabile ntr-un Experien a 0,18 domeniu larg de meserii (IQ prezice Interviul 0,14 ntre 4-30% din Interesele - 0,1 perf. n munc ) Vrsta -0,01 Grafologia 0,02

Utilizarea termenului de inteligen

Termen rar utilizat nainte de ultima parte a secolului 19. Francis Galton introduce termenul pentru a descrie aptitudinile cognitive V rul lui Charles Darwin

Repere istorice in evaluarea inteligen ei

Antichitate - diferite teste utilizate de mp rat pentru a evalua performan ele angaja ilor din guvern - studiul diferen elor individuale

Evul mediu Revolu ia francez

Nu era timpul pentru evaluarea diferen elor individuale presiuni religioase i sociale Rena terea
accentul era pus pe individualitate

Darwin, teoria evolu iei, diferen ele de grup

Teoria evolu iei
Adaptarea speciilor la mediu Selec ia natural

Explica ia diferen elor cognitive ntre grupuri

darwinisnul social

Sir Francis Galton

Background Sir Francis Galton (Londra)
Ereditate Inteligen i sim uri (teste senzorio-motorii pentru evaluarea inteligen ei

Galton i K. Pearson
Utilizarea unor tehnici statistici noi, bazate pe CORELA IE Idio ii i inteligen a capacitatea de discriminare senzorial

E ecul testelor senzorio-motorii

Rezultate negative
Jastrow, Cattell, Wissler

O reevaluare a testelor de inteligen

Apari ia scalelor moderne de inteligen

Orient ri la nceputul secolului XX

Reforme educa ionale Metode de clasificare a bolilor mentale Servicii de specialitate

Alfred Binet
Background - studentul lui W. Wundt
La Societe (1903)

1905 Scala Binet-Simon

revizuit n1908, 1911

vrst mental

Concep ia lui Binet privind inteligen a

Cerin e practice Asump ii

1916 Stanford-Binet
Henry Goddard Lewis Terman IQ: MA/CA Critici ale IQ Ce este totu i inteligen a?

Lewis Terman

IQ = MA/CA x 100

CLASIFICAREA IQ
Supradotat intelectual (>130) Deficienta mentala (<70)
Usoara: 5070 (85% din DM) Moderata: 3550 Severa: 2035; pot invata sa citeasca cateva cuvinte si sa vorbeasca. Profund: < 2025; necesita supraveghere si internare permanenta in locatii speciale

Teorii ale inteligen ei M suri ale inteligen ei