Está en la página 1de 31

I

1 Suspensia cu sulf
Suspensiile cu sulf se prepara utilizand diferiti agenti de umectare si stabilizatori; alcoolul polivinilic metilceluloza, alginat de sodiu si tensioactivi ca Twen 80. Recipienti : Sulf precipitat ...................... 5g Oxid de zinc Talc a. a. ............................ 10g Glicerina ............................. 20g Alginat de sodiu pur ............. 2g Apa distilata ........................ 55g Sulful, oxidul de zinc si talcul se omogenizeaza la mojar cu alginatul de sodiu. Amestecul se umecteaza cu ajutorul glicerinei, dupa care se adauga apa prescrisa. Dupa 30 minute de repaus se recomanda sa se tritureze din nou suspensia obtinuta.

2 Pulberea laxativ efervescenta FRX


Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante auxiliare; sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare. Preparare: I Na2 SO4 Na HCO3 II acid tartric - Na2 SO4 + Na HCO3 se amesteca si trec prin sita V si se introduc intr-o capsula de hartie albastra . - acidul tartric pulverizat si trecut prin sita V se introduce intr-o capsula alba. Substantele se usuca in prealabil conform prevederilor din monografia respectiva, astfel incat umiditatea sa fie mai mult de 1.0% Descriere: pulberi albe, care dizolvate impreuna in apa produc efervescenta. Conservare: in recipienti inchisi etans sau in recipiente bine inchise si in prezenta unei substante de hidrogenate. Observatii: cand se prescrie pulbere Seidlitz se elibereaza pulbere laxativ- efervescenta. Actiunea farmacologica si intrebuintari : laxativ

3 Pulberea alcalina- FR X
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substante auxiliare; sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare. Pulbis alcalinum, sinonim pulberea alcalina pentru solutie Bourget, are urmatoarea compozitie: - Na2 SO4 2g (v) - Na2 HPO4 4g (v) - Na HCO3 6g (v) Substantele uscate se pulverizeaza, se amesteca in ordinea crescanda a maselor si se trec prin sita V. Pulberea trebuie sa fie omogena ( sa prezinte un aspect omogen). Intinsa in strat subtire pe o lama de sticla si examinata cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule. Descriere: pulbere alba, cu gust sarat-amarui, ph = 8.2 9.8 (5% m/v) Actiune farmacologica si intrebuintari : coleric, colagen. Conservare : in recipiente bine inchise

4. Siropul simplu- FR X
Definitie Siropurile sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut in zahar, de consistenta vascoasa, destinate administrarii interne. Preparare: Saccharum.64g Aqua distillata..q.s. a.d.100g Zaharul se dizolva prin incalzire in apa, se fierbe timp de 1-2 minute agitand continuu, se completeaza cu apa incalzita la 70C la 100g si se filtreaza fierbinte. Siropul simplu (siropus simplex) contine cel putin 97% si cel mult 103% zahar fata de valoarea declarata. Descriere: lichid vascos, limpede, incolor, fara miros, cu gust dulce. Masa totala pe recipient se determina prin cantarirea individuala a continutului din 10 recipiente. Atunci cand siropul simplu este prea concentrat se poate dilua cu apa calda, iar daca este prea diluat se poate concentra prin incalzire. Pentru a determina gradul de concentrare a siropului preparat la cald si pentru a ajunge la concentratia ceruta se pot folosi mai multe metode: cu termometrul : siropul simplu (64% zahar) fie la 105C. Daca siropul fierbe la o tempetatura mai ridicata se adauga apa fierbinte si se urmareste temperatura de fierbere. prin cantarire : 1 l sirop simplu fierbinte = 1260g si - rece = 1314 g determinarea cu densiametrul balanta Hober-Westhal Conservare : in recipiente cu o capacitate de cel mult 1000ml bine inchise, complet umplute. La 8-15C.

5 Emulsia de ulei de ricin


Recipienti Ulei de ricin ................... 30g Sirop simplu ................... 10g Guma arabica ................... 6g Ulei de menta ............ ....... Apa distilata ............ a.d. 100g Uleiul de ricin este prescris ca purgativ datorita acizilor grasi, in special a acidului ricinoleic. Avand gust neplacut se administreaza sub forma de emulsii de tipul U/A. continutul de ulei de ricin variaza intre 30-50% Preparare Guma arabica sub forma de pulbere fina se tritureaza cu ulei de ricin in care s-a dizolvat uleiul de menta. Se adauga apoi 18g de apa necesara realizarii emulsiei primare si se continua triturarea. Dupa obtinerea emulsiei primare se dilueaza cu sirop si apa, adaugate treptat in mici portiuni. Deoarece uleiul de ricin are o vascozitate mai mare, se foloseste o cantitate de guma arabica mai mica decat cea intrebuintata obisnuit la prepararea emulsiilor cu alte uleiuri (mai putin de jumatate). Se prepara la nevoie si se foloseste ca purgativ in doze de 30-50g.

6. Solutia de clorura de calciu 50%


Preparare: Calcii chloridum ......................... 50g Aqua distillata .............. q. s. ad 100g Descriere. Solutie limpede, incolora, fara miros, cu gust sarat-amarui. Identificare. - la 1 ml solutie se adauga 0.2 ml nitrat de argint 20g/l; se formeaza un recipient alb, gazos, solubil in amoniac concentrat. - la 1 ml solutie se adauga 0.2 ml oxalat de amoniu 40g/l; se formeaza un recipient alb, cristalin, insolubil in acid acetic. Dozare. 2g solutie se dilueaza cu apa la 100 ml, intr-un balon cotat. 20 ml din aceasta solutie se dilueaza cu apa la 100 ml, se adauga 5 ml tampon amoniacal pH 10.0, eriocrom T, 10 mg edetat de Mg si de Na si se triteaza cu edetat disodic 0.05 mol/l pana la coloratie albastra. 1 ml edetat disodic 0.05 mol/l corespunde la 0.01095 g CaCl2 6H2O.

7. Solutia diluata de peroxid de hidrogen 3%


Solutia concentrata contine cel putin 95% si cel mult 105% peroxid de hidrogen. Pentru a obtine o concentratie mai mica,dintr-o solutie concentrata se foloseste operatia de diluare. Diluarea se poate face adaugand peste solutia concentrata dizolvant pur, sau amestecand solutia concentrata cu o solutie care are o concentratie mai mica decat cea care trebuie obtinuta. Daca se prepara 100g apa oxigenata care contine 3% peroxid de hidrogen din perhidrol (apa oxigenata cu 30% peroxid de hidrogen) se aplica regula de trei simpla. 30........... 100 3 ............ x x= 3*100/30= 10

Pentru 100g apa oxigenata 3% se folosesc 10g perhidrol si 90g apa distilata. Solutia de peroxid de hidrogen este limpede, incolora, fara miros, cu gust slab metalic si cu reactie slab acida. Se pastreaza in vase de sticla neutra si ferite de contactul cu dopuri de pluta sau cauciuc, ferite de lumina si la loc racoros. Indicatii: antiseptic, hemortatic local, decolorant, dezodorizant, este indicat in tratamentul local al diverselor plagi, in otite, angine (gargara), in dermatologie la decolorarea pielii si a parului.

8. Solutii pentru aplicare in ureche (Ottoguttae)


Picaturile pentru ureche sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii, emulsii sau suspensii, destinate admimistrarii in conductul auditiv. Preparare. Picaturile pentru ureche se prepara prin dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantelor active intr-un vehicul corespunzator format din unul sau mai multi solventi si completarea la masa prevazuta (m/m). Solventii cei mai folositi sunt: apa,glicerol, alcool diluat, propilenglicol, uleiuri vegetale. Se pot folosi si substante auxiliare (ex. solubilianti, conservanti antimicobieni potriviti). PH-ul picaturilor pentru ureche apoase trebuie sa fie cuprins intre 5.0 si 7.5; Conservare. In recipiente bine inchise, prevazute cu sistem de picurare. Observatie. La prepararea picaturilor pentru ureche nu se admite folosirea parafinei lichide.

9. Solutia alcoolica de iod iodurat FRX


Numita si solutie iodi spirituosa sau tinctura de iod. Preparare

Iodium KI Alcool 50

.......................... 2 g ..........................3 g .......................... q s ad. 100 g

Iodul si KI se dizolva in 30 g alcool de 50 si se completeaza cu acelasi solvent la 100g. Descriere solutie limpede, bruna, cu miros caracteristic de iod si de alcool. Aciditate la 2,5 ml de solutie se adauga 0,2 ml de fenolftaleina . Tebuie sa se obtina o culoare roz, care persista 30 de secunde. Alcool cel putin 36 % Conservare in recipiente incolore, la separanda. Pentru prepararea alcoolului de 50 ,conform tabelului de preparare a alcoolului de diferite concentratii prin amestec de alcool si apa la 20 C,se folosesc : - 459g alcool 95 - 541g apa

10 Solutii pentru aplicare endonazala (Rhinoguttae)


Picaturile pentru nas sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii, emulsii sau suspensii, destinate administrarii pe mucoasa nazala. Preparare. Picaturile pentru nas se prepara prin dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantelor active in solutii apoase izotonice sau in ulei de floarea soarelui neutralizat si completarea la masa prevazuta (m/m) Se pot folosi si substante auxiliare ( ex. solubilianti, agenti pentru cresterea viscozitatii si pentru ajustarea pH-ului, conservanti antimicobieni potriviti) PH-ul picaturilor pentru nas apoase trebuie sa fie cuprins intre 6.0 si 7.5; se determina potentiometric. Conservare. In recipiente bine inchise prevazute cu sisteme de picurare. Observatie: La prepararea picaturilor pentru nas nu se admite folosirea parafinei lichide.

11. Solutie de citrat de Mg FRX


Sinonim : limonada Rog Preparare - acid citric - carbonat bazic de Mg - sirop simplu - ulei de lamaie - talc - apa distilata q. s. ad. 350g

Peste acidul citric dizolvat in 200ml apa incalzita la aprox. 70C, se adauga in portiuni mici carbonatul bazic de Mg si se agita pana la dizolvare. Se adauga siropul simplu si uleiul de lamaie in prealabil triturat cu talcul si 20ml apa. Se filtreaza si se completeaza cu apa la 350g. Descriere: solutie limpede incolora sau slab galbuie, cu miros caracteristic de lamaie si gust dulce acrisor. Ph = 3,5 5,5 Observatie. Solutia se prepara la nevoie Actiune farmacologica si intrebuintari: purgativ

12. Solutia alcoolica de camfor.


Preparare Camfor ............................................ 10g Alcool ........................................... 70g Apa distilata ...................... q. s. ad 100g Camforul se dizolva in alcool, se adauga apa, in mici portiuni si sub agitare, pana la 100g si se filtreaza. Contine cel putin 97% si cel mult 103% camfor fata de valoarea declarata. Descriere. Solutie limpede cu miros caracteristic de camfor. Indicatii: extern in frectii, comprese umede, lotiuni, ca revulsiv in dureri reumatismale, gripa, raceli, calmant al pruritului si antiseptic cu actiune locala in diverse afectiuni dermatologice, degeraturi, cosmetica.

13 Solutii in glicerina: definitie, preparare, exemple


Solutiile in glicerina sunt preparate farmaceutice lichide, avand ca vehicul glicerina, in care sunt dispersate diferite substante. Glicerina este un lichid limpede, incolor, siropos, fara miros, cu gust dulceag, higroscopic. Se amesteca in orice proportie cu apa si alcoolul. Insolubil in eter cloroform, uleiuri grase. Dizolva unii metaloizi, saruri, acizi organici si anorganici, alcaloizii si sarurile lor, taninuri, gume, zaharuri. Preparare: Dizolvarea substantelor medicamentoase se face la rece sau la cald, prin incalzire pe baia de apa, la o temperatura nu prea ridicata pentru a nu se descompune glicerolul. Preparatele care fac parte din aceasta grupa sunt solutiile pentru urechi, gargarismele, apele de gura, colutoriile.

Solutiile pentru urechi sunt medicamente lichide apoase, glicerinate, uleioase, destinate afectiunilor urechiicu aplicatie locala. Se folosesc pentru preparare urmatoarele substante: - antibiotice ( gentamicina, nistatin, neomicina, cloramfenicol, rifampicina.) - antialergice ( dexametazona, hidrocortizon) Gargarismele si apele de gura- sunt preparate lichide destinate spalarii sau tratamentul afectiunilor bucale si a gatului. Spalaturile bucale produc o dezinfectie totala, ajuta la intretinerea igienica a cavitatii bucale (apa de gura)

14 Unguentul simplu
Preparare. Adeps lanae anhydricus ................ 10g Vaselinum album .......................... 90g Lanolina anhidra si vaselina se topesc pe baia de apa si se amesteca pana la omogenizare si racire. Descriere. Unguent omogen, de consistenta semisolida, alb-galbui, cu miros slab caracteristic. Identificare. 1g unguent se dizolva in 5 ml cloroform si se adauga 1 ml acid sulfuric; la zona de contact a celor doua lichide trebuie sa apara o coloratie rosu-bruna. Aciditate alcalinitate. 1.0g unguent se agita cu 20 ml apa incalzita la aproximativ 40C. Dupa racire se filtreaza prin hartie de filtru cu porii fini; solutia filtrata trebuie sa fie neutra la hartia de turnesol rosie.

15 Unguent cu oxid de zinc 10%


Preparare Oxid de zinc.10g Unguent simplu90g Unguentul cu oxid de zinc fin pulverizat se tritureaza cu o cantitate egala de unguent simplu topit pana se obtine o pasta omogena, apoi se adauga restul de unguent simplu, si se tritureaza pana la uniformizare si racire. Contine 97% - 103% oxid de zinc fata de valoarea prescrisa. Descriere. Unguent omogen, de consistenta semisolida, alb-galbui, cu miros slab de lanolina. Conservare: in recipiente bine inchise, la loc racoros. Intrebuintari: sicativ si astringent in unele afectiuni ale pielii. Se aplica in strat subtire pe locul afectat.

16 Picturi pentru ochi cu substanta de atropina 1% -FRX


Picaturile pentru ochi numite si colire sunt preparate farmaceutice sterile, sub forma de solutii sau suspensii folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. Se pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intr-un vehicul steril. Preparare

Sulfat de atropina 1g Acid boric Tetraborat de Na Sol. Borat de fenilmercur 0,2% Apa distilata q.s. ad 100g Acidul boric + tetraborat de Na se dizolva in 90g apa la fierbere si dupa racire se adauga sulfat de atropina, solutia de borat de fenilmercur 0,2%, se completeaza cu apa la 100g si se filtreaza.

Picaturile pentru ochi cu sulfat de atropina 1% trebuie sa corespunda urmatoarelor prevederi: picaturile multidoza contin un conservant antimicrobian potrivit (ex. borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diocetat de clorhexidin) picaturile unidoza se sterilizeaza printr-o metoda adecvata. Nu se admite adaosul de conservanti antimicrobieni. picaturile se depoziteaza in recipiente multidoza sau unidoza sau din material plastic, sterile si prevazute cu sisteme de picurare adecvate. contin cel putin 97% si cel mult 103% sulfat de atropina fata de valoarea declarata. Descriere: solutie limpede, incolora. Identificare: conform FRX pana la formarea unui precipitat alb. Ph-ul = 6,5-7,5 Conservare: la venena, in recipiente inchise etans Observatii: pe eticheta recipientului trebuie sa se mentioneze Otrava Act. terapeutica -provoaca midriaza prin paraliziaterminatiilor nervului oculomotor -relaxeaza muschii ciliari determinand obstructia canalelor de drenaj din zona ciliara Indicatii - oftalmoscopic -tratarea keratitelor, a perforatiilor de cornee.

17 Liniment amoniacal (spirt de oase)


Linimentum amoniatum
Recipienti: Ulei de floerea soarelui ......................... 74 g Acid stearic ............................................. 1 g Solutie diluata de NH4OH ..................... 25 g Acidul stearic se dizolva la cald in ulei, dupa racire se adauga solutia de NH3 si se agita pana la emulsionare. Emulsia obtinuta este de tip U/A desi faza uleioasa este 74%, datorita emulgatorului care este hidrosolubil. Emulgatorul este reprezentat de sapunul de NH4 rezultat in urma reactiei dintre acizii grasi liberi din uleiul de floarea soarelui cu NH3 si dintre acidul stearic si NH3. Descriere- emulsie vascoasa, alb-galbuie cu miros puternic de amoniac, omogena la agitare. Se prepara in cantitati mici si se elibereaza in flacoane de capacitate mai mare decat continutul, cu mentiunea a se agita inainte de intrebuintare. Se intrebuinteaza ca revulsiv pe dureri reumatismale. Poate fi asociat si in alte substante active in prescriptii magistrale. Ex: recipienti: camfor .............................. 2 g liniment amoniacal ........ 50 g Camforul se dizolva in uleiul de floarea soarelui inainte de prepararea linimentului, dupa care se prepara linimentul amoniacal ca mai sus.

In farmacii emulsiile pot fi preparate prin triturare si amestecare la mojar cu suprafata interna nesmaltuita, cu baza mai lata si cu pistil aplatizat pentru a avea o suprafata mai mare de forfecare.

18. Liniment oleo-calcar ( linimentul calcii)


Ulei de in ..................................... 45 g Lanolina ......................................... 4 g Solutie de hidroxid de calciu ........ 50 g
Preparare : Uleiul de in si lanolina se incalzesc la 50C pe baia de apa, se adauga solutia de hidroxid de calciu si agita pana la emulsionare. Linimentul oleo-calcar este o emulsie de tipul A/U avand ca emulgator lanolina si sapunul de calciu rezultat din reactia dintre acizii grasi liberi din uleiul de in cu hidroxid de calciu. Cand aciditatea uleiului este mai scazuta de 4.5 se foloseste acid oleic. Pentru fiecare grad de aciditate care lipseste se adauga 0.30 g acid oleic (12 pic. la 100g ulei) se formeaza o cantitate corespunzatoare de sapunuri de calciu si se obtin emulsii stabile. Lanolina 6% si ceara 1% raportate la cantitatea totala de liniment, favorizeaza obtinerea de linimente consistente si care sedimenteada greu. Descriere : Linimentul oleo-calcar se prezinta ca emulsie vascoasa alb-galbuie, cu miros caracteristic de ulei de in, omogena la agitare. Conservare : in recipiente bine inchise, ferite de lumina si la loc racoros. Se prepara in cantitati mici, se elibereaza in flacoane cu capacitate mai mare decat continutul, pe eticheta se mentioneaza a se agita inainte de intrebuintare. Intrebuintari : tratamentul arsurilor.

19. Emulsia uleioasa


Recipienti: Ulei ............................................. 10 parti Guma arabica dezenzimatica ........ 5 parti Apa ..................................... q.s. 100 parti Se tritureaza energic uleiul cu guma prescrisa si cu 7.5 parti apa pana la emulsionare obtinand emulsia primara. Dupa agitarea apei trebuie sa se astepte 1-2 minute pentru ca guma arabica suficient etrasa din ulei de catre apa. Completarea de apa pana la 100 parti trebuie sa se faca in portiuni mici pentru a se realiza o diluare treptata si nu brusca a emulsiei, factor ce asigura o stabilitate mai mare a emulsiei. Emulsia uleioasa are actiune emolienta si este folosita la emulsionarea unor principii activi ( vezi metoda prin suspendare).

20. Unt de cacao, cacao oleum FRX

Este o substanta grasa de natura vegetala obtinuta prin presarea la cald a semintelor decorticate si torefiate de Theobroma Cacao. Din punct de vedere chimic, untul de cacao este un amestec de gliceride ale acizilor oleic, palmitic si stearic. Se prezinta in plagi sau blocuri de culoare slab galbuie. Incalzit isi pastreaza starea lichida sub punctul de topire la 22-25C. De acesta proprietate trebuie sa se tina seama la obtinerea preparatelor prin topire si turnare. Untul de cacao incalzit peste 35C sufera o modificare in structura cristalina, transformanduse in forme cu punct de topire si solidificare diferite. Pastrat in aer, cu timpul devine albicios si se rancezeste. Razuit si maruntit se conserva mai greu, deci razuirea se face numai pentru o cantitate care se foloseste in cateva zile. In practica farmaceutica la prepararea supozitoarelor cu unt de cacao se adauga si alti excipienti ca de exemplu lanolina, cetaceu, alcool cetilic, uleiuri grase, lactoza, cu scopul de a mari consistenta, plasticitatea si de a ajuta la omogenizarea substantelor incorporate, sau pentru emulsionarea acestora. Pentru a se mentine consistenta solida a untului de cacao la temperatura camerei pe timp de vara si in cazurile cand in masa lui se incorporeaza cantitati mari de substante lichide sau moi se adauga ceara in jur de 5%.

21 Gliceride semisintetice
Reprezinta grupa cea mai importanta dintre bazele de sopozitoare moderne, lipofile. Sunt oficializate in majoritatea farmacopeelor actuale sub diferite denumiri: Adeps solidus, Adeps neutralis, Massa ad suppositoria, Massa Estearinica, etc Sunt produse constituite din amestecuri de mono- si trigliceride ale acizilor grasi saturati, obtinute din uleiuri vegetale in special de nuca de cocos si palmier, care au un continut ridicat de acid lauric. Excipienti hidrosolubili Masa de gelatina-glicerina Este oficiala in FRX cu urmatoarea formula: Gelatina ................... 2 g Glicerina ................ 10 g Apa distilata ............ 4 g Gelatina se imbiba cu apa timp de cel putin 20 minute dupa care se adauga glicerina si se incalzeste pe baia de apa la o temperatura care sa nu depaseasca 65C pentru a se evita depolimerizarea gelatinei cu pierderea capacitatii de gelificarea. Se completeaza apa evaporata. Glicerolul confera flexibilitate si favorizeaza formarea apei sub forma de gel. Pentru conservare se impune asocierea cu 0.15% nipaesteri.

22. Limonada gazoasa FRX

Sinonim - solutie efervescenta - solutie Rivire Se prepara 2 solutii in recipiente separate: Sol I NaHCO3 ............................. 4g Sirop simplu .......................15g Apa distilata ....... q. s. ad. 100g

Sol II acid citric........................ 3,50g sirop simplu citric ..............15g apa distilata ...... q. s. ad. 100g

Descriere : sunt solutii limpezi. Prin amestecare se degaja CO2 Aspectul - solutiei I : este limpede, incolora, fara miros, cu gust dulce - sarat - solutiei II : este limpede, incolora, fara miros, cu gust dulce - acrisor Observatie: se prepara la nevoie Actiune terapeutica: este antiemetica

II
1 Prepararea suspensiilor
Substantele active aduse la gradul de finete corespunzator scopului si modului de administrare, se disperseaza in mediul de dispersie lichid printro metoda adecvata si se completeaza la masa prevazuta (m/m). Se pot folosi substante auxiliare (umectanti, agenti pentru cresterea vascozitatii, coloranti, conservanti antimicobieni). Suspensiile destinate administrarii interne pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului. Suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme.

2 Metode de preparare a emulsiilor Preparare

Emulgatorul se dizolva in faza externa si in aceasta se disperseaza printr-o metoda adecvata, faza interna. Emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m). In fiecare din cele doua faze se pot dizolva mai multe substante active. La preparare se pot folosi si substante auxiliare (ex. stabilizanti, agenti de crestere a vascozitatii, conservanti antimicrobieni). Emulsiile destinate administrarii interne pot contine agenti pentru corectarea gustului sau a mirosului. Daca in prescriptia medicala se prevede ca vehicul emulsia uleioasa (emulsio oleosa), aceasta se prepara prin triturare la mojar a 10p. ulei de floarea soarelui cu 5p. guma arabica dezenzimata, pulverizata si 7,5p. apa.

3 Componentele emulsiilor
O emulsie cuprinde 3 componente: - lichid dispersat sau emulsionat sub forma de pic. foarte fine; faza dispersata interna sau discontinua - lichid dispersat sau mediu de dispersie sau faza dispersanta, externa sau continua - emulgatorul sau agentul emulsiv care favorizeaza dispersarea fazei interne ........ Pentru obtinerea unei emulsii, lichidele componente trebuie sa difere foarte mult d.p.d.v. chimic.

4 Prepararea supozitoarelor
Supozitoarele se pot obtine prin modelare, prin turnare sau prin presare. Substantele farmaceutice se dizolva, se emulsioneaza sau, dupa o prealabila pulverizare, se suspenda in baza de supozitor respectiva. In functie de caracteristicele subsantelor active si de efectul terapeutic urmarit se folosesc baze de supozitor liposolubile (ex. unt de cacao, grasimi semisintetice neutre) sau baze de supozitor hidrosoludile ( ex. masa gelatinoasa, amestec de polietilenglicoli). La preparare se pot folosi si substante auxiliare ( diluanti, adsorbanti, agenti tensioactivi, conservanti antimicobieni potriviti). Dozele terapeutice maxime pentru substantele toxice si pentru cele puternic active sunt aceleasi cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern.

5 Componentele supozitoarelor
Excipienti grasi, insolubili in apa

6 Prepararea unguentelor
Componentele bazelor de unguent se topesc, se filtreaza daca este necesar si se amesteca pana la racire. - Bazele de unguent emulsie U/A se prepara prin dispersarea fazei apoase in faza grasa topita in care a fost incorporat emulgatorul si se amesteca pana la racire.ambele faze trebuie sa aiba aprox. aceeasi temperatura. - Bazele de unguent emulsii V/A se prepara prin dispersarea fazei grase in faza apoasa in care a fost in prealabil incorporat emulgatorul si se amesteca pana la racire. - Bazele de unguent hidrosolubile se prepara in functie de caracteristicile componentelor respective. Substantele active se disperseaza in bazele de unguent in functie de proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit. Se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti. Unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pe pielea sugarilor se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive si se folosesc metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme.

7 Controlul unguentelor
Conditii de calitate a unguentelor: - aspectul: trebuie sa aiba un aspect omogen si sa prezinte culoarea si mirosul caracteristice componentelor - omogenitatea: intinse in strat subtire pe o lama de microscop si examinate cu lupa nu trebuie sa prezinte picaturi sau aglomerari de particule - marimea particulelor: se determina prin examinare la microscop a unei mase de unguent care contine aproximativ 10mg substanta activa suspendata, care se intinde intr-un strat subtire pe o lama. La unguentele dermice 90% particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de cel mult 50 m, pentru 10% din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 100 m. Pentru unguentele oftalmice 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de cel mult 25 m, pentru 10% din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 50 m - pH-ul se determina potentiometric si trebuie sa se situeze 4.5 si 8.5 - masa totala pe recipient - dozare

8 Solutii alcoolice: definitie, preparare, conservare


Sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din diferite substante active, dizolvate in alcool concentrat sau diluat destinate uzului intern sau extern. Ca materii prime se folosesc diferite substante medicale: iod, clorura de amoniu, camfor, mentol sau uleiuri volatile. Acestea trebuie sa corespunda conditiilor de puritate prevazute. Ca solvent se foloseste alcoolul etilic care contine 95 volume alcool % , daca nu se prevede in formula alta concentratie, se va folosi intotdeauna alcoolul concentrat. Se amesteca in orice proportie cu apa, eterul, acetona, cloroform si glicerina. Alcoolul dizolva multe substante, anorganice sau organice. Daca intr-o formula este prescris alcool diluat, fara nici o alta precizare, se va folosi intotdeauna alcoolul de 70. Solutiile alcoolice care contin si substante volatile se mai numesc si spirturi. Au o durata lunga de conservare, se conserva cu mult mai bine decat soluiile apoase. Datorita vehicolului solutiile alcoolice se pastreaza in sticle bine inchise pentru a se evita volatelizarea alcoolului si a substantelor active volatile pe care le contin. Se intrebuinteaza ca atare sau in compozitia diferitelor preparate de uz intern sau extern.

9 Materii prime utilizate la prepararea solutiilor injectabile:


Solventii folositi sunt: apa, uleiul de foarea-soarelui, si solventi neaposi miscibili sau nu cu apa.

expresiile recipiente bine inchise , recipiente inchise etans , ferite de lumina


Medicamentele trebuie astfel pastrate incat o eventuala contaminare si orice alte modificari pe perioada de valabilitate a acestora sa fie evitate. In farmacopee pentru preparatele farmaceutice conditiile generale de conservare sunt prevazute de monografiile generale ale acestora. Pentru substantele farmaceutice, produsele vegetale si preparatele farmaceutice, conditiile speciale de conservare sunt prevazute in monografiile individuale ale acestora, la alineatul Conservare Prin recipiente bine inchise se intelege ca acestea trebuie sa protejeze continutul de mediul extern, prin evitarea contaminarii cu produse solide sau lichide, in conditiile corespunzatoare de conservare, manipulare si transport. Prin recipiente inchise etans se intelege ca acestea trebuie sa protejeze continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produse solide, lichide, vapori, gaze sau microorganisme si trebuie sa impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor in conditii corespunzatoare de conservare, manipulare, transport. Prin ferit de lumina se intelege ca recipientele trebuie sa fie din sticla de culoare brun inchis sau din alte materiale care nu permit trecerea luminii. Daca se folosesc recipiente dintr-un material permeabil la lumina, acestea trebuie izolate cu un material adecvat, de culoare inchisa sau trebuie pastrate in dulapuri inchise.

10. Explicati

11. Definiti expresiile alcool,alcool diluat FRX


- prin alcool se intelege alcoolul etilic de 96 -prin alcool diluatse intelege alcoolul etilic de 70

*
12. Concentratia FRX. Explicati expresiile %; % m/v; % v/m. In FR X concentratia solutiilor volumetrice este exprimata in moli/litru (moli/l) Concentratia solutiei de reactivi este exprimata in g/l Concentratiile procentuale, practic folosite in farmacie, sunt definite dupa cum urmeaza: - prin % , fara nici o precizare, sau prin % m/m se intelege masa de substante in grame continuta in 100g produs final. - prin % m/v se intelege masa de substanta in grame continuta in 100ml produs final - prin % v/v se intelege volumul de substanta in ml continut in 100ml produs final - prin % v/m se intelege volumul de substanta in ml continut in 100g produs final

13 Solutii uleioase: definitie, preparare, exemplu


Uleiurile medicamentoase sunt preparate farmaceutice de consistenta lichida, avand ca vehicol uleiuri grase in care sunt dispersate diferite substante active, intrebuintate pentru uz extern sau intern. La prepararea lor se folosesc ca vehicol diferite uleiuri vegetale ca uleiul de foarea soarelui, de recin, maslin, soia, dovleac, migdale sau susan. Cel mai utilizat este uleiul de floarea soarelui si uleiurile animale, uleiul de peste si ca produs mineral: olium parafini. Aceste vehicole trebuie sa corespunda conditiilor prevazute FRX. Sub actiunea acizilor grasi si liberi continuti in ulei, substantele active pot suferi alterari si transformari. Se impune folosirea unui ulei neutralizat (lipsit de aciditate). Oleum helianti. Este uleiul gras obtinut prin presarea la rece a semintelor de floarea soarelui. Presarea la rece se cere pentru a proteja substantele antioxidante care se gasesc in seminte. Uleiurile obtinute prin presare la cald si rafinate nu mai contin acesti antioxidanti si de aceea se conserva greu. Uleiul de floarea soarelui contine gliceridele acidului linoleic si oleic, de aceea prezinta o stabilitate redusa. Uleiul de floarea soarelui contine intr-o proportie mai mica si gliceride continand acid stearic si palmitic ce confera uleiului o vascozitate dependenta de proporia in care sunt coninute in ulei si mai confera uleiului proprietatea de a se tulbura la frig cand ei se separa datorita p.t. ridicat. Datorita unor procedee chimice si biochimice de descompunere sub actiunea O2, temperaturii, umezelii, in uleiuri apar cantitati mari de acizi oxidai,peroxizi, aldehide si cetone care scad calitatea uleiurilor, cand are loc si schimbarea gustului, mirosului, culorii, consistentei, cand apar depozite, pelicule. Substantele active folosite la prepararea uleiurilor medicinale sunt diferite: - anorganice ( subnitrat de Bi, Calomel, ZnO) - organice ( rezine, camfor, uleiuri volatile, alcaloizi, sulfamide, antibiotice, vitamine) - vegetale (hiosciam, herbahiperici)

Metoda de preparare se alege in functie de natura substantelor active. Astfel se pot prepara prin dizolvarea substantelor active in ulei; direct (atunci cand exista solubilitate in ulei) sau prin intermedianti prin extractia principiilor activi din materii vegetale, fie prin prelucrarea de suspensii sau emulsii, atunci cand substantele nu sunt liposolubile sau se urmareste activitatea retard. Substantele care se dizolva in ulei trebuie sa fie lipsite de apa. Dizolvarea se face la rece sau la cald, in functie de proprietatile fizico-chimice ale substantelor. Dizolvarea substantelor volatile la cald se face in vase inchise pentru a nu avea pirderi. Pentru a realiza o dizolvare mai rapida a substantelor in ulei, acesta se dizolva mai intai intr-un solvent miscibil cu uleiul. Substanta obtinuta se amesteca cu uleiul, iar solventul ajutator se evapora prin usoara incalzire. Pentru substantele greu solubile (alcaloizi baza) ei se transforma in saruri ale acidului oleic, oleatii fiind mai solubili. Prepararea prin extractie se face aplicand metoda de macerare simpla sau macerare insotita de digestie. Suspendarea sau emulsionarea substantelor insolubile sau nemiscibile cu uleiul se face dupa indicatiile date. Filtrarea se face daca este cazul prin hartie de filtru uscata. Pentu a se grabi viteza de filtrare aceasta se face la cald prin filtre plisate. Caracterele organoleptice ale uleiurilor medicale (miros, gust, culoare) sunt in functie de natura componentelor galben-deschis cand se prepara folosit ca vehicol ulei de floarea soarelui; verde in urma unei extractii de substante vegetale sau incolore in cazul preparatelor cu ulei de parafina. Miros si gust specific componentelor. Uleiurile medicamentoase nu trebuie sa prezinte un miros si gust ranced. Controlul consta in stabilirea caracterelor organoleptice, determinand cantitatea si calitatea substantelor active si calitatea vehicolului uleios.

14. Componentele suspensiilor


Suspensiile sunt constituite n general din trei componente: 1- substana activ care se disperseaz (faza dispers, dispersat, intern, discontinu sau faza solid) 2- Lichidul n care se disperseaz (faza lichid, dispersant, extern, continu, mediul de dispersie) 3- Substantele ajuttoare (agenti de suspensie ) FR VIII preciza ca in suspensiile cu peste 20% substante insolubile , nu se mai adauga agenti de suspensie .

III

1 Infuzii: definitie, preparare

Se foloseste la extragerea componentelor active din produse vegetale care contin tesuturi friabile (flori, frunze, ierburi). Se realizeaza in felul urmator: produsul vegetal maruntit trebuie in prealabil umectat. In general se utilizeaza apa distilata, si anume 3 ml de apa distilata pentru fiecare gram de produs vegetal. Exceptie: - produsele vegetale cu continut de uleiuri volatile (flori de musetel), care se umecteaza cu 0.5 ml alcool diluat. Florile de tei, care contin uleiuri volatile, dar pe langa acestea si mucilagii, care s-ar precipita in prezenta alcoolului, de aceea florile de tei se vor umecta cu apa distilata. - frunzele de digitala nu se umecteaza, ci se trateaza direct cu apa fierbinte, pentru a evita hidroliza glicozidelor cardiotonice - produsele vegetale care contin alcaloizi se vor umecta cu apa acidulata (acid citric, acid clorhidric, acid tartric), cantitatea acidului adaugat fiind egal cu continutul in alcaloizi a produsului vegetal luat in lucru. Exceptie: scoarta de China (din care intotdeauna se prepara decoct!!!) la care se adauga 1.5 ml acid clorhidric pentru 1 g alcaloizi - produse vegetale care contin saponine acide greu solubile in apa (radacina de primula, de saponaria) se vor umecta cu apa alcalinizata, adaugand 1 g hidrogenocarbonat de sodiu pentru 10 g produs vegetal. Umectarea dureaza 5 minute, dupa care se adauga cantitatea de apa prescrisa, incalzita la fierbere si se lasa in contact timp de 30 minute. Se filtreaza prin vata si solutia obtinuta se completeza la masa prevazuta prin spalare cu apa sau prin stoarcerea reziduului. Daca solutia extractiva depaseste 100 g se adauga un amestec de 75 mg phidroxibenzoat de metil si 25 mg p-hidroxi-benzoat de propil, pentru fiacare 100g solutie extractiva rezultata. Pentru prepararea infuziilor, sunt corespunzatoare infuzoarele de portelan cu pereti grosi, cu capac si gradate in interior; ele asigura o racire lenta a solutiei extractive.

2 Ape aromatice: definitie si preparare


Preparate farmaceutice obtinute prin dizolvarea uleiurilor volatile in apa sau prin distilare. Pentru obtinerea apelor aromatice se folosesc plante sau parti din plante cu principiu volatil, fin proaspete, fin uscate sau chiar uleiuri volatile. Sunt 2 metode de preparare a apelor aromatice: -prin distilare ( prin ............... cu vapori de apa a uleiurilor continute in plante sau parti de planta ) -prin dizolvarea uleiului in apa fiarta si racita la 35-40C eteroleum ............ 1 g talc ...................... 10 g apa distilata ..... q.s. 1000g Uleiul volatil se tritureaza cu talcul, apoi se agita cu apa distilata fiarta si racita la 35-40C. Se lasa in contact 24 de ore, agitand din cand in cand, apoi se filtreaza pana se obtine o solutie limpede sau opalescenta.

3 Limonade : definitie, exemple de limonade oficinale

Limonadele sunt solutii apoase obtinute prin dizolvare de diferiti acizi organici, minerali sau saruri in apa, edulcorante si aromatizate. Sunt destinate administrarii interne cu rol laxativ, purgativ, antiemetic sau ca bauturi racoritoare in stari febrile si in intoxicatii cu substante chimice. Exemple de limonade oficinale: 1) Limonada gazoasa Solutie Rivire (solutie efervescenta) 2) Limonada Rog / solutie de citrat de magneziu purgativ

4Linimente: definitie, componente


Sunt preparate farmaceutice destinate aplicarii cutanate sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau geluri. In compozitia lor intra: alcool, sapun, uleiuri grase sau eterice, amoniac sau alte substante cu actiune emolienta analgezica, simulanta sau revulsiva. Linimentele contin de obicei sapunuri, grasimi, uleiuri volatile sau alte substante dizolvate in alcool, ulei sau emulsionate in solutii apoase, ca si substante insolubile aduse in suspensie. In functie de vehiculul pe care il au la baza se pot clasifica: -olimente ( cu baza ulei) -saponimente ( cu baza sapun) - lanolimente ( dispersii in lanolina) - vasolimente ( dispersii in vaselina) Preparare prin amestecarea, dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea componentelor, dependent de natura acestora. Linimentele se pot prepara uneori si din soua lichide nemiscibile intre ele fara emulsionare, urmand sa se agite bine inainte de intrebuintare, pana se obtine o pseudoemulsie. Linimentele emulsii contin grasimi, uleiuri volatile si alte substante liposolubile care constituie faza uleioasa si solutii apoase alcaline, alcool, etc. care constituie faza apoasa. Linimentele solutii trebuie sa fie limpezi Linimentele emulsii au consistenta fluida pentru a permite scurgerea din flacoane. In cazul separarii fazelor, ele trebuie sa se omogenizeze dupa agitare in timp de 1-2 minute. Linimentele suspensii trebuie sa se omogenizeze prin agitare timp de 1-2 minute Linimentele geluri trebuie sa se fluidifice la temperatura corpului. Linimentele care contin uleiuri grase nu trebuie sa aiba miros ranced. Conservare: se elibereaza in recipiente bine inchise, pe eticheta se specifica a se agita inainte de intrebuintare ! Se prepara la nevoie. Linimentele - emulsii si suspensii se elibereaza in flacoane cu o capacitate mai mare decat continutul prescris, pentru a permite omogenizarea prin agitare. Linimentele - geluri se elibereaza in borcane sau tuburi bine inchise. Intrebuintari: au actiune revulsiva, dureri reumatice, nevralgice si dureri musculare, se mai folosesc in tratamentul arsurilor.

5. Site farmaceutice. Operatia de cernere a pulberilor.


Cernerea este operatia prin care se urmareste separarea dintr-un amestec cu ajutorul sitelor a particulelor unei substante solide care trec prin ochiurile sitei,de cele care nu trec. Atunci cand separarea se va face in mai multe portiuni cu diferite grade de maruntire, operatia se numeste sortare. Dupa FRX gradul de finete al pulberilor va fi determinat de sitele folosite la cerneri si este indicat prinro cifra romana scrisa in paranteza, alaturi de numele substantei. Reziduul de la cernere obtinut cu sita indicata , nu trebuie sa fie mai mare de 5% si se prevede sa nu fie mai mic de 60% cu sita imediat superioara . Exista IX site oficinale : Nr site grad de finete I .............................................fragmente mari II ........................................... fragmente mjlocii III........................................... fragmente mici IV .......................................... pulbere groscioara V ............................................pulbere mijlocie VI .......................................... pulbere semifina VII ........................................ pulbere fina VIII ....................................... pulbere foarte fina IX .......................................... pulbere extrafina Sitele se compun din corpul sitei si din panza sitei confectionata din : fire metalice, fier galvanizat,otel inoxidabil, aluminiu, alama, fire de par, matase, fibre. Tesaturile sunt fixate pe cadrane de lemn, tabla sau pe cercul de sarma si acestea sunt aplicate la corpul sitei. Ochiurile panzelor sunt de forma patrata, circulara sau poligonala, de diferite marimi. Sitele care au diametrul ochiurilor mai mari de 1mm se numesc CIURURI. Pentru cernerea pulberilor toxice sau iritante, se intrebuinteaza site acoperite sau inchise in cutii. *

6. Tincturi- FR X
Tincturile sunt preparate farmaceutice lichide, sub forma de solutii: alcoolice hidroalcoolice eteroalcoolice fiind obtinute prin extractia produselor vegetale. Denumirea de tinctura deriva de la cuvantul tingere = a colora. Formarea tincturilor Spre deosebire de solutiile extactive apoase, tincturile reprezinta forme farmaceutice industriale cu o concentratie mare de principii active, exact dozate, avand o stabilitate mai mare de 1-2 ani. Pentru prepararea tincturilor se folosesc produse vegetale proaspete, prin extractie cu alcool, se numesc alcooluri.

Prepararea tincturilor Produsul vegetal adus la gradul de maruntire prevazut in monografia respectiva, este supus daca este cazul, unei prealabile degresari. Solventul folosit la extractie este in general alcoolul diluat, in unele cazuri acidulat. Se pot folosi si in alte concentratii ale alcoolului sau amestecuri de solventi. Raportul dintre masa produsului vegetal si a solventului de extractie este de 1:10 (m/m) pentru produse vegetale care contin substante puternic active si de 1:5 (m/m) pe tincturile preparate din alte produse vegetale. Descriere Sunt lichide limpezi colorate, cu mirosul si gustul caracteristice componentelor produsului vegetal din care s-au preparat solventul folosit la extractie. Prin diluare cu apa, unele tincturi devin opalescente sau se tulbura. Conservare: in recipiente de capacitate mica, bine inchise, ferit de lumina. Tincturile a caror masa este mai mare de 250g se conserva la 8-15C. Observatii: daca prin pastrare tincturile formeaza sedimente, se foloseste lichidul decantat cu conditia ca acesta sa corespunda prevederilor de la monografia respectiva. Exemple de tincturi: - T. aconiti (antitusiva- Separanda) -T. anticolerinica (Davilla: antidiareica, antispastica) -T. aurantii pericarpii -T. belladonna(matraguna: anticolinergic, folosita ca antispastic Separanda) -T. eucalypti- antiseptic al cailor respiratorii - expectorant -T. gentianae (de ghintura)- tonic amar -T. menthae: stemahic, antispastic, aromatizant -T. opii : antispastic, analgezic- Vemena -T. Valerianae (odolean)- sedativ -T. ratania- antidiaretic, astingent Tincturile care au stabilitate redusa se prepara pe dizolvarea extractelor uscate sau prin diluarea extractelor fluide. FRX prevede 3 metode de preparare a tincturilor: - macerare - macerare repetata - percolare

*
7. Siropuri FRX
Definitie Sunt preparate farmaceutice lichide cu un continut crescut de zahar, de consistenta vascoasa, destinate administrarii interne.

Preparare : prin dispersarea substantei active sau a extractelor vegetale in solutii concentrate de zahar sau in siropul simplu si completarea la masa prevazuta (m/m) Se pot folosi substante auxiliare (ag. pentru corectarea gustului, mirosului, pentru cresterea vascozitatii, conservanti antimicrobieni potriviti) Daca este necesar siropurile se prepara prin incalzire si se filtreaza imediat in recipiente uscate, de capacitate mica. Descriere Siropurile sunt lichide limpezi sau slab opalescente, cu mirosul, gustul si culoarea caracteristice componentelor! Masa totala / recipient se determina prin cantarirea individuala a continutului din 10 recipiente. Se admit abateri, in functie de greutate 2% - 5 % Conservare - in recipient cu a capacitate de cel mult 1000 ml, bine inchise, complet umplute, la 8 15 C La siropurile cu o concentratie in zahar mai mica decat cea prevazuta la siropul simplu, se adauga 1,5 % amestec de p-hidroxibenzoatul de metil si p-hidroxibenzoatul de propil in proportie de 9:1, sau alti conservanti antimicrobieni. Pe eticheta recipientului trebuie sa se mentioneze conservantul antimicrobian folosit. Exemple de siropuri prevazute de FRX - sirop de balsam de Tolu - sirop de matraguna (separanda) - sirop de codeina 0,2% (Venena) - sirop simplu

8 Aerosoli: definitie, preparare


Aerosolii medicamentosi sunt preparate farmaceutice sub forma de picaturi sau particule fine, disparsate in aer cu ajutorul unor dispozitive speciale. Sunt intrebuintate in primul rand in diferite afectiuni ale cailor respiratorii, in tratamentul complicatiilor pulmonare pre- si postoperatorii, astm, in traheite, laringite, bronsite, pneumonii. Substantele active administrate sub aceasta forma sunt din cele mai diferite clase farmacodinamice ca simpatomimetice, parasimpatolitice, anestezice locale, antituberculoase, antibiotice, antihistaminice, hormoni, vitamine, etc. Prepararea aerosolilor Aerosolii se obtin ex tempore in momentul utilizarii de catre bolnav sau personalul medical. Prepararea aerosolilor se realizeaza prin doua metode: metoda de condensare

metoda de dispersare

Metoda de condensare are o importanta mai scazuta in prezent. Unele substante volatile cum sunt de exemplu uleiurile eterice, pot fi antrenate cu vapori de apa si la condensare se formeaza aerosoli care se inhaleaza. Cea mai simpla metoda in acest sens consta in presararea la suprafata apei fierbinti a unor produse vegetale continand uleiuri volatile, sau a unor solutii alcoolice de uleiuri eterice. A doua metoda de preparare consta in dispersarea fazei lichide cu ajutorul unor mijloace mecanice, cu un curent de aer sau alt gaz, sau detenta unui gaz, care obliga faza lichida sa strabata o duza sau un orificiu capilar. In acest scop se intrebuinteaza dispozitive care poarta denumirea de pulverizatoare sau nebulizatoare.

9 Picaturile pentru ochi


Picaturile sunt preparate farmaceutice sterile, sub forma de solutii sau suspensii, folosite in tratamentul si diagnosticarea bolilor de ochi. Se pot prezenta si sub forma de pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda inainte de folosire intr-un vehicul steril. Preparare Se prepara prin metode ce le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. Substantele active se dizolva sau se suspenda intr-un vehicul corespunzator si se completeaza la masa prevazuta(m/m). Picaturile pentrru ochi (solutii) se filtreaza printr-un material filtrant adecvat. Ca vehicul se foloseste apa proaspat fiarta si racita, apa pentru preparatele inj. sau uleiul de floarea soarelui neutralizat cu Na2CO3. Se pot folosi si substante auxiliare(solubilizanti, izotonizanti, agenti pentru ajustarea ph-ului, pentru cresterea vascozitatii, conservanti antimicrobieni potriviti). Solutiile hipotonice se izotonizeaza. Cand masa substantei active este <1% (m/m) sol. se prepara prin dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile. Cand masa substantei active >1% (m/m) masa de substante necesara izotonizarii se calculeaza conform formulei prevazute in monografia iniectabilia. !!! Solutiile coloidale nu se izotonizeaza. Picaturile multidoza contin un conservant antimicrobian. Picaturile unidoza se sterilizeaza, nu se admit folosirea conservantilor. Picaturile se repartizeaza in recipiente multidoza sau unidoza din sticla sau matrial plastic, sterile si prevazute cu sistem de picurare. Descriere - limpezi, lipsite de impuritati mecanice - picaturile suspensii pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare - ph-ul lichidului lacrimal: 7,4. Valoarea ph-ului tolerat de ochi variaza intre 7,9-9,5. Ph-ul picaturilor pentru ochi trebuie ales in functie de stabilitatea substantei farmaceutice (in primul rand) si in functie de toleranta si

efect fiziologic(in al doilea rand). Asigurarea sterilitatii la picaturile pentru ochi multidoza se realizeaza prin adaugarea urmatorilor agenti antimicrobieni: borat de fenil mercur, clorura de benzalconiu, diacetat de clohexidina. - Se filtreaza printr-un material filtrant adecvat. Filtrarea are ca scop eliminarea totala a particulelor si filamentelor vizibile. Se pot folosi filtre de hartie de filtru, filtre membrana sau placi de sticla poroasa. Conservare in recipiente de capacitate de cel mult 10ml, inchise etans, prevazute cu sisteme de picurare. Observatii conditii asemanatoare de preparare, conservare si control se aplica si pentru baile oculare, care se prescriu in cantitate de cel putin 50g.

10 Suspensii FRX
Definitie Suspensiile sunt preparate farmaceutice lichide constituite de unul sau mai multe substante active insolubile, suspendate intr-un mediu de dispersie lichid si destinate administrarii interne sau externe. Preparare Substantele active aduse la gradul de finete corespunzator scopului si modului de administrare, se disperseaza in mediul de dispersie lichid printro metoda adecvata si se completeaza la masa prevazuta (m/m). Se pot folosi substante auxiliare (umectanti, agenti pentru cresterea vascozitatii, coloranti, conservanti antimicobieni). Suspensiile destinate administrarii interne pot contine agenti pentru corectarea gustului si mirosului. Suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. Descriere : sunt preparate farmaceutice fluide, opace,omogene dupa agitare. Culoarea, mirosul si gustul sunt caracteristice componentelor. Marimea particulelor se determina prin examinare la microscop a unei mase de preparat, care contine aproximativ 10mg substanta activa suspendata intensa dintr-un strat subtire pe lama de microscop. Stabilitate. Suspensiile pot sedimenta in timp. Dupa o agitare timp de 1-2 minute trebuie sa se disperseze si sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii. Masa totala / recipient se stabileste prin cantarirea individuala a continutului din 10 recipiente. Se admit abateri de 35 % Conservare in recipiente bine inchise. Observatie - Pe etichetele recipientelor trebuie sa se mentioneze " A se agita inainte de administrare ! " In cazul substantelor puternic active sau toxice, masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie se depaseasca doza maxima pentru 24 de ore.

11 Perfuzabile- FRX
Preparatele perfuzabile sunt solutii apoase sau emulsii U/A, izotonice, sterile, apirogene, care se administreaza i.v. in volume de 100ml sau mai mari cu ajutorul unui dispozitiv de perfuzare. Preparare Se iau in vedere precautiile necesare pentru asigurarea stabilitatii fizico-chimice, microbiologice si biologice.

Substantele active se dizolva sau se emulsioneaza in apa pentru preparate injectabile si solutia respectiva se completeaza la volumul specificat.(m/v) Apa folosita trebuie sa corespunda prevederilor de la monografia Apa distilata pentru preparate injectabile. Solutiile perfuzabile hipotonice se izotonizeaza. !!! La preparare nu se admite adaosul solutiei tampon pentru ajustarea ph-ului sau a conservantilor antimicrobieni. Continutul in substanta activa se exprima in unitati de masa pentru 1000ml sol., in moli/L sau in mEq/L. Continutul in substante energetice se exprima in calorii. Ph-ul trebuie sa fie apropiat de neutralitate. Sol.perfuzabile se filtreaza prin materiale filtrante adecvate pana se obtin solutii perfect limpezi si se repartizeaza in recipiente din sticla gradata sau din material plastic cu capacitate de 100, 250, 500, 1000ml. Se sterilizeaza printr-o metoda adecvata. Descriere trebuie sa fie limpezi, practic lipsite de particule in suspensie. Determinarea se efectueaza pe 10 recipiente. Emulsiile perfuzabile, dupa agitare, trebuie sa aiba un aspect omogen si nu trebuie sa prezinte nici un semn de separare a fazelor. Diamerul particulelor fazei dispersate determinat la microscop, trebuie sa fie de cel mult 5 mm. -emulsiile perfuzabile, dupa agitare,trebuie sa aiba un aspect omogen si nu trebuie sa prezinte nici un semn de separare a fazelor. Diametrul particulelor fazei dispersate, determinat la microscop, trebuie sa fie de cel mult 5m. solutiile perfuzabile trebuie sa fie incolore; o eventuala coloratie nu trebuie sa depaseasca coloratia etalon prevazuta in monografia respectiva. Ph-ul se determina potentiometric. Uniformitatea volumului. Volumul de lichid perfuzabil din recipiente trebuie sa fie cel putin egal cu cel declarat pe eticheta. Volumul de lichid se verifica pe zece recipiente prin transversare in cilindri gradati. Dozare- continutul de substanta activa poate sa prezinte o abatere de 5%, fata de valoarea declarata, daca nu se prevede altfel. Conservare in recipiente inchise etans. Observatii la preparare toate operatiunile se efectueaza intr-un ciclu continuu. Exemple de perfuzii din FRX - sol. perf. de dextran 40 cu glucoza - sol. perf. de dextran 70 cu glucoza - sol. perf.de dextran 40 cu NaCl - sol. perf. de dextran 70 cu NaCl - sol.perf de fructoza - sol. perf. de glucoza - sol.perf. de KCl si NaCl - sol. perf. de manitol - sol. perf. de metronidazol - sol. perf. de NaCl

- sol. perf. de NaCl compusa (NaCl, CaCl) - sol. perf. de NaCl compusa cu lactat de sodiu - sol. perf. de bicarbonat de sodiu - sol. perf. de sorbitol - sol. perf. de tinidazol.

12 Unguente FR X
Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase in scop terapeutic sau de protectie; sunt constituite din excipienti ( baze de unguent) in care se pot ncorpora substante active. In functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi: - unguente-solutii - unguente-emulsii - unguente-suspensii - unguente cu mai multe faze Unguentele sunt amestecuri de excipienti grasi anhidri sau cu maximum 10% apa continand diferite substante active. Cremele sunt unguente emulsii la care faza apoasa depaseste 10% din masa unguentului. Ceratele contin amestec de ceara, uleiuri vegetale sau minerale si apa. Glicerolatele sunt preparate semisolidecare contin o cantitate mare de glicerol. Gelatinele sunt constituite dintr-un amestecde gelatina, glicerol sau apa cu consistenta solida in care disperseaza substante active si in care se aplica dupa fluidificarea masei prin incalzire. Pastele sunt unguente-suspensii care contin peste 2 substante suspendate. Bazele de unguent pot fi: a) baze liposolubile b) baze emulsii A/U sau U/A c) baze hidrosolubile Preparare. Baze de unguent Componentele bazelor de unguent se topesc, se filtreaza daca este necesar si se amesteca pana la racire. bazele de unguent emulsie A/U - se prepara prin dispersarea fazei apoase in faza grasa topita in care a fost incorporat emulgatorul si se amesteca pana la racire. Ambele faze trebuie sa aiba aprox. aceeasi temperatura. bazele de unguent emulsii U/A - se prepara prin dispersarea fazei grase in faza apoasa in care a fost in prealabil incorporat emulgatorul si se amesteca pana la racire. bazele de unguent hidrosolubile - se prepara in functie de caracteristicile componentelor respective. Substantele active se disperseaza in bazele de unguent in functie de proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit. Se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti. Unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pe pielea sugarilor se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive si se folosesc metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme.

Descriere: unguentele trebuie sa aiba aspect omogen si sa prezinte culoarea si mirosul caracteristic componentelor. Omogenitate: unguentul intins in strat subtire pe o lama de sticla si examinat cu lupa nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule. Ph-ul unguentelor este 4,5-8,5, se determina cu potentiometru. Conservare : in recipiente bine inchise, la cel mult 25C. Exemple de unguente: - ung. oftalmice - ung. cu clotrimazol - ung. emulgator (alcool cetilstearic, oleum parafina, vaselina) - ung. cu glicerol (sinonim glicerolat de amidon) - ung. cu acetat de hidrocortizona 1% - ung. cu fenilbutazona 4% - ung. simplu - ung. cu ZnO 10%

13 Supozitoare FRX
Sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una sau mai multe substante active; sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala. Preparare -se obtine din modelare, turtire sau presare. Substantele farmaceutice se dizolva, se emulsioneaza sau, dupa o prealabila pulverizare se suspenda in baze de supozitor respectiva. In functie de caracteristicile substantelor active si de efectul terapeutic urmarit, se folosesc baze de supozitoare liposolubile ( ex. unt de cacao, grasimi semisintetice neutre) sau baze de supozitoare hidrosolubile (masa gelatinoasa, amestec de PEG). La preparate se pot folosi substante auxiliare (diluanti,adsorbant, agenti tensioactivi, conservanti antimicobieni) Doze terapeutice maxime pentru substante toxice si pentru cele puternic active sunt aceleasi cu cele folosite in cazul prepararii farmaceuticelor administrate intern. Descriere Supozitoarele rectale au forma cilindro-conica sau de torpila, diametrul bazei de 8 -10 mm, lungime = 20-30 mm, masa = 2-3 g pentru adulti, si 1-2 g pentru copii. Supozitoarele vaginale (ovule) au forma sferica sau ovoidala de 2-4 g (cele preparate cu unt de cacao sau grasimi semisintetice) si 5-12 g (cele cu masa gelatinoasa) Supozitoarele uretrale au forma de cilindri ascutiti la un capat, lungimea = 5-10 cm, d = 2-7 mm, m = 2-3g. Aspect. Trebuie sa aiba un aspect omogen si sa-si pastreze forma si consistenta la temperatura camerei. In sectionarea longitudinala, examinate cu lupa(4,5x), nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule, cristale sau bule de aer. Comportamentul la topire sau dizolvare Supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 de minute la temperatura da 37 2C, iar cele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult o ora. Pot ramane in flacon particule de substante active sau aux. nedizolvate . Uniformitatea masei. Se cantaresc 20 de supozitoare si se calculeaza masa medie. Aceleasi supozitoare se cantaresc individual.

Conservare. In recipiente bine inchise, la cel mult 25C. Observatie La prepararea ovulelor, masa gelatinoasa folosita ca baza seprepara conform formulei : gelatina .............. 2g glycerol ............. 10g apa distilata ......... 4g Ex de supozitoare din FRX -cu glicerol - cu metronidazol

14 Decocturi: definitie, preparare


Se folosesc pentru extragerea componentelor active din produsele vegetale care contin tesuturi lemnoase (radacini, rizomi,scoarte, coriacee). Se realizeaza in felul urmator: produsul vegetal maruntit se umecteaza cu apa distilata folosind 3 ml de apa distilata pentru fiecare gram de produs vegetal. Exceptiile pentru umectare sunt valabile cu cele descrise la metode de infuzare. Se lasa in repaus 5 minute, dupa care se adauga masa da apa distilata prescrisa, incalzita la fierbere si se tine in baia de apa timp de 30 minute. Solutia fierbinte se filtreaza prin vata si se completeza la masa prevazuta prin spalare cu apa sau prin stoarcerea reziduului. Daca solutia extractiva rezultata depaseste 100 g se adauga un amestec de 75 mg p-hidroxibenzoat de metil si 25 mg p- hidroxibenzoat de propil, pentru fiecare 100 g solutie extractiva rezultata. Pentru prepararea decocturilor, fiind prevazuta mentinerea pe baia de apa, se utilizeaza infuzoare metalice sau vase si baloane de sticla termorezistente care asigura pe baia de apa atingerea rapida a temperaturii mentionate.

15 Emulsii FRX
Emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai putin vascoase, constituite dintr-un sistem dispers, format din 2 faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul unor emulgatorii si destinat administrarii interne sau externe. Emulsiile pot fi: U/A si A/U. Pentru administrare interna se folosesc numai emulsii U/A. Emulsiile in compozitia carora intra sapunuri sau alte substante cu actiune emolienta, analgezica sau revulsiva si care sunt destinate aplicarii pe piele se numesc linimente. Preparare Emulgatorul se dizolva in faza externa si in aceasta se disperseaza printr-o metoda adecvata, faza interna. Emulsia formata se completeaza cu faza externa la masa prevazuta (m/m). In fiecare din cele doua faze se pot dizolva mai multe substante active. La preparare se pot folosi si substante auxiliare (ex. stabilizanti, agenti de crestere a vascozitatii, conservanti antimicrobieni). Emulsiile destinate administrarii interne pot contine agenti pentru corectarea gustului sau a mirosului.

Daca in prescriptia medicala se prevede ca vehicul emulsia uleioasa (emulsio oleosa), aceasta se prepara prin triturare la mojar a 10p. ulei de floarea soarelui cu 5p. guma arabica dezenzimata, pulverizata si 7,5p. apa. Descriere Aspect laptos omogen, culoarea mirosul si gustul caracteristic componentelor. Diluate cu faza externa 1:10, emulsiile trebuie sa ramana omogene. Conservare : in recipiente bine inchise, la 8-15C. Observatii : pe etichetele recipientelor care contin emulsii trebuie sa se mentioneze A se agita inainte de utilizare.

16. Pulberi-FR X
Pulberile sunt preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multe substante active, asociate sau nu cu substantele auxiliare; sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare. Pulberile simple contin o singura substanta activa, pulberile compuse contin un amestec de substante active. Pulberile se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe mucoase(pudrele). Preparare - substantele in prealabil uscate (daca este cazul) se aduc la gradul de maruntire prevazut in monografia respectiva prin pulverizare si cernere, apoi se omogenizeaza prin amestecare. In cazul pulberilor divizate, amestecul obtinut se repartizeaza in doze unitare. La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca in ordinea crescanda a maselor cu exceptia substantelor cu densitate mare care se aduga la inceput. Cand masa pulberii depaseste 20g cernerea finala este obligatorie. In general substantele se pulverizeaza fara reziduu; un eventual reziduu se pulverizeaza din nou si incorporeaza in amestec. Substantele folosite la prepararea pulberilor efervescente se usuca in prealabil conform prevederilor din monografia respectiva, astfel incat umiditatea lor sa fie de cel mult 10%.

Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau 1:100) prin diluare cu lactoza uscata. Pulberile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme. Omogenitatea pulberilor se refera la aspectul lor uniform intinse in strat subtire pe o lama de sticla si examinat cu lupa, nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule. Gradul de finete al pulberii se determina cu ajutorul sitelor standard numerotate conventional in functie de: - dimensiunea laturilor interioare a ochiurilor in (mm) - numarul de ochiuri / cm - diametrul sarmei in mm Uniformitatea finetii pulberilor se determina astfel: 20g pulbere se introduce in sita prevazuta cu capac si recipient (specificat in monografia respectiva) se agita si daca nu se prevede astfel. Reziduul de la cernere nu trebuie sa fie mai mare de 5%. Masa totala de recipient se efectueaza in cadrul pulberilor nedivizate. Se cantareste individual continutul a 10 recipiente. Uniformitatea masei La pulberile divizate se cantareste individual continutul a 20 doze si se calculeaza masa medie. Sterilitate Pulberile care se aplica pe plagi, arsuri si pe pielea sugarilor trebuie sa corespunda prevederilor de la controlul sterilitatii. Conservare - in recipiente bine inchise. Pulberile efervescente se pastreaza in recipiente inchise etans sau in recipiente bine inchise in prezenta unei substante deshidratante. Exemple de pulberi: - pulberea alcalina - pulberea laxativ-efervescenta - pulberea de opium si ipeca

(VII) (VII)

17 Macerate: definitie, preparare


Maceratele, infuziile si decocturile se prepara numai pe baza de prescriptii medicale in care se asociaza diferite substante medicamentoase, obtinandu-se preparate complexe administrate cu lingura sau lingurita, majoritatea de uz intern si cu indicatii terapeutice variate. Astfel in afectiuni ale cailor respiratorii, ca expentorante si emoliente (macerate de alteea, infuziile de flori de tei, din radacina de primula); in afectiunile cardiace (infuzia de frunze de digitala); ca sedative si antispasmodice (decocturile de radacina de valeriana); ca tonic amar, eupeptic (decocturile de scoarta de China); ca antiseptice si diuretice in afectiuni ale cailor urinare (decocturi de frunze de vitis ideaee); de uz extern cu actiune calmanta si dezinfectanta (infuzii de flori de musetel) etc. Concentratele pentru solutii extractive apoase sunt preparate dupa diferite metode si servesc la prepararea de solutii extractive apoase prin diluare cu apa. Conditia utilizarii acestor concentrate este ca solutiile obtinute prin concentrate sa aiba acelasi continut in substantele active ca si preparatele obtinute prin metode obisnuite. In F.R.VII existau 4 astfel de concentrate si anume: alteea, ipeca, specii pectorale si primula, acestea fiind preparate prin macerare repetata a produselor vegetale initial cu apa rece, apoi cu apa fierbinte, reunirea solutiilor extractive obtinute si concentrarea lor pana la consistenta solida. S-au facut propuneri pentru prepararea de solutii extractive apoase liofilizate, de exemplu de frunze de menta, flori de musetel etc. Se prepara prin uscarea solutiilor extractive prin liofilizare, obtinandu-se liofilizate care prezinta avantajul unui timp de conservare nedefinit cu mentinerea neschimbata a continutului in substante active. Prin simpla adaugare de apa in raporturi precizate, se obtine ex tempore solutii extractive.

18 Preparate injectabile FRX


Definitie Sunt solutii, suspensii, emulsii sau pulberi sterile care se dizolva sau se suspenda intr-un solvent steril inainte de folosire; sunt repartizate in fiole sau in flacoane si sunt administrate prin injectare. Preparare Se iau in vedere precautiile pentru asigurarea stabilitatii fizico-chimice, microbiologice si biologice. Substantele active se prelucreaza sub forma de solutii, solutii si emulsii injectabile. Solventii folositi sunt: apa, uleiul de foarea-soarelui, si solventi neaposi miscibili sau nu cu apa. Sol. apoase inj. care nu se pot steriliza in recipientul respectiv, se prepara pe cale aseptica si pot contine un conservant antimicrobian potrivit. !!! Nu se admite adaosul conserantilor antimicrobieni in cazul preparatele injectabile folosite intr-un volum mai mare de 10ml, indiferent de modul de administrare, precum si in cazul solutiilor care se administreaza intracardiac, peridural, intraocular, intrarahidian, intracistenal indiferent de volumul acestora. Substantele active se cantaresc, se dizolva sau se disperseaza intr-o portiune de solvent sau amestec de solvent prevazut si se completeaza la volumul specificat in m/v. Preparatele injectabile apoase se izotonizeaza prin adaugarea NaCl. Izotonizarea este obligatorie in cazul sol. inj. care se administreaza in volume de 5 ml sau mai mari. Sol. coloidale inj. nu se izotonizeaza. Sol. inj. se filtreaza prin filtre adecvate pana cand se obtin sol. limpezi, practic lipsite de particule in suspensie si se repartizeaza in fiole. Daca este cazul aerul din fiole se inlocuieste cu un gaz inert. Recipientul pentru suspensiile si pulberile pentru preparatele injectabile trebuie sa aiba capacitatea adecvata pentru a permite dizolvarea sau omogenizarea suspensiei prin agitare. Descriere Sol. inj. trebuie sa fie limpezi, lipsite de particule in suspensie.

Determinarea se face pe 25 de fiole sau pe 10 flacoane care contin pulbere pentru prep. inj. dizolvata. Sol. se examineaza dupa cateva rasturnari ale recipientelor in conditii de vizibilitate corespunzatoare. Culoarea sol. inj. este in functie de natura substantei sau solventului. O eventuala coloratie nu trebuie sa depaseasca coloratia etalonului de culoare prevazut in monografia respectiva. Susp. inj. dupa agitare 1-2 min trebuie sa fie omogene si fara reziduuri fixate de fundul si gatul fiolei; pot prezenta un sediment usor redispersabil la agitare. Pentru verificarea aspectului susp. uleioase se admite o usoara incalzire la 37C inainte de agitare. Vol. susp. trebuie sa treaca in jet continuu prin acul de susp. nr. 16. La pulberile pentru preparate inj. la care susp. in solvent se titreaza inainte de administrare, flaconul cu pulbere se agita inainte si dupa introducerea solventului respactiv. Emulsiile inj. trebuie sa aiba un aspect omogen dupa agitare si sa nu prezinte nici un semn al separarii fazelor. Excesul volumului de lichid injectabil adaugat trebuie sa asigure extragerea volumului declarat. Vol. de lichid se verifica pe 10 fiole cu o seringa potrivita. Prep. inj. uleioase se incalzesc la 37C inainte de prelevare si se racesc la 20C inaintea masurarii volumului. Dozare : se admit abateri de substanta activa de 5%. Conservare : in recipiente inchise etans. Observatii : la preparare toate operatiunile se afectueaza continuu. Ex. de sol. inj prevazute in FRX: - sol. inj. de acid ascorbic - sol. inj. de clorhidrat de amitriptilina - sol. inj. de clorura de calciu - sol. inj de cafeina si benzoat de Na - sol. inj. de digoxina.

También podría gustarte