Analiza socio- economica a

regiunii Nord – Vest

Regiunea Nord-Vest a fost creata in baza legii 151/1998 prin asocierea voluntara
a judetelor Bihor, Bistrita- Nasaud, Cluj, Maramures, Satu-Mare si Salaj. Ea nu este
unitate administrativ-teritoriala si nu are personalitate juridica. Regiunea acopera 14%
din teritoriul Romaniei si se situeaza pe locul patru la nivel national in privinta suprafetei
si a populatiei.
Pozitionare geografica

Regiunea Nord-Vest are o pozitie geografica strategica, la intersectia axelor nord-

sud si est-vest ale Europei de Est, fiind poarta de intrare in Romania dinspre Ungaria si
Ucraina. In spatiul national, ea se invecineaza cu Regiunea Vest, la sud cu Regiunea
Centru si la est cu Regiunea Nord-Est.

Resursele subsolului

Resursele subsolului se gasesc in cantitati limitate, ceea ce impune existenta unor

fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte Regiuni, in vederea sustinerii activitatii
economice. Cele mai deficitare resurse sunt cele energetice (carbune, petrol, gaze
naturale), intens solicitate actualmente de economie si care sunt departe de a satisface
necesarul.
Anumite resurse sunt totusi bine reprezentate - dintre care putem aminti:
• minereuri complexe si auro-argentifere - zona Oas-Gutai-Tibles-Rodna, egalate la nivel
national doar de resursele regiunii de Sud-Vest.
bauxita - M-tii Padurea Craiului si Bihorului - regiunea se detaseaza la nivel national
• sare - Depresiunea Maramuresului, bordura Campiei Transilvaniei - zacaminte notabile
• materiale de constructii - calcare comune, marmura - Vistea, caolin - Parva si Aghires,
argile refractare - Suncuius etc.
Dincolo de cantitate, trebuie insa luate in considerare si calitatea resurselor,
conditiile tehnologice si rentabilitatea exploatarii lor. Efectele unor decizii incorecte in
modul de exploatare al resurselor, fie la nivel local, fie la nivel regional, poate avea
repercusiuni grave, nu doar din punct de vedere economic, ci si al impactului asupra
mediului inconjurator si al componentei socio-umane.
Structura administrativ-teritoriala

Reteaua de localitati din Regiunea Nord-Vest este reprezentata de 427 unitati

administrativ teritoriale, 6 judete, 35 orase -din care 11 municipii si 386 comune cu 1823
sate. Se observa ponderea relativ constanta a fiecarui tip de unitati administrativ
teritoriale la nivel national - intre 13 - 15%.

In profil teritorial, regiunea este structurata in jurul a trei poli de dezvoltare:

municipiile Cluj-Napoca, Oradea si Baia-Mare. Analiza detaliata elaborata in Planul de
Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest distinge existenta a 10 categorii de centre
de polarizare, din care noua cu caracter urban si doua cu caracter rural.
1. Cluj-Napoca se situeaza pe locul II in ierarhia nationala ca potential de polarizare,
dupa capitala, influenta acestuia manifestandu-se asupra intregului spatiu al
Transilvaniei. In cadrul regiunii ocupa locul I in ierarhia urbana.
2. Pe locul II se situeaza Oradea si Baia Mare, centre urbane ce preiau si functii
interjudetene.
3. Orasul Satu Mare se situeaza pe locul IV in ierarhie, fiind un centru urban cu influenta
interjudeteana redusa (vestul jud. Maramures si nordul jud. Bihor).
4. Centre urbane cu influenta judeteana: aici se includ capitalele de judet Zalau si
Bistrita.
5. Municipii cu influenta interjudeteana; cuprind municipiul Turda, cu influenta asupra
bazinului inferior al Ariesului, Dej, cu influenta asupra sectorului de confluenta a
Somesului Mic cu Somesul Mare si Sighetul Marmatiei, care polarizeaza intreaga
Depresiune a Maramuresului.
6. Orase cu influenta zonala - acestea deservesc cu functii urbane un numar de 8 si 16
comune (Beius, Salonta, Carei, Nasaud).
7. Orase cu influenta locala I. Acestea sunt mai numeroase, avand, in general, sub 10 000
locuitori. Sunt relativ corespunzator echipate cu dotari urbane vitale (spitale, licee, etc.)
(Stei, Alesd, Marghita, Tasnad, Simleul Silvaniei, Jibou, Viseul de Sus, Sangeorz
Bai, Beclean, Gherla, Tg. Lapus, Negresti Oas).
8. Orase cu influenta locala II. Cuprind un numar redus de asezari urbane cu declin
economic vizibil si cu un foarte slab ori absent potential de polarizare (Nucet, Vascau,
Borsa, Cehul Silvaniei, Cavnic, Baiut).
9. Orase agricole cu arii de influenta in consolidare. Sunt reprezentate de Valea lui Mihai
si Seini. Valea lui Mihai, la limita nordica a judetului Bihor, valorifica si pozitia de punct
transfrontalier si nod feroviar, iar Seini la limita vestica a judetului Maramures acopera
cu servicii urbane un spatiu de disputa interjudeteana.
10.Centrele de polarizare supracomunala dispun de unele dotari similare urbanului si au
un bun potential de comunicatie.
Aceste relatii pot fi completate printr-o analiza a ponderii populatiei care traieste
in orase cu peste 100.000 de locuitori din totalul populatiei judetului - ca expresie a
concentrarii sau dispersiei sistemului de asezari:
 Astfel, procesul poate fi descris ca fiind unul in care populatia rurala este in
crestere (48,87%), in paralel cu o concentrare urbana accentuata in marile centre urbane
(30% din populatia regiunii se afla in marile orase).

Forta de munca si migratia

Ponderea populatiei ocupate in totalul populatiei regiunii era in 2004 de 41,8%.

Diferentele intra-regionale sunt strans legate de gradul de industrializare, judetele mai
puternic si mai timpuriu industrializate – Cluj si Bihor – avand o pondere mai mare a
populatiei ocupate (44,5%, respectiv 45,7%), in timp ce judetele mai putin si mai tarziu
industrializate – Satu Mare si Bistrita-Năsăud – au ponderi mai reduse (39,6% si 38,0%).
Analiza populatiei ocupate, pe sectoare ale economiei, evidentiază pondere ridicată a
populatiei ocupate in sectorul serviciilor, in cazul judetelor Cluj si Bihor, precum si
ocuparea ridicată in agricultură, in cazul celorlalte patru judete ale regiunii. In toate
judetele Regiunii Nord-Vest o pondere importantă a populatiei active este ocupată de
către intreprinderi de stat. De aceea este previzibilă o crestere a ratei somajului in judetele
Sălaj, Satu-Mare si Maramures cauzată de restructurarea iminentă a intreprinderilor de
stat cu pierderi. Această situatie necesită luarea din timp a unor măsuri active de ocupare
a populatiei ce va fi disponibilizată, printre care măsuri de re-orientare profesională a
populatiei, corespunzător cerintelor locale ale pietei muncii, trebuie să reprezinte o
prioritate.
De asemenea, gradul de industrializare a influenŃat puternic si rata somajului, din
cauza restructurării,in ultimii ani, a industriei, judetele Sălaj si Maramures inregistrate de
cele mai ridicate rate ale somajului – 6,1%, respectiv 4,5%. Somajul redus din judetele
vestice (Bihor si Satu Mare – sub 4%) se datorează investitiilor străine mai ridicate, care
au atenuat partial efectele restructurării industriei.
O consecintă directă a procesului de restructurare industrială si a cresterii
somajului o reprezintă aparitia unui fenomen unic in Europa, constand in migratia
populatiei din zonele urbane in zonele rurale si cresterea ponderii populatiei rurale in
toate judetele regiunii. In prezent există 3 judete in care populatia este preponderent
rurală (BistriŃa-Năsăud - 63,8%, Sălaj - 59,2% si Satu Mare – 54,0%).
Un alt efect al restructurării economice si diminuării locurilor de muncă il
constituie si procesul de emigrare a populatiei - mai ales a celei tinere in randul căreia se
manifesată un adevărat exod. De altfel, numeroase localităti din mediul rural (in special
Maramures si Satu- Mare) au o pondere foarte mică a populatiei tinere, dar prosperă prin
constructiile finantate din banii trimisi de către acestia, din străinătate.

Infrastructura de transport
Regiunea este strabatuta de 7 drumuri europene (cele mai importante fiind E60 - dinspre
Ungaria, face legatura cu Oradea-Cluj-Brasov si capitala tarii Bucuresti, E576-Cluj-
Napoca-Dej, E81 - dinspre Satu Mare-Zalau-Cluj-Napoca-Brasov-Bucuresti, E79 –
Oradea-Deva, E671 - Oradea-Arad-Timisoara, E58 - Cluj-Napoca-Dej-Bistrita-Baia
Mare-Vatra Dornei).

Sunt de mentionat proiectele de infrastructura aflate in curs de dezvoltare, printre care cel
mai important ar fi autostrada Brasov-Bors care va face legatura cu Ungaria.
Din reteaua totala de drumuri din regiune 3,222 km sunt modernizati (adica 27,2% din
total). Pe traseele importante (drumuri europene) s-au efectuat sau sunt pe cale de
finalizare lucrari de reabilitare.

In Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) exista un numar de 4 aeroporturi: Cluj-

Napoca, Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare, iar traficul pe aeroportul din Cluj-Napoca a
crescut constant in ultimii cinci ani, situand acest aeroport pe locul trei la nivel national.
Reteaua feroviara numara in 2004 1,641 km, din care 166 km sunt linii electrificate, iar
255 km sunt linii duble.

Poli regionali de dezvoltare economica

Cele mai importante orase sunt Cluj-Napoca, Baia-Mare, Oradea, Zalau, Satu-Mare si
Bistrita - acestea fiind atat poli regionali de dezvoltare economica, cat si orase cu un
patrimoniu cultural si istoric deosebit. La nivelul Regiunii exista sau sunt propuse ca si
proiecte 2 zone metropolitane, respectiv zona metropolitana Cluj si zona metropolitana
Oradea, aceste orase fiind si poli de dezvoltare regionali.

In urma analizei optiunilor strategice de dezvoltare, Regiunea a optat pentru un model de

dezvoltare policentrica (o politica de dezvoltare sustinuta de o retea de localitati care au
rol de poli de dezvoltare), cu accent pe crestere economica prin specializarea functionala
a teritoriului. In ceea ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii
potentialului de antrenare al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare, Bistrita, Cluj,
Oradea, Satu Mare, Zalau), precum si necesitatea consolidarii si/sau cresterii potentialului
de antrenare a unui minim de alte noua orase, care la sfarsitul perioadei de programare
(2007-2013) sa fie clasificate pe un rang superior celui actual.

Atractivitate economica
Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este, dupa Bucuresti-
Ilfov, cea mai atractiva din punct de vedere economic, dintre regiunile de dezvoltare ale
Romaniei. Faptul se datoreaza pietei muncii si salariilor, investitiilor straine, dar si
mediului privat si concurentei de piata ca si intrarilor de tehnologii moderne. Relevant
este faptul ca sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei
regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul.
Economia Regiunii este in plina dezvoltare, cu o crestere economica dinamica in ultimii
ani in sectoare ca si constructiile, industria de textile, industria de masini si echipamente.
Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale si un numar tot mai important de
firme straine majore, unele dintre ele localizate in parcurile industriale din regiune -
Tetarom Cluj, Bors, Jibou, Satu-Mare.

Veritabile motoare ale cresterii economiei regionale intreprinderile mici si

mijlocii sunt in jur de 90.000 in 2006, peste 15% din numarul total de intreprinderi
inregistrate in Romania. Infrastructura suport pentru afaceri se dezvolta in Regiune in
special sub forma parcurilor industriale publice si private-Cluj-Napoca, Jibou, Satu-Mare,
Bors.

Motorul exporturilor, insa si principalul importator din Regiunea Nord-Vest

(Transilvania de Nord) il reprezinta judetul Bihor, urmat de judetele Cluj si Satu Mare, in
vreme ce judetele Bistrita-Nasaud si Salaj, predominant rurale, participa foarte putin la
ansamblul tranzactiilor externe ale regiunii.

Atractii turistice
Regiunea beneficiaza de atractii si resurse turistice deosebite care o incadreaza
intre regiunile cu perspective importante de dezvoltare: ape termale si mine de sare
(statiunea turistica internationala Baile Felix din Bihor este una dintre cele mai
importante din Romania, 1 Mai, Tinca, Tasnad, Marghita, Ocna Sugatag, Dej sau Turda);
exista si o serie de proiecte de dezvoltare ale statiunilor turistice montane - Borsa,
Baisoara, Stana de Vale, Colibita; cultura populara si patrimoniul cultural si etnografic cu
destinatii in topul obiectivelor culturale din Romania (Castelul Banffy de la Bontida),
cetati si monumente istorice (Oradea, Bistrita), bisericile fortificate din Transilvania si
Manastirile de lemn din Maramures (monumente Unesco) etc.; peste 170 de arii naturale
protejate cu o suprafata totala de 28.1845 ha, doua parcuri nationale si doua parcuri
naturale, incluse in circuitele turistice.

Date demografice
Distributia demografica este echilibrata intre mediul rural si cel urban, judetul
Cluj fiind cel mai urbanizat (cu 66.2% din populatie traind in mediul urban). Fenomenul
de imbatranire demografica si depopulare din cauza migratiei externe afecteaza si
Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), ca de altfel intreaga tara.
In ceea ce priveste rata somajului, in context european, Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest (Transilvania de Nord) (Transilvania de Nord) se situeaza in topul celor mai
bine plasate 8 regiuni din statele candidate, atat in ceea ce priveste rata somajului in
randul femeilor, cat si rata somajului in randul populatiei tinere. Rata saraciei este in
descrestere si este mai mica decat in restul regiunilor Romaniei, totusi peste 17% din
populatie continua sa fie afectata de marginalizarea socio-economica, salariul mediu net
in economie fiind de aproximativ 850 RON.

Educatie

Infrastructura educatională este reprezentată de 819 de scoli, 209 licee si 12 scoli

profesionale si de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuării procesului de
conversie si adaptare a acestora la cerintele actuale ale pietei fortei de muncă, in
conditiile in care existenta unei forte de muncă calificate constituie o conditie de bază
pentru atragerea investitiilor si in special a celor străine.

Sănătate

In Regiunea Nord-Vest există 61 de spitale, iar numărul mediu de consultări

medicale pe locuitor era in 2004 de 4,8. Cel mai bine situate sunt judete Cluj, Bihor si
Maramures, cu 23, 15 respectiv 9 spitale. Speranta de viată la nastere este de 71 de ani,
cea mai frecventă cauză a mortalitătii fiind bolile sistemului circulator – 773,4 decese la
100.000 de locuitori (2004).

Dezvoltare rurala
La nivel de regiune, cum de altfel si la nivelul fiecarui judet din regiune, se
remarca faptul ca ponderea principala o detin terenurile agricole (intre 49,4% in
Maramures si 71,9% in Satu Mare), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie
forestiera ceea ce demonstreaza potentialul agrar regional. Conditiile naturale variate ale
regiunii ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi complexe care va constitui a treia
ramura ca pondere in PIB. In anul 2004 Regiunea Nord-Vest a realizat o cota importanta
(13,4%) din productia agricola a Romaniei judetele cele mai dezvoltate fiind Bihor si
Cluj.

In Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) desi exista anumite probleme ale

dezvoltarii rurale, exista conditii optime pentru dezvoltarea sectorului de crestere a
animalelor, buna parte din suprafata agricola (49,25%) fiind acoperita cu pasuni,de
asemenea, existand si intreprinderi mari in sectorul industriei alimentare.
Reteaua de canalizare cuprinde 35 de municipii si orase si este extinsa la 106 localitati in
Regiunea de Nord-Vest. Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare este de 2208
km. La sfarsitul anului 2002 intre localitatile care dispuneau de retele de canalizare se
regasesc toate orasele din regiune, in numar de 35 si 71 de localitati rurale, din pacate in
mediul rural existand inca probleme serioase referitoare la asigurarea calitatii vietii. O
problema importanta in ceea ce priveste protectia mediului in Regiunea Nord-Vest o
reprezinta gestionarea deseurilor. Sunt incluse aici activitatile de colectare, transport,
tratare, valorificare si eliminare a deseurilor.

Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) este o rată de conversie valutară care converteşte
indicatori economici exprimaţi în valuta naţională într-o valută comună artificială care
echivalează cu puterea de cumpărare a diferitelor valute naţionale. Cu alte cuvinte, PPC
este în acelaşi timp atât un delator de preţ, cât şi un convertor valutar; se elimină
diferenţele în nivele de preţuri între ţări, într-un proces de conversie către o valută
comună artificială, denumită Puterea de Cumpărare Standard (PCS). A se vedea baza de
date a Eurostat cu Definiţii şi Concepte la adresa:

http://forum.europa.eu.int/irc/dsis/coded/info/data/coded/en/Theme1.htm.

Comparând Regiunea cu celelalte regiuni se constată că ocupam locul 5 în ierarhia

naţionala în ceea ce priveşte contribuţia regiunii la formarea PIB Naţional. Analiza
produsului intern brut plasează Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) - ca putere
economică - pe locul 5 la nivel naţional, dar cu valori apropiate faţă de regiunile
limitrofe, atât din România, cât şi din Ungaria.

PIBR PIBR PIBR/loc PIBR/loc PIBR/loc

PIBR/loc PIBR/loc
2001 2001 2001 1999-2001 1999-2001
Regiunea 2001 1999-2001
(Mil. (Mil. UE-15 UE- UE-15
(PPS) (PPS)
Euro) PPS) +SC=100 15=100 +SC=100
Regiunea Nord-
Vest
(Transilvania de 5277 15017 5290 24,9 4858 21,6 23,8
Nord)
Regiunea Bucureşti-
Ilfov 9601 27320 12042 56,6 10360 46,1 50,7
Regiunea Centru
(Transilvania-
5544 15776 5977 28,1 5538 24,7 27,1
Centru)
Regiunea Nord-Est
(Moldova Nord) 5511 15681 4088 19,2 4235 18,9 20,7
Regiunea Vest
(Banat) 4341 12351 6079 28,6 5646 25,2 27,6
România
44887 127729 5700 26,8 5305 23,6 26,0
Regiunea
Eszak-Alfold
5887 12454 7978 37,5 7195 32,0 35,2
(Ungaria)
Regiunea
Del-Alfold
5606 11859 8612 40,5 8063 35,9 39,5
(Ungaria)
UE-15
8863777 8863777 23338 22449 100,0
UE-15+SC
9282025 9667767 21288 100,0 20433 100,0

Puterea de Cumpărare Standard (PPS) înseamnă unitatea valutară artificială comună de

referinţă utilizată în Uniunea Europeană pentru a exprima volumele economice agregate
în scopul comparaţiilor spaţiale în aşa fel încât sunt eliminate diferenţele între nivelele
preţurilor în diferite ţări. Volumele economice agregate în PPS sunt obţinute împărţind
valoarea lor iniţială exprimată în unităţi valutare naţionale la respectiva PPP (Paritatea
Puterii de Cumparare). PPS astfel cumpără acelaşi volum dat de bunuri şi servicii în
toate ţările, în timp ce sume diferite de unităţi valutare naţionale sunt necesare pentru
cumpărarea aceluiaşi volum de bunuri şi servicii în ţări diferite, în funcţie de nivelul
preţului.

(UE-15 +SC = Uniunea Europeană (15 membri) şi noile state membre)

Analiza produsului intern brut pe cap de locuitor prezintă o situaţie mai nuanţată -
Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) se situează pe poziţia a patra la nivel
naţional (în urma Regiunilor Bucureşti-Ilfov, Vest (Banat) şi Centru (Transilvania-
Centru)), dar la distanţă mare atât faţă de Regiunea Bucureşti-Ilfov, cât şi faţă de
regiunile limitrofe din Ungaria.

Dezastr
Piaţa Struct.
Economi Populati Medi e Accesib
munci spaţial ESPON
România e e u natural .
i ă Clasif.
(-7, 7) (-4,4) (-3,3) e (-4,4)
(-8,8) (-6,6)
(-6,6)
 N-E -4 -2 1 0 -1 -2 -3 262
S-E -4 -3 0 0 -2 -2 -2 272
S -4 -2 -1 0 -2 0 -4 271
SV -4 -3 0 0 0 -2 -2 263
V -4 -3 -2 0 1 0 -3 263
N-V -4 -3 1 0 1 -2 -1 235
Centru -4 -2 0 1 0 -2 -2 246
Bucureşti-
-1 0 -1 0 1 0 -2 175
Ilfov

ECONOMIA REGIONALĂ ŞI SOCIETATEA

Economia Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) se bazează în principal pe

agricultură şi pe industria prelucratoare, unde predomină sectoarele tradiţionale intensive
în muncă cu valoare adăugată mică. Forţa de muncă ieftină, angrenată cel mai des în
activităţi de sub-contractare, încă reprezintă elementul principal pe care se bazează
competitivitatea regiunii, de aceea producţia regională apare ca deosebit de vulnerabilă
într-o competiţie liberă şi globală. Productivitatea scazută a muncii, calitatea redusă a
produselor şi serviciilor şi costurile energetice mari reprezintă cele mai mari slăbiciuni
ale sistemului. Ponderea sectorului serviciilor la formarea PIB a înregistrat creşteri
anuale, însă se regăseşte încă sub media naţională şi mult sub media UE.

Sectorul antreprenorial este caracterizat de un număr relativ ridicat de

întreprinderi, mediul universitar este bine reprezentat în regiune, însă transferul de
tehnologie şi activitatea de cercetare-dezvoltare se regăseşte la cote reduse.

Regiunea Nord-Vest participa, in anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea

PIB-ului national, situandu-se, din acest punct de vedere, pe locul trei intre cele opt
regiuni de dezvoltare ale Romaniei (după Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 19,5 % si Sud cu
12,8 %).
Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indică
o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar si 46,7% tertiar, inregistrandu-se
o crestere a ponderii serviciilor concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea
relativă a ponderii cu care participă sectorul secundar se datorează faptului că
disponibilizările din industrie au fost compensate, partial, de evolutia constructiilor –
domeniu care a cunoscut o dinamică extraordinară in ultima perioadă.
In interiorul regiunii, se manifestă disparităti evidente de dezvoltare măsurate prin
gradul de participare al judetelor la formarea PIB regional: judetului Cluj – 32,3 %,
judetul Bihor – 24,3 %, judetul Maramures - 14,9 %, judetul Satu Mare – 12,1 %, judetul
BistriŃa – Năsăud - 9,1% si judeŃul Sălaj - 7,2%.
In Regiunea Nord-Vest există mari discrepante in dezvoltarea economică a celor
sase judete: judetele din sudul si vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor si Satu Mare sunt
industrializate (industria alimentară, usoară, lemn, construcŃii de masini) si mai stabil
dezvoltate economic decat regiunile din centru si est (Bistrita-Năsăud, Maramures si
Sălaj - lemn-mobilă, metale neferoase si auro-argentifere, usoară), unde evolutia din
ultimii ani a dus la pierderea capacitătii concurentiale a multor ramuri. Conform
analizelor economice si sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc in judetele Maramures
si Bistrita-Năsăud.
Zonele in declin industrial sunt: zona Muntilor Apuseni si zona montană din
nordul regiunii, cuprinzand arii insemnate de pe teritoriul judetelor Maramures, Satu
Mare si Bistrita-Năsăud.
Acestea detin totusi resurse importante, dintre care mentionăm: minereuri
complexe si auroargentifere (Satu Mare, Maramures), bauxită (Bihor), sare (Maramures,
Bihor), materiale de constructii (Bihor, Cluj), lemn (Maramures). Restructurările din
domeniul minier au afectat acest sector extractiv si au dus la disponibilizări masive si la
declararea zonelor defavorizate Baia-Mare-Borsa-Viseu. Sectorul industriei neferoase
este amenintat in Baia-Mare de rezultatul unui referendum local pentru interzicerea
acelor tipuri de activităti care poluează orasul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare
investitii atat in infrastructură cat si in echipamentele de exploatare a resurselor.
Desi silvicultura reprezintă o ramură importantă a regiunii, defrisările insuficient
controlate (Bistrita-Năsăud, Maramures) si lipsa unui program coerent de reimpăduriri si
construcii de drumuri forestiere către interiorul bazinelor, conduc la reducerea continuă a
suprafetelor impădurite. Capitalizarea insuficientă, pierderea pietelor externe,
neadaptarea la exigentele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobilă să fie
inchise sau să functioneze la parametri redusi.

Zone problemă

In cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest, au fost

identificate o serie de zone problemă, caracterizate de conditii economico-sociale precare,
dar diferite in functie de specificul local al fiecărei zone:
Zona Codrului, situată la interfaŃa judetelor Maramures, Satu Mare si Sălaj,
caracterizată prin: număr ridicat de gospodării neelectrificate, dotări sociale precare,
economie de subzistentă generalizată, capăt de drumuri, s.a.
Bazinul carbonifer al Barcăului, incluzand localitătile Ip, Sărmăsag, Chiesd sau
Popesti, unde a avut loc restructurarea profilului economic al asezărilor, datorită
inchiderii unor mine sau a reducerii activitătii altora.
Zona montană a judeŃului Cluj (Măguri-Mărisel, Belis, Valea Ierii), care se
confruntă cu degradarea continuă a infrastructurii tehnice, imbătranirea populatiei,
cresterea
analfabetismului sau exploatarea haotică a resurselor locale.
Tara Beiusului (arealul Nucet-Vascău-Stei-Beius) afectată de restructurarea
industriei
degradarea mediului ca urmare a exploatărilor de uraniu de la Băita Bihor.
Zona Turda - Campia Turzii cu disponibilizări masive si probleme de mediu datorită
industriei liantilor.
 Acestor zone, se adaugă alte areale cu probleme asemănătoare, dar care prin
valorificarea potentialului local ii pot imbunătătii conditiile economico-sociale si de
mediu.

Potential de dezvoltare

Regiunea Nord-Vest, deŃine un potenŃial de dezvoltare variat si diferenŃiat

teritorial. Astfel,de la orasele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), pană la cele
mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza cărora să se poată realiza
dezvoltarea durabilă a acestora.
Dacă in marile centre urbane există o multitudine de resurse si oportunităti de
dezvoltare, in zonele izolate, pe langă efectele negative presupuse de acest statut, există si
un aspect pozitiv, reprezentat de conservarea culturii populare si a traditiilor, care poate fi
valorificat turistic.
De altfel, regiunea are un potential turistic apreciabil: vestigii arheologice,
rezervatii naturale, lacuri glaciare si de acumulare, numeroase pesteri, statiuni balneo
climaterice, conditii favorabile practicării turismului montan, de agrement si odihnă.
Există, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-
turismului in Maramures, Cluj si Bihor. Prin apropierea de Europa Centrală, relief de
mare originalitate (pesteri, defilee, etc.), climă favorabilă, inăltimi reduse (cca. 1800 m),
Muntii Apuseni au sansa de a deveni o atractie pentru turismul de drumetie, ai cărui
practicanti caută condiTii de cazare simple in medii cat mai naturale.
La nivelul anului 2005 valorificarea acestui potential turistic al regiunii se realiza
in principal prin intermediul celor 480 de structuri de primire turistică, insumand 11,3 %
din capacitate de cazare la nivel national. Legat de distributia la nivel regional a
capacitătii de cazare, aceasta se concentrează in judetele Bihor, Maramures si Cluj, care
detin 78,73% din totalul regiunii. Aceste judete dat fiind potentialul turistic pe care il au
concentrează si cea mai mare pondere a cererii inregistrand impreună 80,2% din sosirile
totale in regiune, precum si 80,8% din numărul total de innoptări din regiune.

Sectorul antreprenorial si economic.

Dinamica si distributia intreprinderilor
La nivelul anului 2003, in regiunea Nord-Vest se aflau peste 50.000 firme, reprezentând
14% din numărul total de firme înregistrate în România, fiind a doua regiune dupa
Bucuresti-Ilfov ca numar de firme. Din totalul acestora, IMM-urile reprezinta peste 98%.
La distributia acestora pe sectoare, se observa concentrarea firmelor pe segmentul
„Comert, Reparatii si Intretinere”, unde activeaza aproape jumatate din firmele
inregistrate in regiunea Nord-Vest; industria prelucratoare si tranzactiile imobiliare sunt
urmatoarele sectoare care depasesc ca pondere pragul de 10%. Sectoarele: industrie
extractiva, energie electrica, termica si gaze, invatamant, se regasesc cu procent sub 1%
din totalul intreprinderilor, intrucat aceste sectoare sunt monopolizate de un numar redus
de firme iar cota de penetrare a acestor piete necesita investitii masive.
 In 2004, indicele de specializare regionala 1 pe principalele sectoare de activitate
releva faptul ca regiunea Nord-Vest este specializata in Industrie (valoare:119, a II-a
dupa Bucuresti-Ilfov) si Constructii (valoare:112, la fel, a II-a dupa Bucuresti_Ilvof), si
slab specializata in Servicii (valoare: 96, pen-ultima in clasamentul national pe regiuni,
inainte de regiunea Centru) si Agricultura (valoare: 85, pen-ultima in clasamentul
national pe regiuni, inainte de regiunea Bucuresti-Ilfov). Slaba reprezentare a serviciilor
se explica prin prezenta sectoarelor traditionale, care incorporeaza valoare adaugata
redusa si forta de munca ce nu necesita competente de inalta clasa.
In privinta IMM-urilor, analiza regionala arata o distributie echilibrata intre
regiuni ca numar de IMM, in special in cele vestice. Regiunea Nord-Vest (Transilvania
de Nord) are o dinamica relativ stabila de infiintare de noi intreprinderi, mai mare decat
in alte regiuni ale Romaniei, dar mica in comparatie cu spatiul UE. (52 de IMM-uri /1000
locuitori in UE15).
sectoarele prioritare:
• existenta sau nu in zona a unor resurse naturale care pot sustine dezvoltarea
sectorului
• structura sectoriala a economiei locale
• existenta fortei de munca bine pregatita in zona sau in zonele limitrofe (sau macar
accesul la infrastructurile de invatamant necesare – in special invatamant
profesional si tehnic si/sau universitar).
In fiecare judet din regiune s-a derulat o consultarea parteneriala asupra
sectoarelor prioritare bazata in cea mai mare masura pe metodologia clasica a focus-
grupului, adaugandu-i, insa, acesteia, o ancheta pe baza de chestionar, in cadrul unor
reuniuni gazduite de consiliile judetene, cu reprezentanti ai agentilor economici din
sectoarele prioritare identificate la nivel judetean si alti parteneri relevanti (si din cadrul
Comitetului de Planificare Regionala).
Evaluarea facuta de catre parteneri a fost prelucrata statistic si, pe baza rezultatelor
obtinute, s-au stabilit sectoarele prioritare ale Regiunii. De asemenea rezultatele anchetei
si consultarilor au avut rolul de a valida rezultatele obtinute in pasul precedent.
Astfel, sectoarele prioritare la nivel de regiune, grupate in trei categorii, sunt:
• Sectoare de sustinere - in dezvoltarea carora sunt interesate mai multe judete
ale Regiunii, existand conditii favorabile pentru a construi competente specifice ale
Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord)si pentru a asigura avantaje competitive in
competitia pe plan national si global:
1. IT&C
2. Invatamant superior si cercetare
3. Turism
4. Agricultura
5. Industria alimentara si a bunurilor de consum (mobila si confectii)
6. Industria de masini si echipamente
• Sectoare de mentinere - aceste sectoare au o pondere ridicata a ocuparii in anumite
UTP-uri (Unitati teritoriale de Planificare), asigurand suportul economic pentru
bunastarea acestor zone. Cu toate acestea, dezvoltarea lor in afara acestor UTP-uri nu este
previzibila in lipsa atragerii unor investitori de calibru. In cazul acestora se va opta pentru
asigurarea conditiilor necesare pentru mentinerea interesului companiilor multinationale
din domeniile respective pentru investitiile din Regiunea Nord-Vest, evitandu-se
delocalizarea acestora:
1. Industria metalurgica
2. Industria cauciucului
• Sectoare “Dilema” - a caror evolutie in viitor este mai degraba incerta; Regiunea ar
putea dezvolta anumite avantaje competitive, dar in momentul de fata nu exista o
certitudine in acest sens:
1. Industria maselor plastice
2. Transporturi si activitati conexe de transport
In fiecare judet s-a derulat o consultarea parteneriala asupra sectoarelor prioritare
bazata in cea mai mare masura pe metodologia clasica a focus-grupului, adaugandu-i,
insa, acesteia, o ancheta pe baza de chestionar, in cadrul unor reuniuni gazduite de
consiliile judetene, cu reprezentanti ai agentilor economici din sectoarele prioritare
identificate la nivel judetean si alti parteneri relevanti (si din cadrul Comitetului de
Planificare Regionala).
Evaluarea facuta de catre parteneri a fost prelucrata statistic si, pe baza
rezultatelor obtinute, s-au stabilit sectoarele prioritare ale Regiunii. De asemenea
rezultatele anchetei si consultarilor au avut rolul de a valida rezultatele obtinute in pasul
precedent. Sectoarele prioritare la nivel de judete sunt prezentate succint mai jos:
Sectoare prioritare Judetul BIHOR:
1. Agricultura
2. Industria alimentara si bauturi
3. Hoteluri si restaurante (turism)
4. Industria de masini si echipamente
5. Tehnica de calcul
6. Activitati anexe si auxiliare transport
Sectoare prioritare Judetul BISTRITA-NASAUD:
1. Industria usoara
2. Industria alimentara
3. Industria lemnului
4. Turism balnear / alte forme de turism
5. Cresterea animalelor
6. Comert si circulatia marfurilor
Sectoare prioritare Judetul CLUJ:
1. Cercetare si invatamant superior
2. Informatica si activitati conexe
3. Industria metalurgica
4. Constructii (Materiale de constructii)
5. Activitati anexe si auxiliare de transport; activitati ale agentiilor de turism
6. Industria de prelucrare a lemnului
Sectoare prioritare Judetul MARAMURES:
1. Informatica si activitati conexe
2. Industria de masini si echipamente
3. Agricultura
4. Hoteluri si restaurante (turism)
5. Productie mobilier
6. Cercetare
Sectoare prioritare Judetul SATU MARE
1. Comert cu ridicata
2. Industria de masini si echipamente
3. Hoteluri si restaurante (turism)
4. Agricultura
5. Industria alimentara si a bauturilor
6. Transporturi
Sectoare prioritare Judetul SALAJ:
1. Industria metalurgica
2. Productia de mobilier
3. Industria de prelucrare a cauciucului
4. Industria altor produse din minerale nemetalice
5. Cercetare
6. Turism-agroturism
Populatia ocupata si nivel de instruire
La 1 iulie 2003, in regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), din totalul de 2.744.919
locuitori, 42%, respectiv 1.154.000 reprezinta populatia ocupata, care la randul ei
reprezinta 94% din populatia activa a regiunii, de 1.228.000 persoane.
In 2003, raportul sexelor la nivelul regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) era de
48,8% barbati si 51,2% femei, iar in ceea ce proveste populatia ocupata procentul era de
54% barbati si 46% femei, ceea ce dovedeste o repartitie echilibrata pe sexe atat in
structura demografica cat si in participarea la piata muncii.
Datele statistice de pe piaţa forţei de muncă plasează Regiunea Nord-Vest pe o poziţie
nefavorabilă în comparaţie cu UE25, dar relativ echilibrată prin raportare la media
naţională. Trebuie depuse în continuare eforturi însemnate pentru atingerea obiectivelor
de la Lisabona privind ocuparea forţei de muncă.
Dacă în 1998 numărul salariaţilor la nivelul regiunii era de circa 1,4 milioane de
persoane,in anul 2003 acesta era de circa 1,15 milioane. În perioada 1992-2002 numărul
de locuri de muncă ocupate în regiunea Nord-Vest a cunoscut o scădere constantă.
Marcu Flavia-Alexandra
EAI,an III, gr. 1