Guidance Paper Nine

Managamentul stress-ului in actiune

Stress-ul este o conditie “ individuala”. Ceea ce pentru o persoana este o

sursa de stress, poate fi o sursa de motivatie si de inspiratie pentru alta. Nu
exista o singura cauza si, desigur, nu exista un singur remediu.
In UK nu mai este la moda sa nu fi stressat.
A parea a fi stressat, dar fara vreun simptom major sau neplacut este,
deseori, interpretat ca semn al unui om harnic si dedicat muncii.
Totusi, in afara de moda de “a fi stressat” exista un adevar care este ,de
departe, mai putin atractiv. Acasa si la locul de munca efectele stress-ului
legate de o anumita boala pot fi distructive si de durata.
Sanatatea mintala la locul de munca este o pre-conditie pentru eficienta; o
persoana care lucreaza in conditii de stress sau de anxietate individuala este
o persoana neeficienta.
Sanatatea mintala a angajatilor este un domeniu de preocupare
important desi, deseori, neglijat.
Analizati urmatoarele date statistice:
In primul rand cel putin 6 milioane de oameni din UK sufera de o
anumita forma de boala mintala in timpul unui an. Aceasta inseamna 10%
din populatie. Boala mintala este la fel de obisnuita ca si bolile de inima si
de 3 ori mai frecventa decat cancerul.
In al doilea rand, aproape toate bolile mintale au loc in randul
populatiei adulte. Marea majoritate a celor afectati au intre 16-64 ani, cu alte
cuvinte, populatia activa .
In al treilea rand in perioada 1999-2000, peste 80 de milioane de zile
de lucru s-au pierdut datorita absentelor medicale, calificate drept boala
mintala. Prin comparatie, actiunile revindicative industriale au reprezentat
doar 4 milioane zile pierdute.
Pretul este enorm, bolile mentale costand sectorul industrial si de
afaceri britanic peste 3,7 miliarde lire sterline (5,5 miliarde dolari). Aceasta
cifra nu include pierderile indirecte din afaceri sau pierderile implicate de
costurile de recrutare sau specializare a angajatilor.
In realitate, aceste statistici, de obicei, nu tin cont de efectele negative
ale bolilor psihotice majore.
Marea majoritate a “bolilor mintale” la locul de munca pot fi datorate
unor conditii psihologice “minore”, multe avand stress-ul drept cauza.
Stress-ul poate fi inteles numai daca privim evolutia omului.
Comportarea automata a omului s-a dezvoltat si “imprimat” asupra speciei
cu sute de mii de ani in urma, cand omul primitiv era vanator. Daca am face
un film de durata unei ore, care sa arate cum unealta l-a facut pe om, omul
industrial ar dura pe ecran doar cateva secunde, la sfarsitul filmului, abia
putand fi vazut.
Oamenii care traiesc in actualul secol complex au raspunsuri automate
ale corpului, care au evoluat intr-o cultura diferita si intr-un mediu diferit.
Pentru oamenii primitivi, cele doua alternative erau: sa lupte
sau sa fuga. Corpul uman era pregatit pentru oricare din cele doua
eventualitati.
Intr-o lume care nu avea complexitatea contemporana,
amenintarile pentru stramosii nostri erau, de obicei, fizice si de scurta
durata.
O amenintare din partea unui rival sau din partea unui animal
avea profunde efecte fizice asupra omului primitiv: arterele de sub piele se
strangeau, muschii se incordau, presiunea sangelui crestea, pe masura ce
sporeau bataile inimii, sangele era fortat sa circule spre muschii bratelor si
picioarelor, intestinele se goleau ca sa nu contina o greutate ce nu era
necesara, iar adrenalina era pompata in fluxul sangvin pentru a ingrosa
sangele.
Stress-ul este situatia in care corpul actioneaza la pericol, in acelasi fel
ca la stramosii nostri vanatori, dar pentru o perioada mai lunga.
Schimbarile interne ale corpului care durau o perioada scurta de timp
si erau benefice pot dura,in prezent ,in situatiile de stress, saptamani intregi
sau luni intregi si sa cauzeze durere fizica si deteriorarea corpului.
Pe cata vreme in trecut sursa stress-ului putea fi un tigru venind in
goana cu gura cascata spre tine, sursa stress-ului din zilele noastre, poate fi
reprezentata de problemele financiare sau de seful tau.
Indiferent de sursa, si aceasta variaza de la individ la individ,
simptomele generale includ:
· presiunea sangelui poate sa creasca permanent;
· muschii raman tensionati si rezultatul este durere in muschi si
durere de cap;
· sunt afectate intestinele si stomacul ;
· daca adrenalina este pompata frecvent in fluxul sangvin poate
aparea pericolul inchegarii sangelui;
· persoanele incep sa se simta aproape tot timpul obosite, pentru
ca nu pot aproape niciodata sa se refaca din afectarea suferita de
organele interne
 · imposibilitatea de a se concentra asupra unor obiective si
planuri pe termen lung;
· pentru cei stressati, prezentul este tot ceea ce conteaza
;simturile sunt stimulate pentru a avea de a face cu lucrurile
imediate: oamenii tind sa se comporte fara a avea in vedere
efectele pe termen lung ale actiunilor lor.

In mod paadoxal, binefacerea adusa de un somn bun, nocturn poate sa

eludeze, datorita activitatii furioase a creierului, care incearca sa-si
solutioneze problemele.

Daca stress-ul ramane nesolutionat, ziua de maine devine o noua

batalie pentru autoconservare.

In aceasta lucrare se pune accentul pe stress-ul legat de munca. Este

important de cunoscut ca stress-ul nu are loc intotdeauna la munca, desi,
deseori, locul de munca devine arena manifestarii acestuia.
Stress-ul personal sau nelegat de procesul muncii este la fel de
daunator si poate proveni dintr-o varietate de surse, cel mai probabil din cele
relationale, si din cele legate de bani.
Aproape 50 dintre sursele de stress personal recunoscute se pot gasi
pe scara Holmess-Rahe ,destul de larg acceptata ca instrument de baza
pentru masurarea, cel putin aleatorie, a nivelelor de stress, si a posibilului
impact fiziologic.
Scara Holmes-Rahe trece in revista evenimentele cum sunt:
sarbatorile, privatiunile si Craciunul, ca sursa de stress.
In esenta, recunoasterea evenimentelor din viata si aspectele
relationale sunt cele care ne pregatesc sau nu pentru a realiza care
evenimente ale vietii, in cadrul caminului sau la serviciu pot avea efecte
semnificative, in bunastarea noastra fiziologica.
Odata recunoscute, sursele de stress trebuie solutionate.
Majoritatea dintre noi avem resurse personale suficiente spre a ne descurca
cu cerintele pe care viata ni le pune in fata. Cunostintele noastre dintr-o
experienta anterioara, abilitatile, sistemele noastre de suport social, istoria
vietii noastre biologice si fiziologice, toate acestea contribuie la capacitatea
noastra de a realiza Eustress-ul, puctul optim de eficienta.
 Stress-ul la locul de munca

Existenta unui stress nedorit la locul de munca este o problema atat

pentru angajati, cat si pentru angajator. Dupa cum s-a subliniat anterior,
costurile financiare pentru “economie” in sensul larg este un cost ce nu poate
fi ignorat.
Costurile personale, datorita bolii mintale sunt incalculabile.
Singuratatea, erodarea autoaprecierii, pierderea potentialului, efectul grav
pentru relatii si pentru situatia financiara personala pot deveni usor
“chezasia” esecului de a solutiona sursele nedorite de stress.
In UK, ethos-ul litigiilor purtate a subliniat deja responsabilitatea
angajatorului de a asigura ca angajatii sa nu fie supusi stress-ului de catre
conditiile de lucru care sunt detrimentale sanatatii lor mintale. Exemplele de
procese care au dat castig de cauza angajatilor, in special in ce priveste
profesiile “de ingrijire” cum ar fi: activitatea sociala, medicina etc, au
condus la plati compensatorii destul de mari, primite de angajatii care au
avut de suferit din cauza stress-ului la locul de munca.
Asadar, este de inteles ca in SUA si UK exista un interes sporit din
partea angajatorilor in ce priveste bunastarea mintala a angajatilor lor.
Lasand deoparte profiturile, importanta sanatatii mintale la locul de
munca are un impact mare asupra eficientei.
In mod general, un angajator trebuie sa evalueze bunastarea
angajatilor sai asemenator modului cum face aceasta in scopul eficientei, iar
celelalte valori sa fie tinute in conditie de buna functionare.
Este improbabil ca o firma eficienta sa-si permita deprecierea
echipamentului cel mai important -oamenii.
Ca sa folosim un vechi cliseu: “forta de munca multumita este o forta
de munca eficienta”.
Cu totii avem, insa, nevoie de o anumita doza de stress. A fi fara nici
o doza de stress, a fi sub-stimulati are efecte la fel de negative asupra
bunastarii noastre fiziologice.
Trebuie sa gasim echilibrul exact, o conditie cunoscuta sub
numele de Eustress.
Conditia de “Eustress” are loc atunci cand exista stimuli
suficienti, sau stressori, care sa ne permita sa lucram pentru a crea la nivelul
optim. Daca exista prea putini stressori, suntem nemotivati si neeficienti,
acasa si la serviciu, iar daca sunt prea multi stressori suntem in situatia de a
deveni disfunctionali.
 Figura

· Retragere
· Scaderi in standardele de munca
· Certuri
· Abstenteism

Studii recente efectuate de Institutul de Management al Personalului,

din UK arata ca stress-ul la locul de munca se manifesta intr-o multitudine
de feluri.
Figura de mai sus reprezinta cele patru cauze principale de care sufera
angajatii de boala de stress, referitor la locul de munca.
Studiul a analizat si sursele de stress percepute. In mod
inevitabil categoria “prea multa munca” a reprezentat cea mai importanta
sursa de stress la locul de munca.
Aceasta categorie cuplata cu urmatoarea categorie foarte
importanta :“presiunea de a realiza munca” ,totalizeaza impreuna 50% din
sursele percepute a produce stress nedorit la locul de munca.
Majoritatea anxietatilor care afecteaza pe salariati se pot usor
solutiona printr-o comunicare clara, prin managementul timpului si printr-o
claritate globala.
Din nefericire, aceasta nu este ceva tipic intr-un mediu de lucru
normal.

Figura Tabel

· prea multa munca

· shimbare
· ore peste program
· concurenta
 · presiunea de a executa munca
· supra-promovare
· munca vs. viata particulara
· nesiguranta slujbei
· presiunea culturala
· prea multe meeting-uri

Cum putem realiza managementul stress-ului la locul de

munca?

Din punct de vedere orgaanizatoric

Managementul preventiv este o filozofie de organizare si un set de

principii care foloseste metode specifice pentru promovarea individuala si
sanatatea organizatorica, prin prevenirea nefericirii individuale si
organizatorice.
Managementul preventiv este preocupat de modul cum organizatiile si
indivizii se adapteaza si raspund la schimbari si la dezvoltare. Organizatiile
pot raspunde la varietatea schimbarilor interne si externe cu care se
confrunta, folosind una din urmatoarele modalitati:
a) Modelul reactiv
Aceasta este o metoda traditionala de “ lupta cu focul” ,
reactionandu-se la crizele din cadrul personalului. Pur si
simplu stai si astepti producerea crizei si apoi incerci sa o
opresti.
b)Modelul adaptiv
Are loc atunci cand organizatia raspunde la schimbari si
crize adaptandu-se evenimentului. In acest fel,
organizatia este capabila sa faca fata schimbarii, dar face
prea putin pentru a modela sau modifica acest eveniment.
c)Modelul proactiv.
Are loc atunci cand organizatia anticipa schimbarea si,
astfel, pareaza criza.
NU se reactioneaza la evenimente , ci le modeleaza.
Modelele diferite al structurii organizatorice vor avea legatura directa cu
modul in care “cerintelor “ unui lucrator individual li se permite sa aiba un
efect negativ.
Organizatia reactiva se caracterizeaza printr-un slab nivel de comunicare,
nesiguranta slujbei, lipsa ssatisfactiei la serviciu, lipsa unui control asupra
propriului destin, un sentiment de haos si dezorganizare, si absenta unei
implicari in “destinul” global al organizatiei.
Dimpotriva, organizarea proactiva promoveaza planificarea in perspectiva, o
comunicare clara si un grad inalt de implicare al personalului prin meeting-
uri deschise si prin grupuri de strategie.
In legatura cu organizarea, un punct de plecare pozitiv in managementul
stress-ului legat de munca este acela de a examina actiunile organizarii dupa
o perioada anumita de timp si a aprecia ce model organizatoric reflecta.

Procesul organizatoric si diversele politici

Multe orgaanizatii au deja o politica privind alcoolul, dar majoritatea

organizatiilor nu au considerat drept oportuna initierea unei politici privind
sanatatea mintala.
Politicile de sanatatea mintala nu trebuie sa reprezinte lungi declaratii scrise;
ele trebuie sa fie parte integranta a politicii organizatiei privind sanatatea si
siguranta.
Ele trebuie sa acopere: prevenirea stress-ului legat
de munca, inclusiv caile prin care organizatia va asigura
educatia si cursurile de specializare ( de exemplu in ce
priveste managementul stress-ului si managementul
schimbarii) si ce fel de ajutor poate fi acordat cand este
nevoie de un sfat sau cand trebuie ajutat un angajat sa
revina inapoi la locul de munca, dupa o perioada de
absenta de boala.
Un beneficiu suplimentar al formularii de politici
este ca “ tema “ sanatatii mintale este, astfel, adusa in
mod deschis intr-un mediu de lucru si este astfel
perceputa
existenta acesteia.
In mod frecvent, sanatatea mintala este un tabuu pentru angajati, dar prin
existenta unei politici privind sanatatea mintala se legitimeaza si se accepta
faptul ca stress-ul este o componenta naturala a conditiilor de munca.
A modifica sistemele actuale ar putea costa multi bani pe termen scurt, dar
beneficiile vor creste in timp.
Evaluarea pentru forta de munca a riscului surselor de stress este o
preconditie a dezvoltarii strategiei preventive.
Cele de mai jos reprezinta caracteristicile pentru un scenariu de risc sporit,
de obicei asociate unei structuri organizatorice reactive:
1. mica libertate de actiune in cadrul serviciului
2. mica utilizare a abilitatilor
3. mica sau mare cerere de munca
4. mica varietate a sarcinilor
5. mare nesiguranta
6. mica retributie
7. slabe conditii de munca
8. mic sprjin intre angajati
9. slaba valoare in societate

Mica libertate de actiune in cadrul serviciului este, in special, cauza

probabila a stress-ului excesiv in munca.
Aceasta este cea mai importanta caracteristica individuala in cadrul
serviciului. Este absolut esential ca angajatii sa aiba o arie de libertate, in
care ei ( mai degraba decat seful lor) sa aiba imputernicirea de a lua decizii,
de a-si planifica munca si de a aborda problemele ce apar.
Cercetarile au aratat in mod repetat ca persoanele a caror loc de
munca este excesiv de incorsetat sub acest aspect, ar putea sa aiba nivele
nedorite de stress, sub forma de anxietate, depresie, apatie, lipsa de respect
fata de propria persoana si slaba incredere in propria persoana.
Rezulta asadar ca pentru a spori libertatea de actiune in cadrul
serviciului este necesar a se revizui munca in relatie cu cele noua
caracteristici enumerate mai sus si sa cautam combinatiile care ar putea
contribui la aparitia stress-ului.
Odata ce sursele de stress au fost identificate, pasul urmator este de a
decide ce se poate schimba si ce nu se poate schimba.
In unele cazuri nu se realizeaza prea mult fara a investi foarte multi
bani. In astfel de cazuri situatia va ramane probabil asa in continuare, dar se
poate realiza foarte mult printr-o rotatie a sarcinilor, astfel ca un
lucrator sa nu fie expus in mod repetat la aceiasi stressori si pe o
perioada indelungata de timp.
Este necesar ca problemele sa se abordeze una cate una. De exemplu,
daca se constata, printr-o evaluare a riscului ca sursa principala de stress este
nesiguranta , atunci ar fi de dorit sa se dezvolte si sa se implementeze noi
proceduri de comunicare si de feed-back sau, ar fi de dorit sa se schimbe
vreun aspect al conditiilor de munca fizica.
 Organizatiile pot sprijini sanatatea mintala a personalului propriu prin
prevederea directa a specializarii care sa fie axata pe bunastarea lor
interioara.
Identificarea stress-ului si managementul stress-ului, managementul
timpului, abilitatile interpersonale si cursurile axate pe cresterea gandirii
pozitive, toate au o contributie importanta asupra sanatatii mintale globale si
asupra atitudinii angajatilor.
Exercitiile de formare a echipei, specializarea in mangementul
comprehesiv contribuie, de asemenea, la competenta globala a comunicarii
si la sprijin.
Serviciile de personal pot avea si ele o contributie valoroasa la
bunastarea angajatilor in afara locului de munca.
Cursurile de perfectionare pentru exercitii fizice, nutritie si folosirea
timpului liber reprezinta parti componente ale matricei care sprijina
indivizii in managementul stress-ului.
Cursurile de perfectionare nu pot, insa, compensa slaba comunicare in
cadrul unei organizatii.
De asemenea, sunt frecvente cazurile, in care un curs furnizat de
conducerea organizatiei este privit de angajati ca reprezentand sfarsitul
responsabilitatilor lor.
Supravegherea centrata in mod oficial pe persoane si supravegherea
angajatilor sunt cruciale in intelegerea dinamicii si ethos-ului unei
organizatii.
In mod similar, analiza la nivel de conducere si intalnirile angajatilot
joaca un rol important in procesul de comunicare.
Un numar crescand de organizatii au investit in Programele de
Asistenta pentru Angajati (PAA)-(program de consulting)
Desi gandita a fi scumpa, evaluarea facuta in SUA a aratat ca PAA a
redus puternic absenteismul in munca si a sporit satisfactia angajatilor si
productivitatea.
In plus,profitul petnru fiecare dolar investit in PAA a fost eveluat la 3-
4 dolari in termeni de costuri economisite, aceasta cifra neincluzand
beneficiile suplimentare, cum ar fi productivitatea, costul transportului si al
inlocuirii angajatilor bolnavi, performanta in munca, etc.
In mod inevitabil, optiunea de a avea “instalat” un sistem PAA este
limitata la acele firme si organizatii, care au resurse financiare si de personal
ca sa sustina un asemenea sistem.
Totusi, incheierea de contracte cu organizatii de consulting independente
poate fi o optiune pozitiva si, deseori ieftina, comparativ cu costul unor boli
de durata.
 Datele existente sprijina notiunea ca este in interesul angajatorilor sa
acorde o atentie sanatatii mintale a angajatilor lor.
Indiferent de cauza bolii mintale consecintele sunt costisitoare atat
pentru angajatori, cat si pentru angajati.
Doar promovand sanatatea mintala (prin dezvoltarea sistemelor
pentru detectarea rapida si managementul afectiunilor obisnuite, cum ar fi:
depresia si anxietatea si prin dezvoltarea unui cadru de refacere cu succes a
sanatatii, pentru ca angajatii sa se intoarca la locul de munca,) exista
speranta petnru organizatii de a minimaliza costurile si a culege roadele
din existenta unei forte de munca sanatoase.
Aceste consideratii sunt cu atat mai importante intr-o lume care are de
a face cu tulburari economice, cu migrarea fortelor de munca si cu
schimbari tehnologice si pentru care productivitatea si angajarea salariatilor
este deosebit de importanta.