Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
*) Ordinul nr. 14/2007 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146
din 28 februarie 2007 si este reprodus si în acest numar bis.
ART. 1
Se aproba Standardele minime obligatorii privind Serviciul pentru dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta, precum si ghidul metodologic de implementare a
acestor standarde, prevazute în anexele nr. 1 si 2, care fac parte integranta din prezentul
ordin.
ART. 2
La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul secretarului de stat al
Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 48/2004 pentru aprobarea
Standardelor minime obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata
independenta, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 22 aprilie
2004.
ANEXA 1
Activitatile serviciului
4. Activitati
5. Integrarea profesionala
Resurse umane
6. Recrutarea si angajarea personalului
7. Formarea initiala si continua a personalului
8. Supervizarea
Administrare si management
9. Locatia, resurse financiare si baza materiala
10. Administrare si management
11. Planul anual de actiune
______________________________________________________________________________
| Standardul 1 | Rol si responsabilitati |
| | |
| | Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| | independenta este responsabil de asigurarea tuturor |
| | conditiilor de dezvoltare armonioasa a personalitatii copiilor|
| | sau tinerilor aflati în evidenta sa, în sfera deprinderilor de|
| | viata independenta. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Rezultat | Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| | independenta asigura premisele si conditiile pentru |
| | implementarea programelor de interventie specifica pentru |
| | dezvoltarea deprinderilor de viata independenta potrivite cu |
| | vârsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil/tânar. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 1 |
|______________________________________________________________________________|
| 1.1. Strategia judeteana/locala (corespunzatoare sectoarelor municipiului |
| Bucuresti) pentru protectia copilului cuprinde un capitol distinct |
| referitor la dezvoltarea deprinderilor de viata independenta, denumite |
| în continuare DVI, inclusiv de orientare scolara si profesionala si |
| integrare socioprofesionala pentru copiii si tinerii aflati în evidenta|
| sistemului de protectie a drepturilor copilului. În baza acestei |
| strategii, fiecare SDVI îsi elaboreaza propria strategie si propriul |
| plan anual de actiune. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.2. Pentru fiecare copil si fiecare tânar aflat în evidenta sistemului de |
| protectie a drepturilor copilului se asigura elaborarea si |
| implementarea unui PIS pentru dezvoltarea DVI, care este parte |
| integranta fie a planului individualizat de protectie atunci când se |
| decide o masura de protectie, fie a planului de servicii atunci când se|
| urmareste prevenirea abandonului si institutionalizarii sau mentinerea |
| lui în familie dupa încetarea masurii de protectie. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.3. SDVI înregistreaza si preia toate cazurile referite de managerii de |
| caz. Managerul de caz întocmeste planul individualizat de protectie/ |
| planul de servicii si stabileste, de comun acord cu coordonatorul SDVI,|
| referirea cazului respectiv si numirea unui responsabil de caz din |
| cadrul SDVI pentru elaborarea si implementarea PIS pentru dezvoltarea |
| DVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.4. Calitatea activitatilor de dezvoltare a DVI se asigura prin interventia|
| unor echipe interdisciplinare, respectarea demnitatii si integritatii |
| persoanei, exprimarea opiniei, consultarea si solicitarea acordului |
| copilului/tânarului, participarea activa a familiei/reprezentantului |
| legal si a altor persoane importante pentru copil/tânar sau pentru |
| implementarea PIS. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.5. În toate activitatile de dezvoltare a DVI se asigura confidentialitatea|
| si respectarea normelor deontologice. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.6. În alcatuirea echipei interdisciplinare, responsabilul de caz se |
| asigura ca sunt implicate persoanele si institutiile relevante pentru |
| elaborarea si implementarea PIS a copilului/tânarului în cauza. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.7. Responsabilul de caz împreuna cu echipa interdisciplinara asigura |
| evaluarea copilului/tânarului în sfera DVI, în contextul sau |
| sociofamilial, elaboreaza si implementeaza PIS. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.8. Profesionistii implicati în implementarea PIS prezinta, la cerere, în |
| fata organelor de decizie achizitiile copilului/tânarului în sfera |
| autonomizarii si a calitatii DVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.9. În cadrul activitatii de consultanta, SDVI poate realiza cel putin |
| urmatoarele: |
| a) consilierea, supervizarea si formarea personalului de specialitate |
| din alte servicii; b) sprijin în elaborarea si implementarea PIS; |
| c) sesizarea unor nereguli, inadvertente, inclusiv referitoare la |
| neadecvarea metodelor folosite (a gradului de risc pe care acestea îl |
| prezinta); si d) formularea de recomandari pentru depasirea unor |
| dificultati sau pentru îmbunatatirea metodologiilor, a activitatii în |
| sfera DVI în general. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.10. SDVI asigura accesul la servicii specializate si activitati în sfera |
| DVI adaptate copiilor si tinerilor cu dizabilitati. |
|______________________________________________________________________________|
| 1.11. SDVI asigura accesul copilului/tânarului si familiei/reprezentantului |
| legal la datele din dosarul DVI. Studierea dosarului DVI se realizeaza |
| numai cu asistenta de specialitate, iar oferirea datelor nu trebuie sa |
| produca vatamare sau daune copilului sau altor persoane. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 2 | Evaluarea |
| | |
| | Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| | independenta asigura, pentru fiecare copil/tânar aflat în |
| | evidenta sa, evaluarea competentelor, deprinderilor, |
| | aptitudinilor, potentialului si a carentelor în dezvoltarea |
| | deprinderilor de viata independenta, în context sociofamilial,|
| | utilizând instrumente adecvate si luând în considerare opinia |
| | si aspiratiile personale ale copilului/tânarului. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Rezultat | Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea |
| | deprinderilor de viata independenta este realist si adecvat în|
| | raport cu vârsta, nivelul de dezvoltare, aspiratiile si |
| | drepturile copilului. Copilul/tânarul este implicat în luarea |
| | deciziilor în ceea ce priveste elaborarea programului. |
|______________|_______________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 2 |
|______________________________________________________________________________|
| 2.1. Fiecare copil beneficiaza de o evaluare globala a personalitatii, în |
| special a nivelului de dezvoltare a trasaturilor de personalitate |
| legate de dezvoltarea DVI, luând în considerare toate aspectele legate |
| de cultura, limba, etnie, religie, dizabilitate etc. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.2. Coordonatorul SDVI asigura desemnarea unui responsabil de caz pentru |
| fiecare copil/tânar aflat în evidenta SDVI. Coordonatorul repartizeaza |
| cazurile astfel încât un responsabil de caz sa nu fie implicat în mai |
| mult de 12 cazuri active concomitent. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.3. Responsabilul de caz initiaza si coordoneaza procesul de evaluare în |
| concordanta cu normele si etica profesionala si prevederile |
| standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul|
| protectiei copilului. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.4. Evaluarea se realizeaza împreuna cu ceilalti membri ai echipei |
| interdisciplinare si cu colaborarea copilului/tânarului, |
| familiei/reprezentantului legal, precum si a altor persoane importante |
| pentru copil si pentru elaborarea si implementarea PIS. Echipa |
| interdisciplinara asigura corelarea tuturor variabilelor de |
| personalitate, aptitudini, atitudini, date de personalitate, |
| antecedente conflictuale, relationale, abuz etc., stabileste |
| indicatorii specifici fiecarei dimensiuni psihologice, sociale s.a. si |
| analiza competenta a datelor. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.5. Personalul de specialitate implicat în evaluare, indiferent de |
| institutia din care provine, utilizeaza un set de instrumente de lucru,|
| constituit în baza prevederilor prezentelor standarde minime |
| obligatorii si ale ghidului metodologic aferent. Setul de instrumente |
| este agreat de comun acord de toate institutiile partenere din reteaua |
| de interventie si avizat de directorul general/executiv al directiei |
| generale de asistenta sociala si protectia copilului. Acesta poate fi |
| îmbunatatit si dezvoltat pe baza experientei si metodologiei existente |
| în literatura de specialitate. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.6. Instrumentele de evaluare sunt adaptate în raport cu originea etnica, |
| culturala si lingvistica a copilului/tânarului si sunt compatibile cu |
| vârsta si gradul de dezvoltare a personalitatii acestuia. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.7. Instrumentele de evaluare trebuie alese astfel încât sa permita si |
| autoevaluarea (autoaprecierea din partea copilului/tânarului), precum |
| si evaluarea în dinamica a nivelului achizitiilor pe parcursul |
| implementarii PIS în mod periodic - cel putin o data la 3 luni si de |
| câte ori este nevoie. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.8. Instrumentele de evaluare sunt aplicate atât de referentii de formare, |
| cât si de alte persoane importante din viata copilului (asistent |
| maternal profesionist, educatori/instructori de educatie, asistenti |
| sociali etc. aflati în contact cu mediul de viata al copilului), |
| familiarizati cu caracteristicile si modalitatile de aplicare ale |
| fiecarui instrument. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.9. În procesul de evaluare, profesionistii implicati trebuie sa ia în |
| considerare solicitarile copilului/tânarului, diferitele situatii |
| sociale, de admitere, angajare s.a., alocând suficient timp si resurse |
| corespunzatoare. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.10. SDVI asigura resursele necesare astfel încât sa satisfaca cât mai mult |
| posibil cerintele specifice (de exemplu, instrumentele de evaluare, |
| spatiul, resursele necesare evaluarii pe teren, în institutii publice |
| sau private specializate, în contexte de munca diverse etc., |
| transportul, resursele umane). |
|______________________________________________________________________________|
| 2.11. Raportul de evaluare este redactat de catre responsabilul de caz în |
| baza tuturor datelor furnizate de echipa interdisciplinara si sta la |
| baza elaborarii PIS. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.12. Raportul de evaluare este transmis în maximum 7 zile de la întocmire |
| membrilor echipei interdisciplinare, copilului, în raport cu vârsta si |
| gradul de maturitate, tânarului si familiei/reprezentantului legal, |
| precum si managerului de caz. |
|______________________________________________________________________________|
| 2.13. PIS este elaborat în echipa interdisciplinara în maximum 30 de zile de |
| la înregistrarea cazului de catre SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 3 Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea |
| deprinderilor de viata independenta |
| |
| Fiecare copil/tânar aflat în evidenta sistemului de protectie |
| beneficiaza de un program de interventie specifica pentru |
| dezvoltarea deprinderilor de viata independenta în functie de |
| nevoile sale individuale si de contextul sociofamilial în care|
| traieste si se dezvolta. Programul asigura individualizarea |
| procesului de educatie, socializare la care are dreptul |
| fiecare copil/tânar, coerenta si continuitatea interventiei, |
| respectarea drepturilor copilului, în special cele legate de |
| exprimarea libera a opiniei, antrenarea si responsabilizarea |
| copilului/tânarului fata de propriul proces de educare si |
| integrare sociala, mobilizarea resurselor familiale. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Toti copiii/tinerii aflati în evidenta sistemului de protectie|
| beneficiaza de servicii si masuri adecvate de asistenta, cu |
| respectarea dreptului fundamental la individualitate, pentru |
| dezvoltarea cu succes a competentelor de viata autonoma. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 3 |
|______________________________________________________________________________|
| 3.1. SDVI stabileste proceduri clare referitoare la elaborarea PIS, precum |
| si la modalitatile de investigare a progresului înregistrat de client, |
| care sunt parte integranta a metodologiei de organizare si functionare |
| a SDVI si sunt puse la dispozitia echipei interdisciplinare. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.2. PIS contine obiective pe termen scurt, mediu si lung, activitatile |
| corespunzatoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de |
| rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente, durata |
| aferenta activitatilor, personalul de specialitate desemnat si alte |
| persoane implicate, resursele materiale si financiare alocate |
| activitatilor, precum si modalitatile de monitorizare si |
| evaluare/reevaluare. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.3. În elaborarea si implementarea PIS se iau în considerare aspectele |
| legate de cultura, etnie, limba, religie, dizabilitate etc. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.4. Responsabilul de caz initiaza si coordoneaza procesul elaborarii PIS si|
| monitorizeaza implementarea acestuia în concordanta cu normele si etica|
| profesionala si prevederile standardelor minime obligatorii privind |
| managementul de caz în domeniul protectiei drepturilor copilului. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.5. Copilul/tânarul este consultat în luarea deciziilor cu privire la |
| activitatile si obiectivele PIS în functie de vârsta, experienta, |
| capacitate de întelegere si are dreptul la asistenta în exercitarea |
| acestui drept. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.6. PIS stabileste accesul copilului/tânarului la oportunitati de |
| dezvoltare (activitati practice, de învatare, de exersare, |
| experimentare, activitati cu caracter profesional etc.) corespunzatoare|
| nevoilor, nivelului achizitiilor, pasiunilor si aspiratiilor lui. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.7. În implementarea PIS, copilul are acces la mijloace care pot avea un |
| impact asupra dezvoltarii personale în sfera autonomizarii si, în |
| limitele legii, este încurajat sa exploreze orice cale adecvata, |
| relevanta pentru îmbunatatirea performantelor. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.8. PIS se elaboreaza si se implementeaza în colaborare cu familia/ |
| reprezentantul legal, precum si alti parteneri relevanti. Parteneriatul|
| cu familia/reprezentantul legal/copilul/tânarul este formalizat prin |
| contractul încheiat cu managerul de caz, în care sunt precizate |
| responsabilitatile partilor cu privire la implementarea planului |
| individualizat de protectie/planului de servicii. Daca este cazul, se |
| încheie un contract similar cu responsabilul de caz. Se recomanda |
| adaptarea modelului de contract cu familia din Ordinul secretarului de |
| stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, al|
| ministrului educatiei si cercetarii, al ministrului sanatatii si |
| familiei si al presedintelui Autoritatii Nationale pentru persoanele cu|
| handicap nr. 18/3989/416/142/2003 privind aprobarea Ghidului |
| metodologic pentru evaluarea copilului cu dizabilitati si încadrarea |
| într-un grad de handicap. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.9. Responsabilul de caz urmareste modalitatile de pregatire a copiilor si |
| tinerilor pentru dobândirea de competente sociale si interpersonale si |
| exersarea în siguranta a achizitiilor si deprinderilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.10. Toti profesionistii implicati în implementarea PIS iau masurile |
| necesare pentru prevenirea oricaror evenimente cu posibile consecinte |
| negative asupra sanatatii si integritatii copiilor/tinerilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.11. PIS este reevaluat periodic (trimestrial) si de câte ori este nevoie |
| si, dupa caz, revizuit astfel încât masurile sa fie optimizate pentru |
| un maxim de performanta, rapoartele de reevaluare fiind redactate de |
| catre responsabilul de caz. Revizuirea va preciza motivele pentru care |
| a fost efectuata. Rapoartele de reevaluare sunt transmise în maximum |
| 7 zile de la întocmire membrilor echipei interdisciplinare, copilului, |
| în raport cu vârsta si gradul de maturitate, tânarului si |
| familiei/reprezentantului legal, precum si managerului de caz. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.12. Pentru fiecare copil/tânar aflat în evidenta SDVI, responsabilul de caz|
| întocmeste si actualizeaza dosarul DVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 3.13. Încheierea PIS are loc fie când s-au atins obiectivele în sfera DVI în |
| perioada de timp stabilita pentru implementarea planului individualizat|
| de protectie/planului de servicii, fie odata cu iesirea copilului/ |
| tânarului din sistemul de protectie a copilului. În situatia din urma, |
| când are loc reintegrarea în familie, daca obiectivele în sfera DVI nu |
| au fost atinse în integralitate se poate continua implementarea PIS în |
| perioada de monitorizare legala de 3 luni. Se recomanda ca aceasta |
| perioada de monitorizare sa fie în medie de 6 luni, cu posibilitati de |
| prelungire în anumite situatii, cu avizul directorului general/executiv|
| al Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului. În |
| situatia în care se pregateste iesirea unui tânar din sistemul de |
| protectie, managerul de caz împreuna cu coordonatorul SDVI se asigura |
| ca s-au luat toate masurile necesare pentru integrarea lui |
| socioprofesionala, implicând inclusiv autoritatile locale si |
| institutiile relevante. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 4 Activitati |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta desfasoara activitati structurate sau |
| semistructurate de pregatire si stimulare a autonomizarii |
| copiilor si tinerilor, de stimulare a individualitatii si |
| dezvoltare a resurselor personale ale acestora pentru trecerea|
| de la dependenta la independenta personala. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii aflati în evidenta sistemului de protectie si tinerii |
| care parasesc acest sistem dobândesc deprinderi de viata |
| independenta, sunt încurajati sa participe la programele de |
| asistenta sociala, de socializare, adaptare la viata sociala |
| si la cultura comunitatii din care fac parte si sunt |
| sprijiniti în procesul de integrare socioprofesionala. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 4 |
|______________________________________________________________________________|
| 4.1. Strategia de dezvoltare a DVI promoveaza si planifica pregatirea |
| timpurie a copiilor pentru viata autonoma, când exista conditii de |
| maxima disponibilitate educativa si deprinderile se pot învata în |
| armonie unele cu celelalte, si nu în disonanta. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.2. Activitatile pentru dezvoltarea DVI se desfasoara cu sprijinul |
| referentilor de formare. Referentul de formare desfasoara cu |
| copilul/tânarul o activitate punctuala, precisa, centrata pe o anumita |
| deprindere de viata. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.3. Activitatile pentru dezvoltarea DVI se desfasoara atât în mediu |
| institutional, cât si în mediu deschis, favorizând experienta sociala |
| si deschiderea catre comunitate, experimentarea, învatarea prin |
| actiune. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.4. Activitatile desfasurate în institutii publice sau private se |
| realizeaza cu acordul partilor, care este formalizat în conventii de |
| parteneriat încheiate între furnizorii de servicii. Aceste contracte |
| prevad drepturile, obligatiile celor care organizeaza activitati pentru|
| dezvoltarea DVI si ale organismelor partenere, precum si conditiile |
| optime de îndeplinire a obiectivelor. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.5. Activitatile pentru dezvoltarea DVI sunt structurate/semistructurate si|
| se realizeaza în baza unor metodologii specifice. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.6. Activitatile pentru dezvoltarea DVI tin cont de vârsta, nivelul de |
| dezvoltare, opinia si aspiratiile copiilor/tinerilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.7. Activitatile nu mizeaza pe privatiune sau constrângere. Orice abuz în |
| acest sens este sanctionat imediat, conform reglementarilor în vigoare.|
| Copiii/tinerii sunt sprijiniti sa înteleaga importanta unor deprinderi |
| si comportamente adecvate în viata sociala si sunt ajutati sa le adopte|
| cu discernamânt si încredere în adaptabilitatea acestora. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.8. Pentru desfasurarea activitatilor de dezvoltare a DVI sunt asigurate |
| spatii si mijloace adecvate obiectivului actiunii si se asigura |
| deschidere si transparenta participarii comunitatii si familiei la |
| organizarea acestora. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.9. În cadrul SDVI, copiii si tinerii beneficiaza de consiliere psihologica|
| si vocationala, informare permanenta privind evolutia lor în cadrul |
| PIS, informare cu privire la diferite oportunitati de studiu sau oferte|
| profesionale, consiliere juridica s.a., într-o atmosfera de |
| parteneriat, întelegere reciproca si valorizare. |
|______________________________________________________________________________|
| 4.10. Coordonatorul SDVI ia masurile necesare pentru protectia copilului |
| împotriva oricarei forme de abuz, neglijare si exploatare (de exemplu, |
| abuz fizic, discriminare, tratament inuman sau degradant). |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 5 Integrarea profesionala |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta asigura desfasurarea activitatilor de pregatire a|
| fiecarui copil/tânar, în raport cu vârsta, studiile si |
| legislatia în vigoare, în vederea integrarii active a acestuia|
| pe piata muncii la parasirea sistemului de protectie. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Fiecare copil/tânar aflat în evidenta sistemului de protectie |
| beneficiaza de orientare scolara si profesionala, de sustinere|
| pentru frecventarea programelor de formare în meserii cerute |
| pe piata muncii si validate conform legii, precum si pentru |
| gasirea unui loc de munca, angajare si adaptare la cerintele |
| postului. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 5 |
|______________________________________________________________________________|
| 5.1. PIS contine un capitol dedicat orientarii scolare si profesionale si |
| pregatirii integrarii profesionale. |
|______________________________________________________________________________|
| 5.2. SDVI asigura accesul copilului/tânarului la activitati individuale si |
| de grup pentru familiarizarea cu legislatia muncii si formarea unei |
| atitudini pozitive fata de munca. |
|______________________________________________________________________________|
| 5.3. Referentul de formare sprijina copilul/tânarul în demersurile pentru |
| identificarea ofertelor de cursuri profesionale si/sau de locuri de |
| munca în cadrul comunitatii, facilitând relationarea cu institutii/ |
| agentii/organizatii specializate, precum si cu potentiali angajatori. |
|______________________________________________________________________________|
| 5.4. Fiecare copil/tânar care si-a finalizat studiile sau pregatirea |
| profesionala este sprijinit sa-si gaseasca un loc de munca |
| corespunzator asteptarilor si pregatirii sale. Atunci când este cazul, |
| se mediaza relatia între tânar si angajator astfel încât angajarea si |
| adaptarea tânarului la cerintele locului de munca sa se faca în termen |
| optim si cu rezultate durabile. |
|______________________________________________________________________________|
Indicatorii pentru standardul 5
(I)5.1. Metodologia de organizare si functionare a SDVI. Continutul PIS pentru clientii
considerati eligibili pentru integrare profesionala (în functie de vârsta copilului/tânarului,
studiile, aspiratiile acestuia etc.).
(I)5.2. Numarul si tipul activitatilor de pregatire pentru integrarea profesionala/client si
per total clienti eligibili pentru integrare profesionala/an. Discutii cu copiii si tinerii.
(I)5.3.1. Numarul de contacte stabilite în cadrul activitatilor pentru integrarea
profesionala cu parteneri sociali, angajatori, institutii de pregatire profesionala etc./client.
(I)5.3.2. Oferta de ziare si alte surse de informare puse la dispozitia copiilor/tinerilor.
(I)5.3.3. Metodologia SDVI, conventii de colaborare cu autoritatile administratiei
publice locale, institutiile si serviciile din reteaua de sprijin pentru copii/tineri.
(I)5.4.1. Metodologia SDVI, continutul PIS (indicatorii de integrare profesionala).
(I)5.4.2. - Numarul de copii/tineri care si-au obtinut un loc de munca.
- Numarul de copii/tineri care au abandonat o data locul de munca în 12 luni.
- Numarul de copii/tineri care au abandonat locul de munca de mai multe ori în 12 luni.
- Raportul dintre numarul de copii/tineri integrati profesional si copii/tineri eligibili care
nu au reusit integrarea profesionala.
- Numarul de protocoale de sprijin încheiate de angajator, copii/tineri si coordonatorul
SDVI.
RESURSE UMANE
______________________________________________________________________________
| Standardul 6 Recrutarea, angajarea si numarul personalului |
| |
| Personalul serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta este selectat cu atentie si |
| responsabilitate prin intermediul unui proces de recrutare si |
| angajare care se desfasoara în acord cu legislatia în vigoare |
| si raspunde nevoilor serviciului. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate oferite |
| de personalul serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta cu profesionalism, respect si empatie fata |
| de acestia. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 6 |
|______________________________________________________________________________|
| 6.1. Angajatorul este obligat sa angajeze personal calificat care sa |
| raspunda prevederilor prezentelor standarde minime obligatorii si |
| planului anual de actiune al SDVI. Daca SDVI functioneaza într-o zona |
| geografica în care traiesc comunitati etnice minoritare, se recomanda |
| ca în componenta personalului de specialitate sa existe si |
| profesionisti care vorbesc si limba minoritatilor respective. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.2. SDVI dispune de un set de criterii de selectie a personalului, bazate |
| pe competenta si experienta, precum si în conformitate cu specificul |
| SDVI si reglementarile legale în vigoare. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.3. La angajare se va tine cont obligatoriu de trasaturile de personalitate|
| ale fiecarui candidat care sunt necesare în lucrul cu copiii/tinerii. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.4. Angajatorul poate dispune, în conditiile legii, si de alt personal |
| decât cel prevazut în statul de functii al SDVI, în vederea |
| îndeplinirii misiunii SDVI în conditii optime. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.5. Personalul de specialitate trebuie sa aiba studii socioumane. La |
| angajare se acorda prioritate profesionistilor cu experienta în |
| dezvoltarea de strategii educative de socializare si dezvoltare a |
| personalitatii copiilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.6. Responsabilul de caz trebuie sa aiba studii socioumane si experienta de|
| cel putin 2 ani în servicii pentru copil si familie. La angajare se |
| acorda prioritate profesionistilor cu pregatire în managementul de caz.|
|______________________________________________________________________________|
| 6.7. Coordonatorul SDVI trebuie sa aiba studii superioare si experienta de |
| cel putin 2 ani în servicii pentru copil si familie. La angajare se |
| acorda prioritate profesionistilor care au pregatire manageriala. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.8. Coordonatorul SDVI se asigura ca fisele de post sunt revizuite în |
| functie de dinamica cerintelor posturilor respective. |
|______________________________________________________________________________|
| 6.9. Numarul si structura de personal sunt suficiente si corespunzatoare |
| pentru acoperirea tuturor serviciilor oferite de SDVI conform |
| prevederilor prezentelor standarde minime obligatorii si planului anual|
| de actiune. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 7 Formarea initiala si continua a personalului |
| |
| Personalul serviciului pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta are pregatirea si abilitatile profesionale |
| corespunzatoare pentru a lucra cu copiii si tinerii, precum si|
| în echipa interdisciplinara. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate si |
| personalizate din partea unor profesionisti bine pregatiti, cu|
| abilitati empatice si de comunicare. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 7 |
|______________________________________________________________________________|
| 7.1. Fiecare angajat al SDVI are calificarea necesara pentru îndeplinirea |
| sarcinilor postului respectiv. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.2. La angajare, fiecare profesionist, inclusiv coordonatorul SDVI, |
| beneficiaza de minimum 60 de ore de formare în domeniul dezvoltarii DVI|
| si al managementului de caz, asigurata din bugetul angajatorului. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.3. Personalul SDVI, inclusiv coordonatorul acestuia, beneficiaza de cel |
| putin 60 de ore pe an de formare continua în domeniul dezvoltarii DVI, |
| asigurate din bugetul angajatorului. Formarea continua urmareste cu |
| prioritate obtinerea de cunostinte, deprinderi si abilitati în |
| folosirea instrumentelor de evaluare, identificarea si recunoasterea |
| deficientelor care pot aparea în derularea PIS, precum si în luarea |
| deciziilor si a masurilor necesare solutionarii diferitelor probleme. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.4. Specialistii din cadrul SDVI sunt încurajati sa participe la diverse |
| cursuri de formare care îi pot ajuta în optimizarea muncii lor, |
| inclusiv seminarii si conferinte. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.5. Educatia permanenta a personalului de specialitate, precum si formarea |
| profesionala continua pentru toti angajatii SDVI vor fi promovate, |
| sprijinite si înregistrate de catre coordonatorul SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.6. Voluntarii actioneaza în baza unor contracte clare, în acord cu |
| legislatia în vigoare. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.7. SDVI are obligatia sa asigure un numar minimum de 14 ore de formare |
| pentru voluntari, înainte de începerea activitatilor acestora. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.8. Formarea profesionala continua a voluntarilor va fi promovata, |
| sprijinita si înregistrata de catre coordonatorul SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.9. La angajare, în lipsa unei pregatiri în domeniul managementului |
| serviciilor sociale, coordonatorul SDVI beneficiaza de formare în acest|
| domeniu, asigurata din bugetul angajatorului. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.10. Coordonatorul SDVI beneficiaza anual de cel putin 21 de ore de formare |
| în domeniul managementului de servicii, asigurate din bugetul |
| angajatorului. |
|______________________________________________________________________________|
| 7.11. Educatia permanenta si formarea profesionala continua a angajatilor se |
| realizeaza conform legislatiei în vigoare, prin intermediul cursurilor |
| organizate în cadrul sistemului educational, sanitar si al formarii |
| profesionale a adultilor. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 8 Supervizarea |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta dispune de un sistem eficient de supervizare al |
| resurselor umane, care permite functionarea sa la randament |
| optim. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Personalul este motivat si performant, asigurând servicii de |
| calitate pentru clientii serviciului pentru dezvoltarea |
| deprinderilor de viata independenta. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 8 |
|______________________________________________________________________________|
| 8.1. Coordonatorul SDVI are obligatia de a asigura supervizarea interna si |
| externa a personalului de specialitate si a voluntarilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.2. Coordonatorul SDVI organizeaza întâlniri periodice de supervizare cu |
| personalul de specialitate SDVI, individual si în echipa, si la cererea|
| acestora. Toate întâlnirile sunt înregistrate. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.3. Supervizarea voluntarilor este asigurata de catre personal desemnat de |
| coordonatorul SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.4. Furnizorul de servicii are obligatia de a asigura supervizarea |
| coordonatorului SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.5. Supervizarea se realizeaza de specialisti cu studii superioare |
| socioumane cu pregatire în supervizare sau experienta de cel putin |
| 2 ani în servicii pentru copil si familie în plus fata de persoanele |
| carora li se asigura supervizarea respectiva. |
|______________________________________________________________________________|
| 8.6. La cerere, personalul de specialitate din cadrul SDVI poate asigura |
| supervizare pentru specialistii din alte servicii pentru protectia |
| copilului în care se desfasoara activitati de dezvoltare a DVI. În |
| aceasta situatie este necesar acordul coordonatorilor serviciilor si |
| avizul directorului general/executiv al directiei generale de asistenta|
| sociala si protectia copilului. |
|______________________________________________________________________________|
ADMINISTRARE SI MANAGEMENT
______________________________________________________________________________
| Standardul 9 Locatia, resurse financiare si baza materiala |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta dispune de o locatie accesibila comunitatii, |
| resurse financiare suficiente si o baza materiala |
| corespunzatoare derularii tuturor activitatilor. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate |
| furnizate de serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de |
| viata independenta. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 9 |
|______________________________________________________________________________|
| 9.1. SDVI functioneaza într-o cladire adecvata, sigura, adaptata serviciilor|
| pe care le ofera, precum si particularitatilor beneficiarilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.2. SDVI se afla într-un loc accesibil tuturor membrilor comunitatii din |
| punct de vedere al existentei mijloacelor de transport si de amplasare |
| a celorlalte servicii din comunitate de care pot beneficia. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.3. SDVI dispune de un numar suficient de spatii pentru derularea |
| activitatilor pentru dezvoltarea DVI, precum si a celorlalte activitati|
| necesare functionarii sale eficiente (spatii administrative, spatii |
| igienico-sanitare etc.). |
|______________________________________________________________________________|
| 9.4. SDVI se afla într-o zona în care siguranta generala a |
| copiilor/tinerilor nu este afectata si dispune de toate autorizatiile |
| legale de functionare. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.5. Fondurile alocate SDVI de catre furnizorul de servicii sunt suficiente |
| pentru îndeplinirea misiunii sale si prevederilor standardelor minime |
| obligatorii prezente. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.6. Coordonatorul SDVI are responsabilitatea de a asigura surse |
| suplimentare de finantare, cu precadere prin identificarea si |
| mobilizarea resurselor comunitare, pentru asigurarea derularii |
| activitatilor necesare în comunitate si autosustinerea pe termen lung a|
| SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 9.7. Coordonatorul SDVI are responsabilitatea de a superviza utilizarea |
| fondurilor derulate de CZ. |
|______________________________________________________________________________|
Indicatorii pentru standardul 9
(I)9.1., 9.3. Cladirea este sigura din punct de vedere structural si spatiile sunt suficiente
ca numar si dotate adecvat scopului acestora, în concordanta cu misiunea si prevederile
prezentelor standarde minime obligatorii.
(I)9.2.1. Membrii comunitatii au diverse mijloace de acces la SDVI.
(I)9.2.2. SDVI este dotat cu facilitati pentru persoanele cu dizabilitati, conform
legislatiei în vigoare.
(I)9.4.1. Amplasarea SDVI într-o zona care nu pericliteaza siguranta copiilor.
(I)9.4.2. Existenta autorizatiilor legale de functionare (autorizatie sanitara de
functionare, autorizatie de prevenire si stingere a incendiilor etc.).
(I)9.5. - 9.7. Bugetul anual alocat SDVI de catre furnizorul de servicii (serviciul public
specializat pentru protectia copilului, organisme private autorizate sau autoritatile
administratiei publice locale).
______________________________________________________________________________
| Standardul 10 Management si administrare |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta dispune de un management si o administrare |
| eficiente, care îi asigura o functionare optima în acord cu |
| misiunea sa. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate în |
| raport cu nevoile lor. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 10 |
|______________________________________________________________________________|
| 10.1. SDVI functioneaza într-un cadru legal, certificat de documente |
| oficiale. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.2. Coordonatorul SDVI are responsabilitatea ca misiunea SDVI sa fie |
| formulata în scris, afisata, cunoscuta si promovata atât în cadrul |
| SDVI, cât si în comunitate. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.3. SDVI îsi formuleaza o metodologie de organizare si functionare în baza|
| legislatiei în vigoare, inclusiv a prezentelor standarde minime |
| obligatorii si a ghidului aferent, precum si a experientei în domeniul|
| dezvoltarii DVI si a literaturii de specialitate. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.4. SDVI îsi stabileste un regulament de ordine interioara sau norme |
| interne de functionare, în functie de angajator, care reflecta |
| spiritul valorilor democratice de respect pentru drepturile copilului |
| si ale individului, sunt avizate de coordonatorul SDVI si aduse la |
| cunostinta întregului personal. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.5. Coordonatorul SDVI organizeaza periodic - cel putin o data pe luna - |
| sau de câte ori este nevoie sedinte administrative cu întregul |
| personal. Aceste sedinte sunt planificate, au o agenda afisata si |
| continutul lor este consemnat în procese-verbale. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.6. Prin activitatile de formare, prin modul de întocmire si revizuire a |
| fiselor de post pentru fiecare angajat, precum si prin toate |
| activitatile de comunicare interna ale SDVI se promoveaza principiul |
| muncii în echipa. Se organizeaza periodic sau de câte ori este nevoie |
| si se documenteaza reuniuni ale personalului de specialitate care |
| constituie echipa SDVI (de exemplu, pentru dezbaterea implementarii |
| PIS). |
|______________________________________________________________________________|
| 10.7. Coordonatorul SDVI se asigura ca exista o buna comunicare în |
| interiorul serviciului si cu serviciile si institutiile partenere, |
| furnizorii de servicii si autoritatile locale. |
|______________________________________________________________________________|
| 10.8. Calitatea si performanta serviciului se apreciaza în baza evaluarii |
| interne (de catre coordonatorul SDVI) si externe (de catre furnizorul |
| de servicii). Se recomanda ca evaluarea serviciului sa se realizeze |
| interdisciplinar. |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 11 Planul anual de actiune |
| |
| Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata |
| independenta functioneaza conform unui plan anual de actiune |
| întocmit pe baza prevederilor standardelor minime obligatorii|
| si a nevoilor identificate la nivelul comunitatii. |
|______________________________________________________________________________|
| Rezultat Copiii si tinerii beneficiaza de servicii de calitate conform|
| nevoilor pe care le au. |
|______________________________________________________________________________|
| Conditii minime de realizare a standardului 11 |
|______________________________________________________________________________|
| 11.1. Coordonatorul SDVI, în colaborare cu personalul de specialitate, |
| elaboreaza planul anual de actiune pe baza prezentelor standarde |
| minime obligatorii si a nevoilor clientilor. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.2. Planul anual de actiune cuprinde si activitati de prevenire a |
| dezinsertiei sociale a copiilor si tinerilor, de sensibilizare si |
| constientizare a comunitatii, de promovare a responsabilizarii |
| comunitatii, de cercetare etc. în raport cu resursele de care dispune |
| SDVI. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.3. Planul anual de actiune este avizat de furnizorul de servicii, care |
| este obligat sa monitorizeze punerea în practica a acestuia. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.4. Planul anual de actiune este reevaluat periodic si de câte ori este |
| nevoie si, dupa caz, revizuit. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.5. La sfârsitul fiecarui an, personalul de specialitate elaboreaza |
| raportul de activitate al SDVI pe anul respectiv, care este supervizat|
| de coordonatorul SDVI si transmis furnizorului de servicii. |
|______________________________________________________________________________|
| 11.6. Raportul anual de activitate al SDVI este accesibil celor interesati |
| si este înaintat spre analiza furnizorului de servicii. |
|______________________________________________________________________________|
ANEXA 2
GHID METODOLOGIC
de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Serviciul de dezvoltare a
deprinderilor de viata independenta
CAP. 1
Introducere
Intervenienti - definitie
Categorii de deprinderi
Deprinderile pentru viata independenta nu epuizeaza lista posibilelor deprinderi ce pot fi
însusite de un copil pâna la vârsta maturitatii. Când vorbim despre deprinderi de viata
independenta ne referim la acel bagaj minim de abilitati care îi permit detinatorului sa
desfasoare o viata sociala normala, nemaiavând nevoie de asistenta sau acompaniere din
partea serviciilor sociale.
Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se formeaza pe parcursul
socializarii copilului/tânarului, instalându-se treptat si contribuind la formarea unei
personalitati adaptate din punct de vedere social si cultural:
Domeniul deprinderilor de viata zilnica: nutritie, planificarea meniului, cumpararea
alimentelor, prepararea mâncarii, comportamentul corect la masa, curatenia bucatariei si
depozitarea mâncarii, managementul si siguranta casei.
Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuintei si folosirea resurselor comunitare: se
refera la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un copil/tânar sa faca o tranzitie
pozitiva catre comunitate. Sunt incluse gestiunea locuirii, transportul si resursele
comunitare.
Deprinderi privind managementul banilor: se concentreaza pe arii de deprinderi care îi
ajuta pe copii/tineri sa ia decizii financiare întelepte; notiuni despre bani, economii,
venituri si impozite, operatiuni bancare, obtinerea de credite, plan de venituri si cheltuieli
(buget personal), abilitati de consumator.
Deprinderi privitoare la îngrijirea personala: promoveaza dezvoltarea fizica si
emotionala armonioasa a copilului/tânarului prin igiena personala, stil de viata sanatos,
sexualitate corecta.
Deprinderi vizând dezvoltarea sociala: se concentreaza asupra modului în care
copilul/tânarul relationeaza cu ceilalti prin dezvoltare personala, constiinta culturala,
comunicare, relatii sociale.
Deprinderi pentru integrare profesionala: se refera la ariile de deprinderi care îi ajuta pe
copii/tineri sa îsi finalizeze programele educationale si sa urmeze o cariera conform
interesului lor. Acest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei,
angajare, luarea deciziilor si pregatire prin studiu.
CAP. 2
Cum se formeaza deprinderile pentru viata independenta
Însusirea deprinderilor necesare pentru a trai pe cont propriu reprezinta un proces care
dureaza întreaga viata.
______________________________________________________________________________
| Asa cum se mentioneaza în standard (3.2.4), pregatirea pentru viata |
| independenta este o forma particulara de educatie nonformala, participativa, |
| de stimulare si dezvoltare personala. |
|______________________________________________________________________________|
CAP. 3
Standarde
______________________________________________________________________________
| Standardul 1. Rolul si responsabilitatile serviciului |
|______________________________________________________________________________|
B. Deprinderi
Iata mai jos o serie de situatii de viata specifice serviciilor rezidentiale, cu posibile
repercusiuni la nivelul deprinderilor:
Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vârsta; la vârste mai mici asteptam
deprinderi simple, concrete, la vârste mai mari asteptam deprinderi complexe, cu grad mai
ridicat de abstractie. Totusi, copiii/tinerii nu învata deprinderile în ordine cronologica. Este
posibil ca unii copii/tineri cu vârsta mai mare sa fi omis o deprindere pe care semeni ai lor
au învatat-o la o vârsta mai mica. Acest fapt este cu atât mai posibil cu cât unii copii/tineri
au avut experienta mai multor plasamente si întreruperi succesive în educatie.
Grupa de vârsta 8 - 14 ani evidentiaza nevoia de stimulare suplimentara a dezvoltarii
personalitatii lor. Contactul cu mediul deschis este foarte limitat si nu sunt obisnuiti sa
dezvolte strategii adaptative. Stimularea participarii se face adesea prin oferirea unor mici
cadouri - dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea exprimarii este eficienta utilizarea
suportului grafic. Copiii/tinerii se simt adesea în competitie unii cu altii. Confruntarea,
reusita sunt foarte importante, iar dorinta de a fi tratati cu mai multa atentie decât restul
colegilor este foarte pronuntata. Pe alocuri atitudinea poate fi presarata cu comportamente
cu tema agresiva la adresa celorlalti, pornind de la nevoia de afectiune pe care o resimt
acesti copii/tineri.
Grupa de vârsta 15 - 18 ani prezinta o problematica aparte. Ei se apropie de momentul
asumarii de responsabilitati individuale. De aici pot pleca reactii revendicative, stari de
nemultumire si chiar suspiciune. Cei mai multi traiesc într-o stare de incertitudine în
legatura cu viitorul lor si au lacune în ceea ce priveste cunoasterea propriei personalitati.
Uneori acestor tineri le este greu sa se raporteze la cineva pe care îl percep ca pe o
autoritate, ca la un egal. Acest impas poate fi depasit daca este practicata o comunicare
deschisa, sincera, în raport cu adultii si pe tema nevoilor lor. Acesti tineri sunt retinuti în a
vorbi despre ei însisi si a analiza în grup problemele lor. Rezistenta la verbalizare este
determinata uneori de teama, alteori de lipsa exercitiului în a se autoevalua. Le este greu sa
decida pentru viitorul lor profesional care le provoaca stari emotionale încarcate negativ si
au nevoie de clarificarea criteriilor de apreciere.
Practica asistentei sociale a copilului/tânarului necesita cunoasterea procesului de
dezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar neajutorat la acela al adultului independent,
deoarece, pentru a judeca daca vreunul din aspectele emotional, social sau de personalitate
este anormal, acestea trebuiesc comparate cu limitele normalului pentru grupul de vârsta
respectiv.
Al doilea an de viata
- perioada de dezvoltare rapida;
- copilul începe sa-si doreasca sa-si multumeasca parintii;
- este anxios când parintii nu sunt de acord cu el;
- începe sa învete sa-si controleze comportamentul;
- comportamentul de atasare este bine stabilit;
- explozii de mânie (mai ales daca nu i se îndeplinesc dorintele de a explora), care nu
dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul învata sa accepte constrângerile;
- la sfârsitul celui de-al doilea an copilul poate lega 2 - 3 cuvinte.
D. Cum sunt identificati cei care au nevoie de sprijin pentru formarea, dezvoltarea si
îmbunatatirea deprinderilor de viata independenta
Preluarea
Ca urmare a solicitarii parintilor copilului sau a reprezentantilor legali ai acestuia, a
rezultatelor evaluarii detaliate la intrarea în sistemul de servicii sociale de protectie a
drepturilor copilului, a solicitarii sefului serviciului rezidential sau a profesionistilor din
comunitate, coordonatorul SDVI, cu consultarea managerului de caz, va desemna un
responsabil de caz însarcinat cu coordonarea activitatilor care au drept scop principal:
evaluarea initiala a cazului; întocmirea raportului de evaluare a copilului/tânarului care
contine propunerile privind deprinderile de viata independenta ce vor fi abordate;
elaborarea proiectului Programului de interventie specifica.
1. Persoanele care îl au (l-au avut) în grija pe client (de exemplu instructorii de educatie
din serviciul rezidential sau din scoala speciala de unde provine).
a) Nume, relatia cu clientul, cât de apropiate/intime au fost/sunt cu acesta, de când si cât
de bine îl cunosc.
b) Câta încredere li se poate acorda acestora.
Explicatii: Este graitor uneori faptul ca nu a existat nicio persoana careia sa-i stie
numele complet, dovada a faptului ca nu a existat nicio persoana de referinta si atasament
stabila în viata clientului.
2. Familia (atât cât îsi aduce aminte, cât se stie de la asistentul social, din dosare etc.):
a) Parinti, frati, rude care l-au crescut.
b) Familia extinsa.
c) Vârsta lor în prezent.
d) Vârsta lor în momentul în care au rupt legatura (sau, daca este cazul, momentul
decesului). Precizarea datelor la care s-au întâmplat evenimentele.
e) Statusul lor marital.
f) Starea sanatatii.
g) Ocupatia.
h) Ce poate spune legat de personalitatea acestora.
i) Cum se întelegea cu acestia.
j) Pozitia sociala a familiei.
k) Din ce anume proveneau veniturile casei.
l) Cum se întelegeau în familie.
m) Care sunt problemele în familie la acest moment.
n) Afectiuni mintale în familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos,
urmarire (de exemplu trisomia 21 sau epilepsie).
o) Droguri, alcoolism.
p) Probleme cu politia.
Explicatii: Trebuie precizate atât vârsta în ani, cât si data nasterii, pentru ca se poate
întâmpla ca acestea sa nu corespunda, tinând cont de problemele cu cei a caror vârsta
trebuie precizata, de dezorganizare interioara sau chiar de tulburari. În mod asemanator
dupa ce este necesara estimarea oricarei perioade de timp, este bine sa fie cerute/precizate
si aceste date.
Prezenta de afectiuni psihice în familie (apropiata sau extinsa), deoarece poate sugera
posibilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni în parte ereditare. Personalitatea,
atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este mediul în care
clientul a crescut o parte din viata. Rivalitatea dintre frati este importanta, pentru ca se
poate întâmpla ca unul dintre ei sa fi beneficiat de o masura de protectie speciala în
servicii sociale de protectia copilului si altul nu.
Problemele actuale sau peste care nu s-a trecut pot reprezenta un factor de involutie în
dezvoltare sau un factor de stres. Problemele din familie/ale familiei pot furniza explicatii
asupra unor ticuri, fobii sau preocupari excesive ale clientului (de exemplu: frica de apa se
poate datora faptului ca un frate a murit înecat, un comportament antisocial se poate datora
unei identificari cu o ruda din închisoare etc.).
3. Date personale:
a) Daca stie ceva despre datele lui de la nastere (de exemplu: scorul APGAR, daca
nasterea lui a fost fatala mamei, daca a fost abandonat înca de la nastere în spital etc.).
b) Dobândirea primelor deprinderi (mersul, vorbirea, controlul sfincterelor etc.).
c) Starea sanatatii în copilarie. Sunt interesante perioadele mari de spitalizare si bolile
care pot afecta dezvoltarea ulterioara a copilului/tânarului.
d) Probleme "cu nervii" (spaime, balbism, timiditate), mutenie, enurezis, intoleranta
alimentara, cosmaruri frecvente etc.).
e) De la ce vârsta este în servicii sociale de protectie a copilului de tip rezidential.
Traseul prin diferitele servicii rezidentiale/asistenta maternala. Perioadele.
f) Care crede ca este cauza pentru care el crede ca a beneficiat de servicii sociale de
protectie a drepturilor copilului de tip rezidential/asistenta maternala.
Explicatii: Pe lânga întrebari adresate clientului, trebuie facute corelari cu dosarul si
înregistrarile medicale. Este neimportant daca clientul a suferit de boli contagioase (de
exemplu, pojar), în schimb poate fi crucial daca a avut meningoencefalita sau convulsii în
copilarie.
Trasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul prezent,
dar pot da indicii în legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie.
Întrebarile legate de faptul ca se afla într-un serviciu social de tip rezidential de protectie
a drepturilor copilului pot releva probleme familiale, precum si indicatii în ceea ce priveste
posibila lui reinsertie în familie sau indicii în ceea ce priveste viitoarea/prezenta lui viata
de cuplu.
4. Scolarizare
a) Vârsta începerii si terminarii fiecarei perioade de studiu (de exemplu, daca a terminat
8 clase pâna la 20 de ani, ce ani a repetat si în ce perioade).
b) Rezultate (medii, rezultatele de la examene).
c) A avut prieteni sau a fost simpatizat de colegi.
d) Ce relatii a avut cu profesorii.
e) Sport si alte preocupari.
f) Calificari profesionale obtinute. Îl atrag sau nu calificarile si competentele obtinute.
g) Studii superioare (daca urmeaza, daca are ca plan de viitor).
Explicatii: Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si/sau traumatizante din
viata (de exemplu: repeta clasa de când fratele mai mic a fost adoptat sau de când a murit
bunica).
Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre
competentele sociale deja dobândite.
Pot fi indicate posibilitati de (re)orientare si (re)calificare profesionala (de exemplu, nu
si-a dorit niciodata sa devina sticlar, dar a ajuns calificat în aceasta meserie pentru ca era
cea mai apropiata scoala profesionala pe când ceea ce si-a dorit sa faca - mecanic auto -
presupunea înscrierea la o profesionala aflata la 2 ore distanta).
Este interesant de ce îsi doreste sa faca o facultate (de exemplu, Facultatea de Medicina
Veterinara - ca sa mai ramâna în ocrotirea DGASPC sau pentru ca iubeste animalele?) -
pot fi obtinute astfel informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre
dependenta afectiva a acestuia.
5. Ocupatii avute
a) Lista cronologica a slujbelor avute.
b) Motivul schimbarii acestora.
c) Felul contractului. Conditiile si remuneratia.
d) Situatia financiara din acea perioada.
e) Satisfactii profesionale.
f) Relatiile cu colegii si cu superiorii.
g) Invaliditati si boli profesionale.
h) Planuri de viitor în aceasta directie.
Explicatii: Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent
(de când lucreaza ca bucatar are suficienti bani cât sa poata pleca la mare sau la munte în
fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de exemplu lucreaza la
McDonalds pentru ca asa poate deveni sef în cel mai scurt timp), despre problemele de
sanatate diagnosticate si care au înrâurire asupra traseului profesional ulterior (de exemplu,
are reumatism articular de când a lucrat în piata), despre caracteristici ale personalitatii lui
(de exemplu, faptul ca a fost concediat în repetate rânduri poate indica de exemplu - din
fericire nu întotdeauna - un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).
De asemenea, daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditiile si perioada celei
dinainte pot fi luate în calcul ca o posibila tulburare mintala (de exemplu, tumoare,
degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de exemplu, heroina). Întrebarile
legate de consum de substante toxico-dependente pot începe evaziv (de exemplu: Luati în
mod regulat vreun medicament? Care anume?). Este important daca clientul dovedeste o
buna cunoastere a substantelor interzise care contin mici cantitati de opiacee sau
potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a medicatiei psihiatrice poate indica o boala
psihica în familie sau chiar a clientului.
6. Serviciul militar
a) V-ati efectuat serviciul militar?
b) Probleme de disciplina.
c) Ati dori sa faceti armata? De ce?
d) Relatiile cu ceilalti.
Explicatii: Serviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da
indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte.
Aceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la
punctul 5 (ocupatiile).
7. Istoricul menstruatiei
a) Vârsta primei menstruatii.
b) Atitudinea fata de menstruatie.
c) Dismenoree (dureri în timpul ciclului).
d) Sindrom premenstrual (SPM).
e) Data ultimei menstruatii.
f) Planuri de viitor în ceea ce priveste o relatie de cuplu, casatorie, copii.
Explicatii: Vârsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posibile tulburari
hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei. Atitudinea fata de menstruatie
influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si poate da indicatii referitoare la diferenta
dintre sex si gen.
Dismenoreea si SPM pot da informatii utile în ceea ce priveste atitudinea fata de
propriul corp si procesele de feminizare, precum si în ceea ce priveste modificari ale
energiei si personalitatii în perioada ciclului.
Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese fiziologice,
dar si despre monitorizarea acestora.
Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de
cunostinte legate de anatomie, planning si contraceptie sexuala.
8. Istoricul cuplului si al activitatii sexuale. Sarcini.
a) Vârsta primei relatii sexuale.
b) Experiente hetero- si homosexuale.
c) Practici sexuale actuale.
d) Contraceptie si planning familial.
e) Cu cât timp înainte si-a cunoscut partenerul sexual.
f) Calitatea vietii de cuplu.
g) Vârsta partenerului.
h) Ocupatia partenerului.
i) Starea de sanatate.
j) Personalitatea partenerului.
k) Dorinta de a avea copii.
l) Avorturi (spontane/provocate). Copii nascuti morti (motive).
m) Ce anume s-a schimbat în viata clientei, în ce fel îi sunt modificate planurile de
viitor.
Explicatii: Bunul simt, experienta si intuitia vor hotarî cât de multe întrebari pot fi puse
si cât de amanuntite pot fi acestea. Este important sa se afle în primul rând aspecte legate
de nivelul de cunostinte referitoare la planning si contraceptie si referitoare la personalitate
(de exemplu, multiple relatii sexuale, precum si o viata sexuala dezorganizata pot da
indicatii referitoare la o posibila tulburare de personalitate).
Trebuie în mod special avuta o deosebita grija la momentul ales pentru punerea de
întrebari referitoare la homosexualitate, precum si la implicatiile acesteia.
Dorinta de a avea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a trecutului
clientului, dar si referitoare la maturitatea lui afectiva. Informatiile despre sarcini, nastere,
avorturi explica uneori reactiile psihologice de adversitate cu privire la maternitate ale
tinerei.
Importante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte.
9. Starea prezenta:
a) Domiciliul. Starea actelor. Legalizarea situatiei.
b) Probleme administrative.
c) Probleme financiare.
Explicatii: Aceste întrebari ajuta la întelegerea personalitatii clientului în momentul
prezent, precum si la gradul lui de autonomie.
10. Personalitatea
a) Prieteni apropiati.
b) Relatii cu colegii.
c) Relatia cu autoritatea.
d) Probleme cu politia.
e) Hobby-uri.
f) Temperament.
g) Aptitudini.
h) Vointa.
i) Inteligenta.
j) Vocabular.
k) Caracter.
l) Atentie. Concentrare în sarcina.
m) Obiceiuri.
n) Planuri de viitor.
o) Religie. Schimbarea religiei.
Explicatii: Cea mai mare parte dintre aceste întrebari fie nu mai trebuie puse daca tot
interviul a decurs normal pâna la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice (de
exemplu: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta - atentie, nu este nevoie
de aflarea QI-ului, ci doar de încadrarea în normalitatea generala sau identificarea unei
eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).
Este necesar ca în mod special acest capitol sa fie supravegheat în completare de catre
psiholog. Acesta îsi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar) sau din
alte surse.
Se cuvine o atentie deosebita la câteva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu
politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi în traseul de viata al clientului si chiar
posibile directii de actiune (de exemplu: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi
ghidat catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie
indica poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).
ECOHARTA
Ecoharta este o simpla hârtie si o simulare, un instrument de evaluare, planificare si
interventie. În mod dinamic, reprezinta sistemele ecologice ale clientului. Include
sistemele de baza cu care clientul interactioneaza.
NOTA:
Ecoharta are potentialul de a identifica calitatile, precum si nevoile si defectele. Poate fi
construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita pentru a prezenta
relatiile trecute, prezente si viitoare (anexa nr. 2).
______________________________________________________________________________
| Standardul 3. Programul de interventie specifica pentru dezvoltarea |
| deprinderilor de viata independenta |
|______________________________________________________________________________|
E. Planificare flexibila
______________________________________________________________________________
| Standardul 4. Activitati |
|______________________________________________________________________________|
Supozitii de baza
- Se pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul.
- Necesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care copiii/tinerii sa apeleze în
functie de problemele si nevoile lor particulare.
- Rezultatele trebuie privite într-o maniera relativa.
Deprinderile pentru o viata independenta pot fi împartite în patru arii:
1. deprinderi elementare (de scris, citit si socotit);
2. deprinderi de angajare;
3. deprinderi de viata (de zi cu zi);
4. deprinderi psihosociale.
Pentru a fi pregatit sa traiasca independent, copilul/tânarul trebuie sa stapâneasca
deprinderi în toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. Acesta este motivul
pentru care responsabilul de caz trebuie sa evalueze nivelul de dezvoltare a deprinderilor
în toate cele patru arii înainte de a determina ce servicii si ce tip de training sunt potrivite
si care ar fi eficienta lor în cazul aplicarii.
Pregatirea cu succes a copiilor/tinerilor pentru o viata independenta depinde de însusirea
de catre acestia a deprinderilor de viata "hard", cum sunt cele pentru angajare, locuire si
administrarea locuintei, si a deprinderilor de viata "soft", cum sunt încrederea de sine si
deprinderile individuale, personale si interpersonale.
Profesorul:
- cauta momentul adecvat predarii ("teachable moments");
- introduce noi concepte prin vorbire directa si demonstratii practice;
- ofera oportunitatea tinerilor de a practica noi deprinderi;
- recunoaste diferentele dintre tineri în procesul de învatare;
- permite tinerilor sa învete prin încercari si greseli.
Instructorul:
- explica "regulile jocului";
- încurajeaza copilul/tânarul;
- asigura feedback pozitiv;
- provoaca tinerii sa obtina cele mai bune rezultate;
- asista de la "tusa".
Consilierul:
- este atent la preocuparile copiilor/tinerilor;
- asista copilul/tânarul în clarificarea sentimentelor, valorilor, scopurilor;
- pune accentul pe rezultatele copilului/tânarului, si nu pe problemele acestora;
- permite copiilor/tinerilor sa îsi conduca viata;
- încurajeaza copiii/tinerii sa actioneze pentru atingerea unui scop.
Mentorul:
- cauta noi oportunitati si resurse;
- "deschide porti" pentru copil/tânar;
- permite copilului/tânarului sa îl însoteasca la rezolvarea unor probleme personale;
- îl prezinta pe copil/tânar diferitelor persoane si organizatii de valoare.
Principii metodologice:
Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta reprezinta un proces prin care prin
activitati si experiente coordonate si progresive clientii (copii/tineri) sunt ajutati sa devina
competenti din punct de vedere social, moral, emotional, fizic si cognitiv. Dezvoltarea
porneste de la nevoile generale ale copiilor/tinerilor. Nu se recomanda modelul bazat pe
"deficit", focalizat pe problemele clientilor.
Dezvoltarea de deprinderi de viata independenta presupune colaborarea între diferite
institutii si organizatii care se angajeaza sa lucreze împreuna pentru îndeplinirea unui scop
comun.
Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta trebuie sa tina seama de diferentele
privind etnia, religia, orientarea sexuala, valorile, tiparele comportamentale. Nu este
normal ca sub pretextul formarii sau dezvoltarii de deprinderi de viata independenta sa
ajungem sa negam radacinile culturale ale clientului, sa rupem individul de grupul cultural
de referinta.
Dezvoltarea deprinderilor de viata independenta se bazeaza pe relatii personale între
client si formatorul de deprinderi de viata independenta (asistent social, referent de
formare, instructor de educatie etc.).
Pregatirea pentru viata independenta este o forma particulara de educatie nonformala,
participativa, de stimulare si dezvoltare personala.
Formatorul de deprinderi de viata independenta trebuie sa caute sa îmbine metode si
atitudini specifice mai multor feluri de profesionisti: profesor, instructor, consilier, mentor.
Formatorii de deprinderi de viata independenta trebuie sa fie atenti la motivatia
copiilor/tinerilor de a lua parte la un asemenea program. În niciun caz acesta nu poate fi
gândit ca o activitate obligatorie, cu desfasurare rigida.
Asa cum se mentioneaza în standard "activitatile nu mizeaza pe privatiune, nu se
sprijina pe constrângeri, iar orice abuz în acest sens, ce contravine reglementarilor în
vigoare, este sanctionat".
Va trebui eliminata pe cât posibil si participarea la activitati în virtutea unei motivatii
exclusiv extrinseci (de teama sau cu gândul la obtinerea unor recompense etc.). Nu de
putine ori constatam ca raporturile dintre copii/tineri si adulti sunt jalonate de conditionari
de tip recompensa sau pedeapsa si asta face parte din maniera frecventa în care lucreaza
institutiile.
"Venim la grupul de desen, însa ce ne dati?" "Data viitoare ne mai dati creioane
colorate?" "Daca venim ne dati ciocolata?"
Va trebui sa ne adaptam la aceasta cultura institutionala si sa asiguram participantilor
stimulentele corespunzatoare. Daca initial se porneste cu o astfel de motivatie, va trebui
totusi sa facem în asa fel încât aceasta sa se transforme pe parcurs. Copilul/tânarul trebuie
atras si prin argumente de continut ale cursului: prin atmosfera de lucru creata, prin
informatia transmisa si modalitatile antrenante, participative, chiar distractive prin care se
formeaza noile deprinderi.
Este bine sa retinem: capacitatea de a-i motiva pe copii/tineri este una dintre conditiile
principale de reusita ale unui program de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta.
Pe parcursul programului de dezvoltare, va trebui sa dam o deosebita importanta
modului de transmitere a cunostintelor si deprinderilor; vor trebui avute în vedere
metode/tehnici de formare cât mai adecvate. Deprinderile de viata independenta reprezinta
competente si comportamente reale. De aceea formarea, în masura în care urmareste sa
înzestreze pe cursant (client) cu abilitati noi sau îmbunatatite, va folosi metode bazate pe
învatarea experentiala (învatare prin participare activa). Învatarea de tip didactic este putin
eficienta pentru scopul formarii de deprinderi.
Achizitionarea unor deprinderi cere identificarea si folosirea acelor ocazii de a practica
si aplica deprinderile ce se doresc a fi învatate. Unii practicieni evita chiar sa vorbeasca de
"predare" în legatura cu deprinderile, tocmai datorita conotatiei predarii clasice ca metoda
de învatare pasiva. Ei prefera termenul de "facilitare a învatarii" deprinderilor de viata.
Rolul formatorului de deprinderi de viata independenta (instructorului de educatie) este în
acest caz nu numai de a preda, ci mai ales de a actiona ca un facilitator într-un proces
dinamic de predare si învatare (a se vedea schema cu diferitele roluri ale adultului).
Nu doar o serie de "lectii" - fie acestea practice, ci si o suita de momente de viata de
grup, pe care formatorii de deprinderi de viata independenta (instructorii de educatie) le
provoaca si le petrec alaturi de copii/tineri.
Un alt principiu care trebuie avut în vedere este de a structura formarea numai dupa
luarea în considerare a parerilor, propunerilor, initiativelor manifestate de copii sau tineri.
Pentru copii/tineri este important de a avea posibilitatea ca pe parcursul programului sa
îsi lase comportamentul sa evolueze într-un cadru sigur, având în vedere gradul scazut de
încredere pe care îl manifesta copiii. Gradul de siguranta este asigurat de atitudinea
formatorului de deprinderi de viata independenta (instructorului de educatie).
Se recomanda:
Atitudine ferma: printr-o atitudine autoritara (ferma), formatorul de deprinderi de viata
independenta (instructorul de educatie) are posibilitate ca într-o maniera graitoare si
spontana sa îi determine pe copii/tineri sa duca la bun sfârsit o sarcina sau sa raspunda la o
întrebare.
Acceptare: formatorul de deprinderi de viata independenta (instructorul de educatie) va
trebui sa detecteze si sa accepte între altele si sentimentele de încordare si inhibitie ale
copiilor/tinerilor.
Confirmare: tinând cont de faptul ca încrederea în sine este sustinuta de experiente
pozitive, programul de formare va trebui sa se concentreze mai ales pe ce merge bine/are
succes. Se poate însusi.
Este bine ca formatorul de deprinderi de viata independenta (instructorul de educatie) sa
actioneze în tandem. De unul singur este dificil sa se lucreze cu o grupa de 8 copii/tineri,
acordând acestora atentie maxima.
Pot aparea situatii neasteptate de genul:
- Un participant sustine ca el se descurca bine cu toate abilitatile.
- Participantii au comportamente negative unii în raport cu altii.
- Un participant nu îndrazneste/nu vrea sa participe la un joc de rol.
- Participantii din grupa nu sunt suficient de atenti (se vorbeste, e galagie).
Posibilitati de rezolvare:
- Discutie (cu fiecare participant sau cu toata grupa).
- Etichetarea comportamentului "negativ" drept pozitiv. Sa nu se constientizeze
esecurile.
Ca formator de deprinderi de viata independenta (instructor de educatie) nu trebuie sa
duci o lupta sa te contrazici cu clientul; mai degraba trebuie pus la proba, lasat sa
dovedeasca valabilitatea parerii sale, importanta întâlnirilor pregatitoare (evaluarea
întâlnirii precedente si pregatirea întâlnirii viitoare).
Pentru a "preda" o deprindere, formatorul de deprinderi de viata independenta
(instructorul de educatie) trebuie sa parcurga o serie de pasi:
- Evaluarea nivelului real al însusirii deprinderilor.
- Motivarea copilului/tânarului.
- Alegerea orelor de predare si a locului potrivit.
- Constituirea grupului si armonizarea acestuia.
- Predarea propriu-zisa.
- Stimularea copilului/tânarului sa încerce singur (sa îsi asume riscul).
- Oferirea unui feedback corespunzator.
Este bine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta sa înceapa
de timpuriu în conditii de maxima disponibilitate educativa si atunci când deprinderile se
pot învata în armonie unele cu celelalte, si nu în disonanta (Standard, conditia 4.1).
Programele de interventie specifica care vizeaza formarea deprinderilor de viata
independenta pot începe în jurul vârstei de 8 ani si se pot prelungi pâna dupa 18 ani, în
functie de evaluarea deprinderilor însusite. Formatorul de deprinderi de viata independenta
(instructorul de educatie) trebuie sa actioneze conform cadrului de referinta si nivelului
copiilor/tinerilor. Trebuie sa se tina seama daca copiii/tinerii au dificultati în dezvoltarea
cognitiva (întelegerea limbii si utilizarea ei ca atare).
Pentru a facilita învatarea, este recomandabil a folosi, în primul rând*3:
- discutiile de grup;
- dezbaterile:
a) brainstormingul;
b) jocul de rol;
c) analiza de caz;
d) jocurile;
e) practicarea deprinderilor;
f) discutiile de grup.
------------
*3 Exemplele din aceasta parte a ghidului provin din lucrarea "Formarea deprinderilor
de viata independenta. Manual pentru formatori", UNICEF, 2003.
______________________________________________________________________________
| 1. Un plan de tranzitie pentru fiecare | 5. Legaturi comunitare stabile care:|
| copil/tânar care: | Fac legatura copilului/tânarului cu |
| Se bazeaza pe evaluarea nevoilor, | resursele comunitare, |
| Este dezvoltat cu implicarea activa a | Fac legatura copilului/tânarului cu |
| copilului/tânarului, | mentorii adulti, |
| Este revizuit periodic. | Creeaza oportunitati de cariera |
| | pentru copii/tineri, |
| | Stimuleaza calitatea de leader a |
| | copiilor/tinerilor. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 2. O componenta de instructiuni clar | 6. Componenta supervizata de viata |
| definite privind deprinderile de viata | independenta care permite |
| independenta care dau posibilitatea | copiilor/tinerilor: |
| copilului/tânarului sa: | Sa aleaga propria locuinta, |
| Sa cunoasca si sa înteleaga un set | Sa plateasca cheltuielile si sa-si |
| fundamental de deprinderi de viata | mentina bugetul, |
| independenta, | Sa rezolve conflictele cu colegii |
| Sa practice deprinderile într-un | si vecinii, |
| "mediu real de viata". | si |
| | sa preia sau sa-si asume |
| | cheltuielile legate de chirie la |
| | închiderea programului. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 3. Sprijin educational pentru: | 7. Servicii medicale care: |
| Completarea studiilor, | Sa pregateasca copilul/tânarul sa-si|
| Cresterea gradului de alfabetizare, | satisfaca nevoile legate de |
| Alegerea carierei, | sanatate, |
| Dezvoltarea unui plan educational si | Conecteaza copilul/tânarul la |
| de cariera, | resurse adecvate privind serviciile |
| Începerea unui program post | de sanatate comunitare, |
| educational/profesional, | Asigura asistenta în caz de abuz de |
| Completarea unui program post | substante. |
| educational/profesional. | |
|________________________________________|_____________________________________|
| 4. Componenta privind locul de munca: | 8. Servicii pentru atingerea |
| Furnizeaza oportunitati pentru | identitatii culturale si maturitatii|
| explorarea carierei, | emotionale care ajuta tânarul sa: |
| Furnizeaza asistenta în dezvoltarea | "Face pace cu trecutul" (de ex., |
| planului, educational si de cariera, | consiliere de trauma), |
| Furnizeaza experiente legate de | Depasirea etapelor emotionale ale |
| cariera, | tranzitiei, |
| Furnizeaza modele de cariera, | Promoveaza dezvoltarea identitatii |
| Explorarea carierei, | culturale, |
| Stabileste si coordoneaza parteneriate | Identificarea si angajarea în |
| cu institutii educationale locale, | activitati adecvate de petrecere a |
| firme si programa de ocupare. | timpului liber. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 9. Activitati de permanentizare a | 12. Componenta de instruire |
| relatiilor care ajuta copilul/tânarul | permanenta care: |
| pentru: | Orienteaza personalul nou venit |
| Reunificarea familiei, | catre filosofia vietii independente |
| Întoarcerea în comunitate, | si dezvoltarii copiilor/tinerilor, |
| Considerarea si pregatirea pentru | Furnizeaza pregatire permanenta |
| adoptie sau alte legaturi permanente, | pentru personalul cu experienta, |
| Dezvoltarea/extinderea retelei | Încurajeaza personalul în dobândirea|
| personale de sprijin. | de noi cunostinte si deprinderi, |
| | Contribuie la educarea comunitatii |
| | scoala/angajatori etc. despre |
| | nevoile copiilor/tinerilor aflati |
| | în tranzitie. |
|________________________________________|_____________________________________|
| 10. Activitati de dezvoltare care | 13. Componenta permanenta de |
| furnizeaza oportunitati pentru | evaluare care masoara rezultatele |
| cresterea deprinderilor de "advocacy": | imediate ale programului |
| Participarea directa la planificarea | (rezultatele la închiderea |
| activitatilor din program, | programului): |
| Participarea la servicii comunitare | Rezultatele pe termen scurt legate |
| (consiliere, educatie). | de tineri (6 - 12 luni de la |
| | încheierea programului), |
| | Rezultatele pe termen lung legate |
| | de tineri (la un an dupa închiderea |
| | programului). |
|________________________________________|_____________________________________|
| 11. Servicii dupa terminarea | |
| programului: | |
| Informatii si referinte, | |
| Asistenta financiara temporara, | |
| Ajutor pentru stabilirea si mentinerea | |
| conditiilor de viata, | |
| Oportunitati de sprijin în grup, | |
| Oportunitati de împartasire a | |
| experientelor de tranzitie cu alti | |
| copii/tineri, | |
| Sprijin personal în perioada de | |
| tranzitie catre autonomie. | |
|________________________________________|_____________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 5. Integrarea profesionala |
|______________________________________________________________________________|
Motivatia
Pentru a stimula motivarea tinerilor, în procesul de consiliere vocationala este necesara
o informare cât mai corecta despre optiunile si diversitatea ocupatiilor si a profesiilor. Este
evident faptul ca, în timp, fiecare tânar va exprima o anumita optiune profesionala sau
orientare vocationala, iar noi suntem obligati sa îl ajutam sa îsi confrunte motivatiile,
competentele si disponibilitatea cu aceasta optiune.
Un alt ingredient al motivatiei consta în modul de a prezenta informatiile, precum si
maniera de acompaniere în acest proces. Pentru acest lucru este necesar un anumit tip de
mentoring la locul de munca, astfel încât o anumita perioada de timp este important ca un
ghid profesional sa se ocupe de tânar pâna când se familiarizeaza cu sarcinile de lucru si
începe sa se autonomizeze, precum si sa capete încredere în sine. 3 - 6 luni este important
ca managerul de caz sau responsabilul de caz sa identifice o persoana cu rol de suport la
locul de munca si sa comunice cu el pentru a face un bilant al procesului de adaptare. În
acest demers este necesar sa fie implicat permanent tânarul, sa nu ne ferim sa ne informam
permanent, sa întrebam copilul/tânarul, sa-i cerem opinia si sa îsi spuna punctul de vedere
cu încredere.
Este important ca în raporturile informale între colegi sa existe un grup de suport. Însa
în functie de gradul de dependenta si de coeziune sau imitatie, este important sa stabiliti
daca este indicat sa lucreze în acelasi loc tineri din aceeasi institutie sau din acelasi
program. Exista un grad ridicat de polarizare si imitatie astfel încât la mai mult de 3 tineri
sa se formeze un grup coeziv de presiune, ceea ce nu e rau decât în momentul în care
esecul profesional al unuia atrage esecul tuturor celorlalti, iar deciziile cu privire la
raporturile institutionale sau cele de munca sunt dominate de opinia grupului, si nu a
indivizilor. Nu de putine ori se întâmpla ca la acelasi loc de munca sa aiba probleme
aproape tot grupul de tineri care trece prin perioada de proba. Pe de alta parte, se
promoveaza si incluziunea în conditii de societate a diversitatii, interactioneaza cu
persoane fara acelasi background, stimuleaza si integrarea lor mai usoara în grupul
profesional fara a fi perceput de ceilalti ca fiind "din aceia" din casa de copii.
Relatii institutionale
Întotdeauna este important ca atunci când exista un partener prestator de servicii, care
accepta sa lucreze cu dumneavoastra, sa existe relatii formalizate, sa semnati un contract
cu partenerul, astfel încât sa fie clar reglementate toate drepturile si obligatiile partilor.
Fara un cadru clar de referinta, semnat si asumat de toata lumea, exista riscul unei
vulnerabilizari a limitelor si cadrului, ori tinerii nostri tocmai de un cadru securizant si
stabil au nevoie.
Referentul de formare care apare în standard este reprezentat de orice profesionist care
accepta sa vina la centru, sa adune câtiva tineri si sa le prezinte un anumit domeniu
profesional pentru informare si apoi ca si ghid, daca se pastreaza persoana în clipa în care
tinerii sunt invitati sa viziteze anumite locuri de munca. Experienta si observatia sunt cele
mai bune maniere de a trezi interesul si de a oferi informatii relevante despre o anumita
ocupatie. Este indicat sa stabiliti un program de vizite în diferite medii profesionale unde
cineva sa le si poata explica specificul profesional.
Consilierea scolara si vocationala
În alegerea unui loc de munca, a unei specializari trebuie sa tinem cont de lucrurile care
ne atrag si de care ne simtim capabili.
Chiar daca oricine se poate acomoda la aproape orice conditii de munca, aceasta
acomodare cere eforturi suplimentare. O persoana sociabila se va acomoda cu a munci
singura într-un birou, dar nu îsi va putea folosi abilitatile de comunicare în asa fel încât sa
se simta multumita de sine; o persoana creativa poate face cu succes si o munca repetitiva,
dar se va simti subapreciata.
Consilierea si orientarea vocationala sunt metoda stiintifica de a descoperi drumul de la
afinitati la munca facuta cu placere si, prin entuziasm, la succes.
Consilierea si orientarea vocationala (probabil termenul de "orientare scolara si
profesionala" va este mai familiar) au rolul de a-i ajuta pe elevi sau pe cei care se afla în
cautarea unei directii profesionale sa faca primul pas în construirea unui plan de studii si
cariera.
Sistemul de consiliere si orientare în cariera cu ajutorul metodelor psihologiei a început
sa fie dezvoltat înca din anii 1935 - 1940. În SUA si statele vest-europene, sistemul de
consiliere si orientare vocationala a fost dezvoltat si consolidat timp de câteva zeci de ani,
instrumentele (chestionare, metode de evaluare, tipuri de teste) au fost perfectionate cu
investitii însemnate în cercetare. În România deschiderea necesara a aparut abia odata cu
necesitatea de a aplica acquis-ul comunitar. Reteaua de cabinete de consiliere si orientare
profesionala din România este înca în cautari si constructii - dezvoltarea instrumentelor si
specializarea personalului se realizeaza în timp. Când este vorba de un proiect de viata,
respectul pentru propriile resurse: de timp, financiare, intelectuale, emotionale înseamna a
alege instrumente de orientare consacrate si profesionisti cu experienta în consiliere.
Consilierea scolara presupune orientarea catre un mediu de învatare oportun si eficient
fata de asteptarile persoanei. Este important sa aveti în primul rând la îndemâna o baza de
date cu institutiile de învatamânt, precum si cu prestatorii sau organizatiile angajatoare.
Mituri
Slujbele si maturizarea
Multi tineri au impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta.
Este de fapt vorba despre a spune în alte cuvinte ca nu se cred în stare de a avea grija în
acest moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun decât se poate pe
moment, lucrurile ar sta altfel. Pare firesc deci sa ramâna sub protectia sistemului pâna
când vor fi în stare sa câstige acei bani. Iata un minunat prilej de a cauta la nesfârsit un
serviciu si de a-l parasi când se apropie de desprinderea de sistem. De aici si urmatoarea
idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Tinerii se simt îndreptatiti sa ramâna
dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si dezechilibrul flagrant între calificarea
pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie de multa rabdare si de fermitate pentru a
pregati desprinderea de sistem si de mult profesionalism pentru a o face cu adevarat
posibila. Este sortita esecului orice fel de "întarcare" fortata, desi exista termene si resurse
limitate care preseaza parasirea sistemului.
______________________________________________________________________________
| Conceptul "socioprofesional" = legatura indisolubila dintre integrarea |
| sociala si cea profesionala, integrare profesionala pe piata normala a muncii|
|______________________________________________________________________________|
1. Autonomia si independenta
2. Formare prin si pentru integrare profesionala
3. Mediere pe piata muncii
4. Negociere cu domeniul afacerilor
5. Crearea si mentinerea de locuri de munca protejate
6. Dezvoltarea de întreprinderi de economie sociala
7. Dezvoltarea si sprijinirea spiritului antreprenorial
8. Mijloace active proprii
9. Modalitati integrate de integrare profesionala
10. Crearea de întreprinderi de integrare-microfinantari
Recomandari:
1. finantare pentru formarea profesionala a tinerilor;
2. formare profesionala în programe specializate;
3. formare profesionala în stil ucenicie la locul de munca, astfel se pot dezvolta
competentele mai durabil;
4. consiliere vocationala si adaptarea deciziilor la potentialul tinerilor;
5. peer-suport, sprijin în grupul de tineri;
6. evitarea segregarii, nu grupuri mari în acelasi loc de munca;
7. pregatire personal specializat pentru acompanierea tinerilor pentru integrarea
profesionala, este nevoie de profesionisti cu competente specifice pe acest domeniu;
8. mediere pe piata muncii, interactiunea profesionistilor si a tinerilor cu viitorii
angajatori;
9. crearea unui serviciu special de integrare socioprofesionala;
10. elaborarea unui plan special pentru acest obiectiv de integrare profesionala.
______________________________________________________________________________
| Standardul 6. Recrutarea, angajarea si numarul personalului |
|______________________________________________________________________________|
Procesul de recrutare si angajare este în responsabilitatea furnizorului de servicii
(DGASPC, SPAS, OPA). La selectia personalului se au în vedere atât cunostintele si
competentele practice ale candidatului, cât si calitatile sale personale. Selectia trebuie sa se
bazeze pe analiza postului si distributia functiilor, cerintele formulate candidatilor fiind
adaptate specificului postului.
Procedura de selectie trebuie sa prevada:
- elaborarea fisei postului vacant;
- definirea profilului candidatului (formare initiala, experienta, cunostinte, competente si
aptitudini personale);
- elaborarea si punerea la dispozitia solicitantilor a unui model de cerere de participare
la selectie;
- stabilirea bibliografiei;
- definirea probelor de concurs;
- redactarea si popularizarea anuntului;
- desfasurarea selectiei si anuntarea rezultatelor;
- rezolvarea contestatiilor.
Prin dispozitie a furnizorului de servicii, se vor nominaliza persoanele care au diferite
responsabilitati în pregatirea si derularea selectiei de personal si se vor stabili termene
concrete.
Selectia de personal trebuie facuta avându-se în vedere politica judeteana sau locala de
redistribuire/reconversie a personalului din sistemul de servicii de protectie a copilului.
Se tine cont de resursele umane existente si la nivelul furnizorului de servicii se
identifica din timp solutii de reconversie pentru personalul din serviciile sociale pentru
protectia drepturilor copilului care îsi reduc activitatea/se închid.
Stabilitatea personalului
Este recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului.
Cum afecteaza pozitiv/cultura organizationala/continuitate/cresterea calitatii serviciilor si a
pregatirii profesionale a membrilor echipei/motivatia salariala.
Întreaga echipa este condusa de un coordonator. Va fi rolul lui sa îsi formeze echipa în
asa fel încât sa functioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar si de
aceea putem spune ca modelul de organizare pe orizontala este adecvat SDVI.
Coordonatorul SDVI participa nemijlocit la întocmirea organigramei si a statului de
functii si elaboreaza fisa postului pentru tot personalul. Aceste documente se aduc la
cunostinta angajatilor, fiind obligatorie semnatura angajatului pe fisa postului. De
asemenea, fiecare angajat cunoaste responsabilitatile specifice fiecarui membru din echipa.
______________________________________________________________________________
| Standardul 7. Formarea initiala si continua a personalului |
|______________________________________________________________________________|
Legea nr. 375/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind
formarea profesionala a adultilor prevede urmatoarele:
- Competentele profesionale se dobândesc pe cale formala, nonformala si informala.
Prin cale formala se întelege parcurgerea unui program organizat de un furnizor de
formare profesionala; prin cale nonformala se întelege practicarea unor activitati specifice
direct la locul de munca sau autoinstruirea; prin cale informala se întelege modalitatile de
formare profesionala neinstitutionalizate, nestructurate si neintentionate, contact
nesistematic cu diferite surse ale câmpului socioeducational, familie, societate sau mediu
profesional.
- Formarea profesionala a adultilor se organizeaza pentru initiere, calificare,
perfectionare, specializare, recalificare.
- Formarea profesionala a adultilor se organizeaza în mod distinct pe niveluri de
pregatire, profesii, ocupatii, meserii si specialitati, tinându-se seama de nevoile
angajatorilor, de competentele de baza ale adultilor, de cerintele posturilor pe care acestia
le ocupa si de posibilitatile lor de promovare sau de încadrare în munca, precum si de
cerintele de pe piata muncii si aspiratiile adultilor.
- În cadrul formarii profesionale a adultilor functioneaza sistemul de credite
transferabile si pe baza acumularii acestora se poate atesta dobândirea de noi competente
profesionale.
- Formele de realizare a formarii profesionale a adultilor sunt:
a) cursuri organizate de furnizorii de formare profesionala;
b) cursuri organizate de angajatori în cadrul unitatilor proprii;
c) stagii de practica si specializare în unitati din tara sau strainatate;
d) alte forme de pregatire profesionala prevazute de lege.
- Programele de formare profesionala se organizeaza pentru ocupatiile cuprinse în
Clasificatia Ocupatiilor din România, precum si pentru competente profesionale comune
mai multor ocupatii.
- Furnizorii de formare profesionala pot organiza programe de formare profesionala
finalizate cu certificate de calificare sau absolvire cu recunoastere nationala numai daca
sunt autorizati în conditiile legii (de catre comisiile de autorizare judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, care au sediul la directiile de dialog si solidaritate sociala).
- Salariatii care, la cererea angajatorului, participa la programe de formare profesionala
pe o perioada de cel putin 3 luni încheie cu acesta acte aditionale la contractele individuale
de munca, prin care sunt stabilite drepturile si obligatiile dupa absolvire.
Hotarârea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala
a adultilor prevede urmatoarele:
- Furnizorii de formare profesionala pot fi si filialele acestora, precum si centrele de
formare profesionala fara personalitate juridica, înfiintate, potrivit legii, de persoane
juridice de drept public sau privat.
- Formarea profesionala care ofera acces la cele cinci niveluri de calificare în vigoare
este urmatoarea:
- nivelul 1 - învatamântul obligatoriu si initierea profesionala; aceasta din urma fie în
cadrul învatamântului profesional prin scoala de ucenici, fie printr-un program de initiere
profesionala în sistemul de formare profesionala a adultilor;
- nivelul 2 - învatamântul obligatoriu si calificarea profesionala; aceasta din urma fie
în cadrul învatamântului profesional prin scoala profesionala, fie prin programe de formare
profesionala în sistemul de formare profesionala a adultilor;
- nivelul 3 - învatamânt liceal (filiera tehnologica si vocationala), învatamânt
postliceal sau învatamânt liceal si programe de formare profesionala de specialitate în
sistemul de formare profesionala a adultilor;
- nivelul 4 - formare tehnica postsecundara prin învatamânt universitar;
- nivelul 5 - învatamânt universitar si postuniversitar.
- În situatii deosebite, cu aprobarea Consiliului National de Formare Profesionala a
adultilor, furnizorii de formare profesionala pot propune programe de formare profesionala
pentru grupari de ocupatii care permit folosirea unei programe de pregatire comune în
proportie de 70%.
- Programele de formare profesionala se elaboreaza în concordanta cu standardele
ocupationale recunoscute la nivel national, aprobate în conditiile reglementarilor legale în
vigoare.
- Furnizorii de formare profesionala neautorizati pot organiza programe de formare
profesionala finalizate cu documente de absolvire proprii, care nu sunt însa certificate cu
recunoastere nationala.
Formarea voluntarilor
Colaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atât pentru îmbogatirea programelor
derulate de SDVI, cât si pentru deschiderea centrului catre comunitate. Angajarea de
voluntari se face în conformitate cu prevederile Legii voluntariatului nr. 195/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare, prin încheierea unui contract de voluntariat.
Activitatea voluntara trebuie sa fie complementara activitatilor desfasurate în SDVI si
sa contribuie la îmbunatatirea rezultatelor PIP.
Activitatea de voluntariat se va realiza în concordanta cu prevederile Legii nr. 195/2001,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru ca un program de voluntariat sa fie de calitate este necesara îndeplinirea
urmatoarelor conditii:
- se stabilesc în prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat,
rezultatele dorite si tipurile de activitati, având în vedere încadrarea lor în misiunea,
obiectivele si principiile de functionare ale SDVI; programul de voluntariat va fi supus
avizarii si aprobarii furnizorului de servicii;
- se realizeaza o diferentiere clara între functiile si atributiile voluntarilor si cele ale
personalului, astfel încât sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau de
responsabilizari;
- coordonarea si supervizarea activitatii voluntarilor se face de catre membri ai echipei
de personal, nominalizati de coordonatorul SDVI înainte de începerea programului de
voluntariat;
- voluntarii trebuie sa respecte si sa promoveze principiile etice si ale muncii în echipa
si sa asigure confidentialitatea;
- selectia voluntarilor se face dupa stabilirea cerintelor, a competentelor si calitatilor
necesare pentru programul respectiv (o analiza a postului ca si în cazul selectiei
personalului) si dupa verificarea modului în care persoanele doritoare sa lucreze ca
voluntari îndeplinesc conditiile de sanatate, moralitate si sunt capabile sa faca fata cu
succes programului;
- persoanele selectate pentru a desfasura activitate de voluntariat în cadru SDVI vor
încheia cu furnizorul de servicii un contract de voluntariat care va avea ca anexa o
declaratie privind respectarea confidentialitatii cu privire la datele si informatiile la care
vor avea acces.
______________________________________________________________________________
| Standardul 8. Supervizarea |
|______________________________________________________________________________|
Este un proces prin care activitatea este mentinuta în standardele de calitate prin:
- sprijin informational;
- suport emotional;
- abordarea prin prisma teoretica a cazurilor;
- asigurarea unei "priviri obiective";
- posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii în general;
- monitorizarea cazului.
În fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala.
Prin supervizare angajatul se asigura ca îi sunt clare rolurile si responsabilitatile, ofera
posibilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.
Principiile care stau la baza activitatii de supervizare sunt:
- se realizeaza în interesul clientului;
- este definita de politica institutiei;
- supervizarea înseamna împartirea responsabilitatii;
- este regulata si continua;
- implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si sprijin;
- promoveaza practica competenta, controlabila si împuternicita;
- promoveaza practica antidiscriminatorie;
- este bazata pe principiile învatarii adultului.
Supervizarea îndeplineste trei functii: formare, control/coordonare si de suport.
Exista modalitati diferite de realizare a supervizarii:
- supervizarea formala - structurata, focalizata si contextuala;
- informala - de cele mai multe ori functioneaza în situatiile de criza;
- individuala - relatie directa supervizat - supervizor;
- de grup - fiecare membru al grupului învata din experienta celorlalti.
Obiectivele supervizarii sunt urmatoarele:
- ameliorarea transparentei si a întelegerii sarcinilor si actiunilor proprii în cadrul
organizatiei si în afara acesteia;
- cresterea capacitatii de actiune în propriul domeniu profesional, ca si a potentialului de
conduita autonoma si de colaborare;
- ameliorarea calitatii muncii si, în acelasi timp, a gradului de satisfactie în munca;
- analiza limitelor personale si structurale, ale competentelor, sarcinilor care trebuie
îndeplinite, abilitatilor;
- identificarea si reprezentarea propriei pozitii si a capacitatii de interventie în cadrul
unor probleme sau conflicte.
"Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de
organizatie autorizeaza activitatea individuala si colectiva a personalului si asigura
respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilitatii ca angajatii sa îsi
poata desfasura activitatea în conformitate cu fisa postului, cu maximum de eficienta
posibila. Nucleul procesului de supervizare îl constituie reuniunile periodice organizate
dintre supervizor si supervizat(i). Persoana supervizata este participant activ la acest
proces interactiv." (Brown si Bourne)
SDVI dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite
functionarea sa la nivel optim. Supervizarea este considerata o componenta-cheie a
gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabila în cazul oricarui serviciu care
presupune o relationare directa cu clientul, deci si în cadrul SDVI.
Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor
sociali/referentilor de formare. Este de preferat ca acest supervizor sa fie un specialist cu
studii superioare de specialitate, angajat al furnizorului de servicii.
Ce fac supervizorii?
- sprijina si formeaza personalul care se ocupa de managementul de caz;
- conduc si coordoneaza activitatile din cadrul programului;
- evalueaza performanta angajatilor, eficienta programului si rezultatele pentru familiile
beneficiare;
- asigura comunicare si feedback;
- stabilesc relatii de colaborare;
- negociaza acorduri între organizatii/sisteme;
- intervin în rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii pentru
copii si familii.
______________________________________________________________________________
| Standardul 9. Locatia, resurse financiare si baza materiala |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 10. Administrare si management |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Standardul 11. Planul anual de actiune |
|______________________________________________________________________________|
Observatii
În stabilirea obiectivelor de dezvoltare institutionala si a activitatilor, echipa parcurge
urmatoarele etape în realizarea proiectului institutional:
- evalueaza situatia la momentul elaborarii proiectului;
- se identifica problemele (standardele care nu sunt îndeplinite corespunzator);
- se stabilesc obiectivele operationale (astfel încât prin proiectul institutional sa se
ajunga la respectarea tuturor standardelor, intervenind asupra situatiilor problema într-un
timp determinat si specificat);
- pentru fiecare obiectiv se propun activitatile concrete ce vor fi realizate, calendarul, se
nominalizeaza resursele umane, resursele materiale, documentare si financiare;
- se estimeaza rezultatele si momentele de evaluare.
Dialogul între actorii comunitari si complementaritatea strategiilor si planurilor de
actiune la nivel judetean si local sunt conditii fundamentale pentru a elabora si a pune în
practica un plan anual de actiune.
Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului SDVI poate ajuta la mobilizarea si motivarea
personalului. În acelasi timp, proiectul de schimbare afecteaza "cultura organizationala"
deja existenta, dezlantuind atât forte de sprijin, cât si forte de rezistenta din partea
personalului.
Într-o organizatie obiectivele de schimbare trebuie sa fie întotdeauna clar definite, si
aceasta nu doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componenta, într-o
maniera operationala si pe întelesul fiecarui membru al echipei. A avea cu adevarat un
obiectiv de schimbare într-un proiect institutional înseamna ca acest obiectiv este la fel
perceput nu doar de coordonator, ci de toti membrii echipei, de la psiholog la paznic.
Pentru a reduce cât mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea planului
anual de actiune adaptat standardelor sa se faca cu antrenarea personalului, în conditii de
comunicare si transparenta. Un rol important îl au activitatile de formare, de altfel
obligatorii si mentionate în standarde, care trebuie sa însoteasca orice schimbare în planul
anual de actiune.
Lista de abrevieri
ACLSA - Evaluarea deprinderilor de viata Ansell-Casey
AMP - asistent maternal profesionist
ANPDC - Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului
CPC - Comisia pentru Protectia Copilului
DGASPC - Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului
DVI - deprinderi de viata independenta
OPA - organism privat autorizat
SMO - standarde minime obligatorii
SPAS - Serviciul public de asistenta sociala
SDVI - Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta
PIS - Program de interventie specifica
PIP - Planul individualizat de protectie
PS - Planul de servicii, programe de prevenire
ANEXA 1
la ghidul metodologic*)
*) Anexa nr. 1 la ghidul metodologic este reprodusa în facsimil.
______________________________________________________________________________
| FORMULAR |
|______________________________________________________________________________|
______________________________________________________________________________
| Ce poate sa faca participantul; ce | | Transcrieti pozitiv ce îsi |
| i-ar placea sa faca si ce pot face | | doreste participantul sa |
| persoanele care doresc sa îl ajute | | obtina. |
| pentru ca el sa-si atinga | | |
| obiectivele. | | |
|____________________________________|_________|_______________________________|
2. Social/Personal
Cum te-ai descrie în fata celorlalti?
Ce anume îti place cel mai mult latine?
Este ceva ce ai dori sa schimbi în legatura cu personalitatea ta.
Este ceva ce ai dori sa schimbi în modul tau de prezentare în fata celorlalti?
3. Familie si prieteni
Cine consideri ca îti este familia?
Cine îti sunt prietenii?
În ce sens esti un bun prieten pentru ceilalti?
Ce prieteni ai chema în ajutor?
Ce schimbari ti-ai dori sa faci în familia ta?
Ce faci ca sa îi ajuti pe ceilalti?
Momentan locuiesti împreuna cu familia?
Ce trebuie sa se îmbunatateasca?
Ti-ai dori alti prieteni?
Ce ar trebui sa faca familia sau prietenii pentru tine acum?
Ce schimbari sunt dorite de catre familia ta sau de catre serviciul rezidential în care te
afli?
5. Educatie si ocupatie
Ce îti place cel mai mult la scoala?
Ce scoli ai absolvit?
Care sunt materiile tale preferate?
Ce slujbe ai avut?
Ce parte din munca ta îti place mai mult?
Îti doresti mai multa instruire/educatie?
Ce munca ti-ai dori sa prestezi?
Este ceva legat de munca ta pe care ti-ai dori sa aprofundezi?
Ce nevoi sunt recunoscute de catre angajator si personal?
7. Conditia fizica
Care sunt performantele tale fizice?
Cum apreciezi starea ta de sanatate fizica?
Când te simti cel mai bine din punct de vedere fizic?
Când ai fost ultima data la dentist?
Ce s-ar putea face ca sa te simti mai bine?
Urmezi un tratament regulat?
Ai nevoi nutritionale speciale?
Când ai fost ultima data la un control medical?
Ce te-ar ajuta sa fii mai puternic si mai sanatos?
9. Altele
(Aceasta categorie este pentru observatie si întrebari care nu se încadreaza în celelalte
categorii).
Care este cea mai mare realizare cu care te mândresti?
Ce deprinderi ai care te ajuta sa locuiesti pe cont propriu?
ANEXA 2
la ghidul metodologic*)
Desenati cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca: îngrijirea medicala, munca,
religia, familia extinsa, timp liber, scoala, vecinatatea, bunastarea sociala. Se indica natura
relatiei cu un cuvânt descriptiv sau desenând diferite tipuri de linii.
Desenati sageti de-a lungul liniilor pentru a evidentia fluxul, energia si resursele.
Identifica persoanele semnificante si adauga cercurile care sunt necesare. Se indica liniile
frânte sau întrerupte cu slash-uri (-//-). Se noteaza data, numele clientului si numele
asistentului social.
___________ ________________
/_____________\ /__________________\
|| Mama Mariei || || Familia lui ||
____________ || (bolnava de || || George (locuieste|| ___________
/______________\ || mult timp) || || în apropiere) || /_____________\
|| Slujba Mariei|| ||_____________|| ||__________________|| || Slujba lui ||
|| || \_____________/ \__________________/ || George ||
||______________||<------------- ^ || -------->||_____________||
\______________/ | : || | \_____________/
____________|_:_____________||___|________ ______
________ / | : || | \ /________\
/__________\ | ____|_:___ _____\/___| | || Fotbal ||
|| Biserica ||<--|-------->| Maria 35 | | George 39 |<--------|-->||________||
||__________|| ..|.........|__________| |___________| | \________/
\__________/^ : | ^ ^ | | |
| : | _________________| | | | |
|_:_|_______|___________________| | | |
......: | | __ ______ | | |
: _____|_______| / \ | | | | |
: | | | |-------------| | | | |
: | | \____/ | |______| | | |
: | | _________|________________ | | |
: | | | | | | | |
: | | _|_ ___|__ __|___ | | |
: | | / \ | | | | | | |
: | | | | | | | | | | |
: | | \____/ |______| |______| | | |
: | | ____________________|_______| |
: | | | | |
: | | ____________ ____v____ _________ | |
: | --|--->| Cristina 3 | | Ionut 5 | | Danut 9 |<-|---------
: | | | |____________| |_________| |_________| |
: | | \_____________________^_______________^_|____/ ________
: | | ____________________| | | / \
: | | | __________________________________| | | |
______v__|__|_ | | _______v_ | |
/ _____________ \ | | /___________\ \__________/
|| Elena si ||__| | || Scoala ||
|| Mihai ||____| ||___________||
|| (prieteni) || ________ \___________/
||_____________|| / \
\______________/ | |
| |
\__________/
ANEXA 3
la ghidul metodologic*)
______________________________________________________________________________
| MODEL DE CONTRACT CU FAMILIA |
| |
| Încheiat astazi ____________, între: |
| |
| Domnul/Doamna ______________________ în calitate de manager de caz în cadrul |
| ___________________________ (denumirea institutiei si datele de identificare |
| a acesteia) |
| SI |
| Domnul/Doamna _________________ în calitate de parinte/reprezentant legal al |
| copilului# (numele si prenumele copilului) ______________ nascut la data de |
| _____________ domiciliat în _______________________________________________, |
| pentru care Comisia pentru Protectia Copilului/Instanta de judecata a decis |
| (masura de protectie speciala, încadrare în grad de handicap, orientare |
| scolara, altele) |
| ____________________________________________________________________________ |
| în temeiul Hotarârii/Dispozitiei nr. _____/______ |
| Scopul contractului |
| Asigurarea îndeplinirii obiectivelor prevazute în PIP/PIS (detaliere). _____ |
| ____________________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| Obligatiile partilor |
| A. Managerul de caz se obliga: |
| Sa asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile |
| prevazute în PIP/PIS (detaliere). |
| Sa reevalueze periodic si sa ajusteze PIP/PIS, în raport cu situatia actuala |
| a copilului, în parteneriat cu familia, copilul, furnizorii de servicii si |
| autoritatile locale. |
| Altele _____________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| B. Parintele/Reprezentantul legal# se obliga: |
| Sa asigure participarea copilului la activitatile prevazute în cadrul |
| institutiilor si serviciilor desemnate în PIP/PIS (sa-l pregateasca, sa-l |
| duca la timp, sa participe la programele pentru parinti etc.) |
| Sa învete sa preia efectuarea corecta a partilor ce îi revin pentru acasa din|
| programele respective (exercitii, activitati etc.) |
| Sa respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor |
| respective. |
| Sa colaboreze cu managerul de caz în scopul îndeplinirii prevederilor |
| prezentului contract. |
| Altele _____________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| Durata contractului ________________________________________________________ |
| Prezentul contract intra în vigoare de la data semnarii lui si se încheie pe |
| perioada de implementare a PIP/PIS. |
| Clauze finale |
| Orice modificare adusa prezentului contract se face cu acordul ambelor parti.|
| Oricare dintre partile semnatare poate solicita reevaluarea PIP/PIS si |
| stabilirea de comun acord a noilor masuri care se impun (de exemplu reducerea|
| dimensiunilor PIP/PIS existent, gasirea de solutii alternative, sprijin |
| suplimentar etc.) |
| Contractul poate fi reziliat în cazul nerespectarii obligatiilor reciproce |
| asumate prin semnarea acestuia. |
| PIP/PIS constituie anexa si parte integranta a prezentului contract. |
| Altele _____________________________________________________________________ |
| ____________________________________________________________________________ |
| Prezentul contract s-a încheiat în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare |
| parte (manager de caz/responsabil de caz; copil; parinte/reprezentant |
| legal#). |
| |
| Manager de caz (numele în clar si semnatura) _______________________________ |
| Copilul% "(numele în clar si semnatura) ____________________________________ |
| Parintele/Parintii/Reprezentantul legal al copilului |
| (numele în clar si semnatura) ______________________________________________ |
|______________________________________________________________________________|
ANEXA 4
la ghidul metodologic*)
A) DOSARUL INDIVIDUAL
Evaluare interdisciplinara
Aceasta este doar o mostra de dosar metodologic care cuprinde indicatori de evaluare,
date personale care sa contribuie la elaborarea programului de interventie specifica. Cu
siguranta nu este exhaustiv iar o seama de indicatori precum si itemi de evaluare au
aplicabilitate si relevanta mai ales pentru asistenta tinerilor peste 18 ani. Pentru copii mai
mici sau copii cu dizabilitati se pot propune alte instrumente adaptate grupului tinta care
au numitori comuni cu acest instrument dar si date diferite si exigente diferite.
În al doilea rând acest instrument încurajeaza si promoveaza interdisciplinaritatea si
abordarea unitara a beneficiarului însa fiecare profesionist poate avea date pe care le
considera confidentiale astfel încât acest plan poate fi îmbunatatit si fragmentat, nu trebuie
completat compact, în forma data, legata.
DATE PERSONALE
Referent .................................................................
Nume .....................................................................
Prenume ..................................................................
Data si locul nasterii ...................................................
Sexul: masculin ....................... feminin ..........................
Act de identitate:
C.I./B.I./AI/Nu ..... Seria ..... Nr. ......... Data eliberarii ..........
C.N.P.: ..................................................................
Masura de protectie speciala .............................................
Conform Hot. CPC/Instantei de judecata nr. ......... din data ............
Adresa la care se afla copilul/tânarul ...................................
..........................................................................
Rezidenta ................................................................
Domiciliul temporar ......................................................
Observatii ...............................................................
..........................................................................
Motivul pentru care se afla în institutie ................................
..........................................................................
Motivele pentru care se afla în locuinta de tranzitie
..........................................................................
..........................................................................
Istoric
Vârsta la care a beneficiat de o masura de protectie speciala ............
Data de când se afla în serviciul rezidential/asistenta maternala ........
Traiectoria în sistemul de protectie a copilului/tânarului ...............
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
..........................................................................
Relatia cu familia
________________________________________________________________________
___
Familia manifesta interes fata de copil/tânar
vizita (specificati)
telefon (specificati)
scrisori (specificati)
Observatii:
Merge în familie
Saptamânal
Lunar
Trimestrial
Deloc
Observatii:
Tânarul scrie/telefoneaza familiei
Saptamânal
Lunar
Trimestrial
Deloc
Observatii
Frati si surori
______________________________________________________________________________
| Nume si | Data nasterii | Sex | Ocupatie | Rezidenta |
| prenume | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
| | | | | |
|______________|_______________|_______________|_______________|_______________|
PERSONALITATEA
Date privind dezvoltarea psihologica .....................................
..........................................................................
EVOLUTIE SCOLARA (rezultate obtinute, probleme întâmpinate, domenii de interes)
Performante:
...........................................................................
a. Rezultate la învatatura:
b. Materii preferate:
Orientare profesionala
Pregatirea profesionala
PROBLEME PERSONALE
Institutia _______________________________________________________________
Serviciul
________________________________________________________________
Membrii echipei
.........................................
.........................................
.........................................
(numele si prenumele în clar si semnatura)
ANEXA 5
la ghidul metodologic*)
Lista bibliografica*)
---------------