P. 1
Carnea Si Produsele Din Carne

Carnea Si Produsele Din Carne

|Views: 2.035|Likes:
Publicado porTanasie Gabriel

More info:

Published by: Tanasie Gabriel on May 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2013

pdf

text

original

Sections

  • 6.1. Valoarea nutritiv i clasificarea c rnii
  • 6.2. Produse din carne
  • 6.3. Carnea de vânat
  • 7.1.1. Cur irea semin elor
  • 7.1.2. Descojirea
  • 7.1.3. M cinarea materiilor prime oleaginoase
  • 7.1.4. Pr jirea materialului oleaginos
  • 7.2.1. Ob inerea uleiului brut prin presare
  • 7.2.2. Ob inerea uleiului brut prin extrac ie
  • 7.3.1. Dezmucilaginarea, degumarea uleiurilor vegetale
  • 7.3.2. Neutralizarea acidit ii libere a uleiurilor vegetale
  • 7.3.3. Uscarea uleiului
  • 7.3.4. Decolorarea (albirea) uleiurilor
  • 7.3.5. Winterizarea uleiurilor
  • 7.3.6. Dezodorizarea uleiurilor
  • 7.4. HIDROGENAREA ULEIURILOR VEGETALE

CAPITOLUL 6 CARNEA I PRODUSELE DIN CARNE Având în vedere importan a i ponderea în alimenta ie a c rnii i produselor din carne, s-a considerat

necesar s se prezinte în acest capitol informa ii despre valoarea nutritiv , aprecierea calit ii i principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de carne i produse din carne. No iunea de carne include toate p r ile comestibile ob inute de la animalele i p s rile comestibile domestice i s lbatice. Acest produs este considerat un aliment de baz datorit valorii sale nutritive ridicate i însu irilor senzoriale deosebite. Consumul c rnii contribuie la înl turarea st rilor de anemie, m re te rezisten a organismului la îmboln viri i cre te capacitatea de munc . Consumul excesiv, îns , duce la apari ie unor fenomene negative cum ar fi: tulbur ri func ionale, cre terea pericolului apari iei infarctului miocardic, obezitate, .a. Prin denumirea de carne se în elege carcasa animalului sacrificat, f r cap, coad , p r ile inferioare ale membrelor i organele interne. Toate aceste p r i care se îndep rteaz sunt cunoscute sub denumirea de subproduse de abator, unele din ele fiind comestibile, caracterizate de o valoare nutritiv ridicat . Din punct de vedere morfologic carnea cuprinde esutul muscular striat al carcasei animalului, împreun cu toate esuturile aderente, respectiv esut conjunctiv, esut adipos, esut osos, vasele sanguine i nervii. 6.1. Valoarea nutritiv i clasificarea c rnii Valoarea nutritiv i energetic a c rnii depinde de specia de animal de la care provine, de vârst , de modul de între inere i furajare i de starea de s n tate a animalului. 6.1.1. Valoarea nutritiv ± este dat de compozi ia chimic , respectiv de principiile nutritive prezente în toate esuturile care formeaz carnea. Proteinele pot reprezenta pân la 20% din partea uscat a mu chilor i fac parte din grupa proteinelor complete. Cca. 80% din ele sunt solubile în ap , con in to i aminoacizii esen iali în propor ii corespunz toare necesarului organismului i reprezint o surs important se substan e azotoase. Lipidele provin din gr simea de depozit aderent la carne i în mic m sur din cea intramuscular . În gr simea de pas re exist un echilibru mai bun între acizii gra i satura i i nesatura i, determinând un punct de topire mai sc zut i o digestibilitate mai mare. Elementele minerale (0,8 ± 1%) se g sesc mai ales în combina ii cu proteinele i vitaminele, ceea ce le asigur o mai bun asimilare. În interiorul fibrei musculare sunt localizate potasiul, sulful, magneziul, fierul, zincul, cuprul i mici cantit i de calciu, iar în spa iile intersti iale clorul i sodiul. 49 Carnea, i mai ales organele reprezint cea mai important surs de fier pentru organism. Acesta se g se te în propor ie de 3 ± 5 % în mu chi i 10 ± 15 % în ficat, rinichi,

splin . Aceste produse creeaz i condi ii favorabile pentru absorb ia i utilizarea metabolic a fierului. Vitaminele sunt influen ate în cea mai mare m sur de modul de alimenta ie a animalului. Predomin vitaminele din grupul B (B1, B2, B6, B12,) PP care sunt mai abundente în carnea slab . Carnea de porc este mai bogat în vitamin B1 decât celelalte sortimente. Vitaminele liposolubile sunt prezente în cantit i mici. Con inutul de vitamine scade în timpul s r rii, afum rii i usc rii c rnii. 6.1.2. Clasificarea c rnii Carnea prezent în comer sau folosit în unit ile de alimenta ie public se poate clasifica dup urm toarele criterii: A. Dup provenien : ‡ carne de bovine - carne de vi el provenit de la animale cu vârsta mai mic de 6 luni - carne de mânzat provenit de la animale cu vârsta cuprins între 6 luni i 2,5 ani - carne de vit (bovin adult ) provenit de la animale cu vârsta mai mare de 2,5 ani ‡ carne de porc ‡ carne de ovine - carne de miel - carne de oaie - carne de batal provenit de la masculi castra i Carnea de capr este inclus în categoria carne de oaie. ‡ carne de pas re ‡ carne de solipede provenit de la cal, m gar, catâr ‡ carne de vânat - vânat cu pene - vânat cu blan B. În func ie de propor ia de esuturi care ader la mu chi: ‡ carne cu os ± cuprinde toate tipurile de esuturi care formeaz carnea i care sunt prinse de os ‡ carne macr ± este carnea moale, dezosat ‡ carne aleas ± este carnea cur at de tendoane, oase, gr sime, deci cuprinde numai esut muscular C. În func ie de starea de prospe ime: ‡ carne proasp t ‡ carne relativ proasp t ‡ carne alterat 50 În tabelul 6.1. sunt descrise caracteristicile organoleptice ale c rnii în func ie de starea de prospe ime. Carnea proasp t se va da în consum pentru popula ie, se poate supune conserv rii sau se utilizeaz ca materie prim la fabricarea produselor din carne. Carnea relativ proasp t trebuie consumat în cel mai scurt timp deoarece ea nu mai poate fi conservat sau utilizat la preparatele din carne.

Carnea alterat se va exclude în mod categoric din consum. 6.2. Produse din carne Produsele din carne sunt acele alimente care rezult din prelucrarea industrial a c rnii, organelor i subproduselor de abator comestibile. Procesele tehnologice sunt diversificate i, ca urmare, produsele din carne prezint o mare varietate sortimental capabil s satisfac gusturile cele mai diverse. Compozi ia chimic i valoarea nutritiv înregistreaz mari variet i de la o grup de produse la alta i chiar de la un sortiment la altul. Clasificarea se face în func ie de procesele tehnologice de ob inere i cuprinde urm toarele grupe: - preparate din carne - conserve i semiconserve din carne - afum turile - extracte i concentrate din carne 51 Tabel 6.1. Caracteristici organoleptice ale c rnii în func ie de starea de prospe ime Caracteristica Carne proasp t Carne relativ proasp t Carne alterat Aspect La suprafa se g se te o pelicul uscat , în sec iune este umed . Gr simea are culoare i consisten normal , caracteristic speciei. Tendoanele sunt lucioase, elastice i tari. Suprafa a articula iilor este neted i lucioas Pelicula uscat de la suprafa este acoperit în unele locuri cu un mucus lipicios în cantitate mic , sau cu mici pete de mucegai. În sec iune cre te cantitate de lichid. Gr simea are un aspect mat, este moale. Tendoanele devin mate, u or cenu ii i mai moi. Suprafa a articula iilor este acoperit cu mucus. Suprafa a exterioar este fie uscat , fie umed , lipicioas cu frecvente pete de mucegai. Gr simea este mat , cu consisten a mult mic orat i culoarea cenu ie, cu gust i miros de rânced. Tendoanele sunt moi, cenu ii, acoperite de un mucus lipicios, abundent; la fel i suprafa a articula iilor. Culoarea La suprafa carnea are culoare roz pân la ro ie în func ie de rasa i vârsta animalului, în sec iune este lucioas . Gr simea este alb ± roz, unsuroas la porcine i alb-g lbuie,

friabil la rumeg toare. La suprafa i în sec iune culoare este mai închis , mai mat în compara ie cu carnea proasp t . Suprafa a c rnii are culoarea cenu ie sau verzuie. În sec iune poate fi uneori decolorat , alteori cenu ie sau verzuie. Consisten a Carnea este ferm , elastic , la ap sare cu degetele nu r mân urme. În sec iune este compact . Carnea este moale atât la suprafa cât i în sec iune. Urmele formate la ap sare cu degetele î i revin destul de repede i complet. Carnea î i pierde total elasticitatea, la ap sare cu degetele r mân urme persistente. Mirosul Pl cut, caracteristic fiec rei specii. U or acid, slab de mucegai sau un miros greu de carne neaerisit . În straturile profunde nu se simte miros de mucegai. Miros nepl cut, de putrefac ie atât la suprafa cât i în profunzime. 52 În alimenta ia public se folosesc toate produsele din carne, dar cea mai mare importan o prezint preparatele din carne. 6.2.1. Preparatele din carne Sunt produse fabricate din carne de diferite specii, amestecuri de carne, organe, subproduse comestibile, alte adaosuri. În categoria preparatelor din carne sunt incluse prosp turile, specialit ile i mezelurile. Prosp turile ± sunt produse alimentare cu un con inut mare de ap , fapt pentru care nu pot fi p strate mai mult de 3 ± 4 zile în condi ii de refrigerare. Principalii reprezentan i sunt: cârna ii proaspe i (prosp turi crude), caltabo ul, toba (prosp turi fierte), parizerul, crenvur tii, salamul polonez (prosp turi fierte i afumate), aspicul. Specialit ile ± se ob in prin tehnologii speciale, complexe, într-o gam variat de sortimente: mu chi ig nesc, mu chiule Montana, unc fiart i presat (de Praga), rulad , cotlet haiducesc, etc. Ele trebuie s se prezinte sub forma unor produse cu suprafa a curat , f r pete negre, mucegai sau mucus, f r resturi de p r. Gustul este caracteristic fiec rui sortiment, potrivit de s rat, f r gust rânced, amar sau alte influen e str ine. Mezelurile ± se ob in prin prelucrarea c rnii tocate în amestec cu sare i condimente, introduse în membrane de protec ie naturale sau artificiale, urmat de alte

foi de dafin. la îmbun t irea gustului.conserve mixte din carne i legume (carne de porc cu fasole. Acestea sunt introduse în recipiente metalice i închise ermetic.tabla curat cu stratul de staniu continuu.pastele de carne sunt omogene. condimente (piper. organe. În scopul ob inerii gustului i aromei specifice se folosesc o serie de materii auxiliare ca: sare. dar i la diminuarea valorii nutritive.la înc lzire nu trebuie s se produc miros nepl cut Semiconservele din carne sunt produse care se ob in din carnea care a fost supus . dup care sunt tratate termic la temperaturi de peste 100 °C cu scopul distrugerii microorganismelor i enzimelor. etc.con inutul trebuie s umple în întregime cutia i s nu adere la pere ii interiori . limb în aspic. usturoi). azoti i i azota i de sodiu sau potasiu pentru fixarea culorii. polietilena sau policlorura de vinil. iar cele cu diametru mic se numesc cârna i. Ca membrane artificiale se utilizeaz celofanul.2.la temperatura de 10 °C conserva are masa compact format din buc i de carne în aspic gelificat având la suprafa un strat de gr sime . paprica .legumele au aspect de legume fierte . potrivit de s rate i condimentate. deoarece unele componente alimentare sunt distruse la temperaturi ridicate. legume i altele. cimbru. pete de rugin . f r mirosuri str ine sau condimentare excesiv . f r urme de lovituri. Salamurile reprezint grupa cea mai numeroas i diversificat de mezeluri. pas re. cui oare.tan area vizibil . Membranele naturale sunt intestine sau membrane fabricate din esuturi animale. cea de porc roz pal cu gr simea moale. cu adaos de condimente. chimen. nuc oar . fisuri.conserve de pas re . f r goluri de aer sau spa ii cu lichid .conserve de carne în suc propriu . culori specifice de carne fiart . Sortimentul de conserve de carne cuprinde: . tocan m cel reasc . Conservele i semiconserve din carne sunt produse ob inute din carne de vit .carnea de vit are culoare ro ie sau roz. salamuri crude afumate i salamuri crude uscate.) 53 . 6.cutia metalic nedeformat . boia de ardei.opera ii în func ie de sortiment. vânat.conserve de vânat . carne de porc cu maz re. Mezelurile cu diametru mare se numesc salamuri. porc. Dup tehnologia de ob inere exist salamuri semiafumate.2. f r puncte de corodare .conserve dietetice Conservele de carne trebuie s prezinte urm toarele caracteristici organoleptice: .miros i gust pl cute. specifice c rnii fierte. cea de pas re alb-roz. În plus tratamentul termic conduce la cre terea digestibilit ii c rnii.

Principalele caracteristici ale c rnii de vânat prin care aceasta se deosebe te de carnea animalelor domestice sunt: . crenvur tii la cutii i cotletul.c prioara ± are carnea cea mai gustoas la vârsta de 2 ani . TEHNOLOGIA ULEIURILOR VEGETALE COMESTIBILE . afumare. carnea animalelor adulte este tare i prezint un miros nepl cut. 54 Vânatul cu pene este mai variat i cuprinde p s ri s lbatice de diferite m rimi: ra a s lbatic . Vânatul cu blan cuprinde specii ca: .iepurele s lbatic ± carnea cea mai bun provine de la animale cu vârsta de aprox. Ultima caracteristic impune existen a unei opera ii de maturare sau fezandare a c rnii de vânat. c prioarele 21 de zile.este de culoare ro ie închis. i în acest caz este obligatorie efectuarea examenului trichineloscopic. Fezandarea poate fi natural (când vânatul se ine la rece) i artificial (când vânatul se ine în bai ± ap cu adaos de vin i condimente ± sare. aceasta se introduce în cutii închise ermetic i se trateaz termic la temperaturi mai mici de 100 °C. piper. Nu se consum f r un examen trichineloscopic.structura c rnii este mai fin . Cele mai importante semiconserve de carne sunt: unca la cutii. mistre ii 14 zile. Vânatul refrigerat se p streaz la temperatura de 2 ± 4 °C i umiditate relativ a aerului 75 ± 85 %. maxim 24 de zile. .3. Semiconservele au o conservabilitate mai redus decât conservele i necesit condi ii speciale de p strare.cerbul . cei neeviscera i. motiv pentru care mai este numit i carne neagr . iar vânatul cu pene 7 zile. În ara noastr vânatul este reglementat prin lege i este permis numai în anumite perioade ale anului în func ie de specia animalului. . 6. potârnichea. fierbere). prepeli a. foi de dafin.ursul ± ca i la celelalte animale s lbatice. gâsca s lbatic . Carnea de vânat Sub denumirea de carne de vânat sunt cunoscute produsele provenite de la mamiferele i p s rile s lbatice comestibile. În aceste condi ii iepurii eviscera i se pot p stra maxim 30 de zile. sitarul i altele.este mai tare i lipsit de calit i gustative imediat dup vânare. mai dens decât la animalele domestice . o et i în care eventual s-au fiert zarzavaturi). Clasificarea vânatului se face în dou grupe: vânat cu blan i vânat cu pene.este mai bogat în substan e proteice. carnea exemplarelor tinere este mai valoroas . 1 an . dar mai s rac în gr simi i în ap . li i a.mistre ul ± cea mai gustoas este carnea purceilor cu vârst de pân la 6 luni.în prealabil altor procedee de conservare (s rare.

semin ele oleaginoase sunt supuse unor tratamente tehnologice care le asigur calit i optime în vederea ob inerii uleiului cu randamente maxime i cheltuieli minime Schema tehnologic de ob inere a uleiului vegetal este prezentat în figura 60. .În procesul de ob inere a uleiurilor vegetale.

PREG TIREA MATERIILOR PRIME ÎN VEDEREA PRELUCR RII . 60 Schema tehnologic de ob inere a uleiului 7.1.SEMINTE OLEAGINOASE cantitativã Receptie calitativã Depozitare Curãtire Uscare Descojire (decorticare) Mãcinare Tratament hidrotermic (prãjire) Presare BROCHEN (turte de presã) Extractie cu solventi ULEI BRUT DE PRESÃ MISCELÃ SROT Distilare Desolventizare ULEI BRUT DE EXTRACTIE Rafinare -Desmucilaginare -Neutralizare -Spãlare -Uscare -Decolorare -Winterizare (deceruire) -Dezodorizare ULEI RAFINAT Fig.

Exist mai multe modalit i de separare. separarea impurit ilor feroase . separarea pe baza diferen ei de m rime . alte buc i de metal .pleav . paie . astfel: 1. înainte de intrare în fabrica ie. sp rturi. impurit i minerale .se bazeaz pe mi carea (rectilinie-circular sau vibratorie) unui strat sau mai multor straturi de particule la suprafa a unor site orizontale sau înclinate.când se elimin cea. pietre. impurit i organice neoleaginoase . 50% din impurit ile ini iale din loturile de semin e neomogene. sunt supuse unor opera ii preg titoare: 7. în func ie de felul impurit ilor. Cur irea semin elor Semin ele oleaginoase con in impurit i care trebuiesc separate.prev zute cu perfora ii (site) prin care cad unele componente ale amestecului. circular vibratorie.3 . sau .postcur ire .Dup recep ia i depozitarea materiilor prime oleaginoase acestea. 2.semin e seci.opera ie asem n toare celei dinindustria mor ritului . Utilajele folosite sunt asem n toare celor din industria mor ritului: site cu mi care rectilinie. uruburi.se bazeaz pe propriet ile magnetice ale acestora i se realizeaz cu ajutorul magne ilor naturali sau a electromagne ilor Aceast separare se execut înaintea tuturor opera iilor din cadrul procesului tehnologic în vederea evit rii defect rii utilajelor. praf.dup care con inutul remanent de impurit i este de 0. cu % ridicat de impurit i i pericol de degradare.4%.1.1. Aceste impurit i pot fi grupate în: * * * * impurit i metalice .buc i de p mânt. semin e din alte sorturi decât cel recep ionat Îndep rtarea acestor impurit i se realizeaz în dou etape : y înainte de depozitare .cuie. y la trecerea în fabrica ie . semin e carbonizate.precur ire .0. impurit i oleaginoase .

Ca utilaje principale. semin ele oleaginoase sunt supuse unui proces de uscare. coloane verticale sau cu fascicole tubulare. prin încetinirea proceselor chimice i biochimice. se folosesc: vibroaspiratorul precur itorul pentru precur irea semin elor. în care se cel pu in 4% din con inutul de umiditate al semin elor (de la 12-14% ini ial se i tararul cu i aspira ie ce i a diferen ei vitezelor de plutire.3. Temperatura de uscare este limitat în masa semin elor la 60°C pentru a evita. Descojirea Coaja semin elor oleaginoase constituie un material inert în procesul de prelucrare datorit con inutului redus în ulei (0. fiind de tip rotativ cu tambur orizontal. Curentul de aer poate fi ascendent (cel mai des întâlnit) sau orizontal.se efectueaz cu ajutorul unui curent de aer care trece peste amestecul de semin e i impurit i antrenând impurit ile mai u oare decât semin ele.3%) i un con inut ridicat de celuloz ce este nedorit în compozi ia orturilor. coaja se îndep rteaz numai par ial. denaturarea termic a proteinelor i degradarea calit ii uleiului din semin e. în fabricile de ulei din ar . impunându-se deci eliminarea ei ori de cate ori este posibil acest proces. deoarece prezen a unui anumit procent de coaj în materialul descojit este benefic extrac ie. Separarea are loc la o vitez a curentului de aer mai mare decât viteza de plutire. usc toare în strat fluidizat. postcur itorul func ioneaz atât pe principiul diferen ei de m rime.usc toare pneumatice. În cursul procesului de descojire.5 . 7. care pot lucra la presiune atmosferic sau sub vid.1. în cazul unor temperaturi mai ridicate. ajunge la 8-10% umiditate în final). folosit pentru cur irea semin elor de in i rapi separatori magnetici. separarea pe baza diferen ei de mas volumic . cât buratul. Usc toarele folosite la noi în ar se bazeaz pe principiul usc rii prin contact i convec ie. Dup îndep rteaz cur ire.Scopul usc rii este de a evita fenomenele de autoînc lzire i autoaprindere.2. Avantajeleprelucr rii semin elor descojite sunt : în procesele de presare i . i precur irea semin elor de soia.

 t iere .se efectueaz cu past cu ajutorul val urilor prev zute cu cilindrii riflui i sau la descojirea semin elor de soia i la abraziv . Descojirea semin elor comport dou faze: a) spargerea cu deta area cojii de miez . Metoda se folose te la descojirea rotesc în sens contrar i a c ror distan semin elor de bumbac. se realizeaz cu val uri prev zute cu cilindrii acoperi i cu un strat de cauciuc. apar i for e de frecare i de de pe boabele de arahide .se aplic la descojirea semin elor de floarea-soarelui i la degerminarea pe un perete fix. b) separarea cojilor din amestecul rezultat. precum i semin e întregi. pe lâng for ele de presare.  strivire .  acoperi i frecare . metoda se aplic decorticarea orezului . dup diferen a de mas volumic . Separarea cojilor din materialul descojitse efectueaz prin doua metode : * * dup diferen a de m rime .realizat prin cernere pe site. consum de energie i manoper în plus. cele dou cale uscat a porumbului Se realizeaz în dou moduri :prin lovirea semin e/or în repaus cu ajutorul unor palete sau prin proiectarea semin elor c tre procese se combin ob inându-se o eficacitate mai mare a descojirii. de coji întregi i m run ite.* * * utilizare mai bun a capacit ii de prelucrare a instala iilor .prin aspira ia cu un curent de aer ascendent produs de un ventilator. în special a val urilor i a preselor. Datorit forfecare. Dup spargerea semin elor rezult un amestec de miezuri întregi i sparte. reducerea uzurii utilajelor. îmbun t irea calit ii rotului datorit cre terii con inutului de protein . De regul . nedescojite.se folose te la descojirea semin elor de ricin i îndep rtarea tegumentului tura iei diferite. care se este reglabil .se realizeaz prin trecerea semin elor printre dou discuri rifluite. Din procesul de separare rezult dou frac iuni: . Dezavantajeleopera iei de descojire sunt legate de : * * pierderi de ulei în miezul antrenat cu coaja. Spargerea i deta area cojiipot fi ob inute prin :  lovire.

7%. fiind re inute la suprafa a m cin turii sau în capilarele acesteia. uleiul se elimin din canalele oleoplasmei sub form de pic turi fine.l %). care con ine i o cantitate foarte redus de miez antrenat (~ 0.80% celule destr mate din total).5 . Utilajele cele mai folosite la descojirea semin elor de floarea-soarelui sunt toba de spargere i separatorul de coji. M cinarea materiilor prime oleaginoase M cinarea semin elor oleaginoase este o opera ie important înprocesul de preg tire pentru extragerea uleiului.care depinde de umiditatea la care are loc procesul viteza de rota ie a axului tobei.85% din greutatea semin elor de floarea-soarelui trecute la coaj eliminat .3. y prelucrare.20% din greutatea semin elor trecute la prelucrare . rotul rezultat la extrac ie. Pentru procesul de descojire umiditatea optim a semin elor de floarea-soarelui este de 6. În timpul m cin rii. * * de spargere. 7. .y miez industrial . deoarece viteza proceselor de difuziune i conductibilitatea termic (în timpul pr jirii i extrac iei) sunt invers propor ionale cu dimensiunile particulelor. elasticitatea semin elor . prin aceasta realizându-se o rupere a membranelor i destr marea structurii oleoplasmei celulare care con ine ulei (70 . Factorii ce influen eaz gradul de spargere sunt : * viteza cu care se repet lovirea semin elor .i o cantitate de coaj (6 . dac este necesar. trebuie s se aib în vedere i alte aspecte tehnologice: * uniformitatea m cin turii.80 .4 . în afar de necesitatea distrugerii cât mai avansate a structurii celulare.în propor ie de 15. În afar de materiile prime oleaginoase mai sunt supuse m cin rii brochenul rezultat de la presare i.determinat de num rul de paiete i de distan a dintre paiete i ecranul de spargere.1. În urma m cin rii.8%) p strat din considerente tehnologice .

Utilajele folosite pentru m cinare sunt val urile. * con inutul de ulei al semin elor cre te opera ia de m cinare devine mai dificil . În func ie de tipul de t v lug (rifluit sau neted) m cinarea are loc prin:  t ierea materialului de c tre rifluri i de presiunea ce se creeaz comprimarea materialului .cilindri netezi cu viteze egale .* structura morfologic a semin elor . cu dificult i la presare i extrac ie i cu procent mai mare de pierderi de ulei in rot. în care materialul se aplatizeaz destr marea materialului i apari ia de celule sparte. care are loc pân la apari ia primelor cr p turi. Val urile sunt utilaje în care materialul trece printre cilindrii afla i în mi care de rota ie i este m run it sub ac iunea for elor de compresiune. deforma ia plastic . m cin tur rezultat fiind cleioas .semin ele cu coaja tare dau o m cin tur mai compozi ia semin elor (umiditate i con inut de ulei) . i se compacteaz : Condi iile impuse ca materialul s fie m cinat corespunz tor sunt:   particulele materialului s poat fi antrenate de t v lugi. Procesul de m cinare la val uri este influen at de con inutul de coaj în materialul supus m cin rii (con inut >8% coaj conduce la o destr mare necorespunz toare datorit m ririi distan ei dintre t v lugi) i se realizeaz în 3 etape: * * * deforma ia elastic . pentru a ob ine o m cin tur de calitate. Cele mai utilizate val uri sunt :    val ul cu 5 cilindrii (t v lugi) suprapu i .pe m sur ce umiditatea i neuniform decât semin ele cu coaj moale .  . neted sau rifluit i sunt confec iona i din o el turnat). crearea unei presiuni corespunz toare la trecerea între t v lugi. de t iere sau frecare. utilajele folosite pentru aceast opera ie trebuie s fie alese corespunz tor. val ul cu o pereche de t v lugi (pentru boabe de soia). Deoarece se supune m cin rii diferite materiale oleaginoase. concasorul i morile cu ciocane. val ul cu 2 perechi de t v lugi afla i în serie . aceast distan M rimea m cin turii rezultate este determinat de distan a dintre cilindrii m cin tori (care pot avea suprafa putând fi reglat manual sau cu sisteme de reglare automat . între cei doi cilindri (cazul cilindrilor riflui i cu viteze diferite).

au gabarit mic i productivitate mare. comprimare i frecarea particulelor între ele . în afar de ob inerea unui brochen cu granula ia necesar . prin Äprinderea´ semin elor oleaginoase de c tre rifluri. o trecere reglarea atent a distan ei dintre ciocane i sita de cernere în func ie de umiditatea rotului. fapt ce permite eliberarea uleiului din aglomer rile formate i u urarea extrac iei. în compara ie cu specific a m cin turii de 1. folosite în industria uleiului în special pentru m cinarea concasoarele. În general.  func ionarea cu uzuri mari necesitând supraveghere atent i permanent . Val urile se utilizeaz . În cazul cilindrilor riflui i. . datorit trecerea prin val uri cu o pereche de t v lugi riflui i. trebuiesc trecute de cel pu in 3 ori printre t v lugi.6m2/Kg. îndeosebi. diferite.în cazul cilindrilor netezi cu viteze con inutului ridicat în ulei. având distan a între ei cu l-2 mm mai mic decât grosimea medie a boabelor. se supun doar unei striviri prin Boabele de ricin. Pentru brochenul de floarea-soarelui destinat extrac iei se recomand princoncasor i 2 treceri prin val uri pentru a se ob ine o suprafa . au condus la o utilizare mai restrâns . Morile cu ciocane. la m cinarea semin elor oleaginoase.1.riflui i Utilizarea concasoarelor la m cinarea brochenului conduce. Dezavantajele acestora îns :  materialului. concasoare cu cilindri . prezint avantajul c sunt mai robuste. pentru a se ob ine o m cin tur cu % ridicat de celule destr mate. in i cânep .cu din i. semin ele de floarea-soarelui. înlocuirea la timp a ciocanelor i echilibrarea dinamic repetat . Concasoareleutilizate la m cinarea brochenului sunt de dou tipuri:   concasoare cu cilindri cu din i.1 . antrenarea particulelor este mult îmbun t it . la distrugerea structurii interioare secundare. cu importan major fiind parametrii riflurilor.

mai puternice decât for ele de suprafa Faza de gel. compus din :  faza gras .4.30%) se g se te Äînchis´ în celulele care nu au fost destr mate la m cinare. Scopul opera iei este de a realiza: y y anumite transform ri fizico-chimice ale componentelor m cin turii . la o anumit umiditate : plasticitate.1. sub amestecare continu i care se realizeaz fie înaintea pres rii m cin turii ob inute la val uri.este legat de gelul celular prin for e de adsorb ie. caracterizat prin :    proprietatea particulelor de a se lipi. la presare. s nu se sf râme i s prezinte o structur favorabil extrac iei cu dizolvan i. presare. la extrac ie. care. poroase i stabile. fie înainte de extrac ie prin procedee continui. y y În cazul pr jirii înainte de extrac ie se urm re te ob inerea plasticit ii corespunz toare unei prelucr ri la val urile de aplatizare în paiete fine.în faz lichid .se g se te la suprafa a i în capilarele particulelor sub forma unor pic turi fine.uleiul . Astfel. în timp ce cantitatea de ap eliminat este neglijabil . o parte din uleiul con inut de m cin tur (20 . ale câmpului molecular.compus din dou faze : * Faza lichid . asupra brochenului rezultat la presare sau a m cin turii ce trece direct la extrac ie (soia). modific ri ale structurii particulelor în vederea ob inerii unui randament maxim la transform ri chimice suplimentare ce îmbun t esc calitatea produselor finite . din celulele particulelor de m cin tur se separ cea mai mare parte din ulei.7.apa . Pr jirea materialului oleaginos Pr jirea materialului oleaginos este opera ia de tratament hidrotermic aplicat într-un timp limitat. M cin tura este un sistem dispers . dezodorizare par ial . Procesul de pr jire se realizeaz în dou faze : .  * faza apoas . aglomerare la anumite presiuni exterioare.

conducând astfel la urm toarele modific ri ale caracteristicilor acestuia : . care la începutul opera iei este mare i scade pe m sur ce gelul celular se îmbib cu ap .modificarea plasticit ii . în acela i timp.modific ri ale st rii uleiului.const în îmbibarea cu ap a gelului celular. . i injectare de abur saturat.  . Varia ia temperaturii i umidit ii în cele dou faze este redat în figura 64. sau numai prin aburire) pân la o umiditate optim (în func ie de sortul de semin e).a) umectarea m cin turii (cu pulverizare de ap are ioc i o cre tere a temperaturii m cin turii. temperatur .aglomerare de particule . Modificarea umidit ii si a temperaturii în cele dou faze ale procesului de pr jire Umectarea m cin turii . Viteza de umectare. 64. umiditate). a m ririi suprafe ei de contact). b) uscarea m cin turii pentru atingerea parametrilor optimi de presare sau extrac ie (structur celular . Fig. . este influen at favorabil de :  gradul de m run ire (ca urmare a distrugerii avansate a membranelor celulare i bun malaxare în timpul procesului. -modific ri chimice i biochimice ale componentelor m cin turii.

Separarea uleiului are loc datorit urm toarelor fenomene : * cel de la suprafa a particulelor . umiditatea m cin turii. deci.sc derea vâscozit ii uleiului. se unesc formând o pelicul continu la suprafa a particulelor. i încetarea activit ii enzimatice. viteza de evaporare a apei din m cin tur m cin turii y de natur biochimic .   viteza de evaporare a apei din m cin tur . ‡ de natur chimic . Înc lzirea i uscarea m cin turii produce modific ri de natur fizic . durata procesului. intensitatea acestor modific ri fiind dependente de:   modul de înc lzire i temperaturile utilizate . uleiul este împins spre exterior).Pe m sur ce gelul celular se îmbib cu ap are loc.cu cât este mai mare cu atât are loc o denaturare mai pronun at . separarea uleiului sub forma unor pic turi foarte fine care. chimic i biochimic asupra celor dou faze. uleiului aflat în capilare. care conduce la o cre tere a i descompunerea substan elor proteice. la început.schimbarea structurii coloidale datorit denatur rii substan elor umiditatea .datorit umect rii selective (moleculele de ap i.scade odat cu umiditatea proteice i distrugerii structurii celulare Factorii ce influen eaz denaturarea termic sunt: o o acidit ii libere a uleiului prin hidroliz enzimatic în etapa a II-a. volumul acestuia cre te presând asupra. Se . Modific rile suferite de faza de gel în timpul înc lzirii i usc rii m cin turii sunt: y de natur chimic . la o umiditate mai mare. datorit duratei scurte a procesului. * uleiul din capilarele particulelor . moleculele de ulei sunt eliberate presiunii exercitate asupra lui de sunt mai bine legate de particulele de m cin tur pentru a se lega apa). sub ac iunea acestei presiuni. are loc sc derea . evaporarea apei din m cin tur .datorit presiunea de îmbibare (prin îmbibarea cu ap a gelului celular. sc derea tensiunii superficiale a uleiului.cre terea activit ii enzimatice. Modific rile fazei lichide sunt: ‡ de natur fizic . de pr jire.oxidarea i cre terea con inutului de peroxizi ± sunt neînsemnate.

85°C. îmbibarea cu ap a temperaturii pân a materialului s se fac concomitent cu ridicarea rapid enzimelor înceteaz . Pr jirea înainte de extrac iese realizeaz numai în cazul în care brochenul necesit o prelucrare plastic pe val urile de aplatizare. cu compartimente multietajate (2-6compartimente). OB INEREA ULEIULUI BRUT PRIN PRESARE SAU EXTRAC IE 7.85°C.recomand ca în faza I de umectare. La presare rezult uleiul brut de pres randament. Trecerea m cin turii dintr-un compartiment în altul se realizeaz cu ajutorul unui dispozitiv cu clapet rabatabil . Opera ia de presare.prev zute cu fund i manta dubl . deoarece esc limitele normale. Ob inerea uleiului brut prin presare Presarea este opera ia prin care se separ sub ac iunea unor for e exterioare componentul lichid (uleiul) dintr-un amestec lichid-solid (m cin tur oleaginoas ). i brochenul.modificare mai pronun at a plasticit ii m cin turii. în mod curent în industria uleiului. când activitatea de natur fizic . prin atingerea cu reducerea umidit ii i denaturarea valorii optime pentru presare (scade odat substan elor proteice). Durata pr jirii este de circa 45 minute. 7. cu func ionare continu . Malaxarea m cin turii în fiecare compartiment se asigur cu ajutorul unor palete.300 mm). Utilajele folosite pentru pr jire.2. sunt de tipul pr jitoarelor cilindrice. Nu se recomand utilizarea unor temperaturi mai mari de 80 . cea mai veche metod de ob inere a uleiurilor vegetale comestibile.1.2. rezultând denaturarea substan elor proteice i reducerea plasticit ii dep a a-numita m cin tur suprapr jit . care asigur în acela i timp i în l imea stratului de m cin tur la nivelul dorit în fiecare compartiment (200 . se realizeaz cu prese mecanice de mare . y la 80 .

O m rire a timpului de presare peste limita normal scade productivitatea presei i nu duce la o m rire sensibil caracteristicile constructive ie irea din pres o for a de presare la presele mecanice. iar suprafe ele particulelor se ating i începe a a-numita brichetare. Cre terea presiunii asupra particulelor de m cin tur trebuie s fie treptat . grosimea brochenului la i caracteristicile fizico-chimice ale m cin turii. de tura ia axului presei. Procesul de separare a uleiului este influen at de urm torii factori : y prin : o o o mic orarea volumului liber al camerei de presare de la o treapt la alta. restul uleiului fiind ob inut prin extrac ie cu dizolvan i. Prin presarea particulelor de m cin tur unele de altele. la rândul ei. durata pres rii depinde de i func ionale ale presei. care se rote te într-un spa iu închis (camera de presare) Cre terea treptat a presiunii se asigur Durata pres rii este influen at .Presarea se face numai în cazul materiilor prime oleaginoase cu con inut >30% ulei. rezisten a opus la ie irea materialului din pres de c tre o pies special numit "con". reducându-se astfel randamentul de presare. Procesul de presare a m cin turii oleaginoase are loc sub influen a for elor de compresiune ce iau na tere în presele mecanice. când sub ac iunea presiunii exercitate începe deformarea particulelor. se alege astfel încât s permit scurgerea uleiului în condi iile a produc iei presei. începe procesul de separare a uleiului de faza de gel : ini ial se separ uleiul de la suprafa a particulelor. uleiul nu mai poate fi eliminat. P. tura ia axului presei influen eaz invers propor ional asupra duratei de presare . reducerea pasului melcului. De asemenea. respectiv aplicarea unei presiuni prea mari de la început. putând varia între 40 i 200 secunde. . în caz i comprimarea puternic a contrar. eliminarea aflat în capilarele particulelor. este creat de un corn elicoidal (melc). deoarece randamentul pres rii este de 80-85%. t. se blocheaz ie irea uleiului din capilare de c tre particulele fine de m cin tur . y durata de presare. adic formarea brochenului (turtelor). iar dup un timp. pelicula de ulei se rupe în mai multe locuri. date. Când spa iul dintre suprafe ele particulelor devine foarte mic.

cu 2 camere de presare. * La ob inerea uleiului numai prin presare se folosesc :  prese mecanice de presare final (la o singur treapt ) ± realizeaz max. Întreprinderile de ulei din ara noastr prelucreaz semin ele oleaginoase bogate în ulei dup schema presare . prin . Uleiul brut de pres este supus în continuare unei opera ii de purificare.  o lungimea capilarelor poate fi mic orat y y y tratament de pr jire.asigur separarea a 75 . urme de ap . În practic se cunosc i tipuri constructive ce asigur procesul de presare în 2 trepte în acela i utilaj. iar caracteristicile m cin turii influen eaz astfel :  vâscozitatea uleiului se mic oreaz prin înc lzirea m cin turii în timpul pr jirii. deoarece cu cât grosimea este mai mare. deoarece con ine impurit i mecanice i organice în suspensie. Brochenul ob inut va fi cu atât mai sf râmicios. folosind în acest caz numai prese pentru presare preliminar (moderat sau avansat ). de extrac ia cu . reducerea distan ei de parcurs de c tre ulei în camera de presare.80% din ulei i 18 pentru presare avansat .  moderat . cu atât scade presiunea în pres . cu cât va con ine mai mult ulei. .o grosimea brochenului influen eaz durata pres rii scade . deoarece peliculele de ulei nu permit particulelor de m cin tur s se bricheteze. tot invers propor ional durata de presare. iar în treapta a II-a prese de presare final . care trebuiesc îndep rtate pentru evitarea degrad rii rapide a uleiului i a pierderilor. Presele folosite curent în schema de prelucrare prin presare urmat dizolvan i sunt: * pentru presarea preliminar moderat . distrugerea avansat a celulelor la m cinare.extrac ie. 3-6% pentru 2 trepte de presare: în prima treapt se folosesc prese cu presare ulei remanent în brochen.22% ulei randament în brochen .asigur 12-14% ulei remanent în brochen.

3%. În cazul extragerii uleiului. Dup un anumit timp. comport urm toarele  separarea resturilor grosiere de m cin tur presare prin : sedimentare. la distan a l/n de exterior se atinge concentra ia C1. y y difuzia molecular a uleiului din interiorul particulei c tre marginea ei. y difuzia prin convec ie a uleiului de la stratul de separare c tre miscela în mi care. Ob inerea uleiului brut prin extrac ie Extrac ia uleiului este o opera ie tipic solubilizeaz . cu concentra ia ini ial de ulei C. Consider m o particul de material oleaginos. 66).2. moleculele de ulei parcurgând 3 etape diferite . filtrare sau centrifugare . difuzia are loc în sistem solid-lichid printr-un complex de reac ii. Uscarea uleiului se face numai în cazul când umiditateauleiului dep e te 0. de transfer de substan . . difuzia molecular a uleiului prin stratul de separare de la suprafa a exterioar a particulei la suprafa a exterioar a dizolvantului. datorit difuziei moleculare din interiorul particulei. cufundat într-un curent de dizolvant (fig. care se realizeaz prin solubilizarea uleiului într-un dizolvant. 7. oleaginoas (za ) antrenate la  eliminarea umidit ii în exces prin evaporare (uscare) .2. în care ceilal i componen i nu se Fenomenul preponderent care are loc în timpul procesului de extrac ie este difuzia . pân când are loc o repartizare uniform a moleculelor dizolvate. înainte de depozitare.fenomen fizic în care substan ele dizolvate trec liber în solu ia cu concentra ie mai mic .  separarea impurit ilor cu dimensiuni mici prin filtrare.Purificarea prealabil opera ii : a uleiului.

Fig. 66.88 y corespunz tor difuziei din interiorul stratului marginal: m=y c'-c'' corespunz tor difuziei prin convec ie de la exteriorul particulei: m=- .dizolvant (miscel ) este c¶¶. în care numit strat limit m=- C1-c' int I 5. y corespunz tor difuziei în interiorul particulei : de curentul de dizolvant are sau marginal. Schema extrac iei uleiului în cele trei etape ale sale La suprafa a exterioar a particulei. rezult . Aplicând legile difuziei în cele 3 etape ale procesului. sp lat în permanen loc difuzia prin convec ie într-un strat de grosime concentra ia amestecului ulei .

concentra ia amestecului la exteriorul particulei : c" .c''-C2 în care : c¶ .concentra ia miscelei la suprafa a stratului marginal. Transferul de substan în cele 3 etape va fi : m=-k(C1-C2) .

temperatur i gradientul de concentra ie * În practica industrial .88 + int procesul de extrac ie + 1 Coeficientul transferului de substan . care se aglomereaz în mai mic . obligând dizolvantul s curg prin alte p r i ale aparatului. are loc extrac ia concomitent dintr-o multitudine de particule. Viteza de difuzie prin convec ie depinde de: condi iile hidrodinamice ale curgerii miscelei (vitez de regim . Difuzia între stratul limit i miscela în mi care are loc prin convec ie.laminar. Difuzia în stratul limit are loc dup legile difuziei moleculare. datorit structurii interioare foarte variate i transform rilor pe care le sufer semin ele oleaginoase. în acest caz procesul de extrac ie prezentând anumite particularit i i abateri de la mecanismul extrac iei unei singure particule.unde : k . caracterizeaz ireprezint cantitatea de ulei difuzat prin unitatea de suprafa unei diferen e de concentra ie egal cu l. turbulent). a membranelor secundare i a porozit ii particulei. fenomen direct propor ional cu forma i m rimea particulelor i cu gradul lor de compresibilitate . Viteza procesului de difuzie depinde direct de m rimea coeficientului de difuzie în interiorul particulei (Dint). astfel. i anume: * diminuarea vitezei i gradului de extragere a uleiului datorit Äbloc rii porilor´. este influen at de : structura oleoplasmei. * antrenarea în fluxul de dizolvant a particulelor foarte mici. difuzia molecular fiind neînsemnat (ca urmare a agita iei termice moleculare). Dint este coeficientul de difuzie în interiorul particulei. k.coeficientul transferului de substan : k= 1 I 5. în condi iile Difuzia în interiorul particulei. . cu rezisten r mânând o cantitate mai mare de ulei în rot. în unitatea de timp. anumite zone ale materialului. fiind mare în cazul materialului bine m cinat. zonele cu aglomer ri de particule mici vor fi mai pu in prelucrate. structura membranelor celulare. Viteza de difuzie este influen at de coeficientul de difuzie D i grosimea stratului limit .

în principiu. se disting 3 moduri de realizare a extrac iei: simpl . Instala iile de extrac ie care folosesc aceste modalit i sunt: y pe principiul percol rii : o o y extractorul cu band (tip De Smet) extractorul rotativ cu sit fix (tip Carusel) prin imersiune i percolare: o o extractorul rotativ cu sit rabatabil (tip Rotocel) extractorul continuu cu co uri modern de extrac ie poate fi amintit extrac ia cu ajutorul impulsurilor a Ca metod uleiului din materii prime oleaginoase sau de euri oleaginoase ale altor industrii. ceea ce face s se prelucrarea se poate face direct la locul de producere a de eurilor oleaginoase în men in nealterat calitatea proteinelor.500 În practic . y fabricile de conserve. 1. multipl (în trepte) i extrac ie continu .* când o multitudine de particule se g sesc într-un strat imobil. prin percolare repetat sau o extrac ie mixt cu imersiune i percolare. . m rirea coeficientului de folosind pulsa ii (30°C/80 pulsa ii/min). frecven (21. Procesul de extrac ie poate fi accelerat prin utilizarea unor tehnici moderne cum ar fi : utilizarea ultrasunetelor de joas transfer de substan vibra ii/min). eliminându-se cheltuielile de transport.5 W/cm2). Metode de extrac ie. extragerea uleiului din diverse materii prime oleaginoase const din sp larea cu dizolvant într-un vas de tratament a m cin turii preg tite în prealabil. y prelucrarea are loc la temperaturi relativ sc zute (18 . * drenaj. Avantajele oferite de aceast metod sunt . între ele se formeaz particulele tind a se lipi intre ele i are loc mic orarea diametrului canalelor de Äcanale de penetra ie´ ale dizolvantului de diferite dimensiuni i un grad diferit de sinuozitate. într-o singur sau mai multe trepte.30 °C). folosirea vibra iilor (20°C/50 . Înfunc ie de contactul dintre m cin tur i dizolvant distingem: extrac ia prin imersiune.3 KHz. înr ut ind în mare m sur circula ia miscelei i reducând gradul de extrac ie al uleiului. a vitaminelor a .

filtrare si centrifugare dar metoda cea mai utilizat este filtrarea. în principal la temperaturi superioare celor de fierbere ale miscelei.99% (ini ial 14 .85% ulei .y semin ele pot fi prelucrate în stare umed f r a mai fi necesar uscarea lor. Opera ia de distilare const din urm toarele faze . Temperatura de distilare a solu iei de ulei în dizolvant (miscel ) este cu mult mai ridicat decât cea a dizolvantului curat.are loc sub vacuum. pentru reducerea temperaturii. când concentra ia miscelei ajunge la 95 . prin evaporarea acestuia într-una sau mai multe trepte. de fierbere este totdeauna sub cea corespunz toare unei elimin ri se realizeaz sub vid Purificarea miscelei Miscela ob inut în procesul de extrac ie se prezint ca o solu ie de ulei în benzin ce con ine i impurit i mecanice i organice. evaporarea avansat (30-40 mm col Hg) sau prin antrenare cu vapori de ap Eliminarea total a dizolvantului presupune o înc lzire peste limitele admise astfel c temperatura maximal totale. ‡ purificarea ini ial . respectiv eliminarea frac iunilor u oare ale dizolvantului i concentrarea miscelei prin fierbere. Astfel. Purificarea miscelei se poate realiza prin decantare. care necesit consumuri considerabile de energie Distilarea miscelei Opera ia de separare a dizolvantului din miscel se realizeaz în condi ii de temperatur ridicat . În aceste condi ii. fiind direct propor ional cu concentra ia în ulei. Distilarea miscelei se poate realiza prin 3 procedee : ‡ în flux discontinuu : . pân la 80 . deci prin evaporarea dizolvantului. trecând de limitele tehnologice uzuale i periclitând calitatea uleiului finit.35% în func ie de instala ie) temperatura de fierbere cre te brusc. ‡ distilarea final .

temperatura miscelei i a aburului direct.1% . are loc în flux discontinuu .  la o t = 120°C se poate forma o atmosfer exploziv .distilarea în strat înalt. care variaz între 200 mm i 600 mm. 140°C pentru uleiul de rapi . .presiunea remanent în instala ie. a c rei grosime este determinat de propriet ile fizice ale miscelei.distilare în pelicul .-grosimea stratului de miscel . Recuperarea dizolvantului din rot Dup extragerea uleiului. De aceea. 135°C pentru uleiul de floarea-soarelui i min. Factorii ce influen eaz eficacitatea procesului de distilare a miscelei sunt: . în materialul degresat ( rot) r mâne o cantitate mare de dizolvant (25-50%) re inut la suprafa a i în capilarele particulelor. datorit tensiunii de vapori. . Parametrii atin i în timpul distil rii finale influen eaz ulterior calitatea produsului finit .în cazul distil rii finale la uleiul nu trebuie s con in > 0. astfel:  cre te indicele de culoare i scade indicele de peroxid . la distilarea final se urm re te ca punctul de inflamabilitate s fie min. ‡ în flux continuu : . . Instala iile de distilare sunt caracteristice fiec rui tip de extractor.distilare prin pulverizare. Condi iile de depozitare a rotului impuse pentru evitarea pericolului de explozie sunt: -con inut de benzin : max. propriet ile i pozi ia suprafe ei materialului pe care se formeaz pelicula de miscel : . .1 % dizolvant deoarece.durata procesului.uleiul-. temperaturi ridicate . 0. ca rezultat al trecerii miscelei sub presiune prin duze speciale de pulverizare i formare în interiorul aparatului a unei infinit i de pic turi fine..

ricina i ricinina. cu ajutorul vaporilor supraînc lzi i de dizolvant. acizi gra i liberi. 12% pentru soia. iar temperatura rotului nu dep Metodele de eliminare a dizolvantului (dezbenzinare) utilizate în prezent sunt: * îndep rtarea dizolvantului dintr-un strat înalt de rot sub malaxare continu . cu ajutorul aburului direct i indirect. se folose te la instala iile discontinui de extrac ie. Fiecare opera ie de rafinare are ca efect principal eliminarea unei grupe din substan ele de înso ire (tabelul 25). pigmen i coloran i. factorul antitripsinic. prin eliminarea substan elor nedorite (mucilagii. utilizând o umidificare mai avansat .. având loc o evaporare la suprafa i umidit ii din rot se realizeaz cu ajutorul în paralel cu difuzia benzinei i a apei din straturile interioare ale particulelor în prima perioad . substan e mirositoare. lipoxidaza. . care se g se te par ial în stare de ajutorul aburului direct supraînc lzit. * suspensie. gustul i mirosul. respectarea normelor de protec ia muncii.umiditate: max 9% pentru floarea soarelui . specific fiec rui sortiment. conservabilitatea. iar în partea a doua a procesului scade. menit s inactiveze o serie într-un tunel de evaporare. RAFINAREA ULEIURILOR VEGETALE Pentru asigurarea calit ii uleiurilor i a aspectului comercial cerut de consumatori. dezbenzinarea se realizeaz împreun cu toastarea într-un singur utilaj (toaster). max. cu îndep rtarea dizolvantului dintr-un rot. În practic . cum sunt în cazul rotului de soia : ureaz . * de substan e cu efecte antinutri ionale. transparen a. dezbenzinarea asociat cu o pr jire umed (toastare). saponina. * îndep rtarea dizolvantului din rot care se g se te integral în stare de suspensie. în evaporatoare elicoidale . Scopul acestor opera ii este de a ameliora o serie de propriet i. grupat sub numele de rafinare. e te 115°C. cum sunt: aciditatea liber . ceruri) ce afecteaz nefavorabil stabilitatea uleiurilor în timpul depozit rii. 7. Procesul de eliminare a dizolvantului c ldurii. culoarea. determinat de urm torii factorii: evitarea denatur rii prea avansate a substan elor proteice din rot. hemoglutinina. uleiul brut este supus unui complex de opera ii.3. utilizeaz un abur cu temperatura max 180 °C. Regimul termic aplicat în procesul de dezbenzinare.

Tabelul 25 Gruparea metodelor de rafinare dup efectul principal al procesului (dup Boeru. Gh. polisarea.1.) Efectul principal urm rit Denumirea uzual a metodei prin sau Alte denumiri Eliminarea suspensiilor mecanice i Purificarea mecanica par ial a substan elor dizolvate decantare.prin frac ionare cu solven i selectivi Eliminarea pigmen ilor coloran i Eliminarea substan elor odorante prin injec ie de abur sub vid Eliminarea cerurilor i a gliceridelor cu punct de topire ridicat Dezmucilaginare Neutralizare Neutralizare prin distilare Delecitinizare Degumare Rafinare chimic (caustic ) Rafinare fizic (realizeaz i dezodorizarea) Extrac ie cu solven i selectivi Neutralizare prin esterificare Rafinare cu solven i selectivi Decolorare Dezodorizare Albire Winterizare Deceruire.3. uscarea. Dezmucilaginarea. demargarinizare Principalele opera ii cuprinse în schema de rafinare a uleiurilor vegetale sunt: dezmucilaginarea.prin combinarea acizilor gra i cu glicerina  . filtrare coloidal centrifugare Eliminarea mucilagiilor Eliminarea acizilor gra i liberi:  prin formarea s punurilor alcaline  prin antrenare cu vapori de ap sub vid  . 7. degumarea uleiurilor vegetale neutralizarea. winterizarea. decolorarea. Destearinizare. dezodorizarea i .

pentru purificarea uleiurilor înainte de scindare sau hidrogenare.a.tratament cu acid sulfuric. În rezervoarele de depozitare a uleiului. pierzându. Temperatura critic pentru uleiul de floarea soarelui este 7°C. existând mai multe metode de îndep rtare a mucilagiilor. are loc separarea mucilagiilor spontan prin autohidratare cu umiditatea din aer. aceste flocoane pot fi separate ulterior prin sedimentare sau centrifugare . albuminoide.5°C. emulgator (la fabricarea ciocolatei. iar pentru cel de extrac ie 21.i solubilitatea în ulei. fosfolipidele i complec ii acestora precipit în flocoane. la o temperatur critic ce depinde de metoda de ob inere a uleiului.) i la cre terea valorii nutritive a produselor alimentare . con ine substan e mucilaginoase i alte impurit i aflate sub form coloidal . par ial purificat. astfel : metode fizico-chimice (hidratarea. tratamentul cu absorban i) . în suspensie sau dizolvate. Hidratarea mucilagiilor are loc în prezen a apei la cald. când albuminoidele. . . . metode chimice . având loc o redispersare dar la o la 47-50°C.tratament termic . clorhidric sau alcalin. hidra i de carbon . Dezmucilaginarea este o opera ie dificil în procesul de rafinare a uleiurilor. Eliminarea mucilagiilor este necesar din urm toarele motive: . Mucilagiile con in fosfatide. Temperatura de dispersare depinde de con inutul în temperatura mai mare decât temperatura de separare. Aceast precipitare a mucilagiilor este reversibil .Uleiul brut.se utilizeaz ca metod independent pentru rafinarea uleiurilor necesare produc iei de lacuri i uleiuri sicative . mucilagiile separate prin r cire la 10-20°C se disperseaz umiditate i se poate ridica chiar peste 100°C. pâinii etc.servesc la ob inerea lecitinei folosit ca. Cele mai utilizate metode sunt hidratarea i rafinarea acid .stabilizeaz emulsiile în timpul neutraliz rii alcaline determinând cre terea pierderilor de ulei în soapstock. metode fizice . Astfel.

aparatul de hidratare. în cazul anumitor uleiuri :  cu acid sulfuric concentrat pentru uleiul de rapi destinat hidrogen rii sau utiliz rii ca ulei lampant. timp de 22 minute (20-25 min) i în prezen a a 2-3% ap cu temperatura egal cu a uleiului . instala ia de baz cuprinde : rezervorul de amestec uleiap . Pentru hidratarea continu a uleiurilor se folosesc 2 procedee : ‡ procedeul de hidratare Sharples. Tratamentul acid se practic independent (f r hidratare preliminar ). în care con inutul de fosfatide a fost redus de la 3. cum sunt : natura i cantitatea agentului de hidratare. realizându-se cu o solu ie de 75-85% ce se introduce în propor ie de 0. ‡ procedeul de hidratare Alfa De Laval. Dezmucilaginarea prin tratament acid are drept scop completarea procesului de hidratare pentru a elimina fosfatidele nehidratabile. Dezmucilaginarea cu acid citric se face cu o solu ie apoas 10-20%. filtre pentru ulei. Tratamentul acid urmeaz unei etape de dezmucilaginare prin hidratare. Procesul are loc la 60-70°C (pentru uleiuri comestibile) sub amestecare continu i cu 1-3% condensat fierbinte. m rimea suprafe ei de contact i modul de separare a mucilagiilor. Procesul are loc la 45-50°C pentru ulei de floarea-soarelui i 70°C pentru alte uleiuri.2-3. în acest scop folosindu-se acidul fosforic sau acidul citric ce transform fosfatidele în s ruri solubile în mediu alcalin. De aceea. sub agitare continu . preînc lzitor tip Ä eav în eav ´.  cu acid fosforic la uleiul de in pentru utiliz ri tehnice speciale.5% pân la 0.05-2% fa instala iei folosite. introdus în propor ie de 1-2% fa Tratamentul cu acid fosforicse aplic uleiurilor comestibile (la uleiul de floarea-soarelui pentru loturile închise la culoare). separatoare centrifugale pentru separarea mucilagiilor din ulei. de uleiul brut Temperatura de lucru depinde de natura uleiului (70 . în func ie de tipul . sub agitare la temperatura de 70-90 °C.90°C). temperatura de lucru.15-0. uleiul delecitinizat trebuie s aib temperatura de 65-70°C i o presiune la ie irea din separator de 2-3 daN/cm . a c rui instala ie de baz cuprinde schimb torul de c ldur cu pl ci. Dup centrifugare.Eficacitatea procesului de hidratare a mucilagiilor depinde de o serie de factori. în practic .27% de ulei. Concentratul de mucilagii separate la hidratare trebuie s respecte un raport ulei-fosfatide de 1:1. aparatul de hidratare i separatorul centrifugal cu talere. dup dezmucilaginarea acid urmeaz opera ia de neutralizare alcalin .

09% iar con inutul de fier de la 1.2. care poate avea loc :   în timpul depozit rii semin elor oleaginoase .55 mg/Kg. în uleiul brut datorit prezen ei urmelor de ap i condi iilor de depozitare necorespunz toare. Una din cauzele ce conduc la apari ia acestora în ulei este scindarea trigliceridelor.05-0. sp larea uleiului pentru eliminarea urmelor de s pun. eliminarea mucilagiilor i acizilor gra i . se pot grupa astfel :  instala ii în care amestecarea uleiului cu solu ia alcalin se realizeaz în aparate sub agitare (procedeele Sharples i Alfa De Laval). Ca agen i de neutralizare se utilizeaz în principal Na OH i mai pu in Na2CO3. Exist diferite metode de îndep rtare a acidit ii libere :    neutralizarea alcalin : neutralizarea prin distilare .nerecomandat în cazul uleiurilor vegetale comestibile. Efectele tratamentului alcalin sunt:    adsorb ia cantitativ a impurit ilor la suprafa a peliculei de s pun . Neutralizarea continu se efectueaz în instala ii care. Cea mai utilizat metod este neutralizarea alcalin . separarea soapstockului format. neutralizare prin esterificare . Pentru ob inerea de uleiuri comestibile este necesar ca aciditatea liber s fie eliminat . Neutralizarea acidit ii libere a uleiurilor vegetale Uleiurile brute fabricate la noi în ar au o aciditate liber cuprins între 1-4% datorat prezen ei acizilor gra i liberi. .Prin tratamentul acid con inutul în fosfatide scade pân la 0.12 mg/Kg la 0. eliminarea par ial a pigmen ilor coloran i. din punct de vedere tehnologic.3. 7. care cuprinde etapele : * * * tratamentul cu alcalii (neutralizareapropriu-zis ).

în uleiurile neutralizate cu alcalii r mâne un con inut de 0. aciditate liber >5% .sol. Temperatura uleiului în faza de sp lare trebuie men inut la 85-90°C. 20-30° Be. s pun max. Uleiul neutralizat este trecut la sp lare.5% ap . Folosirea apei cu duritate ridicata (peste 5° germane) conduce la cre terea con inutului de s pun în uleiul rafinat (se formeaz s pun de calciu în ulei). 7.5. variaz în func ie de aciditatea liber a uleiului:    o aciditate < 1% . Uscarea uleiului 0.05%.3. cu agitare mecanic .sol. Separarea soapstockului are loc prin centrifugare în ambele cazuri. durata tratamentului) se stabile te în func ie de felul uleiului i de aciditatea liber a acestuia. 20° Be . aciditate liber max. Eliminarea apei se realizeaz prin opera ia de uscare a uleiului. soapstock : con inutul în gr simi totale 15-25%. care se realizeaz cu ap de condens sau ap dedurizat . uleiul i le ia fiind fin pulverizate (procedeul Fash).08 mg KOH/g. sub vid. produsele finite rezultate trebuie s aib urm toarele ulei neutralizat :aspect limpede. Regimul de lucru depinde de tipul de procedeu aplicat: . gra i= 1:2. sc derea puterii de decolorare a adsorban ilor folosi i ulterior). instala ii în care reac ia de neutralizare are loc în faz de aerosoli. 0. care trebuie îndep rtat. aciditate liber între 1-5% . concentra ia i excesul solu iei alcaline.  Dup sp lare. Temperatura optim este de 70-90°C. iar raportul ulei/ac. prin aceasta evitându-se fenomenele nedorite ce au loc în prezen a apei (hidroliza gr similor i cre terea acidit ii libere. iar concentra ia solu iei de NaOH (sod caustic sau le ie).sol. Procedeele de uscare a uleiului pot fi realizate discontinuu sau în flux continuu. de NaOH cu concentra ie 6-12° Be . Regimul de lucru (temperatura.3. Dup caracteristici:  neutralizare.

în general.- procedeul discontinuu : t = 90-95 °C/ =60-90 min/ arja . Decolorarea (albirea) uleiurilor Pigmen ii coloran i sunt substan e de înso ire a gliceridelor ce confer culoare uleiurilor vegetale. pigmen i secundari: substan e complexe melano-fosfatidice . Decolorarea. substan elor proteice precum i a altor substan e de înso ire a materiilor grase (resturi de s pun din uleiurile neutralitate alcalin. xantofila (galben ). men inere i separarea adsorbantului din uleiul decolorat.decolorarea fizic decolorant. Aceste opera ii pot fi realizate în instala ii cu func ionare continu sau discontinu . decolorarea uleiurilor poate fi efectuat prin dou procedee : . urme de catalizator din uleiurile hidrogenate). ca efect secundar are loc i eliminarea mai avansat a mucilagiilor. procedeul continuu : t = 85-90 °C/p = 10-30 mm Hg. O parte din aceste substan e colorante sunt par ial îndep rtate în procesele anterioare dezmucilaginarea acid i neutralizare.decolorare chimic .se formeaz în brochen i în uleiul ob inut din micele distilate la temperaturi ridicate.3.realizat prin adsorb ia pigmen ilor pe p mânt sau c rbune . ci numai uleiurilor .4. În practic . nu se aplic gr similor tehnice puternic pigmentate. Odat cu decolorarea. 7.05%. este un fenomen complex în cadrul c ruia adsorb iei fizice i se suprapune chemosorb ia. Pigmen ii pot fi clasifica i în dou grupe : * * pigmen i naturali : clorofila (verde). uleiurilor comestibile. con inut de ap i substan e volatile la sfâr itul procesului = max 0.2% . Decolorarea prin adsorb ie const din introducerea sub agitare a p mântului decolorant în uleiul neutralizat i uscat sub vid. de ap al uleiului uscat =0.realizat printr-o reac ie chimic ce modific grupele i cromogene ale pigmen ilor. precum i efecte secundare de natur termic Factorii ce influen eaz procesul de decolorare prin adsorb ie sunt ± i oxidativ . carotina (ro ie). . con inut max.

‡ ‡ caracteristicile adsorbantuluiAdsorbantul re ine preferen ial substan ele colorante pân la o anumit limit . iar durata procesului poate varia între câteva ore i 38-72 ore La r cirea rapid a uleiului se ob in cristale mici greu de separat prin filtrare. Efectul cristaliz rii este m rit dac apropie de 0°C. 7.pe care se aglomereaz microcristale de gliceride i ceruri. La dep fenomenul de reversiune a culorii. Winterizarea. se urm re te utilizarea unor agen i decoloran i ce au activitate specific mare. se prefer r cirea progresiv . ca substan e de înso ire se g sesc i ceruri. natura i concentra ia pigmen ilor. al c ror con inut depinde de efectul decojirii i separarea din miez a pieli elor. de durat . Pentru a avea loc o cristalizare rapid . Cea mai utilizat instala ie de decolorare în industria uleiului este instala ia De Smet. 60 mm Hg. prezen a acizilor gra i liberi procesului de decolorare .volum de adsorb ie . ob inându-se astfel cristale de dimensiuni mai mari. Cristalizarea poate avea loc i spontan. Durata de men inere a contactului dintre agentul decolorant i ulei este de 15-20min la decolorarea în flux discontinuu i câteva minute la decolorarea în flux continuu. De aceea.5. ‡ condi iile de lucru . ‡ caracteristicile materiei prime . trec în ulei iar opera iile de rafinare anterioare nu au efect semnificativ asupra lor. De aceea. care s conduc la formarea cristalelor de dimensiuni mari. starea de oxidare. const în cristalizarea cerurilor i a digliceridelor solide. în ulei se introduc germeni de cristalizare Kieselgur sub form de praf fin . în practic . numit i deceruire. temperatura de cristalizare i filtrare a cerurilor se . Cerurile se dizolv cu solven i.peste care adsorb ia nu mai are loc. Winterizarea uleiurilor În uleiul brut. sau introducerea de germeni de cristalizare.felul uleiului.temperatura optim pentru decolorarea uleiurilor comestibile este de 85 -90°C la o presiune absolut de max.3. u or separabile la filtrare. irea timpului de contact poate ap rea i a urmelor de s pun influen eaz randamentul urmat de o separare a acestora de ulei prin filtrare.

îngreunând astfel separarea prin filtrare a cerurilor i gliceridelor solide. La filtrare. se mai adaug amestecul azbest-celuloz fiind denumit în practic cristal -theorit.ultima opera ie din procesul complex al rafin rii . . provenite atât din materia prim ca substan e de înso ire a gliceridelor.3. Dezodorizarea uleiurilor Dezodorizarea . cât i din transform rile chimice care au loc pe parcursul procesului de depozitare i prelucrare. uleiurile nu se mai pot deosebi între ele pe baza gustului i mirosului. . procesul de deceruire în instala ii cu func ionare continu are loc astfel:   prer cirea uleiului la 20-22°C. respectiv se depersonalizeaz . urmat de o r cire la 5-7°C .constituie faza tehnologic prin care se elimin substan ele care imprim uleiurilor miros i gust nepl cut.În cazul folosirii Kieselgurului. efectuat mai ales în cazul uleiurilor comestibile i a gr similor vegetale ob inute prin hidrogenare destinate consumului alimentar.. introducere de germeni de cristalizare (Kieselgur) cu amestecare continu timp de înc lzire brusc la 12-16°C. 4 ore .în procesul de decolorare la utilizarea amestecurilor de agen i decoloran i care con in c rbune.adsorb ia de c tre s pun (la neutralizare alcalin ) a unei p r i a acestor substan e . Dezodorizarea are loc i ca efect secundar al altor opera ii de rafinare cum ar fi: . Prin dezodorizare. Deoarece la sc derea temperaturii vâscozitatea uleiului cre te. Cerurile i stearinele separate din ulei constituie un subprodus de rafinare. filtrare. celuloz a.6. winterizarea se face înaintea dezodoriz rii. Au fost puse la punct i procedee de winterizare a uleiului adus sub form de miscel cu 7.   solven i. deoarece acesta imprim un gust str in care poate fi îndep rtat la dezodorizare. În acest scop. Kieselgurul formeaz un strat filtrant cu capacitate de filtrare un timp mai în ulei i alte substan e ca azbest. îndelungat.

presiunea 5-30 mm col Hg. presiune i antrenarea cu vapori de ap . de regul hidrosolubile. ceruri i esteri metilici). olefinice steroli liberi alcooli gra i) . când pot fi introduse rezervoare intermediare. tocoferoli liberi i poliolefinice. gra i liberi. felul compu ilor volatili. temperatura. cu excep ia situa iilor de produse de oxidare : de acizi gra i plus substan e nesaponificabile ulei antrenat în propor ie de 1:1 fa i esterifica i. opera ia dureaz 5-7 h iar parametrii de lucru sunt : temperatura uleiului 175-185°C. i i esterifica i. substan e nesaponificabile (hidrocarburi parafinice. O reu it bun în procesul de vaporizare se ob ine prin asigurarea unei distribu ii cât mai uniforme i în cantit i mici a aburului direct injectat în uleiul vegetal. având o temperatur cu 30-50°C peste temperatura uleiului. Distilatul ob inut la antrenarea cu vapori con ine un amestec de substan e format din:  substan e volatile la presiune i temperatur ambiant . alcooli triterpenici nesincronizare a debitelor. Eliminarea eficient a substan elor care imprim gustul i mirosul uleiurilor i gr similor se face prin antrenare cu abur la presiune redus i temperatur relativ înalt (185-220°C pentru uleiuri vegetale i 220-230°C pentru cele solidificate). vidul. Procesul de dezodorizare se realizeaz în instala ii discontinue i continue. Aburul de antrenare nu trebuie s con in gaze (în special oxigen) iar cantitatea de abur pentru antrenare depinde de o serie de factori cum ar fi: cantitatea de ulei supus dezodoriz rii. tensiunea de vapori a acestora etc.Opera ia de dezodorizare se realizeaz combinând efectul a trei parametri tehnologici : temperatur . o  antrenate. Procedeele continui utilizeaz utilaje legate în flux. În instala ii discontinui.  substan e nevolatile la presiune i temperatur ambiant i insolubile în ap formate din : o o substan e saponificabiie (ac. trigliceride. responsabile de mirosul uleiului. .

conform schemei: Reactan i + Catalizator Reactan i-Catalizator Ulei + Catalizator a acizilor gra i decurge prin reac ia de cataliz având loc i modificarea atât a compozi iei cât i a propriet ilor trigiceridelorrespective. HIDROGENAREA ULEIURILOR VEGETALE Pentru fabricarea margarinei i a altor gr simi vegetale este necesar modificarea temperaturii de topire a gliceridelor din uleiurile fluide prin adi ia de hidrogen la dublele leg turi ale radicalilor acizilor gra i nesatura i din trigliceride. rezultând acizi gra i satura i cu acela i num r de atomi de carbon . folosesc liniile procedeelor Sharples sau Alfa-Laval pentru dezmucilaginare-neutralizare. ace tia din urm conferind consisten a necesar gr similor. 7. Adi ia hidrogenului la dubla leg tur eterogen . în principal cu o dubla leg tur . cuplate cu instala ii De Smet pentru decolorare- Rafinarea discontinu este aplicabil în liniile cu capacit i mici (sub 50t /24 h) i cu schimb ri frecvente ale sortimentelor de ulei. În func ie de caracteristicile dorite.Sec iile de rafinare continu winterizare-dezodorizare. reac ia de hidrogenare poate fi y total .conduce la saturarea tuturor leg turilor duble. în care are loc trecerea par ial a izomerilor cis ai acizilor gra i nesatura i în izomeri trans. astfel c se ob in uleiuri solidificate care con in un amestec de acizi gra i satura i cu acizi gra i nesatura i. y par ial . O reac ie secundar adi iei hidrogenului este reac ia de trans-izomerizare.4. Catalizatorii utiliza i pot forma dou complexe active.saturarea incomplet a dublelor leg turi ale acizilor gra i. astfel : C=C i H-H .

datorit c reia se îmbun t e te plasticitatea i stabilitatea propriet ilor organoleptice Etapele reac iei de hidrogenare sunt:  difuzia reactan iior pe suprafa a catalizatorului.Ca + Cat Aceste complexe active reac ioneaz între ele. Hidrogenarea uleiurilor poate decurge: y selectiv . îns . uleiul hidrogenat selectiv ob ine o compozi ie mai omogen . conducând la un compus saturat i eliberând catalizatorul. Un model al reac iilor posibile în timpul hidrogen rii poate fi construit pe baza schemei urm toare: Acid linoleic Acid linolenic Acid oleic Acid stearic Acid izolinoleic Aceasta situa ie ridic problema selectivit ii procesului de hidrogenare. Prin aceasta. În compara ie cu hidrogenarea neselectiv . . y polinesatura i. Uleiurile sunt formate din molecule de trigliceride care posed .când are loc hidrogenarea concomitent a acizilor gra i monoi la radicali mai pu in satura i .dac hidrogenul se fixeaz mai repede la radicalii cei mai nesatura i decât neselectiv . grade de saturare diferite. procesul de hidrogenare selectiv determin reducerea con inutului în acizi polinesatura i i acizi satura i.

exist o rela ie direct propor ional ce catalizatorul se de între activitatea catalizatorului i viteza de hidrogenare.4% fa gr sime.. sunt rapide. desorb ia produ ilor de reac ie . pe m sur în aceea i rela ie este uzeaz (apar fenomene de învechire i otr vire a catalizatorilor)..0 daN/cm2. difuzia produ ilor de reac ie în mediu. iar celelalte etape sunt lente. cre terea vitezei de reac ie nu este semnificativ y temperatura de hidrogenare influen eaz direct propor ional viteza de reac ie. y presiunea de hidrogenare influen eaz favorabil reac ia: viteza de hidrogenare cre te cu presiunea de lucru. i cantitatea de catalizator folosit . catalizatori de amestec Hidrogenarea uleiurilor vegetale se poate face în proces discontinuu sau continuu. în care uleiul. dar peste 0. y intensitatea amestec rii asigur men inerea catalizatorului în stare de suspensie i continu a hidrogenului în toat masa. Catalizatorii de hidrogenare ce pot fi utiliza i sunt :    catalizatori de nichel pur. hidrogenarea în atmosfer sta ionar de hidrogen.   reac ii între moleculele în stare adsorbit în mai multe etape. gr simi tehnice > cre terea vitezei de hidrogenare. Hidrogenarea discontinu se poate realiza prin urm toarele metode : * * hidrogenarea cu barbotare de hidrogen în masa uleiului. este pulverizat în atmosfer de hidrogen . 380°C.5-2. con inând suspensia de catalizator. Viteza de hidrogenare este dependent de urm torii faeton : y activitatea i cantitatea catalizatorului folosit .160. catalizatori din aliaje cu nichel. cu sau f r suport de Kieselgur. Presiunea sc zut favorizeaz selectivitatea. gr simi pentru margarina .180. Îns . temperatura de hidrogenare variaz 200°C . .200°C. activitatea acestuia scade.3-0. ceea ce conduce la i distribuirea uniform între 160-240°C (în func ie de selectivitatea procesului): pentru gr simi moi . presiunea optim variind între 1. determinând viteza Prima si ultima etap global a procesului..

Înfunc ie de forma de utilizare a vehicula i prin mai multe coloane de reac ie . Aceste metode difer între ele prin modul în care se poate ob ine contactul hidrogenului cu masa de ulei i catalizator.* hidrogenarea cu circula ie atât a uleiului cuprinzând catalizatorul. aciditatea liber corespunde a uleiului trecut la hidrogenare este > acestei limite este suficient numai . începând cu neutralizarea alcalin . Prelucrarea final a uleiurilor hidrogenate comestibile se face prin rafinare. în care catalizatorul se folose te sub form i d rezultate bune atunci când se un singur sortiment de ulei hidrogenat. cât i a hidrogenului (circula ie combinat ). * de sit sau buc i special tratate pentru a avea suprafa a activ Sfâr itul procesului se stabile te prin determinarea temperaturii de topire (care cre te) sau prin m surarea indicelui de refrac ie. în care reactan ii sunt amesteca i i hidrogenarea cu catalizator sta ionar. care variaz liniar cu temperatura de topire. Dac aciditatea liber dezodorizarea. dac 0. Hidrogenarea continu este mai pu in selectiv prelucreaz catalizatorului metodele aplicate sunt: * hidrogenarea cu catalizator în suspensie.05%.

You're Reading a Free Preview

Descarga
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->