Está en la página 1de 29

| 

 
 
1) Retezat
Specii unice în lume
"Fenomene naturale perfect explicabile", spun
geologii despre mai toate minunile naturale ale
României. Probabil aşa şi este. Dar Retezatul
are 90 de specii de plante care nu se găsesc
niciunde în lume, iar Delta este cel mai bine
conservată din Europa, în timp ce în Apuseni se
află cel mai mare fenomen carstic din Europa.
Şi toate se regăsesc într-o singură ţară.
Parcul naţional Retezat a ratat intrarea în
minunile naturale ale lumii, dar este o destinaţie
de vis.

. . .
. . .
Aici există peste 80 de lacuri (aproximativ 38%
din lacurile glaciare de pe teritoriul României)
aşezate pe granit si formate din foşti gheţari,
toate cu o adâncime de până la 29 de metri.
Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar, în
timp ce Zănoaga este cel mai adânc din România.
Tăul Agăţat este lacul instalat la o altitudine de
2.250 de metri şi mulţi turişti au impresia că
zboară dacă îl privesc. Retezat este
binecunoscut şi pentru diversitatea sa florală;
dintre cele 1.200 de specii de plante existente
în această rezervaţie, 90 nu mai pot fi văzute
în alt loc din lume.
Parcul naţional Retezat :
Vedere de ansamblu
Parcul naţional Retezat
Capre negre ² monumente ale naturii
Parcul naţional Retezat - Lacul Zănoaga,
cel mai adânc lac glaciar din România (29 m)
2) Sfinxul şi Babele :
Sculpturi ale naturii

a) Sfinxul
Situat la 2.216 m pe Platoul din Munţii Bucegi,
atrage prin forma umană pe care natura a
sculptat-o de-a lungul timpului. Însă, natura
nemulţumindu-se doar cu atât, parcă a suflat
peste el şi un strop de personalitate. Bine
poziţionat, cu o privire aspră, el dă impresia
că supraveghează acele plaiuri.
Sfinxul din Bucegi
Sfinxul din Bucegi
b) Babele
Ciudate şi interesante, Babele atrag turiştii datorită
formei lor unice. Pe acest platou, natura a modelat
aproape toate stâncile din împrejurimi, însă mai are de
lucru până să le dea forma finală. Babele au aspectul
unor ciuperci gigantice, dar poate peste vreo 300 de ani,
urmaşii noştri o să poată distinge siluetele unor doamne.
De-a lungul timpului, în jurul Sfinxului şi al Babelor s-au
ţesut legende şi s-au învârtit zeci de teorii mitologice,
năstruşnice ori doar amuzante. Unii afirmă că n-ar fi
naturale, ci modelate cu har şi interes de mâna omului,
alţii că "pietrele" din vârf de munte emană energii
pozitive nemaiîntâlnite care au apărat ţara de duşmani,
iar cei mai "originali" spun că sunt -fără nicio îndoială-
urme ale unei civilizaţii extraterestre.
Babele din Bucegi
Babele din Bucegi
3) Delta Dunării:
deşertul lângă apă
Un ţinut exotic, cu peste 1.200 de specii de
copaci şi plante, cu cea mai bogată faună
ornitologică şi ihtiologică, Delta Dunării este cea
mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din
Europa, acoperind o suprafaţă de peste 2.500
km2. În 1991, UNESCO a inclus Delta Dunării,
cea mai nouă formă de relief din România, ferită
de "progresul industrializării", printre
rezervaţiile biosferei. Suprafaţa Deltei creşte
anual cu 40 de metri prin depunerea celor 60 de
milioane de tone de aluviuni aduse de fluviu.
Delta Dunării
Delta Dunării
4) Gura Portiţei :
Galapagos de România
Atestată documentar încă din 1710, Gura Portiţei este,
probabil, ultima plajă virgină de pe litoralul romanesc. Ca
să ajungeti acolo, trebuie sa mergeţi cu bacul o oră
întreagă, însă nu se aseamănă cu nicio altă plajă, mai
ales că în partea ei stângă se găseste apa dulce a Deltei
Dunării. În luna iunie, când broaştele ţestoase işi depun
ouăle, pe această plajă puteţi vedea cârduri întregi care
se plimbă în voie, nederanjate de atenţia turistilor. Toţi
cei care au vizitat Gura Portiţei, o fâşie îngustă de nisip,
au plecat de acolo cu gândul că se vor întoarce în unul
dintre cele mai frumoase locuri din Delta Dunării.
Gura Portiţei
Gura Portiţei
5) Vulcanii noroioşi :
Lava neagră
Rezervaţie naturală de tip geologic întinsă pe 30
de hectare, vulcanii noroioşi sunt localizaţi în
Subcarpaţii de Curbură.(Buzău) Formaţiunile au
apărut datorită erupţiilor de gaze din pământ
care antrenează spre suprafaţă nămol şi apă. În
zonă sunt cunoscuţi sub denumirea de pâcle, dar
în interiorul lor se produc procese similare ca şi
în vulcanii adevăraţi. Conurile nu depăşesc 5-6
metri înălţime, iar aşa-zisa lavă este aruncată
pe o suprafaţă mică.
. . .
. . .

Odată ajunşi în zona vulcanilor noroioşi, turiştii sunt


surprinşi de o senzaţie neobişnuită. Când este înnorat,
platoul arid cu milioane de crăpături şi torenţi adânci
separaţi de creste seamănă cu un peisaj lunar. Sau, dacă
apare soarele, locul pare desprins din plin deşert african,
pentru că noroiul uscat virează imediat din gri în galben
deschis.
De fapt, noroiul nu este altceva decât un amestec de
gresii, cuartite, ghipsuri, argile, calcare şi urme de
petrol, antrenate din adâncuri de gazele naturale ce
provin de la peste 3.000 de metri adâncime şi care trec
printr-un sol argilos, combinându-se cu apa din pânza
freatică. Mai departe de zona cu cratere, acest tăram
aparent ostil vegetaţiei este înconjurat de o explozie
verde de natură sălbatică. Păduricea de liliac aflată în
interiorul rezervaţiei Vulcanii Noroioşi este poate la fel
de frumoasă şi de interesantă precum vulcanii înşişi.
Vulcanii noroioşi
fantastic, nu-i aşa ?
Vulcanii noroioşi
6) Cetăţile Ponorului
Apa de 10.000 de ani

În Munţii Apuseni se află cel mai impresionant


fenomen carstic din Europa de Sud-Est. Un
munte de piatră de 76 de metri are la bază o
apă pură, glaciară care şi-a găsit refugiu aici
acum 10.000 de ani.
Numit şi Everestul speologiei române, peştera
Cetăţile Ponorului are o galerie principală de 2
km lungime, activă, în care poate cel mai mare
râu subteran din ţară curge formând cascade,
repezişuri şi vâltori.
Cetăţile Ponorului
Cetăţile Ponorului
7) Mărginimea Sibiului
Revista Forbes o consideră cea mai romantică zonă de
ecoturism din lume. La 400 de metri peste nivelul mării,
respiraţi un aer perfect, iar căpiţele de fân sunt peste
tot. In aceste locuri de vis, tradiţiile sunt puse la mare
cinste de către locuitori. Zona este alcătuită din 18
sate, cu centrul la Săliştea, toate avand o moştenire
etnologică, arhitecturală şi istorică unică.
Cea mai veche asezare este Răşinari din 1204, urmată
de Tălmaciu - 1318, Orlat - 1322 şi Săliştea - 1354.
Prin aspectele sale de cultură materială şi spirituală,
Mărginimea Sibiului se înscrie între cele mai vechi vetre
ale etnogenezei româneşti. Nunta tradiţională de la
Sibiel, peisajele Mărginimii, ospitalitatea oamenilor şi
vechimea agroturismului din Sibiel au adus Mărginimii
Sibiului un "Măr de Aur", echivalent al premiului "Oscar"
în domeniul turismului.
Mărginimea Sibiului
Mărginimea Sibiului