Bursele Din Europa de Est

LUCRARE DE LICENŢĂ
CUPRINS
I N T R O D U C E R E ................................ ................................ ................................ .................... 1
1 CADRUL CONCEPTUAL AL BUSELOR DE VALORI ................................ ....................... 2
1.1 GENERALITATI................................ ................................ ................................ ............................. 2
1.1.1 Ce este bursa?................................ ................................ ................................ ............................. 2
1.1.2 Clasificare şi funcţiile bursei ................................ ................................ ................................ ....... 2
1.2 BURSA DE VALORI MOBILIARE ................................ ................................ ............................... 4
1.2.1 Obiectul bursei de valori ................................ ................................ ................................ ............ 5
Clasificarea burselor de valori ................................ ................................ ................................ .................... 5
1.2.2 Ordinele de bursă................................ ................................ ................................ ........................ 7
1.2.3 Cotarea la bursa de valori................................ ................................ ................................ ............ 9
1.2.4 Tranzacţiile bursiere ................................ ................................ ................................ ................. 11
1.2.5 Indicii bursieri ................................ ................................ ................................ .......................... 12
2 BURSELE DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA ................................ .................. 16
2.1 SCURT ISORIC AL BURSELOR DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA .................... 16
2.2 MARILE PIETE BURSIERE VEST ± EUROPENE ................................ ................................ .... 17
2.2.1 Piata bursiera din Marea Britanie ................................ ................................ .............................. 17
2.2.2 Piata bursiera din Germania ................................ ................................ ................................ ............. 24
2.2.3 Piata bursiera din Franta ................................ ................................ ................................ .................. 26
2.2.4 Piata bursiera din Italia ................................ ................................ ................................ .................... 27
2.2.5 Piata bursiera olandeza ................................ ................................ ................................ .................... 28
2.2.6 Piata bursiera belgiana ................................ ................................ ................................ ..................... 29
2.2.7 Piata bursiera spaniola ................................ ................................ ................................ ..................... 31
3 BURSELE DIN EUROPA DE EST ................................ ................................ ........................ 33
3.1 GENERALITĂŢI................................ ................................ ................................ ........................... 33
3.2 PIETELE BURSIERE ................................ ................................ ................................ ................... 36
3.2.1 Piaţa bursieră a Bulgariei ................................ ................................ ................................ .......... 36
3.2 2 Piaţa bursieră a Cehiei ................................ ................................ ................................ .............. 38
3.2.3 Piaţa bursieră a Croaţiei ................................ ................................ ................................ ............ 39
3.2.4 Piaţa bursieră a Rusiei ................................ ................................ ................................ .............. 40
3.2.5 Piaţa bursieră a Ungariei ................................ ................................ ................................ ........... 43
3.2.6 Piaţa bursieră a Poloniei................................ ................................ ................................ ............ 45
3.2.7 Piaţa bursieră a Slovaciei ................................ ................................ ................................ .......... 46
3.2.8 Piaţa bursieră a Sloveniei ................................ ................................ ................................ .......... 47
3.2.9 Piaţa bursieră a României ................................ ................................ ................................ ......... 48
4 STUDIU COMPARATIV INTRE BURSELE DE VALORI DIN BUDAPESTA,
VARSOVIA, BUCURESTI SI PRAGA ................................ ................................ ......................... 54
4.1 ROMANIA ................................ ................................ ................................ ................................ ..... 55
4.1.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 55
4.1.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ .................... 57
4.2 POLONIA ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 59
4.2.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 59
4.2.2 Cele mai importante sectoare la bursa ................................ ................................ ....................... 61
4.3 CEHIA................................ ................................ ................................ ................................ ............ 64
4.3.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 64
4.3.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ .................... 66
4.4 UNGARIA ................................ ................................ ................................ ................................ ...... 68
4.4.1 Indicatori ................................ ................................ ................................ ................................ .. 68
4.4.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa ................................ ................................ ............. 70
5 CONCLUZII SI PROPUNERI ................................ ................................ ............................... 72
5.1 IN CE MASURA CONTEAZA BURSA NOASTRA PE HARTA REGIONALA? ...................... 72
5.2 PROPUNERI ................................ ................................ ................................ ................................ . 77
INTRODUCERE
Tema acestei lucrări de licenţă se intitulează:´BURSELE DE VALORI DIN EUROPA

DE EST´. Prin tema aleasa mi-am propus să evaluez global nivelul la care se situează la acest
moment piaţa bursieră româneasca prin comparaţie cu alte câteva pieţe vecine luate drept
referinţă, pieţe din ţări care au intrat în Uniunea Europeană în mai 2004.
În primul capitol, intitulat ³CADRUL CONCEPTUAL AL BURSELOR DE
VALORI´, am încercat o înţelegere a noţiunii de Äbursă´, clasificarea şi funcţiile acesteia. De
asemenea, am prezentat obiectul bursei, tipurile de tranzacţii bursiere şi metodele de cotare la
bursă. Sunt totodată prezentaţi indicii bursieri, clasificarea acestora şi importanţa lor în
exprimarea evoluţiei cursului valorilor mobiliare pe o anumită piaţă.
Capitolul al doilea, cu titlul: ³BURSELE DE VALORI DIN EUROPA
OCCIDENTALA´, prezintă un scurt istoric al burselor de valoricdin Europa occidentală. Sunt
descrise, pe scurt, marile pieţe bursiere vest europene, istoricul lor, dezvoltarea, structura
actuală şi importanţa lor pe piaţa bursieră.
Cel de-al treilea capitol, ³BURSELE DIN EUROPA DE EST´, cuprinde istoria veche
şi nouă a burselor din această zonă a Europei precum şi caracterizarea generală şi evoluţia
burselor, din 9 ţări est Europene, ţări membre ale Uniunii Europene, tari ce vor adera la
Uniunea Europeană precum şi câteva date despre bursă de valori din Rusia. Sunt prezentaţi
principalii indicatori şi importanta bursei în raport cu PIB.
Penultimul capitol, cu titlul: ³STUDIU COMPARATIV INTRE BURSELE DE
VALORI DIN BUDAPESTA, VARŞOVIA, BUCUREŞTI ŞI PRAGA´, încearcă să dea un
răspuns la întrebarea: după o evoluţie apreciabilă a capitalizării şi lichidităţii în ultimii 4-5 ani,
în ce măsură contează bursa noastră pe harta regională? Au fost utilizate 4 criterii:
dimensiunea pieţei acţiunilor, evaluarea medie a acţiunilor, lichiditatea pieţei acţiunilor şi
posibilităţile de diversificare a unui portofoliu, ponderea criteriilor în scoringul final fiind
25% pentru fiecare din cele patru.
Ultimul capitol al lucrării este intitulat ³CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI´. În
cadrul acestui ultim capitol sunt sintetizate câteva caracteristici ale burselor din România,
Polonia, Cehia, şi Ungaria, urmărind ierarhizarea lor pe baza câtorva criterii de evaluare a
atractivităţii respectivelor pieţe şi a celei mai uşoare şi sigure dintre metodele management a
riscului, regulă de 2%.
1
1 CADRUL CONCEPTUAL AL BUSELOR DE VALORI
1.1 GENERALITATI
1.1.1 Ce este bursa?
Bursa este o componentă de bază a pieţei de capital. Ea este definită ca fiind instituţia
oficială, privată sau de stat, constituită pe baza unui act normativ şi supravegheată de stat, prin
mijlocirea căreia se efectuează tranzacţii cu diferite mărfuri fungiblie, după mostre şi
satndarde, se negociază diferite valori mobiliare , efecte de comerţ, valute străine, devize.1
Denumirea instituţiei bursiere provine de la numele unei vechi familii, van der
Boursen, care au înfiinţat la Burges (Flandra) actual Belgie, un local numit Hotel de Boursen
unde se negociau periodic metalele preţioase şi hârtiile de valoare. În esenţă, noţiunea de
bursa indică locul de întâlnire a cumpărătorilor şi vanzatoriilor.
În principui termenul de bursa desemnează o instituţie a economiei de piaţă, căreia i se
oferă un interes deosebit în lumea afacerilor, deoarece asigură un cadru oganizat pentru
realizarea tranzacţiilor.
1.1.2 Clasificare şi funcţiile bursei
Bursele se clasifică după criterii legate de obiectul tranzacţiilor, formă de organizare şi

reglementare, statutul juridic, gama de mărfuri sau titluri tranzictionate după modul de
execuţie a contractelor şi după tehnica tranzacţiilor. Din aceste puncte de vedere se disting
următoarele tipuri de burse:
1. După obiectul tranzacţiei:

-Y burse de mărfuri
-Y burse de servicii
-Y burse de valori.
2. După formă de organizare:

-Y burse publice
-Y burse private.
3. După numărul de participanţi:
1
Georgeta Buşe- Dicţionaul complet al economiei de piaţă, Informaţia Business Books, 1994, pag.57
2
-Y burse cu participare limitată

-Y burse cu participare nelimitată.
4. După gama de mărfuri sau titluri tranzacţionate:

-Y burse specializate
-Y burse universale.
5. După modul de execuţie a contractelor:

-Y burse cash
-Y burse la termen cu tranzacţii în marjă.
6. După tehnica tranzacţiilor:

-Y burse cu strigare liberă
-Y burse electronice.2
Bursa este o instituţie ce reprezintă o economie liberă cu concentrare spre piaţă. Este
foarte important să cunoaştem structura bursei, modul ei de organizare, de administrare şi
mecanismele decizionale din cadrul instituţii. Bursa asigură un număr importat de de funcţii,
ce îi atribuie statutul de instituţie reprezentativă a pieţei de capital. Funcţia de bază a fiecărei
burse o reprezintă asigurarea unui cadru optim necesar efectuării tranzacţiilor bursiere.
Vuncţiile bursei sunt :

ùY Organizarea unei pieţe vaste prin regelmentari, prin condiţii generale şi
concentrarea cererii şi ofertei
ùY Vormarea unui preţ corect prin respectarea criteriilor necesare pentru

echilibrul cererii şi a ofertei, acest preţ fiind reprezentativ pentru întreaga piaţa
de referinţă
ùY Armonizarea preţurilor, bursa joacă un rol de mediator pe piaţă, stabilind

preţuri de referinţă celelate produse sau servicii armonizându-se cu acesta
ùY Acoperirea riscurilor. Operaţiunea de acoperire a riscurilor se realizează

intermediul pieţei bursiere şi a mecanismelor de tranzacţie.
ùY Barometrul economic este cel mai realist instrument de prognoza, devenind

un semnal de acţiune pentru agenţii economici, guverne sau autorităţi publice.
2
Adrian Niţu- Burse de mărfuri si valori, Tribuna Economica , Bucuresti 2002, pag. 45
3
ùY Veed-Back economic este ssemnalul generat de evoluţia pieţei bursiere, este

criteriul de decizie economică, cursul bursier.
Transparenţa tranzacţiilor şi protecţia investitoriilor sunt valorile fundamentale ale

orcarei burse şi se regăsesc în activitatea operaţională de zi cu zi a bursei.3
1.2 BURSA DE VALORI MOBILIARE
Legea 52/94 privind valorile mobiliare şi bursele de valori defineşte bursa de valori
astfel: Äeste oY instituţie cu personalitate juridică asigurând prin acţiuni intermediare
automatizate sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate pentru efectuarea continuă, ordonată,
transparentă şi echilibrată a tranzacţiilor cu valori mobiliare admise la cotă oferind garanţia
morală şi securitatea financiară prin măsurarea continuă a lichidităţii respectivelor valori
mobiliare´
Bursele de valori mobiliare denumite şi burse de fonduri, privite din punct de vedere al
conţinutului activităţii lor, reprezintă segmentul cel mai important al pieţei secundare de
capital. Tranzacţiile sunt generate de interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor , iar la rândul ei,
generează efecte asupra cursului valorilor mobiliar.
Existanta şi funcţionarea burselor de valori mobiliare sunt condiţionate de emisiunea şi
utilizarea valorilor mobiliare ca active financiare , ca şi de diversificarea produselor bursiere
în calitatea lor de plasament al capitalurilor disponibile şi de acoperire a riscurilor.4
Vuncţiile bursei de valori mobiliare sunt următoarele:

ùY Concentrarea cererii şi ofertei pe o anumită piaţă
ùY Efectuarea tranzacţiilor în conformitate cu ordinele adresate de clienţi şi de

reglementariile pieţei, care sunt obligatorii pentru toţi participaţii
ùY Urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei
ùY Reflectare conjuncturii economice într-o anumită perspectiva
Bursa are un rol complex, asigură o circulaţie liberă şi intensă a valorilor mobiliare la
un curs care reflecata interesul pubicului pentru deţinerea anumitor valori mobiliare. Rolul
principal al bursei de valori este de a faciliata acumularea de fonduri necesare pentru a finanţa
activitatiile economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre direcţiile economice cele
3
Adrian Nitu-Burse de marfuri si valori, Tribuna Economica, Bucuresti 2002 pag. 48-49
4
Gabriela Anghelache- Piata de capital, Editura Economica, Bucuresti 2004 pag. 258
4
mai rentabile. Ea îndeplineşte acest rol în special prin operatiuniile de vânzare şi cumpărare a
acţiunilor şi obligaţiunilor emise de societatiile pe acţiuni.
Prin prisma emitentului de valori mobiliare, bursa permite accesul la capitaluri proprii
şi împrumutate, iar din punct de vedere al investitorului şi deţinătorului de valori mobiliare, ea
oferă o mobilitate ridică în obţinerea de lichidităţi.
1.2.1 Obiectul bursei de valori
Obiectul principal al bursei de valori îl constituie negocierea, în cadrul burselor de

valori se negociază:
ùY Valori mobiliare (titluri finaciare) : acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur, titluri
de rentă
ùY Valute selective
ùY Produse bursiere derivate: contracte future, opţiuni pe marfa, opţiuni pe titluri

financiare, opţiuni pe valute, opţiuni pe indici de bursa, opţiuni pe rata
dobânzii
Există burse al căror obiect principal al negocierilor îl constituie acţiunile. Aceste

burse se numesc şi burse de acţiuni.
Bursele de valori care au ca obiect de activitate tranzacţionarea valorilor mobiliare pe
plan local se numesc burse locale, necaracteristice în comerţul bursier internaţional. Bursele
cu un obiect de activitate extins la un număr mare de valori mobiliare admise la cotare,
indiferent de ţară emitenta sunt burse caracteristice, de reputaţie internaţională, deţinând un
rol conducător în tranzacţiile bursiere generale.
Clasificarea burselor de valori
Bursele de valori pot fi clasificate după multiple criterii. Dintre aceste pot fi
menţionate:
Y YYY
Y
YY
A. Bursa de valori oficială, este piaţa unde se negociază valorile mobiliare admise
la cotare, iar operaţiunile se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat conform unui
regulament de funcţionare. Tranzacţiile sunt centralizate şi accesibile informării permanente a
clienţilor. Operaţiunile se desfăşoară cu exclusivitate în cadrul unui mecanism, folosindu-se
un personal specializat în negocierea tranzacţiilor şi un personal tehnic care se ocupă de
5
pregătirea negocierilor, evidenta contractelor şi urmărirea realizării lor. Accesul în bursa este
restrictiv.
Bursa de valori oficială poate fi:

ùY Bursa de valori clasică. La această bursă se formează un curs unic, întrucât
procesul negocierilor este este dirijat şi supravegheat în conformitate cu
regulamentul de funcţionare, preţurile formându-se pe bază de licitaţie publică.
ùY Bursa de valori modernă. La această bursă procesele de negociere sunt

automatizate, pe bază de mijloace electronice şi computere, în exclusivitate sau
în combinaţie cu mijloace clasice5
B. Bursa de valori neoficială este o bursă cu un acces mai puţin restrictiv. Pe această
piaţă se negociază valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficială. Este vorba de societăţi
mici şi mijlocii care doresc să obţină fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini condiţiile
severe de admitere la piaţa oficială.
Pe lângă acestea, la Bursa neoficială mai apar:
ùY societăţile radiate de la cotaţia oficială;
ùY societăţile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare şi lichidare
C. Piaţa la ghişeu (OTC - Over The Counter) este piaţa organizată direct între
operatori, în afara burselor organizate şi care se derulează printr-o reţea de telecomunicaţii. Pe
această piaţă se pot vinde şi cumpără valori mobiliare în cantităţi oricât de mici şi nu numai
pachete de acţiuni care să aibă la bază o unitate de măsură. Preţurile, deşi se formează pe baza
cursurilor cotate la Bursa oficială, sunt diferite, variind de la o firmă la alta.6
YYY
Y YY

YY

YY
ùY Piaţa bursieră de licitaţie. Un ordin de vânzare sau cumpărare va fi executat

automat în momentul în care întâlneşte un contra ordin cu acelaşi prêt.
ùY Piaţa bursieră de negociere. Tranzacţiile au loc direct între brokeri, iar preţul se
stabileşte prin negociere directă.
5
Gabriela Anghelache ± Piata de capital, Editura Economica, Bucureşti 2004 pag .18
6
Gabriela Anghelache ± Piata de capital, Editura Economica, Bucureşti 2004 pag. 20
6
YYY
Y YYYY
Y Y

Y
ùY Piaţă la vedere denumită şi piaţa Äspot". Este piaţa pe care se încheie tranzacţii
cu livrarea imediată (tehnic, în câteva zile de la încheiere), cu reglarea
imediată, după caz;
ùY Piaţă la termen este cunoscută şi sub denumirea de piaţă Äfutures´. Decontarea

tranzacţiilor se realizează la o data stabilită.
Y Y
Y Y
ùY Burse publice (unde statul este proprietar)
ùY Burse private (societăţi anonime pe acţiuni unde acţionari sunt persoane

juridice )
Marea majoritate a burselor sunt private.

Principalele pieţe bursiere din lume sunt următoarele:
ùY SUA - New York Stock Exchange (NYSE)
-American Exchange (AMEX)
-Nasdaq
ùY ßaponia ± Tokio Stock Exchange (TSE)
ùY Marea Britanie ± London Stock Exchange
ùY Germania ± HDB7
1.2.2 Ordinele de bursă
Orice tranzacţie bursiera este iniţiată de un ordin de vânzare sau cumpărare a valorilor
mobiliare. După deschiderea unui cont, clientul va completa şi semnă un ordin de vânzare sau
cumpărare pentru fiecare tip de valoare mobiliara pe care doreşte să o tranzacţioneze.
Transmiterea unui ordin se poate realiza fie prin prezentarea la agentul de valori mobiliare
care se ocupă de contul clientului ori de câte ori este necesar, sau prin alte mijloace, cum ar fi
telefonul, fax-ul, e-mail-ul, care sunt stabilite intre client şi agentul de valori mobiliare la
deschiderea contului.
Ordinul este de fapt o ofertă (în caz de vânzare) sau o comandă (în caz de cumpărare)
şi are ca obiect tranzacţionarea unui anumit volum de valori mobiliare, în anumite condiţii.
Din acest punct de vedere ordinul trebuie să conţină următoare informaţii:
7
Pavel V. Ungureanu- Bănci, burse si profit pe piaţa finaciara, Editura Dacia, 2007, Cluj -Napoca, pag. 171
7
ùY Sensul operaţiunii (vânzare sau cumpărare)
ùY Produsul bursier ce face obiectul ordinului
ùY Cantitatea vânzări sau cumpărării
ùY Tipul tranzacţie
Cea mai importantă indicaţie este cea referitoare la preţ, în practică s-au consacrat
urmaroare tipuri
Ordinul la piaţa (Ämarket order´) presupune un ordin de vanzare-cumpare la cel
mai bun preţ al pieţei. Un ordin de cumpărare la piaţa presupune cumpărarea la cel mai mic
preţ existent în bursa, în momentul în care intermediarul primeşte instrucţiunea de a introduce
ordinul la bursă, iar ordinul de vânzare la piaţă, trebuie executat la cel mai mare preţ existent
pe piaţă. Dacă intermediarul nu reuşeşte să execute ordinul, se spune că Äa pierdut piaţa´ şi
societatea de servicii de înveştii financiare, este obligată să despăgubească clientul.
Ordinul limita (Älimit order´) acest ordin presupune limitarea resurselor în
momentul efectuării unei tranzacţii. Clientul aplica un preţ minim de cumpărare şi un preţ
maxim de vânzare. Aacest ordin poate fi executat doar atunci când piaţa îndeplineşte
condiţiile impuse prin ordin de client. Ordinele limita sunt intodeauna însoţite de o clauză
specifică Äla un preţ mai bun´ ceea ce presupune că agentul poate să vândă la un preţ mai
mare sau să cumpere la un preţ mai mic decât cel din ordin. El este obligat să cumpere sau să
vândă imediat, în caz contrar intermediarii sunt vinovaţi de pierderea pieţii.
Ordinul stop (Ästop loss order´) are ca scop limitare pierderilor şi acţionează în sens
contrar ordinului cu limită de preţ. Acest ordin devine unul de vânzare sau cumpărare în
momentul în care preţul titlului funcţionează în sens contrar aşteptării clientului. Un astefel de
ordin stop de vânzare este plasat la un preţ inferior decât cel al pieţei curente iar un ordin stop
de cumpărare este plasat la un preţ superior cursului curent al pieţii.
Ordinul stop limita sunt ordine de tranzacţie stop, care la declanşare devin ordine
limita.
Există şi ordine cu menţiuni speciale ca de exemplu:

ùY Totul sau nimic (Äall or none´) titlurile vor fi tranzacţionate integral sau
deloc.
ùY Imediat sau anulează (Äimmidiate or cancel´) taranzactia va fi executată

imediat total sau parţial. Ce nu se execută se anulează.
8
ùY Dintr-o dată sau deloc (Äfill or kill´) tranzacţia se execută imediat la preţul
stabilit, în caz contrar se anulează.
ùY Ordin la deschidere(Äat the opening´) tranzacţia se realizează la cursul de

deschidere sau se anulează.
ùY Ordin de închidere (Äat the end´) tranzacţie trebuie realizată în ultimile 30

de secunde a zilei de tranzacţionare.
Există şi alte situaţii care impun o menţiune specială, cum ar fi : Äîn jurul´, Äcu
atenţie´, Äcu grijă´.
Clientul are dreptul să anuleze sau să modifice ordinul său, oricând înainte ca acesta să
fie executat.
O problemă esenţială în executarea ordinelor de bursa o reprezintă respecatrea
regulilor de prioritate de preţ. Prin prioritate de preţ înţelegem că ordinele trebuie executate la
preţuri mai mari, înaintea celor la preţuri mai mici dacă sunt de cumpărare, iar dacă sunt de
vânzare trebuie executate cele la preţuri mai mici înaintea celor la preţuri mai mari. În cazul în
care ordinele sunt date la preţuri egale, atunci se procedează conform urmatoareleo reguli:
ùY Prioritate de timp sau precedentă. Primul ordin plasat va fi primul ordin
executat
ùY Prioritatea de volum. Ordinul cu cel mai mare volum va fi primul executat
ùY Executarea prorata. Toate ordinele cu acelaşi preţ vor fi executate în funcţie

de volumul lor. Este o regulă care se aplică atunci când piaţă nu permite
executare integrală a ordinelor
Din punct de vedere al valabilitaţii ordinelor bursiere ele pot fi , ordine valabile o zi,
ceea ce presupune că aceste ordine trebuie executate în ziua în care au fost lansate. Ordine cu
valabilitate prestabilita (maximum 6 luni) pot fi anulate de investitor oricând înainte de a fi
executate şi ordine fără valabilitate precizata care se execută în general până la finele lunii
în curs pentru tranzacţiile cash, iar pentru tranzacţii la termen până la la finele angajamentului
asumat de investitor.
1.2.3 Cotarea la bursa de valori
Într-o economie de piaţă o societate pe acţiuni devine importantă numai dacă acţiunile
şi obligaţiunile ei sunt admise să fie cotate la bursă.
9
Problema care se pune nu este aceea a mobilului economic care determină o societate
pe acţiuni să se introducă în bursa, ci a posibilităţii întrunirii unor condiţii impuse de legislaţia
naţională spre a putea ca acţiunile şi obligaţiunile emise pe piaţa primară să poată fi vândute şi
cumpărate la bursă.
Metode de cotare la bursă
Acţiunile şi obligaţiunile emise de societatea pe acţiuni (societatea de capitaluri) pot fi
cotate la bursa de valori în două situaţii distincte, cărora le corespund două metode diferite:
Y Cotarea acţiunilor şi obligaţiunilor existente;
Y Cotarea unor noi emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni
Cotarea valorilor mobiliare este o operaţiune prin care se înregistrează ordinele de

vânzare şi cumpărare în vederea formării cursului şi efectuării tranzacţiilor.
Tehnicile de cotare cele mai utilizate în practică internaţională sunt următoarele:

ùY Cotarea prin anunţare publică. Este o tehnică clasică de cotare la bursă, este
folosită atât pe pieţele intermitente cât şi pe pieţele continue. Negocieriile sunt
deschiese de un funcţionar al bursei, care strigă titlurile ce urmează a fi
negociate. Agenţii anunţă cu voce tare preţurile de vânzare şi cumpărare
căutând parteneri interesaţi. Tranzacţiile se încheie în momentul în care un
agent de bursa primeşte un răspuns afirmativ la cotaţiile sale, din partea altui
agent de bursă.
ùY Cotarea pe bază de carnet de ordin. Aceasta modalitatea presupune

centralizarea ordinelor primite de la clienţi într-un document numit carnet de
ordin (Äorder book´). Acest carnet de ordine conţine ordinele repartizate în
raport cu gradul lor de negociabilitate. Aceasta modalitate mai poate fi numită
şi cotarea Äprin casier´.
ùY Cotarea prin înscriere la tablă. În cadrul acestei cotari, ordinele sunt afişate
în aşa fel încât să fie văzute de toţi agenţii de bursa care participă la şedinţa
respectivă. Contractarea are loc atunci când un agent de bursa terţ acceptă o
cotaţie ce figurează pe tablă.
ùY Cotarea în groapa (Äpit trading´). Este o variantă a tehnicii clasice de

tranzacţionare, aşa numita ÄGroapa´ este un spaţiu aglomerat, unde agenţii de
bursa îşi strigă preţurile, putând acţiona pe cont propriu sau în contul altor terţi.
10
A fost una din metodele cele mai spectaculoase de cotare, fiind folosită pentru
negocieriile cele mai intense, în special pentru contractele futures şi opţiuni.
ùY Cotare pe blocuri de titluri (Äblock trading´). Blocurile de titluri sunt

contracte de mare amploare, ele au caapacitatea de a influenţa situaţia pieţii, de
aceea negocierea lor este supusă unui regim special.
ùY Cotarea electronică. Se reaalizeaaza prin folosirea tehnologiei moderne în

procesul de transmitere a ordinelor, executarea ordinelor şi lichidarea
contractelor.
Cotarea la bursă implică şi o serie de dezavantaje:

Societatea cotată trebuie să furnizeze publicului şi specialiştilor bursieri numeroase
informaţii economice şi financiare. Ea trebuie să explice public modul în care îşi gestionează
afacerile. În multe ţări, societăţile cotate la bursa trebuie să-şi prevadă anumite provizioane
financiare suplimentare.
Există riscul ca investitori nedoriţi să preia în mod treptat controlul societăţii pe calea
achiziţiei de acţiuni emise la bursă sau societatea să facă obiectul unor tentative ostile de
achiziţie.
1.2.4 Tranzacţiile bursiere
În sensul larg , tranzacţiile bursiere cuprind toate contractele de vânzare cumpărare de

titluri şi alte active finaciar, încheiate pe piaţă secundară, indiferent dacă aceasta se
tranzacţionează la bursa propriu-zisă sau pe pieţele interdealeri.8
În sens restrâns, tranzacţiile bursiere se referă la contractele încheiate în incinta
burselor de valori prin intermediul agenţilor de bursă şi în conformitate cu reglementariile
bursiere.
Tranzacţiile bursiere după executarea lor sunt catalogate după cele două mari
continente, astfel se disting tranzacţiile pieţelor de tip american şi tranzacţiile potrivit pieţelor
de tip european.
La bursele de tip american există următoarele tipuri de tranzacţii:

1.Y tranzacţiile cu lichidare imediata (Äcash delivery´) tranzacţia are loc în ziua
încheierii contractului
8
Adrian Niţu-Burse de mărfuri si valori, Tribuna Economica, Bucureşti 2002, pag. 300
11
2.Y tranzacţiile cu lichidare normală (Äregular settlement´) operatiiunile se finalizează

în anumite număr de zile de la încheierea contractului, între 3 şi 7 zile.
3.Y tranzacţiile cu lichidare pe bază de aranjament special, lichidarea are loc la o dată
scadenta.
4.Y vânzările scurte (Äshort sales´) - contractul se execută după formula lichidării
normale, dar pe bază de titluri împrumutate.
5.Y tranzacţii pe bani gată (Äcash´) - aceste tranzacţii se derulează pe baza contului
deschis de client la firma broker.
6.Y tranzacţii în marja (Ämargin trading´) - cumapararile şi vânzările se efectuează
printr-un credit sau un împrumut în titluri.
La bursele de tip european, după modelul francez, exista următoarele tipuri de

tranzacţii:
1.Y tranzacţii la vedere (Äau comptant´) - executarea contractului are loc imediat sau în
decurs de câteva zile de la încheierea tranzacţiei bursiere.
2.Y tranzacţie cu reglementare lunară (Äa reglement mensuel´) - tranzacţiile se închei
în bursă la un moment dat, dar urmează a fi executate la o dată prestabilita în decurs
de o lună
3.Y tranzacţiile ferme la termen, sunt tranzactii care se încheie ssub formă de contracte
negociate forward
4.Y tranzacţiile de tip condiţionat, se execută la o dată viitoare, şi permit cumpărătorului
să execute contractul său să abandoneze prina plata iniţială.
5.Y Tranzacţiile bursiere reprezintă esenţa funcţionării pieţei bursiere, de al cărei volum şi
valoare depinde eficienţa pieţei bursiere respective
1.2.5 Indicii bursieri
Indicii bursieri sunt produse sintetice ce exprimă evoluţia cursului valorilor mobiliare
pe o anumită piaţă.
Introducerea indicilor bursieri a fost necesară şi determinată de existenţa unui produs
bursier, care să urmărească în ansamblu piaţa bursieră şi care să nu reflecte evoluţia unui
singur titlu cotat. Rolul principal al unui indice bursier este de a reflecta evoluţia unei anumite
pieţe bursiere per ansamblu. Primul indice bursier apărut a fost Dow ßones Industrial Average
la bursa din New York, urmat fiind de indicele FT-SE 30 la bursa britanică şi indicele Nikkei
la bursa japoneza şi mulţi alţii care aparţin primei generaţii de indici bursieri.
12
O nouă etapa în evoluţia indiciilor bursieri, au reprezentat-o indicii din Ägeneraţia a

doua´, ei includ un număr mai mare de acţiuni din diverse sectoare economice şi
caracterizează mai bine piaţa bursieră. Indicii dein generaţia a două sunt numiţi şi indici
compoziţi, printre ei se numără şi indicii: NYSE la bursa New York, FT-SE 100 la bursa
britanică sau TOPIX la bursa japoneză, aceşti indici au un grad de relevanţă ridicat, deoarece
cuprind un număr mai mare de emitenţi din domenii diferite de activitate, inclusiv din
domeniul bancar, telecomunicaţii.
Dacă iniţial indicii bursieri au fost construiţi doar pentru acţiuni, astăzi există indici
bursieri care urmăresc evoluţia altor instrumente finaciare, cum ar fi obligaţiuni sau titluri
emise de fonduri mutuale.
Indicii bursieri au evoluat de la apariţia lor iniţială, de la o singură piaţa de capital,
într-o anumită tara, la piaţa financiară internaţională, evidenţiat prin apariţia indicilor
mondiali sau cei din spaţiul monedei unice europene.
Clasificarea indicilor bursieri:
1. După valorile mobiliare se disting următoarele categorii de indici:

ùY indici bursieri pentru acţiuni
ùY indici bursieri pentru obligaţiuni
ùY indicii bursieri pentru titlurile emise şi fondurile mutuale
Indicii pe acţiuni sunt indicii care se calculează în aproape toate tăriile în lume unde
există o piaţă de capital, printre aceştia se numără : Dow ßones Average, Standar & Poor¶s
500 şi Nasdaq în SUA, indicii FT-SE în Marea Britanie, DAX în Germania, Nikkei şi TOPIX
în ßaponia, CAC-40 în Franţa, BET, BET-C, BET-FI şi RAQ în România.
2. În funcţie de modul de calcul

ùY indicii din prima generaţie, se calculează ca o simplă medie aritmetica a
cursului acţiunilor componente
ùY indicii din a doua generaţie, care cuprind un număr mare de emitenţi, acţiunile
aparţin mai multor domenii de activitate şi se calculează ponderea acţiunilor cu
cursul bursier.
În aceste categorii se numără urmatoarii indici : TOPIX, CAC-40,S&P 500, DAX şi

toţi indicii calculaţi pe piaţa de capital din România.
13
3. În funcţie de gradul de cuprindere:

ùY indicii generali ai pieţei, se referă la evoluţia actiiunilor din mai multe domenii
de activitate: Nasdaq-100, CAC-40,FT-SE Actuaries 100, DAX, BET.
ùY Indicii sectoriali, ei se referă la evoluţia unui singur sector al economi ei:

industria automobilelor, industria farmaceutică, transporturi, construcţii,mass-
media, bănci, asigurări etc.
4. În funcţie de perioada
În funcţie de intervalul la care sunt calculaţi, sunt indici care se calculează în timp real,
la intervale de 15 secunde, şi sunt indicii care se calculează la sfârşitul zilei de tranzacţionare.
5. În funcţie de tipul pietei de capital

ùY Indici specifici (cum este indicele BET)
ùY Indici ai pitei de negociere (de exemplu indicele RAQ)
6. În raport cu instituţia care îi calculează

ùY Indici oficiali
ùY Indici calculaţi de instituţiile pieţei de capital
ùY Indici calculaţi de diverse publicaţii economico-finaciare
ùY Indici calculaţi de intermediari
7. După aparenta valorilor mobiliare care intră în calcul

ùY Indici ce cuprind acutiuni cotate pe o singură piaţa bursieră
ùY Indici mondiali, cuprind acţiuni ce se cotează pe diverse pieţe ale lumii

(indicele FT Actuarial World Stock Index, MSCI, indicii Frank Russell ca şi
indicele Dow ßones Euro STOXX calculat în zona euro)
Indicii bursieri sunt de fapt portofolii compuse din acţiuni cu proporţii diferite de
participare. Modalitatea de stabilire a proporţiei de participare a actiuniilor în aceste
portofoliu se stabileşte folosindu-se unul din cele două criterii: capitalizarea sau preţul
actiuniilor.
Bursele de valori sunt organisme foarte sensibile la multiplele influenţe pe care le
declanşează evenimentele de ordin economic sau socio-politic. Ele pun în evidenţă starea
14
conjuncturală a economiei, înregistrează mersul afacerilor marilor companii, culeg şi

prelucrează informaţii privind situaţia economico-financiară şi cea a balanţelor de plăţi
externe ale altor ţări.
Orice tranzacţie încheiată la bursă este determinată de interesele clienţilor şi, la rândul
ei, produce efecte asupra evoluţiei cursurilor valorilor mobiliare negociate. Cursul acestor
titluri creşte, scade, sau se menţine stabil pentru un anumit interval de timp, în funcţie de
situaţia conjuncturală şi, nu în ultimul rând, în funcţie de încrederea pe care o are publicul în
starea generală a economiei şi finanţelor fiecărei ţări.
15
2 BURSELE DE VALORI DIN EUROPA OCCIDENTALA
2.1 SCURT ISORIC AL BURSELOR DE VALORI DIN EUROPA

OCCIDENTALA
Europa occidentală se bucură de o istorie îndelungată, aici formându-se prima bursa

existanta. Tranzacţiile au început în Europa de Vest şi s-au împrăştiat în celelalte părţi ale
lumii. Unele din cele mai vechi tranzacţii datează din anii 1100 la bursă de valori din Pariş (
Pariş Bourse), Amsterdam, Milan şi Londra. Alte burse de valori şi-au avut începuturile mai
târziu în anii 1600-1700 cum ar fi Belgia, Austria, Spania şi Portugalia.Deoarece bursele erau
neobişnuite înainte de anii 1800, toate aceste tranzacţii s-au executat în mărfuri şi valute. În
anul 1785 bursa Amsterdam a fost prima care în mod formal, a început tranzacţionarea de
valori mobiliare. Apariţia acestor acţiuni este legată de constituirea ³Companiei Indiilor
Orientale´, care avea nevoie de capitaluri mari necesare realizării expediţiilor sale coloniale.
In secolul al 13-lea , la Toulouse, câtiva negustori puternici au avut ideea creerii
primei societati pe actiuni cunoscuta în Franta : ´Les Moulins du Basacle et du Chateau de
Toulouse´. Proprietatea acestei societati a fost divizata între mai multe persoane care puteau
vinde sau schimba partile detinute.
Inventatorul uneia din primele valori mobiliare este regele Francois I, care emite
pentru prima data un imprumut public de tip obligatar în Franta pentru finantarea unui razboi
cu milanezii.. Un punct de reper important îl reprezinta infiintarea burselor de la Lyon (1548),
Toulouse (1549), Rouen (1561), Paris (1563) si Bordeaux (1571).Factorii dinamizatori ai
secolului trecut i-au constituit mai intai membrii marii burghezii financiare, urmata de mica
burghezie atrasa mai ales de imprumuturile obligatare realizate adesea de catre stat. Piata
financiara franceza era în aceasta perioada mai mult obligatara, în timp ce Londra sau Berlinul
aveau o piata de actiuni mai dinamica.Începând din a doua jumatate a secolului al 20-lea ,
Londra devine prima piata bursiera din lume, pentru ca ulterior Wall Street-ul sa cucereasca
aceasta pozitie . La sfârsitul secolului al 20-lea, în lupta pentru întâietate a aparut un nou rival,
bursa japoneza, Kabuto-cho , care are toate sansele sa devina prima piata financiara mondiala.
16
2.2 MARILE PIETE BURSIERE VEST ± EUROPENE
2.2.1 Piata bursiera din Marea Britanie
Piaţa valorilor mobiliare din Marea Britanie este cea mai veche piaţă din lume. La
sfârşitul secolului IX începutul secolului XX a fost cea mai dinamică piaţa, motivul fiind
supremaţia Imperiului Britanic. Anume la Londra a apărut prima bursă de valori în anul
1773.După războaiele mondiale, Marea Britanie şi-a pierdut rolul de lider mondial, dar
continue să fie în topul centrelor comerciale cele mai dezvoltate. După volumul capitalizării şi
tranzacţionării ocupă locul trei în lume fiind depăşită de S.U.A. şi ßaponia, însă după volumul
de tranzacţionare a hârtiilor de valoare a emitenţilor străini nu cunoaşte rivali, 40% din
volumul de emisiune a acţiunilor emitenţilor străini, aproximativ 500 emitenţi.
Bursa de Valori de la Londra a fost organizată în 1773. În 1802 au fost adoptate
regulile de tranzacţionare, care permiteau efectuarea de operaţiuni la bursă numai de către
membrii ei (de la început erau 550). Până 1986 regulile nu s-au modificat mult.
Paralel cu Londra burse de valori s-au mai deschis şi în alte oraşe, însă rolul principal
îl juca Londra care la începutul secolului XIX a devenit cel mai dezvoltat centru comercial din
lume.
După al II Război Mondial treptat s-au produs unificarea tuturor burselor şi în anul
1973 ele au devenit diviziuni în teritoriu ale bursei de la Londra.
Până în 1986 exista o delimitare strictă între membrii bursei în brokers şi jobbers.
Primii executau ordine în numele clienţilor, iar ultimii ± pe cont propriu. Membrii bursei
puteau fi numai persoanele fizice. Bursa percepea comisioane fixe şi se tranzacţiona Äprin
strigare´.
La începutul anilor ¶80 corporaţiilor li s-a permis de a participa în capitalul statutar al
membrilor bursei.
Până în noiembrie 1986 Bursa de Valori de la Londra era organizată sub formă de
asociaţie, după a fost reorganizată ca companie privată (private limited company). Acţionari
ai bursei erau membrii săi ± firme de broker-dealers, fiecare dintre care avea un singur vot.
Numărul total de membri este 410.
După fenomenul ÄBig Bang´ de pe piaţa de capital al Marii Britanii s-au produs
următoarele modificări: eliminarea comisioanelor fixe; s-a anulat delimitarea membrilor
bursei, atât brokers cât şi jobbers puteau efectua atât operaţiuni pe cont propriu cât şi în
17
numele clienţilor; trecerea la un sistem electronic de tranzacţionare; trecerea dreptului de vot

de la persoanele fizice la cele juridice.
Aceste modificări i-au permis Bursei de Valori de la Londra să-şi recapete fostele
poziţii.
Băncile nu pot fi membri ai bursei, însă prin intermediul companiilor-fiice pot deveni
membri.
Membrii Bursei de Valori de la Londra pot fi grupaţi în 4 grupe:

ùY Firmele de broker-dealers reprezintă cea mai numeroasă grupă. Principala lor
funcţie constă în executarea ordinelor de vânzare-cumpărare a clienţilor, însă
pot executa şi operaţiuni pe cont propriu. Unele firme apar fie în calitate de
broker fie în calitate de dealer.
ùY Market-makers ± membrii bursei care stabilesc cursul unor anumite titluri pe

parcursul zilei. Ei ocupă rolul principal.
ùY Inter dealer brokers sunt nişte intermediari între market-makers.
ùY Brokers monetari (stock exchange money brokers) ± membrii bursei, care au

dreptul de a împrumuta mijloace financiare şi titluri altor membri ai bursei.9
9
www.londonstockexchange.com
18
Legea privind companiile Legea privind hârtiile de valoare

din 1985 ± 1989
(Legea prind insidersÃYdin 1985
Legea privind serviciile financiare din 1986
Consiliul londonez privind fuziunile şi contopirile

Banca Centrală a Angliei
Trezoreria
Consiliul privind hârtiile de valoare şi Asociaţia participanţilor profesionişti străini

investiţiile
Organe de autoreglementare Bursele de valori
S.F.A. L.A.U.T.R.O. L.S.E. Bursele de futures
I.M.R.O. F.I.M.B.R.A.
Vig.2.2 1 Structura pietei de capital engleze

Sursa: www.londonstockexchange.com
19
Tabelul 2.2 1 Evolutia Bursei de Valori din Londra

2004 2005 2006 2007
Numarul de companii listate 2,837 3,091 3,256 3,307
Capitalizarea pietei (in $ million) 2,865,243 3,058,182 3,794,310 3,851,706
Valoarea tranzactionarii actiunilor (in $ million) 5,169,024 5,677,721 7,571,699 10,333,686
Media zilnica a cifrei de afacere (in mii $) 20,351 22,531 30,046 40,684
Media tranzactiilor (in mii $) 96.5 85.7 79.9 64.2
Capital nou din ofertele publice initiale (milioane $) 13,831 31,169 55,807 50,026
Capital nou de la ofertele publice secundare (milioane $) 18,649 20,669 38,561 32,759
Numarul zilelor de tranzactionare 254 252 252 254
Sursa: www.wikipedia.org
V YY
Y

Vig.2.2 2 Numarul de companii listate
20

Y YYY

Vig.2.2 3 Capitalizarea pietei

OY

Y
Y
YY

Vig.2.2. 4 Valoarea tranzactionarii actiunilor
21
Y
Y YYY YYYY

22
2
2 2 2 2
Vig.2.2 5 Media zilnica a cifrei de afacere

Y
Y
YY

Vig.2.2 6 Media tranzactiilor
22
Capital nou din ofetele publice initiale ilioane $)
55.807
50.026
31.169
13.831
2004 2005 2006 2007
Vig.2.2 7 Capital nou din oferte publice initiale
Capital nou de la ofertele publice secundare (milioane $)
32.759
2007
38.561
2006
20.669
2005
18.649
2004
Vig.2.2 8 Capital nou din oferte publice secundare
23
2.2.2 Piata bursiera din Germania
În Germania activează 8 burse de valori: în Frankfurt, Diusselidorf, Munhen,

Hamburg, Berlin, Shtutgard, Hannovra, şi Bremen.
Tranzacţionarea cu trate a apărut în Frankfurt în 1585. La sfârşitul sec. XVIII se
tranzacţionau regulat obligaţiuni şi cambii simple. Prima cotare a acţiunilor a avut loc în
1820.
În sec. XIX Frankfurtul era principalul centru bursier al Germaniei. În perioada
interbelică principala bursă era cea de la Berlin. După al II Război Mondial, în septembrie
1945, Bursa de Valori de la Frankfurt şi-a reînceput activitatea.
După al II Război Mondial, principalele burse de valori din Germania erau cea de la
Frankfurt şi cea de la Diusselidorf. În 1979 Bursei de Valori de la Frankfurt îi revenea 46%
din volumul de tranzacţionare bursier, iar celei de la Diusselidorf ± 34%. În anii ¶90 Bursa de
Valori de la Frunkfurt a început să deţină o poziţie dominantă.
În perspectivă nu este exclus faptul de fuziune a tuturoro burselor. Practic, în prezent,
toate regulile de tranzacţionare sunt identice, iar informaţia se transmite momentan la toate
bursele, deaceea bursele germane pot fi considerate ca o bursă.
Bursei de Valori de la Frankfurt (Frankfuter Wertpapierborse) îi revine 75% din
operaţiile cu acţiuni şi 74% ± cu obligaţiuni.
Structura organizatorică a Bursei de Valori de la Frankfurt este specifică şi nu are
analogie în lume. În varianta actuală funcţionează de la 1 ianuarie 1993. Conform legislaţiei
germane, bursa de valori este o instituţie de drept public ± organizaţie necomercială. După
statut Bursa de Valori de la Frankfurt este organizaţie cvasipublică, în trecut fiind subordonată
Curţii de Industrie şi Comerţ. După reorganizarea din 1992 şi până în prezent, ea este
subordonată ÄS.A. Bursa Germană´ (Deutsche Borse A.G.). Formal, Bursa de Valori de la
Frankfurt şi S.A. Bursa Germană sunt instituţii distincte, iar efectiv ± un tot întreg.
S.A. Bursa Germană este o societate pe acţiuni de tip deschis, 81% din acţiuni,
aparţine băncilor, 10% ± burselor regionale, 9% ± maklerilor.
24
Piaţa de capital
Makler 7 burse regionale Bănci

i
Bursa de Valori din
Frankfurt
S.A. ÄBursa Germană´

Bursa Germană a
Contractelor la
Termen
Societatea privind Uniunea Germană Centrul German

dezvoltarea burselor şi de Casă
pieţelor din Europa
Centrală şi de Est de Informare
Depozitarul
emitenţilor
străini
Vig.2.2 9 Structura organizatorică a S.A. Bursa Germană
S.A. Bursa Germană coordonează activitatea Bursei de Valori de la Frankfurt şi Bursei

Germane a Contractelor la Termen (Deutsche Terminborse ± D.T.B.); întreprinderile-fiice
sunt: Depozitarul Central ± Uniunea de Casă germană (Deutsche Kassenverein A.G.), sistema
de informare (Deutsche Werpapierdaten-Zentrale Gmbh) şi Societatea privind Dezvoltarea
Burselor de Valori şi Pieţelor Financiare a Ţărilor Europei Centrale şi de Est.
La rândul său, Uniunii de Casă germane îi aparţin 100% din capitalul organizaţiei de
clearing şi decontare privind hârtiile de valoare ale emitenţilor străini (DeutscheY
Auslandskassenverein A.G)..Y Toate tranzacţiile ce se efectuează la bursele germane se
lichidează prin intermediul sistemei de decontare şi depozitare a S.A. Bursa Germană.
25
Conducerea bursei este asigurată de Consiliul Directorilor în număr de 19 ± 22

persoane numiţi pe termen de 3 ani. Membrii Consiliului sunt reprezentaţii burselor,
maklerilor, companiilor de asigurări, emitenţilor şi investitorilor. În componenţa bursei mai
intră Consiliul privind Listing-ul, Arbitrajul Bursier, şi Curtea Maklerilor de Curs
(Kurmaklerkammer).
Membrii bursei se clasifică în 3 categorii: bănci, maklerii oficiali (Kurmakler) şi
maklerii liberi (Freimakler). Companiile străine investiţionale sunt distribuite în categoria
instituţiilor financiare (bănci). Membrii bursei S.A. Bursa Germană sunt în număr de 137 (68
autohtoni şi 69 străini). Numărul total al persoanelor ce au acces în incinta bursei sunt 1136
din partea băncilor, 42 ± makleri oficiali şi 104 makleri liberi.
Până în 1992 supravegherea pieţei bursiere germane era descentralizată şi era efectuată
de organele speciale ale landurilor. Odată cu aprobarea Legii privind Operaţiile cu Hârtiile de
Valoare a fost creată ComisiaYprivind Hârtiile de Valoare (Bundesamt furYdas Wertpapieren
care a preluat supravegherea pieţei la nivel federal.
Deoarece principalii participanţi profesionişti ai pieţei de capital sunt băncile, un rol
important în supravegherea pieţei o are banca centrală ± Banca Federală Germană, precum şi
Curtea Federală de Supraveghere a Băncilor (Bundesaufsichtsamt fur saY Kreditwesen) cu
sediul la Berlin.
Legislaţia germană, ca şi legislaţia altor ţări europene, presupune participarea
muncitorilor la gestiunea societăţilor pe acţiuni. În Germania în societăţile cu un număr de
angajaţi mai mare de 2000, comisia de supravegherea este constituită din 50% muncitori şi
50% acţionari. În societăţile cu număr de 500 persoane, 30% din consiliul de supraveghere
trebuie să constituie muncitorii.10
2.2.3 Piata bursiera din Vranta
Piaţa valorilor mobiliare din Franţa este una din cele mai vechi pieţe din lume. În
1724, 60 de agenţi de schimb (agents de change) au primit dreptul exclusiv de a tranzacţiona
acţiuni şi obligaţiuni. În 1807 această profesie a fost legiferat de către Codul Comercial al lui
Napoleon. Agenţii de schimb şi-au păstrat monopolul cu operaţiuni în baza de comision până
la mijlocul anilor ¶80 ai sec. XX.
În Franţa se emit un număr mare de valori mobiliare, însă piaţa obligaţiunilor
depăşeşte pe cea a acţiunilor de 4 ori.
10
www. deutsche-boerse.com
26
După volumul capitalizării Franţa ocupă locul 4 în lume, poziţia dominantă ocupând
Parisul, căruia îi revin 100% din totalitatea tranzacţiilor cu acţiuni.
Până în 1967 în Franţa activau 7 burse de valori, fondate de agenţii de schimb, în 1967
a fost fondată prin fuziunea agenţilor de schimb Compania Naţională a Agenţilor de schimb
(Companie National des Agents de Change), care 1968 s-a renumit Societatea Burselor
Franceze.
Din 1962 printr-un decret special a fost unificată piaţa acţiunilor, iar din 1986 a fost
introdusă la Bursa de Valori de la Paris sistema C.A.C. (Cotation Assistee en Contenu), ceea
ce a permis unificarea tuturor burselor franceze. Această sistemă este analogică ca sistema
CATS de la bursa din Toronto şi sistema japoneză CORES. Ea permite oricărui membru al
Societăţii Burselor Franceze să efectueze tranzacţii on-line la Bursa de la Paris.
În incinta bursei de la Paris au sediul 2 burse ce tranzacţionează titluri derivate:
MONEP şi MATIF.
Participanţii profesionişti pe piaţa bursieră franceză sunt Societăţile de Bursă (Societes
de Bourse). Numai ele au dreptul de a efectua operaţiuni pe piaţă.
Societăţile de Bursă au înlocuit agenţii de schimb, care erau nişte firme mici
organizate ca întovărăşiri, cu un capital statutar modest. În decembrie 1985 agenţii de schimb
au primit dreptul de a înfiinţa companii mixte împreună cu băncile şi alte instituţii financiare,
cu parteneri străini precum şi de a efectua operaţiuni de dealer şi a emite hârtii de valori.
Aceste modificări s-au datorat reformei financiare din 1988 când agenţi de schimb s-au
renumit Societăţi de Bursă.
În prezent pachetul de control al Societăţilor de Bursă sunt deţinute de instituţii
financiare străine , de obicei, bancă sau companie de asigurări. Până în 1992 nu s-a permis
înfiinţarea noilor Societăţi de Bursă, activau numai cele create în baza agenţilor de schimb.
Fiecare Societate de Bursă are dreptul de a efectua un tip de activitate sau chiar câteva,
operaţiuni pe cont propriu cât şi în numele clienţilor în baza licenţei acordate de Consiliul
privind Bursele de Valori.11
2.2.4 Piata bursiera din Italia
Bursa din Milano este cea mai veche bursa din Italia. A fost fondată în 1801de vice-
regele Eugene Napoleon, după modelul celei din Paris. Activitatea sa a fost limitată de
numărul scăzut de acţiuni cotate şi de volumul restrâns al tranzacţiilor. Abia după 1858, o dată
cu unificarea Italiei, care a antrenat nevoi importante de finanţare a lucrărilor publice, se va
27
dezvolta şi bursa milaneză şi se vor crea şi altele. Importante reforme au avut loc în 1974,
1978 şi 1983, fiind însoţite de o creştere semnificativă a numărului de titluri cotate şi a
volumului tranzacţiilor. Legea din 2 ianuarie 1991 a antrenat o reformă şi mai completă a
bursei.
Caracteristica pieţei. Bursele italiene au o piaţă limitată dacă avem în vedere că
titlurile negociate sunt în cvasitotalitate italiene. Capitalizarea bursieră reprezintă procentul
cel mai scăzut în raport cu P.I.B. (12%) faţă de celelalte ţări comunitare europene. Este o
bursă rămasă captivă de-a lungul timpului, dar care este în prezent în plin proces de
schimbare. Bursa de la Milano se plasează pe locul 4 în europa şi pe poziţia a 9-a pe plan
mondial.
Organizarea şi intermediarii bursei.Y Sunt 10 burse în Italia la Milano, Roma,
Genova, Torino, Florenţa, Veneţia, Trieste, Neapole, Bologna şi Palermo. Toate sunt instituţii
publice, bursa din Milano fiind cea mai importantă (peste 90 % din tranzacţii). Activitatea pe
pieţele de valori mobiliare este coordonată de Y (Commissione Nazionale per la
Societa e la Borsa)]Y care supravegehază pieţele şi informaţiile financiare comunicate de
societate şi controlează modalităţile de transfer al blocurilor de acţiuni.
Până în 1990, numai agenţii de schimb puteau negocia pe piaţă. Băncile şi alţi
intermediari financiari puteau negocia în afara pieţe pe propriul lor cont. Pornind din 1993,
băncile pot forma societăţi intermediere financiară fără colaborare cu agenţii de schimb. Chiar
şi băncile străine pot participa în anumite societăţi de bursă, comparabile din punct de vedere
al activităţii, cu cele franceze. Activităţile specifice acestor societăţi se referă la: efectuarea de
operaţiuni diverse pe piaţa valorilor mobiliare; gestiunea portofoliilor de titluri; operaţiuni de
curtaj şi de garanţie a emisiunii titlurilor; participarea la operaţiuni de subscriere etc. Pentru
valorile de tezaur există, cu începere din 1988, 20 de specialişti care afişează în permanenţă
cursurile de cumpărare şi de vânzare a acestor titluri.12
2.2.5 Piata bursiera olandeza
Bursa din Amsterdam a fost creată în 1602 şi este cea mai veche din lume. Companiile
din India orientală au fost primele societăţi care s-au finanţat prin vânzarea de acţiuni la
public, încă de la debut această bursă are o orientare internaţională pronunţată, în secolele
XVIII şi XIX bursa se dezvoltă, permiţând finanţarea investiţiilor olandeze în străinătate şi
atragerea investitorilor străini pe piaţa internă. După 1876 bursa din Amsterdam, entitate
11
www.euronext.com
12
www.borsaitaliana.it
28
legală, ia forma unei asociaţii private de Ädealers" de titluri, în 1978, aceeaşi bursă pune în
funcţiune o piaţă a opţiunilor negociabile, piaţa cea mai mare de opţiuni din Europa, în 1990,
sunt abolite comisioanele fixe şi cheltuielile de timbru, introducându-se şi un sistem particular
pentru tranzacţiile cu obligaţiuni de stat.
Bursa din Amsterdam este importantă, îndeosebi prin faptul că reprezintă o piaţă
semnificativă privind evoluţia dolarului şi a fenomenelor de conjunctură ale economiei
americane. Aceasta deoarece numeroase societăţi cotate la Amsterdam realizează o parte
importantă din cifra lor de afaceri în S.U.A. Capitalizarea bursieră din Amsterdam reprezintă
un procent destul de ridicat în raport cu P.N.B. (42,1%), bursa olandeză plasându-se pe locul
5 între bursele europene şi pe locul 10 între bursele mondiale.
Asociaţia bursei este condusă de un Consiliu compus din 17 membri. Preşedintele este
o personalitate independentă. Alţi 4 membri sunt, de asemenea, personalităţi independente,
care nu aparţin bursei şi care reprezintă 3 categorii de societăţi membre: băncile, brokerii şi
firmele specializate.
Comisia de valori creată în 1988 este însărcinată cu mai multe misiuni:
supravegherea pieţelor pentru contul trezoreriei; asigurarea protecţiei investitorilor şi a celor
care economisesc; verificarea respectării regulilor privind buna funcţionare a pieţelor şi
controlul aplicării lor.
Există, de asemenea, 3 categorii de firme membre la bursă: băncile, brokerii şi
firmele specializate. Băncile şi brokerii negociază cu investitorii, dar nu participă la firmele
specializate, acestea din urmă acţionând ca intermediari între bănci şi brokeri. Pot lua,
totodată, poziţie (de cumpărători sau vânzători), fiind comparabile cu specialiştii de pe pieţele
americane. Operatorii cei mai importanţi pe piaţă sunt grupurile americane ABN-AMRO,
MESS and HOPE. Există şi remizieri care încheie contracte cu membrii bursei şi sunt de două
categorii: remizieri A (care pun în legătură Clienţii cu membrii bursei) şi remizieri B (care
transmit ordinele pentru contul clienţilor lor) 13
2.2.6 Piata bursiera belgiana
Scurt istoric. Către 1360, negustorii din Bruges se reuneau pentru încheierea afacerilor
în faţa hotelului Van der Bourse. Acest nume de bursă a fost dat apoi operaţiilor de
tranzacţionare în ansamblul lor şi adoptat în alte oraşe belgiene şi străine. Bursa fondurilor
publice a fost creată în 1801.
13
www.bsn.eu
29
Legea din 4 decembrie 1990 a operat o reformă profundă a operaţiunilor pe pieţele

financiare şi a statutului intermediarilor financiari. De asemenea, prin decizia regală din
ianuarie 1991 s-a stabilit noul cadru de funcţionare a burselor belgiene.
Caracteristica pieţei. Piaţa belgiană este încă limitată, întreprinderile belgiene apelează
încă în mică măsură la piaţa financiară. Bursa din Bruxelles s-a confruntat în 1992 cu grave
dificultăţi financiare, cu căderea volumului tranzacţiilor. Capitalizarea bursieră la Bruxelles
reprezintă 31 % din P.N.B. Bursa belgiană se situează pe locul 6 între cele europene şi pe
locul 16 între bursele mondiale.
Organizare şi reglementare. Pe piaţa financiară belgiană funcţionează trei burse la
Bruxelles, Anvers şi la Liege (bursa fondurilor publice). Cea din Bruxelles este predominantă
atât prin numărul de titluri negociate (90% din total), cât şi prin volumul tranzacţiilor.
Buna funcţionare a pieţei este asigurată de: societăţile de bursă, Comisia de bursă,
Comisia bancară şi intermediari.
Fiecare bursă este administrată de o Societate de bursă a valorilor mobiliare
(S.B.V.M.), persoană juridică de drept public, constituită sub forma unei societăţi cooperative,
având ca acţionari un număr de 128 societăţi. O Comisie de bursă administrează S.B.V.M.,
fiind un organism de reprezentare format din 15 membri aleşi pe trei ani de toţi agenţii de
schimb. Acesta precizează modalităţile de organizare şi controlează pieţele. Comisia bancară
este compusă dintr-un preşedinte şi 6 membri numiţi prin decizie regală, al căror mandat este
de 6 ani, reînnoibil. Ea supraveghează şi controlează instituţiile de credit, emisiunile publice
de titluri, societăţile de portofoliu şi fondurile comune de plasament.
Principalii intermediari sunt: societăţile de bursă şi anumite instituţii de credit, cum
sunt Banca Naţională a Belgiei, Institutul de rescontare şi garantare şi instituţiile publice de
credit.
Băncile pot primi ordine de bursă, dar trebuie să le transmită agenţilor de schimb
pentru execuţia lor. De asemenea, guvernul belgian a selectat 14 instituţii bancare pentru
funcţia de specialişti în valori de tezaur. Ele pot dezvolta o piaţă secundară a titlurilor publice.
A fost introdus şi un sistem de compensaţie pentru certificatele de trezorerie şi obligaţiunile
publice pe termen lung. 14
14
www.euronext.com
30
2.2.7 Piata bursiera spaniola
Scurt istoric. În calitate de instituţie oficială, bursa există din mijlocul secolului XIX.
Bursa de la Madrid a fost fondată în 1831 sub regele Ferdinand al VII-lea, cea din Bilbao în
1889, pentru ca din 1915 să funcţioneze o bursă de valori şi la Barcelona. În prezent există,
alături de cele 3, încă o bursă la Valencia. Bursa din Madrid reprezintă 92% din capitalizarea
naţională. Vin în ordinea importanţei Barcelona, Valencia şi Bilbao. Acelaşi titlu poate fi
cotat pe mai multe pieţe, dar interconexiunea informatică dintre ele suprimă diferenţele de
curs care se produceau înainte. La Barcelona există o piaţă secundară pentru întreprinderi mici
şi mijlocii.
Caracteristica pieţei. Ne putem aştepta la o creştere a importanţei burselor spaniole în
viitor, în măsura în care nevoile de investiţii sunt importante, întreprinderile vor recurge mai
substanţial la bursă pentru a-şi finanţa expansiunea lor. Mai mult cererea trebuie să dezvolte
produsele prin care să fie atraşi tot mai mult investitorii instituţionali. Capitalizarea bursieră la
Madrid reprezintă un procent scăzut în P.N.B. (20%). Bursele spaniole se situează pe locul 7
între cele europene şi 15 între cele mondiale.
Organizare şi reglementare. Autoritatea tutelară este Comisia Naţională a Pieţei
Bursiere, însărcinată cu supravegherea pieţei, veghind la aplicarea reglementărilor privind
activitatea membrilor săi. Funcţionează şi Consiliul Superior al Burselor, în calitate de
administrator comun al tuturor burselor spaniole. Este compus din reprezentanţi ai
autorităţilor publice şi din preşedinţii asociaţilor agenţilor de schimb, având funcţia de
consiliere şi coordonare.
Principalii intermediari pe pieţele acţiunilor şi obligaţiunilor sunt:

Y societăţile de titluri, care acţionează în nume propriu sau în calitate de intermediari.
Acţionarii străini, în special francezi, dar şi americani şi japonezi, participă cu o parte
la capitalul unui număr oarecare de societăţi;
Y agenţii de titluri, care acţionează în numele terţilor, sunt însărcinaţi cu plasamentul
emisiunilor de titluri. Nu pot interveni pe piaţă pe propriul lor cont şi nu pot să
participe la subscrierea de emisiuni pe piaţa primară;
Y membrii individuali şi casele de titluri, care trebuie să primească avizul Comisiei
Naţionale şi să fie autorizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor;
Y specialiştii în valori de tezaur. Începând cu 1988, specialiştii în valori de tezaur au fost
desemnaţi pentru animarea pieţei. Ei afişează în orice moment un curs de cumpărare şi
unul de vânzare la care se angajează să cumpere sau să vândă un bloc de titluri pe care
31
îl deţin. Cursurile se afişează în timp real pe ecranele agenţiilor de difuzare a

informaţiilor bursiere. Ordinele de vânzare şi cele de cumpărare se transmit prin
telefon.
Cu începere din iulie 1990, data naşterii ÄBig-Bang"-ului spaniol, numeroşi agenţi de
schimb intră în legătură cu băncile spaniole din străinătate. Deja mai multe societăţi de titluri
sunt sub controlul băncilor sau grupurilor financiare spaniole şi străine (exemplu: Barclays şi
ß.P. Morgan). Altele şi-au diversificat activitatea în servicii financiare şi constituie minibănci
de afaceri. Altele au ales să rămână independente.15
15
www.bolsamadrid.es
32
3 BURSELE DIN EUROPA DE EST
3.1 GENERALITĂŢI
Pieţele de valori mobiliare din Europa de Est au trebuit să fie construite de la zero,
după căderea comunisnului. În timp ce banciile au evoluat lent, devenind prima sursa de
finanţare pentru afaceri, pieţele de valori mobiliare au crescut la un ritm şi mai modest. Totuşi
există o creştere concentrată asupra rolului crucial care îl pot avea pieţele de valori mobiliare
asupra dezvoltării economice.
Istoria pieţelor de valori mobiliare în această regiune datează din secolul 19, când
bursele au existat în majoritatea ţărilor care acum sunt în tranziţie economică. Dar aceste pieţe
au fost închise sub guvernarea comunista şi au reapărut datorită programelor de privatizare la
începutul anilor 1990.
Slovenia, Ungaria, Bulgăria şi Polonia au deschis pieţele de acţiuni foarte timpuriu în
anii 1990-1991, fiind urmate de Republică Ceha, Slovacia şi Lituania în 1993. Tranzacţiile la
bursa de valori Bucureşti au început abia în 1995.
Tăriile au urmat politici foarte diferite în dezvoltarea pieţelor bursiere la începutul
tranziitilor. Acest lucru poate fi explicat de diferenţele politicilor de privatizare în fiecare ţară.
Majoritatea companiilor listate erau companii privatizate , şi nu companii abia apărute.
Printre ţările din regiunea estică putem distinge trei abordări diferite, în Bulgăria,
Republica Ceha, Slovacia, România şi Lituania listariile au fost obligatorii după o privatizare
în masă. Bursele de valori în aceste ţări au fost caracterizate iniţial de o creştere rapidă a
companiilor listate şi după aceea una treptată. În faza incipienta, foarte puţine din acţiuni au
fost tranzacţionate, dar din momentul în care pieţele deveneau tot mai stabile, actiuniile
nelichide au fost de-cotate, acest lucru fiind urmarea unor reglementări stricte (ex minimul de
capital şi de lichidităţi cerut)
A doua abordare, al grupurilor de tari ± Estonia, Ungaria, Polonia şi Slovenia ± au ales
să înceapă cu un număr redus de acţiuni listate, număr ce a crescut odată cu dezvoltarea
pieţelor. Actiuniile listate erau deseori oferte pubilce voluntare.
A treia abordare a Rusiei şi Ucrainei a fost o combinaţie între celelate abordări.
Dezvoltarea capitalizării pieţelor, de asemenea reflecta metoda privatizării. În tăriile
unde a existat o privatizare treptată, piaţa de capital a crescut lent, pe când în ţările cu
privatizare în masă, piaţa de capital a sărit la niveluri foarte ridicate şi apoi a scăzut ca urmare
a de-cotarii actiuniilor nelichide. La sfârşitul anului 2000 capitalizarea pieţei bursiere din
33
Rusia a atins cel mai mare prag din Europa de Est, urmată fiind de Polonia, Ungaria şi
Republica Ceha. Celelate pieţe bursiere în această regiune au avut o creştere de neglijat,
probail datorită faptului că sunt ţări de dimensiuni mici sau cu un cadru de reglementare slab.
Cu toate acestea, chiar şi cele mai mari tranzacţii în economie de tranziţie sunt relative mici la
scara mondială.

.
.

.

.
.
4 .

4

Vig.3.1. 1 Evolutia Burselor de valori est europene
34
Cifra de afaceri (media zilnica 2007 mld. Euro)
àolonia
Cehia
Romania
Ungaia
Slovenia
Bulgaia
Lituania
Slovacia
Es tonia
Letonia
Vig.3.1. 2 Cifra de afaceri
Capitalizare 2007 (mld. Euro)
àolonia
Cehia
Romania
Ungaia
Slovenia
Bulgaia
Lituania
Slovacia
Estonia
Letonia
Vig.3.1. 3 Capitalizare 2007
35
3.2 PIETELE BURSIERE
3.2.1 Piaţa bursieră a Bulgariei
Caracteristica pieţei. În Bulgăria, piaţa de capital secundară a avut un început mai

aparte. Spre deosebire de alte ţări din zonă, aici statul nu s-a implicat într-o primă fază în
organizarea pieţei. Treptat, spontan, au apărut mai multe burse de valori private, organizate ca
societăţi pe acţiuni, pe baza Codului Comercial, şi fără existenţa încă a unei entităţi
însărcinate cu supravegherea pieţei, în aceste condiţii, bursele s-au autoreglementat, dar
organizarea, procedurile de tranzacţionare diferite, nereglementate şi nesupravegheate au
indus mari riscuri în sistem.
În consecinţă, legislaţia este corectată în 1995, în ianuarie 1996 este creat organismul
însărcinat cu supravegherea şi reglementarea pieţei de capital ² Comisia pentru Valori
Mobiliare şi Bursa de Valori ² care, stabilind un nivel înalt al capitalului social pentru bursă
de valori ca societate pe acţiuni, determină cele 14 burse să fuzioneze, creându-se astfel Bursa
de Valori Bulgară, cu sediul la Sofia.
Bursa de Valori Bulgară dispune în prezent de un sistem de tranzacţionare
computerizat, la fel ca şi concurenta să, piaţa OTC. De remarcat este faptul că încă nu există
un indice oficial al pieţei, fiind folosit Reuters All Bulgarian Stock Index (RABSL).
Volumul tranzacţiilor bursiere este scăzut, deşi numărul societăţilor cotate a crescut ²
mai ales după desfăşurarea privatizării în masă ², ajungându-se într-o perioadă la aproape
1000. Explicaţia ţine, pe de o parte, de performanţele slabe înregistrate de societăţi şi de
neîncrederea în ele (multe fiind tranzacţionate sub valoarea nominală), iar pe de altă parte, de
concurenţă făcută de titlurile de stat (aceste cauze pot fi întâlnite, de altfel, şi în cazul
României).
Tipuri de titlurile mobiliare. Pe fundalul unei rate a inflaţiei ridicate, dobânda real
pozitivă extrem de atractivă practicată la titlurile de stat în anii din urmă a determinat o
orientare preponderentă spre acestea în detrimentul acţiunilor, care şi anterior erau lipsite de
atractivitate. În consecinţă, piaţa obligaţiunilor s-a dezvoltat (mai ales în condiţiile dificile din
perioada 1995-1997), obligaţiunile de stat şi certificatele de trezorerie fiind instrumente
predilecte folosite pentru finanţarea deficitului bugetar în lipsa unei finanţări externe. Ca
structură pe scadenţe a titlurilor de stat, trebuie să remarcăm varietatea acestora: la trei, şase,
nouă şi 12 luni pentru titlurile scurt, şi la doi, trei, cinci şi 10 ani pentru cele pe termen lung.
36
Interesantă este ideea aplicată de statul bulgar pentru a creşte atractivitatea

obligaţiunilor ZUNK, emise în 1990 pe termen de 25 de ani pentru acoperirea unor credite
neperformante din perioadă anterioară. Nefiind tranzacţionate la bursă, ci pe piaţa
interbancară, pentru a le creşte valoarea s-a introdus un premiu de 40% în cazul folosirii lor ca
mijloc de plată în privatizări şi au fost acceptate ca garanţii pentru bănci în obţinerea de
împrumuturi de la Banca Naţională a Bulgariei.
Piaţa bulgară de capital prezintă o serie de caracteristici:

ùY investiţiile străine, atât directe, cât şi de portofoliu, au rămas la un nivel
scăzut;
ùY bursa continuă să resimtă lipsa unor investitori activi, atât autohtoni, cât şi
străini; o parte a investitorilor străini de portofoliu s-a retras la un moment de
pe piaţă;
ùY piaţa primară este aproape inexistentă',
ùY capitalizarea bursieră şi volumul tranzacţiilor raportate la P.I.B. sunt

foarte scăzute;
ùY este considerată o piaţă de frontieră.
Progresele făcute de Bulgăria în plan bursier în ultimii ani pleacă de la adoptarea unei
noi legi a valorilor mobiliare, aliniată cerinţelor europene şi care încurajează participarea
investitorilor instituţionali.
Spre deosebire de B.V.B., la Sofia, pe piaţa oficială, condiţiile de listare sunt extrem
de stricte în ceea ce priveşte raportarea financiară şi difuzarea informaţiilor, în consecinţă aici
fiind listate numai 32 de societăţi. Pe piaţa liberă sunt cotate peste 800 de societăţi,
majoritatea privatizate ± parţial ± prin programul de privatizare în masă. Lichiditatea pieţei
este scăzută, multe tranzacţii fiind realizate cu blocuri mari de acţiuni (deal).
De remarcat este modul în care a fost stabilită banda de fluctuaţie maximă

zilnică a preţurilor:
ùY pe piaţa oficială, 15% pentru acţiunile tranzacţionale zilnic;
ùY pe piaţa oficială, 30% pentru acţiunile mai puţin lichide (cele netranzacţionate
trei sau mai multe zile);
37
ùY pe piaţa liberă, marja de fluctuaţie este între 25 şi 50%. 16
3.2 2 Piaţa bursieră a Cehiei
Deşi programul de privatizare în masă implementat în Cehia a fost considerat un

succes, fiind un model urmat şi de alte ţări din regiune, efectele sale nu au fost cele scontate,
cel puţin din anumite puncte de vedere. Dezinteresul şi lipsa de informare a noilor acţionari
rezultaţi din privatizarea cu ajutorul cupoanelor au dus la o implicare pe scară mai largă a
băncilor, care devin proprietare ale întreprinderilor. Relaţia oarecum nefirească proprietar-
creditor-debitor, conflictul de interese, au dus şi la o slăbire a sectorului bancar.
În dezvoltarea Bursei de Valori din Praga, deschisă la 6 aprilie 1993, se pot identifica
mai multe faze de evoluţie.
Tipuri de titlurile mobiliare. Dacă în primele luni de tranzacţionare (cu o singură
şedinţă săptămânală) preţul acţiunilor a avut o puternică tendinţă de scădere, justificată de
preţurile exagerat de mari de pornire, într-o a doua fază (începând din septembrie 1993),
preţurile acţiunilor cresc substanţial, unele şi cu peste 1000%. De la jumătatea anului 1994, o
scădere a preţurilor acţiunilor se conturează pe fundalul dezvoltării pieţei primare, în special
băncile realizând măriri de capital prin emisiuni de acţiuni care au polarizat cea mai mare
parte a sumelor disponibile pe piaţă.
O altă cauză a scăderii preţului acţiunilor, secondată de creşterea ofertei de acţiuni
cotate, este profilarea unui segment de piaţă atractiv: cel obligatar.
Statul, colectivităţile locale şi societăţile comerciale încep să emită obligaţiuni în
paralel, în condiţiile unei inflaţii păstrate sub control, iar ceva mai târziu apar la tranzacţionare
şi acţiunile fondurilor de investiţii.
Pe piaţa obligaţiunilor se poate întâlni o ofertă variată din punctul de vedere al
scadenţelor ± până la 20 de ani; uneori, aceeaşi firmă are cotate mai multe emisiuni de
obligaţiuni cu scadenţe diferite. În ansamblu, cele 95 de obligaţiuni cotate deţineau în 1999
aproape 20% din valoarea totală a tranzacţiilor la Bursa din Praga.
Ca o particularitate, şi obligaţiunile sunt cotate tot pe aceleaşi trei segmente de piaţă ca
şi acţiunile, în funcţie de îndeplinirea unor condiţii: piaţa principală, piaţa paralelă şi piaţa
liberă, iar în cazul acţiunilor fondurilor există, de asemenea, două segmente de piaţă.
16
www.bse-sofia.bg
38
Multe din cele aproape 2000 de societăţi cotate pe diferite segmente de piaţă sunt
netranzacţionate sau tranzacţionale doar în cazul celor mai multe societăţi, devenite publice în
urma celor trei Valuri de privatizare, concentrarea acţionariatului este un proces firesc.
Şi în Cehia se respectă regula Ä20-80". Întreaga piaţă gravitează în jurul a câteva
acţiuni, care monopolizează piaţa în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor. SPT Telecom cu o
pondere de 45,03%, CEZ cu 12,83%, Komercni Banka ± 12,46%, Unipetrol ± 9,15%, Ceska
Sporitelna ± 7,10%, Ceske Radio Kommuunikace, ± 6,92%. În anul 1999, aceste şase societăţi
realizau împreună 93,50% din volumul tranzacţiilor, iar primele 50 de societăţi (din totalul de
283) realizau 99,80% din total.
În ceea ce priveşte capitalizarea bursieră, situaţia este asemănătoare, cinci societăţi
reprezentând 55,39% din total, cu următoarea structură: Telecom ± 28,26%, CEZ ± 10,94%,
Ceske Radio Kommunikace ± 8,44%, Ceska Sporitelna ± 4,87% şi Tabak ± 2,88%.
La bursă sunt cotate multe societăţi cu capital majoritar. Procesul de privatizare a
acestor societăţi a avut un puternic impact asupra volumului tranzacţiilor. În Cehia sunt cotate
unele dintre cele mai mari şi mai profitabile societăţi cu capital majoritar de stat, care au
devenit vedete ale bursei. Acesta este cazul a două mari bănci, Ceska Sporitelna şi Komercni
Banka, al companiilor naţionale de telecomunicaţii, SPT Telecom şi Ceske Radio
Kommunikace şi al rafinăriei Unipetrol ± societăţi care, după cum am văzut, monopolizează
volumul tranzacţiilor şi capitalizarea pieţei.
Un aspect complet aparte, unicat pentru ţările în tranziţie, ţine de deschiderea, în 1999,
a unui segment de piaţă destinat numai întreprinderilor mici mijlocii. 17
3.2.3 Piaţa bursieră a Croaţiei
Croaţia se poate remarca între ţările din regiune în primul rând prin succesul politicii
de stabilizare macroeconomică. După 1993, şi mai ales după 1994, rata inflaţiei a fost
definitiv ţinută sub control, sub nivelul de 6% ± că medie, cea mai scăzută dintre ţările
analizate. Trebuie remarcată însă influenţa nefastă pe care a avut-o războiul, care a afectat
grav performanţele economiei croate şi a grevat şi începuturile dezvoltării pieţei de capital.
Mai ales după semnarea Acordului de la Dayton, din decembrie 1995, pe fundalul
redresării economiei reale în condiţiile păcii, şi piaţa de capital a dat semne de revigorare.
Ceva mai târziu, criza din Kosovo a afectat din nou, substanţial, atât economia reală, cât şi
bursa de valori.
17

39
În ceea ce priveşte piaţa de capital, trebuie semnalat, ca o particularitate nemaiîntâlnită

în celelalte ţări, că, pe lângă bursa de valori, mai există două burse de valori regionale, în
Varazdin şi Osijek, alături de obişnuita piaţă OTC.
Fondul Croat de Privatizare (omologul AP APS ± FPS,) a folosit pe scară largă
privatizarea prin piaţa de capital, pentru pachete de acţiuni de mai mici dimensiuni ± prin
Bursa de Valori din Zagreb, între 1993 şi 1996, volumul tranzacţiilor cu acţiuni în procesul de
privatizare prin piaţa de capital a reprezentat 7% din volumul total de tranzacţii al Bursei.
Cazul societăţii Pliva ± una dintre cele mai mari şi cu reputaţie fabrici de medicamente din
Croaţia ± este relevant. În urma unei oferte publice, naţională şi internaţională, coordonată de
Zagrebacka Banka şi Union Bank of Switzerland şi care s-a bucurat de o cerere extraordinară,
societatea a fost listată simultan la London Stock Exchange şi la Zagreb Stock Exchange.
Alături de ea, şi Zagrebacka Banka este cotată la Londra, prin intermediul GDR.
Societăţile mari monopolizează volumul tranzacţiilor. Între acestea se numără,
evident, Pliva, dar şi Zagrebacka Banka şi Prodavka. Dintre acestea primele două au
monopolizat aproape 75% din volumul tranzacţiilor în 1999, la fel ca în anii anteriori.
Volumul investiţiilor străine de portofoliu este redus. 18
3.2.4 Piaţa bursieră a Rusiei
Scurt istoric. În Rusia de până la revoluţia din octombrie 1917, piaţa valorilor
mobiliare (P.V.M.) se deosebea de P.V.M. ţărilor dezvoltate, deoarece existau circumstanţe
istorice. În această perioadă în majoritate se cereau valori mobiliare (V.M.) ale
întreprinderilor industriale şi obligaţiuni cu caracter public (emitenţii erau reprezentanţii de
stat, oraşe, întreprinderi industriale private şi alte organizaţii). În 1820 a fost înregistrat primul
împrumut, care constă numai din V.M. nominative. Un timp oarecare, obligaţiunile de stat nu
aveau concurenţi pe piaţa de capital. Datoria statului rus (internă şi externă), tot era prezentă
de P.V.M. Unul din instrumentele financiare principale emis de guvern, ce se cota pe piaţa
rusă şi internaţională erau obligaţiunile creanţelor de stat. Existenţa lor a avut început încă de
la primul împrumut extern, primit pe timpurile Ecaterinei II în Olanda în 1769, care ulterior a
fost rambursat. Apoi au mai urmat astfel de împrumuturi şi rambursări.
Guvernul lui Nicolae I s-a adresat cu propunerea către guvernul Franţei despre
permiterea plasării obligaţiunilor împrumutului de stat în Rusia. Aceste V.M. erau procurate
de persoane fizice şi juridice, iar cursul lor era stabilit în franci prin raport de aur la rublă, liră
sterlină şi marcă germană. Guvernul stabilit de revoluţia din 1917 s-a dezis de datoriile Rusiei
40
ţariste, de aceea aceste obligaţiuni se mai păstrează la urmaşii investitorilor, acei ce pot să
ceară restituirea lor în dolari la preţul aurului. În cei 70 de ani cu dobândă se va primi aproape
150 mlrd. dolari.
Până la sfârşitul secolului XIX în Rusia nu existau burse de valori specializate.
Tranzacţiile cu V.M. se efectuau la bursele de mărfuri, în condiţiile vânzării mărfurilor. La
burse se efectuau două feluri de operaţiuni cu V.M. private: abonarea la valorile noilor
emisiuni şi cumpărarea şi vânzarea lor. Cel mai mare volum de operaţiuni cu V.M. se
efectuau la bursa din Petersburg. În anul 1892 la această bursă circulau acţiunile a 32 S.A. şi
obligaţiunile a 5 companii. Ulterior o mare cantitate de V.M. circulă la bursele de valori din
Moscova, Riga, Odessa. Primele zile ale Revoluţiei din Octombrie au fost ultimele zile ale
bursei din Petrograd. În prezent în Federaţia Rusă activează peste 800 de burse.
Piaţa valorilor mobiliare a U.R.S.S. În această perioadă P.V.M. practic nu există.
Guvernul emitea careva împrumuturi cu caracter obligatoriu de tip câştigător. Din 1922 ±
1957 s-au emis 69 de împrumuturi, majoritatea pentru populaţie. Deoarece erau obligatorii
pentru procurare de către populaţie numărul deţinătorilor ajungea la 70 mln. persoane. În 1957
preşedintele Hruşciov a anulat aceste împrumuturi şi a îngheţat achitarea pe ele pe 20 de ani.
Achitările s-au efectuat în 1974 ± 1991. În 1982 a fost emis împrumutul câştigător cu rata
dobânzii 3%, care ulterior în 1992 a fost convertit în împrumutul intern al Federaţiei Ruse.
Banca externă de economii a U.R.S.S. a emis eurovalori în două tranşe a câte 500 mln. mărci
germane, care au fost stinse în 1995.
Primele burse pe teritoriul U.R.S.S. au apărut la sfârşitul anului 1990 până la apariţia
în circulaţie a V.M. Au fost fondate de entuziaşti, ce se aşteptau la apariţia industriei V.M.
Prima bursă apărută era bursa internaţională de valori din Moscova, apoi a apărut bursa
centrală de valori din Moscova, ambele în 1990.
În 1991 apare bursa de valori din Leningrad (ulterior din Sanct-Petersburg). În prezent
P.V.M. din Rusia reprezintă un segment important în economie. În comparaţie cu pieţele
europene există o rămânere în urmă. Principalul rol în fondarea P.V.M. ruse l-au avut
întreprinderile de stat, care au oferit populaţiei posibilitatea de a deveni proprietari de V.M.
prin waucere.
Participanţii profesionişti la piaţa de capital. Participanţii profesionişti pe P.V.M.
sunt reprezentaţi de următoarele categorii:
1.Ybroker-dealer;
18

41
2.Ybursa de valori;
3.Yregistratori;
4.Ydepozitari;
5.Yestimatori;
6.Yfonduri de investiţii;
7.Y companii de trust.
În 1998 Comisia Federală a V.M. a primit hotărârea, conform căreia toţi participanţii
profesionişti erau obligaţi să devină membri ai organelor de autoreglementare.
În 1991 la Bursa Centrală de Valori din Moscova, s-a început cotarea certificatelor de
depozit a Băncilor Comerciale ³Autobank´, ³Inconbank´, ³Menatep´. În ceea ce se referă la
cambiile bancare, veniturile pe ele în 1997 depăşeau veniturile pe instrumentele financiare de
stat. De exemplu, venitul pe cambiile bancare a unor bănci până la criză cu termen de
scadenta de la 2 ± 7 luni constituiau 90-100% anual.
Cotarea la bursele de valori din Rusia reprezintă fixarea preţurilor tranzacţiilor
încheiate la bursă, analiza informativă a pieţei, care caracterizează conjunctura pieţei.
Cotarea se stabileşte de o comisie specială pe baza datelor comercializării precedente.
Comisia de cotare stabileşte nivelul de sus şi de jos a preţurilor de vânzare şi cumpărare
pentru fiecare V.M.
Indicii bursieri. Tendinţele pieţei de capital îl reflectă indicii bursieri. O mare
importanţă în analiza pieţei de capital ruse îl au următorii indici:
1. indicii ³Skeit-Press´ pentru companiile rezidenţi, se calculează de către agenţia de
consulting ³Skeit-Press´. Au cea mai îndelungată istorie de existenţă. Primul indice ³Ⱥɋɉ-
12´ a început să fie calculat din 1992. Drept criteriu de calcul au servit:
a)Y capitalizarea de piaţă a companiei (peste 10 mln. dolari);
b)Y dividende achitate în ultimii 3 ani;
c)Y existenţa pieţei extrabursiere pentru titlurile acestei companii;
d)Y dezvăluirea informaţiei financiare de către companie, ş.a.;
Din 1994 se calculează ³Ⱥɋɉ-General´;
2. indicii ³ȺɄ@Ɇ´ se calculează din 1993. Aceşti indici presupun calculul pe baza
capitalizării componenţilor din 1993. În prezent reprezintă o familie de indici financiari,
industriali şi combinaţi;
3. indicii Interfax descriu schimbarea preţului mediu al acţiunilor anumitor
întreprinderi, ce se cotează pe piaţa secundară, în perioada curentă în corporaţie cu perioada
42
de bază. Există indici Interfax bancari, ai întreprinderilor petrolului şi gazelor, întreprinderilor

metalurgice. Drept bază de 100% serveşte mărimea indicelui din 1994 cu care se efectuează
compararea;
4. indicii revistei ³Comersant´, care reprezintă media aritmetică dintre mărimea
valorii portofoliului investiţiilor a circa 17 întreprinderi privatizate ruse din diferite ramuri
economice;
5. indicii Bursei Interbancare Valutare, se calculează în baza preţului valorilor
comercializate într-o zi la bursă.
3.2.5Y Piaţa bursieră a Ungariei
Caracteristica pieţei. Ungaria este considerată ca fiind una dintre fostele economii
socialiste cu cel mai mare avans în procesul de reformă; experţii apreciază că în prezent aici
se întâlneşte o economie de piaţă funcţională.
Reforma a fost făcută gradual, lucru benefic pentru evoluţia mai multor indicatori
economici, care au rămas la niveluri acceptabile sau cel puţin suportabile pentru populaţie.
Rata inflaţiei a fost păstrată sub control (cu un nivel maxim înregistrat în 1991, de 35%),
ajungând în ultima vreme la o singură cifră. În consecinţă, şi deprecierea monedei naţionale
faţă de dolar pe parcursul ultimilor 10 ani a fost modestă (de la 61,4 la 252,5 HUF/USD).
Scăderea P.I.B. a fost de ceva mai lungă durată, recesiunea de transformare fiind depăşită abia
după 1994, apoi an de an înregistrându-se o creştere economică. Nivelul investiţiilor e a
crescut semnificativ în 10 ani, contribuind la susţinerea dezvoltării economice. Totuşi, rata
şomajului se păstrează la un nivel ridicat (peste 9% din populaţia activă), iar datoria externă,
în continuă creştere, atinsese un nivel îngrijorător (84% din P.I.B. în 1995, pentru a scădea la
60% din P.I.B. în 1999).
În prezent, P.I.B. în Ungaria se situează peste nivelul premergător tranziţiei,
exporturile sale au crescut substanţial, iar ponderea proprietăţii publice în P.I.B. a scăzut de la
75% în 1989 la 15% în 1999. Este însă interesant de semnalat nivelul înalt al ponderii
proprietăţii private în P.I.B. în 1989, explicaţia ţine de unele reforme care au fost începute în
Ungaria încă din 1987.
Investitorii instituţionali au căpătat şi ei amploare. Dezvoltarea lor s-a făcut pe fondul
creşterilor înregistrate de piaţa de capital, care la rândul ei a avut un suport în economia reală,
iar piaţa derivatelor le-a permis să-şi acopere riscul. Fondurile de investiţii ocupă un loc
important în preferinţele de plasament ale persoanelor fizice ± aproximativ 10% din
plasamentele lor în anul 1999. Dintre fonduri, peste 30 sunt cotate la B.S.E. Reforma timpurie
43
a sistemului de pensii a dus la apariţia unor noi actori pe piaţă, fondurile private de pensii şi
fondurile de pensii voluntare, care s-au orientat în plasamentele lor şi spre piaţa de capital.
Faptul că două societăţi străine au mobilizat capital de pe piaţa maghiară şi sunt cotate
la B.S.E. denotă încrederea pe care o au şi emitenţii străini, mai ales luând în considerare
faptul că în 1999 era singurul caz în zona Europei Centrale şi de Est. Valoarea tranzacţiilor cu
cele două titluri a fost în 1999 de 53,1 milioane USD.
Performanţele superioare ale economiei maghiare sunt oglindite şi de numărul mare de
acţiuni negociate pe pieţe din străinătate ± în SUA, sub forma ADR, dar şi la Londra,
Stuttgart, Munchen şi Viena, sub forma GDR.
O caracteristică a pieţei de capital din Ungaria, neîntâlnită pe celelalte pieţe ale zonei,
este că dintre societăţile cotate un număr semnificativ îl reprezintă societăţi nou-create (la un
moment dat, acestea reprezentând aproape jumătate din total la BSE), deşi acţiunile
societăţilor privatizate sunt mult mai tranzacţionate.
Piaţa bursieră din Ungaria este cea mai lichidă piaţă din Europa Centrală şi de Est,
fiind preferată şi de investitorii străini. Aici s-au concentrat în timp investiţii de portofoliu
estimate la peste cinci miliarde USD.
Tipuri de titlurile mobiliare. Având drept fundament situaţia economică bună şi
perspectivele de îmbunătăţirile a indicatorilor macroeconomici, piaţa acţiunilor a fost multă
vreme în creştere. Indicatorii bursieri arată şi ei o piaţă care progresează:
ùY volumul tranzacţiilor ca procent din P.I.B. a crescut de la 0,8% în 1995 la 34%
în 1998;
ùY capitalizarea bursieră ca procent din P.I.B. a crescut de la 5,8% în 1995 la

aproape 30% în 1998;
ùY numărul de tranzacţii cu acţiuni a evoluat, de la 60,8 mii la l011,5 mii;
ùY numărul mediu zilnic de tranzacţii s-a mărit de la 244,4 la 4090,7;
ùY mărimea medie zilnică a tranzacţiilor, de la 175,3 la 13.952,8 milioane HUF;
ùY mărimea medie a unei tranzacţii, de la 0,7 la 3,5 milioane HUF.
În ceea ce priveşte acţiunile cotate, ca o particularitate, ar fi de menţionat că la

introducerea unei noi societăţi la cotare este nominalizat un market-maker ± pentru 15 zile sau
până când valoarea tranzacţiilor zilnice depăşeşte 10 milioane HUF sau 0,5% din valoarea
44
nominală totală a acţiunilor introduse la cotare ± având obligaţia de a menţine oferte de

vânzare şi de cumpărare pentru o valoare minimă de 100.000 HUF.
Piaţa obligaţiunilor capătă şi ea consistenţă, fiind cotate câteva zeci de obligaţiuni, atât
de stat, cât şi corporatiste. Ponderea tranzacţiilor cu titluri de stat ± atât certificate de
trezorerie, cât şi obligaţiuni ² în totalul anual al tranzacţiilor la Bursa de Valori Budapesta
este, începând din 1991, consistentă: 2,98%; 81,44%; 82,29%; 63,96%; 62,51%; 54,52%;
56,10%; 49, 61%.
Piaţa derivatelor (pe indici bursieri, pe acţiuni sau pe valută) este foarte populară în
Ungaria, existând nu doar în cadrul Bursei de Valori Budapesta, unde funcţionează o secţie
distinctă, ci şi în cadrul burselor de mărfuri. Popularitatea pieţei derivatelor chiar printre
persoanele fizice ţine, mai ales în cazul contractelor pe indici bursieri, de costul scăzut ²
cumpărarea lor fiind mai ieftină decât a acţiunilor. Investitorii instituţionali folosesc frecvent
contractele futures pe indicele BUX pentru acoperirea riscului portofoliului, iar piaţa fiind
lichidă, cumpărarea unui număr mare de contracte nu influenţează preţul. La B.S.E., nivelul
tranzacţiilor futures pe indici, comparativ cu dimensiunea pieţei acţiunilor (calculat că raport
între ÄPoziţii deschise" şi ÄCapitalizarea bursieră") este similar cu cel existent în ţările
dezvoltate.19
3.2.6 Piaţa bursieră a Poloniei
Caracteristica pieţei. În Polonia, reformele economice au început înaintea altor ţări. De

exemplu, liberalizarea preţurilor a fost făcută rapid, astfel încât în 1989 peste 90% din preţuri
erau determinate liber. Acest lucru este evidenţiat şi de nivelul înalt al inflaţiei înregistrat în
1989 şi 1990 (251,2% şi, respectiv, 585,8%), după care politica graduală de dezinflaţie
reuşeşte să aducă rata anuală a inflaţiei până în 1999 la o singură cifră (7,3%).
Pe de altă parte, procesul privatizării în masă a fost limitat la întreprinderile mici,
privatizarea întreprinderilor mări a fost destul de înceată, continuând şi în prezent, în 10 ani
însă, Polonia a reuşit să atragă cel mai mare volum de investiţii străine din zonă, care au
impulsionat dezvoltarea sectorului privat, compensând lenta privatizare a sectorului de stat.
De altfel, acest fapt demonstrează că mai importante sunt calitatea privatizării şi segmentele
în care este iniţiată, decât viteza ei.
Piaţa secundară de capital a fost creată în Polonia cu sprijinul statului francez, încă din
anul 1991. Începutul timpuriu al reformelor economice a permis bursei poloneze să se afirme,
încât, în 1993, clasamentul Euromoney o plasă pe un onorant loc opt din 50 de pieţe în
45
formare monitorizate, din punctul de vedere al avantajelor structurale ±, oricum ocupând în

acelaşi an locul unu în lume după creşterea obţinută (970% în dolari), în aceeaşi perioadă,
Agenţia America pentru Comerţ Exterior plasa Polonia pe locul 10 între cele mai promiţătoare
pieţe din lume.
În această ascensiune a Poloniei faţă de celelalte pieţe în formare şi mai ales, faţă de
competitoarele ei, ţările în tranziţie, atu-urile principale au fost:
ùY tranziţia rapidă spre economia de piaţă;
ùY controlul inflaţiei (după stoparea hiperinflaţiei);
ùY stăpânirea deficitului bugetar (care încă din 1994 se încadra în cerinţele

Tratatului de la Maastricht, fiind de 3% din P.I.B.);
ùY creşterea economică înregistrată de timpuriu şi continuu;
ùY larga deschidere a pieţei spre exterior, atrăgând cu succes investitori străini

prin politica (foarte) liberală în domeniu;
ùY coerenţa mai mare în domeniul privatizării.
Mai trebuie observat că piaţa de capital în Polonia şi-a îndeplinit şi rolul principal, în
timp, majoritatea societăţilor cotate mărindu-şi capitalul prin emisiuni publice.
Tipuri de titlurile mobiliare. Fondurile naţionale private de pensii reprezintă investitori
constanţi pe piaţa de capital, iar investitorii străini sunt, de asemenea, activi. Câteva dintre
cele mai mari societăţi cu capital de stat sunt cotate şi atrag tranzacţii pe măsură (de exemplu,
PKN, cea mai mare rafinărie, sau PZV ± o mare societate de asigurări. Investitorii au la
dispoziţie o gamă variată de titluri tranzacţionate la bursă pe lângă acţiuni: obligaţiuni de stat
± cu rata dobânzii fixă şi scadenţa de doi şi cinci ani sau cu rata dobânzii indexabilă în funcţie
de indicele preţului de consum sau randamentul certificatelor de trezorerie şi scadenţă la unu,
trei şi zece ani ± obligaţiuni municipale, dar şi titluri pe termen scurt emise de filialele unor
companii multinaţionale.20
3.2.7 Piaţa bursieră a Slovaciei
Caracteristica pieţei. Începuturile pieţei de capital în Slovacia trebuie legate de

reformele demarate de fosta Cehoslovacie în domeniul economic înainte de separarea din
ianuarie 1993. De altfel, Bursa de Valori Bratislava, ca societate pe acţiuni, a fost înfiinţată
19

20

46
încă din lună martie 1991, a primit autorizaţia de funcţionare ca bursă pe vremea
Cehoslovaciei, în 1992, şi a început substanţial tranzacţiile din 1993. După crearea Slovaciei
ca stat naţional, a fost continuată cu succes politica de liberalizare şi stabilizare a economiei,
contribuind la un bun demaraj al pieţei bursiere.
Bursa de Valori Bratislava are, două segmente principale de piaţă, denumite sugestiv
Äsenior" şi ,junior", pe lângă acestea, al treilea segment fiind considerat cel al necotatelor.
Pe lângă Bursa de Valori Bratislava, există şi un alt segment secundar al pieţei, RM ±
S Slovacia, pentru a fi deosebit de acel RM existent în Cehia. Impulsul iniţial în dezvoltarea
pieţei bursiere a fost dat de tranzacţionarea acţiunilor a aproape 600 de societăţi implicate în
privatizarea în masă.
Investitorii instituţionali au un rol important pe piaţa de capital slovacă, existând peste
200 de societăţi şi fonduri de investiţii, fonduri iniţial de privatizare, rezultat al primului val
de privatizare în masă. Plecând de la acest început, multe fonduri au devenit în prezent o
alternativă de investiţii viabilă.
Tipuri de titlurile mobiliare. Chiar dacă primele două titluri cotate la bursă (în 1992)
au fost obligaţiuni emise de bănci, urmate apoi de obligaţiuni ale statului, municipale şi ale
societăţilor, acţiunile au o pondere mult mai mare în totalul tranzacţiilor.
Creşterea volumului total al tranzacţiilor s-a făcut, prin alimentarea pieţei cu noi
societăţi cotate, mai ales după ce, în urma modificării legislaţiei, a devenit obligatorie cotarea
pe o piaţă organizată a societăţilor rezultate din primul val al privatizării în masă. În special pe
piaţa titlurilor necotate, au ajuns astfel acţiunile a câteva sute de societăţi.
Titlurile derivate s-au tranzacţionat numai în afara Bursei de Valori Bratislava, prin
Bratislava Options Exchange, prima bursă de derivate apăruta în zonă, în toamna anului 1993.
Creată ca societate pe acţiuni cu participare străina, a oferit spre tranzacţionare timp de trei
ani diferite contracte futures şi de opţiuni având drept activ suport acţiuni. La expirarea
licenţei, societatea organizatoare a pieţei, în urma schimbării legislaţiei, nu a mai primit
autorizarea să-şi continue activitatea, astfel încât, începând cu anul 1996, piaţa derivatelor a
dispărut complet.21
3.2.8 Piaţa bursieră a Sloveniei
Caracteristica pieţei. Slovenia se remarcă printre ţările postsocialiste din spaţiul

central-european ca fiind prima care a redeschis bursa de valori ± Bursa de Valori Ljubljana ±
la 26 decembrie 1989, cu începerea efectivă a tranzacţiilor din 29 martie 1990.
47
Ca o particularitate, trebuie semnalat că până la 14 decembrie 1995 bursa slovenă nu a

fost complet informatizată. Abia începând cu 8 decembrie 1993 fusese introdus un sistem
electronic de tranzacţionare, care funcţiona câte trei zile pe săptămână, în paralel cu clasicul
ring de tranzacţionare cu care demarase activitatea în 1990.
Tipuri de titlurile mobiliare. La Bursa de Valori Ljubljana, o pondere importantă o au
şi titlurile cu venit fix, nu doar obligaţiunile, ci şi alte titluri pe termen scurt cu venit fix,
acestea în ansamblu revendicând aproape jumătate din volumul tranzacţiilor.
Şi aici, piaţa derivatelor a fost creată ca o structură juridică separată de Bursa de
Valori, chiar dacă a fost creată la iniţiativa ei.22
3.2.9 Piaţa bursieră a României
Începuturile pieţelor bursiere de mărfuri şi valori în România pot fi situate pe la

mijlocul secolului 19. Deschiderea Bursei de Valori a avut loc la l decembrie 1882, iar peste o
săptămână a apărut şi cota bursei, publicată în ÄMonitorul Oficial". Volumul tranzacţiilor era
însă redus, iar cota oficială dispărea în câteva zile, deoarece intermediarii şi unele bănci
preferau să lucreze în afara cotei, direct cu clienţii.
La baza reformei burselor de comerţ din 1904 a fost pus principiul libertăţii
tranzacţiilor în materie de bursă. Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ
nou, pe lângă cel al mijlocitorilor oficiali, şi anume corporaţia bursei. Dacă în baza Legii din
1881 operaţiunile de bursă nu puteau fi făcute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor
oficiali, prin legea din 1904 se acordă dreptul de a efectua asemenea operaţiuni direct între
membrii corporaţiei bursei, însă doar pentru operaţiunile pe cont proprii pentru cele de
intermediere.
În Regulamentul interior al Bursei din Bucureşti, aprobat cu Ordinul nr. 68047/12
octombrie 1904 şi modificat în 1909 la art. 5 de exemplu, era scris: ÄBursa este deschisă în
toate zilele de lucrul 9.30 la 10.30, pentru operaţiunile de cereale şi mărfuri de tot felul şi de la
orele 11.00 până la 12.00 dimineaţa, pentru operaţiunile de schimb şi de efecte. Deschiderea
şi închiderea bursei se anunţă prin sunare de clopot".
Activitatea bursei este afectată de evenimentele social-politice ale vremii: în timpul
Răscoalei din 1907, cursul unor valori marchează o scădere; războiul balcanic din 1912-1913
21

22

48
duce la pierderi masive de curs, recuperate însă ulterior; în timpul primului război mondial
bursa rămâne închisă.23
În octombrie 1918, bursa se redeschide şi cunoaşte o activitate deosebit de intensă:
cursurile sunt în continuă creştere; localul bursei devine neîncăpător, Äo psihoză atrage lumea
spre speculă". Întreaga perioadă 1919-1925 a fost caracteristică pentru o Äpiaţă a taurului´,
creşterea fiind impulsionată, pe rând, de diferite categorii de valori: la început acţiunile
societăţilor de transport, apoi cele bancare şi ale societăţilor de asigurare.
Din 1926 scăderile încep să reapară la acţiuni, mai întâi lente, apoi precipitate. Celor
şapte ani de piaţă în creştere le urmează alţi şapte ani de scăderi dezastruoase. De la o cursă în
plină fierbere se ajunge la un număr de operatori ce Äputeau fi lesne număraţi".
În 1929 se votează o nouă lege bursieră, aceasta fiind necesară, înainte de toate, pentru
a asigura adaptarea cadrului legislativ la noile realităţi rezultate în urma Marii Uniri. Legea
din 1929, care a unificat legislaţia bursieră, a adus şi o serie de modificări de concepţie soluţie
juridică, impuse de cerinţele dezvoltării activităţii bursiere în România, în primul rând, a fost
mai bine definit statutul burselor, acestea fiind declarate instituţii publice, beneficiind de
personalitate juridică şi autonomie, ele fiind puse sub supravegherea şi controlul Ministerului
de Industrie şi Comerţ. O inovaţie importantă o constituie separarea burselor de mărfuri.
Revoluţia din 1989, care a însemnat o nouă cotitură importantă în istoria României, a
impus cu acuritate, prin programul de reformă ce i-a urmat, şi necesitatea reclădirii pieţei de
capital şi a instituţiilor acesteia, printre care şi Bursa de Valori Bucureşti.
Un grup de specialişti din diferite sectoare economice au avut şansa, uneori unică într-
o viaţă de om, de a reconstrui această piaţă, care îşi găseşte începutul în anul 1992. Procesul
de reconstrucţie nu a fost uşor, din toate punctele de vedere, începând cu cel legislativ; au fost
necesari doi ani până la adoptarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de
valori ± completat cu cel de educare a publicului larg cu noţiuni de mult uitate sau nicicând
cunoscute. Acest proces continuă şi astăzi ± toţi cei implicaţi învaţă zilnic, ceea ce le impune
un dinamism deosebit.
După o întrerupere de cinci decenii, bursa de valori a fost reînfiinţata pe piaţa de
capital a României, în anul 1995. Ca o componentă a aşa-numitei Äeconomii simbolice", bursa
de valori este o instituţie indispensabilă a economiei de piaţă.
23

49
Bursa de Valori este o instituţie cu personalitate juridică ce are ca principal scop

tranzacţionarea valorilor mobiliare în mod continuu, transparent şi echitabil, prin sisteme,
mecanisme şi proceduri adecvate.
Participanţii pe piaţa de capital sunt:

ùY investitorii şi emitenţii; organismele de plasament colectiv în valori mobiliare
(fondurile deschise de investiţii şi societăţile de investiţii);
ùY intermediarii (societăţile de servicii de investiţii financiare);
ùY participanţii auxiliari;
ùY infrastructura.
Investitorii sunt deţinătorii de capital monetar care investesc în produse specifice

pieţei de valori mobiliare şi care îşi asumă riscurile acestei investiţii.
După importanţa lor în piaţă, investitorii sunt de mai multe categorii:

ùY instituţii financiare şi investitori instituţionali, care tind să domine cele mai
multe pieţe financiare; băncile comerciale, societăţile de investiţii şi fondurile
deschise de investiţii, societăţile de asigurare, băncile centrale, instituţiile
multinaţionale;
ùY societăţile comerciale, care investesc surplusul de fonduri ce pot apărea în

procesul desfăşurării activităţii;
ùY persoane fizice sau aşa-zişi Ämici investitori", care îşi investesc economiile
personale de mărimi relativ reduse în acţiuni, obligaţiuni şi titluri de stat.
Emitenţii sunt persoane juridice sau organe ale administraţiei publice centrale şi locale
care fac emisiuni de valori mobiliare.
Fondurile deschise de investiţii şi societăţile de investiţii sunt intrinsec legate de piaţa
de capital, această legătură urinând să fie privită sub două aspecte:
ùY atât fondurile deschise de investiţii, cât şi societăţile de investiţii investesc
fondurile băneşti pe care le au la dispoziţie în produse ale pieţei de capital;
ùY fondurile deschise de investiţii concentrează disponibilităţile băneşti ale

micilor investitori, cărora le asigură participarea activă pe piaţa de capital.
50
Intermediarii (societăţile de servicii de investiţii financiare) Pe piaţa de capital,

societăţile de servicii de investiţii financiare îndeplinesc patru funcţii, şi anume:
ùY generează un mecanism de atragere a capitalului prin punerea în legătură a
celor care au bani (investitori) cu cei care au nevoie de bani (emitenţi, societăţi,
guverne);
ùY generează un mecanism al preţurilor pentru evaluarea investiţiilor;
ùY generează pentru investitori un mecanism de transformare a investiţiilor în

lichidităţi;
ùY participă la proliferarea produselor pieţei.
În România, societăţile de servicii de investiţii financiare se clasifică în funcţie de

activităţile pe care le desfăşoară, în:
ùY societăţile de servicii de investiţii financiare care acţionează numai în contul
clienţilor (brokerii);
ùY societăţile de servicii de investiţii financiare care acţionează pe cont propriu

(dealerii);
ùY societăţile de servicii de investiţii financiare formatoare de piaţă (market

makerii).
Bursa de Valori Bucureşti şi-a început activitatea operaţională în toamna anului 1995,
beneficiind de asistenţa experţilor canadieni în elaborarea reglementărilor bursiere.
Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995, accesul la
sistemul electronic al Bursei realizându-se din sala de tranzacţionare aflată în incinta Bursei
de Valori Bucureşti. Au fost tranzacţionale acţiunile emise de 9 societăţi comerciale prin
interj mediul a 28 de societăţi de valori mobiliare, în cadrul unei singure şedinţe pe
săptămână.24
Activitatea de înscriere la Cota Bursei a fost realizată, iniţial, de către Comitetul
Bursei, deoarece nu există un organism care să exercite atribuţiile specifice acestui proces.
Cel mai important eveniment al primului an de funcţionare al Bursei de Valori
Bucureşti îl reprezintă însăşi reapariţia acestei instituţii în peisajul economic românesc. Aşa
cum s-a întâmplat şi în celelalte ţări din centrul şi estul Europei, activitatea bursieră din
24
Gabriela Anghelache- Piteţe de capital, Editura Economica, Bucureşti 2004, pag 280
51
primul an nu a fost spectaculoasă, dar a permis familiarizarea participanţilor din piaţă cu

conceptele, mecanismele şi pârghiile bursiere.
În anul 2002, prin mai multe Ordonanţe Guvernamentale de Urgenţă s-au emis noi
reglementări pentru piaţa de capital, urmărindu-se armonizarea legislativă a acesteia cu
standardele europene în materie, dar respectându-se specificul local.
Bursa de Valori Bucureşti a fost înfiinţată pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a
Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare şi are sediul în Bucureşti, str. Doamnei nr. 8. Bursa
de Valori Bucureşti, denumită în continuare ÄBursa", este învestită cu personalitate juridică,
încheie bilanţ contabil şi are cont bancar. Activitatea Bursei se desfăşoară în conformitate cu
prevederile Legii nr. 52/1994 în scopul realizării unei pieţe organizate pentru negocierea
valorilor mobiliare admise la cotă şi asigurării publicului, prin activitatea intermediarilor
autorizaţi a unor sisteme, mecanisme şi proceduri adecvate pentru efectuarea continuă,
ordonată şi echitabilă a tranzacţiilor cu valori mobiliare. Bursa se autofinanţează din
comisioanele percepute conform reglementărilor bursiere, constituie la dispoziţia sa şi
utilizează fonduri băneşti în condiţiile legii. Bursa beneficiază de finanţare de la bugetul de
stat pentru primul an de activitate, resursele primite în aceste condiţii urinând să fie recuperate
şi vărsate la bugetul de stat începând cu cel de al treilea an de funcţionare a bursei timp de trei
ani de zile. Bursa deţine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul său şi este abilitată să
primească donaţii, legate şi subvenţii, în exercitarea dreptului sau de proprietate Bursa posedă,
foloseşte şi dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu în direcţia
realizării scopului pentru care s-a înfiinţat. Bursa poate stabili relaţii de asociere bilaterală cu
burse din alte ţări şi se poate afilia la forurile internaţionale ce reunesc specifice pieţelor de
capital.
Indicii Bursei de Valori Bucureşti. Indicele BET este un indice ponderat cu
capitalizarea utilizat pentru caracterizarea tendinţei de ansamblu a preţurilor celor mai lichide
zece acţiuni tranzacţionale la Bursa de Valori Bucureşti. Metodologia de calcul, regulile de
selectare a acţiunilor şi actualizarea permit ca BET să poată furniza o bază şi pentru
tranzacţiile pe indici (options, futures şi combinaţii ale acestora).
Indicele BET poate fi folosit pentru calcularea coeficientului beta, astfel încât se poate
măsura mai precis volatilitatea acţiunilor cotate.
BET se exprimă în lei şi în U.S.D. (doilar terms). prin conversiunea preţurilor în lei la
cursul zilnic al B.N.R. pentru a oferi străinilor exprimarea valorii indicelui într-o valută.
52
Data de referinţă a indicelui BET este 19 septembrie 1997, iar data de start 22
septembrie 1997. Valoarea preţurilor din fiecare zi este raportată la preţurile corespunzătoare
ale datei de referinţă începând cu 17 aprilie 1998.
Bursa de Valori Bucureşti a introdus un al doilea indice oficial, indicele compozit
denumit abreviat BET-C, care este calculat folosind aceeaşi formulă. Data de referinţă este 16
aprilie 1998, iar valoarea de start va fi tot de 1000 de puncte. 25
25
Adrian Niţu- Burse de mărfuri si valori, Tribuna Economică, Bucureşti 2002,pag 53
53
4 STUDIU COMPARATIV INTRE BURSELE DE VALORI DIN

BUDAPESTA, VARŞOVIA, BUCUREŞTI ŞI PRAGA
Acest mini-studiu işi propune sa evalueze global nivelul la care se situează la acest
moment piaţa bursieră romaneasca prin comparaţie cu alte cateva pieţe vecine luate drept
referinţă, pieţe din ţări care au intrat în Uniunea Europeana în mai 2004.
Intrebarea care se pune este: după o evoluţie apreciabilă a capitalizării si lichidităţii în
ultimii 4-5 ani, în ce masura conteaza bursa noastră pe harta regională?
Au fost utilizate 4 criterii:
a)Y dimensiunea pieţei acţiunilor ± reprezentată de capitalizarea bursieră a
acţiunilor de la sfarsitul lunii iunie 2007;
b)Y evaluarea medie a acţiunilor ± cuantificată prin indicatorul P/E de la finele
lunii iunie 2007; în cazul Romaniei s-a utilizat drept baza de raportare
profiturile estimate pentru anul 2008 şi s-a estimat un indicator mediu P/E ai
primilor 15 emitenţi ponderati după lichiditatea primului semestru; s-a adoptat
pentru Romania aceasta soluţie datorită relevanţei scazute a unui P/E istoric
2006 în condiţiile în care un emitent important precum SNP a inregistrat o
pierdere contabilă semnificativă;
c)Y lichiditatea pieţei acţiunilor ± dată de volumul mediu al tranzacţiilor zilnice
din primul semestru din 2007;
d)Y posibilităţile de diversificare a unui portofoliu, privind din perspectiva unui
investitor mare, care este dispus să aloce sume de ordinul zecilor de milioane
de euro pe fiecare din pieţele enumerate. S-au considerat aici doua nivele de
diversificare, menţionând pentru fiecare din pieţe caţi emitenţi au avut
lichiditatea medie zilnică > 1 milion EUR şi caţi >100.000 EUR în primul
semestru al anului 2007.
Ponderea criteriilor în scoringul final: 25% pentru fiecare din cele patru, ultimul fiind
împarţit în 2 (0.125 respectiv pentru cele doua nivele) Punctajul pentru fiecare criteriu s-a
situat intre 0 si 1: cea mai bună valoare din cele 5 a primit 1 punct, cea mai slaba 0 puncte.
54
4.1 ROMÂNIA
4.1.1 Indicatori
Indicatorii de capitalizare şi P/E ai companiilor românesti corespund datei de 2 august

2007, pentru a surprinde cresterea accentuată a pieţei din luna iulie (13.2% pe indicele BET)
Evoluţie BET în primul semestru 2007
Vig.4.1 1 Evoluţie BET

Sursa: BVB
Tabel 4.1 1 Indicatori macroeconomici

Sursa: BNR, Bank Austria Creditanstalt
INDICATORI MACROECONOMICI
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
Crestere economică (%) 8,3 5,7

YY YY
Rata inflaţiei (%) 10,1 8,0

YY YY
Deficit bugetar (% PIB) -1,1 -1,0

YY YY
Deficit de cont curent (% PIB) -7,5 -7,9

YY YY
RON vs. EUR 4,1 3,7

YY
55
Tabel 4.1 2 Indicatori bursieriYY

Sursa: BVB, P/E - estimare Vanguard
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
Capitalizare mln EUR) 8,810 11,000

YY YY
Capitalizare/PIB (%) 15% 18%

YY YY
Lichiditate medie zilnică (mln EUR) 2,3 7,5

YY YY
Variaţie BET (%) 100,4% 11,2%

YY YY
P/E nerelevant 16,2

YY
ùY öla Bursa de Valori din Bucureşti se tranzactionează acţiuni si obligaţiuni

corporative si municipale;
ùY piata secundara a obligatiunilor este înca foarte puţin dezovoltată în raport cu

cea a acţiunilor; anul trecut s-au inregistrat tranzacţii de 71.3 mln Euro,
ùY indicele BET a avut în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 62.3%, cu un

maxim de randament de 119.8% în 2003, şi un minim de 21.4% în 2002;
ùY grad redus de diversificare a oportunităţilor de investiţii în acţiuni, in condiţiile

unei lichiditai totale a pieţei de acţiuni de 7 - 9 mln EUR zilnic;
ùY anul acesta trei societăţi s-au listat la BVB prin IPO, iar la bursa de la Viena a
început tranzacţionarea indicelui ROTX (in RON, USD si EUR) construit pe
baza celor mai reprezentative, lichide şi mai capitalizate şase societăţi listate la
BVB;
ùY öP/E calculat prin raportarea la profiturile estimate pe 2008 ale primilor 15

emitenti de pe piaţa, era la finele primului semestru de 16.2. P/E istoric 2004
are o relevanţă redusa, datorită inregistrării unor pierderi contabile
semnificative de către SNP, emitent cu pondere mare in piaţă.
56
4.1.2 Cele mai importante sectoare listate la bursa
a. Bancar
BANCA ROMÂNĂ PENRU DEZVOLTARE- cea mai împortanta bancă privată din
România şi a doua ca valoare a capitalizării bursiere pe BVB;
ùY activele totale ale băncii se ridicau în 2006 la 2,9 mld Euro, cota de piaţa 13%
ùY capitalizarea 2,34 mld Euro, cu o lichiditate medie zilnică 300,000 Euro;
ùY în 2006 banca a avut profit de 89 mln Euro; la începutul lunii august, P/E04
este 22.2 iar P/E 05 estimat este 19.3
BANCA TRANSILVANIA ± una din cele mai importante banci cu capital privat din
România, prima banca listata la BVB, în anul 1997;
ùY în 2006 active totale de 642.5 mln Euro; cota de piaţă 2.8%
ùY capitalizare 604 mln Euro, lichiditate zilnică de aproximativ 500,000 Euro;
ùY profitul net 2006 a fost de 15 mln Euro, indicatorul P/E 2006 a ajuns la
începutul lunii august la 40.3, iar datorită îmbunatăţirii rezultatelor in primul
semestru 2007, raportul P/E05 estimat devine 20.7;
b. Societăţi de Investiţii Vinanciare

ùY 5 fonduri de tip închis, fiecare cu o capitalizare de 220-300 milioane Euro la
începutul lunii august;
ùY reprezintă un segment semnificativ al pieţei de capital din România, fiind

printre cei mai lichizi emitenţi. Datorită adoptării ordonanţei privind ridicarea
pragului de deţinere până la 1%, ele vor atrage interesul investitorilor străini de
portofoliu, ţinând cont că a deţine un procent într-un SIF presupune o investiţie
de 2.2 ±3 mln Euro.
c. Petrolier
PETROM ± cea mai mare companie de petrol din România; în 2004 a înregistrat o
cifră de afaceri de 2,143 mln Euro şi o pierdere contabilă de 240 mln Euro; compania şi-a
bugetat profit de 270 mln Euro pe anul în curs;
ùY capitalizarea 7,981 mln Euro, lichiditatea medie zilnică fiind de aproximativ
720,000 Euro; indicatorul P/E 2005 BVC este de 29.6;
57
ROMPETROL RAVINARE CONSTANŢA ± a doua mare companie petrolieră;

anul trecut cifra de afaceri a fost de 991 mln Euro, iar profitul 8.1 mln Euro;
ùY pentru anul în curs estimam un profit de circa 80 milioane Euro
ùY capitalizarea bursieră se ridică la 616 mln EUR, iar lichiditatea medie zilnică
este de peste 1 mil Euro,
ùY P/E 2005e este 7.7;
d. Varmaceutic
ANTIBIOTICE IAŞI ± companie în proprietatea statului, având o cotă de piaţă de
4%; cifră de afaceri a anului 2006 a fost de 33.6 mln Euro, cu un profit de 3 mln Euro;
ùY capitalizarea bursieră ajunge la valoarea de 89 mln Euro, cu lichiditate zilnică
de 35,000 Euro,
ùY P/E 2004 de 30.8 si P/E 2005 pe baza bugetului de 18.5;
SICOMED BUCUREŞTI ± deţinuta de vehiculul de investiţii Venoma Holdings;

ùY în 2004 cifra de afaceri peste 43 mln Euro, profit de 4.8 mln Euro;
ùY capitalizarea de piaţă 109.7 mln Euro, cu lichiditate zilnică de peste 65,000

Euro, P/E 2004 de 22.8 si P/E 2005 conform bugetului de 11.6;
YYY
: Impact (Construcţii, Cap. 77.2 mln Euro), Turbomecanică
(Piese & servicii aeronave, Cap. 40 mln Euro);
Tabel 4.1.3 Scoring piaţa acţiuni
Scor România : 0.10 puncte
58
România
126 127
114
65
2004 2005 2006 2007
Vig.4.1 2 Evoluţia pieţei bursiere în România
4.2 POLONIA
4.2.1 Indicatori
Tabel 4.2 1 Indicatori bursieri

Sursa: Warsaw Stock Exchange; Vanguard
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
Capitalizare (mln EUR) 52,54 57,45

YY YY
Capitalizareactiuni/PIB (%) 27,0 29,5

YY YY
Lichiditate medie zilnică (mln EUR) 328,3 212,3

YY YY
Variaţie BET (%) 146,8 96,1

YY YY
P/E 24,6% 4,4%

YY
59

Sursa: Bank Austria Creditanstalt
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
Crestere economică (%) y/y 5,3 4,2

YY YY
Rata inflatţei (%) 3,5 2,7

YY YY
Deficit bugetar (% PIB) 4,8 4,5
YY YY
Deficit de cont curent (% PIB) 1,5 2,3

YY YY
PLN vs. EUR 4,54 4,15

YY
Y YY YY
YY YY
ùY La bursa din Varşovia se tranzacţionează acţiuni, contracte futures si opţiuni

(pe acţiuni, valute şi indici), obligaţiuni si alte instrumente financiare (drepturi
de subscriere, certificate de investiţii, warrants, subscription warrants);
ùY Tranzacţiile cu acţiuni si cele cu derivative reprezintă fiecare aproape jumatate

din piaţă, în timp ce obligaţiunile şi celelalte instrumente cumulează sub 5
procente;
ùY Indicele de acţiuni WIG20 urmăreşte evoluţia primelor 20 cele mai lichide

acţiuni de la Bursa din Varşovia. În componenţa sa ponderea cea mai mare
(aproape 38%) este reprezentată de sectorul bancar, urmat de sectorul petrolier
± 17% si telecomunicaţii (aproximativ 16%), acestea fiind si cele mai lichide si
capitalizate sectoare de pe piaţă;
ùY WIG20 a crescut în ultimii 5 ani in medie cu 2,2%, cu un maxim de creştere de

33.9% în 2003 şi o scădere accentuată de 33.5% în 2001; randamentul
multianual redus reflectă gradul de maturitate atins de piaţa poloneză şi de
emitenţii cotaţi pe această piaţă;
60
YY 2002Y 2003Y 2004Y 2005Y 2006Y
20Y 50%Y 3350%Y 270%Y 330%Y 2460%Y
Vig.4.2 1 Evoluţie WIG 20

Sursa: Warsaw Stock Exchange
ùY ö Cele mai mari randamente se înregistrează pe segmentul companiilor mici;

anul trecut indicele WIRR (care urmăreşte evoluţia companiilor din categoria
small-cap) a crescut cu 72.9%;
ùY Lichiditatea medie zilnică a pieţei acţiunilor este de ordinul a 100 ± 200 mil
euro. öDeşi principalul indice a urcat doar 4.4% în primul semestru, indicatorul
P/E a devenit mai atractiv, coborând la 14.0, ca urmare a unei îmbunătăţiri
substanţiale a profiturilor câtorva emitenţi importanţi (TPSA, PKN Orlen)
4.2.2 Cele mai importante sectoare la bursă
a. Bancar
Sectorul bancar este cel mai bine reprezentat la Varşovia, cele cinci mari bănci listate
fiind incluse şi în componenţă WIG20.
Bank Polska Kasa Opieki (Bank PEKAO) - este a doua bancă ca mărime în
Polonia. Acţionar majoritar ± Unicredito cu 53%;
61
ùY cota de piaţă 34.5% (valoare active la sfârşitul 2004: 13,132 mln Euro.);
creştere venituri nete 46%; profit net: 297.2 mln Euro;
ùY cu o capitalizare bursiera de aproape 5,934 mil Euro, PEKAO s-a aflat este
permanent între primele trei cele mai capitalizate societăţi (lichiditatea medie
zilnică a variat în primul semestru între 9 şi 20 mil euro), în timp ce indicatorul
P/E (cu profitul pe ultimele 12 luni la sfârşitul lunii iunie) este de 17.4 (P/E
sector bancar: 19; P/E WIG20: 13.3); P/BV 2.92.
PKO Bank Polski este cea mai mare bancă comercială din Polonia ± acţionarul
majoritar, cu 62.3% din acţiuni este statul, restul reprezentând free-float-ul pe bursă
ùY bancă a fost listata anul trecut la bursă prin IPO, fiind astfel transformată în
companie publică, iar cu banii obţinuţi acţionarul majoritar a făcut investiţii
serioase pentru câştigarea unei cote de piaţă serioase pe segmentul corporate,
ajungând la sfârşitul anului la 25%;
ùY active totale la sfârşitul anului 19.5 mld Euro; profit net 2004: 334.4 mln Euro;
ùY capitalizare la sfârşitul sem I peste 6,700 mln Euro; P/E 17.9; P/BV 3.23
b. Petrolier şi produse petrochimice

PKN ORLEN ± este lider pe piaţa poloneză a produselor petroliere şi petrochimice,
fiind cea mai mare companie de rafinare din Europa Centrală. Statul are 10.2% din capitalul
social, iar free-float-ul este de aproape 56%.
ùY Profit net 530.3 mln Euro; EBIT 608.6
ùY Capitalizarea la jumătatea anului reprezenta aprox 10% din total capitalizare

acţiuni (5,336 mil euro); P/E 7.6, P/BV 1.7; P/E sector petrolier 8.4;
ùY PKN Orlen înregistrează cea mai mare valoare a lichidităţii zilnice; valoarea
zilnică a tranzacţiilor se situează în general în intervalul 20 ± 30 mil Euro.
c. Telecomunicaţii
TP ± este cea mai capitalizata companie de la bursă poloneză. La nivel de capitalizare,
TP este cel mai mare grup de telecomunicaţii din Europa Centrală. Acţionarul principal este
France Telecom cu 47.8%, free-float: 38.65%;
62
ùY profit net 538.7 mln Euro; capitalizare aprox 7,200 mln Euro; P/E 13.1; P/E
sector 12.7. - este pe locul doi la lichiditate medie zilnică in acest an, după
PKN Orlen, cu variaţii la acest nivel între 17.9 si 33.7 mln Euro;
Tabel 4.2 3 Scoring piaţa de acţiuni
÷ YY]Y Y
àolonia
230
225
221
198
2004 2005 2006 2007
Vig.4.2 2 Evoluţia pieţei bursiere în Polonia
63
4.3 CEHIA
4.3.1 Indicatori
Tabel 4.3 1 Indicatori bursieriYY

Sursa: Prague Stock Exchange; Vanguard
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
Capitalizare mln EUR) 51.079,2 58.219,4

YY YY
*din care acţiuni (mln EUR) 32.097,8 38.063,6

YY YY
Capitalizare bursieră/PIB (%) 59,2% 67,5%

YY YY
Capitalizare acţiuni/PIB (%) 37,2% 44,1%

YY YY
Lichiditate medie zilnică acţiuni (mln EUR) 59,7 137,1

YY YY
Variaţie PX50 56,6% 17,3%

YY YY
P/E 18,5 17,2

YY

Bank Austria Creditanstalt
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
Crestere economică (%) y/y 4,0 3,7

YY YY
Rata inflaţiei 2,8 1,9

YY YY

YY YY
Deficit de cont curent (% PIB) 5,2 4,8

YY YY
CZK vs. EUR 31,9 30,3

YY
64
Vig.4.3.1Evoluţie PX50 în primul semestru 2007

Sursa: Prague Stock Exchange
ùY ö La bursa din Praga se tranzacţionează acţiuni, obligaţiuni, unităţi de fond.
ùY În primul semestru din acest an valoarea tranzacţiilor cu obligaţiuni a

reprezentat, 35-40% din totalul pieţei; öÎn componenţă indicelui PX50
ponderea cea mai mare (peste 35%) este reprezentată de sectorul bancar,
uramat de sectorul energetic şi petrolier (aproximativ 30%), acestea fiind şi
cele mai lichide şi capitalizate sectoare de pe piaţă.
ùY Valoarea maximă a fost atinsă în martie 2005, la 1,262.7 puncte. În ultimii 5

ani PX50 a adus un randament mediu anual de 16%, creşterea cea mai mare
fiind în 2004 (+56.6%), iar scăderea maximă a perioadei fiind înregistrată în
2002 (± 17.5%).
ùY În condiţiile unei lichidităţi totale piaţa acţiunilor care nu a coborât în anul

curent sub 90 mil Euro zilnic se poate vorbi despre un grad bun de diversificare
a oportunităţilor de investiţii în acţiuni pe piaţa ceha.
ùY Deşi piaţă a crescut în ultimele 18 luni P/E global rămâne atractiv, datorită
unei
ùY îmbunătăţiri semnificative a profiturilor câtorva dintre marii emitenţi.
65
4.3.2 Cele mai importante sectoare listate la bursă
a. Bancar
Komercnibanka este una din cele mai importante bănci pe piaţa ceha şi în CEE; a
fost privatizata în anul 2001 prin preluarea de la stat a pachetului majoritar de către GSG;
ùY Activele bilanţiere la sfârşitul anului trecut erau de peste 14,000 mil Euro,
profitul înregistrat fiind de 296 mil Euro; 335 de sucursale şi peste 1.4 mil de
clienţi;
ùY cu o capitalizare bursiera de aproape 4 mld Euro, Komercni Banka este

permanent pe primele trei locuri în topul lichidităţii (lichiditatea zilnică a variat
în primul semestru între 18 şi 39 mil Euro), în timp ce indicatorul P/E este sub
media pieţei, respectiv de 13.5, în timp ce P/E cu profitul estimat pentru 2008
este sub 13 .
ERSTE BANK ± chiar dacă a ajuns la sfârşitul primului semestru pe primul loc ca şi
capitalizare pe piaţa ceha (peste 10 mld Euro adică aproape o cincime din capitalizarea totală
a pieţei acţiunilor), lichiditatea medie zilnică este mai mică, de aproximativ 5-6 mil Euro (cu
excepţia lunii martie când a atins 12.4 mil). La sfârşitul lunii iulie, ERSTE BANK a fost
depăşită la nivelul capitalizării de CEZ.
b. Energetic
CEZ ± este companie cu capital majoritar de stat, printre primele 10 grupuri energetice
din Europa. În 2004 a achiziţionat pachetele majoritare la trei companii de distribuţie a
energiei electrice din Bulgăria, iar prin achiziţia pachetului de 24.62% din acţiunile Electrică
Oltenia ^ EZ a urcat pe locul 8 între companiile europene de energie electrică, ca număr de
clienţi.
- este în prezent cea mai capitalizata companie de la bursa din Praga, cu o valoare de
10,3 mld Euro, lichiditatea medie zilnică în primul semestru fiind de aproape 36.5 mil Euro.
- cu profitul din 2006 (aproximativ 387.6 mil Euro), indicatorul P/E este de 26.5, mult
peste media pieţei, cifra de afaceri în creştere cu peste 18% a depăşit la sfârşitul anului trecut
3,1 mld Euro.
c. Telecomunicaţii
66
Cesky Telecom ± este singura companie din Cehia care oferă toată gama de servicii de
telecomunicaţii. În iunie anul acesta a fost finalizata privatizarea prin preluarea pachetului de
51.1% de către grupul spaniol Telefonică.
Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu aprox 20% a cifrei de afaceri, până la
1,950 mil Euro, profitul net situându-se la nivelul de 253.7 mil Euro (P/E 19.3 ).

Vig.4.3 2 Evoluţia pieţei bursiere în Cehia
67
4.4 UNGARIA
4.4.1 Indicatori

Sursa: Bank Austria Creditanstalt
YY YY
YY 2006 2007e
YY YY
Crestere economică (%) 4,0 3,7

YY YY
Rata inflaţiei 6,8 3,6

YY YY

YY YY
Deficit de cont curent (% PIB) -8,9 -8,0

YY YY
HUV vs. EUR 251,7 250,3

YY
Tabel 4.4 2 Indicatori bursieri

Sursa: Vanguard
INDICATORI BURSIERI
YY YY
YY 2006 H1'07
YY YY
Capitalizare mln EUR) 56.890 63.950

YY YY
*din care acţiuni (mln EUR) 21.100 25.500

YY YY
Capitalizare bursieră/PIB (%) 71% 78%

YY YY
Capitalizare acţiuni/PIB (%) 26% 31%

YY YY
Vol zilnic acţiuni (mln EUR) 40,6 66,6

YY YY
Variaţie BUX 57,11% 29,80%

YY YY
P/E 9,15 11,9

YY
68
Vig.4.4 1 Evolutie BUX 2007

Sursa: Budapest Stock Exchange
La bursa din Budapesta se tranzacţionează acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat,

instrumente financiare derivate şi altele;
ùY ponderea valorica a tranzacţiilor cu acţiuni în total a fost anul trecut, în medie
lunară, de puţin peste 50%, iar a derivativelor de 43%. În primul semestru din
acest an însă s-a remarcat o tendinţă de scădere de la lună la luna a ponderii
tranzacţiilor cu acţiuni, piaţa derivativelor fiind în creştere;
ùY indicele BUX este printre primii indici din lume în componenţă căruia
ponderea fiecărui titlu participant este stabilită în funcţie de free-float şi nu de
capitalizare;
ùY öindicele BUX a avut în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 13.4%, cu

un maxim de randament de 57.2% în 2006 şi o scădere anuală maximă de -11%
în 2002;
ùY în componenţă indicelui BUX, ponderea cea mai mare era reprezentată, la

sfârşitul lunii iunie, de sectorul bancar ± 33% (FHB şi OTP), sectorul petrolier
± 26.8% (MOL), sectorul farmaceutic ± 18.2% (EGIS, RICHTER);
ùY ögrad bun de diversificare a oportunităţilor de investiţii în acţiuni, în condiţiile

unei lichidităţi medii a
ùY pieţei acţiunilor de minim 50 mln Euro zilnic;
69
ùY deşi piaţă a crescut în ultimele 18 luni P/E global rămâne atractiv, datorită
îmbunătăţirii semnificative a profiturilor câtorva dintre marii emitenţi.
4.4.2 Cele mai importante sectoare listate la bursă
a. Bancar
Sectorul bancar la bursă maghiara era la sfârşitul primelor şase luni cel mai capitalizat
(32% din total), cu cea mai mare valoarea a free-float-ului (peste 4,6 mld Euro).
OTP - cea mai mare bancă din sistem, cu un volum al activelor de 19.3 mld Euro;
ùY capitalizare bursiera de peste 7.8 mld Euro, în condiţiile unei lichidităţi zilnice
de circa 20 mln Euro şi a unui indicator P/E 04 la finele semestrului I de 18.3;
VHB - prima bancă locală de credit ipotecar din Ungaria. Volum al activelor de 1.7
mld Euro; acţionarul majoritar, cu peste 50% din acţiuni este statul;
ùY capitalizare burisera de 335.3 mln Euro, lichiditate zilnică de 0.3 ± 1.2 mln
Euro şi P/E cu profitul din 2004 de 10.9;
b. Petrolier
MOL cifra de afaceri 2004 7.7 mld Euro şi capitalizare bursiera de 7.5 mld Euro;
lichiditatea medie zilnică depăşeşte 24 mln Euro; profit net 2004 de 824 mln Euro şi P/E04 de
9.1;
c. Varmaceutic
Richter - cea mai mare companie farmaceutica din Europa Centrală şi de Est, prima
companie din această regiune listata pe piaţa SEAQ de la Londra prin intermediul Bursei de
Valori din Luxemburg în 1995. În 2004 cifra de afaceri a companiei a înregistrat în jur de
478.7 mln Euro;
ùY capitalizarea bursiera se ridică în jurul valorii de 2.3 mld Euro, lichiditatea
zilnică este cuprinsă între 3 - 7 mln Euro, cu în indicator P/E04 de 15.3;
EGIS - după cifra de afaceri, de 260.7 mln Euro în 2004, se situează pe locul al treilea
în sectorul farmaceutic;
ùY capitalizarea bursiera: 598 mln Euro, lichiditatea medie zilnică între 1 şi 3 mln
Euro iar P/E04 este 23.5;
d. Alţi emitenţi importanţi:
70
Magyar Telekom (telecomunicaţii, cap. 3.7 mld Euro),

Borsod Chem (chimice, cap. 700 mln Euro), TVK (chimice, cap. 568 mln Euro),
Antenna Hungaria (media, telecomunicaţii, cap. 230 mln Euro);
Prin comparaţie cu celelalte pieţe studiate, Bursa de la Budapesta are avantajul celui
mai scăzut indicator P/E calculat la finele semestrului I. Pe de altă parte, punctaje mai slabe
au fost obţinute la capitolul diversitate a emitenţilor, 6 societăţi având lichiditate medie zilnică
de minim 1 milion Euro, şi 16 de minim 0.1 mln Euro
Ungaia
66
60
56
55
2004 2005 2006 2007
Vig.4.4 2 Evoluţia pieţei bursiere în Ungaria
71
5 CONCLUZII SI PROPUNERI
5.1 IN CE MASURA CONTEAZA BURSA NOASTRA PE HARTA

REGIONALA?
În cele ce urmează sunt sintetizate câteva caracteristici ale burselor din România,
Polonia, Cehia, şi Ungaria, urmărind ierarhizarea lor pe baza câtorva criterii de evaluare a
atractivităţii respectivelor pieţe.
Pentru fiecare din ţările studiate au fost menţionaţi cei mai importanţi indicatori
macroeconomici şi bursieri, intervalul de valori al randamentelor ultimilor patru ani,
sectoarele bine reprezentate la bursă respectivă, încheind cu un scoring care să evalueze acea
piaţă, relativ faţă de celelalte 4 .
Pentru fiecare din criterii se pot formula câteva concluzii:
ùY la capitalizare, cel mai bine stă Polonia, cu un nivel la 30.06.2007 de 5 ori mai
mare decât România, şi cu lichiditate medie zilnică a pieţei acţiunilor de
aproape 20 de ori mai mare;
ùY la acelaşi moment de referinţă, cel mai atractiv indicator P/E mediu îl avea
Ungaria, cu 11.9, iar cel mai puţin atractiv Cehia cu 17.2
Scoringul final pentru fiecare bursa s-a situat între 0 şi 1. Interpretarea valorilor
trebuie făcută în sens relativ, un scoring mai apropiat de 1 având piaţa care a înregistrat valori
maxime la majoritatea criteriilor aplicabile celor 5 pieţe. Nu se pot aşadar formula concluzii în
termeni absoluţi privind gradul de dezvoltare al pieţelor respective.
După cum se observă în final, Polonia a înregistrat cel mai mare punctaj (0.9), fiind în
fapt un pol bursier în estul Europei, cu 30-40 de IPO-uri pe an şi cu câţiva emitenţi străini
aduşi la cota bursei din Varşovia. România a cumulat 0.1 puncte, ocupând ultimul loc în
eşantionul selectat.
Dacă s-ar fi luat în calcul criterii similare pentru pieţele din Slovenia Bulgăria şi
Croaţia, acestea ar fi obţinut un punctaj inferior Bursei de la Bucureşti fie şi numai datorită
unei capitalizări mai reduse
Studiul releva următorul clasament:
72
Tabel 5.1 1 Clasament pieţe studiate
Y Clasament pieţe studiate
Y Piata Scoring
1Y Polonia 0,90
2Y Ungaria 0,50
3Y Cehia 0,44
4Y Romaia 0,10
S o ng p ud a
09
05
0 44
01
àolonia Ungaia Cehia Romaia
Vig.5.1 1 Scoring pieţe studiate
73
Tabel 5.1 2 Locul ocupat de fiecare ţară în funcţie de fiecare criteriu
Vol mediu Emitenţi cu Emitenţi cu

Capitalizare P/E zilnic acţiuni lichiditate> 1 lichiditate>
mln EUR 0,1 mln EUR
România 4 3 4 4 4
Polonia 1 2 1 1 1
Chehia 2 5 2 2 2
Ungaria 3 1 3 3 3
Vig.5.1 2 Evoluţie indici bursieri
74
Tabel 5.1 3 Clasament pieţe Europa de Est
Turnover_2007
Capitalizare 2007
Poz. Tara medie_zilnica
(mld. Euro)
(mil. Euro)
1 Polonia 144.3 255.5
2 Cehia 48.0 146.3
3 Ungaria 31.5 138.4
4 România 31.6 21.8
5 Bulgaria 13.3 18.6
6 Slovenia 19.7 12.4
7 Croaţia 4.6 0.1
÷

Vig. 5.1 1 Evoluţia pieţei bursiere în Slovenia
75
u

Vig. 5.1 2 Evoluţia pieţei bursiere în Bulgaria

Vig. 5.1 3 Evoluţia pieţei bursiere în Croaţia
76
La întrebarea pusă - în ce măsură contează bursa noastră pe harta regională? -

concluzia este că după o evoluţie apreciabilă a capitalizării şi lichidităţii în ultimii 4-5 ani
piaţa noastră se află la distanţă mare de tripleta Polonia, Ungaria, Cehia dar putem considera
că în fata pieţelor din Slovenia Bulgăria şi Croaţia.
1.2Y PROPUNERI
Urmărea curentului este un sistem comercial popular. Metoda presupune aderarea la

un curs stabil cu scopul de a urma valul crescător şi de a ieşi din joc când începe să scadă. Un
comerciant orientat fie are o linie corectă fie una greşită dar nu va păstra niciodată o poziţie în
speranţa că sabia nu va cădea. Sistemul necesită metoda şi auto disciplina pentru a urma
semnalele precise generate de datele ce stau la baza sistemul.
Există mai multe metode de a stabili dacă un fond este într-un curent. Cea mai rapidă
metodă este folosirea Guppy Multiple Moving Averages 26
(GMMA).Indicatorul GMMA constă din 2 grupuri de EMA27. Primul grup cunoscut
ca şi ³grupul pe termen scurt´ este format din media mişcărilor pe 3, 5, 8, 10, 12 şi 15 zile. Al
doilea grup cuprinde media mişcărilor pe 30, 35, 40, 45, 50 şi 60 de zile. Cele 2 grupe sunt în
mod uzual colorate diferit permiţând o analizare rapidă a graficului pentru a determina dacă
³grupul pe termen scurt´ este în afară tendinţelor grupului pe termen lung. GMMA este un
indicator uşor de creat care dă rapid posibilitatea comerciantului de a analiza dacă fondul este
o potenţială afacere
Analiza GMMA
ùY Grup pe termen lung
ùY Grup pe termen scurt
ùY Relaţia între cele 2 grupuri
Vig. 5.2 1 Evoluţia grupurilor EMA
26
GMMA - Un indicator folosit în analizarea modificarilor unui current, Daryl Guppy
77
Vig. 5.2 2 Grafic GMMA

Urmărea cursului este o strategie comercială care se bazează foarte mult pe definirea
riscului. Contribuţia majoră la succes nu este doar urmărirea unui curent ci şi gestionarea
datelor de intrare ± ieşire. Ele au tactici comerciale clare de a limita pierderile înainte de a se
transformă în pierderi majore lăsând totuşi rularea acţiunilor profitabile. Această strategie
schimbă rapid poziţiile forţând realizarea profitului major dintr-o serie de tranzacţii
fructuoase. Succesul comerţului după curent nu este dat de diferenţa între profit şi pierdere ci
profitul se obţine de pe poziţia învingătorului. În acest caz este important de a defini un sistem
clar de stopare a pierderilor dând totuşi suficientă libertate de mişcare fondului pentru a-şi
urma tendinţă şi a nu ieşi din joc înainte de a recâştiga.
Cea mai simplă, eficientă şi invocată dintre metodele de management a riscului este
regula de 2%. Scopul acestei tehnici de gestionare a riscului este de a defini o sumă pe care
agentul economic este dispus să o piardă la fiecare tranzacţie. Prin regulă de 2% se calculează
această sumă ca fiind 2% din valoarea portofoliului. Valoarea portofoliului este calculată prin
însumarea valorii deţinute în numerar şi a valorii curente a tuturo tranzacţiilor deschise.
Această valoare este apoi înmulţita cu 2% pentru a calcula valoarea sumei ce ar trebui riscata.
În baza acestei valori, preţul de intrare şi valoarea maximă a pierderilor comerciantul poate să
calculeze câte acţiuni poate cumpără pentru a risca doar 2% din disponibil.
27
EMA ± Exponential Moving Average ± media exponenţială a mişcărilor
78
Cu ani în urmă în SUA, căile ferate conduceau lumea transporturilor între state.
Făceau profit deoarece nu aveau concurenţa. După aceea a apărut un competitor remarcabil
sub forma camioanelor interstatale care puteau muta marfa la costuri mai mici pe milă. Ce au
făcut căile ferate? Nu altceva decât să-şi plângă soarta. Afacerea lor de monopol s-a diminuat
datorită percepţiei proprii asupra afacerii lor.
Pur şi simplu, problema lor a fost că s-au considerat ca fiind parte din branşa căi
ferate. Dacă ar fi acceptat paradoxul şi ar fi reuşit să se considere că făcând parte din branşa
transportatorilor de marfă, ar fi putut să îşi diversifice serviciile, ar fi putut pune bazele
propriilor firme de transport rutier. , continuând să înregistreze profituri.
Aproape orice afacere din lume poate profită de privirea cuiva din afară, liber de
prejudecăţi şi idei preconcepute, diferită de privirea celui direct implicat, din interior.
Ideea potrivită la momentul potrivit vă poate ajută să vă reevaluaţi felul cum priviţi
bursa.
Cât de mult valorează ideea perfectă pentru dumneavoastră?
79
BIBLIOGRAVIE
1.Anghelache, G.-
Y Y Y Y Y , Editura Economica,
Bucureşti 2004
2. Anghelache, G. ±
Y Y, Editura Economică, 2002
3. Buşe, G. Y
Y YY Y Y
, Informaţia Business Books, 1994
4. Dalton, M. ß. ± Y Y÷ Y
Y , Third Edition, New York Institute Of
5. Duţescu, C.
Y
Y Y, Editura CH Beck, 2008
6. Frâncu, M. ±
Y Y, Editura Tribuna Economică, 1998
7. Gallois, D. Y , Editura Teora, 1990
8. Michie, R.C.- Y Y÷ Y , Oxford, 2001
9. Niţu, A- Y YYY, Editura Tribuna Economică, Bucureşti 2002
10. Niţu, A.-Pieţe de capital, Editura Economică, 2004
11.O¶Neill Wyss, B. - YY Y÷ Y
, Mc Graw Hill, 2001
12.Ungureanu, P.V.- ]Y Y Y Y Y
Y , Editura Dacia, Cluj-Napoca
2007
13. Stoica, V., Ionescu, E. ±
Y YYY Y Y, Editura Economică, 2002
14. Stoica, V. ±
Y YYY Y , Editura Universitară, 2006
15. Trenca, I. ± Y , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006
Finance, 2001
16. http://www.bvb.ro ± 2 Bursa de Valori Bucureşti.
17. http://www.bse.hu - Site-ul oficial al Bursei de Valori Budapesta, Ungaria
18.http://www.bse-sofia.bg Site-ul oficial al Bursei de Valori Sofia, Bulgaria;
19.http://www.bsse.sk/ - Site-ul oficial al Bursei de Valori Bratislava, Slovacia
20.http://www.gpw.com.pl- Site-ul oficial al Bursei de Valori Varşovia, Polonia;
21.http://www.kmarket.ro - Site-ul pieţei de capital din România
22.http://www.ljse.si - Site-ul oficial al Bursei de Valori Ljubljana, Slovenia;
23.http://www.pse.cz -Site-ul oficial al Bursei de Valori Praga, Cehia;;
24. http://www.wall-street.ro Site-ul redacţiei Wall-Street
80
25.http://www.wikipedia.org- Enciclopedie electronica

26.http://www.zse.hr- Site-ul official al Bursei de Valori Zagreb, Croaţia
81

Bursele Din Europa de Est

Cargado por

Información del documento

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Bursele Din Europa de Est

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

LUCRARE DE LICENŢĂ

Tema acestei lucrări de licenţă se intitulează:´BURSELE DE VALORI DIN EUROPA

1 CADRUL CONCEPTUAL AL BUSELOR DE VALORI

1.1.1 Ce este bursa?

1.1.2 Clasificare şi funcţiile bursei

Bursele se clasifică după criterii legate de obiectul tranzacţiilor, formă de organizare şi

1. După obiectul tranzacţiei:

2. După formă de organizare:

3. După numărul de participanţi:

-Y burse cu participare limitată

4. După gama de mărfuri sau titluri tranzacţionate:

5. După modul de execuţie a contractelor:

6. După tehnica tranzacţiilor:

Vuncţiile bursei sunt :

ùY Vormarea unui preţ corect prin respectarea criteriilor necesare pentru

ùY Armonizarea preţurilor, bursa joacă un rol de mediator pe piaţă, stabilind

ùY Acoperirea riscurilor. Operaţiunea de acoperire a riscurilor se realizează

ùY Barometrul economic este cel mai realist instrument de prognoza, devenind

ùY Veed-Back economic este ssemnalul generat de evoluţia pieţei bursiere, este

Transparenţa tranzacţiilor şi protecţia investitoriilor sunt valorile fundamentale ale

1.2 BURSA DE VALORI MOBILIARE

Vuncţiile bursei de valori mobiliare sunt următoarele:

ùY Efectuarea tranzacţiilor în conformitate cu ordinele adresate de clienţi şi de

ùY Urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei

ùY Reflectare conjuncturii economice într-o anumită perspectiva

1.2.1 Obiectul bursei de valori

Obiectul principal al bursei de valori îl constituie negocierea, în cadrul burselor de

ùY Produse bursiere derivate: contracte future, opţiuni pe marfa, opţiuni pe titluri

Există burse al căror obiect principal al negocierilor îl constituie acţiunile. Aceste

Clasificarea burselor de valori

Bursa de valori oficială poate fi:

ùY Bursa de valori modernă. La această bursă procesele de negociere sunt

ùY societăţile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare şi lichidare

ùY Piaţa bursieră de licitaţie. Un ordin de vânzare sau cumpărare va fi executat

ùY Piaţă la termen este cunoscută şi sub denumirea de piaţă Äfutures´. Decontarea

ùY Burse publice (unde statul este proprietar)

ùY Burse private (societăţi anonime pe acţiuni unde acţionari sunt persoane

Marea majoritate a burselor sunt private.

1.2.2 Ordinele de bursă

ùY Sensul operaţiunii (vânzare sau cumpărare)

ùY Produsul bursier ce face obiectul ordinului

ùY Cantitatea vânzări sau cumpărării

Există şi ordine cu menţiuni speciale ca de exemplu:

ùY Imediat sau anulează (Äimmidiate or cancel´) taranzactia va fi executată

ùY Ordin la deschidere(Äat the opening´) tranzacţia se realizează la cursul de

ùY Ordin de închidere (Äat the end´) tranzacţie trebuie realizată în ultimile 30

ùY Prioritatea de volum. Ordinul cu cel mai mare volum va fi primul executat

ùY Executarea prorata. Toate ordinele cu acelaşi preţ vor fi executate în funcţie

1.2.3 Cotarea la bursa de valori

Y Cotarea acţiunilor şi obligaţiunilor existente;

Y Cotarea unor noi emisiuni de acţiuni şi obligaţiuni

Cotarea valorilor mobiliare este o operaţiune prin care se înregistrează ordinele de

Tehnicile de cotare cele mai utilizate în practică internaţională sunt următoarele:

ùY Cotarea pe bază de carnet de ordin. Aceasta modalitatea presupune

ùY Cotarea în groapa (Äpit trading´). Este o variantă a tehnicii clasice de

ùY Cotare pe blocuri de titluri (Äblock trading´). Blocurile de titluri sunt

ùY Cotarea electronică. Se reaalizeaaza prin folosirea tehnologiei moderne în

Cotarea la bursă implică şi o serie de dezavantaje:

1.2.4 Tranzacţiile bursiere

În sensul larg , tranzacţiile bursiere cuprind toate contractele de vânzare cumpărare de

La bursele de tip american există următoarele tipuri de tranzacţii:

2.Y tranzacţiile cu lichidare normală (Äregular settlement´) operatiiunile se finalizează

La bursele de tip european, după modelul francez, exista următoarele tipuri de

1.2.5 Indicii bursieri

Capital nou din ofetele publice initiale ilioane $)