Ce nu știați poate despre ouă – 12 informații 

interesante

27 August 2010

Written by Alice Boboc

9 Comments

1. O analiză a unui cuib de ouă de dinozauri a ajutat la rezolvarea unei vechi enigme.
Cercetătorii canadieni au aflat răspunsul la întrebarea: ”Ce a fost mai întâi – oul sau găina?”
Ei bine, conform raportului lor se pare că ouăle au apărut înaintea puilor, deoarece dinozaurii
construiau cuiburi pentru ouă și făceau ouă cu mult înainte ca păsările – inclusiv puii de găină
– să evolueze din dinozauri.

2. O coajă de ou este formată din carbonat de calciu, care este, de asemenea, principalul
ingredient în unele antiacide. Coaja constituie 9-12 % din greutatea totală a unui ou şi conţine
pori care permit oxigenului să pătrundă şi dioxidului de carbon şi umidității să iasă din ou.

3. Culoarea albușului provine în principal de la o proteină denumită albumen şi conţine

niacină (vitamina B3), riboflavină (vitamina B2), clor, magneziu, potasiu, sodiu şi sulf.
Albușul conţine aproximativ 57 % din proteinele unui ou.

4. Culoarea gălbenuşului este determinată de dieta găinii. Cu cât cerealele din hrana sa conțin
mai mulți pigmenți galbeni şi portocalii, cu atât gălbenușul va fi mai închis la culoare.

5. Culorile unui ou variază odată cu vârsta, dar și datorită altor factori. Spre exemplu, dacă
albușul prezintă urme albe ca de nori atunci din punctul de vedere al Egg Safety Center
(Centrul de Siguranță pentru Ouă), oul este foarte proaspăt. Albușul tranparent și clar arată că
oul ”îmbătrânește”, iar culoarea roz sau iridiscent arată că oul a fost afectat și nu trebuie
consumat

6. Firicelul de sânge care uneori se vede într-un ou provine din spargerea vaselor mici de
sânge din gălbenuş. Dar asta nu înseamnă că oul nu poate fi consumat.

7. Ouăle ajung la o temperatură de 40 gr C când sunt ”livrate”. Pe măsură ce oul se răceşte,

lichidul din interior se contractă, și între cele două straturi se formează un spațiu plin cu aer,
care poate fi văzut în momentul în care un ou fiert tare este decojit.
8. O găină face, în medie, între 250 și 270 de ouă pe an.

9. Ouăle cu coajă albă sunt cele preferate în majoritatea statelor din America, iar cele cu coaja
maronie sunt preferate în New England. Culoarea găinii indică culoarea viitorului ou – rasa de
găini albe Leghorn, cea mai frecventă specie din Statele Unite, ”produce” ouă albe, iar găinile
din rasa Rhode Island Red, ouă maro. Nu există diferenţe semnificative între ouăle de diferite
culori.

10. Durata aproximativă de formare a unui ou în interiorul găinii este de 24 – 26 de ore. La

început o celulă denumită ovul se dezvolta în interiorul galbenușului dintr-un ovar, în același
loc în care salmonela poate găsi o cale de a intra în ou. La ovulație, foliculul se rupe, iar
gălbenușul este eliberat într-un tub denumit oviduct. Pe traseul parcurs prin tub până la uter,
albușul este depozitat în jurul gălbenușului, iar apoi în jurul albușului se formează niște
membrane, iar coaja, în jurul oului în uter. Oul este ”lansat” cu partea mai groasa înainte, iar
după circa 30 de minute procesul de formare al oului se reia.

11. Aproximativ 75 miliarde de ouă sunt produse anual în Statele Unite, ceea ce reprezintă
cam 10% din totalul mondial. Dintre acestea, 60 % sunt utilizate de consumatori, 9 % sunt
utilizate în industria de servicii alimentare, iar restul sunt prelucrate şi utilizate în produse
cum ar fi maioneza, bezele etc. China este cel mai mare furnizor de ouă, produce aproximativ
390 miliarde în fiecare an, aproximativ jumătate din întreaga aprovizionare la nivel mondial.

12. Curcile pot face și ele ouă, dar acestea nu pot fi găsite într-un magazin obișnuit. Ele au
nevoie de mai mult spaţiu pentru cuiburi, astfel de locuinţe sunt mai puțin economice. Pe de
altă parte, instinctul lor matern este mai puternic decât cel al găinii, iar astfel colectarea
ouălelor devine o acțiune dificilă. Dinozaurii se înmulțeau și ei tot prin ouă, iar uneori tații
erau responsabili pentru clocitul lor.

Sursa: beembee.com

ECLOZIUNEA
Actul de iesire a puilor din oua este cunoscut sub denumirea de ecloziune.
Daca ouale, clostile si conditiile de viata asigurate clostilor au fost de calitate
buna, ecloziunea se desfasoara cu usurinta, la toate speciile de pasari.
La ouale de gaina, din momentul in care puiul ciocneste coaja (sfarsitul zilei a
19-a sau inceputul zilei a 20-a) si pana in momentul ecloziunii trec aproximativ
14 ore.
La ouale de gasca, bobocii incep sa ciocneasca in zilele a 27-a si a 28-a, iar
ecloziunea se termina in ziua a 30-a.
Este important de stiut faptul ca in perioada de timp ce se scurge din momentul
ciocnirii si pana la ecloziune au loc doua procese biologice de o insemnatate
deosebita.
Reteaua rosie, despre care am relatat, este o retea de vase de sange, aflata in
afara corpului embrionului.
Sangele din aceasta retea se retrage in corpul lui tocmai in aceasta perioada,
deci inainte de ecloziune (iar vasele raman pe coaja).
In acelasi timp, partea de galbenus, in mod normal neconsumat pana in
momentul ciocnirii, se retrage, de asemenea, in cavitatea abdomenului, iar
locul pe unde se retrage galbenusul (orificiul ombilical) se inchide bine.
Cunoscand cele doua aspecte precizate in randurile de mai sus, vom intelege ca
nu este bine sa intervenim in intervalul de timp mentionat pentru a ajuta puiul
sau bobocul sa iasa din ou.
Cu alte cuvinte nu este permis sa grabim iesirea din ou (ecloziunea) pentru ca
am impiedica desfasurarea normala a celor doua procese biologice care
pregatesc noua viata pentru lumea de afara.