Binevoitorul maghiar

Voiam ca azi să scriu un articol vesel că prea i-am întristat pe unii cu

articolul acela al meu de ieri pe tema degringoladei, demolării şi înmormântării
sistemului de sănătate românesc de către o brigadă de şoc ungurească adusă
hoţeşte la cel mai criminal mod, de un guvern corupt, imoral şi trădător de neam
în fruntea celei mai sensibile funcţii ale dăinuirii unui stat, sănătatea membrilor
comunităţii.
Mai grav nici nu ar fi putut face cineva acestei ţări decât punând la
sănătate reprezentanţii unei naţii care de foarte multă vreme au în doctrina lor
militară (!!!) folosirea îmbolnăvirii popoarelor adverse prin infectarea lor
voluntară. Şi chestia aceasta au preluat-o cred, ca şi pe alte treburi din acestea
extrem de murdare, tot de la americani.
Este de acum de notorietate şi nu mai trebuie nici un fel de dovadă
afirmativă că prin asemenea mijloace poporul american a decimat populaţia
autohtonă de indieni (piei roşii) de pe teritoriul actualului stat american. Cum nu
reuşeau să-i învingă prin luptă au folosit un tertip mârşav demn de cei mai de jos
luptători ai lumii. Au încheiat pe faţă armistiţiul şi apoi le-au trimis ajutoare.
Printre ajutoarele care nu au lipsit au fost păturile infectate cu variolă în urma
căreia populaţia de piei roşii a scăzut aşa de drastic încât nici în cinci sute de ani
nu reuşeau să-i rărească folosind armele.
Ca să nu le piară sămânţa de tot au lăsat vreo câteva „rezervaţii” ca la
animalele protejate în care stau cei rămaşi ca într-un ţarc ce permite o oarecare
libertate de mişcare. În zilele noastre nu se mai foloseşte variola care este
„fumată” demult ci boli noi nouţe care au apărut în laboratoarele americane şi
care prin „bunăvoinţa” sau neglijenţa lor şi-au luat zborul triumfătoare în lumea
largă.
Ar trebui să amintesc aici doar de SIDA – boala care a ucis 25 de milioane
de oameni, şi vi s-ar zbârli părul pe spinare. Spuneam mai sus că maghiarii ca
popor mic de altfel, au în arsenalul lor tot felul de tertipuri ca să îngenuncheze
adversarii. Cred că mulţi români acum nu mai ştiu de cumplita epidemie de
sifilis printre militarii români care în 1916 au trecut Carpaţii pentru eliberarea
Transilvaniei. De abia mai apoi s-a aflat care este cauza.
Focoşii militari români nu reuşeau în nici un chip să-şi ţină închise
prohaburile când le pica în mână câte o unguroaică „binevoitoare” şi încercau şi
ei să afle direct de la sursă dacă sunt demne de renumele mondial de care se
bucură acestea în materie de sex. Şi atunci ungurii le-au dat ce doreau. Au
recrutat sute de femei maghiare bolnave de sifilis şi le-au trimis printre militarii
români.
Efectul s-a văzut nu după multă vreme, sute de militari infectaţi cu sifilis,
boală care la timpul acela era netratabilă şi mortală precum SIDA în timpurile
noastre. Şi aceştia la rândul lor au infectat femei române care la rândul lor i-a
infectat pe alţi bărbaţi şi uite aşa maghiarii au scos din luptă regimente întregi
fără un foc de puşcă.
O ocazie grozavă pentru a mai distruge nu numai fizic, ci şi din punct de
vedere al renumelui în lume a poporului acesta încă infantil care este poporul
român s-a ivit după 1989. Vă amintiţi probabil cum veneau atunci de peste
hotare tot felul de camioane cu „ajutoare”. Fiecare ţară a trimis ceea ce credea de
cuviinţă de la ciocolată până la încălţări găurite în talpă sau păpuşi fără o mână,
dar maghiarii au făcut notă aparte.
Ne-au trimis seringi. De unică folosinţă şi gata infectate! Să ştiţi că nu
vorbesc aici în necunoştinţă de cauză. La spitalul din Vaslui a apărut în 1990 o
epidemie de hepatită B care părea de necontrolat. Sanepidul nu mai prididea să
dea amenzi şi să pună la zid personalul medical din spital că nu respectă normale
igienico-sanitare până când cuiva i-a dat prin gând ca să controleze sterilitatea
seringilor de unică folosinţă folosite la tratament.
Şi iată că astfel s-a descoperit şi cauza. Seringile de abia scoase din folia
lor erau deja infectate cu virusul hepatitei B. Seringile proveneau din Ungaria.
Credeţi că a ieşit atunci un mare scandal internaţional, cum s-ar fi întâmplat în
orice ţară civilizată de pe mapamond? Nicidecum, pe şest a fost dat ordin să fie
arse seringile, Sanepidul nu a mai porcăit asistentele din spital şi toată lumea a
tăcut.
Muşamalizarea a fost deplină şi doar în amintirea celor care au intuit
atunci la momentul acela pericolul imens la care fuseseră supuşi pacienţii din
spital şi din judeţ, mai există zgura vindicativă a nedreptăţii de atunci. Cine mai
ştie în câte judeţe nu s-a avut ideea verificării seringilor şi atunci boala a făcut
ravagii fiind extrem de contagioasă.
Oare câţi dintre dumneavoastră şi-or fi pus întrebarea: de ce după 1990 au
apărut în ţara noastră atâţia copii bolnavi de SIDA, mai ales că la noi boala ne
cam ocolise? Copii cu părinţi perfect sănătoşi au fost descoperiţi cu SIDA după
un simplu vaccin sau injecţie. Oare cine o fi „binevoitorul” care ne-a înzestrat
spitalele pentru copii cu seringile pentru tratament? Aud? Ehei, nimeni nu
vorbeşte… Nu vi se pare ciudat că mai ales în căminele cu copii orfani au apărut
cazuri nenumărate de SIDA?
Şi imediat, ca din senin s-au şi prezentat medici străini ca să facă
"tratamente", sau mai precis să facă experimente pe micuţii aceia care şi aşa
fuseseră din start bătuţi de soartă fiind orfani. Infectând copiii, infectezi
populaţia respectivă pe termen lung fiindcă şi aceştia vor creşte şi… Deci iată că
un popor poate fi distrus şi cu seringa, nu numai cu puşca şi glonţul.