Caracteristica obiectului alimentat cu gaze naturale

Raionul Stefan-Voda este situat in partea sudica a republicii şi se afla in zona de

clima continentala-moderata. Temperaturile aerului exterior pentru proiectarea sistemului
de alimentare cu gaze sunt luate din SNiP (NRC) 2.01.01-82 ,,Stroitelnaia climatologia"
.Strazile localităţii sunt amenajate si permite /crearea conditiilor suficiente favorabile
pentru trasarea RG. La moment localitatea nu este alimentata cu gaze, deci se prevede
proiectarea unui sistem modern de alimentari cu gaze.Numarul locuitorilor este -
68000loc. În raion sunt case individuale cu un singur nivel, precum şi blocuri locative cu
mai multe nivele. In localitate sunt amplasati consumatorii concentrati (spălătorii ,etuve,
băi obşteşti, unităţi de alimentare publică,spitale,brutării şi patiserii, intreprinderea
individuala,fabrica de bere,uzina de fabricare a articolelor din fier). Raionul Cantemir se
caracterizează ca fiind o localitate agro-industriala dezvoltata integral. Relieful este
liniştit. Dintre obstacole pentru trasarea RG sunt drumurile auto, solul este de categoria
argilo - nisipos. Pentru reducerea presiunii gazelor si mentinerea ei la nivelul necesar
indiferent de consum se prevede constructia statiei de reglare /masurare de cap, care a
fost elaborate in baza proiectului tip 905-4-29. 87 conform datelor luate de la serviciul
evidenta si control din cadrul S.A Moldova GAZ . gazele naturale au urmatoarea
componenta, in %.
Tabelul N1

Nr. Denumirea gazelor Formula Continut Puterea calorifica Densitatea

chimica procentual, Interioara MI/rrr^N gazelor
%

1 Metan CH4 93 35840 0,717

2 Etan C2H6 3,6 63770 1,36
3 Propan C3H8 0,95 93370 2,019
4 Butan C 4 H10 0,25 121840 2,703
5 Pentan C 5 H12 0,31 146340 1,22
6 Bioxid de carbon co2 0,4 ² 1,97
7 Azot N2 1,3 -² 1,251

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
2.Determinăm puterea calorifică inferioară de calcul Pci ,MI/m³N şi densitatea
gazului ȡc kg/m³N.

c
Puterea calorifică inferioară de ardere a combustibilului gazos se determină conform relaţiilor
următoare ,la t=0 ɋ şi presiunea P=101325 Pa
Pci=0,01*Ȉ(Pcj*nj),MI/m³N.
Unde:
Pcj-puterea calorifică inferioară a tuturor componentelor arzătoare,m/nvN
Nj-conţinutul în % din volum
Pci=0,01(3580*93+63730*3,6+93370*0,95+123770*0,25+146340*0,31)=37275,57kj/m³N
Densitatea gazelor se determină după relaţia :
Pci=0,01*Ȉ(ȡcj*nj),kg/mN

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 unde:
ȡcj-densitatea tuturor elementelor arzătoare şi nearzătoare,kg/mN
Raionul Stefan-Voda este situat in partea sudica a republicii şi se afla in zona de
clima continentala-moderata. Temperaturile aerului exterior pentru proiectarea sistemului
de alimentare cu gaze sunt luate din SNiP (NRC) 2.01.01-82 ,,Stroitelnaia climatologia"
.Strazile localităţii sunt amenajate si permite /crearea conditiilor suficiente favorabile
pentru trasarea RG. La moment localitatea nu este alimentata cu gaze, deci se prevede
proiectarea unui sistem modern de alimentari cu gaze.Numarul locuitorilor este -
68000loc. În raion sunt case individuale cu un singur nivel, precum şi blocuri locative cu
mai multe nivele. In localitate sunt amplasati consumatorii concentrati (spălătorii ,etuve,
băi obşteşti, unităţi de alimentare publică,spitale,brutării şi patiserii, intreprinderea
individuala,fabrica de bere,uzina de fabricare a articolelor din fier). Raionul Cantemir se
caracterizează ca fiind o localitate agro-industriala dezvoltata integral. Relieful este
liniştit. Dintre obstacole pentru trasarea RG sunt drumurile auto, solul este de categoria
argilo - nisipos. Pentru reducerea presiunii gazelor si mentinerea ei la nivelul necesar
indiferent de consum se prevede constructia statiei de reglare /masurare de cap, care a
fost elaborate in baza proiectului tip 905-4-29. 87 conform datelor luate de la serviciul
evidenta si control din cadrul S.A Moldova GAZ . gazele naturale au urmatoarea
componenta, in %.
Pci=0,01*(0,717*93+1,356*3,6+2,02*0,95+2,7*0,25+0,31*3,221+0,4*1,251+1,3*
1,97)=0,782kg/mN Cu evidenţa
conţinutului de umiditate se introduce un coieficient de recalculare,k:
k=0,804/(0,804+d)=0804/(0,804+0,009)=0,98 unde:d-
conţinutul de umeditate ,kg/mN,d=0,014kg/mN
Astfel vom obţine:
Pci=P*k=3725,57*0,98=36863kj/mcN
ȡi=(ȡ+d)*k=(0,78+0,009)*0,98=0,77kg/mN.
În continuare noi vopm avea nevoie doar de Pci şi ȡci, cu evidenţa conţinutului de umiditate.
c
3 Calculul consumului de gaz

cPentru proiectarea unui sistem modern de alimentări cu gaze o mare importanţă o are consumul
de gaze.Calculul consumului de gaze se face în baza unor norme specifice de consum,ţinînd
cont de perspectiva de dezvoltare sociala a localitaţii .c
Consumurile de gaze pentru raionul Stefan Voda pot fi grupate în urmatoarele categorii:
-Consum de uz comun-în locuinţe individuale pentru prepararea hranei ,apei calde
menajere,pentru incălzirea locuinţei
-Consum public-în clădiri cu caracter sopcial-economic(cantine,spitale)
-Consum industrial-pentru diverse necesităţi tehnologice
-Consum pentru încălzire şi ventilare

Determinarea consumului de gaze pentru satisfacerea nevoilor casnice ,comunale şi publice

reprezintă o problemă deoarece consumul variază în raport cu o serie de factori precum sunt:
-gradul de dotare şi tipul aparatelor de utilizare
-ponderea consumului de apă preparată în sistemulcentralizat
-condiţiile climaterece
- modul de viaţa a consumatorului
-regimul de lucru la întreprindereler agro- industrialeÎn confirmitate cu sarcina de proiectare
,direcţiile de utilizare a gazelor de către consumatori sunt indicate în tabelul următor :

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Tabelul Nr 2

Nr Denumirea consumatorului Destinaţia Notă

1 Sector locativ( case Pentru prepararea hranei apei RG în regim de
individuale şi blocuri locative) calde şi încălzirea locuinţei presiune joasă

Calculul consumului de gaze pentru diverse tipuri de aparate se determină cu relaţia următoare:

Vc=q/Pci,m³N/h

unde:
q-sarcina termică a aparatului de consum
q(IAI-18)-75420 kj/h
q(PG 4)-40224kj/h
q(sobă)-25140 kj/h
q (cazan)-51976kj/h
Ştiind datele aflăm consumul de gaze orar :

PG4 Vc=40224/36,86=1,09m³N/h
IAI Vc=75420/36,86=2,05m³N/h
Sobe Vc=25140/36,86=0,68m³N/h
Cazan Vc=51976/36,86=1,66m³N/h

Calculul consumului de gaze pentru o casă se determină confgorm relaţiei următoare:

Vc=ȈVc Ni*Ksim,m³N/h.

unde:
Ni-numărul de grupe de apărate
Ksim-coieficientul de simultanetate în funcţie de tipul aparatului,din Cɧɢɩ 2.04.08.87*
³ Ƚɚɡɨɫɧɚɛɠɟɧɢɟ Ä
A.c Consum de gaze pentru prima categorie de consumatori :
Vc=0,45(1,09+2,05+0,68)= 1,72m³N/h
B.c Consumul de gaze pentru a 2 categorie de consumatori:
Vc=0,45*(1,09+2,05+1,66)=2,16m³N/h
Pentru consumatorii mici adică case individuale calculul consumului de gaze se determină
conform relaţiei:
Vc(tot)=0,5*520(1,72+2,16)=1008,8m³N/h
Pentru consumatorii comunali:
Vc=504,4mcN/h.

a.Calculul necesarului anual de gaze pentru clădiri de locuit

Necesarul anual de gaze pentru satisfacerea consumului în zone cu clădiri de locuit,
pentru o anumită categorie de utilizare, se determină cu relaţia:
 . .  . . · ·
1 ·1 ”  2 · 2 ”  3 ·3 ,
 m ;  . . « . .

,

3 m ,

în funcţie de:
-c numărul de locuitori þ;

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 -c coeficientul consumurilor pe categorii de folosire ;
-c coeficientul global de echipare a zonei (localităţii) cu instalaţii de utilizare a
gazelor ;
-c norma specifică de consum corespunzătoare categoriilor de folosinţe .
Prin coeficientul global de echipare () se exprimă gradul de echipare a zonei cu
instalaţii de alimentare cu gaze.
Pentru zone integral deservite prin intermediul instalaţiilor de alimentare cu gaze,
coeficientul global de echipare are valoarea unitară.
În cazul coexistenţei instalaţiilor de alimentare cu gaze cu alte tipuri de instalaţii
energetice utilizate pentru prepararea hranei şi apei calde de consum (instalaţii electrice,
instalaţii termice cu combustibil solid sau lichid), coeficientul de echipare cia valori subunitare.
 . . 0,8·68000·
0, 4·2800·103 ” 0,35·8000·103 ” 0, 25·4600·103 275.8·106  m

2875 3 
275.8·10 6
 ..
36.9* 2600

-Necesarul pentru întreprinderile comunale mici se adoptă în pondere de 5% din

necesarul de gaze al necesităţilor casnice:
. .. 0,05· . . , 3 m
 
> . . . 0, 05·2875 143.75 3 

b.Calculul necesarului anual de gaze pentru unităţi comunale

Spalătorii.
Necesarul de gaze pentru spălatul rufelor se determină în raport cu tipul spălătoriei, cu
relaţia:
 · ·
1 ·1 ” 2 ·2 ” 3 ·3

. 100·  . ,
 m ; . «  . ,

þ3 m
1000

în funcţie de:
c ponderea spălătoriilor prevăzute pe întreaga zonă a fi echipate cu instalaţii de
alimentare cu gaze -   . ;
c ponderea corespunzătoare aceluiaşi tip funcţional de spălătorie ;
c numărul total de locuitori aferenţi zonei þ;

c norma specifică de consum de gaze aferente categoriei de spălătorii -  , în  c
c m
0, 35·68000·
0, 2·8800·103 ” 0, 25·12600·103 ” 0, 55·18800·103
 . 100· 363·10 6  m
1000

363·109
. 3392, 3 
36.9 * 2900

-Etuve pentru dezinfecţie.

În mod similar se stabileşte necesarul de gaze pentru funcţionarea unităţilor de
dezinfecţie cu particularizarea corespunzătoare a ponderilor şi normelor specifice de consum:

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
  .·  ·
1 ·1 ”  2 ·2  .  3
 . 100· ,
 m ; . ,  m
1000  

. « 100·
0, 2·68000·
0, 4·2240·103 ” 0, 6·1260·103
« 22.5·106
 m
1000

210  3 
22.5·106
.
36.9* 2900

-Băi obşteşti.
Stabilirea necesarului anual de gaze aferent băilor obşteşti de o anumită categorie
funcţională se face prin aplicarea relaţiei:

  ·  ·
1 ·1 ”  2 ·2 ·,
 m ;  «  ,
þ3 m

în funcţie de:
c ponderea băilor obşteşti prevăzute în zonă cu instalaţii de alimentare cu gaze ± ;
c ponderea corespunzătoare tipului funcţional de baie ± ;
c numărul total de locuitori din zonă / localitatea deservită ± þ;
c numărul anual de utilizări de către o persoană ± ;
c norma specifică de consum de gaze pentru categoria respectivă de folosinţă ± .
 0,8·0.55·68000 *
0,3·40·103 ” 0, 7·50·103 ·52 73·10 6  m

733 3 
73·106

36.9* 2700

ɫ.Calculul necesarului anual de gaze pentru întreprinderi de alimentare publică

La calculul consumului anual de gaze se utilizează relaţia:
.m. . 3
. m.  0,25· . m .  . ·  ·
1 ”  2 ” 3 ·360,
 m ; .m . . « ,
m
  þ
în care necesarul total se determină funcţie de :
c ponderea unităţilor de alimentaţie publică echipate cu instalaţii de gaze ± ;
c ponderea unităţilor care realizează acelaşi tip de servire ± masă de prânz, mic dejun
sau cină ± .
În mod obişnuit se consideră că fiecare persoană care recurge la serviciile
întreprinderilor publice consumă pe zi în medie două mese, respectiv ;
c numărul total de locuitori din zonă ± þ;
c norma specifică de consum ± .
> .m. . 0, 7·0,55·68000·(0.5·103 ” 4, 2·103 ” 2,1·103 )·360 29.7·106  m

402  3 
29.7·1010
> .m .  .
36.9 * 2000

d.Calculul necesarului anual de gaze pentru întreprinderi spitaliceşti

Necesarul anual pentru o anumită categorie de folosinţă se calculează cu relaţia:

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 ,  3 m

. ·  . · ·(1 ”  2 ) ..
. . ,
 m ; . .
1000  
în funcţia de:
c ponderea întreprinderilor prevăzute în zonă / localitate cu instalaţii de alimentare cu
gaze ± ;
c ponderea folosinţei corespunzătoare clasificării ; se adoptă cu valoarea 1 când
există folosinţă şi 0 ± în caz contrar;
c numărul total de locuitori în zona deservită de unităţile considerate ± þ;
c norma specifică de consum de gaze corespunzătoare folosinţei ± .

> .  . «
12·0, 8·68000·
3200·0.6 ” 9200·0.4 
« 3, 9·10 6  
1000

3,9·106
> .. 40.7 3
 
36.9* 2600

e.Calculul necesarului anual de gaze pentru întreprinderi de panificaţie

În raport cu particularităţile funcţionale, consumul anual de gaze pentru o anumită

categorie se calculează cu relaţia:
· .  . · ·
1 ·1 ”  2 · 2 ” 3 ·3 ·365 !
.  . ,
 m ; .  . « . . ,
3þ m
1000 !
în funcţie de:
c ponderea unităţilor prevăzute cu instalaţii de alimentare cu gaze ± ;
c ponderea corespunzătoare tipului funcţional considerat ± ;
c numărul total de locuitori deserviţi ± NÂ
c norma de consum zilnic din produsul considerat ± , în mod obişnuit egală cu
0,6«0,8  c   ;
c consumul specific de gaze ± .
0, 7·0,8·54579·
0, 2·2500·10 3 ” 0, 45·5450·10 3 ” 0, 2 5·7750·10 3 ·365
> .  . 75·10 6  m
1000

75·10 6
> . . « « 339
3þ 
36.9 * 6000

f.Calculul necesarului anual de gaze pentru încălzire, ventilare şi prepararea apei

calde de consum

Necesarul anual de gaze pentru aceste categorii de folosinţă se determină pe baza

normelor specifice de consum de căldură.
Acest necesar de gaze pentru încălzirea şi ventilarea clădirilor publice ± exprimat în unităţi de
căldură
m se calculează cu formula:

"." . « 24·
1 ”
·    ” ·
·
1 ·    · ·! ·  ,
 m ; .". « #.". ,
þ3 m

   ..    ."
È #
în care:
 - temperatura interioară de calcul pentru sistemul de încălzire, în #;

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 
- temperatura medie a aerului exterior pe durata sezonului de încălzire, în #;
 .. - temperatura exterioară de calcul pentru sistemul de încălzire, în #;
  ." . - temperatura exterioară de calcul pentru sistemul de ventilare, în #;

şi
1 - coeficienţii care ţin cont de necesarul de căldură pentru încălzirea şi ventilarea
clădirilor publice (în lipsa datelor exacte se pot adopta cu valorile 0,25 şi 0,4 corespunzător);
$ -- suprafaţa
durata sezonului de încălzire,  ccm ;
utilă a clădirilor deservite, în
;

È - randamentul sistemului de încălzire (0,8«0,85 pentru centrala termică şi 0,7«0,75

pentru sobe);
 - indice global pentru necesarul maxim orar de căldură pentru încălzirea clădirilor, în

c$% suprafaţa utilă.
%> .". «  24·
1 ” 0, 25 ·18 ” 0, 6 ” 16·0, 25·0, 4·18 ” 0, 6 · 460·12 *166 * 68000 « 1241.3·10 6 &  m
 18 ” 15 18 ” 7
0,85

16156 (3 
1241.3·106
'> .".
36.9* 2082.2
g.Calculul necesar pentru prepararea centrală a apei de consum în C.T.

)m . . « 24 · m . . · þ m . . ·  ”
350  ·
60  m ." .  1
· · ,
 m ; +m. . , * m
m . . 3
 60  m . .
È m . .  
în care:
 m . . - norma globală de consum mediu orar de căldură pentru prepararea apei calde de
consum, în $
&
% (inclusiv clădirile publice aferente zonei de locuit).
þ - numărul de locuitori alimentaţi cu apă caldă, persoane;
 - durata perioadei de încălzire, în  m ;

m .". - temperatura apei de apeduct în perioada de vară ± în lipsa datelor precise se adoptă

+15 #);
 m . . - idem, pentru perioada de vară, se adoptă +5#;
Ò - coeficientul de corecţie a consumului de apă caldă în perioada de vară în lipsa
datelor precise - se adoptă 1,0 pentru localităţile sudice şi secţiuni balneare şi 0,8 ± pentru alte
zone;
È m . . - randamentul instalaţiei pentru prepararea apei calde de consum ± se adoptă
0,8«0,85.

 60 15  1
, m . . « 24·68000·1470 166 ”
350 166 · ·0, 8 · « 808.44·10 9
 m
 60 5
0, 85

7720.94 .3 
6
808.44·10
-m. .
36.9* 2837.6

Variaţia consumului de gaze. Necesarul de gaze de calcul.

Toţi consumatorii (casnici, comunali, obşteşti, industriali) consumă gaze neuniform. În funcţie
de perioada de timp în care consumul se consideră constant, se definesc următoarele tipuri de

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 varietăţi sau neuniformităţi: anuală, lunară, săptămânală, zilnică, orară. Variaţia consumului de
gaze în localităţi depinde de neuniformitatea consumului diferitelor categorii de consumatori,
de mărimea şi ponderea acestora în consumul global. Neuniformitatea consumatorilor
individuale ale consumatorilor este determinată de o serie de factori cum sunt:
c condiţii climaterice;
c particularităţi socio-economice şi modul de viaţă specific;
c regimul de funcţionare a consumatorilor;
c gradul de echipare şi construcţiile funcţionale ale aparatelor de utilizare.
Neuniformitatea consumului de gaze se expune negativ asupra funcţionării sistemului de
transport. Atenuarea efectelor nefavorabile se poate realiza prin aplatizarea graficului de
consum şi prin adaptarea regimului de furnizare corespunzător cerinţei consumatorilor. În acest
scop se impune asigurarea posibilităţilor de compensare prin rezervoarele de acumulare,
supradimensionarea reţelelor de distribuţie sau prevederea unor consumatori ± regulatori cu
sisteme energetice mixte. Aceasta duce implicit la majorarea cheltuielilor şi a preţurilor de cost.

Consumul lunar a orasului Stefan-Voda poate fi determinată ca o parte din totalul consumului
anual.
Vlun=Įlun *Van/100 ,
unde:
Į -cota-parte din consumul lunar de gaze
Pentru încălzire şi ventilare £lun,se modifică corespunzător temperaturii medii a aerului exterior şi
duratei lunare de incălzire şi se determină după formula:
Įlun=ti-tlun *nz/Ȉ (ti-tlun )*nz
unde:
ti-temperatura aerului interior,°C.
tlun-temperatura medie lunară a aerului exterior ,°C
nlun-numarul de zile încălzite în lună
Consumul anual se determină conform relaţiei
Van=Vh *24*n=16.156*24*166=64.4*10m³N/h
unde:
Vh-consum orar la încălzire şi ventilarea clădirilor administrative şi socio-comunale
24-numărul de ore într-o zi
n-numărul de zile care se încălzesc
Consumul anul la încălzire şi ventilare se distribuie pe luni în depindenţă de temperatura lunară
medie. Perioada de încălzire se începe atunci cînd temperatura a cinci zile este +8°Cşi mai jos.
Pentru comoditate toate calculile se întroduc în tabelul următor:
Tabelul Nr4
Lunile Nr de zile Temperatura (ti-tlum)*nz £lun Vlun*10
anului încălzite medie
nz lunară de calcul tlun
Ianuarie 31 -3,5 666,5 23,5 15.12
Februarie 29 -2,5 594,5 20,9 13.45
Martie 31 2,6 477,4 16,8 10.81
Aprilie 7 9,5 59,5 2,1 1.35
Octombrie 7 10,1 55,3 1,9 1.22
Noiembrie 30 3,9 423 14,9 9.6
Decembrie 31 -0,1 561.1 19.8 12.74
Ȉ=2837,3 64.29

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 La calcularea variaţiei consumului lunar de gaze pentru necesităţi casnice şi comunale
se folosesc datele statistice ale consumului de gaz în % din consumul anual. Valorile medii „  .
pentru necesităţi casnice şi comunale sunt prezentate în tabel .
/m . 39.7·106 03 m
Regimul consumului de gaze pentru necesităţile socio-comunale
ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc ð


cccc
Nr Lunile anului % din consumul anual de gaze c Consumul V=c*Van/100*106
1 Ianuarie 10,3 4,089
2 Februarie 9.6 3.81
3 Martie 10 3.97
4 Aprilie 9,3 3.69
5 Mai 8.6 3,41
6 Iunie 7 2,77
7 Iulie 5 1.98
8 August 5,2 2,06
9 Septembrie 7 2,77
10 Octombrie 8.7 3,45
11 Noiembrie 9.4 3,73
12 Decembrie 9,9 3.93
100%

Pe parcursul zilelor săptăminii regimul de consum variază într-o oarecare

măsură ,referitor la acest aspect am observat că de la inceputul săptăminii (luni-vineri) consumul
este aproximativ acelaşi .de vineri seara sîmbătă consumul se măreşte are loc o creştere
simţitoare , iar de duminică spre luni consumul se restabileşte . O importanţă mare la consum o
are şi tipul aparatului şi sarcina lor modul de viaţă a locatarilor .
Variaţia consumului de gaze pe zilele din săptămină sunt intruduse în tabelul următor'
Tabelul Nr 6
c
Nr Zilele săptămînii % din consumul săptămînal ,c Consumul de gaze
Vzi=c*Vsăp/100
1 Luni 13,4 0,12
2 Marţi 13,7 0,126
3 Miercuri 13,7 0,126
4 Joi 13,7 0,126
5 Vineri 14,3 0,132
6 Sîmbătă 18,3 0,169
7 Duminică 12,5 0,115
100%

max . 7·max. .
''. « max .
,
þ3 m
 .
max .
unde:  . - numărul de zile în luna cu consum maxim lunar de gaze;
7 - numărul de zile în săptămână;
1 max. . - consumul lunar maxim.

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 0, 92·106 3 3 m
7·4.089·10 6
2'
max.
.
31
Pentru comoditate calculile se efectuează sub formă tabelară'

Tabelul Nr 7

Nr % din consumul zilei,c Consumul de gaze Vh=Vzi*c/100

0-1 2 3380
1-2 1.5 2535
2-3 1 1690
3-4 0.2 338
4-5 0.1 169
5-6 0.8 1352
6-7 0.3 507
7-8 3.7 6253
8-9 5 8450
9-10 6.2 10478
10-11 6.5 10985
11-12 6.5 10985
12-13 6 10140
13-14 6 10140
14-15 6 10140
15-16 6 10140
16-17 6 10140
17-18 6.5 10985
18-19 7 11830
19-20 6.5 10985
20-21 6 10140
21-22 5 8450
22-23 3.7 625
23-24 3 5070

Variaţia consumului de gaze la consumatorii concentraţi (intreprinderi industriale ) este

prezentată în următoarea tabelă .

Tabela Nr 8

Nr.crit Denumirea întreprinderii Numărul de schimburi Durata de funcţionare

aagregatelor tehnologice
1 Intreprinderea individuala 2 Anul împrejur
2 Intreprinderea industriala 1 3 Anul împrejur
3 Intreprinderea industriala 2 1 Anul împrejur

Cunoscînd regimul de funcţionare şi numărul de schimburi ,putem determina consumul mediu

lunar la fiecare tip de consumator .Luînduse înconsediraţie variaţiile temperaturii aerului
exterior,introducem un coieficient special care variază în dependenţă de lunile anului .
-pentru decembrie,ianuarie şi februarie k=1,05
-pentru martie ,aprilie,mai,septembrie ,octombrie,noiembrie k=1,0
-pentru iunie ,iulie, august k=0,95
3
Vzi=Vh *n  ,m /zi

Unde : n  -numărul de ore lucrătoare

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Consumul lunar se determină după relaţia'
Vl =k*n*Vzi,m 3 /l
Calculul se efectuiază pentru fiecare întrprindere în parte,datele întroducîndule în tabel.

Tabelul Nr 9

Nr Denumire întreprinderii Debitul orar de Numărul de ore Consumul

gaze Vh. lucrătoare zilnic,m 3 N/zi
1 Intreprinderea individuala 50 16 800
2 Intreprinderea industriala 1 104 24 2496
3 Intreprinderea industriala 2 220 8 1760

Consumul lunar de gaze se determină pentru fiecare lună în parte in dependenţă de durata.
Pentru comoditate toate datele se întroduc în tabel.

Tabelul Nr 10

Denumire Lunile/Coieficienţi
întreprin-
derii
Coeficientul ɤ 1,05 1,05 1,0 1,0 1,0 0,95 0,95 0,95 1,0 1,0 1,0 1,05
Numarul de 31 28 31 30 31 30 31 31 30 31 30 31
zile ale lunii
Intreprinderea 2100 1848 2000 19200 1760 18240 1900 1900 2000 1920 1920 2100
individuala 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Intreprindere 6552 5765 6240 59904 5491 56908.8 5928 5928 6240 5990 5990 6552
a industriala 0 7.6 0 2 0 0 0 4 4 0
1
Intreprindere 4620 4065 4400 42240 3872 40128 4180 4180 4400 4224 4224 4620
a industriala 0 6 0 0 0 0 0 0 0 0
2

Total 1327 1574 1264 121344 1112 115276. 1200 1200 1264 1213 1213 1327
20 49.6 000 32 8 80 80 00 44 44 20

Notă'Consumul de gaze Vc,la întreprinderi este redat în următoarea tabelă :

Tabela Nr 11

Orele de Intreprinderea Intreprinderea Intreprinderea Total

lucru individuala industriala 1 industriala 2
0-1 104 104
1-2 104 104
2-3 104 104
3-4 104 104
4-5 104 104
5-6 104 - 104
6-7 104 - 104
7-8 50 104 - 154

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 8-9 50 104 220 374
9-10 50 104 220 374
10-11 50 104 220 374
11-12 50 104 220 374
12-13 50 104 220 374
13-14 2 104 - 154
14-15- 50 104 220 374
15-16- 50 104 220 374
16-17- - 104 220 324
17-18- 50 104 - 154
18-19 2 104 - 154
19-20 2 104 - 154
20-21 2 104 - 154
21-22 2 104 154
22-23 2 104 154
23-24 2 104 154

Notă'Consumul orar la întreprinderi este determinat reişind din sarcina termică a agregatului
energo-tehnologică.

Graficul anual de consum a gazelor naturale

Tabelul Nr12
Necisităţile 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Necesităţi 0.133 0.157 0.126 0.121 0.111 0.115 0.120 0.12 0.126 0.121 0.121 0.1
tehnologice 32
Necesităţi 4.089 3.81 3.97 3.69 3.41 2.77 1.98 2.06 2,77 3,45 3,73 3.9
comunale 3
Necesităţi 15.12 13.45 10.81 1.35 --- --- --- --- --- 1.22 9.6 12.
pentru 74
încălzire

5.Sistemul de alimentare cu gaze

Sistemul de alimentare cu gaze naturale reprezintă un ansamblu de elemente constructive 'staţii

de reglare , masurare ,puncte de măsură şi control,conpensatoare.,destinate pentru alimentarea
consumatorilor de orice gen cu presiunea şi debitul solicitat.

Atunci cînd se alege sistemul de alimentări cu gaze este necesar de a ţine cont de următorii
factori'
-determinarea numărului optim de surse de alimentare a reţelii satului de înaltă
presiune,medie sau joasă.
-structura reţelilor de gaze(ramificate ,inelare,mixte)
-determinarea presiunii în conductele de distribuire a gazelor
Criteriile de bază pentru aprecierea sistemului de alimentări cu gaze sunt'

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 -eficienţa economică
-fiabilitateac
-capacitatea de trecere
-explozibilitatea
Pe baza cercetărilor făcute de ştiinţifici s-a stabilit că indicii tehnico-economici ai reţelilor de
gaz depinde de numărul de locuitori ,de consumurile întreprinderilor şi condiţiile climaterice.

6.Caracteristica soluţii de alimentare cu gaze a raionului Stefan -Voda.

Ca sursă de alimentare cu gaze serveşte staţia de reglare,măsurare de frunte care este amplasată
în nord-vest,care este unită la conducta magistrală de gaze în regim de presiune înaltă(1,2Mpa).

Soluţia de alimentare cu gaze a localitatii date a fost adoptată în conformitate cu cerinţele

snipului ,în condiţii de siguranţă,simplitate şi comoditate în explotare.Utilajul şi accesoriile
utilizate la execuţia reţelelor de gaze corespund conform normelor şi standartelor în vigoare.
Varianta adoptată prevede efectuarea lucrărilor de execuţie şi punere în funcţiune a sistemului
pe ceea ce confirmă eficacitatea acestor soluţii.l
La proiectare a sistemului de alimentare cu gaze a raionului s-a tinut cont de următorii factori '
-configuraţia şi mărimea localităţii
-programul de dezvoltare social-economic a localitatii,şi planul de dezvoltare în perspectivă
-densitatea populaţiei,tipul şi amplasarea diferitor consumatori
-particularităţile de mediu natural ,configuraţia terenului,apele freatice,condiţii
climaterice,caracteristici geotehnice.
-elemente de sistematizare,de suprafaţă sau subteran,scheme de comunicaţii rutiere şi feroviare
,tipul şi densitatea reţelilor inginereşti subterane.
-condiţii specifice a zonei de proiectare (seismice alunecări de teren)
În conformitate cu cu evidenţa acestor factori se adoptă sistemul de alimentare cu gaze a
localitatii in două trepte de presiune (medie şi joasă).

7.Alegerea variantei de racordare a consumatorilor concentraţi la reţeaua de gaze.

Sarcina de calcul a reţelii de distribuire este determinată de puterea consumatorilor racordaţi

la ea.Se deosebesc sarcini uniform repartizate pe reţea şi concentrate.Sarcina concentrată o
alcătuieşte consumatorii cu un consum mai mare de gaze.,locul de racordare ale cărora la reţea
este cunoscut,sarcina uniform repartizată o alcătuieşte consumatorii cu consum mic de gaze locul
de racordare la reţea nu este cunoscut din timp.

În acest caz se presupune că în zona de acţiune a reţelelor de gaze aceşti consumatori sunt
repartizaţi uniform.dar în realitate nu este o uniformitate la repartizare a consumatorilor de aceea
consumatorii mici se alimentează de la reţele de presiune joasă(5Kpa).Consumatorii concentraţi
pot fi alimentaţi atît la reţele de presiune medie cît şi la cele de presiune joasă.
Problema racordării consumatorilor comunali concentraţi şi agro-industriali la reţelile de
gaze constituie un element de bază la optimizarea sistemelor de alimentare cu gaze a localităţii
date.
Soluţionarea corectă a acestei probleme duce la reducerea investiuţiilor capitale.În prezent se
consideră raţional de racordat consumatorii concentraţi cu consum de gaze de pînă la 50 m 3 N/h
la reţeaua de regim de presiune joasă,iar consumatorii mai mari de 150m 3 N/h-neapărat la
reţeaua de presiune medie sau înaltă.este evident că racordarea consumatorilor concentraţi la
reţeaua de presiune înaltă duce la creşterea extensiunii lor şi necesită construiarea a staţiilor de
reglare măsurare.

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Racordarea la reţelele de presiune joasă a consumatorilor concentraţi necesită majorarea puterii
SRM şi a diametrelor la branşamente de la SRM pînă la consumator.

6.Alegerea regulatorului de presiune a SRM.

Capacitatea de trecere în
þ3  a regulatoarelor de presiune de tip RDUC-2 se determină cu
formula:

4max . 1,595·  · ·(1· · 1 ,

=
unde:  - suprafaţa clapetei, în
;
- coeficientul de debit;
5 - presiunea absolută a gazelor la ieşirea din regulator, în
6 m;
1
- coeficient care depinde de raportul u1 u2 ;
*
= - densitatea gazelor,
)
.

Adoptăm regulatorul RDUC2-50/35:

(2 340
1.9
 0,5
(1 180
1
7max . 1,595·96·0, 6·150·0.5· 791.2 83 
0, 77
În condiţii normale de funcţionare a regulatorului, capacitatea de trecere de calcul a lui
trebuie să depăşească aproximativ cu 20% debitul maxim necesar al cartierului deservit.
Aceasta înseamnă că el trebuie să fie încărcat la capacitatea de trecere necesară nu mai mult
decât cu 80%, iar la debitul minimal ± nu mai puţin decât cu 10%, adică capacitatea nominală la
trecere adoptată a regulatorului de tip RDUC trebuie să fie în limitele
0,1...0,8 ·=max . :
= 9 . 0,8·=max .
3
 
. « 0,8·791.2 « 680
þ 

9.Particularităţile constructive ale reţelii de gaze

A. Ţevile utilizate în construcţia conductei de gaz în or. Stefan-Voda sunt ţevi metalice (din
oţel).
Conform cerinţelor SNIP-lui 2.04.08-87 pentru construcţia conductelor de gaz se utilizează ţevi
din oţel electrosudabile de calitate superioară conform STAS-lui 1050-88 şi ţevi apă-gaz din
oţel de calitate obişnuită conform STAS-lui 380-88.
Conform stasului se recomandă utilizarea a conductelor de oţel cu un conţinut de carbon de
0.25%,sulf 0.0056%,fosfor 0.046% ,şi să fie bine sudabile .
Ţevi de oţel fără sudură longitudională şi elicoidală se foloseşte pentru execuţia reţelilor
exterioare de înaltă presiune pînă la 1.2Mpa.
Pentru execuţia reţelilor de presiune joasă ,medie şi înaltă (pînă 0.6Mpa)se folosesc ţevi din oţel
cu electrosudură conform GOST-lui 10705-80.Reţelile de gaz de înaltă presiune pînă la 1.2Mpa
se execută din oţel fără sudură laminată la cald conform GOST -1 8731-74,GOST 8732-78 sau
fără sudură laminată la rece conform GOST 8731-74 şi GOST 8734-75.
Tot din oţel trebuie să fie executate cele mai responsabile sectoare ca traversările de obstacole
ale reţelei de presiune joasă şi medie.
B.c Armăturile

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 La execuţia reţelei de gaze o importanţă mare o are armăturile de închidere şi reglare şi venele
cu compresatoare lenticulare.Pe conductele de gaze de presiune joasă şi medie cu diametrele
între 180-200mm se prevede instalarea venelor cu ax telescopic de fontă tip 30R7bk.Pe
conductele de presiune înaltă cu diametrele 500-600mm se prevăd instalarea venelor cu ax
intelescopic de fontă tip 30r17bk.
Racordarea venelor de fontă la conducta de gaz se instalează prin flanşă cu instalarea
compresatoarelor lenticulare.Pe conducta de înaltă presiune se prevăd veni din oţel cu ax
telescopic tip ZKL-2-16.Armăturile de linie se instalează pentru închiderea unor cartiere sau la
traversarea obstacolelor .

10.Proiectarea sistemului de alimentare cu gaz a or. Stefan -Voda.

Pe planul general al localităţii (SC 1'5000)se amplasează toţi consumatorii concentraţi ,care
necesită presiune medie şi înaltă.Amplasarea consumatorilor trebuie să fie uniformă ,iar
punctele de reglare să se amplaseze în centru zonelor de acţiune.Pentru localităţile populate se
proiectează sisteme inelare,la proiectarea traseului se tinde spre minimizarea extensiunii şi
amplasarea în apropierea întreprinderilor industriale mari .

11. Dimensionarea conductelor de gaze

4
4
 

    
  

%c

1.c Scopul calculelor hidraulice ale conductelor de gaze constau in alegerea

diametrelor dupa debitul de gaze de calcul Vc si pierderea de presiune medie admisibila.
2.c Dimensionarea conductelor poate fi efectuata cu utilizarea monogramelor sau
tabelelor indicate in diferite surse de specialitate.
In cazul cand densitatea gazelor se deosebeşte de acea pentru care sunt alcatuite
monogramele, este necesară corectarea debitului de gaze cu relatia:
V =V* q0.73
Reţeaua de gaze proiectată se transformă conventional într-o retea ramificata. Algoritmul
procedural al calcului hidraulic este urmatorul:
1.c Se determina directia de calcul a fluxului de gaze
2.c Se determina lungimile fiecarui tronson a directiei de calcul conform
Sc.l:10000

3.c Se determina debitele de calcul conform relatiei: Vc = V  +V  , m3 N/h unde: Vtr -

debitul tranzitar, m3 N/h
4.c Se determina pierderile de presiune medii specifice dupa formula:
R
=(P 2 -P  2 O)/1,1*Ȉl,Pa/km-l010
unde:
Pi ²presiune initiala la ieşirea din sursa, Pa Pf - presiunea fmala, in cel mai indepărtat
punct a schemei de calcul 3.5 * 105 Pa .Toate calculele se efectuează la presiuni absolute de aceea
la presiunile date (manometrice) se mai adaugă incă o presiune atmosferica ( 3.5* l05 Pa) ;
5.c Conform nomogramelor după Rm si Vc se determina diametrele conductei, grosimea
de perete si pierderile reale de presiune, Rr * 10 5 Pa;
6.Se determina pierderile de presiune pe fiecare tronson in parte: ǻ P=1,1 *Rr * l,Pa
7.Se determină presiunea finală după relaţia '
  ( P,Pa
Pentru comoditate toate calculile se introduce în tabele.
Calculul hidraulic al reţelilor de gaz al sistemului inelar în regim de presiune medie.

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Tabelul Nr13

Nr tr. Debitul de Lungimea Diametrul Pierderi de Pierderi de Presiunea Presiunea

calcul tronsonului interior sarcină sarcină pe pe tronson pe tronson
m 3 N/h L,km mm unitară Rr tronson iniţială Pi finală Pf
ǻP
I-regim de
avarie
SP-1 33820 0.375 377*9 201 0.866 4.5 4.402
1-2 33820 0.66 377*9 2.1 1.525 4.402 4.225
2-3 33972 0.22 377*9 2 0.484 4.225 4.168
3-4 32605 0.24 377*9 2 0.528 4.168 4.104
4-5 31805 0.46 377*8 2 1.012 4.104 3.979
5-6 31585 0.22 377*9 2 0.484 3.979 3.918
6-7 30785 0.58 377*9 2 1.276 3.918 3.751
7-8 21979 1.37 377*9 1 1.507 3.751 3.545
8-9 21179 0.95 377*8 1 1.045 3.545 3.394
9-10 20331 0.36 377*9 1 0.396 3.394 3.335
10-11 12373 0.28 325*8 0.8 0.246 3.335 3.298
11-12 11573 0.55 325*8 0.5 0.302 3.298 3.252
12-13 10773 0.27 325*8 0.5 0.148 3.252 3.229
13-14 2815 0.49 219*6 0.36 0.194 3.229 3.199
14-15 2015 0.34 159*4.5 1 0.99 3.199 3.041
15-16 1167 0.9 133*4 1 0.242 3.041 3.00
16-17 367 0.22 89*3 0.55 0.133 3.00 2.977
17-1 0 0.44

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Rm=1.4
II-regim de
avarie
SP-1 33820 0.375 377*9 2.2 0.907 4.5 4.398
1-17 33820 0.66 377*9 2.2 1.597 4.398 4.212
17-16 33453 0.22 377*9 2.2 0.532 4.212 4.148
16-15 32653 0.24 377*9 2.1 0.554 4.148 4.081
15-14 31805 0.46 377*9 2 1.012 4.081 3.955
14-13 31005 0.22 377*8 2 0.484 3.955 3.894
13-12 23047 0.58 325*8 1.2 0.766 3.894 3.794
12-11 22247 1.37 325*8 1 1.507 3.794 3.59
11-10 21447 0.95 325*8 1 1.045 3.59 3.441
10-9 13489 0.36 325*8 0.7 0.277 3.441 3.401
9-8 12641 0.28 273*7 0.7 0.216 3.401 3.369
8-7 11841 0.55 273*7 0.6 0.363 3.369 3.315
7-6 3035 0.27 273*7 0.4 0.119 3.315 3.297
6-5 2235 0.49 273*7 1.2 0.647 3.297 3.197
5-4 2015 0.34 273*7 1 0.374 3.197 3.138
4-3 1215 0.9 219*4 1 0.99 3.138 2.976
3-2 848 0.22 133*4 0.6 0.145 2.976 2.951
2-1 - 0.44 - - - - -
Regim
normal
SP-1 34668 0.375 377*9 2.4 0.99 4.5 4.388
1-2 13489 0.44 377*9 0.45 0.218 4.388 4.363
2-3 12641 0.22 377*9 0.45 0.109 4.363 4.351
3-4 12270 0.9 377*9 0.35 0.346 4.351 4.311
4-5 11474 0.34 325*8 0.3 0.112 4.311 4.298
5-6 11254 0.49 325*8 0.3 0.162 4.298 4.279
6-7 10454 0.27 325*8 0.3 0.089 4.279 4.268
7-8 1648 0.55 325*8 0.01 0.006 4.268 4.267
8-9 848 0.28 325*8 0.01 0.003 4.267 4.266
™3.865
SP-1 34668 0.375 377*9 2.4 0.99 4.5 4.388
1-17 21179 0.66 377*9 1 0.726 4.388 4.304
17-16 20812 0.22 377*9 1 0.242 4.304 4.276
16-15 20012 0.24 377*9 1 0.264 4.276 4.245
15-14 19164 0.46 377*9 0.9 0.414 4.245 4.196
14-13 18364 0.22 377*8 0.5 0.121 4.196 4.181
13-12 10406 0.58 325*8 0.01 0.006 4.181 4.180
12-11 9606 1.37 325*8 0.01 0.015 4.180 4.179
11-10 8806 0.95 325*8 0.01 0.01 4.179 4.178
10-9 848 0.38 325*8 0.01 0.004 4.178 4.173

Calculul ramificaţiilor

Tabelul Nr 14

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Nr. Tr. Debitul de Lungimea Diametrul Pierderi Pierderi de Presiunea Presiunea
calcul tronsonului interior de sarcină sarcină pe pe tronson pe tronson
3
m N/h L,km mm unitară Rr tronson iniţială Pi finală Pf
ǻP
2-CC1 848 0.43 76*3 10 4.73 4.363 3.782
3-CC2 367 0.34 57*3 6 2.244 4.351 4.084
4-SRM 800 0.45 76*3 9 4.455 4.311 3.758
5-CC3 220 0.16 57*3 2.2 0.387 4.298 4.252
6-SRM 800 0.12 76*3 9 1.188 4.279 4.138
7-18 8806 0.02 273*7 1.2 0.0264 4.268 4.264
18-CT 7958 0.64 273*7 0.9 0.633 4.264 4.189
18-CC1 848 0.18 108*4 1.5 0.297 4.264 4.229
8-SRM 800 0.66 76*3 9 6.534 4.267 3.416
9-CC1 848 0.18 76*3 10 1.98 4.173 3.928
10-CT 7958 0.49 219*6 3 1.617 4.178 3.979
11-SRM 800 0.33 76*3 9 3.267 4.179 3.767
12-SRM 800 0.28 76*3 9 2.772 4.180 3.834
13-CT 7958 0.43 219*6 3 1.419 4.181 4.007
14-SRM 800 0.08 76*3 9 0.792 4.196 4.1
15- CC1 848 0.54 76*3 10 5.94 4.245 3.475
16-SRM 800 0.18 76*3 9 1.782 4.276 4.062
17-CC2 367 0.5 57*3 6 3.3 4.304 3.902

13.Masuri antiseismice
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
Proiectarea sistemului de alimentar cu gaze este efectuata conform cernitelor
SNIP-02.04.08.87* " Gazosnabjenie", SniP-I 3.05.02-88* " Gazosnabjenie ".
Regulile de securitate in gospodaria de gaze, Regulile de constructie a i ns t a l a t i i l o r
electrice, SNIP 2.01.01-82 " Stroitelinie climatologie" etc.
Luînd in consideraţie ca localitate data este amplasata intr-o zona seismica >7 baluri,
este necesar de a fi luate unele masuri adaugatoare pentru sistemul dat (pentru tevi din oţel).
Pentru reteaua de gaze in regii de presiune medie se utilizeaza tevi din oţel care sunt
livrate cu lungimi standarte de 10 m, cu amplasarea lor in traseu pe o permuta de nisip
cu h=10cm.
Pentru reţeaua de gaze din oţel subterane nu se permite de a utilize îmbinări
demontabile cu excepţia amplasării armăturilor de închidere şi condensate prin planşe, iar
restul îmbinărilor prin sudură.
La trecerile peste diverse obstacole (naturale, artificiale) conducta de gaze se
amplaseaza numai si numai in tuburi de protectie din metal cu 100 mm mai mare decît
diametru conductei şi minimum imbinari sudabile.
La unul din capatul tubului de protectie este prevazut o teava de control avind
destinatia de a depista scurgerile de gaze eventual posibile.
Armaturile de inchidere sunt prevazute conform indicatiilor din SNIP-1 2.04.08-
87*, vezi partea grafica.
Sunt amplasate ca regula in caninele de vizitare cu amplasare adinca de regula se
monteaza in complect cu compensatorul cu bucle. La intrare /iesire sunt prevazute tuburi
de protectie, capetele fiind scoase la H 20mm in afara lui.
Privitor la amplasarea retelelor de gaze din otel de presiune joasa
suprateran,menţionăm faptul ca sunt montate pe supoţi speciali, pe peretii

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 cladirilor.Sunt intarite cu cirlige metalice speciale pentru eventualele caderi in caz
de calamitati naturale.
La diferite treceri (pietonale, drum auto, etc) la iesirea din sol sunt prevazute tuburi
de protectie avid h>80cm.
Alte detalii sunt mentionate pe parcursul elaborarii proiectului dat( vezi partea
tehnologica).
c
14.Exploatarea sistemului de alimentari cu gaze

Reteaua de gaze nou montată cu amplasarea armaturilor si altor accesorii auxiliare

inainte de a fi acoperita este necesar numaidecid adaugator de controlat.
La verificare urmeazaă de a efectua controlul in deosebi la adincime unde sunt
amplasate tevile în panta de inclinare ,etc.
Daca in rezultatul controlului se stabileşte ca amplasarea a fost efectuata conform
cerintelor si condiţiilor tehnice, atunci se trece la procedura de purjare a retelei de gaze
cu aer pentru a fi curăţata de umezeala, gunoi de constructie, etc.
Reteaua de gaze se încearcă cu aer comprimat in 2 etape: la duritate si etanşietate.
Inainte de încercare reteaua de gaze se acopera putin aproximativ cu 20-25cm cu
sol moale.
Racordurile retelei de gaze de presiune medie nu se acopera cu sol inainte de
incercare, iar la reteaua de gaze de presiune inalta se izoleaza si se acopera cu sol.
Presiunea de incercare pentru reteaua de gaz de presiune medie P=0.3Mpa
‡c la duritate P=0.45Mpa
‡c la etanseitate P=0.3Mpa
Presiunea de incercare la duritate trebuie sa nu fie mai putin de 1 ora, dupa aceasta
presiunea trebuie redusa pana la o norma necesara de a incerca la etanseitate, si se face
controlul vizual a retelei de gaze si a armaturii. Locurile defectate usor pot fi observate
si lichidate.
Astfel dupa fmisarea tuturor lucrarilor de constructie - montaj. obiectul dat se va da
in exploatare.
Procesul de exploatare se incepe numai dupa lucrarile de receptie in exploatare.
Exploatarea sistemului de alimentari cu gaze este efctuata de catre serviciui de
exploatare a gospodariei de gaze locale.
Deservirea tehnica se numeste un ansamblu de masuri organizatorice, economice,
profilactice, tehnico-tehnologice indreptate spre mentinerea capacitatii de transport al
sistemului de alimentari cu gaze, astfel incit sa fie asigurata presiunea si debitul solicitat de
consumatori.
Exploatarea retelelor de gaze, SRM, punctelor de reglare, nodurilor de evidenta si
control, alte utilaje, este efectuata in baza graficelor stabilite si aprobate de catre inginerul
² al interprinderii.
Duratele de deservire tehnica se stabilesc luind in consideraţie urmatorii factori:
‡ presiunea in reteaua de gaze
‡ gradul de agresivitate a solului
‡ctipul materialelor retelelor
‡cdensitatea teritoriului etc.
Toate lucrarile se efctuiaza in stricta corespundere cu cerintele " Regulelor de securitate
in gospodaria de gaze".
Numarul persoanelor de deservire se stabileşte conform normelor in viguare.
Pentru reteaua de gaze se stabileste in dependenta de extensiunea traseului, iar
pentru statii de reglare/masurare, statii de protectie, etc. Aparatele de consum se stabilesc

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 in dependenta de numarul si capacitatea lor. O exploatare corecta ( adica prin indeplinirea
tuturor masurilor indicate in pasapoarte tehnice a utilajelor) poate duce la realizarea
sarcinii de baza a unui sistem modern de distributie.

V



 




 

Proiectul dat prevede alimentarea cu gaz a unui cartier din or.Stefan Voda si casa de cultura. Pe
teritoriul acestui cartier va fi amplasat un punct de reglare de tip dulap RDUC2-50/35.Pînă la
punctual de reglare conducta va fi amplasată subteran.Pentru protecţia anticorozivă sunt instalate
conducte electrice. Casa de cultura consuma gaze pentru necesitati de incalzire. Puterea
cazanului este-16kw.
V
  
 


 

La calcularea reţelilor de gaze de distribuţie în regim de presiune joasă ,schema de calculi se

împarte în zone de acţiune a punctului de reglare,care se calculează ca sisteme multiinelare
individuale.Algoritmul de determinare a debitului de calcul este următorul'ccccccccc
1.Se numerotează tronsoanele conform shemei
2.Se determină lungimile l,m,conform scării indicate
3.Se adoptă direcţiile de curgere ale curenţilor de gaze şi se determină punctele de întîlnire a lor,
PO´
4. Se determină debitul de gaze de calcul.
5. Pierderea medie de sarcina unitara: Rm=ǻP/1.1*Ȉl,Pa/m.
6.Pierderea de sarcina liniara: ǻP=1.1*Rr *ltr,Pa.

Calculul hidraulic al reţelelor de gaze în regim de presiune joasă

Nr. Lungimea Debitul Diametrul Pierdere de Pierdere de Presiunea Presiunea

Tronson. tronson
L,m
:
de calcul şi sarcină
Vc,m n/h grosimea unitarăreală
sarcină pe iniţială,
tronson Pi,Pa
finală,Pf ,Pa

ţevii D*ɛ Rr,Pa/m P,Pa

Directia SRM-12 Rm=3.52
SRM-1 20 821.6 219*6 1.9 41.8 3000 2958.2
1-2 45 688.8 159*4 6 297 2958.2 2661.2
2-3 15 595.67 159*4 4.5 74.25 2661.2 2586.95
3-4 20 562.8 159*4 4 88 2586.95 2498.95
4-5 35 398.5 159*4 2.2 84.7 2498.95 2414.95
5-6 30 347.1 140*4.5 3.5 115.5 2414.95 2298.75
6-7 25 328.65 140*4.5 3.4 93.5 2298.75 2205.25
7-8 20 244.4 133*4 2.3 50.6 2205.25 2154.65
8-9 20 198.2 114*4 3.5 77 2154.65 2077.75
9-10 30 118.11 108*4 1.8 59.4 2077.75 2018.25
10-11 20 61.62 75.5*4 3.5 77 2018.25 1941.25
11-12 30 28.75 60*3.5 3.5 115.5 1941.25 1825.75
Ȉ=1174.25
Directia SRM-21 Rm=4.74
SRM-1 20 821.6 219*6 1.9 41.8 3000 2958.2
1-13 10 132.8 89*3 4.7 51.7 2958.2 2906.5
13-14 30 104.04 88.5*4 4.5 148.5 2906.5 2758
14-15 30 93.97 88.5*4 3.9 128.7 2758 2629.3
15-16 20 90.2 88.5*4 3.5 77 2629.3 2552.3

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 16-17 20 75.6 75.5*4 4.7 103.4 2552.3 2448.9
17-18 30 57.33 70*3 4.5 148.5 2448.9 2300.4
18-19 25 44.5 60*3 6 165 2300.4 2135.4
19-20 20 5.5 33.5*3.2 4 88 2135.4 2047.4
20-21 25 2.22 22.8*2.8 2 55 2047.4 1992.4
Ȉ=1007.6
Directia SRM-24 Rm=7.52
SRM-1 20 821.6 219*6 1.9 41.8 3000 2958.2
1-2 45 688.8 159*4 6 297 2958.2 2661.2
2-22 20 93.15 75.5*4 7.5 165 2661.2 2496.2
22-23 25 52.07 60*3 8 220 2496.2 2276.2
23-24 35 41.8 57*3 7 269.5 2276.2 2006.7
Ȉ=993.3

Calculul conductelor de gaz e de curte

Conductele de curte se proiectează în corespundere cu exegenţile şi regulile de proiectare în
vigoare a SNIP-204.08-87*´Gazosnabjenie´,respectînd distanţile admisibile pînă la clădiri şi
pînă la alte comunicaţii subterane.
Calculul reţelilor de gaze de curte se efectuiază conform următorului algoritm'
Oc Pe planul general al curţii se proiectează sistemul de alimentare cu gaze
Oc Se numerotează tronsoanele,începînd de la consumatorul cel mai îndepărtat
Oc Se determină consumul anual de gaze Qan,m 3 n/an conform relaţiei'
Qan=q/Pci *F/f,m³n/an
unde'
q-norma consumului specific de căldură,Anexa 6(blocurile locative cu 5 nivele ±echipate
cu aragaz şi încălzitore de apă instantanee)
F-suprafaţa locativă,mO.Se consideră că în fiecare scară sunt a cîte 3 apartamente 'cu o
odaie cu F=18mO,cu două F=36mO,cu trei odăi F=45mO
f-norma suprafeţei locative 9sau 12mO la un locuitor.

Q1an=8000/36.86*18/12=325,53m³n/an

Q2an=8000/36.86*36/12=651.06m³n/an

Q3an=8000/36.86*45/12=813.82m³/an

QIan=2800/36.86*18/12=113.93m³n/an

QIIan=2800/36.86*36/12=227.87m³n/an

QIIIan=2800/36.86*45/12=284.84m³/an

Oc Se determină consumul orar de gaze Vc,m³n/h,după relaţia'

Vc=Kmax *Qan/8760*n,m³n/h
unde'
Kmax -coieficiet maxim orar a consumului neuniform în perioada unui an,Anexa 19
tab1,2
n-numărul de apartamente de acelaşi tip
Oc Se determină lungimea tronsoanelor l,m conform scării din planul general

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Oc Se determină pierdirile de sarcină media liniară unitară,Rm,Pa/m după relaţia'
Rm=Pc/Ȉl*1,1,Pa/m
unde'
P-căderea de presiune de calcul ,se reglamentează de SNIP 2.04.08-
87*´Gazosnabjenie´,Anexa 10
Se determină pierderile de sarcină realăpe tronson conform relaţiei'
ǻ P=Rr*l*1,1,Pa
Se determină valoarea presiunii iniţiale şi finale Pf,Pa
Pf=Pi-Pf,Pa
unde'Pi-presiunea iniţială în punctul de racordare

Pentru comaditate toate calculile se efectuiază sub formă tabelară:

Nr. Lungimea Debitul Diametrul Pierdere de Pierdere de Presiunea Presiunea

Tronson. tronson de calcul şi sarcină sarcină pe iniţială, P i,Pa finală,Pf ,Pa
L,m Vc,m³n/h grosimea unitarăreală tronson
ţevii D*ɛ Rr,Pa/m ǻP,Pa
Rm=9.67
1-2 5 2.86 26.8*2.8 3.5 19.25 1586.5 1605.75
2-3 4 5.72 26.8*2.8 14 61.6 1605.75 1667.35
3-4 4.5 11.44 33.5*3.2 14 69.3 1667.35 1736.65
4-5 4 17.16 42.3*3.2 9 39.6 1736.65 1776.25
5-6 6 22.88 48*3.5 7.5 49.6 1776.25 1825.75
Ȉl=23.5 Ȉl =239.25
Rm=20.67
7-8 11 50 57*3 14 169.4 2244.85 2414.25
Rm=6.4
9-10 5 13.73 38*3 7 38.5 2271.25 2309.75
10-11 4 27.46 48*3.5 10 44 2309.75 2353.75
11-12 4.5 54.92 70*3 40 19.8 2353.75 2373.55
12-13 4 82.38 75.5*4 6 26.4 2373.55 2399.95
13-14 18 109.84 88.5*4 5 99 2399.95 2498.5
Ȉl=35.3 Rm=8.57 Ȉl =227.7
15-16 4 19.05 48*3.5 6 26.4 1873 1899.4
16-17 5 38.1 57*3 6.5 35.75 1899.4 1935.15
17-18 5 57.15 60*3 10 55 1935.15 1990.15
18-19 12.5 76.2 70*3 7 87.5 1990.15 2077.65
Ȉl =6.5 Rm=5.54 Ȉl =204.65
20-21 4 13.73 42.3*3 5 22 2284.45 2306.45
21-22 4 27.46 57*3 4 17.6 2306.45 2324.25
22-23 4 54.92 70*3 3.5 15.4 2324.25 2339.45
23-24 4 82.38 76*3 5 22 2339.45 2361.45
24-25 25 109.84 85.5*4 5 137.5 2361.45 2498.95
Ȉl =214.5
Ȉl=44

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 c

Calculul conductelor de gaze din interiorul blocurilor locative şi dotările social

comunale
Conductele interioare se proiectează în corespundere cu exigenţile SNIP-lui 2.04.08-
87*´Gazosnobjenie´

Algoritmul procedual este următorul'

Oc Pe planul casei se trasează reţelile de gaze interioare
Oc Se desenează schema axonometrică a reţelii de gaze şi se numerotează tronsoanele
începînd de la cel mai indepărtat aparat utilizator de gaze pînă la branşament.
Oc Se determină debitul de calcul Vc,m³n/h,pentru toate tronsoanele conform relaţiei'
Vc=ȈKsim*Ȉq/Pci*n, m³n/h,
unde' q-suma sarcinilor termice a aparatelor de consum,kj/h
Ksim-coieficientul de simultanitate,
n-numărul sau grupul de aparate de consum analogic
Dacă în apartamente sunt amplasate diverse tipuri de aparate ,atunci fiecare dina cest
asortiment se indică aparte .Coieficientul de simultitudine se adoptă pentru fiecare grup de
aparate aparte ,după numărul de aparate.
Pentru comoditate calculile se efectuiază sub formă tabelara:

Calculul debitului orar de gaze

Nr.tronsonului Asortimentul Debitul de gaze

de aparate pe
tronson

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 1-2 cazan 18.88

După determinarea debitului de gaze de calcul,se recurge la calculul hidraulic al reţelii

.Algoritmul procedural este următorul '
Oc Se adoptă diferenţa de presiune de calcul Pc,Pa/m pentru reţelele interioare
ǻPc=350Pa
Oc Se determină lungimea diecărui tronson l,m, conform scării
Oc Perdinea de sarcină medie liniară unitară poate fi determinată utilizînd coeficienţi de
rezistenţă locală şi lungimi echivalente,sauadausuri procentuale (a,%) la pierderea de
sarcină liniară.Adausurile sunt indicate în Anexa 9.
Oc Se determină lungimea de calcul a tronsoanelor lc,m, după următoarea formulă'
Lc=lr(1+a/100),m
Oc Se determină suma lungimilor de calcul ale tuturor tronsoanelor reţelii Ȉlc,m
Oc Se determină pierdere de sarcină liniară unitară în reţea Rm,Pa/m, conform relaţiei'
Rm=Pc/Ȉl,Pa/m
Oc Din nomograma de calcul pentru dimensionarea reţelelor de gaze în regim de
presiune joasă conform Vc,m³n/h şi Rm Pa/m se adoptă diametrele tronsoanelor D*ɛ
,mm/mm şi pierderea de sarcină reală unitară Rr,Pa/m pe tronsoane
Oc Se determină pierderea de sarcină reală pe fiecare tronson P,Pa
ǻPtr=Rr *lc,Pa
Oc Se determină presiunea hidrostatică pe tronsoanele verticale ,Pz,Pa
Pz=+hg*(ȡa-ȡg)
unde'

h-diferenţa geometrică de cotă între extremităţile tronsonului în direcţia curgerii gazelor

,m
g-acceleraţia căderii libere,mO/s
ȡa- densitatea aerului ,kg/m³
ȡg-densitatea gazelor,kg/m³
Oc Se determină pierderea de sarcină reală pe tronsoane Ptr,Pa ,cu evidenţa presiunii
hidrostatice'
Ptr=Rr*lc+Pz,Pa
Oc Se determină valoarea totală a pierdirilor de sarcină pe toate tronsoanele
succesive ȈPtr,Pa
Oc Pierderea de sarcină totală nu trebuie să depăşească diferenţa de presiune de
calcul recomandată pentru reţeaua de gaze interioară ȈPtrPc

Calculul hidraulic al reţelelor interioare de gaze

Nr Debitul Lungi Adausurile Pierdere Diametru Pierderea Pierdere Presiunea Pierderea de

tronso de -mea la rezistenţe de conductei, de sarcină de hidrostatic sarcină pe
-nului calcul, tronso locale,% sarcină mm reală,Pa/m sarcină Pa tronson Pa
m³n/h nului, liniară, pe
m m tronson
1-2 18.88 8 10 1 20 1 8.8 - 88.8

Coala
u


Mod Coala Semnat Data
 Coala
u


Mod Coala Semnat Data